$andraAamudt$am lljanfi

SECRETELECREIERULUI UMAN

DE cE PTERDEM cHEILE DE LA uagtNA,DAR NU utrAu cut't sA coNDUcEM

gr ALTE ENTGME ALE VlETll COTIDIENE

derLLtrlta'

CupruNs

lntroducere - CreieruL manual de utilizare '........... 17

Partea I - Creierul Ei lumea

1. Putem avea incredere in creier? .........23

E mai greu si te uiqi 1a o fotografie decdt s[ joci qah

Suntem in toate mingile?

Mit: Folosim doar 10% din creier

2. Materia cenugie Ei marele ecran! metafore

cunoscute despre cum funcgioneazdcreierul ...........33

Descrierea tulbur[rilor creierului in filme

Loviturile la cap gi personalitatea

Pot fi gterse amintirile?

Schizofrenia in filme: O minte sclipitoare

3. Materialul {olosit in procesul de gindire:t, - ^----...... ..........,,....44neuronfl El srnapsere

Creierul folosegte mai puginl energie decit becul de la frigider

Visul lui Loewi despre un neurotransmiqltor

Creierul funcqioneaz[ ca un calculatorl

4. Ritmuri fascinanter ceasurile biologice Ei efectul decalajului

de fus orar............ ..........'......55

Cum dep[gim efectele decalajului de fus orar

Efectele decalajului de fus orar asupra creierului

Speculagie: Persoanele matinale gi cele nocturne

Sauona Aervroor & Servr Weuc

5. Cum si intrim in costumul de baie controlul greuti$i........65

Restricgiile la calorii ,si prelungirea duratei de viagl

Cum si plcalim creierul sI ne ajute sa slabim

Partea a II-a - Foloseqte.Ei simgurile

6. Cu ochii-n patrus vf,2ul.......... ......,......79

Studiul pe animale gi ,,ochiul leneg"

Neuronul care il iubea pe Michael JordanMit: Nev[zf,torii aud mai bineJ

7. Cum si supraviequim unei petreceri: au2u1.............................91

Cum sI prevenim pierderea auzului

imbunatllirea auzului cu ajutorul protezelor auditive

Cum s[ auzim mai bine la telefon intr.o incipere zgomotoas5

8. O chestiune de gust (gi de miros)...........,..... .......100

O crizd la nivelul nasului, sau strlnutul cauzat de soare

De ce nu le place goarecilor Coca-Cola dieteticel

9. S[ atingem toate aspectele simgul tactil................................106

De ce nu ne putem gddila singuril

Funcqioneaze acupunctural

Durerea raportate

Partea a IILa - Cum se schimbi creierulde'a lungul viegii

10. Formarea unui creier remarcabil: primii ani. .iv . .ai copiliriei................. ........ll7

Mit Copiii sunt mai degtepgi dace asculte Mozart

Stresul in tinerege gi vulnerabilitatea la maturitate

11. Maturizarea: perioadele sensibile qi limbajul.......................125Este limbajul o trlsf,turfl innlscutllPutem compara muzica cu limbalul?

8

Socnnrrr.r, cREIERULUI UMAN

12. Fenomenul de rebeliune qi cauzele lul copiHriaqi adolescenta................ ....r- 133

imbunlt{irea performanqei creierului cu ajutorul jocurilor

video

Dezvoltarea creierului $i inteligenta

13. Un tur educaqionaL procesul de inv{are. ........\4I

Trebuie sf, tocim Pentru examene?

De ce invdlim unele lucruri mai ugor decit altele?

Scoate;i-o din cap!

14. Cnnd ajungem in virful muntelui: procesul

de imbitrinire """""""""" 151

Cum ne putem proteja creierul pe mlsuri ce imbatrinim?

imi pierd memoria. Sufer de boala Alzheimer?

Mai apar neuroni noi sau ne'am nlscut cu to(i neuronii de care

avem nevoie?

15. Continui creierul sf, evolueze? .......159

Se ingelegem controversa naturl uersus nuftiqie

Inteligenla machiavelicl: o cursi a creierilorl

Partea a IVa - Creierul emoqional

Emogiile gi memoria

Cum gtie creierul cind o glumn este amuzantf,?

1?.AmlmpachetattotlAnxietatea,........".. .............181

Efectul accidentului de magin[

Tulburarile de sffes posttraumatic

Cum tratf,m o fobie

18. Ce este fericirea gi cum o obginem. ..................' 191

Fericirea in lume

Cum mf,soarf, oamenii de qtiinll fedcirea?

Sasona Aeuoor & Sarra WaNc

Cum sporim fericirea

19. Cum o fi acolo? Personalitatea............... ...........?.Ol

Domesticirea creierului

20. Sex, dragoste qi imperechere.............. ................209

Studierea flirruluiImagistica orgasmului

Mit: BerbaEii invaga sI fie homosexuali

Partea a Va - Creierul ra(ional

21. O bucati sau doui: procesul decizional.. ..........223

Maximizatori gi satisflcuEi

Putem antrena voinqal

22.Intehgenqa (9i lipsa ei)...................r..... ...............232Cum infl ue ngeazi agtepterile rezultatele testelorl

Creieri mari la pachete mici

Mit: Circumvolugiunile cerebrale sunt un semn de inteligenq[l

23.Instantanee de vacanti: memoria................. ....243Uitam cheile de la maqinl, dar nu uitam cum s[ conducem

Mit: Memoria recuperat[

Nu pot sa mio scot din minte

24. Raqiunea feri motiv: autismul .......254MaimuEa vede, maimuga face: neuronii oglinda

Mit: Vaccinurile cauzeaz[ autismul

25.Un mic ocol citre Marte qi Venus: diferenqeleintre sexe... .......265

Mit: Femeile igi schimba starea de spirit mai des decit berbagii

B[rbafii sunt mai schimbetori decdt femeile

Test: Cum s[ gindim ca un bf,rbat

10

Sacnerar-B cREIERULUI UMAN

Partea a V[.a - Creierul in stiri modificate

26.Te deranjeazi? Studiul congtiinqei ........---.'.......275

Dalai Lama, iluminarea gi intervenqiile chirurgicale pe creier

Pot tomografele s[ ne citeascf, mintea?

Creierul este de vine: neurogtiinga ca mijloc legal de apf,rare

LT.invisele taler neuroqtiinga somnului ................285

Trezegte-te, micuqf, Susie: narcolepsia gi modafinilul

De ce este contagios cf,scatul?

28. Un pelerinajr spiritualitatea............... .-.............294

Meditagia qi creierul

Neurogtiinqa viziunilor

29.De ce uitim zilele de naqtere atacul cerebral.....................304

Simptomele prevestitoare ale unui atac cerebral -gi ce trebuie ff,cut

30. O ciHtorie [ung[ qi ciudatf,: drogurile gi alcooluI...............317

Ecstasy gi Prozac

Marijuana cauzeazi cancer de plamani?

Mai da-mi una: dependenga qi creierul

Beutura gi sarcina

31. Cnt de profund este creierul: terapiile care stimuleazi

centrul creierului .-........,....377

InterfeP inffe creier gi maginlrii

Muttpmiri. .......335

Index......... ................... .......339

ll

'l . Purru AVEA iNcnrornr iN cnrlrn?

Creierul ne minte de multe ori. Nu ne place si fim noi cei

care ili dim vestea proasti, dar e adevirat. Chiar 9i atuncicind creierul indeplineEte funclii dificile gi esenliale, nu prea

ne line la curent cu ce se intimpli.Evident, creierul nu intenfioneazd si minti. in cea mai

mare parte a timpului igi vede de treabi sArguincios, muncinddin greu si ne asigure supraviefuirea, ajutindu-ne si ne

atingem scopurile intr-o lume atAt de complicati. insd, pentruci, de cele mai multe ori, suntem obligali si reaclionim rapidcind ne confruntim cu o urgenli sau cu o oportunitate,creierul ne de un rispuns imediat, pe jumitate gAndit, pejumitate ghicit, Ei nu rispunsul perfect, pentru care ar avea

nevoie de mai mult timp. AvAnd in vedere complexitatea lumiiin care triim, creierul trebuie si aleagi clile cele mai scurtepentru a ajunge la un rispuns, ficAnd o multitudine de

presupuneri. Creierul minte de cele mai multe ori in interesulnostru, dar ne qi poate face si comitem gregeli previzibile.

incercim pe aceasti cale, printre altele, si te ajutdm sd

inlelegi aceste tipuri de scurtituri gi de presupuneri ascunse

pe care creierul le folosegte pentru a te susfine pe parcursulvielii. Sperim cd aceste cunogtinle te vor ajuta si ili dai seama

mai usor cind creierul este o sursi de informalii de increderesi cAnd te poate induce in eroare.

Problemele incep din start, atunci cAnd creierul preia in-formafii din mediul inconjuritor prin intermediul simlurilor.Chiar gi cind stai linigtit intr-o cameri, creierul primegte maimulte informafii decAt poate stoca sau decAt ai nevoie ca sid.ecizi cum si acfionezi. Poli congtientiza combinalia de culoriale covorului, pozele de pe perete gi cAntecul pisirilor de afari'Observim multe detalii dintr-un peisaj, dar de foarte pufine

23

SaNona Aauoor & SavWaNo

silailctr

$48

E mru cnru sA rr uryr LA o ForocMFrE DECAr sA;oo gnH

Triim cu impresia ci gtim ce face creierul, cnnd defapt congtientizim dqar o fracliune din activitatealui - dincolo de aparenfe, creierul face munca cea

mai grea firi ca noi s-o gtim. Cind oamenii de gtiinfi auinceput si scrie programe de calculator care si imite abilitagileumane, si-au dat seama ci e relativ ugor si faci un computersi respecte reguli logice gi si realizeze operatii matematicecomplicate, dar este foarte greu si iI faci si redea ceea ce vedeintr-o imagine sau sd se migte neobservat prin lume. Astizi,se mai intAmpld ca unele dintre cele mai performante progra-me de gah si invingi un maestru in domeniu, dar orice copi-lag poate oricAnd si faci knock-out un program de top in ceea

ce privegte inlelegerea lumii vizuale.Se pare ci un prim pas dificil in acest sens este identificarea

obiectelor individuale intr-o imagine. Cind ne uitim, de exem-plu, la o masi aranjati pentru cini, ne dim seama imediat cipaharul este un obiect care sti. in fala unui alt obiect, cum ar fio vazi. cu flori, dar se pare ci, pentru creier, aceasti perceplieeste un calcul sofisticat cu mai multe variante de interpretare.Ambiguitatea percepliei nu este observati decAt ocazional, ca

atunci cAnd vedem ceva pe moment, dar nu indeajuns cit si ilidentificim corect, cum ar fi bolovanul negru din mijloculgoselei noaptea, care, atunci cAnd ne apropiem, se transformisubit in pisica neagri a vecinului. Creierul clasifici acestevariante in funcfie de experienla acumulati cu privire laobiectele respective, inclusiv linAnd cont de contactul cuambele obiecte separat sau in diverse combinafii. Ai ficutweodati weo fotografie in care un copac pare cd risare directdin capul cuiva? CAnd ai ficut poza nu ai observat problema;creierul a separat cele doui obiecte in funclie de distanfa dintreele gi ochii tii. insi fotografia, nefiind tridimensionali, nucontinea aceste informalii despre distanli, aga incit obiecteleau apirut suprapuse.

24

SecnerBlr CREIERULUI UMAN

ori ni le amintim mai tArziu. De obicei, astfel de aspecte nusunt importante gi nu ne dim seama cite informalii se pierdde fapt. Creierul face multe gregeli prin omisiune pentru ci in-lituri o mare parte din informaliile primite de indati ce le

dasifici drept neimportante.Avocalii cunosc acest principiu. Se gtie ci nu trebuie si ai

incredere in declaraliile martorilor oculari, pentru ci de cele

mai multe ori igi imagineazi - ca 9i noi, de altfel - ci au vizutsau ci igi amintesc mai multe lucruri decAt pot in realitate.Avocalii se folosesc de acest principiu pentru a discreditamartorii, ficAnd in aga fel incAt acegtia si spuni un lucru pe

c;rre avocatul apoi si il dezminti, punAnd astfel la indoialidepozilia 1or.

in afari de faptul ci selecteazi informafii, creierul trebuie,de asemenea, si decidi daci si foloseasci scurtituri, in funcliede ce apreciazd, cd. este mai important in situalia respectivd:viteza de reaclie sau acuratefea. De cele mai multe ori, creierulfavorizeazi viteza. de reacfie, interpretind anumite eveni-mente inbazaunui calcul estimatiu o metodi ugor de aplicat,dar nu intotdeauna logici. in rest, folosegte o abordare lenti 9iatenti, precum cea utilizati in calculele matematice 9i inrezolvarea puzzle-urilor logice. Psihologul Daniel Kahneman a

ci,gtigat Premiul Nobel Pentru Economie pentru studierea

acestor reguli de estimare 9i a felului in care ele influenleazicomportamentul in viala de zi ctt zi. (Colaboratorul sdu de

mulgl ani, Amos Tversky, a incetat din via!5 inainte de a se bu-cura de aceeagi onoare.)

Mesajul care se desprinde din cercetirile lor este cI gin-direa logici cere mult efort. De exemplu,'incearci si rezolvirepede urmitoarea problemd: ,,O bAti de baseball 9i o mingecosti impreuni 1,10 dolari. BAta costi cu 1 dolar mai multdecit mingea. CAt costi mingea?" Majoritatea oamenilor ar

spune 10 cenli - un rispuns intuitiv, dar gregit. (BAta costi1,05 cenfi, in timp ,ce mingea costi 5 cen!i). Acest gen de

scurtaturi mentale sunt des intAlnite: de fapt, oamenii au

tendinla si le foloseasci in aproape orice situalie, cu excepfia

momentelor cAnd li se sugereazi direct si recurgi la logici.

25

SaNone Aauoo'r & Sarra WaNc

De cele mai multe ori rlspunsul intuitiv este indeajuns de sa-tisficitor incAt si faci fali situafiei, cu toate ci este gregid.

in viata de zi cu zi, nu ni se cere prea des si rezolvim pro-bleme de logicd, dar suntem nevoigi de multe ori si ne spunempirerea despre oameni pe care nu ii cunoagtem foarte bine.Kahneman gi Tversky au folosit o alte abordare si arate ciaceste opinii nu sunt nici ele construite logic. Printre altele, auconceput un experiment care incepea povestinduJi-se per-soanelor implicate despre Linda: ,,Linda are 31 de ani, estenecisitoriti, are o fire deschisd, este foarte inteligenti. A ab-solvit facultatea de filosofie. in perioada studen!iei erapreocupati in mod deosebit de probleme legate de discriminaregi de dreptate sociali gi lua parte Ia demonstragiile impotrivafolosirii armelor nucleare." in continuare au cerut subieclilorsi aleagd propozilia care li s-a pirut cea mai relevanti indescrierea Lindei dintr-o listi de trisituri atent intocmiti.

Majoritatea oamenilor s-au gAndit ci probabil (a) ,,Lindaeste functionari la banci si activeazi in migcarea feministd",mai degrabi decit ce (b) ,,Linda este funclionari Ia banci".Alegerea (a) flne de intuifie, intrucit multe dintre celelaltecaracteristici ale Lindei - cu privire Ia dreptatea sociali gi agamai departe - sugere azd, cd. ar putea activa in migcarea fe-ministi. Totugi, aceasti caracterizare nu este corecti, pentruci oricine este (a) ,,functionari la banci si activeazi in miscareafeministS." este gi (b) ,,funcfionari la banci". $i, evident, grupul(b) include gi alqi functionari de la banci care poate suntactivisti sau indiferenti la aceste aspecte.

in aceasti situatie, chiar gi participanlii cei mai sofisticali,cum ar fi absolvenlii de statisticS, fac gregeala de a trage oconcluzie care contrazice direct logica. $ansele sunt mult maimari ca Linda si fie activisti in miscarea feministi decAt si nufie activisti, dar nu aceasta era, de fapt, intrebarea. Aceastitendinli puternici de a atribui oamenilor grupuri de carac-teristici aseminitoare fdre dovezi care si Ie suslini este o mo-dalitate rapidi de a estima eventuale consecinfe, dar poate, deasemenea, si dea nagtere usor multor stereotipuri gi preju-decifi, atAt de des intAlnite in societatea de astizi.

26

Spcnerela cREIERULUI UMAN

SuNrru iN ronru utNltr?

Cind oamenii vorbesc despre ,,creierul din stAnga"

gi despre ,,creierul din dreapta" se referi la cele

doui jumitili ale scoarfei cerebrale. Degi existicAteva diferenge notabile intre ele in ceea ce privegtefuncgiile, aceste particularitili sunt deseori neinfelese.

Vorbirea, la majoritatea oamenilor, este controlati de

emisfera stAngi a creierului, care este de asemenea res-

ponsabili pentru calculele matematice gi pentru alte formede solulionare a unor probieme logice' in mod surprinzitorinsi, ea este gi sursa unor informafii memorate gregit sau

imaginate, fiind locul unde se regisegte gi ,,interpretul".Toate ca toate, partea stAngi a creierului pare si aibi nevoie

acuti de logici gi de organizare - atit de acuti, incit dacinu inlelege ceva, rispunde de obicei prin inventarea unorexplicafii plauzibile care si justifice lipsa sensului.

Partea dreapti a creierului este mult mai organizati 9imai veridici atunci cAnd se raporteazi la ce se intAmpli injurul nostru. Controleazd, perceplia in spafiu 9i analizaobiectelor prin atingere gi exceleazi in sarcinile vizual-motorii. Emisfera dreapti este mult mai bine ancorati inrealitate gi mai pulin ,,artistici" gi ,,emofionali." Este un felde Joe Friday- care daci ar putea vorbi, ar sPune cel maiprobabil:,,Doamni! Concret!"

' Personaj din serialul polilist american Dragnet, detectiv in cadrul

Departamentului de Polilie al oragului Los Angeles (n.red.)

$i culmea, multe dintre lucrurile pe care le spunem nicimicar nu reflecti ceea ce gindim cu adevirat. Un studiucelebru efectuat asuPra pacienlilor cu deficienle mintale de-

raonstreazi aceasti teorie. Pacienlii au fost tratali de epilepsiein stadiu avansat printr-o intervenlie chirurgicali prin care

s-a intrerupt conexiunea dintre cele doui jumitifi ale creie-rului, emisfera stAngi 9i emisfera dreapti, separAnd scoarla

)'7

SaNona Aarvroor & Sarr,r Wal.rc

cerebrali care le uneste, astfel incAt atacurile de epilepsie sinu se transmitd. de la o emisferi la alta. Asta inseamni cijumitatea stingi nu stia literalmente ce face jumdtatea dreaptigi invers.

Oamenii de gtiinli Ie-au dat acestor pacienli cu ,,creierulimpirfit" o comandi scrisi cum ar fi ,,Ridici-te si mergi spreugd" in aga fel incAt informalia si fie perceputi doar de parteadreapti a creierului. Apoi i-au intrebat cu voce tare ,,De ce te-aidus adineaori la ugi?" Pentru ci zonele aferente vorbirii suntde obicei localizate in emisfera stingi, partea care stie ris-punsul este diferiti de partea care poate si dea rispunsul. inmod surprinz5:tor, pacienlii nu au spus ,,Nu gtiu". Dimpotrivi,au inventat diverse scuze, spunAnd lucruri ca ,,Am mers si-miiau un suc!" sau ,,A trebuit si merg la baie". Astfel s-a ajuns laconcluzia ci emisfera stAngi contine ,,un traducitor" care in-terpreteazi. evenimentele din mediul inconjuritor chiar dacinu intelege exact ce se intAmpli.

Cercetitorii au aritat unui alt pacient doui poze: o ghearide giini citre emisfera stingi a creierului gi un peisaj de iarni,cu zipadi, citre cea dreapti. Cind pacientul a fost rugat sialeagi o imagine similari dintr-un alt pachet de imagini, a alescorect o pozd, cu o lopati cu mAna stAngi (controlatd de parteadreapti a creierului) si una cu o giini cu mAna dreapti (con-trolati de partea stingi a creierului). CAnd i s-a cerut si explicealegerea ficuti, a rispuns: ,,Oh, foarte simplu. Gheara de giiniline de giind si ai nevoie de o lopati sI cureli in cotelu1giinilor."

28