osHosecretul secretelor

Discursuri despre SecretuL Fl"orii de Aur

Traducere din limba engle2i deLrDIA cnAnwenu, cARMEN $TEFANTA NEAC$u

9i ANDREEA ROSEMARIE LUTIC

**Bucuregti

2019

_sru#sF -.:

fu6deGolilenFlowert)ri natFmndationp E*rnrtimal Foundationr/ary;@fttsiftl^ilerebrwe:ate1gri s6di {3 psalsgsri originalertq tinnte in fafa unei audiente.efurnlregime sub formi de cirtiU ae fuegistd4 audio originale.ArontrirltAor sale pot fi gisitei.rJimOSHqm,lfuray

lo'S[:IO Int€rnatiotd Foundation,ffiarks.

L7;"-f,hrcuregti, RomAnia51,6 19;0752 70'1.777rPttera-ro

rryMedia LiterarlimbaromAnie rtz€rv:rte

?cnStrftinFlo'rescuriZahuress Rizrran Nasea

imaleaRomtniei

lesF€ Secretul Florii de Auy/ Osho;

$teeniaNeacguhou€ftt litaa 2019

Cuprins

Prefafi

1. SECRETUL MAGtEt VtEIil

2. ocHtcol

3. CTIPAATOMICA

4. |NTENIilLE MELE SUNT SER|oASE!

A FI DIN NOU UNUI

NASCUT cU BUCURIE

RASUCIREA CHEII

8. CEEA CE ESTE REAL ESTE PENTRU TOTDEAUNA .....,. 178

11

38

ftdtape

I7&r*ulFlorii deAurimalFoundation is.

l

6.

106

129

153

9. PURTAT DE UN MIRACOT

1 O. SINTEZA ZORBA-BUDDHA

.,202

Nd-)

ad.) 227

11. cERculsrAur5rinrnec .......249

rz. sAcREEzt uN EcHtLtBRU .... ...27s

rg. o lNlr\44 cRRr RSCULTA . .zee

14. 0MUL NoU . ..... 324

ls. DtNcoLoDElNDoLEN.rA5lurnrrruItE ... ....346

ro.itrttRculvtDulul .......371

rz. o aucA lcA or cER . . ...3e4

18. IUBIREA E SINGURUL PRIETEN , ,. 421

19. FLOAREADEAURSEDESCHIDE..... ...447

20.CUVINTELENU-LPOTCUPRINDE... ,...473

21. sptRlTUL sr iruronncE 5t ATTNGE cERUr . . . . . . 499

22. soLITUDINEAEDtMENstuNERsupRtwrA ..... s25

23. LUNA nouruA cELE zEcE Ml DE ApE . . . . 551

24. CLAR cA rr nu LR lrrlMA, 0MULEI . . . . . 580

zs. oonrA Golll cHEsTtUNEA r ntzolnrA .. . . . 604

zo. oRroRrA tuBlRltsuNTEM irrlpnrunA . . 631

2T. CONTEMPLAREA VIDUTUI

28. TAo DEJA sE inrArupffi . . 682

29. Ac0L0 UNDE poztTtvulgt NEGATtvuLsrirurAmrsc .... ... 703

ro. insAgl LUMEA AcEAsTA ESTE pARADtsuL . . . . . lze

31. DTMENSIUNEA orsrArAntr ..... 7s1

Pentruinformafiisuplimentare.... .......777Despre Osho. ..77gDespreStafiuneadeMeditalie0sho. ......7g1

249

275

299

324

346

371

394

421

447

SHO

:rlvechi - diya tale andhera - ,,subnini de jur imprejur gi tocmai sub ealte se vadi peste tot in jur, dar esteste.

:zervate! Nu ai unde sd pleci;e minu--'-1i ochii ca si vezi realitatea lui oici.

iits!i.

Osho, Sermons in Stones

Secretul magiei viefii

Maestrul lu Tsu a spus..

Ceea ce exfstd prin sine insuqi se nume1te ,calea,,, .tao". Tao nuare nici nume, nici formd. Este esenga unicd, spiritur primgr. Esenga;i viaga nu pot fi vdzute. EIe sunt cuprinse in Iumina cerului.Lumina cerului nu poate fivdzutd. Ea e conginutd de cei doi ochi.

cel Mare este denumirea datd celui care nu are nimic deasupralui. secretul magieivielii constdin folosirea acgiuniitn scopul de aajunge Ia inacgiune.

Floarea de Aur este lumina. Floarea de Aur este un simbol Laasta se referd expresia ,,Firul de apd ce duce Ia izvor are un singurgust".

Rdspandirea luminii depinde intru totul de migcarea de cur-gere inapoi, astfel incdt gdndurile sd fie adunate laolaltd. lnimacereascd se afld intre soare Ei lund.

cartea castelului Galben spune: ,,In spaliur restrdns aI casei,via;a poate fi ordonatd". in mijtocul unui metru pdtrat domneqtesplendoarea. in holur purpuriu aI oragului de jad sdrdgruiegteDumnezeul Pustietdtii qi alVieqii Absolute. De aceea, cdnd luminacirculd, energiileintregului corp apar dinaintea tronurui sdu, dupdcum, atunci cdnd un rege sfdnt i;i stabileqte capitala Ei impuneregulile fundamentale ale ordinii, toate statele vin sd-i aducd tri-but: sau dupd cum atunci cand stdpdnul e tdcut qi calm, iervitoriiascultd de bundvoie de ordinele lui ;i fiecare tEi face treaba.

De aceea, trebuie doar sd faci lumina sd circule; acesta este celmai ascuns gi moi minunat secret. Lumina e u1or de pus in

12

miscare, dar greu de linut intr-un loc. Dacd e fdcutd sd circulesuficient de mult timp, ea se cristalizeazd. Este starea d.espre carese spune: ,,in tdcere tetnal;itn zbor dimineala,,.

ca sd tnfdptuie;ti acest principiu fundamental nu trebuie sdcauli alte metode, ci trebuie doar sd-;i concentrezi gdndurile asu-pra lui. Adundndu-fi gandurile, poli sd zbori Ei sd te naqtiin ceruri.

Floarea de Aur este Elixirul vie;ii. Deqi lucreazd cu multdacuratete, este totugi atdt de fluidd incdt are nevoie de o inteli-genld superioard qi claritate, absorbire;f linigte desdvdrEite.oamenii lipsili de acest grad maxim de inteligentd sitnlelegere nugdsesc calea: oamenii care nu au aceastd capacitate totald deabsorbire;i linigte nu pot adera ferm Ia ea.

O parabold:

A fost odati un magician foarte bogat, care avea multe oi. Dar acestmagician era gi foarte meschin. Nu voia si angajeze pistori, nici sdimprejmuiasci cu un gard pigunea pe care pdgteau oile lui. Drepturmare, oile ajungeau deseori in pidure, cddeau in rApe gi, mai ales,fugeau, cici gtiau ci magicianul le voia pieile gi carnea, gi lor nu le pld-cea asta.

in cele din urmi magicianul a gdsit o solufie. $i-a hipnotizat oile gi,mai intii de toate, le-a sugerat ci erau nemuritoare gi cd nu li se ficeanici un riu cand erau jupuite, ba dimpotrivi, era foarte bine pentru elegi era chiar plicut.

in al doilea rand, le-a sugerat ci el era un stipan bun care iEi iubeaturma atat de mult incit era gata si faci totul pentru ea. Iar in al trei-lea rand, le-a sugerat cr daci totuqi avea si pileasci ceva, nu avea si lise intdmple chiar atunci, in orice caz nu in acea zi gi, de aceea, nu tre-buiau si se gdndeasci la asta.

Mai mult, magicianul le-a sugerat cd nici nu erau oi. unora le-a spusci erau lei, altora ci erau vulturi, altora cd erau oameni gi altora ci eraumagicieni.

$i, dupi asta, toate grijile lui cu privire la oi au iuat sfargit. Ele n-aumai fugit, ci au agteptat linistite si le vini vremea sd fie sacrificate.

r-un loc. Dacd e fdcutd sd circuleistalizeazd. Este starea despte caretfur dimineaga".

ncipiu fundamental nu trebuie sd

ar sd-li concentrezi gdndurile asu-poi sA zbori ;i sd te naqti in ceruri.uI Vielii. Deqi lucreazd cu multd'Iuidd i.ncdt are nevoie de o inteli-, absorbire gi linigte desdvdrqite.

axim de inteligenld qtinlelegerc nut au aceastd capacitate totald de

tfermla ea.

e bogat, care avea multe oi. Dar acestNu voia sE angajeze pestori, nici sinea pe care pasteau oile lui. Dreptpidure, cddeau in ripe gi, mai ales,

e voia pieile gi carnea, gi lor nu le pl5-

gisit o solulie. $i-a hipnotizat oile gi,

erau nemuritoare gi ci nu li se ficealimpotrivi, era foarte bine pentru ele

:5 el era un st5pan bun care iEi iubeasi facd totul pentru ea. Iar in al trei-pi avea si p5leasci ceva, nu avea sd licaz nu in acea zi gi, de aceea, nu tre-

rat cA nici nu erau oi. Unora le-a spusLltora ci erau oameni gi altora ci erau

r privire la oi au luat sfArgit. Ele n-aui le vinl vremea si fie sacrificate.

SecretuI secretetor

Lui George Gurdjieff ii plicea foarte mult aceastd parabold.intreaga lui filosofie e cuprinsd in aceasta. Iar aceasta paraboldreprezintd omul in obignuita lui stare de incongtienfi. Este una din_tre cele mai frumoase exemprificiri ale omurui asa cum este er: omuleste o magindrie.

omul nu se na$te sd fie robot, dar trdiegte ca un robot gi moare caun robot. omul are simdnla unei mari infloriri a congtiintei, omul areposibilitatea de a deveni Dumnezeu. Dar asta nu se intdmpla. Nu seintampli din cauzr cd omur a fost hipnotizat - de societate, de stat, debiserica organizatr, de grupurile de interese. societatea are nevoie d.esclavi, iar omul poate rimane sclav numai daci nu e ldsat sd inflo-reascS. societatea are nevoie de carnea gi de pieile voastre gi firegte cdniminui nu-i place asta. De unde rezultd cd intregur proces de sociali-zare, de civilizare nu e decAt o hipnozd profundi.

omul este hipnotizat chiar din clipa in care se naste. E hipnotizatsd creadd cd societatea existi pentru binele lui. Lucrul acesta este totalfals. Este hipnotizat si creadd cd e nemuritor. Nu este. poate sd fie, darnu este. Iar dacd hipnoza persistd, el nu va fi niciodatr nemuritor.

Triiegti doar ca un muritor, fiindcd treie$ti in corp. corpul are sdmoard intr-o zi. ceea ce se nagte are s5 moara inevitabil intr-o zi;nasterea este inceputul corpului gi moartea este sfar$itul lui. cunogticeva mai mult decat corpul, in ceea ce te privegte? cunogti ceva maiinalt decat corpul, mai profund decat corpul? Ai vdzut in tine ceva caresd fi existat chiar si inainte ca tu si te nagti? Daci ai v5zut a$a ceva,atunci egti nemuritor. Daci ili cunogti fa[a, fafa originarS, fala pe careo aveai inainte sr te nagti, atunci Etii cd vei mai fi gi dupd moarte;altminteri nu.

omul poate si fie nemuritor, dar omur traie$te inconjurat demoarte, fiindcd omul triiegte identificat cu corpul. societatea nu-!ipermite si cunogti mai mult decat corpul. societatea e interesatdnumai de corpul tiu; corpul tau poate fi pus Ia treabd, sufletul tdu epericulos' un om care are sufret e mereu pericuros, fiindcb un om careare suflet e un om liber, nu poate fi redus la scravie. un om care are unsuflet nemuritor in er are un angajament mai profund fali deexistenfa, fafi de Dumnezeu insuEi. Nu_i pasd cAtugi de pulin de

13

14 0sH0

structurile sociale create de om, de civilizalie gi de culturi; acesteasunt temnile pentru el. Er nu existi in chip de cregtin, sau de hindus,sau de mahomedan. Nu poate si faci parte dintr-o multime. Er existiin chip de individ.

corpul face parte din mulqime, sufletur insd nu. sufletul e profundindividual. Parfumul lui e acela al libertrtii. Dar sufletul tdu nu poatefi folosit pe piaqi. societatea are nevoie numai de corpul tiu. gi e foartepericulos pentru societate sd incepi si tinzi crtre suf,let, fiindcd atunciinteresul tru se schimbd. Dintr-un extravertit devii un introvertit;incepi sd prtrunzi in tine. societatea este afard, societatea vrea sdrimai un extravertit - si r6mai interesat de bani, de putere, de presti_giu gi de altele asemenea - aga incat energia ta si continue sd se reversein exterior. Daci incepi si pdtrunzi in interior, asta inseamnd cd aidevenit un retras, cr nu mai faci parte din jocul din exterior. Nu ii maiaparfii. incepi si te afunzi adanc in fiinfa ta. $i acolo se afli sursavegniciei.

societatea te impiedicd sd pdtrunzi in tine. Iar cel mai bun mod de ao face este si-1i dea o falsd impresie ci te indrepli spre interiorul fiinfeitale. Magicianul le-a spus oilor cd sunt lei, sugerdndu{e ci sunt nemu-ritoare,le-a hipnotizat si creadi ci nu sunt doar oameni, ci chiar marimagicieni.

cand te duci la biserici nu pdtrunzi in tine, cand te duci la templunu pdtrunzi in tine. Dar societatea te-a hipnotizat si crezi ci dacd vreisd te indrepfi spre interiorul fiinlei tale, trebuie si te duci la biserici.Dar biserica este la fel de exterioard ca orice altceva. societatea te-ahipnotizat sd crezi cd daci vrei sd pdtrunzi in tine, trebuie sd te duci lapreot. Iar preotul este un agent al statului gi al societdlii. preotul a fostmereu impotriva misticilor, cdci dacd te duci la un mistic, vei incepe site afunzi adAnc in fiinla ta.

Un mistic trdiegte intr-un mod total diferit. Energia lui se migcidiferit: raul lui se migcr spre interior. Aga cd atunci cdnd te duci la unmistic, intri in armonie cu el gi incepi si pitrunzi in tine in mod firesc,simplu, spontan. Acesta este scopul faptului de a te afra in prezentaunui maestru, a unui mistic.

de civiiizalie gi de cultur5; acestea$e in chip de cre$tin, sau de hindus,faci parte dintr-o mullime. El existi

I sufletul insi nu. Sufletul e profundI libert5lii. Dar sufletul tiu nu poate

evoie numai de corpul tdu. $i e foartepi si tinzi citre suflet, fiindci atunci'un extravertit devii un introvertit;Itatea este afare, societatea vrea sd

rteresat de bani, de putere, de presti,it energia ta si continue si se reversenzi in interior, asta inseamnl cd ailarte din jocul din exterior. Nu ii maic in fiinqa ta. $i acolo se afl5 sursa

unzi in tine. iar cel mai bun mod de a

ie cI te indrepli spre interiorul fiinleisunt lei, suger3ndu-le cd sunt nemu-:i nu sunt doar oameni, ci chiar mari

:runzi in tine, cAnd te duci la templur te-a hipnotizat sd crezi ci dacd vrei;ei tale, trebuie si te duci la biseric5.rari ca orice altceva. Societatea te-apltrunzi in tine, trebuie si te duci lastatului 9i al societdlii. Preotul a fostaci te duci la un mistic, vei incepe sd

,d total diferit. Energia lui se migcdcior. Aga ci atunci cAnd te duci la un:epi sI pitrunzi in tine in mod firesc,lul faptului de a te afla in prezenla

Secretul secretetor

Aceasti carte, secretul Florii deAur, este unul dintre cele mai ezote-rice tratate din lume. Ea ifi va arita calea de a deveni mai mult decattrup. igi va arata calea de a transcende moartea. l1i va ardta calea de ainfiori - de a nu rdmane o srmanld, ci de a deveni o froare de aur - ceeare in India e numit lotusur cu o mie de petale, in china poarti denumi-iea de floare de aur. Este un simbol.

Floarea reprezinti perfecfiunea, totaritatea. Froarea reprezintdexpresia supremi a potenfialurui, materializarea potenfialului. Floa-:ea reprezintS frumusefea, grandoarea, splendoarea fiinlei. Iar pdnd:dnd nu devii un lotus cu o mie de petare sau o froare de aur...

fine minte, trebuie si ajungi departe. Jine minte, trebuie sd iegi din:apcanele pe care societatea le-a instalat in jurul teu. Tine minte ciinc5 nu ai ficut treaba pentru care ai venit pe pdmdnt. fine minteci egti doar o siminld, nu e$ti incd un suflet.

Acest tratat, secretul Florii de Aur, este foarte vechi - poate unulcintre cele mai vechi tratate din lume - avand in mod sigur o vechimede z5 de secole, daci nu chiar mai mult. Dar z5 de secole sunt ugor deurmirit in timp. Iar acest tratat este gi o sintezd extraordinard a tutu_ror religiilor mari. Aga ceva e lucru rar, unic. Biblia aparline cregtinilor,Talmudul apartine evreilor, Vedere sunt ale hindugilor, Dhammapada ea budigtilor, Tao Te ching al taoigtilor. Dar aceasti carte, secretul Floriide Aur, nu apartine cuiva anume - sau aparline tuturor.

Ea are labazl,invdfiturile taoiste, este o dezvoltare a aborddrii tao-iste a vielii gi existenlei. insd nu e doar asta - Zarathustra a jucat gi elun rol, invildturile lui fiind incluse in ea, alituri de invdfdturilebudiste. $i nestorianismul, o gcoali ezotericd a cregtinilor, a jucat unrol. Agadar, in ea intilnim gi cregtinismul, gi iudaismul.

Este una dintre cele mai sintetice abordiri. Ea imbind tot ce e fru-mos in toate tradiliile lumii. Secole intregi a fost transmisi doar pecale oral5, cartea rimanand secreti. Nu era disponibili publiculuideoarece avea de transmis ceva tainic; numai discipolii aveau accesla ea. Maestrul i-o comunica discipolului numai cind acesta era pregr-tit, pentru ca potenfialur secret pe care !i-l conferd ea e atat de mare,incat, daci nu e inleleasi corect, daci secretur e folosit in mod gregit,efectele vor fi ddunitoare. Acesta trebuie infeles in mod corect si

15

0sH0

trebuie si se lucreze cu el numai in prezenla unui maestru. Este ometodr puternice - la fel de puternicd precum energia atomici.

Secretele energiei atomice sunt ascunse publicului. Ar fi un marepericol ca ele si ajungi la public. Daci oamenii ar putea fabrica acasibombe atomice, ar fi un mare haos. Cercetlrile din domeniul atomicsunt pestrate in mare secret. in acelagi mod, aceastd carte te invafiuna dintre cele mai puternice metode de explozie lduntricd. Secreteleau fost pizite secole intregi - fiind imptrrtigite discipolilor numai intaini' in intimitate -, iar oamenii care au urmat aceaste gcoali ezote-rici au rezistat tuturor tentaliilor de a scrie cartea. De fapt, toate reli-giile lumii s-au opus multi vreme agternerii pe hdrtie a invltdturilorlor spirituale.

cdnd ceva e transmis pe cale orald, lucrul acesta are o anumefrumusefe. in primul rAnd, e viu - in spatele lui se afld maestrul. Nu eun cuvAnt mort, ci cuvdntul are suflet, aripi. Experienga maestrului ilsusline, maestrul sti chezigie pentru el. Nu e la mijloc doarspeculalie, nu e doar o filosofie, ci e ceva existenfial, trdit, cunoscutprin experienld proprie. Iar maestrul a stribitut drumul - el iicunoaste pericolele, cunoagte capcanele, gtie punctele in care oame-

,. nii se abat de la drum - gi va avea mare griji ca discipolul si nu o: apuce pe un drum gregit., cu cat te apropii de adevir, cu atat posibilitatea de a o lua pe un

.. drum gregit e mai mare, pentru ci atunci cdnd te apropii de adevireste posibil sd devii foarte egocentric, gdndindu-te: ,,Acum gtiu",.AcumI sunt". Iar daci egoul exploateazi situalia, cazi la loc in valea intune-cati, vei pierde din vedere vArful. Atunci cAnd te apropii de adevir,apare o mare dorinld de a{ impdrtdgi oamenilor. Dar nu l-ai dobAnditin intregime gi e periculos si impirtdgegti jumdtdli de adeviruri; aces-tea sunt mai periculoase decAt minciunile, deoarece sunt puternice.Minciunile sunt neputincioase. Oamenii vor afla mai devreme sau maitArziu cd sunt minciuni. Dar jumdtSlile de adevdruri pot ddinui secoleintregi, pot avea efecte timp de secoie intregi.

Nimeni nu poate depdgi jumitatea de adevdr. Iar omul care strdbatedrumul pe jumitate nu face parte nici din lumea asta, nici din cealaltd.Va fi intr-o situalie foarte ciudatd: a pierdut ce era vechi gi nu a cAgtigat

ai in prezenla unui maestru. Este orrici precum energia atomici.nt ascunse publicului. Ar fi un mareDaci oamenii ar putea fabrica acasilos- Cercetirile din domeniul atomicacelagi mod, aceaste carte te invali:tode de explozie liuntricd. Secretelend impirtigite discipolilor numai inicare au urmat aceasta gcoali ezote-r de a scrie cartea. De fapt, toate reli-e a$ternerii pe hirtie a inv5ldturilor

le orali, lucrul acesta are o anume-in spatele iui se afld maestrul. Nu e;uflet, aripi. Experienla maestrului ile pentru el. Nu e la mijloc doarci e ceva existenlial, triit, cunoscutaestrul a strabetut drumul - el iilranele, gtie punctele in care oame-tea mare griji ca discipolul sd nu o

u atat posibilitatea de a o lua pe unci atunci cind te apropii de adevir,tric gAndindu-te: ,Acum gtiu", "Acumisituafia, cazi la loc in valea intune-* Atunci cind te apropii de adevir,rtis.i oamenilor. Dar nu l-ai dobdnditarteges-ti jumltSf i de adeviruri; aces-

ninciunile, deoarece sunt puternice.amenii vor afla mai devreme sau maiiti;ile de adeviruri pot ddinui secole

role intregi.atea de adevir. Iar omul care stribaternici din lumea asta, nici din cealalti.: a pierdut ce era vechi gi nu a cAgtigat

SecretuI secretelor

ce e nou;e in haos. Devine un nor, devine confuzie. in loc sd se rimpe-zeascd, in loc sd fie mai vie, in roc sd fie mai plind de rumind, viafa lui setransformd intr-un conflict intre doi poli opugi. E sfagiat intre acestia,se face bucifi. Jumdtate din el aparfine pdmantului, iar cea]artd jumi-tate apartine cerului. Acum nu e nicSieri. Acum e nimeni. Asta poateduce la nebunie. De aceea, secole intregi, secretul Frorii deAur a fostkansmis doar pe cale orald.

in al doilea rand, prin transmiterea orard cartea rdmdne vesnicvie. Aga a devenit ea o sintezi. in esengi, s-a niscut in climatul taoistdin china. Dar apoi, in china a ajuns Bodhidharma - un maestru noucare aducea din India un mesaj nou, mesajur lui Buddha. Iar oameniicare studiau secretul Florii de Aur erau oameni foarte deschigi, carenu fdc.eau parte din nici o biserici consacrati. Ei gi-au dat seama ime-diat ci gi Bodhidharma cunoFtea secretul - era foarte clar, foartevizibil. Au permis ca invdldturile lui Bodhidharma si facd parte dininvildtura lor. $i la fel s-a intamplat gi cu maegtrii zoroastrieni gi cucregtinii nestorieni. Tot ce venea la rdstimpuri in china si era valorosera asimilat.

invSldtura orali rimane vie gi cregte ca un rau in care se revarsdnoi paraie. odatd ce o invdfdturd este scrisd, ea nu mai poate integranimic. Atunci devine rigidd, igi pierde fluiditatea; e un lucru mort, uncadavru. Acum secretul Florii de Aur nu mai cregte; nu a mai crescut demulte secole. De cand a fost asternut in scris nu a mai crescut.

De ce am ales sd vorbesc despre el? ca sd creascr in continuare.E un mesaj citre iume atat de frumos, incat nu trebuie sd moard. Aqvrea sd-l reinvii. Iar acum pot se le vorbesc celor care sunt discipoli,care au venit la mine gi care sunt gata sd moard pentru a rena$te, caresunt gata s5 moard pentru a inflori. sdmdnla trebuie sd moard, numaiatunci se poate dezvolta; sdmAnta trebuie sd dispard, numai atunciapare copacul.

vd voi vorbi despre aceasti carte subliricd, dar extrem de valoroasi,pentru ca ea s5. prindd viaqd din nou, sd invie aici intre noi, sd rein_ceapd sd curgi. Ea congine ceva de o importanfd uriagi. Daci ingelegeqigi dacd practicafi acel ceva, vefi fi mai bogafi.

17

18

Dar primul lucru ce trebuie inleles e urmitorur: nu uitati cr ali fosthipnotizali gi cd trebuie sd treceli printr-un proces de dehipnotizare.Nu uitali cd afi fost condilionali gi cd trebuie si fiqi decondilionafi. Nuuitaqi ci moartea vine. Nu vd gandili cd nu o sd vin6 azi- eapoate veniin orice clipd.

De fapt, tot ce se intamprd se intAmpli intotdeauna acum. sdmanfamoare acum, bobocur devine froare acum, pasdrea incepe sd canteacum. Tot ce se intimpli se intampli numai in spaliul pus la dispoziliede citre prezent, de cdtre aceastd clipd. Nimic nu se intampli in trecutgi nimic nu se intAmpli in viitor. Totul are loc intotdeauna in prezent _asta e singura cale ca lucrurile si se intample, intrucat prezentul estesingurul timp ce existd.

Trecutul e doar amintire, iar viitorul e doar imaginalie. insd a1i fosthipnotizaqi sd trdigi in trecut gi in viitor. Aveli de ales intre trecut siviitor' Dar nici o societate nu vi dd voie sd trdifi in prezent.

cregtinii, gi hindugii, gi mahomedanii vi condilioneazi sr trdili intrecut. Epoca lor de aur a fost in trecut. comunigtii, fascigtii, socialigtiivr condilioneazd si trii{i in viitor, epoca lor de aur e in viitor, utopiavine in viitor: cand va veni revolulia vegi putea sd triili cu adevirat,atunci va fi o epocr de aur. sunteli dugi fie in trecut, care e fals, fie inviitor, care iardgi e fals. Nici o societate nu vi spune si trdili in prezent,aici gi acum.

sd fii sannyasin, sd fii un ciutitor adevdrat inseamni si trdiegtiaici gi acum - alti viali nu existd. Dar pentru asta trebuie sd scapi deautomatizme, trebuie si devii om gi nu un mecanism. Trebuie sd fiipulin mai congtient. Tu nu egti congtient.

Am stat odatd la cipdtaiur unui muribund - era profesor ra aceeagiuniversitate la care predam eu. Era in apogeul carierei sale de succescand s-a produs atacul de cord - ce intotdeauna vine cand egti la apo-geu. succesul e urmat intotdeauna de un atac de cord. ce altceva maipoli si ai dupd el? profesorur era pe moarte gi m-am dus sd-l vdd. Erafoarte trist - cine vrea si moari? -, era foarte deznddijduit gi indurerat.I-am spus:,,Nu trebuie se-ti faci griji. N_ai sd mori:,. El a zis:,,Ce spui tu

feles e urmltorul: nu uitali ci a1i fostqi printr-un proces de dehipnotizare.s-r ci trebuie se fiti decondilionafi. Nuditi ci nu o si vind azi - ea poate veni

ntimpl5 intotdeauna acum. SimAnlaoare acum, paslrea incepe sd cinterpl5 numai in spatiul pus la dispozilierlipi- Nimic nu se intAmpli in trecutfotul are loc intotdeauna in prezent -i se intAmple, intrucdt prezentul este

iitorul e doar imaginalie. insi afi fostm viitor Aveli de ales intre trecut $iE voie sI tr5ili in prezent.

nedanii vi condilioneazl sd trdifi inrccut. Comunigtii, fascigtii, socialigtii)r, epoca lor de aur e in viitor, utopiaugia veli putea si triili cu adevdrat,ti dusi fie in trecut, care e fals, fie inetate nu vI spune sd triili in prezent,

[5tor adevirat inseamnd sd triiegtiL Dar pentru asta trebuie s6 scapi de

n gi nu un mecanism. Trebuie sd fiinstient-

ri muribund - era profesor la aceeagi

.ra in apogeul carierei sale de succes

r intotdeauna vine cdnd egti la apo-ra de un atac de cord. Ce altceva maipe noarte gi m-am dus si-l vdd. Era

; erafoarte dezniddjduit gi indurerat.nji N-ai si mori'. El a zis: ,Ce spui tu

SecretuI secrete[or

acolo? Doctorii... toli doctorii au spus cd n-am cum si scap. ce te face sdspui ci n-am si mor?"

I-am zis: ,,in primul rand, nu poli se mori fiindcd nu ai treit nicio-dat5. N-ai indeplinit prima cerinld pentru a muri. Timp de 55 de ani aifost somnambul, ai visat, nu ai trdit. Te urmdresc de mulli ani,,.

A fost gocat, s-a infuriat - s-a infuriat atat de tare incat pre! de oclipd a uitat de tot de moarte. ochii lui scoteau fldciri de manie gi aspus:,,Aga te porli tu cu un muribund? Nu pofi si ai mai mult bun-sim1?De ce egti atat de dur cu mine? Eu sunt pe moarte, iar tu faci filosofiecu mine - nN-ai trSit niciodati'. chiar e momentul sd spui astfel delucruri?"

Am ascultat in tecere, n-am scos o vorbd. Apoi furia i-a dispdrut giochii i s-au umplut de lacrimi. Mi-a luat mana cu multd iubire gi apoi aspus: ,,Poate ai dreptate. N-am trdit niciodata. poate cd nu eEti bdda-ran, egti doar sincer. $i nu mai cunosc pe nimeni care mi-ar fi pututspune asta". Apoi pe fala lui a apdrut o expresie de mare recunogtin!5gi, o clip5, a devenit atdt de congtient incat ii puteai vedea lumina de pefali - era acolo, o aurd de jur imprejur. $i mi-a mullumit. in acea noaptea murit. Am stat cu el pAnd in ultima clip5.

Mi-a spus: ,,Dacd n-ai fi fost aici ag fi ratat si moartea, asa cummi-am ratat viata. Dar mor con$tient. MScar de un lucru suntmullumit - nu mor incon$tient".

$i moartea lui a fost frumoasi. A murit fird regrete, a murit linigtit,destins. A murit aproape cu bucurie. A murit plin de recunogtingd. Amurit intr-o stare de rugdciune. cert lucru, urmrtoarea lui viati o sdfie mai bun5.

Dacd moartea e atAt de frumoasi, ili aduce o viali noud.Dar trebuie sd trdiegti fiecare clipd, fie cd e o clipd de via1d, de iubire,

de manie sau de moarte. Indiferent ce fel de clipd e, trebuie sd o trdiesticAt mai congtient.

un liran, purtat de imaginalie, s-a pomenit furdnd castravetidintr-o gridind de zarzavaturi.

,,cu banii de pe sacui acesta de castraveli am sE cumprr o giini,,, s-agandit el. Gdina va face oud,le va cloci 9i din ele vor iegi pui. voi hrini

19

0sH0

puii panr vor creste, atunci am sd-i vand gi am sd cumpdr un purcel delapte. Am si hrdnesc purcelul pand va ajunge purcea, purceaua am s-oprdsesc gi ea va fita purcei pe care ii voi vinde. cu banii oblinuli pepurcei am sd-mi cumpdr o casi cu gridini;in grddini am si cultivcastraveli gi n-am si las sd-i fure nimeni * am sd-i pizesc. Am sd anga-jez un paznic puternic gi, din cand in cand, am si md duc in gridini giam sd strig,,Fii cu bigare de seami!"

fdranul era atat de absorbit de aceste gdnduri, incdt a strigat cat l-alinut gura. Paznicul l-a auzit gi a venit in fugd. L-a prins pe ldran gi i-atras o bitaie zdravdni.

Dar aga treiegte omul:in vise, in imaginalie, in proieclii.Aga trdili voi, dar nu asa se traiegte aceasti viaqd frumoasd,

extrem de valoroasd - asta e risipd curatd. Trebuie sd fili mai atenqi laclip5, la prezent. Trebuie si vi adunali congtienfa. congtienfa estecomoara voastre, iar toate metodele inventate de-a lungul secolelornu sunt decat cii prin care sd devenifi mai congtienfi, prin care sdintensificali focul din voi, si faceli din viala voastri o poveste plindde intensitate, o flaciri. oamenii duc vieli anoste, oamenii treiescneatenli, distrafi. cum puteli sd trdili inconjurafi de atata neatenlie?Neatengia este intuneric, atenlia este lumind. Iar acest tratat vi vainv5fa si faceli mai multi lumini in voi, astfel incat, intr-o bund 2i...

floarea de aur.

Doi psihiatri s-au intAlnit pe stradi. ,,Tu te simli bine.., a spus unul.,,Eu cum mi simt?"

oamenii se intreabd unul pe altul, nimeni nu gtie ce face, fiecare seuiti in ochii celuilalt, adunind informalii despre sine. De asta pirereacelorlalli a devenit atdt de importanti. Daci cineva spune ci egti prost,te superi. De ce? sau te intristezi. De ce? credeai cd egti un om inqeleptfiindcd allii !i-au spus cd egti infelept. Acum altcineva spune ci egtiprost. El poate s5-!i spulbere ugor, foarte ugor, inlelepciunea. A arun-cat cu o piatri, iar tu ili cledise$i un castel din cdrli de joc. Acum totuls-a spulberat. De asta te superi tare, te infurii, devii violent, de asta teingrijorezi, te nelinigtegti. vrei intruna sd gtii ce cred alfii despre tine,