Upload
serina-shepard
View
35
Download
0
Embed Size (px)
DESCRIPTION
Scoici. Înv. Moisă Monica Şc. cu cls. I-VIII Luna Structura Luncani. Dacă veţi merge la mare, poate va fi interesant să ştiţi câte ceva despre viaţa scoicilor, să le observaţi să le adunaţi şi reîntorşi la şcoală să confecţionaţi în cadrul orelor de ed. tehnologică - PowerPoint PPT Presentation
Citation preview
Dacă veţi merge la mare, poate va fi interesant să ştiţi câte ceva
despre viaţa scoicilor, să le observaţisă le adunaţi şi reîntorşi la
şcoală să confecţionaţiîn cadrul orelor de ed. tehnologică
obiecte frumoase, care să vă aminteascăde o vacanţă frumoasă.
Neamul scoicilor numără mai bine de patruzeci de specii care îşi duc viaţa prin malurile şi nisipurile Terrei, fie ele dulci ori sărate, iazuri, bălţi, râuri, mări şi oceane, din zonele calde şi până la limita de miazănoapte a celor temperate. Au apărut prima dată cu câteva milione de ani în urmă şi de atunci n-au evoluat prea mult, înscriindu-şi mărturia în sedimentele calcaroase. În marele neam al scoicilor
poţi întâlni – alături de pitici – mici cât o unghie – adevăraţi uriaşi de mărimea unei farfurii.
Nu înoată; se mişcă încet la suprafaţa malului sau a nisipului
în care vieţuiesc, ajutându-se cu un picioruş cărnos, triunghiular
şi poate fi socotită vieţuitoarea cea mai înceată din lume.
Unele specii, în faţa primejdiei, pot face salturi de câţiva centimetri, încordându-şi picioruşul.
Nu au cap, nu au gură, n-au ochi şi nici urechi. Înseamnă că nu văd, că nu aud.
Singurul lor simţ fiind cel tactil, pot sesiza orice apropriere care prilejuieşte o cât de mică tulburare a apei. Atunci îşi strâng bine cele două capace – sidefate pe dinăuntru – care le învelesc,
ocrotindu-le,cu o forţă ce întrece de doua-trei ori tăria celor mai puternici muşchi ai corpului omenesc.
Scoici miciScoici mari
Înfiptă în mâl sau în nisip, scoica lasă capătul dindărăt afară, puţin căscat. Apa, adusă de vârtejul unor cili, intră,
spală branhiile care opresc oxigenul, şi aduce cu ea măruntele fiinţe care îi alcătuiesc hrana. Prin mişcarea în sens invers a cililor, apa este scoasa apoi afară. Scoicile se înmulţesc prin
ouă pe care le clocesc între foile branhiilor. Larvele mici sunt date afară din casa mamei şi,înotând, ajung pe
aripioarele peştilor. Aici se dezvoltă până ajung scoici mici.
E singura vietuitoare care poate încorpora piatra de var cuprinsă iî ape, putând fabrica sidef, lacrima scumpă a adâncurilor care întruchipează perlele
Iată câteva idei pe care le-ţi putea pune în practică cu scoici adunate de voi în timpul vacanţei. Şi câte multe
alte idei idei v-ar putea veni......