SCRIITORI INTERBELICI- FIŞE DE DICŢIONAR

AUTOR: PROF. ANA –MARIA ZLĂVOG, Colegiul Naţional „N.Bălcescu”,inspector şcolar de specialitate, Inspectoratul Şcolar Judeţean Brăila

NR. CRT.

SCRIITORUL

(PROFIL CULTURAL)

LOCUL NAŞTERII

INTERVALUL VIEŢII

LUCRĂRI REPREZENTATIVE (SELECTIV)

1. Mircea Eliade

Personalitate enciclopedică, filosof, prozator, eseist, asistent (1933-1939) şi profesor universitar (1946-1949), ataşat cultural la Londra (1940-1941), consilier cultural la Lisabona (1941-1944). Doctorat în filosofie (1933, cu teza „Istoria comparată a tehnicilor Yoga).Editor al operelor lui Hasdeu (1937). Membru şi preşedinte al „American Society for Study of Religions”(din 1963), membru al Academiei Regale

Bucureşti 9 martie 1907- 22 aprilie1986

Eseuri ştiinţifice şi filosofice: „India”, „Oceanografie”, „Fragmentarium”, „Alchimie asiatică”, „Cosmologie şi alchimie babiloniană”, „Tratat de istoria religiilor”, „Istoria credinţelor şi ideilor religioase”, „Sacrul şi profanul”Romane: „Maitreyi”, „Huliganii”, „Nuntă în cer”, „Romanul adolescentului miop”, „Domnişoara Christina”, „Noaptea de Sânziene”, „Şantier”, „Şarpele”, „Huliganii”.Nuvele: „Pe strada Mântuleasa”, „La ţigănci”Memorii, jurnale: ”Memorii”, „Jurnal”

1

belgiene (1977).Reputat scriitor prin numeroasele lucrări despre istoria religiilor, mituri, simboluri, tehnica yoga, şamanism, etc.Autor a peste 30 de volume ştiinţifice, opere literare şi eseuri filozofice traduse în 18 limbi şi a circa 1200 de articole, studii şi recenzii cu o tematică extrem de variată, foarte bine documentate. Din 1956 se stabileşte la Chicago (unde se stinge din viaţă).

2. Vasile Voiculescu

Poet, prozator şi dramaturg.Preocupat de materialism, pozitivism, evoluţionism, atras de psihopatologie şi psihofizică. Studii filologice nefinalizate, doctorat în medicină

Satul Pârscov, jud. Buzău

27 noiembrie 1884- 26 aprilie 1963

Poezii: „Din Ţara Zimbrului şi alte poeme”, „Pârgă”, „Poeme cu îngeri”, „Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de Vasile Voiculescu”. A scris poezie tradiţionalistă, religioasă, patriotică, peisagistică, de dragoste.Povestiri: „Capul de zimbru”, „Ultimul Berevoi”, „Iubire magică”Romane: „Zahei Orbul” (postum).Teatru: „Duhul pământului”

2

(1910).În timpul primului război mondial este medic militar la Bârlad( este supranumit „doctorul fără arginţi”).Referent literar la Radiodifuziune (1933) şi director al programului literar Radio (1940). După 1944 participă la întâlnirile literare ale Grupului „Rugul aprins” de la Mănăstirea Antim din Bucureşti. Cunoaşte experienţa detenţiei în lagărele comuniste, pe motive politice (1958-1962)

3. Eugen Lovinescu

Istoric şi critic literar, estetician, prozator. Doctorat la Sorbona în 1909, cu o lucrare despre Jean Jacques Weiss.Înfiinţează la Bucureşti

Fălticeni 31 octombrie 1881- 16 martie 1943

Romane:” Aripa morţii”, „Lulu”, „Mite”, „Diana”, „Mili”, „Bălăuca”Teatru: „De peste prag” (dramă)Memorialistică: „Memorii”Istorie şi critică literară: „Gr.Alexandrescu. Viaţa şi opera lui”, „Costache Negruzzi.Viaţa şi opera lui”, „Istoria civilizaţiei române moderne”, „Istoria literaturii române contemporane”, „Titu Maiorescu”

3

Cenaclul „Sburătorul” (1919), în cadrul căruia se vor afirma cei mai importanţi scriitori ai perioadei interbelice. Doctrina lovinesciană promovată în acest context constă în înţelegerea modernismului ca sincronizare cu fenomenul artei europene şi ca diferenţiere, prin integrarea în cultură a elementelor de originalitate ce aparţin tradiţiei. Este, după Titu Maiorescu, cel mai important critic român (impune ideea autonomiei esteticului, fără a eluda factorii istorici şi rolul unui permanent „spirit al veacului” – seaculum).

4. George Călinescu

Critic, istoric literar, eseist şi estetician, prozator şi poet ,

Bucureşti 19 iunie 1899- 12 martie 1965

Romane: „Cartea nunţii”, „Enigma Otiliei”, „Bietul Ioanide”, „Scrinul negru”Poezii: „Lauda lucrurilor.Poezii”Teatru- volum omonimMemorialistică: „Kiev, Moscova, Leningrad”, „Am fost în

4

dramaturg şi publicist. Doctor în Litere (1936) cu o teză despre manuscrisul eminescian „Avatarii faraonului Tla”.Din 1945, profesor universitar de Istoria literaturii române moderne la Facultatea de Litere din Bucureşti.Membru al Academiei Române.

China nouă”Critică şi istorie literară: „Principii de estetică”, „Viaţa lui Mihai Eminescu”, „Opera lui Mihai Eminescu”, „Viaţa lui Ion Creangă”, „Istoria literaturii române de la origini până în prezent”, „Estetica basmului”, „Scriitori străini”, „Universul poeziei”

5. Tudor Vianu Critic şi istoric literar, estetician şi filosof. Doctor în Filosofie la Tubingen. Editor al operei lui Alexandru Macedonski. Comentează stilistic evoluţia prozei româneşti. Docent în estetică( 1927), membru al Academiei Române( 1955), director al Teatrului Naţional (1945), ambasador al României la Belgrad (1946), director general al

Giurgiu 8 ianuarie 1898- 21 mai 1964

Eseuri critice, istorie şi critică literară: „Dualismul artei”, „Masca timpului”, „Arta şi frumosul”, „Influenţa lui Hegel în cultura română”, „Idealul clasic al omului”, „Istoria estetică de la Hant până azi”, „Estetica”, „Filosofie şi poezie”, „Arta prozatorilor români”, „Istoria literaturii române, vol. I”(în colaborare cu Şerban Cioculescu şi Vladimir Streinu), „Figuri şi forme literare”, „Probleme de stil şi artă literară”, „Problemele metaforei şi alte studii de stilistică”, „Studii de literatură universală şi comparată”, „Despre stil şi arta literară”, „Studii de stilistică”, „Idealul clasic al omului”, „Scrieri despre teatru”, „Scriitori români din secolul XX”Traduceri din Goethe, Shakespeare, Michelangelo, Victor Hogo

5

Bibliotecii Academiei (1958-1964)

6. Perpessicius (pseudonim literar al lui Dumitru S.Panaitescu)

Istoric şi critic literar, folclorist, eseist şi poet, cercetător şi editor pasionat al operei eminesciene. Mobilizat pe front, este rănit în 1916 şi rămâne invalid de mâna dreaptă. Membru al Academiei Române, director general al Bibliotecii Academiei, al Muzeului Literaturii Române (1957).

Brăila 21 octombrie 1891- 29 martie 1971

Eseuri, Istorie şi critică literară: „Repertoriu critic”, „Menţiuni critice”, „Lecturi intermitente”, „Eminesciana”, „12 scriitori interbelici”, „Scriitori români”

Autor al unor apreciate manuale de literatură pentru liceu (redactate în colaborare cu Al.Rosetti şi J.Byck.

7. Pompiliu Constantinescu

Este asistentul lui Mihail Dragomirescu, dar refuză să-şi ia doctoratul la el cu o lucrare despre critica lui Titu Maiorescu, preferând cariera de

Bucureşti 19 mai 1901-9 mai 1946

Eseuri, Istorie şi critică literară: „Figuri literare”, „Tudor Arghezi”, „Eseuri critice”, „Poeţi români moderni”, „Romanul românesc interbelic”

6

profesor secundar. Din 1945 până la sfârşitul vieţii susţine cronica literară la Radio Bucureşti.

8. Şerban Cioculescu

Istoric şi critic literar, bibliofil şi editor. Se consacră studierii vieţii şi operei lui I.L.Caragiale.Doctorat în 1945 cu o teză despre Dimitrie Anghel. Director general al Bibliotecii Academiei, membru corespondent al Academiei (1966) şi titular (1973). Om de ştiinţă emerit (1968).

Bucureşti 7 septembrie 1902- 1989

Eseuri, Istorie şi critică literară: „Corespondenţa dintre I.L.Caragiale şi Paul Zarifopol””, „Dimitrie Anghel- viaţa şi opera”, „Medalioane franceze”, „Aspecte lirice contemporane”, „Poeţi români”, „Eminesciana”, „Argheziana”

9. Vladimir Streinu (pseudonim al lui Nicolae Iordache)Critic literar, poet şi eseist. Editor şi comentator al operei lui Calistrat Hogaş.Doctorat în 1947.Traduce şi comentează operele lui Marcel

Comuna Teiu, jud. Argeş

23 mai 1902- 26 noiembrie 1970

Eseuri, Istorie şi critică literară: „Pagini de critică literară”, „Clasicii noştri”, „Istoria literaturii moderne” (vol. I), „Versificaţia modernă”, „Ion Creangă”, „Studii de literatură universală”Poezii- volum omonim

7

Proust şi Shakespeare.

10. Emil Cioran

Filosof, eseist, moralist şi gânditor. Consilier cultural al Ambasadei României la Paris( 1940).Din 1945 se stabileşte definitiv la Paris.

Răşinari, Sibiu

8 aprilie 1911- 20 iunie 1995

Eseuri filosofice: „Pe culmile disperării”, „Cartea amăgirilor”, „Schimbarea la faţă a României”, „Lacrimi şi sfinţi”, „Amurgul gândurilor”, „Ispita de a exista”, „Istorie şi utopie”, „Silogismele amărăciunii”, „Tratat de descompunere”, „Singurătate şi destin”Publicistică- volum omonim(despre perioada 1931-1944)

11. Constantin Noica

Filosof, traducător din operele lui Descartes, Kant, Hegel, Platon, Aristotel. Încercarea de a trimite spre publicare, în Franţa, un studiu despre hegel, îi aduce 10 ani de domiciliu forţat şi 6 ani de închisoare, executaţi dintr-o condamnare de 25 de ani. Din 1975 până la sfârşitul vieţii locuieşte la Păltiniş, lângă Sibiu, unde se consolidează renumita Şcoală de la Păltiniş.

Vităneşti, Teleorman

24 iulie 1909- 4 decembrie 1987

Eseuri filosofice: „Două introduceri şi o trecere spre idealism”, „Rostirea filosofică românească”, „Creaţie şi frumos în rostirea românească”, „Eminescu sau gânduri despre omul deplin al culturii româneşti”, „Sentimentul românesc al fiinţei”, „Devenirea întru fiinţă”, „Eseuri de duminică”, „Introducere la miracolul eminescian”Memorialistică: „Jurnal de idei”, „Jurnal filosofic”

8

12. Paul Zarifopol Critic literar şi eseist. Doctorat în filologie romanică şi filosofie, 1904, la Halle.Se stabileşte în Germania, unde îl întâlneşte pe I.L.Caragiale, cu care leagă o strânsă prietenie.

Iaşi 20 noiembrie 1874- 1 mai 1934

Eseuri critice: „Despre stil.Note şi exemple”, „Artişti şi idei literare române”, „Încercări de precizie literară”, „Pentru arta literară”

13. Tudor Arghezi (pseudonim literar al lui Ion N.Theodorescu)

Poet, a alternat poezia cu ziaristica, a fondat reviste şi ziare efemere. În 1899 se retrage la Mănăstirea Cernica, fiind Călugărul Iosif. În 1900 este hirotonisit diacon la Mitropolie, unde va colabora la traducerea unor cărţi religioase.În timpul ocupaţiei germane este acuzat de colaboraţionism , fiind arestat şi întemniţat la Văcăreşti, împreună cu

Bucureşti 23 mai1880- 14 iulie 1967

Poezie: „Cuvinte potrivite”, „Psalmi”, „Flori de mucigai”, „Cântare omului”, „Stihuri pestriţe”, „Poeme noi”, „Cadenţe”, „Silabe”Romane: „Ochii Maicii Domnului”, „Cimitirul Buna-Vestire”, „Lina” Alte volume de proză: „Icoane de lemn”, „Poarta neagră”, „Cartea cu jucării”, „Ce-ai cu mine ,vântule?”, „Bilete de papagal”, „Cu bastonul prin Bucureşti”

9

Ioan Slavici. Ambii sunt graţiaţi în 1919, prin intervenţia lui N.Iorga.Publicarea pamfletului „Baroane” (1943) atrage suprimarea publicaţiei şi internarea autorului în lagărul de la Târgu Jiu. Membru al Academiei Române (1955). Premiul internaţional Herder (1965).

14. Lucian Blaga

Poet, profesor de Filosofia culturii.Copilăria sa a stat „sub semnul unei fabuloase absenţe a cuvântului”, el autodefinindu-se „mut ca o lebădă” deoarece viitorul poet nu a vorbit până la vârsta de 4 ani. Studii teologice la Sibiu, doctorat în Filosofie la Viena. În 1926 intră în

Satul Lancrăm, jud. Alba

9 mai 1895- 6 mai 1961

Poezie: „Poemele luminii”, „Paşii Profetului”, „În marea trecere”, „Lauda somnului”, „La cumpăna apelor”, „La curţile dorului”, „Nebănuitele trepte”Teatru: „Zamolxe”, „Tulburarea apelor”, „Daria”, „Meşterul Manole”, „Cruciada copiilor”, „Arca lui Noe”, „Anton Pann”Eseuri ştiinţifice, filosofice: „Filosofia stilului”, „Eonul dogmatic”, „cunoaşterea luciferică”, „Spaţiul mioritic”, „Geneza metaforei şi sensul culturii”, „Religie şi spirit”, „Trilogia cunoaşterii”, „Trilogia culturii”, „Trilogia valorilor”Aforisme, memorialistică: „Pietre pentru templul meu”, „Hronicul şi cântecul vârstelor”

10

diplomaţie, ocupând posturi la legaţiile României din Varşovia, Praga, Berna, Viena şi Lisabona.

15. Ion Barbu (pseudonim literar al lui Dan Barbilian)

Poet şi matematician. A devenit poet dintr-o glumă, potrivit mărturisirilor sale, din ambiţia de a-i demonstra colegului şi prietenului său Tudor Vianu că poate face şi literatură. Ca matematician de reputaţie europeană,publică peste 80 de studii de specialitate (în geometrie există noţiunea „spaţiile Barbilian”, ca o consacrare a studiilor sale în acest domeniu).

Câmpulung Muscel

19 martie 1895- 11 august 1961

Poezie: „După melci”, „Joc secund”, „Ochean”Proză: „Pagini de proză”

16. Mihail Sadoveanu

Prozator.

Paşcani, jud. Iaşi

5 noiembrie 1880-19 octombrie 1961

Povestiri, nuvele: „Dureri înăbuşite”, „Hanu Ancuţei”Romane: „Baltagul”, „Fraţii Jderi”, „Zodia Cancerului sau vremea Ducăi- Vodă”

11

Debutul editorial are loc cu patru volume deodată (N.Iorga va numi anul 1904, „anul Sadoveanu”).Director al Teatrului Naţional din Iaşi (1910-1919). Membru al Academiei Române. A avut şi o bogată activitate politică, a condus delegaţia română la Congresul Mondial al Păcii de la Paris (1949), a fost distins cu numeroase ordine şi medalii.

Alte peste 100 de volume marchează momente esenţiale din istoria literaturii române:„Împărăţia apelor”, „Creanga de aur”, „Divanul persian”, „Ostrovul lupilor” etc.

17. Camil Petrescu

Prozator, dramaturg, poet, eseist. Ia parte, în mod direct, la primul război mondial, experienţa trăită pe front furnizându-i parte din conţinutul romanului „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”.După război, este un timp profesor şi

Bucureşti 9/22 aprilie 1894- 14 mai 1957

Romane: „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, „Patul lui Procust”, „Un om între oameni”Nuvele: „Turnul de fildeş”Teatru: „Jocul ielelor”, „Act veneţian”, „Suflete tari”, „Danton”, „Caragiale în vremea lui”Poezie: „Versuri.Ideea.Ciclul morţii”, „Transcendentalia” Eseuri ştiinţifice şi artistice: „Teze şi antiteze”, „Modalitatea estetică a teatrului”, „Husserl- cu o introducere în filosofia fenomenologică”, „Doctrina substanţei”Însemnări personale, memorii: „Note zilnice”

12

gazetar. Membru al academiei Române. (1948).

18. Liviu RebreanuProzator şi dramaturg. Arestat la cererea guvernului ungar (1910), este încarcerat la Văcăreşti şi extrădat. Director al Teatrului Naţional din Bucureşti, preşedinte al Societăţii Scriitorilor Români şi membru al Academiei Române. Premiul Naţional pentru proză (1929).

Satul Târlişiua, jud. Bistriţa Năsăud

27 noiembrie 1885- 1 septembrie 1944

Nuvele: „Frământări”, „Făfuiala”, „Catastrofa”, „ Iţic Ştrul, dezertor”Romane: „Ion”, „Pădurea Spânzuraţilor”, „Adam şi Eva”, „Ciuleandra”, „Jar”, „Amândoi”, „Răscoala”Teatru: „Cadrilul”, „Plicul”, „Apostolii”

19. Hortensia Papadat Bengescu

Prozatoare. Studii la un pension de domnişoare.În timpul primei conflagraţii mondiale este soră de caritate în gara Focşani, experienţă pe care o va reda ficţional în romanul „Balaurul”. Premiul Naţional

Comuna Iveşti, jud. Galaţi

8 decembrie 1876- 5 martie 1955

Proză de analiză psihologică (nuvele şi romane): „Ape adânci”, „Femeia în faţă oglinzii”, „”Fecioarele despletite”, „Concert din mnuzică de Bach”, „Drumul ascuns”, „Logodnicul”, „Rădăcini”Teatru- volum omonim

13

pentru proză (1946).20. Mihail Sebastian

(pseudonim literar al lui I. Hechter)

Prozator, dramaturg, eseist. Format în atmosfera de la „Cuvântul”, unde a şi fost redactor între 1927-1934. Face până la un punct carieră literară comună cu Mircea Eliade.

Brăila 8 octombrie 1907- 29 mai 1945

Romane: „Oraşul cu salcâmi”, „Accidentul”Teatru: „Steaua fără nume”, „Jocul de-a vacanţa”, „Ultima oră”

21. Ion Pillat

Poet. În 1919 participă la Conferinţa de pace de la Paris, ca secretar al preşedintelui delegaţiei ardelene, Alexandru Vaida Voievod. Membru corespondent al academiei Române (1936). Traduce din poezia franceză, engleză, spaniolă, americană, germană.

Bucureşti 31 martie1891- 17 aprilie1945

Poezii: „Visări păgâne”, „Iubita de zăpadă (poeme în proză)”, „Pe Argeş în sus”, „Scutul Minervei”, „Poeme într-un vers”, „Umbra timpului”, „Cumpăna timpului”Eseuri: „Poezia lui Panait Cerna”, „Portrete lirice”, „Tradiţie şi literatură”Teatru (în colaborare cu Adrian Maniu): „Dinu Păturică”, „Tinereţe fără bătrâneţe”Antologii: „Antologia poeţilor de azi” (în colaborare cu Perpessicius), „Cartea dorului”

22. Mateiu I. CaragialeProzator şi poet. Fiul

Bucureşti 25 martie 1885- 17 martie 1936

Romane: „Craii de Curtea-Veche”, „Remember”Poezie: „Pajere” (postum).

14

lui I.L.Caragiale. Şef de cabinet la Ministerul Lucrărilor Publice (1914), şef al biroului de presă la Ministerul de Interne.

23. George Bacovia (pseudonim literar al lui George Vasiliu)

Poet şi prozator. Îndeplineşte mai multe slujbe: copist, ajutor contabil, referent bibliotecar. Absolvent al Facultăţii de Drept din Iaşi, fără a profesa vreodată avocatura. Premiul Naţional în 1934.

Bacău 4/17 septembrie 1881- 22 mai 1957

Poezii: „Plumb”, „Scântei galbene”, „ Comedii în fond”, „Stanţe burgheze”.Postum: „Plumb. Versuri şi proză”, „Stanţe târzii”

24. Zaharia StancuProzator, poet şi ziarist. Romanele sale sunt traduse în peste 130 de limbi.Premiul Herder în 1971. Preşedinte al Uniunii Scriitorilor (1966, 1968, 1972).

Comuna Salcia, jud. Teleorman

5 octombrie 1902- 5 decembrie 1974

„Poeme simple”, „Taifunul” (roman), „Desculţ” (roman), „Florile pământului”, „Rădăcinile sunt amare”, „Pădurea nebună”, „Şatra”, „Poeme cu lună”, „Sabia timpului”

25. Cezar PetrescuProzator. Premiul

Comuna Hodora

1 decembrie 1892- 9 martie

„Întunecare”, „Aranca, ştima lacurilor”, „Calea Victoriei”, „Cain şi Abel”, „Baletul mecanic”, „Aurul negru”, „Romanul

15

Naţional pentru literatură (1931). Secretar general al Ministerului Artelor (1936). Membru al Academiei Române.

Cotnari, jud. Iaşi

1961 lui Eminescu”Literatură pentru copii: „Pif...Paf...Puf”, „Fram, Ursul Polar”, „Neghiniţă”Traduceri din operele lui: Balzac, Şolohov, Gorki, Tolstoi etc.

26. George TopârceanuPoet şi prozator. Premiul Naţional pentru poezie (1926). Membru corespondent al Academiei Române (1936).

Iaşi 21 martie 1886- 7 mai 1937

„Balade vesele şi triste”, „Migdale amare”, „Scrisori fără adresă”, „Minunile Sfântului Sisoe” (roman satiric, neterminat).

27. Mihai RaleaEseist, estetician şi filosof. Doctorat în Filosofie la Sorbona. Doctorat în drept. Profesor la Catedra de estetică şi critică literară a Universităţii din Bucureşti.

Bucureşti 1 mai 1896- 17 august 1964

Eseuri critice: „Formarea ideii de personalitate”, „Comentarii şi sugestii”, „Prelegeri de estetică”, „Atitudini”, „Valori”

28. Ionel TeodoreanuProzator. Licenţă în Drept. Profesează avocatura. Admirator al operei lui G.Ibrăileanu, sub tutela căruia se afirmă ca scriitor. Proza sa a cunoscut un mare

Iaşi 6 ian. 1897- 3 febr. 1954

Schiţa „Bunicii”Proză lirică „Jucării pentru Lily”Nuvele poematice „Uliţa copilăriei”Roman-trilogie „La Medeleni”Memorialistică: „În casa bunicilor”, „Întoarcerea în timp”, „Masa umbrelor”

16

succes de public.29. Gala Galaction

(pseudonim literar al lui Grigore Pişculescu)

Prozator. Studii teologice. Preot şi profesor de Teologie. Militant democrat şi antifascist. Membru al academiei Române. Realizează, în colaborare cu preotul Vasile Radu, versiunea românească a Bibliei (1938).

Dideşti, jud. Teleorman

16 aprilie 1879- 8 martie 1961

„Bisericuţa din Răzoare”, „Roxana”, „Papucii lui Mahmud”, „Doctorul Taifun”, „La răspântie de veacuri”

30. Ion Minulescu

Poet ,prozator şi dramaturg. Şef al biroului de presă şi director de cabinet în Ministerul de Interne. Director general în Ministerul Cultelor şi Artelor. Director al Teatrului naţional din Bucureşti. Premiul Naţional pentru poezie (1928).

Bucureşti 6/7 ian. 1881- 11 aprilie 1944

Poezii: „Romanţe pentru mai târziu”, „Nu sunt ce par a fi”Romane: „Corigent la limba română”, „3 şi cu Rezada 4”Teatru: „Omul care trebuie să moară” (jucată şi publicată cu titlul „Ciracul lui Hegesias”).

17

31. Ion AgârbiceanuProzator. Studii teologice şi filologice. Preot. Membru de onoare al Academiei Române.

Comuna Cenade, jud. Alba

12 sept. 1882- 28 mai 1963

„Fefeleaga”, „Luminiţa”, „Chipuri de ceară”, „Arhanghelii”, „File din cartea naturii”, „Faraonii”

ALŢI SCRIITORI (SELECTIV):

Adrian Maniu – 6 febr. 1891- 20 aprilie 1968, locul naşterii Bucureşti. Poet.

Ilarie Voronca- 31 dec. 1903- 8 aprilie 1946, locul naşterii Brăila. Poet evreu de origine română, avangardist.

Al. Philippide – 20 martie/1 aprilie 1900- 8 febr. 1979. Locul naşterii Iaşi. Poet, eseist şi prozator.

Victor Ion Popa – 29 iulie 1895- 30 martie 1946. Locul naşterii Călmăţui, comuna Griviţa, judeţul Tutova, actualmente,jud. Vaslui Anton Holban – 10 febr. 1902- 15 ian. 1937 . Locul naşterii Huşi, jud. Vaslui. Romancier şi eseist. Nepotul criticului E.Lovinescu.

Nichifor Crainic - 22 dec. 1889 -20 august 1972. Locul naşterii Bulbucata, Vlaşca. Academician, director de reviste, doctrinar (creator al curentului gândirist), editor, filozof, pedagog, poet, teolog român.

Radu Gyr (pseudonim literar al lui Radu Demetrescu)- 2 martie 1905- 29 aprilie 1975. Locul naşterii Câmpulung Muscel. Poet, dramaturg, eseist, gazetar român., doctor în litere şi conferenţiar universitar.

Gib.I.Mihăescu – 23 aprilie 1894- 19 oct. 1935 . Locul naşterii Drăgăşani.Romancier şi dramaturg.

18

Ion Marin Sadoveanu (pseudonim literar al lui Iancu Leonte Marinescu)- 15 iun. 1893- 2 febr. 1964. Locul naşterii Bucureşti.Poet, romancier, dramaturg şi eseist.

Tristan Tzara (pseudonimul literar al lui Samuel Rosenstock- 16 aprilie 1896- 25 dec. 1963. Locul naşterii Moineşti, jud. Bacău. Poet şi eseist evreu, de origine română, stabilit mai târziu în Franţa, cofondator al mişcării culturale dadaiste care a condus la o revoluţie majoră în artele plastice şi literatură.

Ion Vinea (pseudonim literar al lui ioan Eugen Iovanache) – 17 aprilie 1895- 6 iulie 1964 .Locul naşterii Giurgiu. Poet şi prozator, traducător şi ziarist.

Urmuz (pseudonim literar al lui demetru dem. Demetrescu Buzău) - 17 martie 1883- 23 nov. 1923. Locul naşterii Curtea de Argeş.Prozator, precursor al literaturii absurdului.

Miron Radu Paraschivescu – 2 oct. 1911- 17 febr. 1971. Locul naşterii Zimnicea. Poet, publicit şi traducător. Autor al unui volum singular în literatura română, „Cântece ţigăneşti”.

Magda Isanos- 17 aprilie1916- 17 nov.1944.Locul naşterii Iaşi. Poetă de mare rafinament artistic, soţia lui Eusebiu Camilar.

Eugen Ionescu- 26 nov./13 noiembrie, pe stil vechi- 1909- 28 martie 1994. Locul naşterii Slatina. Cunoscut în afara României sub numele de Eugène Ionesco. Scriitor de limbă franceză,originar din România, protagonist al teatrului absurdului şi membru al Academiei Franceze.

Ovidiu Papadima- 23 iunie1909 – 26 mai 1996.Locul naşterii Sinoe, jud. Constanţa. Cronicar literar, eseist, istoric literar, folclorist. Bursier „ Alexander von Humboldt”,secretar de redacţie la Revista Fundaţiilor Regale, asistent al profesorului George Călinescu, renumit cercetător al concepţiei despre lume şi viaţă a poporului român.

19

Ioan Al. Brătescu Voineşti- 1 ian. 1868- 14 dec. 1946. Locul naşterii Târgovişte.. Prozator.

Mihail Dragomirescu- 22 martie 1868- 25 nov. 1942 .Locul naşterii comuna Plătăreşti, Ilfov. Estetician, teoretician al literaturii şi critic literar.

Garabet Ibrăileanu- 23 mai 1871- 10 martie 1936. Locul naşterii Târgu Frumos, jud. Iaşi. Critic, istoric literar, eseist şi romancier.

Ovid Densusianu- 29 dec. 1873- 8 iunie 1938. Locul naşterii Făgăraş. Filolog, poet, critic şi istoric literar.

Dumitru Caracostea – 10 martie 1879- 2 iunie 1964. Locul naşterii Slatina. Critic şi istoric literar.

Mihail Sorbul (pseudonimul lui Mihail Smolski)- 16/ 29 oct. 1885- 1967. Locul naşterii Botoşani. Dramaturg şi romancier.

George Mihail Zamfirescu- 13 oct. 1898- 8 oct. 1939. Locul naşterii Bucureşti. Prozator şi dramaturg.

B.Fundoianu (pseudonimul literar al lui Benjamin Wechsler)- 14 nov. 1898- 2 oct. 1944 . Poet şi eseist.

Max Blecher – 8 sept. 1909- 31 mai 1938. Locul naşterii Botoşani. Prozator şi poet.

Nicolae Iorga- 5 iunie 1871- 27 nov. 1940. Locul naşterii Botoşani. Istoric, memorialist, poet, dramaturg, critic şi istoric literar.

20