Sect 2 Studiu Geologic

CUPRINS

1. DATE GENERALE ---------------------------------------------------------------- 2

1.1 CONTRACT---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------21.2 DENUMIREA OBIECTIVULUI DE PROIECTARE---------------------------------------------------------------------------------21.3 OBIECTUL DE PROIECTARE----------------------------------------------------------------------------------------------------21.4 BENEFICIAR--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------21.5 FAZA DE PROIECTARE---------------------------------------------------------------------------------------------------------2

2. INTRODUCERE ------------------------------------------------------------------- 2

3. DATE MORFO–GEOLOGICE GENERALE ------------------------------------- 3

3.1 MORFOLOGIE-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------33.2 ELEMENTE GEOLOGICE ŞI STRUCTURALE-------------------------------------------------------------------------------------33.3 DATE HIDROLOGICE ŞI HIDROGEOLOGICE-----------------------------------------------------------------------------------43.4 SEISMICITATEA ZONEI---------------------------------------------------------------------------------------------------------43.5 DATE CLIMATICE – ADÂNCIMI DE ÎNGHEŢ-----------------------------------------------------------------------------------63.6 ÎNCADRAREA OBIECTIVULUI IN “ZONE DE RISC” (CUTREMUR, ALUNECĂRI DE TEREN. INUNDAŢII)

7

4. DOTAREA TEHNICĂ ------------------------------------------------------------- 7

5. INVESTIGAŢII GEOTEHNICE DE TEREN ------------------------------------ 8

6. SINTEZA DATELOR OBŢINUTE DIN LUCRĂRILE DE TEREN ----------- 9

7. ÎNCADRAREA TERENULUI CONFORM TS–1995 ------------------------- 19

8. RISC GEOTEHNIC -------------------------------------------------------------- 20

9. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI ---------------------------------------------- 20

ANEXE

ANEXE 5.1–1÷5.1–7 – AMPLASAREA LUCRĂRILOR DE INVESTIGAŢIE GEOTEHNICĂ – AGLOMERAREA BICAZ

ANEXE 5.1.1A ÷ 5.1.56A – COLOANELE LITOLOGICE ALE LUCRĂRILOR DE INVESTIGAŢIE GEOTEHNICĂ – AGLOMERAREA BICAZ

Cod document: C488RoC/W7Gf-001 Revizia: 0 1 / 23

1. DATE GENERALE

1.1 CONTRACT28148 / 23-12-2011 COD INTERN C 488 ROC

1.2 DENUMIREA OBIECTIVULUI DE PROIECTARE„Asistenţă Tehnică pentru managementul proiectului şi întocmire documentaţii pentru contracte lucrări prioritatea II”

1.3 OBIECTUL DE PROIECTARE„Extindere şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Neamţ" – Aglomerarea Bicaz” – CL 7

1.4 BENEFICIARCOMPANIA JUDEŢEANĂ APA SERV SA NEAMŢ

1.5 FAZA DE PROIECTARE:STUDII DE TEREN PENTRU PROIECT TEHNIC ŞI DETALII DE EXECUŢIE

2. INTRODUCEREOraşul Bicaz este situat la sud de barajul Izvorul Muntelui şi se întinde de lungul văilor Bistriţei şi Bicazului, centrul oraşului fiind situat chiar la confluenţa celor două cursuri de apă.

Tot în centrul oraşului Bicaz se intersectează DN 15 (care face legătura cu municipiile Bacău – circa 85 km distanţă, Piatra Neamţ – circa 25 km distanţă şi DN 15B şi DN 17B, în localitatea Poiana Largului – de la coada lacului de acumulare Izvorul Muntelui) şi DN 12C (care face legătura cu oraşul Gheorgheni – circa 58 km distanţă, prin Cheile Bicazului).

La baza investigaţiilor efectuate pe teren şi interpretării datelor obţinute cu ajutorul acestora, au stat următoarele standarde şi normative în vigoare:

1. Cercetarea terenului de fundare s-a efectuat în conformitate cu exigenţele următoarelor standarde:

Teren de fundare. Principii generale de cercetare STAS 1242/1–89 Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 2: Investigarea şi încercarea

terenuluiSR EN 1997–2 / 2008

Cercetări şi încercări geotehnice. Încercări pe teren. Partea 2: Încercare de penetrare dinamică

SR EN ISO 22476–2/2006

2. Analiza, prelucrarea şi interpretarea rezultatelor s-a făcut în respectul următoarelor standarde şi normative:

Normativ privind proiectarea structurilor de fundare directă NP 112–04 Teren de fundare. Clasificarea şi identificarea pământurilor STAS 1243-88 Cercetări şi încercări geotehnice – Identificarea şi clasificarea

pământurilor – Partea I:Identificare şi descriereSR EN ISO 14688/1–2004

Cercetări şi încercări geotehnice – Identificarea şi clasificarea pământurilor – Partea 2: Principii pentru o clasificare

SR EN ISO 14688/2–2005

Geotehnică. Terminologie. Simboluri şi unităţi de măsură STAS 3950-81 Adâncimi maxime de îngheţ. Zonarea teritoriului României STAS 6054-77 Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe,

social-culturale, agrozootehnice şi industrialeP100/1-2006

Zonare seismică. Macrozonarea teritoriului României SR 11100/1-1993 Eurocode 8: Design of structures for earthquake resistance.

Part 1: General rules, seismic actions and rules for buildingsSR EN 1998-1/2004

Normativ privind principiile, exigenţele şi metodele cercetării geotehnic a terenului de fundare

NP 074/2007

Normativ privind determinarea valorilor caracteristice şi de calcul ale parametrilor geotehnici

NP 122:2010

Cod document: C488RoC/W7Gf-001 Revizia:0 2 / 23

LEGENDA

LEGENDA

FRAGMENT DIN HARTA GEOLOGICĂ 1:200 000 13–PIATRA NEAMŢ EDITATĂ DE INSTITUTUL GEOLOGIC ROMÂN

AGLOMERAREA BICAZ

Geologie inginerească–vol. I Ion Băncilă et. al.,Ed. Teh.,1980

Fundaţii Anghel Stanciu, Ed. Teh.,2006

Eurocod 7 – Proiectarea geotehnică – Partea 1: Reguli generale SR EN 1997–1 / 2006 Harta geologică 1:200 000 – 13 –Piatra Neamţ IGR Geologia amenajărilor hidrotehnice Ion Băncilă, Ed. Teh.,

1989

3. DATE MORFO–GEOLOGICE GENERALE

3.1 MORFOLOGIEDin punct de vedere morfologic, zona localităţii Bicaz face parte din partea de nord a munţilor Tarcău, care coincide cu zona flişului, cu un relief caracterizat prin culmi orientate NNVSSE, paralele, în general, cu direcţia formaţiunilor geologice.

Oraşul Bicaz se întinde pe ambii versanţi ai văii Bistriţei, o vale relativ îngustă, partea centrală a oraşului fiind situată în zona confluenţei pârâului Bicaz cu râul Bistriţa.

3.2 ELEMENTE GEOLOGICE ŞI STRUCTURALEDin punct de vedere geologic, aglomerarea Bicaz face parte din zona flişului cretacic–paleogen.

Zona flişului este constituită din sectoare limitate ale celor cinci unităţi ale sale, având caractere de pânze de şariaj, încălecate una peste alta de la vest către est.

În particular, zona cercetată face parte, din punct de vedere geologic, din unitatea pânzei de Tarcău, caracterizată, la partea superioară, prin existenţa unui fliş grezos–şistos („facies de Fusaru”), alcătuit din argile negricioase şistoase, marne şi marnocalcare cenuşii, intercalate între straturile de gresie. Pe alocuri, în cadrul gresiei de Fusaru apar lentile de conglomerate mărunte, cu fragmente de şisturi cristaline.

De-a lungul văilor Bistriţei şi Bicazului şi în zona lor de confluenţă s-au format terase cu înălţimi de 5 m până la 10 m, constituite din acumulări mixte, aluvionare şi deluviale. Din punct de vedere geotehnic, aceste acumulări sunt formate din depozite loessoide şi din nisipuri, pietrişuri şi bolovănişuri, care, la partea superioară, sunt foarte afânate.

Din punct de vedere structural, regiunea carpatică, din care face parte zona investigată, este o regiune mobilă, caracterizată printr-o structură în pânze de şariaj, care se încalecă succesiv de la vest către est. În cadrul regiunii carpatice se individualizează trei zone: zona flişului cretacic, zona flişului cretacic–paleogen (din care face parte şi zona Bicaz) şi zona miocenă subcarpatică.


În zona flişului cretacic–paleogen se individualizează două zone: pânza de Tarcău şi unitatea marginală.

3.3 DATE HIDROLOGICE ŞI HIDROGEOLOGICEReţeaua hidrografică zonală este tributară râului Bistriţa, care primeşte, de pe partea dreaptă, aportul afluenţilor: Bistricioara – care colectează apele din munţii Giurgeului şi Grinţieşul, Durăul – care colectează apele de pe versantul nordic al Ceahlăului, Izvorul Alb, Secul şi Izvorul Muntelui – care colectează apele de pe versantul estic al Ceahlăului şi Bicazul – care colectează apele din munţii Hăghimaş şi de pe versantul nordic al Ceahlăului. De pe partea stângă, Bistriţa primeşte aportul, mai sărac în apă, de la următorii afluenţi: Sabasa – care colectează apele din masivul Stânişoarei, Largul, Audia şi Buhalniţa – care colectează apele de pe versantul vestic al obcinei Stirigoiul.

În urma construirii barajului Izvorul Muntelui, singurul afluent care aduce aport direct de apă este Bicazul, restul debitelor fiind stocate în lacul de acumulare Izvorul Muntelui.

În lucrările de investigaţie efectuate nu a fost identificat nivelul hidrostatic, până la adâncimea maximă de investigare.

3.4 SEISMICITATEA ZONEIZona studiată este încadrată, conform cu SR 11100/1-93 – “Zonarea seismică. Macrozonarea teritoriului României” –la gradul 6 pe scara MSK.

Normativul P100–1/2006 “Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe social-culturale, agrozootehnice şi industriale” indică următoarele valori pentru coeficienţii KS şi TC (KS–coeficient seismic; TC–perioadă de colţ [s]):


KS = 0,16g

TC = 0,7 s


3.5 DATE CLIMATICE – ADÂNCIMI DE ÎNGHEŢÎn conformitate cu STAS 6054-77 “Adâncimi maxime de îngheţ. Zonarea teritoriului României”, adâncimea maximă de îngheţ pentru zona studiată se stabileşte numai pe bază de observaţii locale (harta de mai jos).

Regimul climatic din zona localităţii Bicaz este influenţat deopotrivă de microclimatele create de masivul Ceahlău şi lacul de acumulare Izvorul Muntelui.

Masivul Ceahlău se află în zona temperat-moderat continentală în cadrul căreia sunt diferențiate două etaje determinate de altitudine și anume:

ținutul climatic al munților înalți ținutul climatic al munților mijlocii

Temperatura medie anuală este de 0,7°C pe vârful Toaca și 7,2°C la poalele muntelui. Valorile maxime sunt înregistrate în luna iulie, când temperatura medie se situează în jurul valorii de 18°C, iar valorile minime în ianuarie, când se înregistrează o temperatură medie de -3°C.

În zonele înalte numărul zilelor de îngheț ajunge la 200, acest fenomen putând apărea chiar și vara.

Nebulozitatea atinge cote maxime în anotimpul rece și primăvara, din cauza faptului că Vf. Toaca are înălțimi ce se apropie de zona de formare a norilor. Numărul zilelor senine crește în intervalul iunie-octombrie și atinge maximul în octombrie.

Media anuală a precipitațiilor este de peste 700 mm, din care 60-75% în lunile de primăvară și vară. Pot apărea precipitații sub formă de zăpada în orice lună a anului.

Un alt aspect important este ceața, care apare foarte des de-a lungul anului (70%).

Vânturile au o viteză medie de 6-8 m/s vara şi 12-14 m/s iarna, dar pot atinge deseori şi 40-45 m/s. Frecvenţa cea mai mare o au vânturile din sectorul vestic, evidenţiind astfel circulaţia maselor de aer temperat-marine.

Din punct de vedere a temperaturii aerului, zona lacului se inscrie în treapta climatică montană moderat de caldă (temperatura medie anuală de 7÷7,5°C) cu ierni blânde (temperatura medie a lunii ianuarie – 4 ÷ –5°C) şi veri moderat de calde (temperatura medie a lunii iulie, 16,5 ÷ 17°C). Diferenţele temperaturii aerului din zona lacului sunt strâns legate de termica suprafeţei acvatice, ale cărei variaţii oglindesc particularităţile schimbului caloric dintre apă si atmosferă. Cercetările au arătat că, în octombrie, conţinutul de caldură raportat la m3 de apă este maxim în


acest lac. Ca efect al inerţiei termice a lacului, temperatura maximă medie a aerului, cea mai ridicată, se produce în august şi nu în iulie.

3.6 ÎNCADRAREA OBIECTIVULUI IN “ZONE DE RISC” (CUTREMUR, ALUNECĂRI DE TEREN. INUNDAŢII)

În conformitate cu „Legea 575/22–10–2001 – privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a V-a – Zone de risc natural”, arealul investigat face parte dintr-o zonă cu următoarele riscuri naturale:

cutremure – intensitatea seismică VII (exprimată în grade MSK); inundaţii – pe cursuri de apă; alunecări de teren – risc ridicat, de tip „primară”

4. DOTAREA TEHNICĂInvestigaţiile geotehnice au fost efectuate cu ajutorul unui penetrometru dinamic super–greu (foto), singurul aparat adecvat, având în vedere condiţiile geologice locale, perioada de lucru şi adâncimile de investigare indicate în tema emisă de proiectant.

De asemenea, s-a avut în vedere faptul că zona a mai fost cercetată în detaliu, în anii când s-a construit barajul Izvorul Muntelui (Bicaz) şi din datele din timpul respectiv a reieşit faptul că, pe primii metri de la suprafaţă, în zonă există pământuri deluviale sau depozite aparţinând teraselor râului Bistriţa şi afluentului său, Bicaz.


PENETROMETRU DINAMIC SUPER–GREU marca GEOTOOL model LMSR

Greutate proprie: 135 kgDimensiuni: H=2600 mm; L=785 mm; l=780 mmMarja de înclinare faţă/spate – +10°Marja de înclinare stânga/dreapta – +10°Frecvenţa loviturilor – 15÷25 lov/minGreutate ciocan – 63,5 kgUnghi con – 90°Suprafaţă con – 15 cm2

Înălţime de cădere – 50 cmInterval de măsurare – 10 cmGreutatea unei tije – 4,8 kgLungimea unei tije – 1 mEnergie specifică / lovitură – 21,17 kg/ cm2, pentru caracteristicile enunţate mai susCoeficient de corelaţie cu NSPT – 2,62÷3,32 – în funcţie de adâncimea de investigare şi pentru caracteristicile enunţate mai susAdâncime maximă de investigare – 30–35 m

5. INVESTIGAŢII GEOTEHNICE DE TERENÎn tema de proiectare, pentru traseele conductelor de canalizare şi alimentare cu apă, au fost solicitate adâncimi maxime de investigare de 3 m, iar pentru amplasamentele staţiilor de pompare au fost solicitate adâncimi maxime de investigare de 6 m.

Pentru a veni în întâmpinarea solicitărilor suplimentare în ce priveşte adâncimea de investigare, lucrările de pe traseele conductelor de canalizare au fost prevăzute cu adâncimi de 6 m, iar cele din amplasamentele staţiilor de pompare a apelor uzate au fost prevăzute cu adâncimi de 10 m.

În cazurile în care s-a constatat, în timpul efectuării testului, că terenul suportă o presiune acceptabilă sau acolo unde a fost interceptat un strat în care a fost întâmpinat refuzul la înaintarea conului, lucrarea a fost oprită la adâncimi mai mici decât cele proiectate iniţial, considerându-se, în conformitate cu principiile generale de interpretare geologice şi geotehnice, că, la adâncimi mai mari, în condiţii normale, nu poate exista decât un teren cu calităţi superioare.

În general, lucrările au fost efectuate la intersecţiile străzilor, pentru a exista cel puţin două lucrări de investigare pe fiecare stradă.

În zona aglomerării Bicaz au fost efectuate 56 de penetrări, însumând circa 180 m, în conformitate cu tabelul 5.1 de mai jos:

Tabel 5.1 – Lucrări de investigaţie geotehnică efectuate în aglomerarea Bicaz

CODLUCRARE

STRADA / INTERSECŢIA

COORDONATE WGS 84

COORDONATE STEREO 70

Adân-cime

N E X Y m

CL7-01-1 COŞUŞNA 46°55'46.70" 26° 5'29.49" 583230 603921 3,0

CL7-01-2 BARAJULUI÷COŞUŞNA 46°55'44.89" 26° 5'42.53" 583506 603869 6,0

CL7-02-1 BARAJULUI÷MUNCII 46°55'19.78" 26° 5'23.83" 583121 603088 3,0

CL7-02-2 MUNCII÷MUNCII 46°55'24.59" 26° 5'14.91" 582931 603234 5,0

CL7-02-3 MUNCII÷MUNCII 46°55'17.60" 26° 5'7.46" 582776 603016 4,0

CL7-02-4 BARAJULUI÷MUNCII 46°55'14.23" 26° 5'15.37" 582945 602914 4,6

CL7-03-1 PÂRÂUL BAŞEI 46°54'33.49" 26° 4'47.37" 582370 601648 6,0

CL7-03-2 PIATRA CORBULUI÷UZINEI 46°54'30.88" 26° 4'49.92" 582425 601568 1,0

CL7-04 PALTINULUI 46°54'21.45" 26° 6'15.38" 584237 601302 3,0

CL7-05-1 BISTRITEI÷DRUM EXPLOATARE 46°54'22.98" 26° 6'23.89" 584416 601352 3,0

CL7-05-2 DRUM EXPLOATARE÷BISTRITEI 46°54'8.16" 26° 6'25.00" 584446 600895 3,0

CL7-05-3 PLAIULUI÷BISTRITEI 46°54'1.45" 26° 6'34.78" 584656 600691 4,0

CL7-05-4 BISTRITEI 46°54'7.33" 26° 6'43.69" 584842 600875 3,5

CL7-06-1 CAPSA 46°54'10.98" 26° 6'45.43" 584877 600988 1,0

CL7-06-2 CAPSA÷REPUBLICII÷CODRULUI 46°54'20.46" 26° 6'29.94" 584545 601276 5,0

CL7-07 CAPSA÷MIORITEI 46°54'13.70" 26° 6'38.86" 584737 601070 1,7

CL7-08-1 PLAIULUI÷DUMBRAVEI 46°54'3.01" 26° 6'31.94" 584595 600738 3,0

CL7-08-2 DUMBRAVEI÷DRUM EXPLOATARE 46°54'7.33" 26° 6'36.74" 584695 600873 2,0

CL7-08-3 MIORITEI÷DUMBRAVEI÷BISTRITEI 46°54'9.39" 26° 6'41.33" 584791 600938 0,9

CL7-09-1 DORULUI÷FLORILOR 46°54'25.43" 26° 6'25.65" 584452 601428 2,5

CL7-09-2 DORULUI 46°54'31.37" 26° 6'23.07" 584395 601611 0,7

CL7-10 ALEEA FLORILOR 46°54'28.88" 26° 6'31.55" 584576 601536 2,7

CL7-11-1 CODRULUI 46°54'28.16" 26° 6'19.52" 584322 601511 3,5

CL7-11-2 CODRULUI 46°54'34.23" 26° 6'18.20" 584291 601698 2,6

CL7-12-1 COSMIŢEI÷PALTINULUI 46°54'28.04" 26° 6'13.06" 584185 601505 3,0

CL7-12-2 COSMIŢEI 46°54'23.00" 26° 6'9.69" 584116 601348 4,0

CL7-13-1 REPUBLICII÷GARII 46°54'33.00" 26° 5'57.95" 583863 601654 3,0

CL7-13-2 REPUBLICII÷STADIONULUI 46°54'36.39" 26° 5'46.07" 583610 601755 4,5

CL7-14 PACII÷DRUM EXPLOATARE 46°54'37.35" 26° 6'3.00" 583968 601789 3,5


CODLUCRARE

STRADA / INTERSECŢIA

COORDONATE WGS 84

COORDONATE STEREO 70

Adân-cime

N E X Y m

CL7-15 STADIONULUI÷PACII 46°54'41.87" 26° 5'54.87" 583794 601927 3,5

CL7-16 BRAZILOR 46°54'49.61" 26° 5'33.37" 583336 602159 3,0

CL7-17 CĂRBUNA 46°55'11.68" 26° 5'20.72" 583059 602837 4,0

CL7-18-1 LEONIDA DIMITRIE ÷ MARCENI 46°54'46.40" 26° 5'21.96" 583096 602057 1,0

CL7-18-2 MĂRCENI÷COSMIŢEI 46°54'56.90" 26° 5'14.85" 582941 602379 4,0

CL7-18-3 MĂRCENI÷PLUTAŞILOR 46°55'6.08" 26° 5'10.70" 582849 602661 3,4

CL7-19-1 LEONIDA DIMITRIE 46°54'42.88" 26° 5'28.13" 583228 601950 4,0

CL7-19-2 LEONIDA DIMITRIE÷MIORIŢEI 46°54'44.63" 26° 5'23.70" 583134 602003 3,5

CL7-20-1 ENERGIEI÷UZINEI 46°54'29.18" 26° 4'52.98" 582490 601517 0,4

CL7-20-2 UZINEI 46°54'28.27" 26° 4'59.01" 582618 601490 0,4

CL7-20-3 UZINEI 46°54'30.23" 26° 5'4.88" 582742 601553 2,5

CL7-21 BRAZILOR÷VANATORILOR 46°54'47.14" 26° 5'38.10" 583437 602084 3,5

CL7-22-1 PRIMĂVERII 46°54'45.30" 26° 5'26.87" 583200 602024 3,5

CL7-22-2 PRIMĂVERII 46°54'46.01" 26° 5'32.84" 583326 602048 3,5

CL7-23-1 STEJARILOR÷BRAZILOR 46°54'48.93" 26° 5'35.78" 583387 602139 1,5

CL7-23-2 STEJARILOR 46°54'50.50" 26° 5'43.43" 583549 602190 4,0

CL7-23-3 STEJARILOR 46°54'50.15" 26° 5'46.99" 583624 602180 2,7

CL7-24 COSMIŢEI÷PLUTAŞILOR 46°54'58.52" 26° 5'19.39" 583037 602430 4,0

CL7-25-1 BRAZILOR÷COSMIŢEI 46°54'59.13" 26° 5'21.01" 583071 602450 4,0

CL7-26 ZIMBRULUI÷MĂRCENI 46°55'8.28" 26° 5'13.70" 582912 602730 3,0

CL7-27-1 DRUM EXPLOATARE÷PLAIULUI 46°54'8.24" 26° 6'29.67" 584545 600899 3,5

CL7-27-2 DRUM EXPLOATARE÷PLAIULUI 46°54'13.17" 26° 6'31.23" 584576 601051 4,6

CL7-27-3 CAPSA÷PLAIULUI 46°54'15.59" 26° 6'35.09" 584656 601127 4,1

CL7-28-1 GHIOCELULUI 46°54'12.14" 26° 6'33.21" 584618 601020 3,0

CL7-28-2 GHIOCELULUI 46°54'14.65" 26° 6'29.62" 584541 601097 3,5

CL7-29-1 22 DECEMBRIE 1989 46°54'44.20" 26° 5'58.43" 583869 602000 4,0

CL7-29-2 22 DECEMBRIE 1989÷DRUM EXPLOATARE 46°54'39.34" 26° 6'6.55" 584042 601852 4,0

CL7-29-3 22 DECEMBRIE 1989÷CIUNGI 46°54'32.13" 26° 6'10.74" 584134 601631 3,5

Amplasamentele lucrărilor de investigaţie geotehnică efectuate în Bicaz sunt prezentate, sub formă grafică, în anexele 5.1–1÷5.1–7.

6. SINTEZA DATELOR OBŢINUTE DIN LUCRĂRILE DE TEREN

Rezultatele obţinute în urma efectuării investigaţiilor de pe teren sunt prezentate sub formă grafică (litologia identificată, pe bază de corelaţii şi graficul rezistenţei dinamice la penetrare) în anexele 5.1.1A÷5.1.56A.

Adâncimea minimă de fundare a fost considerată 1,5 m, adică sub limita adâncimii maxime de îngheţ.

În anexele menţionate anterior sunt prezentate, sub formă tabelară, valorile principalelor caracteristici geotehnice, solicitate prin tema de proiectare. Menţionăm că, în conformitate cu prevederile NP 122:2010, valorile respective sunt valori derivate, obţinute pe bază de corelaţii, după diverşi autori, cu ajutorul programului specializat Dynamic Probing de la GeoStru.

În urma prelucrării datelor obţinute din lucrările de investigaţie pe teren pentru studierea terenurilor de fundare de pe raza localităţii Bicaz, au putut fi identificate 3 tipuri principale de pământuri, care au fost întâlnite în aproape toate lucrările:

A. Pământuri coezive şi semi-coezive, provenite din alterarea substratului (deluviu, coluviu), care din punct de vedere geotehnic sunt reprezentate prin prafuri argiloase,


prafuri nisipoase, pietriş cu bolovăniş, prinse în matrice prăfoasă nisipoasă sau argiloasă etc., cu dezvoltare foarte neuniformă în suprafaţă şi în adâncime; aceste pământuri sunt considerate formaţiunea acoperitoare.

B. Pământuri necoezive (nisip + pietriş şi nisip + pietriş + bolovăniş), care, în cele mai multe cazuri, pot fi considerate roca de fundare.

C. Roca de bază – reprezentată prin blocuri, lespezi sau rocă propriu-zisă (în general, gresie). În unele cazuri, aceasta apare foarte aproape de suprafaţă, chiar la mai puţin de un metru adâncime, în special în partea de est a aglomerării Bicaz.

Valorile principalelor caracteristici geotehnice, stabilite în urma prelucrării automate a datelor primare obţinute din penetrări, sunt prezentate în tabelul centralizator nr. 6.1.


Tabel centralizator 6.1 – cu valorile caracteristicilor geotehnice stabilite pe baza penetrărilor – AGLOMERAREA BICAZ

Locaţi

e

Ad

ân

cim

ea s

tratu

lui

Gro

sim

ea s

tratu

lui

Comportament al pământului de tip

Niv

elu

l ap

ei in

terc

ep

tat

în lu

cra

re

Ech

ivale

nt

NS

PT

Den

ista

tea r

ela

tivă

Sta

rea d

e în

desare

/

Sta

re d

e c

on

sis

ten

ţă

Coeziu

ne

Un

gh

i d

e f

recare

in

tern

ă

Mod

ul Ed

om

etr

ic

Mod

ul d

e d

efo

rmați

e

lin

eară

Gre

uta

tea v

olu

mic

ă

Ind

icele

pori

lor

Ad

ân

cim

e m

inim

ă d

e

fun

dare

recom

an

dată

Cap

acit

ate

a p

ort

an

tă

med

ie a

str

atu

lui la

ad

ân

cim

ea d

e f

un

dare

re

com

an

dată

[m] [m] [m]ID

[%]c

[kg/cm2]

[°]

Eed

[kg/cm2]

Ey

[kg/cm2]

[t/m3] e [m] [kg/cm2]

CL7-1-1 Bicazstrada Coşuşna

0,9 0,9 Deluviu amestecat cu material de umplutura −

4 18 afânat − 21 50,00 74,40 1,5 0,641,5 3,9

3,0 2,1 Deluviu (nisip cu pietriş şi bolovăniş) 27 60 îndesat − 39 270,00 290,10 2,1 0,43

CL7-1-2 Bicazstrada Coşuşna

0,8 0,8 Material de umplutura (deluviu)

−

10 33 afânat − 23 125,00 143,40 1,7 0,41

1,5 2,4

1,6 0,8 Argila prafoasa 6 − moale 0,12 17 75,00 97,40 1,6 0,52

3,2 1,6 Argila nisipoasă 3 − foarte moale 0,12 16 37,50 62,90 1,5 0,72

6,0 2,8 Nisip cu pietris si bolovanis 15 43 îndesare medie − 35 150,00 152,10 1,9 0,43

CL7-2-1 Bicazstrada Muncii

2,8 2,8 Material de umplutura (nisip argilos afanat)−

6 23 afânat − 22 75,00 97,40 1,6 0,451,5 2,4

3,0 0,2 Nisip cu pietris si bolovanis 52 82 foarte îndesat − 42 520,00 577,60 2,2 0,35


0,9 0,9 Nisip cu pietris si bolovanis

−

18 48 îndesare medie − 36 180,00 186,60 2,0 0,43

1,5 1,8

1,6 0,7 Praf argilos 8 − moale 0,06 22 100,00 120,40 1,7 0,49


4,5 1,5 Praf argilos 8 − moale 0,06 22 100,00 120,40 1,7 0,49



0,9 0,9 Praf argilos−

8 − moale 0,05 22 100,00 120,40 1,7 0,471,5 3,3



0,8 0,8 Material de umplutura (nisip cu pietris si bolovanis) −

17 47 îndesare medie − 36 170,00 223,90 1,9 0,43

1,5 1,84,3 3,5 Material de umplutura (nisip argilos) 5 21 afânat − 26 62,50 85,90 1,6 0,52


Locaţi

e

Ad

ân

cim

ea s

tratu

lui

Gro

sim

ea s

tratu

lui


Niv

elu

l ap

ei in

terc

ep

tat

în lu

cra

re

Ech

ivale

nt

NS

PT

Den

ista

tea r

ela

tivă

Sta

rea d

e în

desare

/

Sta

re d

e c

on

sis

ten

ţă

Coeziu

ne

Un

gh

i d

e f

recare

in

tern

ă

Mod

ul Ed

om

etr

ic

Mod

ul d

e d

efo

rmați

e

lin

eară

Gre

uta

tea v

olu

mic

ă

Ind

icele

pori

lor

Ad

ân

cim

e m

inim

ă d

e

fun

dare

recom

an

dată

Cap

acit

ate

a p

ort

an

tă

med

ie a

str

atu

lui la

ad

ân

cim

ea d

e f

un

dare

re

com

an

dată

[m] [m] [m]ID

[%]c

[kg/cm2]

[°]

Eed

[kg/cm2]

Ey

[kg/cm2]

[t/m3] e [m] [kg/cm2]

4,6 0,3 Nisip cu pietris si bolovanis 42 74 îndesat − 42 420,00 462,60 2,2 0,30

CL7-3-1 Bicazstrada Pârâul Başei

1,0 1,0 Material de umplutura (nisip cu pietris si bolovanis)

−

15 43 îndesare medie − 35 150,00 200,90 1,9 0,45

1,5 1,65,6 4,6 Material de umplutura (nisip argilos) 3 15 afânat − 25 37,50 62,90 1,5 0,72


CL7-3-2 Bicazstrada Pârâul Başei

0,9 0,9 Nisip cu pietris si bolovanis−

21 37 îndesare medie − 37 210,00 269,90 2,1 0,45

− 5,01,0 0,1 Depozite de terasă foarte îndesate 59 − − − − 2590,0

02958,1

0 2,5 −

CL7-4 Bicazstrada Paltinului


−

17 47 îndesare medie − 36 170,00 223,90 1,9 0,43

1,5 2,72,5 1,8 Nisip argilos 6 23 afânat − 27 75,00 97,40 1,6 0,52

3,0 0,5 Blocuri sau roca stancoasa 46 77 îndesat − 42 760,00 853,60 2,2 0,39

CL7-5-1 Bicazstrada Bistriţei

1,7 1,7 Nisip argilos−

3 15 afânat − 25 37,50 62,90 1,5 0,721,5 3,9




−

16 45 îndesare medie − 36 160,00 212,40 1,9 0,47

1,5 2,92,6 2,2 Nisip prafos 7 26 afânat − 32 87,50 108,90 1,6 0,49



1,3 1,3 Nisip cu rar pietris mic−

15 43 îndesare medie − 35 150,00 200,90 1,9 0,43

1,5 4,54,0 2,7 Nisip cu pietris si bolovanis 31 65 îndesat − 40 310,00 336,10 2,1 0,35


2,5 2,5 Nisip prafos−

6 23 afânat − 32 75,00 97,40 1,55 0,521,5 2,7



Locaţi

e

Ad

ân

cim

ea s

tratu

lui

Gro

sim

ea s

tratu

lui


Niv

elu

l ap

ei in

terc

ep

tat

în lu

cra

re

Ech

ivale

nt

NS

PT

Den

ista

tea r

ela

tivă

Sta

rea d

e în

desare

/

Sta

re d

e c

on

sis

ten

ţă

Coeziu

ne

Un

gh

i d

e f

recare

in

tern

ă

Mod

ul Ed

om

etr

ic

Mod

ul d

e d

efo

rmați

e

lin

eară

Gre

uta

tea v

olu

mic

ă

Ind

icele

pori

lor

Ad

ân

cim

e m

inim

ă d

e

fun

dare

recom

an

dată

Cap

acit

ate

a p

ort

an

tă

med

ie a

str

atu

lui la

ad

ân

cim

ea d

e f

un

dare

re

com

an

dată

[m] [m] [m]ID

[%]c

[kg/cm2]

[°]

Eed

[kg/cm2]

Ey

[kg/cm2]

[t/m3] e [m] [kg/cm2]

CL7-6-1 Bicazstrada Capsa


7 26 afânat − 32 87,50 108,90 1,60 0,49− 5,0

1,0 0,2 Blocuri sau roca stancoasa 71 100 foarte îndesat − 42 710,00 796,10 2,42 −

CL7-6-2 Bicazstrada Capşa


6 23 afânat − 32 75,00 97,40 1,58 0,521,5 3,3


CL7-7 BicazAleea Mioriţei


6 23 afânat − 32 75,00 97,40 1,6 0,451,5 5,0

1,7 0,3 Blocuri sau roca stancoasa 86 100 foarte îndesat − 39 860,00 968,60 2,5 −

CL7-8-1 BicazAleea Dumbravei


4 18 afânat − 26 50,00 74,40 1,5 0,441,5 2,6




17 47 îndesare medie − 36 170,00 223,90 1,9 0,43

1,5 5,02,0 0,1 Blocuri sau roca stancoasa 133 100 − − 45 1330,0

01509,1

0 2,5 −



19 50 îndesare medie − 37 190,00 246,90 1,97 0,43

− −0,9 0,1 Blocuri sau roca stancoasa 100 100 − − 45 2300,0

02624,6

0 2,50 −

CL7-9-1 BicazAleea Dorului


28 61 îndesat − 39 280,00 350,40 2,1 0,411,5 4,3

2,5 0,5 Blocuri sau roca stancoasa 103 100 − − 45 1030,00

1164,10 2,5 −

CL7-9-2 BicazAleea Dorului


27 60 îndesat − 39 270,00 338,90 2,10 0,41− −


2624,60 2,50 −

CL7-10 BicazAleea Florilor

0,9 0,9 Nisip prafos − 10 33 îndesare medie

− 34 125,00 143,40 1,7 0,47 1,5 5,0


Locaţi

e

Ad

ân

cim

ea s

tratu

lui

Gro

sim

ea s

tratu

lui


Niv

elu

l ap

ei in

terc

ep

tat

în lu

cra

re

Ech

ivale

nt

NS

PT

Den

ista

tea r

ela

tivă

Sta

rea d

e în

desare

/

Sta

re d

e c

on

sis

ten

ţă

Coeziu

ne

Un

gh

i d

e f

recare

in

tern

ă

Mod

ul Ed

om

etr

ic

Mod

ul d

e d

efo

rmați

e

lin

eară

Gre

uta

tea v

olu

mic

ă

Ind

icele

pori

lor

Ad

ân

cim

e m

inim

ă d

e

fun

dare

recom

an

dată

Cap

acit

ate

a p

ort

an

tă

med

ie a

str

atu

lui la

ad

ân

cim

ea d

e f

un

dare

re

com

an

dată

[m] [m] [m]ID

[%]c

[kg/cm2]

[°]

Eed

[kg/cm2]

Ey

[kg/cm2]

[t/m3] e [m] [kg/cm2]



2233,60 2,5 −

CL7-11-1 Bicazstrada Codrului


−

16 45 îndesare medie − 36 160,00 212,40 1,9 0,49

1,5 5,02,2 1,6 Nisip prafos 6 23 afânat − 32 75,00 97,40 1,6 0,52


3,5 0,4 Blocuri sau roca stancoasa 96 100 − − 45 960,00 1083,60 2,5 −

CL7-11-2 Bicazstrada Codrului


12 37 îndesare medie − 34 120,00 166,40 1,8 0,47


CL7-12-1 Bicazstrada Crasniţei


8 28 afânat − 33 100,00 120,40 1,7 0,541,5 2,9


CL7-12-2 Bicazstrada Crasnitei

0,7 0,7 Nisip prafos

−

13 39 îndesare medie − 35 130,00 177,90 1,8 0,49



CL7-13-1 Bicazstrada Republicii


26 59 îndesare medie − 39 260,00 327,40 2,1 0,41

1,5 5,03,0 0,4 Blocuri sau roca stancoasa 87 100 − − 45 870,00 980,10 2,5 −

CL7-13-2 Bicazstrada Republicii


9 31 afânat − 33 112,50 131,90 1,7 0,541,5 2,4



Locaţi

e

Ad

ân

cim

ea s

tratu

lui

Gro

sim

ea s

tratu

lui


Niv

elu

l ap

ei in

terc

ep

tat

în lu

cra

re

Ech

ivale

nt

NS

PT

Den

ista

tea r

ela

tivă

Sta

rea d

e în

desare

/

Sta

re d

e c

on

sis

ten

ţă

Coeziu

ne

Un

gh

i d

e f

recare

in

tern

ă

Mod

ul Ed

om

etr

ic

Mod

ul d

e d

efo

rmați

e

lin

eară

Gre

uta

tea v

olu

mic

ă

Ind

icele

pori

lor

Ad

ân

cim

e m

inim

ă d

e

fun

dare

recom

an

dată

Cap

acit

ate

a p

ort

an

tă

med

ie a

str

atu

lui la

ad

ân

cim

ea d

e f

un

dare

re

com

an

dată

[m] [m] [m]ID

[%]c

[kg/cm2]

[°]

Eed

[kg/cm2]

Ey

[kg/cm2]

[t/m3] e [m] [kg/cm2]

CL7-14 Bicazstrada Păcii


15 43 îndesare medie − 35 150,00 200,90 1,9 0,43


CL7-15 Bicazstrada Stadionului


13 39 îndesare medie − 35 130,00 177,90 1,8 0,47


CL7-16 Bicazstrada Brazilor


−

8 28 afânat − 33 100,00 120,40 1,7 0,54



CL7-17 Bicazstrada Cărbuna

1,3 1,3 Nisip argilos

−

6 23 afânat − 27 75,00 97,40 1,6 0,52

1,5 3,23,3 2,0 Nisip cu rar pietris mic 13 39 îndesare medie − 35 130,00 177,90 1,8 0,43


CL7-18-1 Bicazstrada Mărceni


14 41 îndesare medie − 35 140,00 189,40 1,9 0,43

− 5,01,0 0,2 Blocuri sau roca stancoasa 113 100 − − 45 1130,0

01279,1

0 2,5 −



−

6 23 afânat − 32 75,00 97,40 1,58 0,54

1,5 5,03,5 1,6 Nisip cu pietris si bolovanis 25 58 îndesare medie − 38 250,00 315,90 2,08 0,43




−

12 37 îndesare medie − 34 120,00 166,40 1,8 0,49




Locaţi

e

Ad

ân

cim

ea s

tratu

lui

Gro

sim

ea s

tratu

lui


Niv

elu

l ap

ei in

terc

ep

tat

în lu

cra

re

Ech

ivale

nt

NS

PT

Den

ista

tea r

ela

tivă

Sta

rea d

e în

desare

/

Sta

re d

e c

on

sis

ten

ţă

Coeziu

ne

Un

gh

i d

e f

recare

in

tern

ă

Mod

ul Ed

om

etr

ic

Mod

ul d

e d

efo

rmați

e

lin

eară

Gre

uta

tea v

olu

mic

ă

Ind

icele

pori

lor

Ad

ân

cim

e m

inim

ă d

e

fun

dare

recom

an

dată

Cap

acit

ate

a p

ort

an

tă

med

ie a

str

atu

lui la

ad

ân

cim

ea d

e f

un

dare

re

com

an

dată

[m] [m] [m]ID

[%]c

[kg/cm2]

[°]

Eed

[kg/cm2]

Ey

[kg/cm2]

[t/m3] e [m] [kg/cm2]

CL7-19-1 Bicazstrada Dimitrie Leonida


−

32 65 îndesat − 40 320,00 396,40 2,2 0,39

1,5 3,63,3 2,0 Nisip cu rar pietris 8 28 afânat − 33 100,00 120,40 1,7 0,54


CL7-19-2 Bicazstrada Dimitrie Leonida


−

22 54 îndesare medie − 38 220,00 281,40 2,03 0,47

1,5 3,82,1 1,5 Nisip cu pietris 11 35 îndesare medie − 34 110,00 154,90 1,75 0,49


CL7-20-1 Bicazstrada Uzinei


38 71 îndesat − 41 380,00 465,40 2,2 0,45− 5,0

0,4 0,1 Depozite de terasă foarte îndesate 253 100 − − 45 2530,00

2889,10 2,5 −

CL7-20-2 Bicazstrada Uzinei


20 51 îndesare medie − 37 200,00 258,40 2,0 0,47

− 5,00,4 0,1 Depozite de terasă foarte îndesate 161 100 − − 45 1610,0

01831,1

0 2,5 −

CL7-21 Bicazstrada Vânătorilor


−

11 35 îndesare medie − 34 110,00 154,90 1,8 0,54



CL7-22-1 Bicazstrada Primăverii

2,5 2,5 Nisip cu pietris−

13 39 îndesare medie − 35 130,00 177,90 1,82 0,43


CL7-22-2 Bicazstrada Primăverii


−

8 28 afânat − 30 100,00 120,40 1,7 0,54




Locaţi

e

Ad

ân

cim

ea s

tratu

lui

Gro

sim

ea s

tratu

lui


Niv

elu

l ap

ei in

terc

ep

tat

în lu

cra

re

Ech

ivale

nt

NS

PT

Den

ista

tea r

ela

tivă

Sta

rea d

e în

desare

/

Sta

re d

e c

on

sis

ten

ţă

Coeziu

ne

Un

gh

i d

e f

recare

in

tern

ă

Mod

ul Ed

om

etr

ic

Mod

ul d

e d

efo

rmați

e

lin

eară

Gre

uta

tea v

olu

mic

ă

Ind

icele

pori

lor

Ad

ân

cim

e m

inim

ă d

e

fun

dare

recom

an

dată

Cap

acit

ate

a p

ort

an

tă

med

ie a

str

atu

lui la

ad

ân

cim

ea d

e f

un

dare

re

com

an

dată

[m] [m] [m]ID

[%]c

[kg/cm2]

[°]

Eed

[kg/cm2]

Ey

[kg/cm2]

[t/m3] e [m] [kg/cm2]

CL7-23-1 Bicazstrada Stejarilor


4 18 afânat − 31 50,00 74,40 1,5 0,641,5 5,0




6 23 afânat − 27 75,00 97,40 1,6 0,541,5 2,9




−

24 57 îndesare medie − 38 240,00 304,40 2,1 0,41

1,5 5,01,6 1,0 Nisip prafos cu rar pietris 10 33 afânat − 34 125,00 143,40 1,7 0,52


CL7-24 Bicazstrada Plutaşilor


6 23 afânat − 27 75,00 97,40 1,6 0,521,5 2,7


CL7-25-1 Bicazstrada Cosmiţei


−

9 31 afânat − 28 112,50 131,90 1,7 0,67



CL7-26 Bicazstrada Zimbrului


−

19 50 îndesare medie − 37 190,00 246,90 1,95 0,43




CL7-27-1 Bicazstrada Plaiului


3 15 afânat − 25 37,50 62,90 1,45 0,721,5 2,8


CL7-27-2 Bicaz 2,4 2,4 nisip prafos − 9 31 afânat − 33 112,50 131,90 1,7 0,52 1,5 2,5


Locaţi

e

Ad

ân

cim

ea s

tratu

lui

Gro

sim

ea s

tratu

lui


Niv

elu

l ap

ei in

terc

ep

tat

în lu

cra

re

Ech

ivale

nt

NS

PT

Den

ista

tea r

ela

tivă

Sta

rea d

e în

desare

/

Sta

re d

e c

on

sis

ten

ţă

Coeziu

ne

Un

gh

i d

e f

recare

in

tern

ă

Mod

ul Ed

om

etr

ic

Mod

ul d

e d

efo

rmați

e

lin

eară

Gre

uta

tea v

olu

mic

ă

Ind

icele

pori

lor

Ad

ân

cim

e m

inim

ă d

e

fun

dare

recom

an

dată

Cap

acit

ate

a p

ort

an

tă

med

ie a

str

atu

lui la

ad

ân

cim

ea d

e f

un

dare

re

com

an

dată

[m] [m] [m]ID

[%]c

[kg/cm2]

[°]

Eed

[kg/cm2]

Ey

[kg/cm2]

[t/m3] e [m] [kg/cm2]

strada Plaiului 3,5 1,1 nisip + pietris + bolovanis - sand + gravel + cobbles 23 55 îndesare

medie − 38 230,00 244,10 2,1 0,41

CL7-27-3 Bicazstrada Plaiului


−

5 21 afânat − 26 62,50 85,90 1,54 0,54

1,5 3,34,5 1,3 Nisip prafos 11 35 îndesare medie − 34 110,00 154,90 1,76 0,43


3625,10 2,50 −

CL7-28-1 Bicazstrada Ghiocelului


−

10 33 afânat − 29 125,00 143,40 1,70 0,52



CL7-28-2 Bicazstrada Ghiocelului


−

12 37 îndesare medie − 30 120,00 166,40 1,8 0,43



CL7-29-1 Bicazstrada 22 Decembrie


−

8 28 afânat − 28 100,00 120,40 1,7 0,52





−

8 28 afânat − 33 100,00 120,40 1,66 0,52


3,4 1,3 Nisip cu rar pietris mic 14 41 îndesare medie − 35 140,00 189,40 1,85 0,47




19 50 îndesare medie − 37 190,00 246,90 2,0 0,45



Locaţi

e

Ad

ân

cim

ea s

tratu

lui

Gro

sim

ea s

tratu

lui


Niv

elu

l ap

ei in

terc

ep

tat

în lu

cra

re

Ech

ivale

nt

NS

PT

Den

ista

tea r

ela

tivă

Sta

rea d

e în

desare

/

Sta

re d

e c

on

sis

ten

ţă

Coeziu

ne

Un

gh

i d

e f

recare

in

tern

ă

Mod

ul Ed

om

etr

ic

Mod

ul d

e d

efo

rmați

e

lin

eară

Gre

uta

tea v

olu

mic

ă

Ind

icele

pori

lor

Ad

ân

cim

e m

inim

ă d

e

fun

dare

recom

an

dată

Cap

acit

ate

a p

ort

an

tă

med

ie a

str

atu

lui la

ad

ân

cim

ea d

e f

un

dare

re

com

an

dată

[m] [m] [m]ID

[%]c

[kg/cm2]

[°]

Eed

[kg/cm2]

Ey

[kg/cm2]

[t/m3] e [m] [kg/cm2]



Din analizarea rezultatelor de mai sus, se pot concluziona următoarele:

1. În zona aglomerării Bicaz, succesiunea litologică se prezintă, în general, astfel: sub stratul de pământ compactat de 0,25÷0,50 m grosime, există un strat

neuniform, atât în suprafaţă cât şi în adâncime, de pământuri de tip A (descrise anterior); aceste pământuri sunt încadrate, în conformitate cu STAS 1243–88 şi SR EN ISO 14688–2:2005 în categoria pământurilor coezive până la necoezive, foarte moi până la moi (sau afânat, după caz), cu compresibilitate foarte mare până la mare; în această categorie, pot fi incluse şi straturile de umplutură de natură antropică;

sub stratul de pământuri de tip A se dezvoltă, cvasi-uniform, stratul de pământuri de tip B; aceste pământuri sunt încadrate, în conformitate cu STAS 1243–88 şi SR EN ISO 14688–2:2005 în categoria pământurilor necoezive, aflate în diferite stări, de la afânată spre mediu îndesată până la foarte îndesată, cu compresibilitate medie până la practic incompresibile; aceste pământuri pot constitui, în cele mai multe cazuri, roca de fundare;

în lucrările efectuate pe străzile situate în apropierea versanţilor (în special în cartierul Capşa), sub stratul de pământuri de tip A se dezvoltă roca de bază, reprezentată prin blocuri mari, lespezi de gresie sau chiar roca proaspătă.

În zona aglomerării Bicaz, nivelul hidrostatic nu a fost identificat în lucrările efectuate, până la adâncimea maximă de investigare.

În urma prelucrării datelor primare prezentate în tabelul 6.1, au rezultat următoarele valori ale caracteristicilor geotehnice, pentru tipurile de pământ identificate în localitatea Bicaz, recomandate pentru calculele de proiectare, în conformitate cu prevederile NP 122:2010 şi Eurocod 7 (SR EN 1997–1:2006):

Tabel centralizator 6.2 – cu valorile de calcul ale parametrilor geotehnici – AGLOMERAREA BICAZ


Ech

ivale

nt

NS

PT

Den

ista

tea r

ela

tivă

Sta

rea d

e în

desare

/ S

tare

de

con

sis

ten

ţă

Coeziu

ne

Un

gh

i d

e f

recare

in

tern

ă

Mod

ul Ed

om

etr

ic

Mod

ul d

e

defo

rmați

e lin

eară

Gre

uta

tea

volu

mic

ă

Ind

icele

pori

lor

% c[kg/cm2]

[°]

Eed

[kg/cm2]Ey

[kg/cm2]

[t/m3] e

Pământuri de tip A 6 22 moale / afânat 0,08 26 71,50 94,18 1,56 0,55

Pământuri de tip B 27 58 îndesare medie 38 273,54 319,21 2,05 0,40

În ce priveşte roca de bază, principalele caracteristici geotehnice ale gresiei de Tarcău, din care amintim aici următoarele, au fost stabilite în timpul construirii amenajărilor hidrotehnice de la Bicaz şi sunt enumerate în lucrările de specialitate:

Caracteristica Minima Maxima

Umiditatea naturală – W (%) 0,78 1,39Greutatea specifică – (g/cm3) 2,69 2,73Rezistenţa la rupere la compresiune, la umiditate naturală (daN/cm2)

715 1340

Rezistenţa la rupere la compresiune, în stare saturată (daN/cm2)

461 1195

Modulul de elasticitate, la umiditate naturală (daN/cm2) 147000 670000Modulul de elasticitate, în stare uscată (daN/cm2) 225000 600000Modulul de elasticitate, în stare saturată (daN/cm2) 125000 600000Rezistenţa la forfecare în stare uscată (daN/cm2) 58,3 99,8Rezistenţa la forfecare în stare saturată (daN/cm2) 33,3 81,4


7. ÎNCADRAREA TERENULUI CONFORM TS–1995Din punct de vedere al încadrării terenului pe tipuri litologice, în funcţie de rezistenţa la săpătură, în conformitate cu prevederile TS–1995, pământurile ce vor fi întâlnite în timpul lucrărilor de pe raza aglomerării Bicaz, vor fi încadrate după cum urmează:

praf nisipos, slab coeziv, categorie de teren mijlocie, I,I,I, greutatea medie in situ 1500 – 1700 kg/m3 , afânarea după executarea săpăturii 14–28 %, poziţia 7;

nisip prăfos, slab coeziv, categorie de teren mijlocie, I,II,II, greutatea medie in situ 1500 – 1700 kg/m3 , afânarea după executarea săpăturii 8 – 17 %, poziţia 13;

nisip fin, slab coeziv, categorie de teren mijlocie, I,II,II, greutatea medie in situ 1400 – 1700 kg/m3 , afânarea după executarea săpăturii 8 – 17 %, poziţia 14;

nisip argilos, slab coeziv, categorie de teren mijlocie, I,I,I, greutatea medie in situ 1500 – 1700 kg/m3 , afânarea după executarea săpăturii 8 – 17 %, poziţia 15;

praf argilos, slab coeziv, categorie de teren mijlocie, II,II,II, greutatea medie in situ 1600 – 1700 kg/m3 , afânarea după executarea săpăturii 8–17 %, poziţia 16;

argilă prăfoasă, coeziune mijlocie, categorie de teren tare, II,II,II, greutatea medie in situ 1800–2000 kg/m3 , afânarea după executarea săpăturii 24 – 30%, poziţia 21;

nisip argilos, slab coeziv, categorie de teren mijlocie, I,I,I, greutatea medie in situ 1500 – 1700 kg/m3

, afânarea după executarea săpăturii 8 – 17 %, poziţia 15;

nisip cu pietriş (balast nisipos) cu dimensiuni până la 70 mm, slab coeziv, categorie de teren mijlociu, II,II,II, greutatea medie in situ 1700 – 1900 kg/m3

, afânarea după executarea săpăturii 14÷28%,

poziţia 17;pietriş de râu cu nisip (balast) până la 150 mm, slab coezive, categorie de teren tare, II,II,–,

greutatea medie in situ 1750 – 2000 kg/m3, afânarea după executarea săpăturii 14÷28%, poziţia 18;

pietriş cu bolovăniş colmatat cu nisipuri argiloase şi argile nisipoase, mijlocii, categorie de teren foarte tare, III,III,III, greutatea medie in situ 1900–2150 kg/m3, afânarea după executarea săpăturii 8–17%, poziţia 42;

pământ amestecat cu bolovani, piatră spartă sau alicărie, slabe, , categorie de teren foarte tare, III,II,–,greutatea medie in situ 1800–1900 kg/m3, afânarea după executarea săpăturii 8–17%, poziţia 43;

deluviu cu fragmente de rocă stâncoasă ca parte dominantă, coezive, categorie de teren foarte tare, IV,IV,IV, greutatea medie in situ 1850–2000 kg/m3, afânarea după executarea săpăturii 8–17%, poziţia 46.

Încadrarea în fiecare categorie de teren, din cele definite mai sus, va fi în strânsă corelaţie cu situaţia întâlnită la executarea săpăturilor şi cu descrierea litologiei din lucrările de investigaţie.

8. RISC GEOTEHNICÎn conformitate cu „Normativul privind principiile, exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare – indicativ NP 074/2007”, care stabileşte criteriile de încadrare într-o anumită categorie geotehnică a lucrărilor, din punct de vedere al riscului geotehnic indus de lucrările respective, traseul sectoarelor de drum studiate se încadrează în categoria geotehnică 1, cu risc geotehnic redus. La baza acestei afirmaţii se află punctajul obţinut, ţinând seamă de factorii prevăzuţi în normativul menţionat mai sus şi anume:

FACTORII DE AVUT ÎN VEDERE PUNCTA

J

1. Condiţiile de teren a. Terenuri bune 32. Apa subterană Fără epuizmente 13. Clasificarea construcţiei după

categoria de importanţăNormală 3

4. Vecinătăţi Fără riscuri 15. Zona seismică Zone seismice cu ag= 0,16g÷0,20g 1

Riscul geotehnic Redus1 9

9. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRIZona investigată din aglomerarea Bicaz prezintă un relief tipic zonelor montane şi submontane şi este situată pe ambele maluri ale râurilor Bistriţa şi Bicaz, centrul localităţii fiind situat chiar la confluenţa celor două râuri, la circa 2 km aval de barajul Izvorul Muntelui.

1 Limitele de punctaj pentru riscul geotehnic sunt: 1) 6÷9 – Redus; 2) 10÷14 – Moderat şi 3) 15÷21 – Major


Din punct de vedere geologic, la suprafaţă pot fi întâlnite formaţiuni de natură deluvială, depozite şi depozite de terasă, cuaternare.

Terenul natural de fundare pentru viitoarele structuri este constituit preponderent din depozite de terasă, constituite din nisip + pietriş + bolovăniş şi, în anumite zone, din roca de bază (gresie), sub formă de blocuri, lespezi sau in situ, ambele tipuri de terenuri având o bună capacitate portantă.

Principalele caracteristici geotehnice prezintă următoarele valori, recomandate pentru calculele de proiectare, în funcție de tipul de pământ existent în locul respectiv:


Ech

ivale

nt

NS

PT

Den

ista

tea r

ela

tivă

Sta

rea d

e în

desare

/

Sta

re d

e

con

sis

ten

ţă

Coeziu

ne

Un

gh

i d

e f

recare

in

tern

ă

Mod

ul Ed

om

etr

ic

Mod

ul d

e

defo

rmați

e lin

eară

Gre

uta

tea v

olu

mic

ă

Ind

icele

pori

lor

% c[kg/cm2]

[°]

Eed

[kg/cm2]Ey

[kg/cm2]

[t/m3] e

Pământuri de tip A 6 22 moale / afânat 0,08 26 71,50 94,18 1,56 0,55

Pământuri de tip B 27 58 îndesare medie 38 273,54 319,21 2,05 0,40

În ce priveşte roca de bază, principalele caracteristici au fost amintite în capitolul 6.

În conformitate cu „Legea 575/22–10–2001 – privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a V-a – Zone de risc natural”, arealul investigat face parte dintr-o zonă cu următoarele riscuri naturale:

cutremure – intensitatea seismică VII (exprimată în grade MSK); inundaţii – pe cursuri de apă; alunecări de teren – risc ridicat, de tip „primară”.

Din punct de vedere hidrogeologic se poate afirma că, în lucrările de investigaţie apa subterană nu a fost interceptată în nici o lucrare de investigaţie geotehnică, până la adâncimea maximă de investigare.

Pentru efectuarea săpăturilor mai adânci de 1,5 m, chiar dacă vor fi realizate mecanizat, se va ţine seamă de prevederile standardului 2914–84, în ce priveşte pantele taluzurilor. Este, de asemenea, recomandabil ca săpăturile mai adânci de 1,5 m să fie sprijinite, pentru protecţia lucrătorilor care vor poza conductele de canalizare, indiferent dacă vor fi necesare sau nu epuizmente, iar lucrătorii vor trebui să pătrundă în zonele adânci numai în „colivii” speciale.

Este recomandabilă acordarea unei atenţii deosebite la săparea şi susţinerea tranşeelor din zonele situate în cartierul Capşa, unde, pe primii 2 m adâncime, au fost identificate zone nisipoase afânate, din cauza faptului că taluzurile din pământurile necoezive nu prezintă stabilitate. De asemenea, este recomandabil ca lungimile tranşeelor săpate în pământuri necoezive să fie cât mai scurte.

Pentru aducerea terenului în starea iniţială, după pozarea conductelor de canalizare, este recomandată compactarea terenului cu un mai manual greu. În funcţie de tipul de pământ ce va fi compactat, se va considera că a fost realizată o compactare corespunzătoare atunci când:

pentru pământurile granulare, elementele de pietriş încep să se spargă; pentru pământurile coezive sau semi–coezive, amprenta tălpii maiului are o

adâncime mai mică de 7–10 mm.

La întocmirea prezentului studiu au fost respectate prevederile următoarelor normative şi standarde, în ce priveşte metodologia de investigare şi stabilire a valorilor de calcul pentru diferiţi parametri geotehnici, ţinând seamă de natura terenului investigat şi de tipul de structuri proiectate:

NP 074/2007, NP 122:2010 SR EN 1997–2/2008.


ÎNTOCMIT, VERIFICAT,

ING. ALEXANDRU IOAN INESCU

ING. CLAUDIA ZAHARIAING. ALINA DANA VASILIU


Documents

Sect 2 Studiu Geologic