SCOALA „OCTAVIAN GOGA” - SCOALA EUROPEANA

R e v i s ta Sco l i i „O. Goga” , februarie 2006 pag.

SCOALA „OCTAVIAN GOGA” - SCOALA EUROPEANA -

Octavian Goga School, Cluj-Napoca România

Shevington Community Primary School Anglia

École Arthur Rimbaud Franta

Tupenkylä Koulu, Jurva Finlanda

REVISTA EDITATA DE SCOALA CU CLASELE I-VIII „OCTAVIAN GOGA” CLUJ-NAPOCA, FEBRUARIE 2006

DIN CUPRINS: Prezentarea scolii, Raportul activitatii Comenius 1, Prioritatile scolii, Proiectele scolii, pagini în maghiara, Învatam de la elevii din Europa, pagini în franceza si engleza, exprimare artistico-plast ica, Sa luam aminte…, rebus



PPRREEZZEENNTTAARREE GGEENNEERRAALLAA AA SSCCOOLLIIII „„OOCCTTAAVVIIAANN GGOOGGAA””

ISTORIC:

Cladirea scolii noastre a fost construita în anul 1974, fiind data în folosinta la 1 septembrie 1975,

pentru clasele I-IV ale Scolii Nr. 21 Cluj-Napoca. Numarul de elevi a crescut semnificativ, pâna la aproximativ 4000, ceea ce a determinat,

începând cu 1 septembrie 1981, desprinderea scolii ca unitate de sine statatoare, demers necesar pentru o mai buna administrare. Astfel si-a început activitatea sub denumirea de SCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 29.

Activitatea sustinuta desfasurata de cadrele didactice si rezultatele obtinute de elevi au adus recunoasterea meritelor scolii noastre. Din anul 1999, primeste denumirea de SCOALA CU CLASELE I-VIII „OCTAVIAN GOGA”, purtând astfel numele marelui poet al Transilvaniei.

COORDONATE SI MEDIU:

Situata pe Aleea Peana nr. 16, Scoala cu clasele I-VIII „Octavian Goga” este una dintre cele 8

scoli generale ale cartierului Manastur – unul din cele mai mari ale municipiului Cluj-Napoca. Marginita de Strada Maresal I. Antonescu, în imediata apropiere a pasajului subteran si a statiei

„Minerva”, de Strada Ravasului, în apropierea Complexului „Flora”, cu iesire apropiata spre localitatea Floresti, scoala noastra ofera conditii de studiu pentru aproape 800 copii, în clase cu predare în limba româna si maghiara.

Locuri din vecinatatea scolii, ca Dealul Colina, Baza Sportiva Unirea, Padurea Faget, Râul Somes, Parcul Iuliu Hatieganu, sunt puncte de reper pentru petrecerea placuta a timpului liber, dar si pentru activitati de învatare în natura, ecologie, turism si actiuni sportive.

Scoala noastra are privilegiul de a fi situata într-un municipiu de marimea Clujului, cu atâtea puncte de interes academic, cultural si sportiv, cum ar fi: universitati, teatre, opere, Filarmonica, muzee, Gradina Botanica, sali de spectacole, de sport, bazine de înot, cinematografe. Astfel, sunt multiple posibilitati de formare si dezvoltare a culturii generale care sa consolideze sau sa completeze cunostintele si competentele dobândite în scoala, cât si de formare si dezvoltare a deprinderilor si performantelor sportive.


ACTIVITATI, PROIECTE: Scoala „Octavian Goga” are clase primare si gimnaziale cu orientare generala, dar si-a format si

o importanta traditie în predarea intensiva a limbilor straine (engleza, franceza), având si clase de predare în limba maghiara. Elevii scolii noastre au reusit sa obtina rezultate foarte bune la concursurile de fizica, informatica, la aceasta contribuind si dotarea laboratoarelor cu PC si conectarea la internet.

Elevii cu cerinte educative speciale sunt integrati în clase în care cadrele didactice le acorda o atentie deosebita, în colaborare cu psihologul si consilierul scolar.

Scoala noastra, reprezentata prin institutor Liana Pop, a beneficiat, în anul scolar 2004-2005, de finantarea unei vizite pregatitoare la Shevington Primary School din Wigan, Anglia, în vederea elaborarii unui Proiect Comenius 1. În urma acestei vizite, institutia a intrat într-un astfel de proiect cu durata de 3 ani, alaturi de scoli din Anglia, Franta si Finlanda. Dosarul a fost depus la Agentia Nationala Socrates si a fost aprobat, acum desfasurându-se activitatile propuse de acest proiect.

Temele principale ale proiectului Comenius „Cultura – Identitate si Diversitate” sunt: „Despre mine”, „Scoala mea”, „Localitatea mea” (deja desfasurate), „Tara mea”, „Europa” si „Expozitia finala” în 2007.

În cadrul parteneriatului s-au desfasurat schimburi de experiente educationale atât prin intermediul materialelor elaborate de elevi, cadre didactice si trimise prin posta clasica sau cea electronica, dar si prin vizitele realizate deja în Franta, la Scoala ,,Arthur Rimbaud’’ din Maubec, în Finlanda, la scolile din Jurva, si în scoala noastra.

Participarea cadrelor didactice ale scolii noastre la cursurile de formare continua si parteneriatele scolare Comenius sunt modalitati de integrare europeana a scolii. Aceste activitati au un mare impact si asupra elevilor, ducând la implicarea lor prin exercitii lingvistice si activitati interactive spre cunoasterea spiritului european.

Dezvoltarea personala si profesionala a elevilor si a cadrelor didactice este una din prioritatile scolii noastre. În acest sens, în cadrul activitatilor desfasurate pot fi amintite:

• Colaborarea cu Centrul Cultural Francez, concretizata în asistente la ore si implicarea studentilor francezi în pregatirea unor programe artistice traditionale la români si francezi;

• Participarea anuala la festivitatile dedicate zilelor francofoniei si ale Europei; • Participarea la expozitia internationala de desene din orasul Bitola, Macedonia; • Cooperarea cu Comunitatea Evreilor din Cluj-Napoca, ce este concretizata anual prin

comemorarea Holocaustului; • Desfasurarea relatiilor de parteneriat în cadrul proiectului „Toti diferiti, toti egali”, între scoala

noastra si scoala Evangelikus Albertirsa din Ungaria; • Participarea la concursurile internationale „Cangurul”, lingvistice si matematice.

Aceste activitati contribuie la: - deschiderea culturala reciproca, prin cunoasterea valorilor culturii si ale civilizatiei românesti

si europene; - cultivarea prieteniei si a tolerantei, a valorilor morale indispensabile cetateanului european; - cunoasterea de catre elevii scolii noastre a unor aspecte ale traiului tarilor europene (familie,

scoala, munca, timp liber, cultura etc.); - îmbunatatirea posibilitatilor de exprimare a elevilor în limbile engleza si franceza si sporirea

competentei lingvistice a cadrelor didactice; - îmbunatatirea stilului de lucru al cadrelor didactice, acestea perfectionându-se profesional prin

introducerea în curriculum-ul scolii a unor materii optionale noi, care sa cultive conceptul de cetatean european, precum si a unor metode didactice moderne;

- cunoasterea modului de organizare a unitatilor scolare europene. Cadrele didactice din scoala noastra sunt încurajate sa intre în proiecte de formare continua

Comenius 2, în urma carora vor desfasura aplicatii si împartasiri ale experientelor didactice acumulate.


VIZITA PARTENERILOR DIN PROIECTUL COMENIUS 1 LA SCOALA NOASTRA

În perioada 2-6 iunie 2005 a avut loc schimbul de experienta între partenerii proiectului

Comenius 1, desfasurat de data aceasta în România. Coordonatorul Keith Trencher a alcatuit un raport, prezentat în continuare.

„Cele mai bune parteneriate scolare se bazeaza pe prietenie.”

Întâlnirile de genul celei care a avut loc la

Scoala ,,Octavian Goga” din Cluj-Napoca joaca un rol esential în stabilirea de noi contacte cu profesorii si elevii scolilor participante si ajuta la întarirea prieteniei si a relatiilor profesionale, precum si la furnizarea de informatii interne din cadrul experientei acumulate în proiect si cu privire la natura unica a fiecarei scoli din fiecare sistem educational. De asemenea, ele aduc noi modalitati de a discuta munca deja depusa si planurile de viitor.

Fiecare scoala din parteneriat a fost reprezentata de câte trei profesori si este magulitor faptul ca au fost trimisi atâtia reprezentanti la Cluj. A fost, totodata, impresionant numarul mare de profesori ai scolii gazde, care au participat la activitatile educative multiculturale si au facut posibila întemeierea unor prietenii si împartasirea atâtor idei.

La începutul vizitei am fost întâmpinati într-un mod traditional românesc, oferindu-ni-se o pâine speciala (cozonac) si bautura, iar aceasta primire calduroasa, de catre elevi care purtau cu mândrie costume nationale, a dat tonul întregii noastre vizite.

Au fost trei obiective majore ale vizitei si fiecare din ele a fost îndeplinit cu succes. 1. Familiarizarea cu sistemul educational românesc – vizitarea unei scoli în timpul

activitatilor ei si împartasirea metodelor de lucru între cadre didactice, în procesul de predare-învatare specific.

Cluj-Napoca este unul dintre cele mai mari orase ale României, iar Scoala „Octavian Goga” este

situata în mediu urban. Având peste 700 elevi, cu vârsta cuprinsa între 6-14 ani, si aproximativ 50 profesori, este cea mai mare scoala din parteneriat.

Exista o influenta maghiara evidenta în regiune, care se reflecta atât în componenta Consiliului Primariei (vice-primarul Clujului fiind maghiar), cât si în unele dintre splendidele arhitecturi ce se gasesc în oras si în multe din traditiile culturale si folclorice locale.


Una dintre trasaturile relevante ale scolilor din România este atitudinea elevilor fata de

învatatura, respectul lor fata de ceilalti si modul în care ei vad cu adevarat valoarea educatiei. Copiii sunt foarte politicosi si grijulii în prezentarea lucrarilor proprii.

Unul dintre cele mai notabile aspecte legate de copiii din scolile românesti e reprezentat de mândria lor nationala si dragostea fata de îmbracamintea traditionala, fata de folclor si obiceiurile românesti – copiii sunt doritori sa celebreze unicitatea acestora în diferite ocazii.

Ne-a placut, de asemenea, sa observam atât copii români cât si maghiari lucrând împreuna,

demonstrând astfel, într-un mod practic, realizarea unuia dintre obiectivele noastre – acela de a aduce împreuna, în spiritul întelegerii, pe cei care provin din diferite culturi si traditii.

În timpul vizitei la scoala, am fost încântati sa vedem atâtea exemple ale diferitelor culturi ale acestei comunitati, exprimate prin dans, teatru si muzica. Am admirat si unele dintre lucrarile facute de elevi, ca parte a proiectului nostru comun, si expuse fie în camera special amenajata, intitulata „Mini-muzeu etnografic”, dedicata traditiilor si obiceiurilor locale, fie în salile de clasa.


2. Evaluarea lucrarilor realizate pâna acum si planificarea urmatoarelor activitati ale

proiectului. Unul dintre avantajele vizitelor de mai

multe zile este faptul ca exista oportunitati pentru toti profesorii sa discute ce s-a realizat si ce urmeaza a fi realizat.

A fost o idee stralucita sa tinem întâlnirea formala duminica dimineata, dupa ce profesorii au avut ocazia de a se cunoaste si de a discuta în grupuri mai mici despre efectele proiectului. Au fost prezente 31 cadre didactice, dintre care 22 erau de la scoala gazda.

Urmatoarele puncte au fost acceptate ca baza pentru discutii si activitati ulterioare ale proiectului

în cadrul scolilor noastre:

Website – pagina de internet:

Website-ul proiectului a fost deja creat si se gaseste pe internet la adresa www.identicul.com . Numele adresei este construit pornindu-se de la doua cuvinte care apar în numele proiectului: „identitate” si „cultura”.

Sectiunile acestuia sunt: Proiect, Scoli, Vizite, Profesori, Elevi. Toate materialele ce pot fi adaugate pe pagina de internet este bine sa fie în limba fiecarei tari, cu

sau fara traducere în engleza, si sa fie trimise prin email oricând coordonatorului Keith Trencher. De asemenea, fiecare scoala are o pagina separata care poate fi dezvoltata într-un website

particular sau legata de website-ul existent. Obiectivul construirii website-ului este realizarea unei arhive cuprinzatoare atât a proiectului, cât

si a materialelor scolilor individuale.

Conferinte prin internet :

Conferinta s-a dovedit a fi benefica si interesanta, deoarece împartasim atât interese profesionale cât si numeroase legaturi de prietenie.

S-a stabilit ca data de desfasurare a conferintelor ziua a noua a fiecarei luni, la ora 19 (UK), 20 (Franta) si 21 (România, Finlanda). Daca apar probleme, aceste date pot fi modificate usor si precizate prin mail.


În anumite ocazii, multi profesori din întreaga Europa s-au întâlnit în conferinte de acest gen, care s-au dovedit a fi o cale foarte buna de comunicare.

Datorita diferentelor care exista în programarea vacantei de vara, s-a sugerat ca urmatoarea conferinta sa fie programata în septembrie, dar e posibila legatura prin conferinta electronica si în timpul verii, daca cineva doreste.

Contacte între elevi:

Acesta este un punct important în munca noastra împreuna si, din aceasta cauza, trebuie sa fie încurajat de catre toti cât de mult e posibil.

Fiecare scoala are o copie a unui program soft creat special, care da voie copiilor de toate vârstele sa scrie scrisori în limbi straine. O data ce un contact initial s-a realizat, copiii ar trebui încurajati sa mentina acest contact din proprie initiativa si sa scrie, eventual, un jurnal.

Exista speranta ca în viitorul apropiat sa se realizeze videoconferinte cu elevii.

Proiecte:

A doua parte a proiectului trebuie completata pâna la sfârsitul anului scolar 2005 – acesta este

diferit pentru fiecare tara –, iar rezultatele trebuie discutate la 1 septembrie. În 2005-2006 ne concentram asupra temelor: „Localitatea noastra” si „Tara noastra”. Scolile cunosc deja aceste subiecte, dar indiciile vor fi pe website înainte de începutul noului an

scolar. În plus, sunt multe idei pe CD-ul dat fiecarui coordonator. Trebuie, de asemenea, sa încurajam activitatea în colaborare cât mai mult posibil.

Lucrari pentru scoala: S-a sugerat ca ar fi o idee buna sa se realizeze un cât mai cuprinzator schimb de lucrari scolare.

Aceasta va da voie atât profesorilor cât si elevilor sa vada cum se lucreaza în tari diferite si sa învete unii de la altii.

Lucrarile nu trebuie traduse, fiind bine pentru copii sa vada scrierea în alte limbi si în multe cazuri ei vor fi capabili sa aleaga si sa înteleaga unele cuvinte similare cu ale lor, din diferite limbi.

Ursuletul european:

În toamna, un ursulet de jucarie îsi va începe calatoria prin Europa. Cei mai mici elevi pot participa în aceasta actiune si-i pot purta de grija ursului pentru câteva saptamâni, înainte de continuarea calatoriei.

În timpul sederii într-o tara, ursuletul ar trebui sa colectioneze câteva elemente din acea tara, de exemplu: steagul nationa l, tricou de fotbal etc., care va identifica tara vizitata.

Daca este posibil, fiecare copil ar trebui sa ia ursul acasa pentru o noapte si sa-i poarte de grija.

Copilul ar putea sa duca acasa un aparat foto de unica folosinta, iar parintii sa fie rugati sa fotografieze copilul cu ursul si eventual copilul sa noteze ceea ce „a facut” ursul în timpul zilei, de exemplu: mâncarea, programele TV vizionate, cine i-a fost prezentat.

Înainte de a-si continua calatoria, se va realiza o prezentare completa a modului de viata al copiilor din fiecare tara.


Manuale: Exista solicitarea ca scolile sa schimbe manuale de la diferite discipline de predare. O cerere

speciala a fost pentru manualele de istorie. Acest schimb ar putea sa permita cadrelor didactice sa compare stilurile de învatare ale scolilor din diferite tari.

Schimbul de experienta Maubec-Shevington:

Un grup de copii din Maubec vor vizita Londra pentru câteva zile, în vara anului 2006. S-a sugerat ca elevi de aceeasi vârsta din Shevington sa-i însoteasca. Aceasta posibilitate va fi cercetata de ambele scoli si speram sa se ajunga la o concluzie pozitiva.

Arta traditionala: Ar fi o idee buna ca în cadrul activitatii noastre, în a doua parte a anului urmator, sa ne

concentram asupra diferitelor traditii folclorice pe care le avem în arte vizuale, dans, muzica si teatru. Aceasta actiune va fi o ocazie buna pentru copii sa aprecieze cultura si identitatea diferitelor tari

si sa îmbogateasca din continutul acestor subiecte în diferitele scoli. Urmatoarele întâlniri pentru evaluare si planificare:

Jurva, Finlanda – 24-28 nov. 2005 (care s-a desfasurat deja) Shevington, UK – vara, 2006 3. Întarirea prieteniilor si stabilirea unora noi între profesorii scolilor participante si

experimentarea stilului român de viata, a traditiilor si a culturii, acestea fiind puncte de maxima importanta în proiectul nostru – aspectul social si cultural

Unul din motivele majore ale întâlnirilor este oportunitatea pe care acestea o ofera profesorilor

de a se cunoaste cu adevarat unii pe altii si de a lega prietenii care sunt atât de importante pentru succesul proiectului – prietenii care adesea devin mai durabile decât proiectul în sine.

Oamenii care au comunicat doar prin intermediul calculatorului devin „reali” când se întâlnesc fata în fata , iar profesorii din cadrul scolii care nu au legatura cu cei din alte tari o pot începe în mod real, aceste contacte ajutând la succesul proiectului.

Desi „O. Goga” e o scoala destul de mare, a fost surprinzator sa vedem nu mai putin de 31 profesori participând la excursia de la sfârsitul saptamânii, organizata pentru noi, si acest lucru a însemnat foarte mult chiar si pentru profesorii din Cluj, care au avut ocazia sa interactioneze doua zile într-un mod relaxat.

O parte importanta a proiectului se refera la a face cunoscute diferitele traditii culturale, iar în

Maramures am avut posibilitatea sa experimentam atât de mult din modul de viata traditional din aceasta parte a României si sa învatam atât de mult din istoria si obiceiurile ei.


Nu toate experientele au amintiri placute. Vizita la închisoarea în care au fost tinuti si judecati oponentii regimului comunist ne-a facut sa ne gândim la libertatea de care ne bucuram acum si la motivele care fac proiectul vital în dezvoltarea bunelor relatii, a întelegerii dintre cei care traiesc în tari diferite ale Europei.

Trebuie mentionata si primirea din partea primarului

Clujului si a deputatului maghiar al orasului. Ambii stiau deja multe despre programele „Socrates” si „Comenius” înainte de vizita noastra si ne-au facut sa ne simtim mai mult decât bine-veniti în oras.

Concluzii:

Aceste întâlniri sunt invariabil experiente minunate pentru toti participantii. Este dificil sa ne gândim la orice întâlnire care ar fi putut sa fie mai buna sau mai de succes decât

aceasta în împlinirea obiectivelor si realizarea prieteniilor care vor dura multi ani. Este, de asemenea, dificil sa multumim fiecaruia, deoarece atât de multi au contribuit la acest

succes. Trebuie sa multumim doamnei directoare a scolii „Octavian Goga”, Rodica Dumitras, pentru

invitatia la Cluj si coordonatoarei proiectului în scoala, Liana Pop, ale carei eforturi depuse în realizarea vizitei au fost extraordinare atât în planificarea si organizarea ei cât si în modul în care s-a asigurat ca toate sa se desfasoare fara probleme.

Vrem sa multumim si familiilor care ne-au gazduit, fiind atât de amabile sa ne puna întreaga locuinta la dispozitie ca sa ne putem acomoda, tuturor profesorilor implicati, a caror caldura si

amabilitate vor fi amintite multa vreme, cât si traducatorilor, soferilor si celor care au ajutat la succesul vizitei noastre.

Keith Trencher (Coordonator Comenius) Iunie 2005


PRIORITATILE SCOLII PRIVIND

ACTIVITATEA DE COOPERARE EUROPEANA

( în perioada

septembrie 2005-iulie 2006 ) I. OBIECTIVE :

1. Promovarea cooperarii, comunicarii si întelegerii între copiii tarilor europene: de la nord la sud si de la vest la est

1.1. Sa compare aspectele culturale ale orasului nostru cu aspectele culturale ale celorlalte orase implicate în proiect;

1.2. Sa foloseasca ITC în desfasurarea activitatilor didactice si sa comunice prin intermediul internetului si a videoconferintelor cu elevii din celelalte scoli partenere;

1.3. Sa accepte diferentele de cultura si limba si sa evite conflictele aparute din cauza acestor diferente;

1.4. Sa acorde atentie sporita aspectelor privind sansele egale în timpul orelor.

2. Dezvoltarea abilitatilor si a motivatiei elevilor de a comunica într-o limba straina

2.1. Sa constientizeze importanta învatarii unei limbi de circulatie europeana (engleza, franceza); 2.2. Sa foloseasca limba engleza în redactarea scrisorilor si a e-mail-urilor; 2.3. Sa descrie principalele obiective turistice si personalitati ale orasului Cluj-Napoca, în engleza.

3. Promovarea metodelor noi de predare prin dezvoltarea cooperarii dintre profesori

3.1. Sa se promoveze cooperare si schimb de experienta între scoli, profesori, parinti, cercetare educationala cu ajutorul mijloacelor tehnologice noi si o buna practica pedagogica;

3.2 Sa se participe la mobilitatile realizate cu ocazia întâlnirilor de proiect cu scopul de a compara diferitele metode didactice si modalitati de realizare a lectiilor multiculturale.

4. Promovarea traditiilor si a culturii românesti, precum si a mostenirii noastre educationale

4.1. Sa compare traditiile si obiceiurile de Craciun cu ale celorlalte tari europene implicate în proiect; 4.2 Sa promoveze traditiile românesti de Craciun prin inscriptionarea unor CD-uri cu serbarile si

colindele românesti.

5. Îmbogatirea cunostintelor cu privire la cultura celorlalte tari europene, promovarea dimensiunii europene în scoala :


5.1. Sa se dezvolte elevilor o atitudine pozitiva fata de Europa si europeni; 5.2. Sa se cunoasca mai bine unii pe altii si cultura noastra pentru a îmbunatati cooperarea si integrarea

la nivel european; 5.3. Sa se initieze schimburi de idei, metode si modele de curriculum între profesori apartinând unor

sisteme educationale europene diferite; 5.4. Sa se aprecieze constientizarea regionala în relatie cu integrarea europeana, prin concentrarea

asupra mostenirii culturale locale si a tarilor europene implicate în proiect.

II. MODALITATI DE DISEMINARE A INFORMATIILOR

• Organizarea unui spatiu de prezentare „Comenius” cu produsele realizate în primul an de proiect si în semestrul I al anului scolar 2005-2006

• Realizarea unui panou cu informatii despre tarile participante • Realizarea unui panou cu programul de activitati ale proiectului • Realizarea unei galerii foto • Sedinte ale Consiliului profesoral, ale Comitetului de parinti si ale Consiliului elevilor • Prezentare Power Point dupa reuniunea de proiect (pentru profesori si elevi) • Organizarea a 2 expozitii • Articol în revista scolii despre rezultatele activitatilor Comenius 1 pe semestrul I • Articol în ziarul ,,Adevarul de Cluj’’

Coordonator Proiect Comenius Institutor I Liana Pop

PROIECTELE SCOLII NOASTRE EUROPENE

LIMBAJUL ASERTIV SI APLICATIILE LUI

Dezvoltarea limbajului se desfasoara în maniera ordonata, în momente bine precizate. Cea mai mare parte a abilitatilor lingvistice apare între un 1 an si jumatate – 5 ani si se formeaza regulat ca si dezvoltarea abilitatilor motorii. Dependenta de vârsta a învatarii limbajului sugereaza ca intervin niste procese maturationale: când sunt crescuti în conditii tipice, copiii achizitioneaza limbajul dupa un program pe care îl au în sistemul lor nervos, ca parte a înzestrarii lor genetice. Aceasta teorie a fost formulata de E. Lenne berg (1967), ca parte a pledoariei sale pentru fundamentele biologice pe care se construieste limbajul.

În prezent, este utilizata expresia „perioade sensibile”, care indica faptul ca la anumite vârste este mai potrivit sa apara noi abilitati decât la altele. Exista o anumita flexibilitate la nivelul vârstelor exacte la care copiii trebuie sa înceapa aceasta achizitie si nu exista indicii definitive care sa sprijine ideea lui Lenneberg conform careia pubertatea este limita dupa care orice continuare a învatarii este imposibila.

Competenta lingvistica este ineficienta fara cea de comunicare. Este esential ca elevii sa adapteze ceea ce spun la contextul în care opereaza. Asa cum exista reguli pentru gramatica, exista si reguli pentru utilizarea limbajului în scopul comunicarii si elevii trebuie sa le învete.

Comunicarea asertiva s-a dezvoltat ca o modalitate de adaptare la situatii conflictuale interpersonale (Recs, Shan, 1991). Asertivitatea este abilitatea de a exprima emotiile si convingerile fara a afecta si ataca drepturile celorlalti. Ea reprezinta abilitatea:

- de comunicare directa, deschisa si onesta; - de exprimare a emotiilor si gândurilor; - de a initia, mentine si încheia o conversatie; - de a împartasi opiniile si experientele cu ceilalti; - de a exprima emotiile pozitive si negative; - de a solicita sau refuza cereri;


- de a recunoaste responsabilitatea fata de ceilalti; - de a-si dezvolta respectul de sine; - de a respecta drepturile celorlalte persoane. Pe termen lung, asertivitatea conduce la îmbunatatirea relatiilor sociale, dezvoltarea

încrederii în sine, respectarea drepturilor personale, formarea unui stil de viata sanatos, exprimarea emotiei printr-un limbaj adecvat.

Dupa Grice (1975) exista anumite principii de conversatie care cuprind tipurile de reguli ce guverneaza schimburile lingvistice. Acestea includ: cantitatea informatiei, calitatea, relevanta (partenerii dialogului sa vorbeasca despre aceeasi tema) si manierele (partenerii dialogului vorbesc alternativ si se asculta reciproc; întreruperea nu este politicoasa).

Dezvoltarea competentei de comunicare si a limbajului asertiv este un proces complex, de durata, care se realizeaza pe parcursul anilor de scoala.

Curriculum-ul de limba si literatura româna propune modelul comunicativ-functional care presupune dezvoltarea integrata a capacitatilor de receptare si de exprimare orala, de receptare a mesajului scris si de exprimare scrisa.

Didactica oralului are ca obiectiv formularea unor strategii ce permit elevilor sa comunice eficient, corect si fluent, dar si apropierea unor continuturi dificile, realizarea de corelatii de constructie a sensului. Noua metodologie impune o noua perspectiva capabila sa asigure învatarea tehnicilor de comunicare orala si practicarea lor în contexte diferite si semnificative.

Manualele de limba româna propun, în cadrul modulului de comunicare, exercitii care favorizeaza discursul oral si vizeaza adaptarea vorbirii la situatii specifice. Dezbaterea este o modalitate de realizare a feedback-ului si stimuleaza creativitatea si implicarea afectiva a elevilor, fiind definita ca un schimb de pareri pe baza unei analize aprofundate asupra unei teme.

Am folosit acest procedeu didactic la clasa a VI-a, la consolidarea cunostintelor elevilor despre personajele schitei „D-l Goe” de I. L. Caragiale. Am împartit clasa în trei grupe si am pus în discutie comportamentul personajelor, pornind de la întrebari.

Grupa I: Goe este vinovat de atitudinea sa? Grupa a II-a: Goe este o victima a educatiei gresite? Grupa a III-a: Care este statutul celor trei „dame” în relatia cu educatia data „puisorului”? Elevii au discutat despre comportamentul si statutul personajelor din perspectiva

indicata, apoi au ales un purtator de cuvânt al fiecarei grupe. În timpul discutiilor, elevii au notat observatiile si aprecierile lor pentru a putea fi comunicate corect si fluent. Reprezentantii au transmis în fata clasei concluziile grupului din care fac parte. Dupa acest moment, am solicitat clasei aprecieri în privinta comportarii purtatorilor de cuvânt si a felului în care au prezentat mesajul oral.

Am adresat delegatului echipei urmatoarea întrebare: „Ce ai simtit când ai vorbit în fata clasei?” – deoarece exista o suma de factori care blocheaza sau îngreuneaza comunicarea. Printre acesti factori se afla blocajele emotionale si ascultarea. Am încercat sa identificam modalitatile de exprimare comportamentala a emotiei: recunoasterea reactiilor si întelegerea mesajelor transmise – neliniste, agitatie, tremurul vocii, exprimarea sumara.

Prin aceasta activitate elevii au putut observa ca nu este suficient sa vorbeasca deschis si liber, ci ca este important sa îsi puna în valoare talentul, cunostintele si puterea de a judeca oamenii. De asemenea, elevii au învatat ca este important sa îsi stapâneasca emotiile, sa asculte ceea ce se spune, sa nu întrerupa în mijlocul frazei si sa nu se simta jigniti când cei cu care comunica au alte idei decât ale lor.


Cred ca prin acest tip de activitati elevii vor avea mai multa încredere în fortele lor, vor fi mai dezinvolti, fara inhibitii.

Bibliografie: Schaffer, H. Rudolph, - Introducere în psihologia copilului, Editura ASCR, 2005 Târcovnicu, V., - Pedagogie generala, Editura Facla, 1975 Goia, V., - Metodica predarii limbii si literaturii române, E.D.P., Bucuresti, 1985 Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de limba si literatura româna (învatamânt

primar si gimnazial), CNC, 2002 Revista Perspective nr. 2/2002

Profesor Rodica Dumitras

CAMPANII ELECTORALE ÎN CLASA

Pentru a dovedi ca fac parte dintr-o scoala europeana si prin deschiderea fata de exprimarea parerii si prin asumarea de responsabilitati, elevii clasei a IV-a B au avut de mai multe ori prilejul sa candideze pentru functia de presedinte al clasei. Li s-a acordat toata libertatea organizarii campaniei, sustinerii discursurilor, votarii candidatilor si evaluarii lor pe parcursul intervalelor în care cei alesi îsi împlineau promisiunile.

Elevii au dovedit inventivitate, dar si bun simt în organizarea alegerilor: ei au pregatit listele de înscriere a 5 candidati de fiecare data, permitându-se candidarea de mai multe ori, au adus urne si adesea elemente de surpriza, menite sa atraga atât atentia cât si simpatia colegilor.

Elaborarea si sustinerea discursurilor s-au desfasurat indi vidual sau în pereche, dupa

care au urmat întrebari si raspunsuri pentru clarificare. Dupa votul secret, presedintele ales a fost felicitat, fara a fi neglijati candidatii care urmau sa fie mai convingatori într-o alta ocazie.

Propunerile candidatilor au dovedit pe de-o parte ca sunt preocupati de binele clasei si de înviorare cu jocuri, concursuri, iar pe de alta parte, ca vad presedintia ca ocazie de a colabora, nu de a comanda.

Iata câteva idei: - disponibilitate de ajutorare a colegilor cu alt ritm de lucru si de interventie disciplinara, daca e cazul; - deschidere spre discutarea si alegerea variantelor celor mai bune în cazul luarii unor decizii colective; - propuneri de jocuri, concursuri si exercitii pentru minte si educatie fizica; - propunere de realizare a unei biblioteci a clasei cuprinzând carti aduse de fiecare si accesibile pentru lectura si împrumutarea lor dupa un tabel cu semnaturi; - creare de zone ale clasei cu materiale corespunzatoare unor materii (atât stiinte cât si arte); - distribuire a responsabilitatilor pentru îngrijirea, aranjarea si îmbogatirea lucrurilor din clasa; - împartire a responsabilitatii de aducere si distribuire a cornului si a laptelui.


Dragi colegi, va multumesc ca ati avut încredere în mine si m-ati votat! M-am straduit sa nu va dezamagesc si mi-a facut placere sa fiu presedinte al clasei.

Uitându-ma pe discursul anterior, m-am verificat si am observat ca nu am adus cartea de matematica în care sunt exercitii de logica. Motivul este ca trebuie sa asteptam sa învatam fractiile pentru a putea lucra din ea. Cred ca în legatura cu acvariul cu pesti sau broscute testoase vom discuta dupa vacanta de o saptamâna. Legat de întrebarile pe care le-am promis sa va verifice cunostintele, am adus, dupa cum stiti, vineri, la istorie.

Am o întrebare: ati fost multumiti de mine? Daca aveti voi ceva sa ma întrebati, va stau la dispozitie! Acum va spun din nou ca va multumesc si-mi ramâne sa le urez succes celor care candideaza!

- Ghisa Diana –

FLORALIA

Cls. a IV-a B Înv. Delia Souca


A fost întâi un proiect al celor care atunci ne numeam „bobocii gimnaziului”. La orele de biologie am învatat si despre plantele ornamentale. Am aflat ca floricultura este o ocupatie nu

numai frumoasa, ci si rentabila. Si apoi a fost munca, pentru ca ne-am hotarât sa devenim mici floricultori. Seminte de petunii curgatoare, mici cât gamalia unui ac, le-am semanat în cutii de margarina. Într-o dimineata, am descoperit o multime de „cornite” verzi în cutiile noastre: era semnul clar al

viitoarelor plante. De acum, viata lor depindea de priceperea si daruirea noastra. Abia dupa doua luni le-am despartit câte doua plantute într-un paharel de plastic. Fiecare dintre noi si-a

lipit pe pahar o eticheta cu numarul din catalog. Ne interesam zi de zi de viata plantelor, urmarind deschiderea mugurilor,

aparitia florilor. Am aranjat cabinetul de biologie sub forma unei expozitii cu vânzare.

Cumparatorii au fost parintii nostri si noi, pentru ca erau plante de care ne venea greu sa ne despartim.

Cu gândul la plantele noastre, va propunem sa gasiti numele plantelor ascunse în rebo-urile urmatoare:

7 litere: V

CREEAZA-TI MEDIUL

Fundatia „Concept”, în colaborare cu „Holcim”, desfasoara în scoli activitati ecologice. La acestea ne-am

angajat si noi împreuna cu doamna diriginta, Cerasela Varga.

Au fost lectii teoretice, având ca suport manuale, dar cel mai mult

ne-au placut activitatile practice. Ne-am oprit asupra clasei noastre si ne-am angajat sa o pastram

curata, cu cât mai multe si mai variate flori. De pe pervaz, ne „cuprind cu privirea” craciunitele, begoniile sau violetele.

În fata scolii, un strat cu gura-leului, cârciumarese si

craite asteptau sa fie îngrijite. Primaria a organizat o actiune de curatire a spatiilor verzi, la care

am participat si noi. Ne-am propus o actiune de colectare a hârtiei, dar nu am gasit

posibilitatea transportului la un centru de colectare. Afisele, calendarele si, mai ales, o activitate interactiva cu reprezentanti de la „Green Peace” au demonstrat

ca putem si noi sa contribuim la crearea unui mediu curat, nepoluat. Marginean Georgiana, Varga Rares, cls. a VI-a A

Boca Diana, cls. a VI -a A

7 litere: i/T 5 litere: AL


CARTEA DE VIZITA A ORASULUI: GRADINA BOTANICA

Va vine sa credeti? E destul ca, într-o zi de sâmbata, sa urcati dealul care duce la Gradina Botanica: autocare din toata tara, dar si din strainatate, aduc vizitatori dornici de a afla cât mai multe lucruri despre „Gradina celor 5 continente”.

Într-o zi târzie de toamna, am fost si noi oaspetii Gradinii. Vântul purta frunzele pe aleile îngrijite, norii alergau grabiti, dar noi ne-am adapostit în „Gradina Japoneza”, unde am servit un ceai fierbinte.

Am admirat bogatia de culori si, apoi, în sere, n-am mai încetat cu întrebarea: „Ce planta e aceasta?”. În „Gradina Romana” statuia Zeitei Ceres strajuia parca sarcofagele de piatra. O drumetie prin zona padurilor

ne-a amintit de excursiile din vara. Acum, Gradina este acoperita de zapada, dar în sere viata pulseaza nestingherita. În luna lui Florar vom reveni pentru a admira florile din sectorul ornamental, plantele specifice deserturilor

si, de ce nu, pentru a servi iarasi un ceai. Hreniuc Alexandra, Ghita Irina, cls. a V-a A Coordonator: prof. Agaftea Moldovan

SA NE CUNOASTEM ORASUL

În cadrul Programului „Comenius 1” din acest an, a carui tema a fost „Localitatea noastra”, noi, elevii clasei a II-a A, am avut de realizat tema „Harta Clujului”. Pentru aceasta ne-am propus sa identificam câteva obiective turistice specifice din Cluj-Napoca, sa localizam pe harta aceste obiective, sa sistematizam informatiile despre municipiul nostru într-o retea de tip „ciorchine”, sa lucram ordonat si în echipa. Pentru a atinge aceste obiective, nu erau suficiente harta, textul sau albumul cu imagini, asa ca, într-o zi însorita de octombrie, am pornit la drum sa ne cunoastem orasul.

Primul obiectiv vizitat a fost Biblioteca Centrala Universitara „Lucian Blaga”. Am ramas impresionati de arhitectura interioara si exterioara a acestei cladiri. Au urmat apoi statuia ecvestra a Sf. Gheorghe, realizata de fratii Martin si Gheorghe, originari din Cluj, statuia lui Baba Novac, statuia Lupa Capitolina, Monumentul Memorandistilor, monumentul lui Matei Corvin, cladirea Teatrului National, Opera Româna.

Pozele, imaginile, posterele realizate cu aceasta ocazie au fost trimise elevilor de la scolile partenere din Franta, Anglia, Finlanda. Speram ca astfel le vom stârni interesul pentru a face o calatorie prin orasul de la poalele Feleacului.

Învatatoare Maria Elena Damian CLUBUL EUROPEAN AL SCOLII

În mai 2005, Proiectul Clubului European a fost supus aprobarii consiliului profesoral al Scolii

,,Octavian Goga’’. Profesorii au aprobat initierea acestui program în scoala si au facut cunoscut acest fapt în rândul elevilor.

Finantarea Clubului European este asigurata din resurse proprii scolii, precum si din sprijinul financiar acordat de Agentia Nationala Socrates si Comisia Europeana, prin Proiectul Comenius 1 ,,Culture – Identity and Diversity’’. Astfel, elevii împreuna cu profesorii au realizat, în cadrul unor lectii multiculturale, panourile despre tarile europene.

Clubului European i s-a alocat sala nr. 5, dotata cu 10 computere de ultima generatie, pe care a fost instalat programul AEL, realizat de români si care a luat multe premii europene. Acest program a fost creat pentru predarea cât mai eficienta a lectiilor virtuale la toate materiile studiate în scoala.


Activitatile clubului european cuprind: · Expozitii; · Concursuri; · Vizionari de filme si casete; · Dezvoltare de parteneriate si actiuni comune cu cluburi din tara si

din strainatate; · Culegere si selectare de informatii de pe internet; · Participarea la lectiile AEL (lectii de predare virtuale, pe calculator).

Clubul european îsi propune :

· Crearea în rândurile elevilor a unui spirit european; · Întarirea tolerantei si a respectului reciproc; · Responsabilizarea tinerilor în ceea ce priveste pacea; · Cunoasterea si întelegerea drepturilor omului; · Protectia mediului; · Întelegerea patriotismului cultural; · Activitati multiculturale; · Cunoasterea Constitutiei Parlamentului Europei. Institutor I Liana Pop

GEOGRAFIA – JOC SI CUNOASTERE

În perioada 25-27 noiembrie 2005, în municipiul nostru a avut loc Conferinta Internationala

„Predarea de calitate a geografiei si prin geografie” – prima editie. Aceasta conferinta a fost organizata de Facultatea de Geografie a Universitatii „Babes-Bolyai”, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei, Asociatia Lectura si Scrierea pentru Dezvoltarea Gândirii Critice, România.

Au fost prezentate peste 70 lucrari, au avut loc dezbateri, s-au organizat activitati interactive, ateliere de lucru.

Scoala „O. Goga” a fost reprezentata la aceasta conferinta prin lucrarea „Dezvoltarea abilitatii de a localiza fenomenele geografice în timp si spatiu”, autoare fiind învatatoarele Mia Delia Muresan si Maria Elena Damian.

În lucrare se prezinta modalitatile concrete prin care elevii din ciclul primar dobândesc competenta de a localiza în timp si spatiu fenomene observate în mediu, în anotimpul toamna.

Observarea, analizarea si interpretarea fenomenelor geografice cu caracter fizic si socio-economic specifice toamnei s-au facut în perspectiva inter si multidisciplinara, fiind propuse aplicatii la toate disciplinele de învatamânt (cunoasterea mediului, matematica, muzica, limba romana, educatie plastica).

Învatatoare Maria Elena Damian

REPORTER DE SERVICIU

Am avut curiozitatea sa aflam parerea unora dintre colegii nostri din clasa a VII-a B despre ceea ce învata la scoala si despre profesorul preferat. Iata care sunt raspunsurile lor la întrebarile: „Care este materia preferata si de ce? Care este profesorul preferat si de ce?”

„Materia preferata este limba româna deoarece ne ajuta sa ne dezvoltam vocabularul, iar

profesoara preferata este doamna directoare Rodica Dumitras pentru ca este o persoana foarte draguta si eficienta.” Moroianu Raluca

„Materia preferata este engleza pentru ca este foarte folositoare în viata si ne ajuta sa ne alegem o profesie mai buna. Profesoara preferata este doamna Alina Olariu deoarece îmi place felul dânsei de a preda si faptul ca ma întelege foarte bine în ora.” Cristea Ioana

„Materia preferata e istoria, pentru ca mi se pare absolut fascinant sa observi traditiile, obiceiurile si cultura stramosilor nostri. Profesoara preferata este doamna Cerasela Varga pentru ca este o profesoara excelenta si comunicativa.” Ghita Cristina


„Materia preferata este geografia, deoarece îmi place foarte mult cum explica doamna profesoara Adriana Lascu si, în plus, este o persoana foarte buna cu noi.” Crisan Ana

„Prefer istoria pentru ca este o materie mai usoara, învat cu placere si ma ajuta sa îmi formez o solida cultura generala. Ca profesoara o prefer pe doamna Maria Bulbuc pentru ca este foarte placuta si apropiata elevilor.” Bodea Raluca

„Limba engleza, pentru ca o limba straina este mereu folositoare în viata. Profesoara preferata este doamna Emilia Rocas deoarece este o profesoara foarte prietenoasa si are simtul umorului.” Candea Roxana

„Limba româna, pentru ca este limba noastra si pentru ca are o literatura foarte placuta de descoperit. Profesoara preferata es te doamna Cristina Lazar pentru ca ne ajuta sa ne cunoastem mai bine limba si ne include în multe proiecte.” Badiu Ioana

„Chimia, deoarece îmi plac formulele, substantele si fenomenele. O apreciez pe doamna prof. Maria Bulbuc deoarece preda foarte bine si se întelege foarte bine cu elevii.” Nonica Andrada

„Materia mea preferata este limba româna, iar profesoara preferata este doamna Emilia Rocas pentru ca îmi place cum preda.” Lazar Diana Mihaela, clasa a VII-a A

A consemnat Ianosi Alexandra, clasa a VII-a B

ISKOLÁNK ÉS A KOMMENIUS 1 PROJEKT ISKOLÁNK AZ EURÓPAI MINOSÉG KÜSZÖBÉN

A Kommenius 1 Projekt keretén belül bekapcsolódtunk a nemzetközi oktatási nevelési programba a 2004-2005-ös iskolai évben.

A projekt fo célkituzései: az európai országok kultúrájának, hagyományainak kölcsönös megismerése, pozitív tapasztalatok gyujtése, és mindezek hasznosítása a munkánkban.

Az elso év témája: A mi iskolánk. 2005 áprilisában József Attila Centenáriumi ünnepség

jelentette a tevékenységeink fénypontját, amelyet Fogarasi Eniko magyar szakos tanárnovel együtt szerveztünk.

A színvonalas ünnepélyt versfüzérrel kezdtük: a IV. osztályos tanulók eloadásában. Ezután József Attila, hidd el, hogy nagyon szeretünk címu irodalmi csapatvetélkedo következett. A vegyes összetételu csapatok (IV, V és VII. osztályosok) felelevenítették a költo életét és munkásságát.

Centenáriumi ünnepségünk hangulatát emelte meghívott vendégünk Szakács Levente, az Állami Magyar Opera tenoristájának csodálatos hangja. Egy részletet hallottunk a János vitéz operettbol.

A projekt második évének (2005-2006 I félév) témája: A mi lakhelyünk . A témát nagy lelkesedéssel fogadták a gyerekek, hisz lehetoséget adott különbözo érdekes

tevékenységek megszervezéséhez. A csapatmunkákban mindenki aktívan kivette a részét, a csapatszellemet az együttmuködés és jókedv erosítette.

Kolozsvár, mint európai város témán belül lehetoségünk volt Kolozsvár értékeire odafigyelni. A jelenlegi V. osztályos tanítványaim lelkesen kutattak, kérdeztek, jegyzeteltek, fényképeztek a Botanikus kertben, mindezt csapatmunkában végezve. Az ezt követo nyíltleckén a jól felkészült csapatok sikeres posztereket állítottak ki, igazolva, hogy a jól végzett minoségi munka meghozza a gyümölcsét.


Az I osztályosok kis csapata is lelkesen részt vett a projekt tevékenységeiben. Elhatároztuk, hogy jól megismerjük lakhelyünket, lakónegyedünket, ahhoz, hogy majd bemutathassuk a projektben résztvevo országok gyerekeinek is. Sokat sétáltunk, kirándultunk az oszi hónapokban.

Elmondhatjuk, hogy iskolánk szép helyen fekszik, csodálatos természeti szépség veszi körül: a közelben a füves-bokros Colina domb, és a minden hónapban más színu ruhát ölto Bükk erdo.

Iskolánk tanulói büszkék, hogy ebben az iskolában tanulhatnak. Mária Pásztor tanítóno

JÓ ÖTÖDIKESNEK LENNI EBBEN AZ ISKOLÁBAN!

Pásztor Mária tanító nénivel IV. osztályosokként megálmodtuk milyen lesz az ötödik osztály. Megvalósult álmok:

- együtt maradt az osztály - kezdeti nehézségek ellenére tovább uralkodik a békés jó hangulat - nagyon jó a kapcsolatunk a tanító nénivel, és Nyakas Magdolna

osztályfonöknovel - szeretjük tanárainkat, az órák érdekesek - nem maradtak el a megszokott csodálatos órán kívüli

tevékenységek: • tanító nénivel és osztályfonök nénivel együtt ellátogattunk a Napsugár szerkesztoségébe • tanulmányoztuk a Botanikus kert változatos növényvilágát • nem hiányzunk a Magyar Opera szép ifjúsági eloadásairól sem • az óvodások tiszteletére rendezett Oszbúcsúztató ünnepségen mi is szerepelhettünk az I-IV osztályosokkal együtt (köszönjük Naphegyi tanító néninek) • tevékenységeink fénypontja: a visai Betlehemes játék, mellyel a városban rendezett

karácsonyi ünnepélyen nagy sikert arattunk Egyik legsikeresebb tevékenységünk a Kommenius projekthez tartozó nyíltleckénk. Témája:

Kolozsvár, mint európai város. A muhelymunkát Pásztor Mária tanító néni szervezte és vezette le. Osztályunk Kaktuszok, Rózsák és Banánfák nevu csapatai az óra végén kiállították az elkészített sikeres posztereket .

Mindnyájan örültünk az osztályfonök néni dicséreteinek. Úgy gondoljuk, hogy álmaink továbbra is megvalósulnak, hisz itt jól érezzük magunkat. Biztosak vagyunk, hogy iskolánk mindent megtesz azért, hogy az európai jó iskolák közé tartozzon. Székely Zsófia Johanna, Tóth Evelyn , Hajos Izabella , Csüdöm Timea – V.D Tanítóno: Mária Pásztor, Osztályfonök: Magdolna Nyakas

ÎNVATAM DE LA ELEVII DIN EUROPA

CUM SA FABRICAM INSTRUMENTE MUZICALE DIN DESEURI

Pentru a realiza muzica din povestea lor, elevii din Franta au fabricat instrumente muzicale din obiecte sau materiale care ar fi trebuit aruncate. Iata câteva exemple:

Tobe din metal: 1) Se cer: 3 cutii de conserve diferite, scotch, bete. Cele trei cutii se lipesc cu scotch, iar baghetele se folosesc pentru a bate în capacele lor.


2) Se cer: o cutie de conserve, un balon, bete si scotch. Balonul trebuie întins peste cutie si lipit cu scotch, iar betele se folosesc pentru a bate deasupra.

Chitara: Sunt necesare: capacul unei cutii de carton si elastice de diferite grosimi. Se întind elasticele la mica distanta între ele peste unul din capetele cutiei, respectând ordinea de la subtire la gros, apoi trebuie ciupite.

„Sticlofon” Este nevoie de mai multe sticle de diferite dimensiuni, care se aliniaza de la cea mai mare la cea mai mica. Trebuie suflat în ele usor spre a iesi sunetele.

Maracas (instrument muzical de percutie, din doua nuci de cocos cu un mâner, umplute cu nisip sau graunte mici, care, prin scuturare, produc sunete asemanatoare cu ale castanietelor)

Trebuie: butelii de plastic, cutii de metal, un vas de sticla, seminte, zahar, orez. Se toarna zaharul în vasul de sticla, semintele în cutia metalica si orezul în butelii si se scutura.

Trianglu Sunt destule: 4 cuie, ata si foarfece. Trei cuie se aranjeaza în forma de triunghi si se prind cu ata taiata la capete. Cel de-al patrulea cui se foloseste pe post de bagheta cu care se bate în triunghi.

Xilofon Se folosesc: 9 creioane de dimensiuni si culori diferite, foarfece, carton si liniar. Se deseneaza pe carton doua forme dreptunghiulare, lungi si egale între ele, zimtate pe o muchie, si doua mai mici, inegale. Dupa ce se taie bucatile de carton, se asambleaza într-un fel de cutie. Opt creioane se aseaza paralel în ordinea marimii, sprijinite în zimti, iar cel de-al noualea creion reprezinta ciocanelul cu care se bate în celelalte.

Acum sa aflam si povestea în limba franceza:

Conte sur le thème des déchets écrit par les élèves de CE1 de l’école de Maubec (France)

Il y a bien longtemps, dans le pays de Bruiton, les instruments de musique n’existaient pas encore. Par contre, on entendait des bruits stridents, des bruits très fortes qui faisaient mal aux oreilles.

Dans ce pays vivait un sorcier qui s’appelait Franco, qui n’aimait pas le


bruit parce que le vacarme lui faisait grandir les oreilles. Elles devinrent si grandes (plus grosses que son corps) qu’il pouvait voler avec ses oreilles géantes. Il volait très vite, à plusieurs centaines de kilomètres à l’heure. Il sortait son bâton magique et aspirait tous les bruits qui passaient par ses oreilles.

Comme les voitures ne pouvaient plus klaxonner, il y avait beaucoup d’accidents. Les gens ne pouvaient plus parler et devaient écrire pour communiquer. Ils ne pouvaient plus téléphoner. Les gens étaient fous de rage. Qu’est ce qu’il fallait faire ?

C’était TERRIBLE !!! Un jour, un garçon qui s’appelait Sonorin, qui travaillait à l’usine de

traitement des déchets, se rendit compte que les bruits des déchets n’avaient pas disparus. Il se rappela de la formule magique du recyclage qui lui avait appris son père. « Bon débarras ! Petits déchets, mettez vous ici ! Petits déchets, mettez vous comme ça ! »

Une école avait cassé des crayons et les avait jetés à la poubelle. Cette poubelle se retrouva dans un camion qui arriva à l’usine. Sonorin prononça la formule magique : « Bon débarras ! Petits déchets, mettez vous ici ! Petits déchets, mettez vous comme ça ! ».

Les déchets se classèrent du plus petit au plus grand. Sonorin tapa dessus avec un crayon qui restait. Voilà comment Sonorin a fabriqué un xylophone.

Un deuxième camion arriva. Il transportait des bouteilles en verre. Sonorin prononça la formule magique : « Bon débarras ! Petits déchets, mettez vous ici ! Petits déchets, mettez vous comme ça ! ».

Les bouteilles se placèrent de la plus petite hauteur à la plus grande. Le vent souffla très fort. Voilà comment Sonorin a fabriqué le bouteillophone.

Un troisième camion arriva. Un restaurant chinois avait jeté des boîtes de conserve, des bouteilles, des graines et des baguettes chinoises. Sonorin prononça la formule magique : « Bon débarras ! Petits déchets, mettez vous ici ! Petits déchets, mettez vous comme ça ! ».

Les graines s’envolèrent dans les bouteilles. Les baguettes se mirent à taper sur les boîtes. Voilà comment Sonorin a fabriqué les maracas et les tam-tams.

Un quatrième camion arriva. Dedans, il y avait la poubelle d’un garage. Un papa avait jeté des

clous usés, un tuyau de voiture et de la vieille ficelle. Sonorin prononça la formule magique : « Bon débarras ! Petits déchets, mettez vous ici ! Petits déchets, mettez vous comme ça ! ».

Les clous se mirent en triangle et la ficelle accrocha tous les coins. Les clous s’enfoncèrent dans le tuyau. Les graines du restaurant rentrèrent dans le tuyau. Voilà comment Sonorin a fabriqué le triangle et le bâton de pluie.

Un cinquième camion arriva. Une maman avait jeté une boîte de chaussures et des élastiques usés de taille différentes. Sonorin prononça la formule magique : « Bon débarras ! Petits déchets, mettez vous ici ! Petits déchets, mettez vous comme ça ! ».


Les élastiques se mirent du plus grand au plus petit autour du couvercle. Voilà comment Sonorin a fabriqué la guitare.

Sonorin arriva à Bruiton avec les instruments de musique. Il joua de la musique. Franco sortit. Les oreilles avaient rapetissé. Il prit son bâton magique et rendit les bruits à Bruiton.

Les voitures pouvaient klaxonner maintenant, il n’y avait plus d’accidents. Les gens pouvaient parler, téléphoner. Les habitants décidèrent d’appeler leur pays Musicion.

Voilà comment les instruments sont venus sur Terre. FELICITARI REALIZATE DE EI

POEZII DESPRE TRADITIILE DE CRACIUN DIN ANGLIA

Decorations Decorations sparkling on the tree, All those stars that you can see, Pink and red and blue and green, All the colors you’ve ever seen. The mighty Christmas tree standing tall Looks like a bauble will never fall. Underneath the tree on Christmas day People shouting a big hooray!

Laura & Jade

Christmas Parties Christmas parties all around, There’re even ones in school, People eating, people laughing, Lots of people having fun, Everyone’s here at our party, No one’s bored, no one’s sulking, Bells are ringing, people are singing, Enjoy your party here at school!

Rachel & Emily



SA NE BUCURAM DE EXPRIMAREA ARTISTICO-PLASTICA A ELEVILOR ROMÂNI:

SA LUAM AMINTE …

CLUJUL – ORAS EUROPEAN

Orasul Cluj-Napoca este situat în nord-vestul României, o tara care detine atractii turistice interesante.

Primarul Clujului este domnul Emil Boc, un primar care, de-a lungul mandatului sau, a dezvoltat o serie de proiecte cum ar fi pavarea anumitor strazi, daruirea unui puiet fiecarui nou-nascut, revopsirea bancilor etc. Consider ca este un început promitator ca primar, însa ar trebui dezbatute probleme privind reamenajarea parcurilor, construirea mai multor spitale, elaborarea anumitor proiecte care sa dezvolte simtul de responsabilitate al copiilor si admiratia fata de orasul lor, prin cooptarea lor la efortul de îngrijire si mentinere a aspectului Clujului. Daca într-o buna zi voi fi aleasa primarita orasului, aceste lucruri vor fi ca si rezolvate.

Comunitatea orasului este una numeroasa, repartizata în diferite niveluri sociale. Acestea dezvolta o atitudine competitiva propice dezvoltarii spiritului comunitar. Cu totii însa formeaza o echipa unita, daruita Clujului.

Clujul cuprinde o sumedenie de locuri destinate recreatiei si timpului liber, însa cred ca majoritatea copiilor prefera scoala ca loc al distractiei si jocului, deoarece scoala întruneste anumite calitati. De exemplu, în scoala se formeaza legaturi de prietenie si de ajutor între elevi. Copiii sunt responsabilizati, interactioneaza si comunica unii cu altii. De asemenea, scoala înseamna cadre didactice instruite, capabile sa deschida elevilor orizonturi de gândire si sa le dezvolte creativitatea.

Scoala este astfel un mic centru al comunitatii, iar importanta scolii ca viitor centru de resurse pentru societate se poate afirma de pe acum.

Ghita Cristina, clasa a VII-a B


CAPITALE EUROPENE

Stramos …

Însa Dimpotriva …

Ofiteri

…

În centru la Sibiu

Acum!

A povesti Udrea Radu

Adrian alintat

Ion

Barbu

Necrescuta

Îndemn cabalin

Fruct

Trece peste apa

Inimos

…

…

Rea!

Uzat

Ceasuri

Fire

Ianuarie (abr.)

În teaca!

Aere

Radu Ursu

Afirmatie

Desaga

…

Pana de despicat lemne


REZOLVAREA DE CONFLICTE

Ce va trece prima oara prin minte atunci când va gânditi la cuvântul conflict? Cei mai multi, probabil, se gândesc la cearta si bataie. Conflictul se refera, însa, de foarte multe ori, la o contradictie între doua sau mai multe

idei ori persoane. Pentru a rezolva eficient un conflict, va propunem ca în rezolvarea lui sa parcurgeti

urmatorii pasi:

PASUL 1: Sa recunoastem conflictul. Dati-va seama, prin autoanaliza, daca ceea ce simtiti la un moment dat are legatura cu un

conflict.

PASUL 2: Sa ne recunoastem sentimentele. Numiti sentimentul pe care îl încercati. Cautati, prin empatie, sa va gânditi ce simte

cealalta persoana implicata în conflict si puneti-va întrebarea „De ce?”.

PASUL 3: Sa ne dam seama ce vrem. „Ce vreau eu sa obtin din acest conflict?” „Ce vrea sa obtina cealalta persoana din aceasta situatie?”

PASUL 4: Sa producem idei. Gânditi-va, împreuna cu persoana cu care sunteti în conflict, la cât mai multe solutii

pentru ca ambii sa obtineti ce doriti.

PASUL 5: Sa punem planul în aplicare . Gasiti solutia care va împaca pe amândoi si actionati în spiritul ei.

Nu uitati! Rezolvarea conflictelor se face întotdeauna prin comunicare!

Învatatoare Cornelia Berci

COLECTIVUL DE REDACTIE

DIRECTOR: profesor Rodica Dumitras COORDONATOR : învatatoare Delia Souca TEHNOREDACTARE: Delia Souca COLABORATORI: Institutor I: Liana Pop Învatatoare: Maria Damian, Maria Pasztor, Cornelia Berci Profesori: Cristina Lazar, Agaftea Moldovan, Magdolna Nyakas, Keith Trencher

Elevi: Ghisa Diana, Boca Diana, Varga Rares, Marginean Georgiana, Hreniuc Alexandra, Ghita Irina, Ianosi Alexandra, Székely Zsófia Johanna, Tóth Evelyn , Hajos Izabella , Csüdöm Timea, Ghita Cristina


ADRESA SCOLII: Aleea Peana nr.16, tel./fax 0264.425.146; e-mail [email protected]

Documents

SCOALA „OCTAVIAN GOGA” - SCOALA EUROPEANA