SECTIUNEA 1 RAPORTUL STIINTIFIC SI TEHNIC (RST) · PDF file- Reclamatiile clientilor ... clientilor. Manualul calitatii O succinta descriere a sistemului de asigurare a calitatii al

SECTIUNEA 1

RAPORTUL STIINTIFIC SI TEHNIC (RST)

ETAPA DE EXECUTIE NR. 3 CU TITLUL: Atestarea asigurării trasabilităŃii şi siguranŃei alimentare conform standardelor EUREPGAP

� RST - Raport stiintific si tehnic in extenso*

� Proces verbal de avizare interna

� Procese verbale de receptie a lucrarilor de la parteneri

� Raport final de activitate (numai pentru etapa finala)

* pentru Programul 4 “Parteneriate in domeniile prioritare” se va utiliza modelul din Anexa 1

Cod: PO-04-Ed3-R1-F5

Anexa 1 - RST

CUPRINS:

DNUMIREA ETAPEI.

OBIECTIVELE GENERALE.

OBIECTIVELE ETAPEI.

REZUMATUL ETAPEI

Descrierea ştiinŃifică şi tehnică

ACTIVITATEA III.1. Realizarea tehnologiei modernizate de obtinere si valorificare a

strugurilor de masa in Romania prin respectarea sistemului de calitate EUREPGAP

ACTIVITATEA III.2. Aplicarea tehnologiei modernizate conform sistemului EUREPGAP

in producerea strugurilor de masa in scopul asigurarii trasabilitatii la nivel de producator

ACTIVITATEA III.3. Aplicarea tehnologiei modernizate conform sistemului EUREPGAP

in producerea strugurilor de masa in scopul asigurarii trasabilitatii la nivel de procesator

ACTIVITATEA III.4. Verificarea fiabilitatii tehnologiei de producere a strugurilor de

masa si corectarea criteriilor neconforme cu standardele EUREPGAP la nivelul primar de

trasabilitate

DISEMINAREA REZULTATELOR

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

Denumirea etapei: Atestarea asigurării trasabilităŃii şi siguranŃei alimentare conform

standardelor EUREPGAP.

Obiectivele generale ale proiectului

• elaborarea studiului documentar privind aplicarea normelor de trasabilitate in

productia viticola prin implementerea sistemului european de calitate

EUREPGAP.

• elaborarea tehnologiei inovative de obtinere si valorificare a strugurilor de

masa prin aplicarea criteriilor de conformitate a sistemului EUREPGAP.

• asigurarea trasabiltatii primare (supplier traceability) la nivelul

producatorului viticol prin aplicarea tehnologiei specifice sistemului de

calitate EUREPGAP in producerea strugurilor de masa.

• asigurarea trasabilitatii la nivelul procesatorului de produs (process

traceability) prin aplicarea sistemului de calitate EUREPGAP in sectorul

recoltarii si valorificarii strugurilor de masa.

• certificarea trasabilitatii si cresterea sigurantei alimentare prin evaluarea

realizarii criteriilor de conformitate EUREPGAP in producerea si valorificarea

strugurilor de masa.

• Diseminarea rezultatelor tehnico-ştiinŃifice obtinute din domeniile specifice

proiectului la nivel naŃional si internaŃional.

Obiectivele etapei:

- realizarea documentatiei privind tehnologia de obtinere şi valorificare a strugurilor d

emasă, în conformitate cu sistemul de calitatea EUREPGAP/GLOBALGAP;

- implementarea tehnologiei modernizate conform sistemului EUREPGAP/GLOBALGAP în

producerea strugurilor de masă in scopul asigurarii trasabilitatii la nivel de producător şi

procesator;

monitorizarea tehnologiei de producere a strugurilor de masă şi corectarea criteriilor

neconforme cu cerintele sistemul de calitatea EUREPGAP/GLOBALGAP.

REZUMATUL ETAPEI:

Conceptul de bază privind asigurarea calităŃii produselor horticole a evoluat permanent.

Până nu de mult, controlul de calitate acŃiona ca un factor de constatare a unei realităŃi deja

existente, care trebuia corectată. În prezent câştigă tot mai mult teren tendinŃa, care a fost

adesea aplicată în trecut, dar fără a fi în mod concret numită, de a acŃiona în mod preventiv,

în baza unei strategii a calităŃii, pentru a obŃine din start produse corespunzătoare.

Căutarea, identificarea şi corectarea cauzelor şi a abaterilor, erorilor sau greşelilor încă din

faza de concepŃie şi proiectare-dezvoltare a produsului a fost conceptualizată sub denumirea de

HACCP (Hazard Analysis Critical Control Points sau Analiza Riscurilor şi Controlul Punctelor

Critice). Adoptată inclusiv în Ńările care evită încărcarea lexicului cu termeni anglo-saxoni nedoriŃi,

denumirea HACCP a devenit un termen consacrat pe plan mondial în limbajul ştiinŃific şi tehnic

curent.

Datorita liberalizării sporite a pieŃelor agroindustriale şi integrarea lanŃurilor de furnizare a

produselor alimentare la nivel mondial, asigurarea calităŃii produselor alimentare a devenit o

preocupare majoră. ComerŃul global necesită produse standardizate. Calitatea produselor

alimentare a devenit o prioritate pentru factorii de decizie ai pieŃelor mari de consum ale Uniunii

Europene, iar cerinŃele legate de sistemele pentru asigurare a calitatii şi controlul calităŃii

produselor alimentare devin considerabil mai stricte de-a lungul întregului lanŃ alimentar, de la

seminŃe/butaş şi producŃia agricolă, pâna la prelucrare şi distribuŃia către consumator.

Calitate corespunzătoare există atunci când produsul corespunde cerinŃelor specificate de

client. Din cele menŃionate rezultă că, noŃiunea de calitate este un termen definit de

consumator, cumpărător, sortator, sau orice alt client, pe baza unui numar de măsurari

subiective şi obiective ale produsului alimentar.

În prezent există o atenŃie enormă acordată siguranŃei alimentare, ca o caracteristică a

calităŃtii. Alte caracteristici ale calităŃii pot include: măsurarea purităŃii, mirosul, culoarea,

aspectul, prospeŃimea, gradul de maturitate, substanŃele nutritive sau oricare alt atribut sau

caracteristică a produsului.

Defectele evidente ale calităŃii pot duce la respingerea produsului de către consumator,

micşorarea vânzarilor, pierderea pieŃelor şi veniturilor.

Calitatea nu este o caracteristică unică, recognoscibilă sau statică, este un

concept dinamic. Producătorii sau cercetătorii se orientează mai mult spre produs, unde

calitatea este descrisă prin indicatori şi caracteristici specifice măsurabile ale produsului alimentar

(exemplu, marimea, textura, mirosul, aciditatea etc.). Totusi, consumatorii, vânzătorii şi

economiştii descriu calitatea ca o îmbinare a dorinŃelor şi necesităŃilor consumatorilor, care include

caracteristicile produsului, termenul de valabilitate, oferta permanentă, siguranŃa alimentară şi

aspectele etice.

Procedeul de atestare a calităŃii unui produs presupe 4 etape şi anume:

• Inspectarea calităŃii;

• Controlul calităŃii;

• Asigurarea calităŃii;

• Managementul Total al CalităŃii.

Aceste etape se complementează reciproc, fiecare fiind bazată pe cea precedentă

şi încorporându-i conceptele.

Inspectarea calităŃii (IC). Este o abordare reactivă. Are drept scop verificarea şi

examinarea produsului final de către inspectorul de calitate. Produsul este conform sau neconform

cerinŃelor standardelor specificate.

Controlul calităŃii (CC). Este o abordare defensivă şi porneşte de la ideea inspectării

calităŃii. Principala inovaŃie este încercarea de a controla calitatea procesului. InformaŃia obŃinută

în rezultatul controlului calităŃii este utilizată pentru a identifica şi elimina cauzele de bază ale

defectelor.

Asigurarea calităŃii (AC). Este o abordare proactivă. Are drept scop planificarea calităŃii –

pentru anticiparea problemelor care pot apărea şi stabilirea acŃiunilor preventive. De exemplu,

cumpărarea materiilor prime numai de la furnizori aprobaŃi, care de asemenea, implementează

scheme de asigurare a calităŃii şi efectuează controlul calităŃii materiilor prime livrate.

Managementul Total al CalităŃii (TQM). Este o filozofie a îmbunătăŃirii continue a calităŃii şi

nu a unui „sistem ideal de a produce ceva”. TQM schimbă accentul de la aplicarea instrumentelor

şi mecanismelor de asigurare a calităŃii spre schimbarea atitudinii, unde calitatea este un

component major al valorilor si conceptelor producătorului.

Pentru a asigura un control adecvat al calităŃii unui produs de la seminŃe/butaş până la

recoltare, prelucrare şi livrare către consumator, un producător are nevoie de un program

adecvat, semi-independent de asigurare a calităŃii (AC). Acest program trebuie sa fie independent

de managementul responsabil pentru producŃie.

Un program de asigurare a calităŃii necesită multiple abilităŃi tehnice şi analitice, unde

personalul monitorizeaza continuu mijloacele de producŃie utilizate, precum şi produsele obŃinute,

pentru a asigura respectarea standardelor de referină şi cerinte clientilor în conformitate cu

respectarea legislaŃiei în vigoare.

În această fază de cercetare s-au stabilit criteriile şi exigenŃele conform sistemului

EUREPGAP/GLOBALGAP în tehnologia de producere şi valorificare a strugurilor de masă,

remodelarea tehnologiilor de obŃinere şi valorificare a strugurilor de masă, precum şi

implmentarea noii tehnologii de obŃinere a strugurilor de masă la nivel producător.

DESCRIEREA ŞTIINłIFICĂ ŞI TEHNICĂ

privind realizarea activităŃilor etapei III de cercetare

3.1. Realizarea tehnologiei modernizate de obŃinere şi valorificare a strugurilor de masa în România prin respectarea

sistemului de calitate EUREPGAP Un sistem de management al calităŃii trebuie documentat astfel încat să fie înteles şi accesibil personalului de la toate nivelurile organizatiei. Documentatia sistemului de management al calitatii trebuie sa fie completa, sa cuprinda toate activitatile legate de calitate ale organizatiei si, in acelasi timp, sa nu fie atat de restrictiv incat sa impiedice manifestarea creativitatii si a spiritului de responsabilitate la nivelul fiecarei persoane. Gradul de detaliere al procedurilor sau instructiunilor de lucru depinde de decizia organizatiei si a utilizatorilor, de nivelul de control necesar pentru a obtine rezultatele asteptate, de experienta si nivelul de instruire a utilizatorilor. EUREPGAP/GLOBALGAP reprezinta sistemul de management de calitate al legumelor si fructelor. Implementarea si certificarea EUREPGAP/GLOBALGAP autentifica faptul ca legumele si fructele produse respecta normele de calitate conform Uniunii Europene (Eurepgap) si va ofera posibilitatea vanzarii acestora catre supermarketuri si hipermarketuri, nu numai catre piete. Pentru implemnetarea unui sistem de management a calităŃii o organizaŃie (exemplu, producător/procesator) trebuie să aibă un manual de asigurare a calităŃii. Organizatia trebuie sa elaboreze si sa documenteze un Manual al Calitatii, care specifica metodele pe care le va utiliza organizatia pentru a îndeplini obiectivele si cerintele calitatii. Manualul calităŃii trebuie să corespundă următoarelor cerinŃe:

• Includă domeniul de aplicare a sistemului de management al calitatii; • Includă procedurile documentate (scrise) stabilite pentru sistemul de management al

calitatii, sau referinŃă la acestea; • Includă o descriere a interactiunii dintre procesele sistemului de management al calitatii; • Să fie semnat de managerul de top; • Să fie revizuit cel putin o data pe an; • Să fie disponibil pentru personalul cheie.

Manualul calitatii trebuie sa contina o descriere succinta a activitatilor principale ale organizatiei prin care intentioneaza sa se realizeze scopurile si obiectivele organizatiei, satisfacerea clientilor si îmbunatatirea continua. Structura unui Manual al Calitatii prevede: • Informatie generala - Introducere - Informatia de contact a companiei • Istoria si profilul companiei • Angajamentul managementului - Politica calitatii si obiectivele calitatii - Structura organizationala - Instruirea personalului - Asigurarea cu resurse • Specificatii - Specificatiile pentru furnizori - Specificatiile pentru bunurile si serviciile primite - Specificatiile produselor finite • Controlul productiei - Controlul proceselor - Prelevarea mostrelor de produs, inspectie si analiza - Actiuni de corective si preventive

- Legislatia cu privire la produsele alimentate (Regulament) • Verificare - Calibrarea - Audit intern - Analiza sistemului - Reclamatiile clientilor • Controlul documentelor si înregistrarilor - Controlul documentelor - Înregistrari • Identificarea, trasabilitatea si rechemarea produselor - Identificarea produsului - Trasabilitatea produsului - Rechemarea produsului Nivelurile minime ale documentatiei într-o organizatie cu privire la calitate care implementeaza un Sistem de Asigurare a Calitatii, asa cum este cazul celui de tipul EUREPGAP/GLOBALGAP sunt următoarele: Politica calitatii Descrie principala strategie a unei organizatii si obiectivele sale privind

producerea produse de calitate adecvata care satisfac necesitatile clientilor.

Manualul calitatii O succinta descriere a sistemului de asigurare a calitatii al organizatiei Planuri si Programe O descriere detaliata si desemnarea responsabilitatilor, activitatilor si

documentelor care trebuie efectuate pe durata fiecarei etape a ciclului de viata a produsului. Aici se descrie ce trebuie de facut.

Proceduri Standard de Operare si Instructiuni de lucru

Proceduri documentate care descrie în detaliu, pas cu pas, cum trebuie de îndeplinit o activitate.

Înregistrari Documente prin care se declara rezultate obtinute sau ofera dovezi pentru activitatile realizate. Acestea pot fi orice formulare documentate/completate de organizatie sau certificate eliberate de alte organisme acreditate, fotografii sau prototipuri care pot servi drept dovada.

Sistemele de cultură a viŃei de vie sunt prin excelenŃă intensive, concentrând pe unitatea

de suprafaŃă consumuri mari de forŃă de muncă, mijloace materiale şi energetice, resurse financiare. Tehnologiile folosite până în prezent au fost orientate, în principal, spre mecanizarea lucrărilor, obiectiv realizat nu de multe ori, pe seama provocării unor dezechilibre pe termen mediu şi lung în ecosistemele naturale, a unui consum exagerat de resurse şi chiar în detrimentul calităŃii. Unele limite sau restricŃii au fost impuse de aspectele economice şi mai puŃin sau deloc, de cele biologice. În contextul actual, dar mai ales în perspectiva viitorului apropiat, se impune ca tehnologiile să fie adaptate noilor condiŃii economice şi sociale, să răspundă problematicii extrem de complexe a resurselor naturale ale planetei şi deteriorării mediului ambiant. Există multe semnale care arată necesitatea unor noi concepte privind dezvoltarea tehnologiilor de cultivare a plantelor, menite să ducă la remodelarea tipului actual de progres în agricultură, armonizarea cu natura, cu interesele social economice. Actualele tehnologii de tip industrial cu costuri foarte mari directe şi indirecte, care duc la epuizarea în scurt timp a fertilităŃii naturale a solului, la riscurile de poluare a mediului ambiant, la cresterea vulnerabilităŃii ecosistemelor agricole, trebuie regândite. Se impune găsirea soluŃiilor tehnologice de echilibru în ecosistemele agricole, care să integreze fără urmări negative, mijloacele chimice şi mecanice, amplificându-se totodată rolul biotehnologiilor în interiorul ecosistemelor. Privită în acest context, remodelarea tehnologiilor agricole apare ca o problemă de interes local, particular, ca o necesitate, o condiŃie a dezvoltării societăŃii umane.

Tehnologiile intensive promovate astăzi în viticultură, reprezintă în mare măsură, o intervenŃie brutală a omului în ecosistemele naturale, cu un consum mare de energie înglobată în masini, utilaje, carburanŃi, îngrăşăminte chimice, pesticide, lucrări de îmbunătăŃiri funciare,etc. Remodelarea tehnologiilor în viticultură vizează, atât reducerea consumurilor enegetice de orice

fel, a cheltuielilor în general, cât şi păstrarea sau chiar refacerea ecosistemelor naturale, în paralel cu sporirea producŃiei de struguri şi a calităŃii acestora.

AcŃiunea de remodelare se referă atât la tehnologiile pentru plantaŃiile viticole deja existente, cărora li se poate aduce unele corecŃii, dar mai ales la cele noi care urmează să fie înfiinŃate. Remodelarea are în vedere toŃi factorii de producŃie, depăşind sfera lucrărilor agricole.

Se are în vedere întreg ciclul economic, în urma căruia se asigură resursele pentru reluarea producŃiei şi modernizarea ei. Din aceste considerente remodelarea tehnologiilor nu poate fi separată de efectuarea studiilor de marketing, a altor studii organizate în mod ştiinŃific, în domenii diferite ca cel social, financiar, organizaŃional, etc, ale căror concluzii trebuie valorificate.

Criteriile şi exigenŃele la care trebuie să răspundă tehnologiile din viticultură sunt de natură biologică, ecologică, tehnologică şi economică. Ele urmăresc, atenuarea agresiunii ecosistemelor asupra mediului ambiant; eliminarea până la limita de “produs biologic” a factorilor poluanŃi; limitarea lucrărilor mecanizate de întreŃinere a soluilui în plantaŃiile viticole; reducerea consumurilor energetice şi a forŃei de muncă; obŃinerea unei rate înalte de recuperare a investiŃiilor şi cheltuielilor anuale de producŃie.

Criterii biologice Criterii ecologice Criterii tehnologice Criterii economice • Punerea în valoare a

întregului potenŃial cantitativ şi calitativ de producŃie a soiurilor;

• Crearea condiŃiilor optime pentru captarea la maximum a energiei solare de către aparatul foliar, prin formele de conducere şi sistemele de susŃinere a viŃelor în plantaŃii;

• Creşterea randamentelor proceselor biologice din plantă şi sol, în paralel cu reducerea intervenŃiei omului în desfăşurarea acestora;

• Conservarea şi îmbunătăŃirea fertilităŃii solului;

• Exploatarea economică a plantaŃiei pe o perioadă cât mai lungă de timp.

• Atenuarea agresiunii ecosistemelor viticole asupra mediului ambiant;

• Eliminarea până la “produs biologic” a factorilor poluanti.

• Limitarea lucrărilor mecanizate de întreŃinere a solului în plantaŃii, prin sisteme alternative de înierbare şi erbicidare;

• Fertilizarea organică, ca bază de conservare şi sporire a fertilităŃii naturale a solului, atât prin folosirea îngrăşămintelor naturale, cât şi a îngrăşămintelor verzi;

• Generalizarea metodelor de combatere biologică a dăunătorilor şi bolilor;

• Introducerea în cultură a soiurilor de viŃă de vie roditoare rezistente (acolo unde este permis) şi a portaltoilor complecşi.

• Reducerea consumurilor energetice, materiale de orice fel, a forŃei de muncă;

• Randamente optime, cu rentabilitate maximă;

• Rata înaltă de recuperare a investiŃiilor şi cheltuielilor anuale de producŃie;

• Costuri de producŃie competitive.

Remodelarea tehnologiilor trebuie concepută pe toate etapele activităŃii de producŃie:

etapa de pregătire a plantaŃiilor, de exploatare, organizarea producŃiei şi muncii, integrarea producătorilor în sistemele cooperatiste de activitate tehnico-economică şi sistemele de asigurare a producŃiei viticole.

Obiectivele urmărite şi căile de realizare, pentru fiecare etapă, sunt prezentate în tabelul următor:

Obiectivele şi căile de realizare a remodelării tehnologiilor în viticultură

Obiectivul Căile de realizare

A. Etapa de pregătire a plantaŃiei

a. Alegerea condiŃiilor de biotop

• Analiza riguroasă a factorilor climatici, în concordanŃă cu cerinŃele soiurilor ce urmează să fie plantate;

• Excluderea arealelor geografice cu condiŃii climatice nefavorabile şi soluri neconvenabile pentru viŃa de vie;

• ÎmbunătăŃirea condiŃiilor de biotop pentu viŃa de vie, prin lucrările de îmbunătăŃiri funciare care se impun.

b. Stabilirea sistemului de cultură şi a sortimentului de soiuri

• Respectarea direcŃiilor de producŃie viticolă, a sortimentelor de soiuri, prevăzute prin lucrările de zonare a viticulturii şi a rezultatelor testării soiurilor străine;

• Utilizarea studiilor de marketing, efectuate în prealabil; • Promovarea sistemului de cultură protejat, semiprotejat sau

neprotejat, impus de frecvenŃa temperaturilor minime absolute din timpul iernii;

• Stabilirea distanŃelor de plantare, formelor de conducere a viŃelor în plantaŃii, orientarea rândurilor, etc.

B. Etapa de exploatare a plantaŃiei

a. Păstrarea şi potenŃarea fertilităŃii solului

• Înierbarea alternativă de durată a solului, dintre rândurile de viŃă de vie;

• Fertilizarea solului cu îngrăşăminte organice şi îngrăşăminte verzi; • Reducerea lucrărilor mecanice de întreŃinere a solului şi a traficului

tehnologic, prin lucrări efectuate în agregat.

b. Reducerea consumului de îngrăşăminte chimice energo-intensive

• Conceperea fertilizării chimice, numai ca o completare a fertilizării organice;

• Reducerea la minimum a îngrăşămintelor cu azot, care poluează mediul ambiant şi favorizează creşterile vegetative în detrimentul rodirii;

• Folosirea fertilizanŃilor chimici foliari direct asimilabili, care pot fi complexaŃi cu pesticide.

c. Modelarea strategiei de combatere a bolilor şi dăunătorilor

• Utilizarea sistemelor de avertizarea automată, prin folosirea aparaturii electronice de tipul “Agroexpert”;

• FitoprotecŃia integrată, pe baza pragurilor economice de dăunare (PED) şi a echilibrului ecologic;

• Generalizarea metodelor biologice de combatere; • Promovarea în cultură a soiurilor de viŃă de vie rezistente.

d. Reducerea consumului de forŃă de muncă

• Introducerea tăierilor standardizate, mecanizate, în plantaŃiile viticole; • Reducerea numărului de operaŃiuni în verde prin adoptarea sistemelor

de susŃinere adecvate şi executarea mecanizată a unor operaŃiuni; • Recoltarea mecanizată a strugurilor.

e. Reducerea consumurilor de energie

• Încadrarea în consumurile specifice de carburanŃi, a tractoarelor şi maşinilor;

• Folosirea la întreaga capacitate a maşinilor şi utilajelor; • MenŃinerea reŃelei de drunmuri pe care circulă maşinile şi utilajele, în

condiŃii normale de exploatare; • Depistarea şi utilizarea resurselor de enegie neconvenŃionale, până la

asigurarea independenŃei energetice a exploataŃiei.

f. Creşterea eficienŃei economice

• Reducerea cheltuielilor de producŃie; • ÎmbunătăŃirea calităŃii produselor; • Valorificarea producŃiei pe baza studiilor de marketing privind piaŃa

produselor. C. Etapa de organizare a muncii

a. Dotarea cu • Corelarea dotării cu volumul de lucrări şi perioada optimă de lucru;

maşini şi utilaje performante

• Organizarea pe flux a lucrărilor; • ConcepŃia maşinilor şi utilajelor cu posibilităŃi largi de adaptare pentru

efectuarea lucrărilor specifice plantatiilor viticole.

b. Calificarea şi responsabilitatea profesională

• Ridicarea continuă a calificării profesionale, a tuturor celor ce participă la realizarea producŃiei viticole;

• Ierarhizarea sistemului de competenŃe şi răspundere pentru activitatea de producŃie pe care o desfăşoară.

D. Integrarea producŃiei viticole în sistemele de cooperarea şi

asigurare

a. Organizarea formelor asociative cooperatiste de producŃie, cu statut juridic

• Crearea asociaŃiilor de producători viticoli şi cooperativelor viticole; • Integrarea comerŃului cu asociaŃiile de producători viticoli; • Organizarea sindicatelor profesionale.

b. Asigurarea plantaŃiilor viticole

• Participarea producătorilor viticoli la sistemul asigurărilor de stat; • Organizarea creditului mutual al producătorilor agricoli.

Tehnologiile noi vor deveni operative pe măsură ce producătorii viticoli îşi vor

organiza activităŃile de producŃie şi de valorificare a vinurilor în sistemul cooperatist viticol, vor fi înfiinŃate sindicatele profesionale de ramură care să contribuie la promovarea programului tehnic în viticultură.

Reproiectând întregul proces tehnologic pe baza cunoaşterii aprofundate a mecanismelor ecosistemului şi în strânsă concordanŃă cu acestea, precum şi cu cerinŃele sistemului socio-economic în care este integrat, există premiza ca viticultura să intre în echilibru cu resursele naturale şi să atingă performanŃele tehnice, economice şi ecologice la nivelul actual al dezvoltării societatii umane. łinându-se cont de cele specificate mai înainte şi în concordanŃă cu cerinŃele generale ale sistemului de calitate EUREPGAP/GLOBALGAP a fost particularizat acesta pentru producerea şi valorificarea strugurilor de masă, după cum urmează:

PARTICULARIZAREA SISTEMULUI DE CALITATE EUREPGAP/GLOBALGAP

PENTRU PRODUCEREA ŞI VALORIFICARE STRUGURILOR DE MASĂ

NR. CRT.

PUNCTE DE CONTROL CRITERII DE CONFORMITATE NIVEL COMENTARII

1. TRASABILITATE

1.1. Produsul înregistrat EUREPGAP este trasabil de la şi până la producătorul unde a fost obŃinut

Există un sistem de trasabilitate documentat care permite ca produsul înregistrat EUREPGAP să fie urmărit înapoi spre producătorul înregistrat sau la un grup de fermieri, şi de la producător spre clientul imediat.

Major CerinŃele EUREPGAP faŃă de trasabilitate sunt destul de clare. Strugurii care sunt ambalaŃi în câmp trebuie să conŃină pe eticheta containerului informaŃii care permit trasarea pentru identificarea producătorului, numărul câmpului, echipa de recoltare şi data recoltării. Producătorul trebuie să menŃină înregistrări ale vânzărilor din câmp. Dacă fermierul transportă, ambalează sau depozitează produsele după recoltare, fiecare container sau ambalaj trebuie să conŃină o etichetă care conŃine denumirea producătorului, numărul parcelei sau suprafaŃa cultivată, echipa şi data de recoltare. La recepŃie în depozitul frigorific, fiecare produs trebuie să primească un număr de lot corespunzător când a fost recoltat - cantitatea, tipul, soiul şi data de recoltare, parcela, echipa de recoltare. Numărul lotului trebuie să fie scris pe fiecare container şi cutie. Trebuie de menŃinut un sistem de înregistrare a numărului lotului şi a tuturor detaliilor (cantitate, tip, soi etc.). Numărul lotului a fructelor şi legumelor trebuie utilizat în toate înregistrările ulterioare şi de păstrat neschimbat pe măsură ce produsul trece prin faza de ambalare, inclusiv depozitare, ambalarea finală şi expediere, unde se înregistrează şi denumirea clientului. Înregistrările recomandate includ depozitarea, clasificare şi ambalare şi expediere. Aceste înregistrări pot fi combinate / adaptate la necesităŃile individuale ale fiecărei companii. NOTĂ: Înainte de a începe recoltarea oricărei culturi, persoana responsabilă trebuie să facă o înregistrare, declarând că s-au respectat toate intervalele înainte de recoltare.

2. MENłINEREA ÎNREGISTRĂRILOR ŞI INSPECłIA INTERNĂ

2.1 Toate înregistrările necesare în procesul de inspecŃie sunt accesibile şi sunt păstrate timp de minimum doi ani?

Fermierii menŃin toate înregistrările la data curentă timp de minimum doi ani, cu excepŃia cazurilor când prin legislaŃie li se cere să le păstreze pentru mai mult timp. Înregistrările retrospective înainte de solicitarea înregistrării EUREPGAP nu sunt necesare. SolicitanŃii trebuie să menŃină toate înregistrările cel puŃin pentru trei luni înainte de data inspecŃiei.

Minor MenŃinerea documentaŃiei, adică păstrarea înregistrărilor, este o parte integrală a sistemului de management a exploatatiei EUREPGAP. Înregistrările oferă dovezi documentate ale respectării criteriilor de conformitate şi pot fi utile în identificarea cauzei de bază a problemelor şi deci, a acŃiunilor corective adecvate. Înregistrările sistemul EUREPGAP trebuie menŃinute timp de cel puŃin 2 ani. Cu toate acestea, conform legislaŃiei româneşti, unele înregistrări trebuie menŃinute timp de trei ani.

2.2. Fermierul efectuează cel puŃin o inspecŃie internă pe an în ceea ce priveşte respectarea standardului EUREPGAP

Există înregistrări documentate că s-a efectuat inspecŃia internă anuală în ceea ce priveşte respectarea standardului EUREPGAP®.

Major Cel puŃin o dată pe an trebuie de efectuat o InspecŃie internă al tuturor activităŃilor, înregistrărilor şi procedurilor incluse în EUREPGAP®. Lista de verificare pentru inspecŃia internă poate fi completată secŃiune după secŃiune pe parcursul mai multor luni, dar trebuie finisată timp de 12 luni. Pentru inspecŃia internă se recomandă întocmirea unui Plan de Management pentru InspecŃia Internă sau Planul de gestionare a inspecŃiei.

2.3. InspecŃia internă a fost documentată şi înregistrată?

Lista de verificare a EUREPGAP® a fost îndeplinită şi documentată.

Major Echipa managerială trebuie să efectueze controlul intern al tuturor activităŃilor, înregistrărilor şi procedurilor incluse în protocolul EUREPGAP® cel puŃin o dată pe an. Lista de verificare a EUREPGAP® trebuie utilizată în calitate de listă de verificare a inspecŃiei interne.

2.4. În rezultatul inspecŃiei interne se întreprind acŃiuni corective eficiente?

AcŃiunile corective eficiente au fost implementate şi documentate.

Major Este necesar să se întocmească un raport privind acŃiunile corective pentru neconformităŃile identificate în cadrul sistemelor şi pentru produse. Raportul privind acŃiunile corective trebuie să conŃină neconformităŃile, acŃiunile corective întreprinse, persoana responsabilă pentru întreprinderea acŃiunilor corective şi data finisării acŃiunilor corective. Toate înregistrările trebuie să fie datate şi semnate cu iniŃialele indicate ale persoanei responsabile pentru această activitate.

3. SOIURI ŞI PORTALTOI

3.1 Alegerea soiului şi portaltoiului

NR. CRT.


3.1.1. Fermierul cunoaşte importanŃa fitotehniei eficiente pentru "cultura mamă" (adică, cultura care produce seminŃe) a culturii produsului înregistrat?

Pentru "culturile mamă" ale culturii produsului înregistrat se adoptă tehnicile şi măsurile de cultivare care pot minimiza aşa mijloace de producŃie ca produsele de uz fitosanitar şi fertilizanŃi

Recom. Acest punct de control specifică că fermierul trebuie să ia în consideraŃie selectarea celor mai potrivite soiuri şi furnizori, calitatea seminŃelor / materialului săditor din punct de vedere al rezistenŃei maxime la boli şi dăunători şi intrări minime (fertilizanŃi, irigare, etc.). Pentru fiecare soi şi portaltoi selectat vor fi examinate caracteristicile acestora ce reduc intrările - pesticide, apă şi fertilizanŃi. Dacă se cultivă un soi sensibil special pentru un client sau piaŃă, cerinŃele clientului sau a pieŃii pentru această cultură trebuie să fie documentate şi păstrate.

3.2 Calitatea semininŃelor/portaltoiului 3.2.1. Există un document care garantează

calitatea seminŃelor (de exemplu, libere de dăunători, viruşi, boli etc.) şi care confirmă puritatea soiului, denumirea soiului, numărul lotului şi denumirea vânzătorului?

Există documente / certificat care atestă calitatea seminŃelor, puritatea soiului, denumirea soiului, numărul lotului şi denumirea vânzătorului.

Recom. Un certificat privind calitatea portaltoiului sau analiza seminŃelor trebuie să fie disponibil de la pepiniere sau furnizori de încredere. InformaŃia de pe certificat (câteodată incorporată pe ambalajul seminŃelor) trebuie să conŃină următoarele informaŃii: denumirea soiului şi numărul lotului, certificarea calităŃii plantelor, calitatea sau garantarea producŃiei, confirmarea calităŃii plantelor, declaraŃia privind produsele de uz fitosanitar utilizate. Certificatul (sau ambalajul seminŃelor) trebuie păstrat împreună cu factura pentru seminŃe / portaltoi. Înregistrări sau amabalajul seminŃelor utilizate trebuie datat de fermier (data utilizării) şi de menŃinut în dosar.

3.3 RezistenŃa la dăunători şi boli 3.3.1. Soiurile cultivate sunt rezistente/au

toleranŃă faŃă de bolile şi dăunătorii importanŃi din punct de vedere comercial?

Fermierul poate justifica că soiurile cultivate sunt rezistente sau tolerante la boli, când sunt disponibile.

Recom. Nivelurile de rezistenŃă la dăunători şi boli ale tuturor soiurilor selectate trebuie să fie cunoscute şi informaŃia dată trebuie păstrată cu documentaŃia seminŃelor / portaltoiului necesare pentru audit.

3.4 Tratarea şi cernerea seminŃelor 3.4.1. Se înregistrează utilizarea substanŃelor

de tratare a seminŃelor? De fiecare dată când se tratează seminŃele sau portaltoiul, se înregistrează denumirea produsului(elor) utilizat şi dăunătorii şi / sau bolile care urmau să fie înlăturate.

Minor SeminŃele trebuie să fie tratate cu produse de uz fitosaniatrar numai în cazul dacă există o justificare temeinica şi această justificare trebuie să fie înregistrată. Aceasta include scufundarea plantelor în soluŃii înainte de plantare pentru carantină sau alte scopuri. Orice tratare a seminŃelor trebuie înregistrată în forma privind aplicarea produselor de uz fitosanitar

3.5 Material de înmulŃire

3.5.1. Materialul de înmulŃire procurat este însoŃit de certificat de calitate a plantelor oficial recunoscut?

Un certificat de calitate a plantelor ce se conformă legislaŃiei naŃionale sau îndrumarelor din sector este disponibil.

Minor Furnizorul plantelor trebuie să ofere un certificat de calitate a plantelor. Certificatul trebuie să conŃină următoarele informaŃii: denumirea soiului şi numărul lotului, garantarea calităŃii sau producŃiei, confirmarea calităŃii plantelor, declaraŃii privind produsele de uz fitosanitar utilizate. Aceste informaŃii sunt incluse în Certificatul de Categorie Biologică disponibil de la pepinieră (care este garanŃia pentru materialele efectiv procurate de producător).

3.5.2. Materialul de înmulŃire procurat nu manifestă semne vizibile de infestare cu dăunători sau îmbolnăvire?

Când plantele au semne vizibile de infestare cu dăunători sau îmbolnăvire, trebuie să fie o justificare (prag de tratare).

Recom. Materialul săditor procurat trebuie verificat pentru depistarea eventualelor semne de dănători şi boli, de întreprins acŃiuni corective corespunzătoare dacă dăunători şi bolile au fost identificate şi tratamentul lor este justificat. Producătorii nu trebuie să procure material săditor dacă acesta are semne vizibile de îmbolnăvire şi infestare. Toate tratamentele plantelor efectuate cu produse de uz fiosanitar trebuie înregistrate

3.5.3 GaranŃiile de calitate sau garanŃiile producŃiei certificate sunt documentate pentru materialul de înmulŃire procurat?

Există documente care confirmă că materialul de înmulŃire este potrivit pentru scopul pus, adică, certificat de calitate, termeni de livrare sau scrisori semnate.

Minor Fermierii trebuie să ceara de la pepiniere autorizate următoarele: o copie a autorizaŃiei pepinierei de a produce material de înmulŃire plus Anexa (care este garanŃia producŃiei certificate)

3.5.4. Sistemul de control al calităŃii şi sănătăŃii plantelor este potrivit pentru materialul de înmulŃire produs la pepinieră?

Este implementat un sistem de control a calităŃii care conŃine un sistem de monitorizare a semnelor vizibile de infestare cu dăunători sau îmbolnăvire şi sunt disponibile documentele la zi ale sistemului de monitorizare

Minor Pepinierele furnizoare de materialul săditor trebuie să ia în consideraŃie că clienŃii vor cere înregistrări privind monitorizarea şi tratamentele aplicate. Inspectoratul de Stat pentru SeminŃe este responsabil pentru controlul proceselor de înmulŃire şi certificare. Fermierii trebuie să solicite de la pepiniere înregistrări privind aplicările produselor de uz fitosanitar la plantele tinere.

3.5.5. Se înregistrează aplicarea produselor de uz fitosanitar asupra materialului de înmulŃire produs la pepinieră în timpul perioadei de înmulŃire a plantei?

Documentele care atestă aplicarea produselor de uz fitosanitar asupra materialului de înmulŃire produs la pepinieră în timpul perioadei de înmulŃire a plantei sunt disponibile şi includ denumirea produsului aplicat, data de aplicare şi dozele.

Minor Pepinierele care furnizează material de înmulŃire producătorilor ce implementează standardele EUREPGAP® trebuie să înregistreze produsele de uz fitosanitar aplicate culturilor în procesul de înmulŃire, inclusiv: Denumirea comercială a produsului de uz fitosanitar; Data aplicării; Justificarea aplicării; Cantitatea de produs sau doza; Metoda de aplicare; CondiŃiile climaterice; Operatorul responsabil de aplicare etc.

NR. CRT.


3.6 Organisme modificate genetic

3.6.1. Sunt respectate toate legile aplicabile din Ńara de producere la plantarea organismelor modificate genetic (OMG)?

Producătorul înregistrat are o copie a legilor aplicabile în Ńara de producere şi le respectă. Dacă nu se utilizează soiuri OMG..

Major Conform legislaŃiei în vigoare. Guvernul asigură bază legislativă privind monitorizarea şi aplicarea cerinŃelor legate de utilizarea organismelor modificate genetic. Ea este susŃinută corespunzător de Actele şi Regulamentele de stat şi teritoriale.

3.6.2. Există documentaŃie disponibilă privind plantarea, utilizarea sau producerea produselor înregistrate derivate din OMG?

Dacă se utilizează plante de cultură şi/sau produse derivate din OMG sunt disponibile documente privind plantarea, utilizarea sau producerea plantelor de cultură OMG şi / sau produselor derivate din modificare genetică.

Minor ToŃi fermierii care produc produse modificate genetic trebuie să menŃină înregistrări a încăperilor unde acestea sunt înmulŃite şi a câmpurilor unde au fost crescute. Desi este interzisa folosirea lor in România.

4. UTILIZAREA PRECEDENTĂ A TERENURILOR ŞI GESTIONAREA LOR

4.1 Utilizarea precedentă a terenurilor 4.1.1. Există evaluarea riscurilor pentru un

teren agricol nou, care demonstrează că terenul în cauză este potrivit pentru producerea produselor alimentare din punct de vedere al siguranŃei alimentului, sănătăŃii lucrătorilor şi impactului asupra mediului?

Există o evaluare documentată a riscurilor din punct de vedere al siguranŃei alimentului, sănătăŃii lucrătorilor şi impactului asupra mediului ambiant care ia în consideraŃie utilizarea anterioară a terenului, tipul solului, eroziunea, calitatea şi nivelul apelor de suprafaŃă, disponibilitatea resurselor de apă durabile şi impactul asupra şi a terenurilor adiacente. Dacă prin evaluare se identifică un risc necontrolabil care este grav pentru sănătate şi / sau mediul ambiant, terenul nu va fi folosit pentru activităŃi agricole.

Major Pentru utilizarea unui nou teren pentru obŃinerea produselor alimentare, trebuie evaluate activităŃile precedente întreprinse pe acest teren pentru determinarea riscurilor potenŃiale de contaminare a produselor şi producŃia propusă trebuie să fie evaluată cu scopul determinării impactului potenŃial a terenurilor / culturilor învecinate. Trebuie luate în consideraŃie următoarele: • Dacă există în proprietatea gospodăriei terenuri contaminate sau potenŃial contaminate; • Determinarea contaminării existente sau suspectate; • RelevanŃa contaminării pentru fiecare activitate horticolă; • Efectuarea unui studiu şi analiza solului pentru a determina capacitatea de productie; • Analiza apelor freatice şi de suprafaŃă (inclusiv a nivelului apelor freatice) şi estimarea disponibilităŃii lor în prezent şi în viitor; • Zonele expuse din jurul exploataŃiei (inclusiv casele de locuit, canalele de apă şi alte culturi); • Etapele unei evaluări a riscurilor, inclusiv examinarea terenurilor / culturilor învecinate. Evaluarea riscurilor pentru un teren nou trebuie documentate, inclusiv terenul (şi harta în care se indică zona şi amplasarea), utilizarea precedentă a terenului (inclusiv detalii despre culturile cultivate), tipul riscului privind siguranŃa alimentului, mediu sau sănătate şi siguranŃă; riscul – severitatea, probabilitatea, posibilitatea controlării, măsurile de prevenire sau controlare a riscurilor. Domeniile ce urmează a fi cuprinse includ solul, eroziunea, calitatea şi nivelul apelor freatice, disponibilitatea surselor de apă durabile, utilizarea precedentă a solului, nematozii şi / sau ciupercile de sol care ar putea influenŃa negativ asupra culturilor, impactul terenurile / culturile învecinate. De asemenea, poate fi inclusă o evaluare completă a impactului asupra mediului ambiant, dar nu este obligatoriu. Pentru noile terenuri agricole, fermierii trebuie să deŃină următoarele documente privind evaluarea riscurilor: • Planul de calitate pentru apa de irigare, care include analiza fizico-chimică a apei de irigare, metale grele şi reziduurile de produse de uz fitosanitar şi analizele microbiologice ale apei de irigare; • Planul de calitate pentru sol; • Analizele microbiologice ale solului; • Analizele fizico-chimice ale solului, inclusiv metale grele şi reziduurile de produse de uz fitosanitar • Istoria noilor terenuri agricole (declaraŃiile autorităŃilor locale); • Aprobarea un nou teren de producere agricolă conform legislaŃiei României.

NR. CRT.


4.1.2. Există un plan de acŃiuni corective, care stipulează strategiile de minimizare a riscurilor identificate a noilor terenuri agricole?

Fiecare risc identificat indică severitatea şi probabilitatea riscului, precum şi măsurile ce urmează a fi luate pentru prevenirea sau controlarea lui.

Minor Fermierul trebuie să întocmească un plan de acŃiuni corective (pe baza evaluării riscurilor efectuate în scopul îndeplinirii punctului de control 4.1.1) pentru reducerea riscurilor identificate până la un nivel acceptabil pentru terenurile agricole noi. Planul de acŃiuni corective trebuie să includă riscurile, severitatea şi probabilitatea apariŃiei riscurilor, măsurile de control existente pentru a reduce sau elimina riscurile, metodele care vor fi utilizate pentru a evalua eficienŃa acŃiunilor corective. De exemplu, nivelul înalt al reziduurilor de produse de uz fitosanitar sau a metalelor grele ar putea însemna că terenul nu poate fi utilizat pentru activităŃi agricole. În cazul în care este depistat un conŃinut redus de agenŃi contaminanŃi, se va solicita consultanŃa autorităŃilor locale sau a unităŃile autorizate.

4.2 Gestionarea terenurilor 4.2.1. Pentru fiecare câmp, livadă sau seră s-

a stabilit un sistem de înregistrări? Există înregistrări documentate care fac referinŃă, pentru fiecare teren cultivat, la toate activităŃile agricole legate de cerinŃele EUREPGAP® în acest domeniu.

Major Fiecare câmp, livadă, secŃiune sau bloc de pe teritoriul exploataŃiei trebuie să fie identificat prin număr separat şi acelaşi sistem de identificare trebuie utilizat în toate înregistrările menŃinute pentru respectarea EUREPGAP®. Se întocmeşte o listă cu denumirile şi / sau numărul fiecărei secŃiuni sau bloc de pe teritoriul unităŃii. SecŃiunile / blocurile de pe teritoriul unităŃii trebuie denumite sau numerotate clar, permanent şi separat cu nume sau număr şi acel număr sau nume de identificare va fi utilizat pentru toate înregistrările în viitor pentru acest teren, de exemplu, înregistrări privind aplicarea produselor de uz fitosanitar etc

4.2.2. S-a stabilit identificarea vizuală sau un sistem de referinŃă pentru câmpuri, livezi şi sere?

Fiecare câmp, livadă sau seră este identificabilă din punct de vedere fizic, de exemplu, utilizându-se descrieri, harta, borne de hotar şi/sau un cod, denumire, număr sau culoare unică care se utilizează în toate documentele ce se referă la acel teren.

Minor Fiecare câmp, plantatie sau seră trebuie identificată fizic, de exemplu, utilizând o descriere sau o hartă, borne de hotar sau coduri unice. Fiecare fermier trebuie să întocmească o hartă (schiŃă), în care se indică denumirile sau numerele terenurilor sau blocuri de pe teritoriul exploataŃiei. Aceleaşi denumiri şi numere trebuie utilizate pe panou pe teritoriul unităŃii pentru identificarea câmpurilor ori blocurilor etc. Pe hartă pot fi indicate culturile perene (şi soiurile lor). Există o varietate de materiale şi metode ce pot fi aplicate. Codificarea cu ajutorul culorilor poate fi aplicată pe hartă, dar aceiaşi metodă trebuie utilizată şi pe panourile de identificare din teren. Toate câmpurile trebuie să fie marcate permanent şi etichetele vor fi acoperite cu materiale impermeabile. Numărul de referinŃă a blocurilor va fi identic cu cel utilizat în înregistrări.

4.2.3. Se efectuează asolamentul pentru culturile anuale?

Există înregistrări documentate a efectuării asolamentului anual.

Recom. Acest punct de control stipulează că asolamentul culturilor anuale trebuie înregistrate. Programul de asolament selectat trebuie să optimizeze calitatea solului şi recolta la hectar, să minimizeze utilizarea fertilizanŃilor anorganici şi impactului negativ asupra mediului ambiant. Acest punct de control stipulează înregistrări privind justificarea ne aplicării asolamentului.

5. GESTIONAREA SOLULUI ŞI SUB-STRATURILOR

5.1 Harta solului 5.1.1. Au fost pregătite hărŃile solului pentru

fermă Pentru fiecare teren se identifică tipul de sol în baza profilului solului sau analizei solului sau harta locală (judeŃeană) cartografică a tipurilor de teren.

Recom. Caracteristicile fizico-chimice a tipurilor de sol din unitate trebuie cunoscute de managementul unităŃii şi indicate pe harta solurilor. Caracteristicile solului afectează direct productivitatea, managementul irigării, cantitatea de fertilizanŃi utilizaŃi şi practicile de management a solului. De asemenea, caracteristicile sunt necesare pentru determinarea poziŃiei echipamentului de măsurare a umidităŃii solului, aşa ca tensiometrele. Managerul va decide cine va pregăti hărŃile, dar se recomandă ca hărŃile cu informaŃii detaliate despre soluri să fie procurate de la autorităŃile locale şi la aceasta să se adauge cunoştinŃele fermierului despre propriile câmpuri. Cele mai profesionale analize ale solului vor conŃine comentarii, care pot fi incluse în harta solurilor.

5.2 Cultivare 5.2.1. S-au utilizat tehnici care au

demonstrat îmbunătăŃirea sau menŃinerea structurii solului şi evitarea tasării/compactării?

Tehnicile utilizate sunt potrivite pentru a fi aplicate pe terenul dat.

Recom. Nu se cer înregistrări. Cu toate acestea, se recomandă ca managerii să poată justifica metodele de cultivare a solului aplicate (de exemplu, discuit, arat) şi să demonstreze că ele menŃin sau îmbunătăŃesc structura solului şi evită compactarea lui. De exemplu, solul se va prelucra cât mai puŃin posibil, lăsându-se mirişte peste iarnă, nu se va lucra pe solul umed, se va îmbunătăŃi fertilitatea şi structura solurilor cu ajutorul îngrăşăminte hivernale lăsate peste iarnă etc.

5.3 Eroziunea solului 5.3.1. Se utilizează tehnici de cultivare în

câmp care reduc posibilitatea eroziunii solului?

Există înregistrări documentate sau vizuale care confirmă utilizarea tehnicilor circulare pe pante, canalelor de scurgere, ierburilor protectoare sau fertilizanŃilor, copacilor şi

Minor Managerul unităŃii trebuie să demonstreze că metodele de cultivare utilizate menŃin sau îmbunătăŃesc structura solului, de exemplu, cultivarea circulară pe pantă sau urmarea contururilor, utilizarea îngrăşămintelor siderale / culturilor protectoare / culturilor de protecŃie a solurilor, dacă se lasă solul neacoperit. Toate activităŃile de prevenire a eroziunii trebuie documentate.

NR. CRT.


arbuştilor ca aliniamente pe hotare etc. 5.4 Fumigarea solului 5.4.1. Există o justificare scrisă pentru

utilizarea fumiganŃilor pentru sol? Există o justificare şi documente scrise pentru utilizarea fumiganŃilor pentru sol, inclusiv locul, data, ingredientul activ, dozele, metoda de aplicare şi operatorul.

Minor Conform cerinŃelor EUREPGAP®, fumiganŃii chimici pentru sol pot fi utilizaŃi numai dacă nu există alte opŃiuni viabile sau eficiente şi în cazul când este absolut necesar. Dacă fumigaŃia solului este necesară şi se aplică, ea trebuie efectuată de un operator instruit şi certificat şi trebuie să se menŃină înregistrări, care include: justificarea pentru care s-a făcut fumigaŃia (testarea solului sau produselor, conŃinutul în nematozi, justificarea pentru care nu s-a optat pentru alte alternative), informaŃii despre aplicare, condiŃiile climaterice, data aplicării, ingredientul activ şi metoda aplicării şi numele operatorul. După recoltare se vor analiza în laborator mostre ale produsului pentru a se asigura că nu există riscuri pentru sănătate generate de absorbirea pesticidelor din sol. Există limite maxime admisibile(LMA) privind reziduurile pesticidelor persistente pentru majoritatea produselor proaspete.

5.4.2. Au fost studiate alternativele fumigării chimice înainte de aplicarea fumiganŃilor chimici?

Fermierul poate demonstra evaluarea alternativelor fumegării chimice a solului prin cunoştinŃe tehnice, înregistrări scrise sau practici locale acceptabile.

Recom. Persoana responsabilă pentru luarea deciziei privind fumigaŃia solului trebuie să fie instruită şi abilităŃi necesare pentru a decide că fumigaŃia este unica soluŃie posibilă de tratament. Este necesară o copie a certificatului sau Curriculum Vitae (CV) a acestei persoane. Operatorul care aplică fumiganŃii de asemenea trebuie să deŃină un certificat de absolvire a instruirii în domeniu şi de asemenea este necesară o copie a certificatului sau CV-ul a acestei persoane.

5.5 Substraturi, de exemplu, vată mineralizată sau alte medii artificiale de cultivare utilizate în sere 5.5.1. Fermierul participă la programele de

reciclare privind sub-straturile solului în cazurile posibile?

Fermierul menŃine înregistrări privind cantităŃile reciclate şi a dăŃilor când a avut loc reciclarea. Facturile/recipisele de plată sunt acceptabile. Dacă femierul nu participă la programe disponibile de reciclare a solului, se oferă o justificare.

Recom. Această secŃiune este aplicabilă numai plantelor crescute pe substraturi sau alte medii decât solul, adică, producŃia hidroponică, în containere sau pe vată minerală. Când se utilizează substraturile, trebuie înregistrate tipul acestora, data, cantitatea şi locul reciclării (plus chitanŃele de la centrul de reciclare) sau cauza / justificarea faptului că nu a fost efectuată reciclarea.

5.5.2. Dacă se utilizează substanŃe chimice pentru sterilizarea substraturilor solului în scopul reutilizării, locul sterilizării a fost înregistrat?

Când gospodăria sterilizează substraturile solului, se înregistrează denumirea sau numărul de referinŃă a câmpului, livezii sau serei. Dacă sterilizarea a fost efectuată de o companie specializată, se înregistrează denumirea şi adresa companiei respective.

Major Dacă pesticidele sunt utilizate pentru sterilizarea substraturilor artificiale (de exemplu, vata minerală) pentru re-utilizare, înregistrările trebuie să conŃină detalii exacte privind locul unde au fost sterilizate substraturile.

5.5.2 Dacă se utilizează substanŃe chimice pentru sterilizarea substraturilor solului în scopul reutilizării, s-au înregistrat data sterilizării, tipul pesticidului, metoda de sterilizare şi numele operatorului?

Următoarele date se înregistrează corect: data sterilizării (ziua/luna/anul), denumirea pesticdului şi a ingredientului activ, echipamentul utilizat (de ex., un container de 1000 l), metoda de sterilizare (irigare, fumigare) şi numele operatorului (persoana care a aplicat substanŃele chimice şi a făcut sterilizarea).

Major Dacă pesticidele sunt utilizate pentru sterilizarea substraturilor artificiale (de exemplu, vata minerală) pentru re-utilizare, înregistrările trebuie să conŃină detalii exacte privind locul unde au fost sterilizate substraturile.

5.5.3. Dacă se utilizează substanŃe chimice pentru sterilizarea substraturilor solului în scopul reutilizării, s-au înregistrat data sterilizării, tipul chimicalului, metoda de sterilizare şi numele operatorului?

Următoarele date se înregistrează corect: data sterilizării (ziua/luna/anul), denumirea chimicalului şi a ingredientului activ, echipamentul utilizat (de ex., un container de 1000 l), metoda de sterilizare (irigare, fumigare) şi numele operatorului (persoana care a aplicat substanŃele chimice şi a făcut sterilizarea).

Minor Acest punct de control este aplicabil numai în cazul utilizării chimicalelor pentru sterilizarea şi reutilizarea sub-straturilor. Detalii privind sterilizarea substraturilor cu chimicale trebuie înregistrate, include: cauza sterilizării, detalii despre aplicare şi anume locul, condiŃiile climaterice, data, dozele, ingredientul activ, metoda de aplicare şi echipamentul utilizat, justificarea pentru ca e nu s-a optat pentru alte alternative, numele şi semnătura operatorului.

5.5.4. Pentru reutilizarea substraturilor solului se aplică aburi pentru sterilizare?

Prin documente se arată că s-au utilizat aburii pentru reutilizarea substraturilor solului.

Recom. Se recomandă utilizarea aburului pentru sterilizarea substratului. Trebuie menŃinute înregistrări privind data tratamentului, echipamentul utilizat, numele şi semnătura operatorului. Dacă nu se utilizează abur, utilizarea metodelor de alternativă trebuie justificate şi înregistrate.

5.5.5. Substraturile de sol pot fi trasabile spre sursă şi s-a demonstrat că ele nu

Există documente care indică originea substraturilor de sol utilizate. Aceste

Recom. Producătorii trebuie să se asigure că substraturile utilizate pentru înmulŃirea şi producerea culturilor, de exemplu, fibre de cocos, turba, etc. nu sunt livrate din zonele de conservare (de exemplu, păduri şi turbărie).

NR. CRT.


provin din zonele de conservare? documente demonstrează că ele nu provin din zonele de conservare.

Sursa primară de substraturi trebuie agreată şi identificată împreună cu furnizorul, care trebuie să prezinte un certificat a sursei de origine. Managerul gospodărie trebuie să păstreze o copie a acestui certificat în dosar.

6. UTILIZAREA FERTILIZANłILOR

6.1 Recomandări pentru cantitatea şi tipul fertilizantului 6.1.1. Tehnicianul responsabil poate

demonstra că este competent să determine cantitatea şi tipul fertilizantului (organic şi neorganic) care urmează a fi utilizat?

Trebuie să existe înregistrări documentate care demonstrează instruirea şi competenŃa tehnicianului responsabil de a determina cantitatea şi tipul fertilizantului (organic şi neorganic) care urmează a fi utilizat. Fără N/A.

Minor Pentru a respecta cerinŃele acestui punct de control, persoana responsabilă (care poate fi managerul sau un consultant extern) trebuie să poată demonstra că a absolvit cu succes un curs de instruire privind nutriŃia plantelor. ReprezentanŃii distribuitorilor / furnizorilor de fertilizanŃi ar putea urma cursuri organizate de compania lor şi în acest caz, informaŃii despre cursul de instruire trebuie înregistrate, dacă se acceptă recomandările din această sursă.

6.2 Înregistrarea aplicărilor 6.2.1. Toate aplicările pentru sol şi a

fertilizanŃilor foliari, organici şi neorganici, au fost înregistrate, inclusiv numărul de referinŃă a câmpului, plantaŃiei, livezii sau serei?

Se menŃin înregistrări pentru fiecare aplicare a fertilizanŃilor, indicânduse aria geografică, denumirea sau numărul de referinŃă a câmpului, plantaŃiei, livezii sau serei, unde este amplasată cultura produsului înregistrat.

Minor Trebuie menŃinute înregistrări privind aplicarea tuturor fertilizanŃilor. Ele trebuie să includă: denumirea sau numărul de referinŃă ale câmpului sau zonei gospodăriei şi fiecare cultură individuală (posibil două culturi diferite pe an) şi să înregistreze următoarele: • Data aplicării; • Tipul de fertilizant utilizat, care include denumirea comercială şi ingredientul activ, raportul între N:P:K sau concentraŃia nutrienŃilor etc.; • Cantitatea aplicată şi greutatea / volumul aplicat; • Metoda de aplicare şi echipamentul utilizat, de exemplu, fertilizare - irigare, tractor sau stropit din remorcă; • InformaŃii detaliate despre operatorul privind aplicarea fertilizanŃilor. Notă: FertilizanŃi organici – băligarul (inclusiv găinaŃul păsărilor) nu trebuie utilizaŃi pe câmpurile cu culturi pentru consum uman, decât dacă prima recoltă are loc la cel puŃin 2 ani de la aplicarea fertilizanŃilor organici.

6.2.2. S-au înregistrat toate datele de aplicare pentru sol şi a fertilizanŃilor foliari, organici şi neorganici?

Se menŃin detaliat înregistrări pentru fiecare aplicare a fertilizanŃilor indicându-se date exacte (ziua/luna/anul) a aplicării fertilizanŃilor.

Minor Ca în punctul 6.2.1

6.2.3. S-au înregistrat toate datele de aplicare pentru sol şi a fertilizanŃilor foliari, organici şi neorganici, inclusiv tipurile fertilizanŃilor aplicaŃi?

Se menŃin detaliat înregistrări pentru fiecare aplicare a fertilizanŃilor indicându-se denumirea comercială, tipul exact a fertilizantului (de exemplu, N, P K) sau concentraŃiile (17-17- 17)..


6.2.4. S-au înregistrat toate cantităŃile aplicate pentru sol şi a fertilizanŃilor foliari, organici şi neorganici?

Se menŃin detaliat înregistrări pentru fiecare aplicare a fertilizanŃilor indicându-se cantitatea sau volumul fertilizanŃilor aplicaŃi.


6.2.5. S-au înregistrat metodele de aplicare pentru sol şi a fertilizanŃilor foliari, organici şi neorganici?

Se menŃin detaliat înregistrări pentru fiecare aplicare a fertilizanŃilor indicându-se tipul de echipament şi metoda utilizată (de exemplu, prin irigare sau distribuire mecanică).


6.2.6. S-au înregistrat datele despre operatorul care a făcut aplicări pentru sol şi a fertilizanŃilor foliari, organici şi neorganici?

Se menŃin detaliat înregistrări pentru fiecare aplicare a fertilizanŃilor indicându-se numele operatorului care a aplicat fertilizanŃii.


6.3 Echipamentul de aplicare 6.3.1. Echipamentul de aplicare a

fertilizanŃilor este păstrat în stare bună?

Există înregistrări despre lucrările de întreŃinere (data şi tipul lucrărilor) sau facturile de plată pentru piesele de schimb ale echipamentului de aplicare a fertilizanŃilor organici şi neorganici şi sunt prezentate la solicitare.

Minor Trebuie întocmit şi documentat un plan de mentenanŃă pentru tot echipamentul utilizat în exploataŃie - pentru producere sau protecŃia personalului. Cea mai simplă metodă este să se documenteze un plan pentru fiecare zonă sau activitate a unităŃii. Aceasta va include echipamentul de cultivare, irigare, echipament pentru protecŃia culturilor, încăperi sau birouri, depozitele frigorifice, transportare etc. Planul de mentenanŃă trebuie să includă tot echipamentul electric, tractoarele şi echipamentul agricol, vehiculele utilizate în unitate, pompele de apă, echipamentul utilizat pentru protecŃia personalului, etc. Trebuie documentaŃie pentru următoarele: • Echipamentul care are nevoie de mentenanŃă preventivă;

NR. CRT.


• Tipul intervenŃiei ce trebuie efectuat; • FrecvenŃa efectuării lucrărilor de întreŃinere; • Persoana responsabilă pentru efectuarea lucrărilor de mentenanŃă; • Numele şi semnătura persoanei care a îndeplinit activitatea de mentenanŃă. Dacă activitatea de mentenanŃă este îndeplinit de contractori, se păstrează copiile facturilor / chitanŃelor de plată

6.3.2. Echipamentul de aplicare a fertilizanŃilor neorganici este verificat anual pentru a asigura distribuirea corectă a fertilizanŃilor?

Există înregistrări documentate care confirmă că verificarea calibrării a fost îndeplinită de o companie specializată, furnizorul de echipament de fertilizare sau tehnicianul responsabil în ultimele 12 luni. Verificarea calibrării include cantitatea pe ore şi suprafaŃă.

Recom. Pentru a fi siguri că echipamentul de aplicare a fertilizanŃilor funcŃionează adecvat, el trebuie calibrat cel puŃin o dată pe an în scopul respectării cerinŃei EUREPGAP® (şi pentru o funcŃionare eficientă în cadrul gospodăriei). Calibrare înseamnă a se asigura că toate dispozitivele de măsurare şi aplicare indică corect poziŃiile şi corectitudinea nivelului de aplicare. InstrucŃiunile privind calibrarea echipamentului trebuie obŃinute la momentul procurării echipamentului sau de la un consultant specializat. În unele cazuri, de exemplu, cântarul pentru cântărirea produsele de uz fitosanitar, el poate fi calibrat de autorităŃile naŃionale. Trebuie întocmit un program de calibrare pentru toate echipamentele de aplicare a fertilizanŃilor anorganici (şi pentru alte echipamente relevante din gospodărie)

6.4 Păstrarea fertilizanŃilor 6.4.1. Inventarul stocurilor de fertilizanŃi

neorganici este la zi şi disponibil la solicitare?

Inventarul stocurilor în care se indică conŃinutul (tipul şi cantitatea) stocurilor este disponibil şi este actualizat cel puŃin o dată în 3 luni.

Minor Cu scopul respectării cerinŃei EUREPGAP®, trebuie menŃinute înregistrări privind inventarierea şi actualizarea stocurilor de fertilizanŃi, indicându-se unde sunt păstraŃi fertilizanŃii, ce şi cât s-a primit, când s-a primit şi când au fost utilizaŃi. Pe lângă aceasta, la fiecare 3 luni trebuie efectuată o verificare pentru a compara ce este înregistrat în stoc şi ce există efectiv în stoc

6.4.2. FertilizanŃii neorganici sunt păstraŃi separat de produsele de uz fitosanitar (adică, separat de insecticide, fungicide, ierbicide etc.)?

CerinŃa minimă este separarea fizică a fertilizanŃilor de produsele de uz fitosanitar pentru a evita contaminarea lor reciprocă.

Minor FertilizanŃii anorganici trebuie păstraŃi separat de toate produsele de uz fitosanitar pentru a preveni contaminarea reciprocă. Ei trebuie etichetaŃi adecvat pentru a asigura identificarea şi separarea lor, păstraŃi în încăperi curate şi uscate care minimizează şansele infestării (de exemplu, cu rozătoare) şi trebuie să fie acoperiŃi pentru ai proteja de deteriorare

6.4.3. FertilizanŃii neorganici sunt păstraŃi într-o zonă protejată?

O astfel de zonă este potrivită pentru protejarea tuturor fertilizanŃilor anorganici, adică, pulbere, granule sau lichid, de influenŃele atmosferice, aşa ca lumina soarelui, îngheŃ şi ploi.

Minor Nu se cer înregistrări

6.4.4. FertilizanŃii neorganici sunt păstraŃi într-o zonă curată?

FertilizanŃii neorganici sub formă de pulbere, granule sau lichid, sunt păstraŃi într-o zonă necontaminată cu deşeuri, rozătoare şi care nu este supusă scurgerilor.


6.4.5. FertilizanŃii neorganici sunt păstraŃi într-o zonă uscată?

Zona de păstrare a fertilizanŃilor neorganici sub formă de pulbere, granule sau lichid este bine ventilată şi nu este supusă condensărilor considerabile şi apei de ploaie.


6.4.6. FertilizanŃii neorganici sunt păstraŃi în mod adecvat, reducându-se riscurile de contaminare a cursurilor de apă?

FertilizanŃii neorganici sub formă de pulbere, granule sau lichid, sunt păstraŃi astfel încât să reprezinte un risc minim de contaminare a surselor de apă, adică, depozitele cu fertilizanŃi lichizi trebuie să fie protejate (conform legislaŃiei naŃionale şi locale sau, dacă nu există legislaŃie aplicabilă, în cel mai mare container şi la capacitatea de 110%) şi trebuie să se ia în consideraŃie proximitatea de cursurile de apă şi riscurile de inundaŃie etc.

Minor ToŃi fertilizanŃii şi aditivii pentru sol trebuie să fie depozitaŃi, utilizaŃi şi eliminaŃi fără a genera riscuri pentru produsele alimentare / agricole, sau contaminarea directă sau indirectă prin intermediul surselor de apă, de exemplu, pulberile nu trebuie puse pe duşumea (unde se pot umezi şi ca rezultat pot nimeri în sol, contaminând sursele de apă etc.). Pulberile trebuie amplasate pe palete şi nu în apropierea surselor de apă. Toate încăperile destinate pentru păstrarea fertilizanŃilor trebuie să fie izolate pentru a preveni scurgerile sau dispersiile. Încăperile de păstrare a fertilizanŃilor lichizi trebuie să fie protejate pentru a elimina posibilitatea scurgerilor în cursurile de apă (Protejate - plasate în interiorul unui bazin impermeabil cu o capacitate de 110% pentru volumul dat de fertilizanŃi; bazinul poate fi un container de plastic sau o structură permanentă, de exemplu, făcută din beton, fără drenaj spre exterior). Managerii trebuie să respecte cerinŃele legislaŃiei privind păstrarea fertilizanŃilor.

6.4.7. FertilizanŃii organici şi neorganici sunt păstraŃi separat de produsele agricole şi materialele de înmulŃire?

FertilizanŃii nu sunt păstraŃi cu produsele agricole şi materiale de înmulŃire.

Major CerinŃele EUREPGAP® specifică ca fertilizanŃii nu trebuie să fie păstraŃi în aceleaşi încăperi cu materialul de înmulŃire, produsele recoltate sau ambalate. Nu se cer înregistrări, dar producătorii li se va cere să demonstreze respectarea acestei cerinŃe.

NR. CRT.


6.4.8. FertilizanŃii organici sunt păstraŃi în mod adecvat, reducându-se riscurile de contaminare a mediului?

Dacă fertilizanŃii organici sunt păstraŃi la gospodărie, zona de păstrare trebuie să fie amplasată cel puŃin 25 m de la sursele directe de apă şi în special, de la apele de suprafaŃă.

Recom. FertilizanŃii organici trebuie să fie păstraŃi în încăperi speciale, evitându-se scurgerile în apele subterane sau de irigare. Acoperea fertilizanŃilor organici este utilă pentru a preveni penetrarea şi scurgerea apei de ploaie

6.5 FertilizanŃi organici 6.5.1. La fermă nu se utilizează deşeurile de

canalizare? La fermă nu se utilizează deşeurile de canalizare. Fără N/A.

Major Deşeurile de canalizare nu trebuie să fie utilizate în nici o circumstanŃă pe pământul pe care se produc culturi de consum uman. „Canalizare” este termenul utilizat pentru a descrie deşeurile solide care se depun pe fundul rezervoarelor de sedimentare în timpul tratării deşeurilor de canalizare. Efluent este termenul utilizat pentru a descrie deşeurile lichide care apar în rezultatul tratării deşeurilor de canalizare.

6.5.2. S-a efectuat evaluarea riscurilor aplicării fertilizanŃilor organici, luându-se în consideraŃie sursa şi caracteristicile lor, înainte de aplicare?

Există înregistrări documentate care demonstrează că s-au examinat următoarele riscuri potenŃiale: transmiterea bolilor, conŃinutul seminŃelor de buruieni, metoda de compostare etc.

Minor Contaminarea microbiologică a fructelor şi legumelor proaspete poate fi cauzată de utilizarea fertilizanŃilor organici de origine animalieră. În intestinul animalelor se găsesc mulŃi microbi patogeni şi contaminarea poate avea loc prin contactul direct a excrementelor animalelor cu partea comestibilă a fructului sau a legumei sau prin contact indirect cu solul sau apa contaminată. Ideal, fermierii nu ar trebui să aplice fertilizanŃi organici de origine animalieră (chiar dacă sunt compostate sau pachetare / păstrate) la producerea legumelor sau fructelor. Trebuie utilizaŃi fertilizanŃi siderali, adică culturile care sunt crescute pentru îmbunătăŃirea fertilităŃii solului şi sunt arate fără a fi recoltate, de exemplu, lucerna, trifoiul etc. Dacă producătorii sunt nevoiŃi să utilizeze fertilizanŃi organici pe bază de excremente animaliere, există un şir de practici care minimizează riscurile contaminării biologice, fizice şi chimice a produselor: • NICIODATĂ nu se va aplică gunoi de grajd netratat; • Se aplică gunoiul de grajd compostat (timp de 6 luni minim, fiind întors regulat - ideal ar fi cu ajutorul mecanismelor de întoarcere, temperatura minimă - de 60oC) sau • Se aplică gunoiul de grajd pachetat / păstrat sau stocat timp de cel puŃin 12 luni, pentru a reduce conŃinutul de microbi. În cazul utilizării fertilizanŃilor organici pe bază de gunoi de grajd, riscurile potenŃiale includ caracteristicile riscurilor de utilizare a fertilizanŃilor pe bază de gunoi de grajd, inclusiv prezenŃa microorganismelor patogene pentru populaŃie şi plante, seminŃele de buruieni. • Maximizarea perioadelor pentru aplicarea fertilizanŃilor pe baza gunoiului de grajd şi recoltare; minimum 6 luni pentru aplicarea fertilizanŃilor şi recoltare pentru gunoiul de grajd compostat, minimum 12 luni pentru aplicare şi recoltare pentru gunoiul de grajd care a fost pur şi simplu stocat (adică, nu a fost întors sau gestionat activ); • Utilizarea unei metode de aplicare sau practici de cultivare care minimizează şansele fertilizantului organic de a veni în contact cu părŃile comestibile ale culturilor. De exemplu, acoperirea gunoiului de grajd aplicat copacilor şi legumelor cu mulci de plastic, ne utilizarea fertilizanŃilor pe bază de gunoi de grajd pentru rădăcinoase. • Incorporarea fertilizanŃilor organici în sol pentru a minimiza contaminarea produsă de vânt, derive sau scurgeri de apă; Dovezile documentate ale faptului că fermierul a evaluat riscurile potenŃiale de utilizare a fertilizanŃilor organici vor include: înregistrări ale temperaturii în procesul de compostare, analize de laborator pentru microorganisme patogene (inclusiv E. coli şi ouăle de HelminŃi), microorganisme patogene pentru plante şi seminŃe viabile de buruiene, înregistrarea completă a aplicărilor fertilizanŃilor.

6.5.3. S-a luat în consideraŃie aportul de nutrienŃi la aplicarea fertilizanŃilor organici?

Se efectuează o analiză care ia în consideraŃie conŃinutul de nutrienŃi N·P·K în fertilizanŃii organici aplicaŃi.

Recom. Când se utilizează fertilizanŃi organici pe bază de gunoi de grajd, fermierul trebuie să ia în consideraŃie nivelurile N:P:K care sunt aduse de fertilizanŃii organici pe bază de gunoi de grajd şi să ajusteze aplicarea fertilizanŃilor anorganici. Nivelul N:P:K în fertilizanŃii organici poate fi măsurat numai prin analizele de laborator

6.6 FertilizanŃi neorganici 6.6.1 FertilizanŃi neorganici procuraŃi sunt

însoŃiŃi de documente ce confirmă compoziŃia lor chimică?

Există înregistrări documentate care confirmă compoziŃia chimică a tuturor fertilizanŃilor neorganici aplicaŃi pentru culturile supuse EUREPGAP® pentru o perioadă de 12 luni.

Recom. ExistenŃa metalelor grele în fertilizanŃi organici prezintă risc de contaminare, în special, a produselor agricole proaspete. Furnizorii de încredere trebuie să prezinte un certificat de analiză care demonstrează că fertilizanŃii organici utilizaŃi nu au un conŃinut înalt de metale grele, de exemplu, cupru, plumb, cadmiu, mercur

7. IRIGARE/FERTILIZARE

NR. CRT.


7.1. Prognoza cerinŃelor de irigare 7.1.1. S-au utilizat metode sistematice de

prognosticare pentru a calcula necesarul de apă a fiecărei culturi?

Calculele există şi sunt sprijinite prin înregistrarea datelor, de exemplu, pluviometre, tavă de drenaj pentru sub-straturi, evaporimetre, măsurător al presiunii apei (% umezelii din sol) şi hărŃile solului.

Recom. Un fermier / manager de gospodărie trebuie să poată justifica utilizarea apei pentru irigare. Justificarea este de obicei evidentă la producerea fructelor şi legumelor. StaŃiile meteorologice sau agronomi calificaŃi din multe raioane ale Moldovei pot efectua calculele necesare pentru fermieri. Calculele pentru consumul apei trebuie înregistrate de fermier. Ele pot fi fundamentate pe metode bazate pe condiŃiile climaterice (de exemplu, metoda bilanŃului contabil) sau pe baza conŃinutului de umiditate a solului. Metodele bazate pe condiŃiile climaterice necesită înregistrarea condiŃiilor climaterice pentru a şti când şi cât de multă apă pentru irigare este necesară. Se pot colecta date despre cantitatea apei de ploaie, evaporare şi transpiratie. Managerii care utilizează metoda bilanŃului contabil fac înregistrări zilnice ale condiŃiilor climaterice şi utilizează irigarea numai când nu au fost ploi suficiente pentru a înlocui apa pierdută de sol prin evaporare şi transpiraŃie. Datele necesare pentru a asigura cerinŃele de irigare sunt pronosticate corect şi înregistrate: distribuirea rădăcinilor, inclusiv adâncimea de fixare a rădăcinilor, capacitatea de reŃinere a apei a solului, volumul disponibil de apă, exprimat în milimetri care trebuie aplicat pentru ca solul de câmp să aibă un conŃinut minim al umidităŃii după aplicarea apei rapid disponibile. Metodele bazate pe umiditatea solului implică instrumente care măsoară umiditatea solului. De exemplu, tensiometre, blocuri de ghips, sondă neutronică de măsurare a umidităŃii şi sisteme computerizate. CondiŃiile climaterice zilnice - evaporarea şi transpirarea plantelor (apa consumată) sau evaporare - transpirare (ETo) pot fi calculate pe baza datelor climaterice zilnice aşa ca orele cu lumină solară, vântul, temperatura şi umiditatea. Datele ETo pot fi obŃinute de la staŃiile meteorologice computerizate. ETo prognozată sau mediu pe sezon, include prognoza cantităŃii de precipitaŃii utilizate în timpul studierii cerinŃelor viitoare de irigare. Consumul de apă utilizat în dependenŃă de cultură poate fi calculat cu ajutorul unei formule exprimate în procente denumită coeficientul culturii sau factorul culturii. ETo x Coeficientul culturii = consumul de apă utilizat în dependenŃă de cultură.

7.1.2. La calcularea necesităŃii de irigare se ia în consideraŃie cantitatea precipitaŃiilor?

Există înregistrări documentate a prognozelor pentru precipitaŃii şi cantitatea de precipitaŃii care s-a înregistrat efectiv (pluviometre).

Recom. Se recomandă fermierilor de păstrat înregistrările în dosar.

7.1.3. La calcularea necesităŃii de irigare se ia în consideraŃie evaporarea?

Fermierul poate demonstra cu ajutorul documentelor care sunt datele utilizate pentru a calcula rata de evaporare şi metoda de calcul.

Recom. Rata evaporării poate fi calculată printr-o formulă simplă pe baza tipului de sol, tipului culturii şi fazele de dezvoltare a culturii. SolicitaŃi o consultaŃie de la o staŃie meteorologică, un specialist în extensiune sau un consultant care poate să vă ajute să obŃineŃi sau să calculaŃi aceste date.

7.2 Metoda de irigare / fertilizare 7.2.1. S-a utilizat cel mai eficient şi practic

din punct de vedere comercial sistem de furnizare a apei pentru a asigura cea mai bună utilizare a resurselor de apă?

Sistemul de irigare utilizat este cel mai eficient sistem disponibil pentru cultura respectivă şi este acceptat de Codul Bunei Practici în Agricultură.

Recom. Sistemele de irigare trebuie să fie elaborate pentru performanŃe optime bazându-se pentru cultura ce urmează a fi produsă, sol, teren şi disponibilitatea apei. Trebuie efectuate verificări de întreŃinere frecvente şi programate pentru a garanta că echipamentul funcŃionează eficient, după cum s-a prevăzut, şi pentru a elimina scurgerile sau alte defecte. Se recomandă menŃinerea următoarelor înregistrări: 1. Planul sistemului de irigare; 2. Planul de calibrare şi înregistrări privind calibrarea Exemplu Înregistrare 7.2.1/01 şi Înregistrare 7.2.1/02 care include metoda de calibrare, rezultatele testelor şi numele persoanei care a efectuat calibrarea; 3. Planul şi înregistrări privind mentenanŃa. Exemplu Înregistrare 7.2.1/03 şi Înregistrare 7.2.1/04.

7.2.2. Există un plan de gestionare a apelor pentru a optimiza utilizarea apei şi reducerea pierderilor?

Există un plan documentat, care descrie paşii şi acŃiunile ce urmează a fi întreprinse pentru a implementa planul de gestionare.

Recom. Producătorul trebuie să planifice evitarea consumului sporit de apă, adică, nu există evaporare excesivă sau scurgeri, salinizare, etc. şi să ia în consideraŃie precipitaŃiile. Sistemul de irigare prin picurare este recunoscut ca cel mai eficient sistem pentru producerea fructelor şi legumelor, fiind urmată de sistemele prin aspersiune (micro-stropitoare, sistem fix prin aspersiune şi alte sisteme fixe, sisteme mobile de irigare prin aspersiune). Irigarea prin inundare sau prin şanŃuri este cea mai puŃin eficientă. Practicile de management vor avea un impact major asupra eficienŃei sistemului de irigare. Un plan de management recomandat, care urmează a fi adaptat la necesitate, este inclus în Planul 7.2.2.

7.2.3. Se menŃine înregistrări privind utilizarea apei de irigare/fertilizare?

Se menŃin înregistrări documentate care indică data şi volumul de apă în metri sau unitate de irigare. Dacă fermierul lucrează cu programe de irigare, în documente se indică volumul calculat şi volumul efectiv al apei de irigare. S-au obŃinut toate permisele de extragere şi

Recom. Înregistrările privind consumul apei de irigare trebuie să includă: • Data irigării, norma calculată necesară de irigare; • Volumul în metri cub de apă pentru o unitate de irigare; • Sursa de apă; • AutorizaŃie de folosinŃă specială a apei sau certificare, dacă e necesar. Înregistrare 7.2.3.

NR. CRT.


licenŃele necesare. 7.3 Calitatea apei de irigare 7.3.1. Apa de canalizare netratată a fost sau

este utilizată pentru irigare / fertilizare?

Apa de canalizare netratată nu se utilizează pentru irigare / fertilizare. În cazurile când se utilizează apă de canalizare tratată, calitatea apei trebuie să corespundă cu cerinŃele Îndrumarului pentru Utilizarea Sigură a Deşeurilor de Apă şi Excremente în Agricultură şi Aquacultură publicate de OrganizaŃia Mondială a SănătăŃii (OMS) în 1989.

Major Utilizarea apei de canalizare netratată pentru irigarea fructelor şi legumelor este interzisă.

7.3.2. S-a efectuat analiza anuală a riscurilor pentru poluarea apei de irigare/fertilizare?

Evaluarea riscurilor trebuie să ia în consideraŃie poluarea potenŃială microbiană, chimică sau fizică a tuturor surselor de apă pentru irigare / fertilizare.

Recom. În fiecare an trebuie efectuată o evaluare a calităŃii apei. Trebuie de evaluat riscurile de contaminare cu pesticide, fertilizanŃi, excremente ale animalelor, pompele ce funcŃionează pe combustibil, de exemplu rezultatele încercărilor (microbiologice şi chimice) pentru fiecare an vor fi înregistrate şi documentate. Riscul de contaminare microbiologică sau chimică este mai înalt pentru produsele irigate mai aproape de data recoltării. Unii din factori ce urmează a fi luaŃi în consideraŃie sunt indicaŃi în Punctul 4.1. Un exemplu de plan privind evaluarea riscurilor a fost inclus în Planul 7.3.2.

7.3.3. Apa de irigare este analizată cel puŃin o dată în an?

Analiza riscurilor trebuie să justifice frecvenŃa necesară pentru analiza apei de irigare, dacă apa se analizează mai des decât o dată pe an.

Recom. Dacă evaluarea riscurilor a apei de irigare indică un nivel înalt al riscului, apa pentru irigare trebuie testată mai des decât o dată pe an; trebuie identificată cauza apariŃiei riscului înalt, dacă riscul poate sau nu poate fi eliminat, trebuie identificate surse alternative de apă de irigare. Înregistrările privind rezultatele tuturor încercărilor trebuie păstrate.

7.3.4. Analiza este efectuată de un laborator acreditat?

Laboratorul poate efectua analize a N, P, K, Ec şi pH.

Recom. Numai laboratoare acreditate conform ISO 17025 sau EN 45001 vor fi utilizate: o listă a laboratoarelor recomandate este anexată la prezentul Ghid în Anexa 3. Înainte de testare, laboratorul trebuie contactat pentru consultaŃii referitor la prelevarea mostrelor de apă.

7.3.5. Analiza ia în consideraŃie contaminare microbiană?

Analiza riscurilor trebuie să conŃină un document în care se descriu contaminanŃii microbieni relevanŃi.

Recom. Testarea microbiologică a apei trebuie să includă fecalele care ar putea contamina produsele agricole (de exemplu, bacterii aşa ca E. coli şi paraziŃi / ouăle paraziŃilor aşa ca HelminŃii). Rezultatele încercărilor apei de irigare trebuie păstrate în dosar.

7.3.6. Analiza ia în consideraŃie poluanŃii chimici?

Analiza riscurilor trebuie să conŃină un document în care se descriu toate reziduurile chimice.

Recom. Testarea apei trebuie să includă chimicale poluante potenŃiale. Rezultatele încercărilor chimice trebuie confirmate vizavi de recomandările naŃionale de către laboratoarele de încercări. Aceste cerinŃe sunt de asemenea incluse în Punctul 4.1. evaluarea riscurilor.

7.3.7. Analiza ia în consideraŃie poluanŃii de metale grele?

Analiza riscurilor trebuie să conŃină un document în care se descriu contaminanŃii metalelor grele.

Recom. Testarea apei trebuie efectuată şi pentru metale grele. Rezultatele încercărilor pentru poluanŃi cu metale grele trebuie confirmate vizavi de recomandările naŃionale de către laboratoarele de încercări. Aceste cerinŃe sunt de asemenea incluse în Punctul 4.1. evaluarea riscurilor.

7.3.8. S-a acŃionat pentru a înlătura reacŃiile negative?

Există înregistrări documentate referitor la acŃiunile întreprinse şi rezultatele obŃinute până în prezent.

Recom. Dacă se obŃin rezultate negative (de exemplu, parametrii analizaŃi sunt depăşiŃi), trebuie de utilizat o sursă alternativă sigură de apă, cauza contaminării trebuie determinată imediat (se vor efectua şi alte încercări) sau apa trebuie tratată pentru a minimiza riscul de contaminare. Dacă apa este tratată oricum, metoda de tratare trebuie monitorizată şi rezultatele vor fi înregistrate. Toate acŃiunile corective întreprinse trebuie înregistrate în Înregistrări privind evaluarea riscurilor 7.3.2.

7.4 Sursa apei de irigare / fertilizare 7.4.1. Apa de irigare a fost extrasă din surse

durabile? Surse durabile se numesc sursele care furnizează apă suficientă în condiŃii normale (medii).

Recom. Fermierii trebuie să demonstreze că apa de irigare provine dintr-o sursă durabilă, fie prin păstrarea autorizaŃie de utilizare eliberată de autorităŃile locale, pe baza datelor volumului de apă din râu sau demonstrând că consumul estimat de apă este acoperit din rezervorul de apă de calitate adecvată al gospodăriei.

7.4.2. S-a solicitat consultaŃia autorităŃilor locale referitor la extragerea apei?

Sunt disponibile înregistrări documentate (scrisoare, licenŃă).

Recom. Fermierul trebuie să poată demonstra prin documente utilizarea autorizată a apei din toate sursele planificate (de exemplu, autorizaŃie, etc.)

8. PROTECłIA CULTURILOR

8.1 Elementele de bază de protecŃie a culturilor 8.1.1. ProtecŃia culturilor împotriva

dăunătorilor, bolilor şi buruienilor s-a realizat cu cantitate adecvată minimă

Toate cantităŃile produselor de uz fitosanitar utilizate sunt înregistrate şi includ justificări scrise, scopul şi limitele de intervenŃie. Fără

Minor Această secŃiune se focalizează asupra elaborării unui plan pentru implementarea tehnicilor de Management Integrat al Combaterii Dăunătorilor (MICD). Fermierii pot utiliza serviciile unui consultant extern privind protecŃia plantelor sau aplicarea cunoştinŃelor proprii privind MICD tehnicile de protecŃie a plantelor. Persoana

NR. CRT.


de produselor uz fitosanitar N/A. responsabilă sau consultantul trebuie să aibă un curs de instruire absolvit cu succes în MICD şi recunoscut şi să fie capabil să-şi demonstreze prin documente calificările tehnice. MICD este un subiect foarte larg. El se focalizează la elaborarea unor programe detaliate privind evaluarea terenului şi compatibilitatea culturilor, identificarea, monitorizarea (instalarea capcanelor) şi înregistrarea (examinarea) dăunătorilor şi bolilor concrete, justificarea documentată a selectării produselor de uz fitosanitar care urmează a fi utilizate de fermier, documentarea în prealabil a limitei (nivelurilor) dăunătorilor / bolilor la care se vor utiliza produsele de uz fitosanitar, adiŃional multe alte date.

8.1.2. Fermierii aplică tehnici de MICD recunoscute?

Există înregistrări care demonstrează aplicarea tehnicilor MICD, în cazurile posibile din punct de vedere tehnic.

Recom. Pentru a demonstra utilizarea tehnicilor şi sistemelor MICD, fermierul trebuie să menŃină înregistrări care arată că: • produsele de uz fitosanitar sunt utilizate numai dacă nivelul dăunătorilor justifică aplicarea pesticidelor sau dacă se ştie că s-a atins un nivel de justificare pentru dăunători şi aplicarea lor; • produsele de uz fitosanitar utilizate specifice scopului, dacă sunt disponibile şi eficiente, şi care nu vor distruge organismele benefice; • culturile sunt monitorizate regulat pentru identificarea existenŃei dăunătorilor, cât sunt de mulŃi şi la care fază de dezvoltare se află. Simultan, se evaluează şi se înregistrează nivelul (numărul) insectelor benefice (răpitorilor). Aceste informaŃii se păstrează; • produsele de uz fitosanitar se aplică la momentul când dăunătorii vizaŃi se află la etapa iniŃială de dezvoltare când pot fiomorâŃi cel mai uşor (de exemplu, insecte tinere); • după ce se verifică nivelul insectelor benefice pe culturi aceste date sunt înregistrate se ia în consideraŃie înainte de a lua decizia de a stropi culturile şi selectarea produsului de uz fitosanitar; • de fiecare dată când e posibil, se utilizează mijloace de control biologic şi cultural. Înregistrările trebuie păstrate pentru a demonstra utilizarea minimă şi eficientă a chimicalelor, inclusiv: dăunătorii identificaŃi pe cultură, produsele de uz fitosanitar selectate, justificarea alegerii anume a acestor produse de uz fitosanitar, se respectă intervalul până la recoltare (perioada de repaus), numele şi calificarea consultantului tehnic, calculele ratelor de aplicate, detaliile legate de aplicare (vezi înregistrarea 8.3.1/01), limitele la care aplicarea produsele de uz fitosanitar este considerată necesară. Trebuie să existe o legătură / înregistrare a monitorizării culturilor şi înregistrările ce se referă la aplicarea produsele de uz fitosanitar. • Acest punct de control trebuie să fie consistent cu cerinŃele punctului de control 8.2.6., de exemplu, 8.3.1/01. Vezi mostră Înregistrare 8.1.2 privind implementarea MICD.

8.1.3. S-au respectat recomandările antirezistenŃă pentru a menŃine eficienŃa produselor de uz fitosanitar disponibile?

Când nivelul de contaminare cu dăunători, boli şi buruiene necesită intervenŃii repetate asupra culturilor, există înregistrări care demonstrează că se respectă recomandările antirezistenŃă specificate pe eticheta produsului.

Minor Dacă dăunătorii sau bolile nu sunt eliminate prin stropire, ar putea fi necesar să se utilizeze un alt produs de uz fitosanitar, cu un alt ingredient activ. În orice caz, fermierii trebuie să-şi planifice programele de stropire a culturilor, astfel încât să se utilizeze diferite produse de uz fitosanitar, fiecare cu ingredient activ diferit, cu scopul de a preveni apariŃia rezistenŃei la dăunători / boli la vreun ingredient activ. Cantitatea de produs de uz fitosanitar utilizat trebuie să fie exactă cu cantitatea de produs recomandată de pe etichetă ( în cazul în care limita maximă admisibilă specificată de clientul este depăşită, atunci consultaŃi Punctul 8.7.2)

8.1.4. AsistenŃa pentru implementarea MICD a fost obŃinută prin instruire sau consultaŃii?

Tehnicianul responsabil al fermei a beneficiat de instruire oficială, care s-a documentat, şi /sau consultantul tehnic extern în MICD îşi poate demonstra calificarea tehnică.

Minor Trebuie înregistrate toate cursurile de instruire frecventate şi / sau certificate obŃinute în MICD, împreună cu experienŃa suplimentară în acest domeniu.

8.2 Alegerea pesticidelor 8.2.1. Produsele de uz fitosanitar aplicate

sunt potrivite pentru cultură, după cum se recomandă pe eticheta produsului?

Toate produsele de uz fitosanitar aplicate sunt potrivite şi aplicarea lor poate fi justificată (conform recomandărilor de pe etichetă sau publicaŃiei organismului oficial de înregistrare) pentru combaterea dăunătorilor, bolilor şi buruienilor.

Major AgenŃia NaŃională Fitosanitară este responsabilă pentru aprobarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanŃilor din România. Ea evaluează, înregistrează şi reglementează utilizarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanŃilor. Managerul trebuie să se asigure că toate produsele de uz fitosanitar selectate sunt înregistrate pentru combaterea dăunătorilor şi bolilor concrete pentru culturi concrete şi sunt utilizate conform instrucŃiunilor de pe etichetă sau după obŃinerea permisului de utilizare din partea statului.

8.2.2. Fermierii utilizează numai produse de uz fitosanitar care sunt înregistrate în Ńara de utilizare pentru culturile pentru

Toate produsele de uz fitosanitar aplicate sunt înregistrate oficial sau utilizarea lor este permisă de o organizaŃie guvernamentală

Major Managerii trebuie să utilizeze numai produsele de uz fitosanitar care au fost înregistrate în România aprobate de AgenŃia NaŃională Fitosanitară şi înregistrate în Registrul de Stat al Produselor de uz Fitosanitar şi a FertilizanŃilor şi numai pe culturile pentru care aceste produse au fost înregistrate.

NR. CRT.


care există programe oficiale de înregistrare?

adecvată din Ńara de aplicare.

8.2.3. Există o listă actualizată a produselor de uz fitosanitar care sunt utilizate şi aprobate pentru culturile crescute?

Există o listă documentată, actualizată anual, a denumirilor comerciale a produselor de uz fitosanitar (inclusiv compoziŃia ingredientelor active, sau organismelor benefice) care sunt utilizate pentru culturile cultivate sau care au fost cultivate de gospodăria inclusă în EUREPGAP® în ultimele 12 luni.

Minor Trebuie să existe o listă actualizată a chimicalelor care sunt aplicate sau sunt planificate a fi utilizate, împreună cu scopul aplicării produselor de uz fitosanitar. Această listă trebuie să includă: • Denumirea produselor de uz fitosanitar sau denumirea comercială; • Ingredientul activ sau organismele benefice; • Confirmarea înregistrării pesticidului în România pentru produsul şi cultura pentru care va fi aplicat; • Confirmarea faptului că produsul de uz fitosanitar poate fi utilizat pe o cultură pentru combaterea dăunătorului concret (justificare) în conformitate cu legislaŃia de stat privind lista produselor de uz fitosanitar. Plan 8.2.3.

8.2.4. Această listă ia în consideraŃie modificările făcute la legislaŃia locală şi naŃională privind produsele de uz fitosanitar ?

Lista documentată actualizată a denumirilor comerciale a produselor de de uz fitosanitar utilizate şi înregistrate oficial pentru utilizare pentru culturile crescute în prezent sau culturile care au fost cultivate de gospodăria inclusă în EUREPGAP în ultimele 12 luni a fost actualizată conform ultimelor modificări aplicabile la legislaŃia privind produsele de uz fitosanitar , aprobărilor, intervalelor până la recoltare etc.

Minor Acest punct de control este legat de punctul 8.2.2. Conform prevederilor legislative şi Standardelor EUREPGAP, managerii trebuie să cunoască toate modificările din Registrele şi Regulamentele privind produsele de uz fitosanitar şi a fertilizanŃilor (adică, Registrul de stat pentru produsele uz fitosanitar şi a fertilizanŃilor). Înainte de utilizarea produselor de uz fitosanitar care au fost depozitate o perioadă, fermierul va solicita furnizorul sau specialistul în extensiune pentru a afla dacă acestea nu au fost interzise, retrase din uz sau dacă recomandările pentru utilizarea lui nu au fost modificate. Fermierii pot obŃinute informaŃii despre utilizarea produsele de uz fitosanitar de la emisiunile TV sau radio, abonarea la reviste agricole şi colaborarea cu experŃi recunoscuŃi / certificaŃi din industrie.

8.2.5. Pesticidele interzise în Uniunea Europeană nu sunt utilizate la culturile care vor fi exportate în UE?

Registrele documentate ale aplicării produselor de uz fitosanitar confirmă că în ultimele 12 luni nu au fost utilizate produse de uz fitosanitar interzise de Uniunea Europeană (UE) la culturile incluse în cadrul EUREPGAP® care urmează a fi vândute în UE (adică din Lista Directivei UE de interzicere - 79/117/EC şi amendamentele ei).

Major Nu există produse de uz fitosanitar înregistrate spre utilizare în România şi aprobate de AgenŃia NaŃională Fitosanitară care au fost interzise în Uniunea Europeană din Lista Directivei UE - 79/117/EC.

8.2.6. Dacă produsele de uz fitosanitar sunt selectate de consultanŃi, ei îşi pot demonstra competenŃa?

Dacă Registrele aplicării produselor de uz fitosanitar care indică că tehnicianul responsabil pentru selectarea produselor de uz fitosanitar este un consultant calificat, competenŃa lui tehnică poate fi demonstrată cu ajutorul certificatelor oficiale de calificare sau de participare la cursuri de instruire în domeniu.

Major O persoană calificată trebuie să fie responsabilă pentru selectarea pesticidelor, la fel ca şi pentru fertilizanŃi. Persoana responsabilă trebuie să fi urmat cursuri de instruire relevante privind produsele de uz fitosanitar / chimicalelor. De exemplu, Normele 49 din Moldova adoptate în octombrie 2001. Documentele care demonstrează competenŃa acestei persoane pot include una sau mai multe din cele de mai jos: • Un certificat de la un curs de instruire recunoscut privind utilizarea chimicatelor; • CV-ul documentat al persoanei responsabile pentru luarea deciziilor privind selectarea produselor de protecŃie a culturilor. CV-ul trebuie să demonstreze competenŃa persoanei şi poate include: – Anii de experienŃă relevantă; – Cursurile de instruire frecventate; – Zilele de lucru în câmp, conferinŃele etc. frecventate în fiecare an ; – Metodele utilizate pentru a fi la curent; – Colaborarea, sau asistenŃa primită de la cercetători şi alŃi experŃi; • O scrisoare de confirmare de la o autoritate reglementă sau din industrie, care indică competenŃa persoanei responsabile. Dacă persoana care selectează produsele de uz fitosanitar şi decide ratele de aplicare este diferită de persoana care pregăteşte şi aplică produsele de uz fitosanitar, trebuie întocmită o instrucŃiune scrisă de către consultant pentru fiecare aplicare a produsului de uz fitosanitar şi pentru spălarea şi eliminarea a containerelor utilizate şi a vaselor în care s-au spălat containerele. InstrucŃiunea scrisă trebuie să includă cultura, amplasarea culturii, produsul ce urmează a fi utilizat (denumirea comercială a produsului de uz fitosanitar şi ingredientul activ), cantitatea produsului de uz fitosanitar şi cantitatea apei utilizate, numele şi semnătura consultantului, şi data emiterii instrucŃiunii. De exemplu, Înregistrare 8.2.6

8.2.7. Dacă produsele de uz fitosanitar sunt Dacă Registrele aplicării produselor de uz Major Dacă fermierul este responsabil pentru alegerea produselor de uz fitosanitar şi ratele de aplicare, el trebuie să

NR. CRT.


selectate de fermier, el îşi poate demonstra competenŃa şi cunoştinŃele?

fitosanitar care indică că tehnicianul responsabil pentru selectarea produselor de uz fitosanitar este însuşi fermierul, competenŃa lui tehnică poate fi demonstrată cu ajutorul documentelor tehnice, adică, literatura tehnică privind produsul, sau participarea la cursuri de instruire în domeniu etc.

demonstreze competenŃa şi cunoştinŃele sale în conformitate cu punctul 8.2.6 de mai sus.

8.2.8. Rata de aplicare corectă a produselor de uz fitosanitar pentru cultura ce urmează a fi tratată este calculată, pregătită şi înregistrată conform instrucŃiunei de pe etichetă?

Există documente care arată că rata corectă de aplicare a produsului de uz fitosanitar pentru cultura ce urmează a fi tratată corespunde cu instrucŃiunea de pe etichetă şi a fost calculată, pregătită şi înregistrată corect.

Minor Dacă persoana responsabilă este managerul unei companii de consultanŃă externe, el trebuie să demonstreze că este competent şi instruit pentru a lua decizii privind utilizarea produselor de uz fitosanitar. Managerul trebuie să prezinte pentru auditor documente ce ar demonstra că fiecare utilizare a produselor de uz fitosanitar a fost calculată: • conform instrucŃiuni de pe etichetă; sau • o cantitatea mai mică indicată pe etichetă, dacă se permite conform legislaŃiei statului; sau • cu permisiunea AgenŃiei NaŃionale Fitosanitare ce nu coincide cu instrucŃiunile de pe etichetă*; • utilizarea corectă a echipamentului de măsurare a pesticidelor, care este apoi aplicat cu ajutorul unei stropitori sau a unui echipament calibrat. O copie ale etichetelor sau permiselor de utilizare a pesticidelor se păstrează împreună cu înregistrările pentru stropire, vezi mai jos punctul 8.3.1/01. Înregistrările privind calibrarea cântarului şi echipamentului de aplicare trebuie menŃinute în conformitate cu Înregistrarea 8.5.2. AdiŃional, înregistrări privind cantităŃile de produse de uz fitosanitar procurate şi utilizate trebuie să fie egale. *(Înregistrarea spre utilizare în România, de exemplu, pentru culturi noi, care nu au fost înscrise pe eticheta produsului)

8.3 Înregistrările aplicărilor 8.3.1. Toate aplicările produselor de uz

fitosanitar au fost înregistrate, inclusiv denumirea şi soiul culturii?

Toate registrele aplicărilor produselor de uz fitosanitar indică denumirea şi soiul culturii tratate.

Major Persoana(ele) responsabilă(e) trebuie să menŃină înregistrări exacte ale fiecărei aplicări a produselor de uz fitosanitar. Eticheta produsului de uz fitosanitar este principala sursă de informaŃie despre aplicarea lui, dar ea trebuie utilizată în conformitate cu actualizările sau modificările emise de producător sau de stat. Sunt necesare toate informaŃiile incluse în Înregistrarea 8.3.1/01. Înregistrările trebuie completate în totalitate pentru fiecare aplicare. Se cere ca o astfel de înregistrare să fie efectuată pentru fiecare cultură, cu înregistrări separate pentru fiecare teren (sau câmp) a culturii care este tratată separat. La fel, persoana responsabilă şi / sau consultantul tehnic poate obŃine informaŃii relevante suplimentare despre produsele de uz fitosanitar pentru utilizarea lor în gospodării / culturi de la AgenŃia NaŃională Fitosanitară în cazul produselor de uz fitosanitar înregistrate spre utilizare în România

8.3.2. Toate aplicările produselor de uz fitosanitar au fost înregistrate, inclusiv locul aplicării?

Toate registrele aplicărilor produselor de uz fitosanitar indică zona geografică, denumirea sau numărul de referinŃă a fermei, şi câmpul, livada sau sera unde se află cultura tratată.

Major Înregistrările 8.3.1 urmează a fi completate la data aplicării.

8.3.3. Toate aplicările produselor de uz fitosanitar au fost înregistrate, inclusiv data de aplicare?

Toate registrele aplicărilor produselor de uz fitosanitar indică data exactă (ziua/luna/anul) de aplicare.


8.3.4. Toate aplicările produselor de uz fitosanitar au fost înregistrate, inclusiv denumirea comercială a produsului şi ingredientul (ele) activ(e)?

Toate registrele aplicărilor produselor de uz fitosanitar indică denumirea comercială a produsului şi ingredientul (ele) activ(e) sau insectă benefică.


8.3.5. Operatorul aplicării produselor de uz fitosanitar a culturilor a fost inclus în registre?

Operatorul care a aplicat produsele de uz fitosanitar a fost inclus în registre.

Minor Înregistrările 8.3.1 urmează a fi completate la data aplicării.

8.3.6. Toate aplicările produselor de uz fitosanitar au fost înregistrate, inclusiv justificarea aplicării?

Denumirea răspândită a dăunătorilor, bolilor sau buruienilor tratate este indicată în documentele tuturor registrelor aplicărilor produselor de uz fitosanitar.


NR. CRT.


8.3.7. Toate aplicările produselor de uz fitosanitar au fost înregistrate, inclusiv autorizaŃia tehnică pentru aplicare?

Tehnicianul responsabil care recomandă aplicarea produselor de uz fitosanitar este inclus în registre.


8.3.8 Toate aplicările produselor de uz fitosanitar au fost înregistrate, inclusiv informaŃia potrivită pentru identificarea cantităŃii aplicate?

Toate registrele aplicărilor produselor de uz fitosanitar indică cantitatea totală a produsului care urmează să fie aplicată ca greutate sau volum, sau cantitatea totală de apă (sau alt solvent) şi doza în g/l sau în alte unităŃi de măsură recunoscute pe plan internaŃional pentru produsele de uz fitosanitar.


8.3.9 Toate aplicările produselor de uz fitosanitar au fost înregistrate, inclusiv echipamentul de aplicare utilizat?

În registrele aplicărilor produselor de uz fitosanitar se indică tipul de echipament utilizat pentru toate produsele de uz fitosanitar (dacă sunt dispozitive diferite, ele se enumeră individual) şi metoda utilizată (adică, rucsac, volum mare, ULV, prin sistemul de irigare, stropire, fumigare. aerian sau altă metodă).


8.3.10. Toate aplicările produselor de uz fitosanitar au fost înregistrate, inclusiv intervalul până la recoltare?

Intervalul până la recoltare a fost înregistrat pentru toate aplicările produselor de uz fitosanitar.


8.4 Perioada până la recoltare 8.4.1. S-au respectat şi sau înregistrat

intervalele până la recoltare? Fermierul poate demonstra că s-au respectat intervalele până la recoltare a aplicării produselor de uz fitosanitar prin utilizarea procedurii bine documentate, ca de exemplu, registrul aplicărilor produselor de uz fitosanitar şi datele de recoltare a culturilor tratate. În particular, pentru cazurile de multiplă recoltare se stabilesc diferite sisteme în câmp, livadă sau seră, de exemplu, semne de preîntâmpinare, etc. pentru a asigura respectarea intervalelor.

Major Înregistrările privind tratarea culturilor trebuie menŃinute conform formatului Înregistrarea 8.3.1/01. Se vor utiliza numai chimicalele aprobate şi se vor respecta perioadele de abŃinere (denumite şi intervale până la recoltare). Obiectivul perioadelor de abŃinere este de a asigura utilizatorii că reziduurile produselor de uz fitosanitar nu vor depăşi Limitele Maxime Admisibile la momentul recoltării. Aceste recomandări şi calcule sunt efectuate pe bază ştiinŃifică de companii agrochimice, în cooperare cu autorităŃile şi includ cercetări medicale şi recomandări meteorologice pentru Ńara care va aplica. Înregistrările privind recoltarea trebuie efectuate pentru fiecare cultură, indicându-se data recoltării şi demonstrându-se că data recoltării depăşeşte datele perioadei de abŃinere. Înregistrările privind recoltarea trebuie completate (iar perioadele corecte de abŃinere confirmate) înainte să înceapă maturarea. Se recomandă înregistrări privind datele recoltării Înregistrare 8.4.

8.5 Echipament de aplicare 8.5.1. Echipamentul de aplicare este

menŃinut în stare bună? Echipamentul de aplicare a produselor de uz fitosanitar este menŃinut în stare bună cu înregistrări documentate a lucrărilor de întreŃinere pentru toate reparaŃiile, schimbarea uleiului etc. efectuate.

Minor Trebuie să existe un sistem de management implementat pentru a garanta că se efectuează lucrări de mentenanŃă pentru toate echipamentele din cadrul fermei / depozitului. Trebuie întocmit un plan al lucrărilor de mentenanŃă pentru toate echipamentele care ar putea influenŃa siguranŃa produselor sau protecŃia personalului, sau eficienŃa fermei, care include echipamentul de aplicare a produselor de uz fitosanitar şi de irigare. Planul activităŃilor de mentenanŃă trebuie să conŃină: • Echipamentul la care se vor face intervenŃii de mentenanŃă; • Tipul lucrărilor de mentenanŃă; • FrecvenŃa lucrărilor de mentenanŃă; • Personalul responsabil pentru lucrările de mentenanŃă. Pentru mentenanŃă se recomandă Planul 8.5.1/01. şi Înregistrare 8.5.1/02.

8.5.2. Echipamentul de aplicare este verificat anual?

Echipamentul de aplicare a produselor de uz fitosanitar a fost verificat în ultimele 12 luni şi aceasta se atestă sau se documentează fie prin participarea la programul oficial sau de îndeplinirea verificării de către o persoană care îşi poate demonstra competenŃa.

Minor Calibrarea este procesul prin care se garantează că toate echipamentele de măsurare indică corect măsurile, au toleranŃă potrivită şi sunt exacte. O persoană, care poate demonstra că este competentă pentru această activitate, trebuie să calibreze fiecare dispozitiv utilizat pentru aplicarea produselor de uz fitosanitar. Calibrarea trebuie să fie efectuată cel puŃin o dată pe an şi rezultatele calibrării trebuie înregistrate. Deseori producătorii echipamentului / maşinilor oferă şi un ghid pentru calibrare şi această sursă este acceptabilă. Dacă nu există instrucŃiuni, trebuie să contacteze producătorul sau furnizorul pentru a solicita instrucŃiuni privind calibrarea. Înregistrarea trebuie să includă data calibrării, metoda de calibrare, ajustările (dacă sunt necesare), persoana care a efectuat calibrarea. Pentru calibrare se recomandă Planul de calibrare 8.5.2/01 şi Înregistrare privind

NR. CRT.


calibrarea 8.5.2/02. 8.5.3. Fermierul este implicat într-un

program de calibrare-certificare independent?

Implicarea fermierului într-un program de calibrare-certificare independent este documentată

Recom. Dacă echipamentul utilizat de fermă a fost oferit de cooperative sau contractori, managerul fermei trebuie să insiste să primească (şi apoi să continue înregistrarea) rezultatele testelor de calibrare efectuate de operatorul cooperativei sau de contractor. În acest caz, sau operatorul cooperativei sau contractorul trebuie să poată demonstra (prin intermediul certificatelor de instruire, etc.) că sunt competenŃi pentru îndeplinirea acestei activităŃi.

8.5.4. La amestecarea produselor de uz fitosanitar se respectă procedurile de manipulare şi echilibrare indicate pe etichetă?

FacilităŃile, inclusiv echipamentul potrivit de măsurare, trebuie să fie adecvate pentru amestecarea produselor de uz fitosanitar întru respectarea procedurilor de manipulare şi echilibrare corecte indicate pe etichetă.

Minor Persoana responsabilă trebuie să documenteze şi să implementeze sisteme de protecŃie sigure de lucru care sunt create şi menŃinute pentru a demonstra că produsele de uz fitosanitar sunt manipulate şi încărcate după cum se indică pe eticheta lor. Acestea includ: • Metode corecte de manipulare şi umplere la utilizarea echipamentului de amestecare a chimicalelor; • Inspectarea, curăŃirea şi întreŃinerea regulată a clădirilor, punctelor de încărcare a produsele de uz fitosanitar şi a echipamentului de amestecare a lor; • Instruirea, instructaj şi supraveghere la locul de muncă; De exemplu, Instructaj privind sistemele de siguranŃă la locul de muncă • ExistenŃa îmbrăcămintei şi a echipamentului de protecŃie corespunzător, care este adecvat şi menŃinut bine etc.

8.6 Lichidarea surplusului amestecului de substanŃe aplicate 8.6.1. Surplusurile amestecului de substanŃe

aplicate sau apa cu care s-a spălat containerul sunt lichidate în conformitate cu legile naŃionale, dacă există, iar dacă nu există, conform punctelor 8.6.2 şi 8.6.3, care trebuie respectate pentru a nu depăşi normele?

Surplusurile amestecului de substanŃe aplicate sau apa cu care sa spălat containerul sunt lichidate în conformitate cu legile naŃionale, dacă există, iar dacă nu există, conform punctelor 8.6.2 şi 8.6.3. Fără N/A.

Minor Pentru fiecare suprafaŃă / câmp supusă tratării trebuie să se pregătească o cantitatea exactă de soluŃie de produs de uz fitosanitar. Orice surplus sau apă cu care s-a spălat vasul trebuie lichidat cu mare grijă; cultura nu poate fi stropită de două ori (în cazul când apa diluată de la spălatul vasului este utilizată la stropirea culturilor netratate anterior Vezi punctul 8.6.2). Dacă nu există o opŃiune mai bună, în caz de urgenŃă, amestecul suplimentar de produse de uz fitosanitar trebuie stropit pe pârloagă - pământ unde nu pasc animalele, nu este utilizat de oameni pentru agrement şi unde nu există riscuri de contaminare chimică a apei (inclusiv a apei subterane). Se vor menŃine înregistrări privind suprafeŃele unde s-a împrăştiat surplusul soluŃiei produsului de uz fitosanitar şi / sau apei cu care s-a spălat containerul, şi cantitatea produsului stropit.

8.6.2. Surplusurile amestecului de substanŃe aplicate sau apa cu care s-a spălat containerul sunt aplicate unei părŃi netratate a culturilor, atât timp cât dozele recomandate nu au fost depăşite şi se menŃin înregistrări?

Când surplusurile amestecului de substanŃe aplicate sau apa cu care s-a spălat containerul sunt aplicate unei părŃi netratate a culturilor există înregistrări documentate că dozele recomandate (indicate pe etichetă) nu au fost depăşite şi această aplicare a fost înregistrată în acelaşi mod şi cu aceiaşi rigurozitate ca şi o aplicare normală a produselor de uz fitosanitar.

Recom. Dacă surplusul soluŃiei de produs de uz fitosanitar se utilizează pentru a stropi culturile „netratate”, atunci se aplică cerinŃele punctelor de la 8.3 până la 8.5, ce include şi Înregistrarea 8.3.1/01. Acest punct de control asigură şi documentează faptul că nici o cultură nu este tratată cu cantităŃi excesive de produs de uz fitosanitar la un moment dat. (Notă: utilizarea excesivă a produselor de uz fitosanitar poate fi fitotoxică - dăunătoare plantelor - şi poate duce la depăşirea LMA).

8.6.3. Surplusurile amestecului de substanŃe aplicate sau apa cu care s-a spălat containerul sunt aplicate pe pârloagă, conform legislaŃiei şi s-au făcut înregistrările de rigoare?

Când surplusurile amestecului de substanŃe aplicate sau apa cu care s-a spălat containerul sunt aplicate pe pârloagă, se poate demonstra că este o practică legală şi toate aplicările au fost înregistrate în acelaşi mod şi cu aceiaşi rigurozitate ca şi o aplicare normală a produselor de uz fitosanitar cu evitarea riscului de contaminare a apelor de suprafaŃă.

Recom. Dacă o anumită suprafaŃă de pământ este folosită regulat pentru lichidarea surplusului de soluŃie de pesticide sau a apei cu care s-au spălat containerele, trebuie să se asigure că această suprafaŃă de pământ nu devine contaminată şi că sursele de apă (inclusiv cele subterane) nu au fost contaminate. Aceasta este deosebit de important dacă această suprafaŃă de pământ urmează a fi utilizată pentru producŃia agricolă în viitor. Zonele de conservare NU trebuie să fie utilizate pentru lichidarea surplusului soluŃiilor de produse de uz fitosanitar /apei cu care s-au spălat containerele. Trebuie luate în consideraŃie cerinŃele punctelor de control 4.1.1 şi de la 8.3 până la 8.5, dacă pârloagele sunt utilizate pentru lichidarea surplusului soluŃiilor de produs de uz fitosanitar.

8.7 Analiza reziduurilor produselor de uz fitosanitar 8.7.1. Fermierul sau orice client al fermierul

poate prezenta dovezi curente ale testării anuale a reziduurilor sau de participare la sistemul de monitorizare a reziduurilor produselor uz fitosanitar al unei terŃe părŃi, care poate fi trasabil spre fermă şi care include produsele

Sunt disponibile înregistrări actuale documentate sau registre fie a efectuării testării anuale a reziduurilor sau de participare la sistemul de monitorizare a reziduurilor produselor de uz fitosanitar al unei terŃe părŃi care poate fi trasabil spre fermă.

Major Ferma trebuie să poată demonstra că produsele recoltate sau manipulate sunt analizate anual privind depistarea reziduurilor produselor de uz fitosanitar. FrecvenŃa testării fiecărei culturi poate fi bazată pe riscurile asociate produsul utilizat şi cu cerinŃele clienŃilor, dar trebuie să fie analizate cel puŃin o dată pe an. Compania trebuie să facă încercări pentru depistarea reziduurilor tuturor produselor de uz fitosanitar utilizate pentru a verifica dacă LMA nu sunt depăşite la momentul recoltării fructelor şi legumelor. Încercările trebuie efectuate de laboratoare acreditate. Fermierii trebuie să se asigure că laboratorul ales este acreditat pentru efectuarea încercărilor respective. Rezultatele analizelor primite de la laboratoare trebuie păstrate împreună cu înregistrările

NR. CRT.


de uz fitosanitar aplicate de ferma respectivă?

EUREPGAP.

8.7.2. Fermierul (sau clientul său) poate demonstra că are informaŃii despre piaŃa pe care el intenŃionează să comercializeze produsele sale şi restricŃiile faŃă de limita maximă admisibilă de reziduuri (LMA) pe piaŃă?

Fermierul sau clientul său trebuie să dispună de o listă a limitelor maxime admisibile de reziduuri aplicabile pe piaŃă/pieŃele pe care intenŃionează să-şi comercializeze produsele (fie internă sau externă). Limitele maxime admisibile de reziduuri vor fi identificate fie prin demonstrarea corespondenŃei cu clienŃii care confirmă aceste informaŃii sau prin selectarea Ńărilor unde se preconizează comercializarea produselor şi se prezintă dovezi de participare la un sistem de verificare a conŃinutului de reziduuri care respectă limitele maxime admisibile de risc din Ńările respective. Cînd un grup de Ńări are ca scop comercializarea produselor, sistemul de verificare a conŃinutului de reziduuri trebuie să respecte cele mai stricte limite maxime admisibile de reziduuri aplicate curent în grup.

Major Acest punct de control stipulează că o copie a LMA pentru Ńările înde se va exporta produsele trebuie păstrate în dosar atât de producător cât şi de exportator. LMA sunt revizuite şi modificate la anumite intervale de timp şi din această cauză paginile web cu informaŃiile actualizate sunt foarte utile. Dacă s-a stabilit o colaborare bună cu clienŃii din Ńara de destinaŃie, solicitaŃi să vă ofere informaŃii relevante privind LMA din Ńara lor. Probleme pot apărea şi când Ńara importatoare nu a stabilit LMA pentru un produs ce se utilizează pe larg în Ńara care exportă. Aceasta nu înseamnă numaidecât că acest produs a fost interzis, dar ar putea însemna că Ńara importatoare nu are necesitate de acest produs şi nu a avut o cauză să stabilească o LMA. Cu toate acestea, lipsa unei LMA are acelaşi efect ca şi în cazul unei LMA este zero, pentru că din cauza lipsei unei LMA, orice reziduuri depistate sunt inacceptabile.

8.7.3. S-au întreprins acŃiuni pentru respectarea restricŃiilor privind limita maximă admisibilă de reziduuri de pe piaŃa pe care fermierul intenŃionează să-şi comercializeze produsele?

Dacă limita maximă admisibilă de reziduuri pe piaŃa pe care fermierul intenŃionează să-şi comercializeze produsele este mai strictă decât în Ńările de producere, fermierul sau clientul său poate demonstra că în procesul de producŃie aceste restricŃii s-au luat în consideraŃie (modificare, în caz de necesitate, a regimului de aplicare a produselor de uz fitosanitar şi/sau utilizarea rezultatelor testării pentru reziduuri a produselor).

Major Dacă un fermier planifică să-şi exporte produsele, el trebuie să compare LMA acceptate în România cu cele acceptate în potenŃialele Ńări de export. Dacă LMA sunt mai mici în Ńara unde sa va exporta produsele decât în România, trebuie micşorate cantităŃile de produse de uz fitosanitar aplicate, intervalele până la recoltă (perioadele de abŃinere) trebuie prelungite sau efectuate analize de laborator pentru a se asigura că nivelul reziduurilor ce rezultă din cantitatea de aplicare ale produselor de uz fitosanitar în România nu depăşeşte limita maximă admisibilă în Ńara unde se va exporta.

8.7.4. Există un plan de acŃiune pentru cazurile când s-a depăşit limita maximă admisibilă de reziduuri (LMA) fie pentru Ńara de producŃie, fie în Ńările de desfacere?

Există o procedură bine documentată a măsurilor şi acŃiunilor corective (inclusiv, informarea clienŃilor, trasabilitatea produsului etc.) care urmează a fi întreprinse în cazul în care analiza produselor de uz fitosanitar indică că LMA (fie pentru Ńara de producŃie, fie în Ńările de desfacere) este depăşit.

Major Pentru acest punct critic de control, fermierul trebuie să întocmească şi să documenteze un plan. Planul trebuie să conŃină o procedură documentată a acŃiunilor corective necesare pentru cazurile când testele pentru reziduurile chimice arată valori ce depăşesc LMA permise. AcŃiunile corective trebuie să includă; i) acŃiuni pentru cultura afectată şi ii) identificarea şi înlăturarea cauzei problemei şi iii) acŃiuni întreprinse pentru prevenirea reapariŃiei acestei probleme. Aceasta ar putea include, dar nu se limitează la: • Informarea clienŃilor referitor la lotul de produse afectat (dacă produsele au fost deja livrate); • Extinderea perioadelor de abŃinere (adică a intervalului până la recoltare) şi repetarea încercărilor după o anumită perioadă, dacă problema a fost identificată înainte de recoltare; dacă problema este descoperită după recoltare, se va efectua o analiză repetată pentru a controla încă o dată cultura; • Distrugerea produsului, cu excepŃia cazurilor când poate fi identificată o altă piaŃă ce acceptă nivelul existent de reziduuri. • Revizuirea procesului de aplicare a produselor de uz fitosanitar întreprins în câmp şi a altor activităŃi, pentru a preveni apariŃia depăşirii LMA.

8.7.5. Se respectă corect procedurile de prelevare a probelor?

Există dovezi documentate care demonstrează respectarea procedurilor privind prelevarea probelor. Prelevarea probelor poate fi efectuată de laborator sau de crescător, cu condiŃia că procedura este.

Recom. O procedură model / mostră recomandată (similară celei recomandate de Codex şi Regulamentul UE) .

8.7.6. Laboratorul care testează produsele este acreditat de o autoritate naŃională

Există dovezi documentate clare fie pe antetul scrisorilor sau copii ale acreditării etc. că

Minor Pentru a îndeplini această cerinŃă laboratorul de încercări pentru depistarea reziduurilor a produselor de uz fitosanitar trebuie să fie acreditat de RENAR. Dacă acreditarea nu este menŃionată pe raportul de încercări

NR. CRT.


competentă la standardul ISO 17025 sau un standard echivalent?

laboratoarele care efectuează testarea conŃinutului de reziduuri ale produselor de uz fitosanitar au fost acreditate în acest domeniu de o autoritate naŃională competentă la standardul ISO 17025 sau un standard echivalent (când se prezintă participarea la testele de confirmare a pregătirii profesionale).

prezentat de laborator, trebuie obŃinută o copie a certificatului de acreditare.

8.8 Păstrarea şi manipularea produselor de uz fitosanitar 8.8.1. Produsele de uz fitosanitar sunt

păstrate în conformitate cu regulamentele locale?

Depozitele de păstrare a produselor uz fitosanitar respectă toate legile şi regulamentele naŃionale, regionale şi locale în vigoare.

Minor Toate produsele de uz fitosanitar din gospodărie trebuie păstrate într-un depozit sigur, care cel puŃin îndeplineşte cerinŃele minime locale de construcŃii. Fermierul este responsabil pentru crearea unei încăperi sigure pentru păstrarea produselor de uz fitosanitar (prin definiŃia minimă sigură înseamnă inaccesibil copiilor). Trebuie să se aloce încăperi separate pentru păstrarea: fertilizanŃilor, produselor de uz fitosanitar, substanŃele care trebuie lichidate, containerele goale de produse de uz fitosanitar care trebuie reciclate / distruse, lubrifianŃi care urmează a fi utilizaŃi şi deşeuri de lubrifianŃi, motorină / combustibil etc. De obicei acest depozit poate fi în aceiaşi construcŃie, dar totuşi ele trebuie să fie clar separate şi marcate adecvat. Produsele de uz fitosanitar trebuie păstrate într-o încăpere separată ce poate fi încuiată, hainele de protecŃie nu trebuie păstrate în aceiaşi încăpere

8.8.2. Produsele de uz fitosanitar sunt păstrate întrun depozit adecvat?

Depozitele de păstrare a produselor de uz fitosanitar sunt construite astfel încât sunt structural solide şi durabile.

Minor Depozitele trebuie construite din materiale adecvate în conformitate cu reglementele specifice. Materialele utilizate pentru construcŃie trebuie să fie durabile, rezistente la apă şi incendii, de exemplu, beton sau metal (sau cărămizi).Depozitele trebuie menŃinute în stare bună. Uşile depozitului trebuie să fie din metal. Se cere ca depozitul: • Să poată fi încuiat; • Să nu poată fi supus fluctuaŃiilor de temperatură, care ar putea afecta negativ produsele de uz fitosanitar depozitate; • Să fie construit din materiale rezistente la incendii şi amplasat într-o zonă unde nu este expus la riscuri; • Să fie bine aerisit; • Dotat cu iluminare adecvată pentru a garanta că etichetele şi instrucŃiunile pot fi citite uşor şi procesele de măsurare pot fi efectuate (dacă e necesar). Unele ferme medii utilizează dulapuri mari de metal cu poliŃe a căror uşi pot fi încuiate, dulapurile sunt instalate în clădiri sigure care sunt destinate păstrării produselor de uz fitosanitar

8.8.3. Produsele de uz fitosanitar sunt păstrate în depozite sigure?

Produsele de uz fitosanitar sunt păstrate în siguranŃă şi încuiate.

Minor Toate produsele de uz fitosanitar trebuie să fie depozitate în depozite speciale, care sunt complet sigure şi pot fi izolate, cu acces controlat şi restrâns.

8.8.4. Produsele de uz fitosanitar sunt păstrate la temperaturi adecvate?

Depozitele de păstrare a produselor de uz fitosanitar sunt construite din materiale sau sunt amplasate astfel încât să nu permită temperaturi extreme.

Minor Vezi mai sus.

8.8.5. Produsele de uz fitosanitar sunt păstrate în depozite rezistente la incendii?

Depozitele de păstrare a produselor de uz fitosanitar sunt construite din materiale rezistente la incendii (cerinŃă minimă RF 30: rezistenŃă timp de 30 minute).

Minor Vezi mai sus. Nota: RF (Fire resistence) - Resistenta la foc. Capacitatea unui element individual (din constructie) de a indeplini functia de stabilitate, prevenind transmiterea excesiva de caldura, trecerea flacarilor, gazelor fierbinti si caracteristicile privind izolatia, pentru o perioada specifica de timp (15, 30, 60, 90, 120, 180 si 240 minute).

8.8.6. Produsele de uz fitosanitar sunt păstrate în depozite bine ventilate (în caz de circulare în depozit)?

Depozitele de păstrare a produselor de uz fitosanitar dispun de ventilaŃie suficientă şi constantă cu aer proaspăt pentru a evita acumularea vaporilor periculoşi.

Minor Vezi mai sus.

8.8.7. Produsele de uz fitosanitar sunt păstrate în depozite bine iluminate?

Depozitele de păstrare a produselor de uz fitosanitar au sau sunt amplasate în zone cu iluminare suficientă de lumină naturală şi artificială pentru ca toate etichetele să poată fi citite fără dificultate pe poliŃe.

Minor Vezi mai sus.

8.8.8. Produsele de uz fitosanitar sunt Produsele de uz fitosanitar sunt păstrate separat Minor Produsele de uz fitosanitar trebuie păstrate în încăperi separate (separat de fertilizanŃi, materialele de ambalare,

NR. CRT.


păstrate la distanŃă de alte materiale? de alte materiale. containere pentru recoltare, materiale şi echipament pentru depozitarea produselor şi produsele recoltate etc.). Vezi Punctul 8.8.1.

8.8.9. Materialul poliŃelor pe care se păstreazăm produsele de uz fitosanitar nu este absorbant?

Depozitele de păstrare a produselor de uz fitosanitar sunt echipate cu poliŃe neabsorbante, în caz de scurgeri, aşa, ca metalul, plasticul dur.

Recom. Toate produsele de uz fitosanitar trebuie păstrate pe poliŃe făcute din materiale neabsorbante, de exemplu din metal sau plastic dur. Aceasta este necesar pentru că materialele absorbante (de exemplu, lemnul) absorb şi rămân reziduurile cauzate de la scurgerile de lichide sau pulberi ale produselor de uz fitosanitar. Nu sunt necesare înregistrări. Managerul trebuie să poată demonstra respectarea acestei conformităŃi.

8.8.10. Depozitul unde se păstrează produsele de uz fitosanitar poate combate scurgerile de substanŃe?

Depozitele de păstrare a produselor de uz fitosanitar dispun de rezervoare de păstrare sau sunt protejate în conformitate cu volumul de lichid depozitat, pentru a se asigura că nu se vor produce scurgeri, infiltrări sau contaminări ale mediului extern.

Minor Podeaua depozitului de produse de uz fitosanitar trebuie să fie proiectată şi construită adecvat pentru a reŃine scurgerile de lichide sau pulbere care ar putea avea loc. Încăperile trebuie să aibă joncŃiuni rotunjite între podea şi pereŃi şi borduri pe perimetrul zonei de păstrare şi / sau amestecare. ÎnălŃimea bordurii perimetrului zonei de amestecare poate fi de câŃiva centimetri, ea trebuie să fie construită astfel încât să nu prezinte pericol şi să nu fie o cauză pentru care lucrătorii alunecă şi cad. PereŃii depozitului trebuie construiŃi astfel încât să reŃină 110 % din conŃinutul celui mai mare container din încăpere.

8.8.11. Există echipament de măsurare a produselor de uz fitosanitar?

Depozitele de păstrare a produselor de uz fitosanitar sau secŃiile de mestecare/echilibrare a produselor de uz fitosanitar dacă sunt distincte, sunt echipate cu unelte de măsurare, a căror gradare la containere şi calibrare la cântare este verificată în fiecare an de fermieri.

Minor Echipament adecvat de măsurare şi amestecare (după cum se cere de instrucŃiunile de pe etichetele produselor) trebuie să fie disponibil şi într-o stare excelentă. Persoana responsabilă trebuie să elaboreze şi să documenteze proceduri pentru operarea tuturor echipamentelor, pentru a se asigura că nu va avea loc contaminarea reciprocă cu substanŃe de uz fitosanitar în timpul procesului de amestecare. Echipamentele de măsurare şi amestecare trebuie calibrate regulat pentru a se asigura că se amestecă cantităŃi exacte de produse. Cântarul (şi alte echipamentele relevante) trebuie calibrat în conformitate cu Planul de calibrare 8.5.2/01 şi înregistrările respective Înregistrare 8.5.2/02.

8.8.12. Există unelte pentru amestecarea produselor de uz fitosanitar?

Depozitele de păstrare a produselor de uz fitosanitar sau secŃiile de amestecare/echilibrare a produselor de uz fitosanitar dacă sunt distincte, sunt echipate cu unelte, surse de apă etc. pentru manipularea sigură şi eficientă a tuturor produselor de uz fitosanitar care pot fi aplicate.

Minor Procesele de măsurare şi amestecare pot fi efectuate în aceiaşi încăpere în care se păstrează produsele de uz fitosanitar sau în într-o zonă separată. Dacă în acest scop se utilizează o zonă separată, de exemplu, în câmp, construcŃia şi starea podelelor din acea zonă trebuie să fie similară cu cea din depozitul de păstrare. Amestecarea produselor se face într-o zonă adecvată, bine aerisită şi iluminată şi cu duşumea care nu permite scurgeri. Încăperea pentru amestecare nu trebuie să aibă scurgeri spre cursurile de apă, canalele pentru colectarea apei de ploaie sau canalizare. Duşumeaua / podeaua trebuie să fie construită astfel încât să reŃină scurgerile, după cum se stipulează în punctul 8.8.10.

8.8.13. Există mijloace contra scurgerilor? Depozitele de păstrare a produselor de uz fitosanitar şi toate secŃiile de amestecare/echilibrare a produselor de uz fitosanitar sunt echipate cu un container din material absorbant inert, ca nisipul, mătură şi cârpă pentru podea şi pungi de plastic, care trebuie puse la vedere într-un anumit loc şi vor fi utilizate în cazul scurgerilor produselor de uz fitosanitar.

Minor Echipamentele de curăŃare a scurgerilor din încăperile de depozitare, măsurare şi amestecare trebuie să includă: • Un container cu nisip sau alt material absorbant sigur; • Perii pentru podea, căuşe şi pungi de plastic. AdiŃional, în caz de accident care cauzează incendiu sau daune / contaminarea personalului, trebuie să fie disponibile următoarele (în apropiere, dar nu în interiorul depozitului): • Fişa tehnică de securitate, acestea pot fi obŃinute de la cei mai buni furnizori de substanŃe agrochimice; • Indicatoare care prezintă acŃiunile ce trebuie întreprinse în caz de urgenŃă, care includ solicitarea asistenŃei medicale, a pompierilor şi asistenŃă managerilor, instrucŃiuni privind spălarea substanŃelor chimice de pe piele şi în special a ochilor cu foarte multă apă timp de 15 minute. Vezi SecŃiunea Sănătate şi SiguranŃă, Punctul de control 12.2.4 de mai jos. Aceste indicatoare trebuie să conŃină şi desene; • Numerele de urgenŃă a pompierilor şi asistenŃei medicale şi locul amplasării celui mai apropiat telefon.

8.8.14. Numai lucrătorii cu pregătire oficială pentru a manipula produsele de uz fitosanitar au chei şi acces la ele?

Depozitele de păstrare a produselor de uz fitosanitar sunt încuiate şi accesul fizic este permis numai în prezenŃa persoanelor care pot demonstra că deŃin pregătire oficială pentru a manipula şi utiliza produsele de uz fitosanitar în siguranŃă.

Minor Numai personalul autorizat are acces în depozitul de produse de uz fitosanitar. Persoanele autorizate trebuie instruite corespunzător. Toate persoanele implicate în manipularea şi gestionarea produselor de uz fitosanitar din gospodărie trebuie să absolvească cu succes un curs aprobat privind manipularea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar. Trebuie întocmită şi păstrată o listă a personalului aprobat în cadrul gospodăriei. De exemplu, Înregistrare 8.8.14/01.

8.8.15. Există documente rapid disponibile pentru stocul de produse?

Lista inventarului stocului care indică conŃinutul depozitului este întocmită şi actualizată cel puŃin o dată la 3 luni.

Minor Este necesar inventarierea stocului de produse de uz fitosanitar sau un sistem echivalent. Înregistrările ce se referă la produsele de uz fitosanitar care sunt păstrate în depozitele acestei gospodării trebuie întocmite şi actualizate cel puŃin o dată la 3 luni. Înregistrările de inventariere trebuie să conŃină toate produsele de uz fitosanitar din depozit, inclusiv data, denumirea comerciale şi cantitatea depozitată. O copie a inventariere stocului trebuie păstrată în afara depozitului în caz de incendiu sau urgenŃe ce nu permite accesul. Înregistrări recomandate privind Stocul zilnic Înregistrare 8.8.15/01 şi înregistrări recomandate privind Inventarierea trimestrială a stocurilor Înregistrare 8.8.15/02.

NR. CRT.


8.8.16. Toate produsele de uz fitosanitar sunt păstrate în ambalajul lor original?

Toate produsele de uz fitosanitar din depozit sunt păstrate în containerele şi ambalajul lor originale, iar în caz că ambalajul original a fost deteriorat, ambalajul nou va conŃine toată informaŃia de pe eticheta originală.

Minor Produsele de uz fitosanitar trebuie păstrate întotdeauna în containerele lor originale. Dacă containerul este afectat într-atât încât are loc scurgerea produsului, el trebuie reambalat cu precauŃie şi în siguranŃă într-un alt container de un operator instruit. Toate etichetele originale cu informaŃiile respective trebuie transferate permanent pe noul container. De exemplu, Regulamentul cu privire la importul, stocarea, comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanŃilor.

8.8.17. Numai produsele de uz fitosanitar care sunt aprobate spre utilizare pentru creşterea culturilor incluse în asolament sunt păstrate separat în depozit?

Toate produsele de uz fitosanitar din depozit la zi sau care sunt incluse în registrele de înnoire a stocurilor sunt aprobate şi înregistrate oficial (punctul 8.2.3) pentru aplicare la culturile incluse în programul de asolament. Alte produse de uz fitosanitar sunt identificate clar şi păstrate separat de produsele de uz fitosanitar EUREPGAP®

Minor Depozitul pentru produsele de uz fitosanitar trebuie să conŃină numai acele pesticide care vor fi utilizate pentru culturile ce urmează a fi certificate EUREPGAP® şi care sunt enumerate în lista produselor de uz fitosanitar utilizate, sau care vor fi utilizate (adică Înregistrare 8.2.3/01). Orice alte produse de uz fitosanitar (de exemplu, pentru zonele împădurite sau gestionarea forestieră sau pentru producerea porumbului) trebuie păstrate în alte depozite (similar de sigure). Aceasta se face pentru a preveni contaminarea reciprocă între produsele de uz fitosanitar cu grad sporit de toxicitate (de exemplu, pentru zonele împădurite) şi pesticidele utilizate pentru fructele şi legumele proaspete.

8.8.18. Lichidele nu sunt păstrate pe poliŃele de asupra pulberilor?

Toate produsele de uz fitosanitar lichide sunt păstrate numai pe poliŃele care sunt mai jos de poliŃele pe care se păstrează produsele sub formă de pulbere sau granule. Fără N/A.

Minor CerinŃele EUREPGAP® specifică ca toate produsele de uz fitosanitar lichide să fie păstrate pe poliŃele de mai jos faŃă de poliŃele pe care se păstrează produsele sub formă de pulbere sau granule (aceasta se face pentru ca lichidele să nu picure sau să se scurgă peste alte produse). NOTĂ: Produsele de uz fitosanitar nu trebuie depozitate niciodată direct pe duşumea; ele trebuie păstrate pe poliŃe din material potrivit sau în containere secundare curate de plastic sau palete din metal.

8.9 Containerele goale în care s-au păstrat produsele de uz fitosanitar 8.9.1. Containerele goale în care s-au păstrat

produsele de uz fitosanitar nu sunt reutilizate?

Nu există înregistrări că aceste containere au fost sau sunt reutilizate în orice formă sau mod.

Minor Containerele goale ale produselor de uz fitosanitar nu trebuie reutilizate în alte scopuri. Containerele curăŃite trebuie să fie depozitate într-o zonă specială sau container special, marcat (semn de pericol) şi protejat (încuiat). Ele trebuie distruse / lichidate printr-un proces controlat şi aprobat (de exemplu, organizat de furnizorul de produse de uz fitosanitar) sau în conformitate cu o procedură documentată care respectă regulamentele Ńării. Ideal ar fi ca producătorul să semneze un acord cu furnizorul de produse de uz fitosanitar că va accepta returnarea containerele goale. O copie a acestui acord şi chitanŃele pentru containerele returnate trebuie să fie păstrate.

8.9.2. Lichidarea containerelor goale în care s-au păstrat produsele de uz fitosanitar nu permite expunerea oamenilor?

Sistemul de lichidare a containerelor goale în care s-au păstrat produsele de uz fitosanitar asigură că oamenii nu pot veni în contact fizic cu ele, datorită existenŃei unui punct sigur de păstrare, unui sistem sigur de manipulare înainte de lichidare şi a unei metode de lichidare care nu permite expunerea fiinŃelor umane.

Minor SituaŃia ideală este când containerele goale sunt păstrate în containere mari sau containere (de exemplu, confecŃionate din plasă de metal) protejate, încuiate, în încăperi impermeabile la apă. Încăperile se vor marca cu semne de pericol. Accesul se limitează doar personalului autorizat. Containerele goale se întorc furnizorilor cât de repede posibil. Personalul trebuie să manipuleze containerele de metal şi nu cu containerele goale.

8.9.3. Lichidarea containerelor goale în care s-au păstrat produsele de uz fitosanitar nu permite contaminarea mediului?

Sistemul de lichidare a containerelor goale în care s-au păstrat produsele de uz fitosanitar minimizează riscurile de contaminare a mediului, cursurilor de apă, florei şi faunei, datorită existenŃei unui punct sigur de păstrare, unui sistem sigur de manipulare înainte de lichidare şi o metodă de lichidare sigură pentru mediu.

Minor Dacă există o metodă de lichidare a containerelor goale (de exemplu, prin intermediul furnizorului), managerul trebuie să aibă un contract cu furnizorul / agent licenŃiat privind colectarea deşeuri pentru lichidarea containerelor de produse de uz fitosanitar.

8.9.4. Se utilizează sistemele oficiale de colectare şi lichidare?

Dacă există sisteme oficiale de colectare şi lichidare, se menŃin registre documentate de participare a fermierului la ele.

Minor Dacă se aplică un sistem de colectare, fermierii trebuie să păstreze o copie a contractului şi chitanŃele.

8.9.5. Containerele nu sunt reutilizate, iar pentru cazurile când există un sistem de colectare, sunt ele depozitate adecvat, etichetate şi manipulate în conformitate cu regulile sistemului de

Toate containerele goale în care s-au păstrat produsele uz fitosanitar nu sunt reutilizate, şi au fost depozitate adecvat, etichetate şi manipulate în conformitate cu cerinŃele sistemului oficial de colectare şi lichidare, în

Minor Containerele goale de produse de uz fitosanitar trebuie să fie clătite de trei ori înainte de lichidarea lor, după cum e descris pe etichetă. InstrucŃiuni documente adecvat (Punctul 8.2.6) trebuie să fie disponibile pentru operatorul care aplică produsele de uz fitosanitar şi care este responsabil pentru clătirea containerelor goale, se turnă apa în stropitor cu care s-au clătit de trei ori containerul înainte de a adăuga volumul final de apă la soluŃia pentru stropire

NR. CRT.


colectare? cazurile în care există. 8.9.6. Containerele sunt spălate, fie prin

intermediul unui dispozitiv integrat cu presiune de pe echipamentul de aplicare sau cel puŃin cu apă de 3 ori?

Există pe echipamentul de aplicare un dispozitiv integrat cu presiune de spălare a containerelor sau există instrucŃii scrise clare de a spăla fiecare container de 3 ori înainte de lichidare.

Minor Containerele trebuie clătite de trei ori, fie automatizat cu ajutorul echipamentului de stropire, sau de persoana responsabilă pentru amestecarea substanŃelor, ca în punctul 8.9.5 de mai sus. După clătire containerele trebuie păstrate într-o zonă sigură până a fi distruse / lichidate după cum se specifică în punctul 8.9.2 de mai sus.

8.9.7. Deşeurile de la spălarea containerelor în dispozitivul integrat cu presiune sunt reintroduse în rezervorul echipamentului de aplicare?

Deşeurile de la spălarea containerelor în dispozitivul integrat cu presiune sunt întotdeauna reintroduse în rezervorul echipamentului de aplicare pentru amestecare, fie cu ajutorul dispozitivului de manipulare a containerelor sau în baza unei proceduri scrise pentru operatorii echipamentului de aplicare.

Minor Vezi mai sus.

8.9.8. Containerele goale sunt păstrate într-un loc sigur înainte de lichidare?

Există un loc special de păstrare sigură pentru toate containerele goale care au conŃinut produse de uz fitosanitar înainte de lichidare, care este izolat de recoltă şi materialele de ambalare, adică încuiat permanent şi cu acces limitat pentru persoane şi animale.

Minor Vezi mai sus.

8.9.9. Se respectă toate regulamentele locale de lichidare sau distrugere a containerelor?

Dacă există legislaŃie, regulamente regionale, de stat şi locale sau respectat acestea referitor la lichidarea containerelor goale în care s-au păstrat produsele de uz fitosanitar.

Minor Dacă managerul nu cunoaşte aceste regulamente, trebuie să contacteze agenŃiile fitosanitare locale şi / sau o autoritatea guvernamentală locală referitor la metoda corectă de manipulare şi lichidare a containerelor.

8.10 Produse de uz fitosanitar ieşite din uz 8.10.1. Produsele de uz fitosanitar ieşite din

uz sunt păstrate în siguranŃă, marcate şi lichidate de organizaŃii autorizate şi aprobate?

Există înregistrări documentate care indică că produsele de uz fitosanitar ieşite din uz au fost lichidate de organizaŃii de stat aprobate. Când nu este posibil, produsele de uz fitosanitar ieşite din uz sunt păsatrate în siguranŃă şi marcate.

Minor Toate produsele de uz fitosanitar sau produsele care au fost păstrate cu depăşirea datei de expirare a valabilităŃii sau nu mai pot fi utilizate, trebuie identificate şi înregistrate în inventarierea trimestrială a stocurilor (Înregistrări 8.8.15/02). Aceste produse de uz fitosanitar trebuie izolate pentru o lichidare corectă. Se recomandă ca produsele ieşite din uz şi produsele cu ambalajul deteriorat să fie returnate furnizorului spre lichidare.

9. RECOLTARE

9.1 Igiena 9.1.1. S-a efectuat analiza riscurilor igienice

pentru recoltare şi procesul de transportare până la fermă?

Există o evaluare a riscurilor (naŃională, sectorială sau individuală) documentată şi actualizată (revizuită anual), care acoperă aspectele de igienă ale procesului de recoltare, după cum se detaliază în punctul de control 9.1.2.

Major Dacă fermierii au documentat şi au implementat Analiză Riscurilor şi Evaluarea Riscurilor (de exemplu, Certificarea HACCP), în această secŃiune nu se vor cere alte acŃiuni, documentaŃia relevantă şi înregistrările vor cuprinde cerinŃele de la punctele 9.1.1 până la 9.1.5. Fermierii care nu sunt în prezent certificaŃi conform cerinŃelor sistemului HACCP trebuie să elaboreze o analiză a riscurilor şi să întocmească un plan de management, ar fi bine să solicite asistenŃa unui expert în domeniu pentru a documenta analiza evaluării riscurilor. Evaluarea riscurilor de igienă trebuie să includă: • Identificarea pericolelor igienice în procesul de recoltare la fiecare etapă / câmp; • Evaluarea riscurilor generate pentru fiecare pericol identificat; • Identificarea acŃiunilor prevenire şi corective. Pentru a identifica mai uşor riscurile, este mai bine să se identifice mijloacele utilizate pentru recoltare (containere pentru produsele recoltare, echipament, ambalaje, personalul etc.) şi riscurile asociate intrărilor: chimice, microbiologice şi fizice. Vezi analiza riscurilor Înregistrare 9.1.1/01.

9.1.2. Pentru procesul de recoltare s-a implementat procedura de igienă?

În rezultatul analizei riscurilor la recoltare şi transportare până la fermă, s-a implementat o procedură documentată de igienă.

Major Pe baza analizei riscurilor, ferma trebuie să întocmească un plan sau o procedură documentată, care stipulează toate procedurile de igienă care vor fi respectate în timpul recoltării. Trebuie aplicate standarde de igienă adecvate pentru a minimiza riscrile contaminării microbiologice, chimice şi fizice a produselor din partea personalului şi echipamentului care vine în contact direct sau indirect cu produsele agricole.

NR. CRT.


Personalul şi fermierul trebuie să îndeplinească în permanenŃă aceste cerinŃe. Alte dovezi ale respectării acestor cerinŃe sunt cerute de punctul de control 10.1.2 pentru operaŃiile de manipulare a produselor. Înregistrările recomandate pentru demonstrarea respectării cerinŃelor igienice sunt: • Planul de tratarea sanitară şi monitorizare: de exemplu, 9.1.2/01 • Înregistrările privind tratarea sanitară 9.1.2/02 şi Înregistrări privind monitorizarea 9.1.2/03. • Înregistrări privind instruirea personalului în domeniul igienei: de exemplu, 12.2.2. Tot personalul, inclusiv lucrătoriisezonieri şi de ocazie trebuie să fie instruiŃi în domeniul igienei. Instruirea nu va fi îndelungată.

9.1.3. Procedura igienică pentru procesul de recoltare include containerele şi instrumentele?

Containerele reutilizabile, instrumentele de recoltare (foarfece, cuŃite, secatoare) şi echipament de colectare (maşini) sunt curăŃate, există un plan de curăŃare şi dezinfectare (cel puŃin o dată pe an) pentru a preveni contaminarea produsului în conformitate cu rezultatele evaluării riscurilor igienice pentru recoltare.

Major Trebuie să existe : 1. Un plan documentat de tratare sanitară a tuturor containerelor şi echipamentelor utilizate în procesul de recoltare, cel puŃin o dată pe an, dar ideal, de fiecare dată când se murdăresc etc.; 2. Toate echipamentele utilizate în procesul de recoltare (cuŃite, foarfece etc.) trebuie să fie tratate sanitar cel puŃin o dată pe zi în timpul perioadei de recoltare şi păstrate în condiŃii sigure când nu sunt utilizate; 3. LubrifianŃii, uleiul, combustibilul, maşinile agricole şi echipamentul din ateliere trebuie să fie separat de echipamentul utilizat la recoltare pentru a preveni contaminarea chimică şi fizică a produselor şi a ambalajelor, containerelor şi materialelor.

9.1.4. Procedura igienică pentru procesul de recoltare include manipularea produselor recoltate şi produsele ambalate şi manipulate direct în câmp, livadă sau seră?

Toate produsele ambalate şi manipulate direct în câmp nu trebuie lăsate în câmp peste noapte, în conformitate cu rezultatele evaluării riscurilor igienice ale recoltei. Toate produsele din câmp trebuie să fie acoperite pentru a preveni contaminarea în timpul ambalării şi transportării (de pe câmp sau de la ferme la destinaŃia de păstrare), în conformitate cu rezultatele evaluării riscurilor igienice ale recoltei. Dacă produsele recoltate sunt ambalate şi păstrate la gospodărie, spaŃiile de depozitare trebuie curăŃate şi, în cazurile aplicabile, se menŃin şi se reglează temperatura şi umiditatea, în conformitate cu rezultatele evaluării riscurilor igienice ale recoltei.

Major Această secŃiune se referă la preambalarea în ambalaje de consum sau de desfacere în câmp sau în spaŃii specializate mobile, care pot fi transportate de pe un câmp pe altul. • Echipamentul de recoltare trebuie să fie tratat sanitar şi igienizat regulat şi trebuie să existe un plan de tratare sanitară, instrucŃiuni de tratare sanitară şi înregistrări al activităŃilor de tratare sanitară; • Produsele recoltate nu trebuie lăsate în câmp peste noapte şi trebuie acoperite în timpul transportării şi depozitării; • Produsele recoltate sau ambalate în gospodărie trebuie depozitate şi păstrate în încăperi închise, curate, bine iluminate şi ventilate; • Produsele care trebuie păstrate în încăperi cu temperaturi controlate trebuie pastrate in camere frigorifice curate, la temperaturile adecvate şi / sau un nivel de umiditate controlat. Trebuie menŃinute înregistrări a temperaturii şi conŃinutului de umiditate, de exemplu, în Înregistrare 9.1.4/01. LubrifianŃii, uleiul, combustibilul, vopseaua, maşinile agricole şi echipamentul din ateliere etc. trebuie păstrate separat de toate încăperile de ambalare, manipulare şi păstrare pentru a preveni contaminarea chimică şi fizică a produselor agricole, containerelor şi materialelor de ambalare.

9.1.5. Procedura igienică pentru procesul de recoltare include transportarea produselor la fermă?

Vehiculele fermei utilizate pentru transportarea produselor utilizate şi pentru alte scopuri decât transportarea produselor agricole, sunt curăŃite şi menŃinute în stare de lucru, există un program de curăŃare care nu permite contaminarea produselor (cu sol, murdărie, fertilizanŃi organici, scurgeri etc.), în conformitate cu rezultatele evaluării riscurilor igienice ale recoltei.

Major Toate mijloacele de transport (dar în special, transportul utilizat în alte scopuri) trebuie menŃinut curat în conformitate cu planul stabilit. Transportul utilizat pentru transportarea produsele alimentare nu trebuie utilizat pentru transportarea produselor de uz fitosanitar, fertilizanŃilor anorganici sau organici, lubrifianŃilor, motorinei, uleiurilor tehnice de orice tip, vopselelor sau altor chimicale.

9.1.6. Lucrătorii implicaŃi în recoltare au acces la echipament curat de spălare a mâinilor în vecinătatea locului unde lucrează?

La dispoziŃia lucrătorilor implicaŃi în recoltare se pun unităŃi mobile sau fixe de spălare a mâinilor la distanŃă de cel puŃin 500 m şi ele sunt igienizate.

Major Managementul fermei trebuie să asigure toŃi lucrătorii cu WC-uri adecvate, cu dispozitive de spălat pe mâini de calitate şi menŃinute în condiŃii bune, care sunt amplasate la mai puŃin de 500 de metri de la locul de muncă. UnităŃile de spălare a mâinilor trebuie să dispună de apă curgătoare, săpun fără parfum şi mijloace de uscare a mâinilor de o singură folosinŃă (şerveŃele de hârtie sau uscătoare cu aer cald). WC-urile trebuie să fie dotate cu semne, care informează personalul că trebuie să se spele pe mâini după folosirea toaletei. Nu sunt necesare înregistrări. Fermierul trebuie să poată demonstra respectarea acestei conformităŃi. UnităŃile de spălare a mâinilor trebuie să fie incluse în Planul de tratare sanitară şi Monitorizare şi Înregistrări pentru ariile relevante.

9.1.7. Lucrătorii implicaŃi în recoltare au acces la toalete curate în vecinătatea locului unde lucrează?

La dispoziŃia lucrătorilor implicaŃi în recoltare se pun unităŃi mobile sau fixe de WC la distanŃă de cel puŃin 500 m şi ele sunt igienizate la timp.

Minor O soluŃie a acestei probleme ar fi dotarea cu WC-uri adecvate conectate la rezervoare sau canalizare în cadrul tuturor clădirilor pe teritoriul gospodăriei cât şi în afară. FacilităŃile WC-urilor trebuie să fie incluse în Planul de tratare sanitară şi Monitorizare şi Înregistrări pentru ariile relevante.

NR. CRT.


9.2 Containerele de ambalare/recoltare la gospodărie 9.2.1. Containerele de produse sunt utilizate

exclusiv pentru produsele agricole? Containerele de produse sunt utilizate numai pentru produsele agricole, adică, nu sunt utilizate pentru chimicale agricole, lubrifianŃi, ulei, substanŃe de curăŃare, resturi de plante sau alt gunoi, în calitate de pungi pentru mâncare, pentru instrumente etc.).

Recom. Containerele pentru produsele agricole şi materialele de ambalare nu trebuie utilizate în alte scopuri decât pentru fructele şi legumele pentru care au fost produse. Containerele nu trebuie niciodată utilizate pentru păstrarea lucrurilor personale, pungilor cu mâncare, produselor de uz fitosanitar, uleiului, instrumentelor, etc. Nu sunt necesare înregistrări. Fermierul trebuie să poată demonstra respectarea acestei conformităŃi.

9.3 Ambalarea produselor imediat după recoltare. Această cerinŃă nu se alică dacă nu utilizează gheaŃa pentru a răci produsul la gospodărie. 9.3.1. GheaŃa utilizată pentru produse în

timpul recoltării este produsă din apă potabilă şi în condiŃii sanitare pentru a preveni contaminarea produselor?

Toată gheaŃa utilizată în timpul recoltării trebuie să fie produsă din apă potabilă şi în condiŃii sanitare pentru a preveni contaminarea produselor.

Recom. Acest punct include utilizarea apei, inclusiv a gheŃii, pe durata proceselor de manipulare, care include recoltarea, ambalarea şi păstrarea. Dacă gheaŃa este produsă de fermieri, trebuie menŃinute înregistrări privind prelevarea mostrelor de apă şi rezultatele încercărilor, sau un certificat de conformitate sau raport de încercări de la furnizorul de gheaŃă. Dacă este necesar sau se aplică tratarea apei, trebuie să se menŃină înregistrări privind tratamentul apei. Dacă gheaŃă este utilizată în procesele de manipulare a produselor, trebuie să deŃină un certificate igienic pentru apă în conformitate cu GOST 2874 de la un laborator acreditat în conformitate cu ISO 17025 / EN 45001.

10. MANIPULAREA PRODUSELOR. Acest capitol se aplică de fermierii care ambalează produsele proaspete fără prelucrare (adică, uscare, congelare, conservare). Fermierii care nu dispun de depozit de ambalare trebuie să scrie o declaraŃie de excludere privind Manipularea Produselor pentru auditorul EUREPGAP® în care se stipulează că ei nu calibrează sau ambalează produsele în câmp imediat după recoltare.

10.1 Igiena 10.1.1. S-a efectuat analiza riscurilor igienice

pentru procesul de manipulare a produselor?

Există o evaluare a riscurilor (naŃională, sectorială sau individuală) documentată şi actualizată (revizuită anual), care acoperă aspectele de igienă ale procesului de manipulare.

Minor Fermele / depozitele care au implementat şi certificat un sistem pe baza principiilor HACCP, aceste cerinŃe sunt deja îndeplinite. Depozitele care nu sunt certificate în conformitate cu cerinŃele HACCP trebuie să documenteze un studiu privind analiza riscurilor igienice ale operaŃiilor de manipulare şi ambalare. Analiza riscurilor trebuie să acopere toate ariile şi operaŃiunile în cadrul companiei şi riscurile de contaminare a produselor agricole la orice etapă privind pesticidele, microorganismele sau riscuri fizice, care include contaminarea cu produse de uz fitosanitar, substanŃe de tratare sanitară, uleiuri, substanŃe de ungere, microbi sau ciuperci, aşchii de lemn sau cioburi de sticlă. Multe din aceste riscuri sunt cuprinse în punctele de la 10.1.1 până la 10.1.5. Înregistrările privind analiza riscurilor trebuie îndeplinite şi menŃinute în conformitate cu Înregistrarea 10.1.1.

10.1.2. Pentru procesul de manipulare s-a implementat procedura de igienă?

În rezultatul analizei riscurilor igienice la manipulare, s-a implementat o procedură documentată de igienă (contra contaminanŃilor fizici, chimici şi microbiologici).

Minor Procedurile de igienă trebuie elaborate şi documentate pe baza analizei pericolelor / evaluării riscurilor în aceiaşi manieră ca şi în cazul evaluării riscurilor privind Procesul de Recoltare (punctul 9.1.1.), dar trebuie să cuprindă fiecare secŃie a depozitului, de la recepŃia produselor până la livrarea lor. Procedurile de igienă pentru depozite pot include cerinŃe similare ca şi în cazul Procesului de Recoltare (vezi punctul 9.1.2/04), la fel trebuie să includă toate secŃiile de la recepŃie până la livrare. Aceste proceduri trebuie abordate la fel ca în punctul de control 9.1.2.

10.1.3. Lucrătorii au acces la toalete curate şi unităŃi de spălare a mâinilor în vecinătatea locului de lucru?

Trebuie să existe toalete în stare bună cu facilităŃi de spălare a mâinilor, echipate cu săpun neparfumant şi apă în vecinătate, dar nu trebuie să aibă ieşire directă spre zona de manipulare a produselor, cu excepŃia cazurilor când uşa se închide automat

Minor Pentru respectarea cerinŃelor igienice, managementul trebuie să asigure cu facilităŃi de spălare şi mijloace de uscare a mâinilor de o unică folosinŃă pentru personal, la fiecare intrare în casa de ambalare (sau a depozitului frigorific care nu este legat cu casa de ambalare). Tot personal trebuie să se spele pe mâini înainte de a intra în încăperile de manipulare a produselor agricole. AdiŃional, tot personalul trebuie să aibă acces la toalete şi facilităŃi de spălare a mâinilor care sunt: • Separate de încăperile de manipulare a produselor agricole prin cel puŃin două uşi; • Tratate sanitar şi reparate adecvat, dotate cu planuri privind tratarea sanitară şi înregistrări privind tratarea sanitară; • Echipate cu mijloace adecvate de spălare şi uscare a mâinilor în mod igienic (uscătoare cu aer cald sau şerveŃele de o singură folosinŃă); • Permit eliminarea în mod igienic a deşeurilor menajere / apelor menajere; • Minimizează riscul contaminării terenurilor agricole, a produselor agricole, a materialelor de ambalare şi aprovizionare cu apă. Managerul trebuie să poată demonstra respectarea acestei conformităŃi.

10.1.4. Lucrătorii au primit instrucŃiunile de bază privind aspectele igienice înainte

Există dovezi (adică, registre semnate de participare, certificate de la companii externe)

Major Personalul trebuie instruit în domeniul bunelor practici de igienă personală. Instruirea trebuie susŃinută prin ghiduri şi / sau instrucŃiuni documentate, promovate prin semne uşor de înŃeles

NR. CRT.


de a începe lucrările de manipulare a produselor?

că lucrătorii au primit instrucŃii inteligibile verbale şi documentate privind aspectele relevante ale igienei şi manipularea produselor, inclusiv igiena personală, adică, spălarea pe mâini, bijuteriile, lungimea şi igiena unghiilor, etc.; curăŃenia hainelor; comportamentul personal, adică, interzicerea fumatului, scuipatului, luării mesei, masticării, parfumatului etc.

şi plasate în arii relevante. InstrucŃiunile trebuie să cuprindă toate cerinŃele pentru igiena personală, comportamentul şi starea sănătăŃii. Trebuie menŃinute înregistrări privind instruirea întregului personal care manipulează produsele alimentare, inclusiv persoanele din conducere. Instruirea în teren sau instruirea prin intermediul grupurilor industriale, în cadrul unităŃilor locale sau din partea unui expert acceptat de toŃi, dar trebuie să existe dovezi documentate a acestor instruiri. Următoarele înregistrări vor cuprinde această cerinŃă: • Înregistrări privind instruirea individuală 12.2.2/01 sau înregistrări privind instruirea în grup, de exemplu, 12.2.2/02 (semnate de instructori şi personalul instruit) pentru lucrătorii instruiŃi sezonieri; • Certificate ale cursurilor de instruire în exterior, dacă sunt disponibile. De asemenea, vezi cerinŃa 9.1.2/04 privind procedura igienică. Instruirea trebuie promovată şi prin semnele de igienă plasate în încăperile de producere şi spaŃiile sanitare, de exemplu, „Acum spălaŃi-vă pe mâini” în toalete, şi semne amplasate în toate încăperile care interzic scuipatul, consumul alimentelor şi fumatul.

10.1.5. Lucrătorii îndeplinesc instrucŃiunile privind igiena în procesul de manipulare a produselor?

Există dovezi că lucrătorii îndeplinesc instrucŃiunile privind igiena personală şi îmbrăcămintea, adică, spălarea pe mâini, bijuteriile, lungimea şi igiena unghiilor etc.; comportamentul personal, adică, interzicerea fumatului, scuipatului, masticării, luării masei, parfumatului etc..

Minor InspecŃiile interne trebuie întreprinse de management la anumite intervale de timp pentru a evalua nivelul de respectare a cerinŃelor privind practicile de igienă şi pentru a iniŃia şi implementa acŃiuni corective în caz de necesitate. Aceasta inspecŃie poate fi realizată prin supravegherea lucrătorilor privind respectarea instrucŃiunilor de igienă personală şi de curăŃenie a hainelor, adică, spălatul pe mâini, purtarea bijuteriilor, lungimea şi curăŃenia unghiilor etc.; comportamentul personal, adică, nu se fumează, nu se scuipă, nu se consumă alimente, nu se mestică nimic, nu se parfumează etc. Sunt prezentate câteva înregistrări recomandate pentru a demonstra îndeplinirea acestei cerinŃe : • Înregistrarea instruirii în domeniul procedurilor de igienă 12.2.2/01; • Înregistrarea inspecŃiei interne / monitorizarea igienei personalului 10.1.5/01; • Înregistrări a acŃiunilor corective, de exemplu, 2/02, dacă sunt întreprinse; • Certificate medicale personale, dacă e cazul; • DeclaraŃia semnată de lucrători că ei nu sunt purtători ai bolilor contagioase, când au fost angajaŃi, înainte de fiecare sezon de recoltare / manipulare. De exemplu, Înregistrare 10.1.5/02.

10.2 Spălarea produselor după recoltare 10.2.1. Apa pentru ultima spălare a

produselor este potabilă sau declarată potrivită pentru acest scop de autorităŃile competente?

În ultimele 12 luni s-a efectuat analiza apei la punctul de intrare în maşina de spălat. Limitele parametrilor analizaŃi se află în limitele acceptate de OMS sau sunt recunoscute ca fiind sigure pentru industria alimentară de către autorităŃile competente.

Major Apă potabilă înseamnă apă care e bună pentru consum uman. Apa utilizată pentru spălarea produselor după recoltare trebuie să fie testată în fiecare an la un laborator acreditat ISO 17025 / EN 45001 pentru a determina gradul de corespundere a conformităŃii cu standardul GOST 2874 „Apă potabilă”. În fiecare an trebuie de obŃinut un certificat igienic / conformitate pentru apa utilizată, cea ce confirmă respectarea cerinŃelor igienice.

10.2.1. Dacă apa pentru ultima spălare a produselor este returnabilă, ea a fost filtrată, iar nivelurile pH, de concentrare şi expunere la dezinfectant sunt monitorizate regulat?

Dacă apa pentru ultima spălare a produselor este returnabilă, ea este filtrată şi dezinfectată, iar nivelurile pH, de concentrare şi expunere la dezinfectant sunt monitorizate regulat, documentându-se corespunzător. Filtrarea trebuie să includă sisteme eficiente contra substanŃelor solide şi suspensii, cu un program de rutină de curăŃare în conformitate cu utilizarea şi volumul apei.

Major În mod ideal, întotdeauna se utilizează apă potabilă proaspătă pentru spălarea produselor agricole. Acest punct de control nu se aplică de casele de ambalare dacă ele nu utilizează apă re-circulată pentru ultima spălare a produselor. Termenul „agent sanitar” este în general utilizat în locul termenului „dezinfectant”. Agentul sanitar este o substanŃă chimică care se adaugă în apă pentru a reduce nivelul microorganismelor şi a face apă sigură pentru scopul preconizat. Apa recirculată este apa utilizată în procesul de spălare a produselor mai mult de un lot / schimb. Această apă trebuie supusă procesului de tratare: adică, dezinfecŃie, sedimentare şi filtrare. Trebuie menŃinute înregistrări necesare privind monitorizarea sistematică a pH, concentraŃiei şi nivelului de expunere la agentul sanitar. Se recomandă înregistrarea 10.2.2/01, care poate fi ajustată privind particularităŃile individuale a procesului.

10.2.3. Laboratorul care efectuează testarea apei este acreditat?

Testarea apei cu care se spală produsele se efectuează de un laborator acreditat conform ISO 17025 sau de organizaŃie naŃională echivalentă sau care poate demonstra documentar că este în curs de obŃinere a acreditării.

Recom. Laboratoarele acreditate RENAR trebuie să efectueze încercări pentru apa utilizată. Certificatul igienic / conformitate pentru apă testată este suficient pentru a demonstra că analizele sau efectuat de laboratoare acreditate.

10.3 Proceduri după recoltare. Aplicabil numai în cazul existenŃei procedurilor după recoltare. 10.3.1. Se respectă toate instrucŃiunile de pe

etichetă? Există documente şi proceduri clare, aşa ca registre privind aplicarea biocizilor, ceară

Major Tratarea tuturor produselor după recoltare (cu fumiganŃi, insecticide, fungicide sau alte substanŃe chimice) trebuie efectuată în conformitate cu instrucŃiunile de pe etichete, detaliile trebuie înregistrate după cum se

NR. CRT.


vegetală şi produselor de uz fitosanitar utilizaŃi după recoltare, şi privind datele de ambalare/livrare a produselor tratate, care demonstrează că instrucŃiunile de pe etichetele pesticidelor aplicate produselor agricole au fost respectate.

indică mai jos şi trebuie de respectat strict toate intervalele. Înregistrările trebuie să conŃină: • Datele aplicării; • Produsele agricole tratate (inclusiv numărul lotului); • Depozitul, câmpul sau altă încăpere unde a fost efectuat tratamentul; • Denumirea comercială a produsului utilizat; • Justificarea utilizării produsului pentru tratare (adică, „De ce” este necesar să se aplice pesticidele); • Cantitatea aplicată; • Rata aplicată; • Metoda aplicării; • Durata aplicării; • Echipamentul de protecŃie utilizat; • Data ambalării / livrării; • Numele persoanei care a recomandat aplicarea; • Numele operatorului care a aplicat chimicalele. Înregistrări recomandate 10.3.1/01.

10.3.2. Pentru produsele protejate se utilizează numai biocizii, ceara vegetală şi produselor de uz fitosanitar oficial înregistrate în Ńara de desfacere după recoltare?

ToŃi biocizii, ceara vegetală şi produsele de uz fitosanitar utilizaŃi în perioada după recoltare sunt oficial înregistraŃi sau permise de organizaŃia guvernamentală corespunzătoare din Ńara de aplicare şi sunt aprobate spre utilizare după recoltare conform instrucŃiunilor de pe etichetă. Dacă nu există un program oficial de înregistrare, acestea se face conform îndrumarul EUREPGAP® şi Codul InternaŃional de Reguli ale FAO privind Distribuirea şi Utilizarea Pesticidelor.

Major Acest punct de control necesită o gestiune similară ca şi punctul 8.2.2. Un biocid poate fi un fungicid sau un dezinfectant, aşa ca hipocloritul de sodiu, el este un produs chimic pentru combaterea microorganismelor nedorite. Pentru a putea demonstra respectarea acestei cerinŃe trebuie întocmite următoarele documente şi menŃinute înregistrări: • Facturile pentru produse de uz fitosanitar / biocizi (dezinfectant); • Înregistrări de aplicare a produse de uz fitosanitar după recoltare 10.3.1/01. Monitorizarea calităŃii apei utilizate pentru spălarea fructelor şi legumelor 10.2.2/01. În ceea ce priveşte produsele exportate, fungicidele aplicate după recoltare (de exemplu, ceara) sau insecticidele trebuie utilizate numai după consultarea cu clienŃii externi. Chiar dacă există permisiunea pentru tratarea cu pesticide după recoltare în Ńara de destinaŃie, fiecare client poate avea propriile cerinŃe.

10.3.3. Pentru produsele destinate spre comercializare în Uniunea Europeană se utilizează biocizii, ceară vegetală şi produsele de uz fitosanitar interzise în UE?

Registrele documentate de aplicare a biocizilor,ceara vegetală şi produselor de uz fitosanitar confirmă că nici un fel de biocizi, ceară vegetală şi produse de uz fitosanitar interzise în UE nu au fost aplicate în ultimele 12 luni produselor cultivate în cadrul EUREPGAP ce urmează a fi comercializate în UE.

Major Acest punct de control necesită o gestiune similară ca şi punctul 8.2.5. Produsele de uz fitosanitar interzise în UE nu pot fi folosite în Moldova, dacă aceste produse urmează a fi exportate în Ńările UE. Pentru a demonstra corespunderea cu această cerinŃă, următoarele înregistrări şi documente trebuie să fie disponibile: • Facturi pentru produsele de uz fitosanitar ce se aplică după recoltare; • Înregistrări de aplicare a produselor de uz fitosanitar după recoltare 10.3.1/01. • Înregistrări privind inventarierea trimestrială a stocurilor de produse de uz fitosanitar aplicate după recoltare. Forma de înregistrare ca la Înregistrare 8.8.15/02.

10.3.4. Există o listă actualizată aprobată a biocizilor, ceara vegetală şi produselor de uz fitosanitar care au fost utilizate sau pentru care se studiază posibilitatea de utilizare după recoltare?

Există înregistrări documentate referitor la toŃi biocizii, ceara vegetală şi produsele de uz fitosanitar utilizaŃi după recoltare care au fost utilizate sau pentru care se studiază posibilitatea de utilizare.

Minor Numai produsele de uz fitosanitar aprobate pot fi utilizate. Acest punct de control necesită o gestiune similară ca şi punctul 8.2.3. Este necesară o lista actualizată şi aprobată a produselor de uz fitosanitar aplicate după recoltare, care vor fi sau ar putea fi utilizate de întreprindere. Următoarele informaŃii trebuie înregistrate: • Data întocmirii listei şi data valabilităŃii; • Denumirile comerciale ale produselor care ar putea fi utilizate; • Ingredientele active ale produselor; • Statutul înregistrării în România şi Ńara / Ńările unde se vor exporta produsele; • Justificarea aplicării produselor de uz fitosanitar împotriva dăunătorilor. Înregistrările recomandate poate fi găsite în punctul 10.3.4./01.

10.3.5. Această listă ia în consideraŃie modificarea legislaŃiei privind biocizii, ceara vegetală şi produsele de uz fitosanitar?

Lista ia în consideraŃie modificările procedurii de înregistrare a biocizilor, ceara vegetală şi produselor de uz fitosanitar utilizaŃi după recoltare. Când acestea sunt introduse (adică, versiuni cu datele revizuirilor).

Minor Acest punct de control necesită o gestiune similară ca şi punctul 8.2.4. Întreprinderea trebuie să dispună de informaŃii actualizate despre modificările ce au avut loc privind înregistrarea produselor de uz fitosanitar în România şi în Ńările unde se vor exporta / comercializa produsele. Aceasta se poate realiza prin legături strânse cu furnizorii de încredere a produselor de uz fitosanitar după recoltare sau prin legături strânse şi discuŃii cu clienŃii din Ńările unde se vor exporta produsele.

10.3.6. Tehnicianul responsabil pentru Tehnicianul responsabil pentru aplicarea Minor Ca şi în punctul 6.1.1 (fertilizanŃi) şi punctul 8.2.6 (produse de uz fitosanitar), tehnicianul responsabil pentru

NR. CRT.


procesul de manipulare a produselor poate demonstra competenŃa şi cunoştinŃele sale privind aplicarea biocizilor, ceara vegetală şi produsele de uz fitosanitar?

biocizilor, ceara vegetală şi produselor de uz fitosanitar poate demonstra un nivel suficient de competenŃă tehnică prin certificate recunoscute pe plan naŃional sau instruire oficială.

aplicarea după recoltare a produselor de uz fitosanitar, trebuie să poată demonstra competenŃa / instruirea. Dosarul acestei persoane trebuie să includă următoarele documente / înregistrări: • Un certificat recunoscut de la cursurile de instruire privind aplicarea produselor de uz fitosanitar; • Un CV documentat, care demonstrează competenŃa; • O scrisoare de la o autoritate ce reglementează sau autoritate din industrie, în care se indică competenŃa persoanei responsabile pentru alegerea / aplicarea produselor de uz fitosanitar după recoltare.

10.3.7. Aplicările biocizilor, ceara vegetală şi produselor de uz fitosanitar după recoltare au fost înregistrate, inclusiv cu identificarea produsului (adică, numărul lotului sau setului de produse)?

Înregistrările documentate ale aplicării biocizilor, ceara vegetală şi produselor de uz fitosanitar după recoltare conŃin numărul lotului sau setului de produse.

Major Acest punct de control trebuie gestionat similar ca şi cu punctele de control de la 8.3.2 până la 8.3.10. Toate tratamentele fructelor şi legumelor după recoltare cu produse de uz fitosanitar (inclusiv fumiganŃi, insecticide, fungicide, ceară şi / sau alte substanŃe), trebuie înregistrate clar şi exact. InformaŃiile despre produsele de uz fitosanitar trebuie să permită trasarea lor la un lot clar identificat de produse. Se recomandă înregistrări pentru aplicările 10.3.1/01.

10.3.8. Zonele de aplicare a biocizilor, ceara vegetală şi produselor de uz fitosanitar după recoltare au fost înregistrate?

Zona geografică, denumirea sau numărul de referinŃă a gospodăriei sau zonei de manipulare a produselor unde s-a efectuat tratarea sunt incluse în toate înregistrările aplicării biocizilor, ceara vegetală şi produselor de uz fitosanitar după recoltare.

Major Vezi punctul 10.3.7.

10.3.9. Datele aplicării biocizilor, ceara vegetal şi produselor de uz fitosanitar după recoltare au fost înregistrate?

Datele exacte (ziua/luna/anul) ale aplicării sunt incluse în toate înregistrările aplicării biocizilor, ceara vegetală şi produselor de uz fitosanitar după recoltare.


10.3.10. Tipul tratamentului a fost înregistrat pentru aplicările biocizilor, ceara vegetală şi produselor de uz fitosanitar după recoltare?

Tipul tratamentului utilizat pentru aplicare (prin stropire, înmuiere, gazare etc.) este documentat în toate înregistrările aplicării biocizilor, ceara vegetală şi produselor de uz fitosanitar după recoltare


10.3.11. Denumirile comerciale ale biocizilor, ceara vegetală şi produselor de uz fitosanitar după recoltare au fost înregistrate?

Denumirile comerciale ale biocizilor, ceara vegetală şi produselor de uz fitosanitar după recoltare sunt documentate în toate înregistrările aplicării biocizilor, cerii vegetale şi produselor de uz fitosanitar.


10.3.12. Cantitatea biocizilor, ceara vegetală şi produselor de uz fitosanitar aplicate după recoltare a fost înregistrată?

Cantitatea de produs aplicat, greutatea sau volum de apă pe litru sau alt solvent au fost înregistrate după recoltare în toate registrile aplicării biocizilor, ceara vegetală şi produselor de uz fitosanitar.


10.3.13. S-a înregistrat numele operatorului care a aplicat biocizii, ceara vegetală şi produsele de uz fitosanitar după recoltare?

Numele operatorului care a aplicat produsele de uz fitosanitar produsului agricol este documentat în toate înregistrările aplicării biocizilor, ceara vegetală şi produselor de uz fitosanitar după recoltare.

Minor Vezi punctul 10.3.7.

10.3.14. Justificarea pentru aplicarea biocizilor, ceara vegetală şi produselor de uz fitosanitar după recoltare a fost înregistrată?

Denumirea răspândită a dăunătorilor, bolilor care urmează a fi tratate este documentată în toate înregistrările aplicării biocizilor, ceara vegetală şi produselor de uz fitosanitar după recoltare.

Minor Vezi punctul 10.3.7.

10.3.15. La toate aplicările produselor de uz fitosanitar după recoltare se ia în consideraŃie aspectul punctelor 8.7.1,

Există dovezi documentate care demonstrează că fermierul ia în considerare toate aplicările de fungicide sau insecticide după recoltare sub

Major Fermierul / Managerul depozitului trebuie să se asigure că: i. Produsele agricole tratate trebuie analizate privind conŃinutul rezidual de pesticide pentru a se asigura că cantitatea de produse de uz fitosanitar aplicate nu depăşesc LMA din România sau Ńările unde se vor exporta

NR. CRT.


8.7.2, 8.7.3 şi 8.7.4 ale acestui document?

aspectul Punctelor de Control 8.7.1, 8.7.2, 8.7.3 şi 8.7.4 ale acestui document şi acŃionează corespunzător.

produsele agricole; ii. Fermierul sau clientul său trebuie să poată demonstra că cunosc LMA din România şi din Ńările unde se vor exporta produsele agricole; iii. Dacă LMA sunt mai mici în Ńările unde se vor exporta produsele agricole, fermierul / Managerul casei de ambalare trebuie să poată demonstra (de exemplu, prin intermediul înregistrărilor de aplicare) că a redus rata de aplicare recomandată în România, pentru a se asigura că nu depăşeşte LMA din Ńările de destinaŃie / Ńările unde se vor exporta produsele agricole.

10.4 SecŃiile de manipulare şi/sau păstrare ale produselor ale gospodăriei 10.4.1. Podeaua este proiectată pentru a

permite şi asigura scurgerea? Podeaua are înclinaŃii, canale de scurgere care sunt menŃinute în curăŃenie şi nu sunt îngrădite pentru a permite colectarea lichidelor.

Recom. În casa de ambalare trebuie evitate înclinaŃiile podelei. Acest punct poate fi respectat dacă se asigură că podeaua este construită din materiale durabile permise pentru acest scop, uşor de curăŃat şi are un număr suficient de canale de scurgere, care permite curăŃarea cu uşurinŃă a podelei. Toate canalele de scurgere trebuie să fie acoperite cu garnituri metalice ce permit scurgerea şi trebuie dotate cu filtre pentru prevenirea blocajelor. Filtrele trebuie să fie uşor de demontat pentru a fi curăŃate. Nu sunt necesare înregistrări. Managerul trebuie să poată demonstra respectarea acestei conformităŃi.

10.4.2. FacilităŃile şi echipamentul de manipulare a produselor sunt curăŃate şi întreŃinute corespunzător pentru a preveni contaminarea?

FacilităŃile şi echipamentul de manipulare a produselor (adică, liniile şi echipamentul tehnologic, pereŃii, podeau, spaŃiile de păstrare, paletele etc.) trebuie să fie curăŃate şi/sau menŃinute conform programei de curăŃare pentru a preveni contaminarea şi se păstrează înregistrări documentate.

Minor Tratarea sanitară Pentru a se asigura că produsele nu sunt contaminate (de exemplu, cu sol, praf, microorganisme patogene după recoltare sau substanŃe chimicale), casele de ambalare trebuie să fie curăŃate şi menŃinute în conformitate cu un plan detaliat de tratare sanitare şi igienizare documentat de companie. Planul de tratare sanitară şi înregistrările privind tratarea sanitară trebuie să fie documentate pentru toate încăperile, echipamentul şi ambalajele. Planul recomandat 10.4.2/01(Tratare sanitară) poate fi utilizat pentru planificarea programei de tratare sanitară şi Înregistrare 10.4.2/02 (Tratare sanitară) pentru înregistrarea activităŃilor de tratare sanitară zilnice / săptămânale / lunare efectuate în diferite încăperi şi pentru diferite echipamente (adică, încăperile de depozitare, de ambalare, maşini de spălare şi sortare, palete, containere, spaŃiile şi containerele pentru deşeuri, toalete etc. şi toate suprafeŃele din încăperi, adică, tavanul, pereŃii, duşumeaua, mesele etc.). Ca dovadă suplimentară, managementul trebuie să monitorizeze că tratarea sanitară are loc în conformitate cu programul şi că înregistrările sunt exacte. Înregistrările 10.4.2/03 (monitorizare) trebuie completate în dependenŃă de frecvenŃă monitorizării care depinde de sensibilitatea activităŃilor care se are lor încăperi şi produse. În spaŃiile de manipulare a produselor care sunt utilizate foarte mult, se recomandă efectuarea monitorizării cu o frecvenŃă de cel puŃin o dată pe lună, dar e preferabil o dată pe săptămână. MentenanŃa Un plan de mentenanŃă şi un sistem de înregistrare trebuie întocmit pentru depozit. Formele recomandate: Plan 10.4.2/04 (MentenanŃă) şi înregistrări privind mentenanŃa Înregistrări 10.4.2/05 (MentenanŃă).

10.4.3. Produsele rebutate şi deşeurile sunt depozitate pe suprafeŃe speciale, care sunt curăŃate şi dezinfectate regulat?

Produsele rebutate şi deşeurile sunt depozitate pe suprafeŃe speciale, care sunt curăŃate şi dezinfectate regulat, pentru a preveni contaminarea şi se fac înregistrări ale lucrărilor de curăŃare.

Recom. Produsele neconforme (rebutate) trebuie păstrate într-o încăpere / arie specială separată, ambalate în containere speciale care sunt etichetate şi specifică clar scopul şi destinaŃia lor. Nu trebuie de utilizat materiale de ambalare pentru păstrarea deşeurilor. Deşeurile trebuie eliminate din casa de ambalare şi distruse cât mai rapid posibil. Managerul trebuie să poată demonstra respectarea acestei conformităŃi. Tratarea sanitară a ariilor / containerelor pentru deşeuri trebuie incluse în planul de tratare sanitară şi menŃinute înregistrări de tratare sanitară, punctul de control 10.4.2. Alte înregistrări se recomandă de a fi efectuate privind înregistrările de distrugere a deşeurilor, de exemplu, 11.1.1.

10.4.4. SubstanŃele de curăŃare, lubrifianŃii, etc. sunt păstraŃi în încăperi speciale, separat de produsele agricole şi materialele utilizate pentru manipularea produselor?

SubstanŃele de curăŃare, lubrifianŃii etc. sunt păstraŃi în încăperi speciale, separat de spaŃiile de ambalare a produselor, pentru a evita contaminarea chimică a produselor.

Recom. Pentru a se asigura că produsele, containerele şi materialele de ambalare nu sunt contaminate chimic sau fizic, toŃi agenŃii de curăŃare şi instrumente de curăŃare (măturile, periile, agenŃii de curăŃare etc.) trebuie păstrate într-o cameră specială care este încuiată sau într-un dulap special. În nici o circumstanŃă, lubrifianŃii, uleiul, combustibilul, produsele de uz fitosanitar aplicate înainte de recoltare, maşinile agricole şi echipamentul din ateliere nu vor fi aduse în încăperile de păstrare a produselor alimentare sau de ambalare. Lucrările de mentenanŃă a echipamentului trebuie efectuate numai când nu sunt produse în casa de ambalare şi trebuie de atras o mare atenŃie ca lubrifianŃii utilizaŃi să nu vină în contact cu duşumeaua sau suprafeŃele echipamentului car vine în contact cu produsele. Nu sunt necesare înregistrări. Managerul trebuie să poată demonstra respectarea acestei conformităŃi.

10.4.5. SubstanŃele de curăŃare, lubrifianŃii, etc. care pot veni în contact cu

Există dovezi documentate care autorizează (inscripŃii concrete pe etichetă sau paşaportul

Minor În casa de ambalare şi ariile de depozitare (ideal, în toate încăperile întreprinderii) detergenŃii (agenŃii de curăŃare), dezinfectaŃii, lubrifianŃii etc. care ar putea fi în contact cu produsele agricole trebuie să fie aprobaŃi

NR. CRT.


produsele agricole, sunt aprobate pentru aplicare în industria alimentară iar dozele se respectă?

tehnic) utilizarea substanŃelor de curăŃare, lubrifianŃi etc. în industria alimentară.

pentru a fi utilizaŃi în industria alimentară. Persoana responsabilă de aprovizionare trebuie să solicite certificat de calitate / conformitate / igienic, etichete corespunzătoare sau informaŃii tehnice pentru aceste produse de la furnizori şi trebuie să respecte instrucŃiunile de pe etichete. Certificatele oferite de furnizori (certificatele de igienă) trebuie obŃinute pentru agenŃii de curăŃare şi de menŃinut înregistrări pentru utilizarea lor pentru a demonstra utilizarea corectă. Trebuie de respectat dozele de aplicare.

10.4.6. În încăperile de sortare, cântărire şi depozitare unităŃile de iluminare sunt protejate/ecranate (în caz de spargere)?

Becurile şi dispozitivele de iluminare suspendate de asupra produselor sau materialelor utilizate pentru manipularea produselor sunt sigure sau sunt protejate/ecranate pentru a preveni contaminarea produselor în caz de spargere.

Minor În depozit, unde pot fi prezente produsele agricole şi / sau containerele de ambalare şi materialele, toate dispozitivele de iluminare trebuie să fie protejate cu ecrane de plastic care nu se sparg. În cazul când există obiecte din sticlă în clădire, acestea trebuie verificate în conformitate cu o procedură documentată privind monitorizarea sticlei şi a plasticului dur transparent după cum se stipulează în Procedura 10.4.7/01 şi Înregistrare 10.4.7/02.

10.4.7. Există proceduri în scris de manipulare a sticlei şi plasticului dur transparent?

Există proceduri în scris pentru manipularea sticlei şi plasticului dur transparent în spaŃiile de manipulare, pregătire şi depozitare a produselor.

Recom. Trebuie de făcut totul posibilul pentru ca să nu existe obiecte din sticlă în casa de ambalare sau depozitului de ambalaje. Nu trebuie să fie ferestre din sticlă, becurile trebuie acoperite după cum se stipulează în punctul 10.4.6, nu se vor permite containere de sticlă în încăperile unde sunt păstrate produsele agricole sau ambalajul. Trebuie de documentat o procedură privind manipularea sticlei şi plasticului dur şi de instruit personalul respectiv.

10.4.8. Accesul animalelor domestice la aceste facilităŃi nu este permis?

Se controlează accesul animalelor domestice la aceste facilităŃi, pentru a preveni contaminarea produselor.

Minor Accesul animalelor în încăperile de manipulare, ambalare şi păstrare a produselor este interzis. De exemplu, câinilor, pisicilor sau altor animale niciodată nu li se va permite să intre în aceste încăperi. La intrarea în încăperi trebuie se existe semne cu această informaŃie. Managerul trebuie să poată demonstra respectarea acestei conformităŃi.

10.4.9. În toate încăperile de manipulare şi depozitare a produselor se întreprind măsuri adecvate de combatere a dăunătorilor, pentru a minimiza accesul şi a evita infestarea?

Există un sistem de monitorizare şi combatere a dăunătorilor care are drept scop minimizarea accesului şi evitarea infestării. Capcanele trebuie numerotate, iar acŃiunile întreprinse trebuie înregistrate.

Minor Depozitul şi toate clădirile aferente trebuie să fie gestionate pentru a preveni pătrunderea dăunătorilor în orice parte a clădirii. Aceasta include: • astuparea tuturor găurilor / crăpăturilor între pereŃi, acoperişuri şi podele; • utilizarea plaselor pentru insecte instalate temeinic pentru a acoperi orice deschizătură lăsată pentru ventilare (inclusiv ferestrele deschise) pentru a preveni accesul insectelor sau păsărilor în clădire; • uşile trebuie să fie protejate cu perdele din plastic dur pentru a preveni accesul insectelor şi păsărilor; • toate canalele de scurgere trebuie să fie acoperite cu garnituri metalice ce permit scurgerea şi trebuie dotate cu filtre pentru prevenirea blocajelor şi pentru a preîntâmpina accesul rozătoarelor prin canalele de scurgere. Conform legislaŃiei României activităŃile de combatere a rozătoarelor trebuie subcontractate de companii autorizate. Următoarele înregistrări trebuie să fie disponibile: • Contractul cu compania autorizată şi copia autorizaŃiei; • Dovezi ale competenŃei persoanelor care aplică pesticidele şi insecticidele (Certificate de absolvire a cursurilor de aplicare a chimicalelor, CV-uri, Scrisori de confirmare); • Lista pesticidelor şi insecticidelor aplicate; • Certificat de conformitate a pesticidelor şi insecticidelor; • Harta suprafeŃei cu capcane identificate; • Înregistrări privind aplicarea chimicalelor, acŃiunile corective şi de prevenire trebuie făcută de persoana contractată (sau compania contractată). Pentru şobolani se va utiliza numai momeală solidă (nu boabe de cereale). InformaŃiile minime ce trebuie înregistrate sunt prezentate în Înregistrare 10.4.9/01.

11. MANAGEMENTUL DEŞEURILOR ŞI SURSELOR DE POLUARE, RECICLARE ŞI REUTILIZARE

11.1 Identificarea deşeurilor şi poluanŃilor 11.1.1. Toate produsele posibile de deşeuri au

fost identificate în întreaga gospodărie?

Toate deşeurile produse în rezultatul proceselor din gospodărie au fost catalogate şi documentate.

Recom. Fiecare fermier trebuie să identifice şi cuantifice deşeurile generate şi reciclate. Pentru documentarea EUREPGAP®, este necesar un plan de management privind minimizarea producerii deşeurilor şi poluării rezultante. Planul trebuie să specifice unde se generează deşeurile, tipul de deşeuri care pot rezulta, riscurile asociate acestor deşeuri şi cantitatea deşeurilor obŃinute. Se sugerează că documentarea tipului şi cantităŃile deşeurilor produse, a metodei de distrugere / reciclare a lor poate fi utilă pentru respectarea acestui punct de control şi elaborării unui plan de management. Se recomandă o formă pentru înregistrări 11.1.1 care se anexează. Deşeurile potenŃiale ale unei gospodării de fermieri pot include:

NR. CRT.


• Deşeuri vegetale / organice; • Deşeuri ale materialelor de ambalare; • Uleiuri, pneuri, baterii, maşini şi echipament defectate, metal uzat; • Mulci de plastic, Ńevi utilizate de la irigarea prin picurare, stâlpi de spalier şi sârmă utilizată; • Containere utilizate de la agenŃi sanitari, pesticide, lubrifianŃi, ulei; • Utilizarea stropitori pentru pesticide; • Sacii da la fertilizanŃi, plase pentru păsări / grindină; • Deşeuri de la pepiniere (tave pentru puieŃi etc.); • Deşeuri menajere (canalizare) etc.

11.1.2. S-au identificat sursele potenŃiale de poluare?

Sursele potenŃiale de poluare (surplusul de fertilizanŃi, gaze de la eşapament de la unităŃile de încălzire etc.) generate de toate procesele din gospodărie au fost catalogate şi documentate.

Recom. Sursele de deşeuri şi poluanŃi pot include: • Scurgerile şi eliminarea fertilizanŃilor (depozitele de păstrare şi suprafeŃele de amestecare); • Contaminarea solului de la scurgerea şi vărsarea produselor de uz fitosanitar, lubrifianŃii care se scurg din maşini, staŃiile de alimentare cu combustibil etc; • Praf, gălăgie (produse de maşini); • Fum de la arderea deşeurilor, cazangerie şi alte echipamente; • Metale grele din fertilizanŃi; • Apă uzată din secŃia de ambalare; • AgenŃi frigorifici de la compresoarele frigorifice; Se recomandă forma de înregistrare 11.1.2/01 care poate fi utilizată pentru identificarea, evaluarea şi monitorizarea principalilor poluanŃi.

11.2 Planul de acŃiune de reducere a deşeurilor şi poluării 11.2.1. Există un plan documentat de evitare

sau reducere a rebuturilor şi poluării şi de evitare a utilizării deşeurilor gunoiere sau arderii gunoiului prin reciclarea deşeurilor?

Există un plan de acŃiuni complex, actualizat şi documentat careinclude reducerea rebuturilor şi poluării şi reciclarea deşeurilor.

Recom. Planul de minimizare a deşeurilor poate include următoarele măsuri: • Identificarea locului şi cauzele de generare a deşeurilor şi utilizarea acestei informaŃii pentru a reduce cantitatea de deşeuri. De exemplu: • Utilizarea deşeurilor de containere numai pentru material reciclabil; • Utilizarea repetată a produselor (de exemplu, materialelor din polietilenă de acoperire a câmpurilor / culturilor, când este posibil), pentru a nu genera mai multe deşeuri; • Reciclarea deşeurilor, de exemplu, pneurilor, pelicula de plastic etc.; • Gestionarea resurselor de apă pentru a minimiza deşeurile; • Compostarea substanŃelor organice, inclusiv a deşeurilor culturilor din depozit şi din plantaŃii; • Reciclarea lubrifianŃilor pentru maşini, etc. Managerul trebuie să documenteze practicile privind minimizarea riscurilor identificate de poluare. Un Plan de Management a Mediului pentru reducerea poluării trebuie să cuprindă înregistrările tipurilor / cantităŃii deşeurilor, include determinarea deşeurilor reciclabile, depozitarea separată a materialelor reciclabile de alte deşeuri, descrierea modului de reciclare a materialelor (inclusiv numele contractorului / furnizorului de reciclare). Planul de Management a Mediului trebuie de asemenea să includă: scopul reducerii cantităŃii de deşeuri generate, scopul reducerea cantităŃii de deşeuri care sunt transportate la rampa de gunoi.

11.2.2. Planul de gestionare a deşeurilor a fost implementat?

La gospodărie s-au întreprins acŃiuni şi măsuri vizibile care confirmă că obiectivele planului de acŃiune pentru reducerea deşeurilor şi poluării sunt atinse.

Recom. Dovezile privind managementul deşeurilor pot include: lipsa deşeurilor şi gunoiului în jurul gospodăriei, înregistrările de distrugere a deşeurilor, care include facturile contractorilor şi chitanŃele companiilor de reciclare. Dovezi privind implementarea planului de control al poluării pot include: • ExistenŃa încăperilor adecvate pentru păstrarea fertilizanŃilor; • ExistenŃa încăperilor adecvate pentru păstrarea produselor de uz fitosanitar şi a suprafeŃelor de amestecare a lor pentru prevenirea poluării suprafeŃelor gospodărie.

11.2.3. Gospodăria este curăŃată de gunoi şi deşeuri?

Gunoiul secundar şi deşeurile nesemnificative pentru perioade mici de timp pe teritoriul gospodăriei sunt acceptabile, precum şi deşeurile zilei curente de lucru. Restul gunoiului şi deşeurilor se scot de pe teritoriul gospodăriei. În spaŃiile interioare de

Recom. • Crearea şi menŃinerea zonelor cu vegetaŃie naturală lângă sursele naturale de apă de suprafaŃă (râuri, pârâu, lacuri şi alte obiecte acvatice), canalele deschise de scurgere sunt înconjurate de iarbă pentru a preveni poluarea cauzată de erodarea canalelor, vegetaŃie, spaŃii pentru sediment în locurile în care canalele de scurgere intră în râuri şi lacuri etc., acoperământ pentru sol (de exemplu, plante de îngrăşăminte verzi, culturi sau mulci) pentru câmpuri (câmpurile nu se lasă goale deoarece ele sunt vulnerabile la vânt şi eroziune din cauza apei şi prin urmare poluare a altor zone);

NR. CRT.


manipulare a produselor agricole se face curăŃenie cel puŃin o dată pe zi.

• MenŃinerea copacilor / zonelor tampon unde apare praful, gălăgia sau mirosurile neplăcute care ar putea afecta vecinii sau zonele de conservare; • Înregistrarea deşeurilor produse şi a poluării care are loc. Înregistrările de combatere a poluării poate include: rezultatele testării solurilor, înregistrarea procurării fertilizanŃilor şi aplicării lor, rezultatele testării apelor pentru nitraŃi, înregistrarea stropirilor, inclusiv a condiŃiilor meteorologice. Managerul trebuie să poată demonstra respectarea acestei conformităŃi.

11.2.4. Încăperile dispun de mijloace necesare pentru colectarea deşeurilor?

Ferma dispune de suprafeŃe speciale pentru depozitarea gunoiului şi deşeurilor. Diferite feluri de deşeuri se identifică şi se păstrează separat. Containerele goale pentru chimicale se clătesc cu apă, se presează şi se păstrează într-o zonă securizată sau într-o încăpere separată până la eliminare, cu excepŃia cazurilor dacă se returnează distributorului.

Recom. Nu sunt necesare înregistrări. Managerul trebuie să poată demonstra respectarea acestei conformităŃi.

12. SĂNĂTATEA, SIGURANłA ŞI BUNĂSTAREA LUCRĂTORILOR

12.1 Analize ale riscurilor 12.1.1. A fost efectuată analiza riscurilor

pentru a asigura condiŃii de lucru sigure şi sănătoase?

Există o analiză a riscurilor actuală şi documentată bazată pe legislaŃia naŃională, regională şi locală şi acordurile sectoriale.

Recom. Conform legislaŃiei româneşti, companiile cu un număr mai mare de 50 de angajaŃi trebuie să aibă un inginer privind protecŃia muncii responsabil pentru sănătatea şi bunăstarea lucrătorilor. In organizatiile mai mici, responsabil privind sănătatea şi bunăstarea lucrătorilor este conducătorul organizatiei. InspecŃiile de depistare a pericolelor trebuie efectuate cel puŃin o dată în an şi constatările lor trebuie înregistrate. Scopul acestui punct de control este pentru a identifica, evalua şi controla (elimina) riscurile privind sănătatea, siguranŃa şi bunăstarea lucrătorilor din toate secŃiile şi locurile de muncă. Trebuie să existe un sistem prin care să se identifice pericolele noi între inspecŃiile planificate. Evaluările trebuie să fie bazate pe experienŃa şi informaŃie din industrie cât şi experienŃa altor companii. Evaluarea riscurilor trebuie să ia în consideraŃie severitatea riscurilor privind siguranŃa producerii, probabilitatea apariŃiei, numărul persoanelor supuse acestui risc şi probabilitatea pericolului. Unele riscuri asociate cu creşterea, recoltarea, păstrarea şi ambalarea sunt: • Inhalarea sau contactul cu pielea a produsele de uz fitosanitar; • Tăieturi cauzate de echipamentul de recoltare; • Manipularea manuală a greutăŃilor; • Lucrul pe timp rece; • Răni cauzate de echipamentul deteriorat (care nu este bine întreŃinut), inclusiv toate echipamentele electrice (ibrice, computere, întrerupătoare etc.) • CondiŃii de lucru inadecvate (înălŃimi, spaŃii închise, materiale periculoase etc.). Pentru EUREPGAP, un model recomandat combinat pentru evaluarea riscurilor şi planul de acŃiuni se ataşează, de exemplu Evaluarea riscurilor privind sănătatea şi siguranŃa lucrătorilor şi planul de acŃiuni 12.1.1/01, care cuprinde şi pentru punctul 12.1.2/01 (Plan de acŃiuni).

12.1.2. Analiza riscurilor a fost utilizată drept bază pentru elaborarea unui plan de acŃiune de promovare a condiŃiilor de lucru sigure şi sănătoase?

Există un plan de acŃiuni preventive documentat, care se referă la neconformităŃile acŃiunillor ce urmează a fi întreprinse, plus un orar şi persoana responsabilă.

Recom. România are o bază legislativă bună care cuprinde cerinŃele privind sănătatea, siguranŃa şi bunăstarea lucrătorilor. Conform cerinŃelor EUREPGAP®, fermierii, managerii trebuie să documenteze un sistem privind sănătatea, siguranŃa şi bunăstarea lucrătorilor, care include: • Plan combinat recomandat privind evaluarea riscurilor şi plan de acŃiuni, de exemplu Evaluarea riscurilor privind sănătatea şi siguranŃa lucrătorilor / planul de acŃiuni 12.1.1/01; • Înregistrarea proceselor de consultanŃă cu angajaŃii (de exemplu, înregistrarea întrunirilor şi instruirilor care au avut loc); • ResponsabilităŃile privind sistemul sănătatea, siguranŃa şi bunăstarea lucrătorilor trebuie documentate şi comunicate tuturor lucrătorilor şi contractanŃi; • Înregistrările legate de sănătatea, siguranŃa şi bunăstarea locurilor de muncă - inclusiv rapoartele privind accidentele şi acŃiunile întreprinse, inventarul şi echipamentului de prim-ajutor (după cum se cere de planul de evaluare a riscurilor), instrucŃiunile în caz de urgenŃă etc.;

NR. CRT.


• Trebuie elaborat şi documentat şi menŃinut un plan de monitorizare a respectării instrucŃiunilor privind siguranŃă. Ar putea fi, de exemplu, un proces de monitorizare săptămânal sau lunar, în dependenŃă de mărimea şi activităŃile companiei şi riscurilor existente. Procedura de monitorizare trebuie documentată de management. Se recomandă înregistrări. Înregistrarea 12.1.2/01 este drept dovadă privind respectarea acestei cerinŃe. Planul de acŃiuni pentru promovarea condiŃiilor de lucru sigure şi sănătoase trebuie să fie elaborat după fiecare actualizare anuală a evaluării riscurilor / planului de acŃiuni, consultaŃiile cu angajaŃii şi neconformităŃile depistate în timpul inspecŃiilor interne trebuie luate în consideraŃie la elaborarea planului. În Moldova, Institutul Muncii organizează cursuri în acest domeniu pentru gospodării / fermieri şi alte organizaŃii ce doresc să afle mai multe informaŃii şi cerinŃe în acest domeniu.

12.2 Instruire 12.2.1. ToŃi lucrătorii care lucrează cu

echipament periculos sau complex au trecut cursuri de instruire sau au primit instrucŃii oficiale?

Documentele indică că instrucŃiunile necesare sau programul de instruire au fost acordate şi există copii ale certificatelor de participare sau lista semnată a lucrătorilor care au participat la cursul de instruire. Înregistrările includ contractele de prestări servicii cu subcontractanŃii.

Minor AbilităŃile şi competenŃa personalului trebuie evaluate de manager pentru a se asigura că personalul beneficiază de instruirea necesară pentru a-şi putea îndeplini lucrul în siguranŃă. Evaluarea trebuie să enumere numele persoanelor, locul de muncă, evaluarea abilităŃilor la fiecare loc de muncă sau activitate (de exemplu, bazate pe competenŃă, instruire / experienŃă / accidentelor precedente) pe o scară de la 1 la 5 pentru fiecare loc de muncă / activitate. Operatorii maşinilor agricole (tractoare, încărcătoarelor cu furci, camioane etc.) trebuie să fie instruiŃi, certificaŃi sau licenŃiaŃi aşa cum specifică organele de reglementare de stat. Întregul personal implicat în manipularea şi aplicarea produselor de uz fitosanitar / chimicale din gospodărie, trebuie să absolve cu succes un curs aprobat de instruire în acest domeniu. Dacă unele lucrări sunt subcontractate, fermierul trebuie să ceară subcontractorului personal instruit în acest domeniu. Înainte de a începe lucrul, fermierul trebuie să efectueze o instruire introductivă pentru subcontractori privind aspectele de siguranŃă şi igienă şi să obŃină semnăturile acestora. Instruirea cu privire la siguranŃă şi sănătate, trebuie repetată pentru întregul personal, inclusiv subcontractorii, cel puŃin o dată la 6 luni. Cel puŃin următoarele înregistrări trebuie efectuate pentru angajaŃii gospodăriei şi subcontractori: • înregistrările individuale de instruire, de exemplu, 12.2.2/01 (instruire introductivă şi instruire periodică la fiecare 6 luni) pentru personalul permanent; • înregistrări de instruire în grup pentru angajaŃii sezonieri şi pe termen scurt; • certificate pentru cursurile externe frecventate sau instruirea oferită de companie, când este aplicabil.

12.2.2. Există înregistrări pentru fiecare lucrător referitor la instruirea primită?

Pentru fiecare lucrător se menŃine un dosar în care se indică programele de instruire necesare şi se includ copii ale certificatelor de participare sau semnătura lucrătorilor pe lista persoanelor care au participat la cursul de instruire.

Recom. ToŃi managerii de gospodării / companii trebuie să ofere instruire introductivă şi instruire individuală a angajaŃilor care pot fi expuşi substanŃelor periculoase, care se ocupă de gospodării şi case de ambalare. Se va menŃine înregistrări pentru aceste tipuri de instruire. Se recomandă înregistrări privind instruirea de exemplu 12.2.2/01 pentru lucrători individuali şi 12.2.2/02 pentru instruirea în grup a lucrătorilor.

12.2.3. În orice moment, când se efectuează lucrări, există la gospodărie o persoană care este instruită în a acorda primul ajutor?

Cel puŃin o persoană care a fost instruită să acorde primul ajutor în ultimii 5 ani trebuie să fie prezentă în incinta gospodăriei la orice moment când se efectuează lucrări. În caz dacă există, se respectă legislaŃia privind instruirea în acordarea primului ajutor. Lucrările agricole includ cultivarea, transportarea şi manipularea produselor agricole, în caz de aplicabilitate.

Recom. Cel puŃin o persoană din gospodărie şi o altă persoană din casa de ambalare (dacă e aplicabil) trebuie sa aibă absolvit cu succes un curs de instruire pentru primul ajutor în ultimii 5 ani. O copie a certificatului sau confirmarea frecventării cursurilor de instruire privind primul ajutor sunt suficiente pentru acest punct de control.

12.2.4. ToŃi lucrătorii au înŃeles bine instrucŃiunile în caz de accidente sau urgenŃe?

Există instrucŃii documentate, inteligibile, care au fost comunicate verbal lucrătorilor, ce le va permite să ştie cum să acŃioneze în caz de accidente şi în situaŃii de urgenŃă. Aceste instrucŃii sunt disponibile în limba pe care o vorbesc majoritatea lucrătorilor. InstrucŃiunile sunt susŃinute de semne în locaŃiile posibile.

Minor Un plan documentat privind capacitatea de răspuns pentru toate situaŃiile de urgenŃă posibile, trebuie să fie elaborat şi explicat adecvat tuturor lucrătorilor (inclusiv membrilor de familie). SituaŃiile de urgenŃă includ: incendii, accidente rutiere, scurgeri dechimicale, inundaŃii etc. Instruirea personalului trebuie înregistrată. Planul trebuie să includă instrucŃiuni privind acŃiunile ce urmează a fi întreprinse în caz de urgenŃă şi numele fiecărei persoane care a beneficiat de instruire în cadrul planului de capacitatea de răspuns la urgenŃe. Planul trebuie să includă locul amplasării celui mai apropiat telefon (care include numerele pentru apelarea ambulanŃei, pompierilor, poliŃiei şi managementul timp de 24 de ore). Planul / procedura trebuie să fie la dispoziŃia tuturor lucrătorilor. InstrucŃiunile, procedurile de urgenŃă recomandate sunt prezentate la punctul

NR. CRT.


12.3.3. În cazul angajaŃilor sezonieri / de ocazie, instruirea trebuie repetată de fiecare dată când ei sunt angajaŃi. În cazul angajaŃilor permanenŃi, se organizează instruiri pentru situaŃiile de urgenŃă cel puŃin o dată pe an. Înregistrările privind instruirile recomandate, de exemplu, 12.2.2/01 (instruirea individuala) sau 12.2.2/02 (instruirea în grup). Dacă are loc un accident sau incident (de exemplu, incendiu), acest caz trebuie înregistrat. Se recomandă forma privind înregistrările respective 12.2.4/01.

12.2.5. ToŃi lucrătorii au primit instruire de bază privind igiena personală în procesul de manipulare a produselor despre curăŃenia mâinilor, tăieturi ale pielii şi referitor la fumatul, consumarea alimentelor şi băuturilor numai în încăperi speciale?

Se dau instrucŃii scrise şi verbale. InstrucŃiunile sunt făcute de persoane calificare (sora medicală, managerul secŃiei calităŃii produselor etc.) în cadrul unui curs de instruire de introducere în igienă. ToŃi lucrătorii noi sunt informaŃi despre conŃinutul acestor instrucŃii. Instruirea şi prezentarea instrucŃiunilor sunt documentate.

Recom. Tot personalul, inclusiv membrii familiilor, trebuie să beneficieze de instruire în bunele practici de igienă personală aplicate în industria alimentară. Instruirea trebuie să fie susŃinută de instrucŃiuni documentate / semne amplasate în locuri vizibile şi care sunt uşor de înŃeles. Instruirea trebuie să includă cerinŃe privind igiena personală, comportamentul şi starea sănătăŃii. Instruirea personalului trebuie să fie înregistrată. Instruirea poate fi efectuată în cadrul organizaŃiei de un manager calificat sau poate fi oferită de grupurile industriale, sau de un expert. Vezi punctele 10.1.4. şi 12.2.2. pentru a vedea cum se îndeplineşte această cerinŃă.

12.2.6. ToŃi subcontractanŃii şi vizitatorii cunosc cerinŃele de bază privind igiena?

Există înregistrări că procedurile şi cerinŃele de igienă personală sunt comunicate oficial vizitatorilor şi sub contractanŃilor (adică, procedurile de igienă personală ale companiei pentru vizitatori sunt amplasate într-un loc vizibil, unde toŃi vizitatorii şi subcontractanŃii pot să le citească).

Recom. Vizitatorilor care nu au scopuri de afaceri nu trebuie să li se permită să intre pe teritoriul fermei sau depozitului etc. La intrare trebuie să fie un semn care informează vizitatorii şi subcontractorii privind cerinŃele faŃă de igiena personală. ToŃi vizitatorii şi / sau sub-contractorii care vizitează ariile unde sunt crescute, recoltate, depozitate, transportate sau ambalate produse proaspete, trebuie informaŃi despre cerinŃele faŃă de igiena personală şi pentru aria respectivă. De exemplu, trebuie să citească mai întâi instrucŃiunile privind siguranŃa şi igiena personală şi apoi să semneze în registrul vizitatorilor, confirmând că ei au citit şi au înŃeles instrucŃiunile privind igiena personală. Vizitatorii trebuie să fie însoŃiŃi de un membru responsabil al personalului tot timpul cât se află pe teritoriul organizaŃiei.

12.3 FacilităŃi, echipament şi proceduri pentru accidente 12.3.1. In vecinătatea spaŃiilor de lucru există

truse de prim-ajutor? Truse de prim-ajutor complet echipate, conform legislaŃiei naŃionale şi recomandărilor trebuie să fie disponibile şi accesibile în vecinătatea spaŃiilor de lucru. Dacă există riscul de furt, supraveghetorului poate purta o trusă de prim-ajutor cu el/ea sau în mijlocul său de transport.

Minor Trusele de prim-ajutor trebuie amplasate în principalele încăperi ale gospodăriei, la fel trebuie asigurate cu truse vehicule şi mijloace de transport. Trusele trebuie să fie plasate în apropierea echipamentul unde s-au depistat riscuri potenŃiale. Trusele de prim-ajutor trebuie amplasate în încăperile adiacente, dar nu în încăperile de manipulare a produselor alimentare şi trebuie să fie sub controlul unui persoane responsabile. În spaŃiile unde sunt păstrate şi manipulate substanŃele concentrate decurăŃare, periculoase sau produse de uz fitosanitar, trebuie să existe o sursă de apă curată necesară pentru spălarea pielii /ochilor, în rază de cel mult 5 m şi accesibilă imediat pentru tot personalul în cazul contaminării accidentale a pielii / ochilor. Persoana responsabilă trebuie să menŃină o listă privind inventarierea materialelor de prim-ajutor (de exemplu, Înregistrare 12.3.1/01) şi înregistrări pentru inspectarea regulată a truselor de prim-ajutor (de exemplu, 12.3.1/02) pentru a se asigura că întotdeauna există o cantitate suficientă de materiale de prim-ajutor.

12.3.2. Pericolele sunt indicate clar prin intermediul semnelor de preîntâmpinare?

Semne permanente şi lizibile trebuie să identifice pericolele potenŃiale, de exemplu, rezervor pentru deşeuri, cisternă pentru combustibil, ateliere şi culturi tratate etc.

Recom. Semne corespunzătoare impermeabile şi lizibile trebuie să fie afişate în locurile vizibile la intrarea în spaŃiile cu pericol înalt, inclusiv încăperile de păstrare a substanŃelor de uz fitosanitar, ateliere, panou de comandă sau panou electric şi lângă bazine de apă adânci etc. Nu sunt necesare înregistrări. Managerul trebuie să poată demonstra respectarea acestei conformităŃi.

12.3.3. Există proceduri în caz de accidente sau situaŃii de urgenŃă?

Procedurile documentate trebuie să descrie cum să se acŃioneze în caz de accidente sau situaŃii de urgenŃă. Procedurile trebuie să indice clar persoanele de contact, amplasarea celui mai apropiat mijloc de comunicare (telefon, radio), să prezinte lista actualizată a numerelor relevante de telefon (poliŃia, ambulanŃa, spitalul, pompieri) care este disponibilă în orice moment.

Minor Este necesară o procedură documentată, care descrie etapele şi acŃiunile în caz de accident sau de urgenŃă. Procedurile documentate privind cazurile de urgenŃă trebuie să fie elaborate, expuse în locuri vizibile şi bine întreŃinute. Echipamentul necesar în cadrul procedurilor de urgenŃă (echipament de prim ajutor, apă de spălat, în special pentru ochi) trebuie să fie amplasate în locurile potrivite şi să fie în stare bună de lucru. El trebuie să fie inclus în registrul de monitorizare privind implementarea instrucŃiunilor pentru măsurile de siguranŃă, Înregistrare 12.1.2/01. În ce priveşte, depozitele pentru produsele de uz fitosanitar, o copie a instrucŃiunilor corespunzătoare în caz de accident trebuie amplasată în rază de 10 m. Echipamentul din încăperile de păstrare a produselor de uz fitosanitar, încăperile de măsurare şi amestecare trebuie să includă: • InstrucŃiunile de bază pentru îngrijirea primară în caz de accident (primul ajutor); • Echipament pentru primul ajutor şi în special o cantitate suficientă de apă sigură (potabilă) de spălat pe piele şi ochi, care este clar identificată de a fi folosită în caz de urgenŃe. Şi în cazul produselor de uz fitosanitar, etapele care trebuie respectate, trebuie să ia în consideraŃie apă sigură (potabilă) de spălat pe piele şi ochi şi să nu fie supusă la îngheŃ; • Un container cu nisip sau alt material absorbant sigur pentru absorbirea scurgerilor;

NR. CRT.


• Perii pentru spălarea pereŃilor, duşumea, căuşe şi pungi de plastic pentru eliminarea materialelor scurse; • Foi cu informaŃii despre substanŃele chimice; • Semne care indică acŃiunile ce urmează a fi întreprinse în caz de urgenŃă. • Locul amplasării celui mai apropiat telefon şi numerele de contact în caz de urgenŃă. Semnele corespunzătoare amplasate în locuri vizibile, de exemplu, pe fiecare panou electrică, lângă ateliere, lângă sursele de apă adâncă şi lângă uşile de intrare în depozitele de păstrarea a produselor de uz fitosanitar (adică, pesticide şi fertilizanŃi) şi încăperile / ariile de măsurare şi amestecare (dacă sunt separate). Notă: dacă se păstrează cantităŃi mici, încăperile de depozitare au nevoie de semne care indică depozitul de chimicale sau pericolul.

12.3.4. Procedura în caz de accident poate fi văzută de la 10 m de la încăperea de depozitare a produselor de uz fitosanitar?

Procedura în caz de accidente, care conŃine toată informaŃia detaliată în punctul 12.3.3 trebuie să prezinte vizual paşii de bază de prim-ajutor în caz de accident şi trebuie să fie vizibilă de la 10 m de la încăperea de depozitare a produselor de uz fitosanitar şi spaŃiile de amestecare a lor. Fără N/A.

Minor -

12.3.5. Semnele de preîntâmpinare privind pericolele potenŃiale sunt afişate pe uşile de acces?

Există semne permanente şi clare de preîntâmpinare privind pericolele potenŃiale pe sau lîngă uşile de acces la încăperile de păstrare a produselor de uz fitosanitar şi fertilizanŃi.

Minor -

12.4 Manipularea produselor de uz fitosanitar 12.4.1. Lucrătorii care manipulează şi aplică

produsele de uz fitosanitar au fost instruiŃi?

Personalul care lucrează cu sau aplică produsele de uz fitosanitar pot să-şi demonstreze competenŃa şi cunoştinŃele prin calificări oficiale sau certificate de participare la cursuri de instruire specifice.

Minor ToŃi operatorii care amestecă sau aplică produsele de uz fitosanitar, trebuie să absolve un curs de instruire în domeniul aplicării produselor de uz fitosanitar. Trebuie păstrate copiile ale certificatelor de instruire de la autorităŃile relevante pentru persoanele implicate în manipularea produselor de uz fitosanitar. Punctele 12.2.1 şi 12.2.2 (Înregistrări privind instruirile) şi SecŃiunea 8.

12.4.2. Personalul care intră în contact cu produsele de uz fitosanitar sunt supuşi controlului medical voluntar anual în conformitate cu îndrumările prevăzute de codurile de practică locale?

Dacă e aplicabil, întregul personal care intră în contact cu produsele de uz fitosanitar trebuie supus controalelor medicale care trebuie efectuate anual în conformitate cu codurile de practică naŃionale, regionale sau locale.

Recom. Fiecare lucrător care manipulează produselor de uz fitosanitar şi fertilizanŃi, trebuie să beneficieze de controlul sănătăŃii efectuat de instituŃiile medico-sanitare publice teritoriale. Trebuie menŃinute toate înregistrările privind investigaŃiile medicale, iar confidenŃialitatea lor trebuie respectată.

12.5 Îmbrăcăminte/echipament de protecŃie 12.5.1. Lucrătorii (inclusiv subcontractanŃii

sunt înzestraŃi cu îmbrăcăminte de protecŃie în conformitate cu instrucŃiunea de pe etichetă?

Sunt disponibile şi în stare bună seturi complete de îmbrăcăminte de protecŃie (de exemplu, cizme de cauciuc, îmbrăcăminte impermeabilă, salopete de protecŃie, mănuşi de cauciuc, măşti pentru faŃă etc.), care permit respectarea instrucŃiunii de pe etichetă.

Major Legea reglementează tuturor companiilor să asigure lucrătorii cu echipament şi haine de protecŃie necesare. Echipamentul personal de protecŃie trebuie să respecte instrucŃiunile de pe etichetele produselor de uz fitosanitar sau Fişa tehnică de securitate, ghid pentru echipament, care include manual pentru operatori, şi evaluarea riscurilor. Toate informaŃiile despre sănătate şi siguranŃa echipamentul, îmbrăcămintea de protecŃie, trebuie păstrate şi se recomandă ca fiecare unitate de echipament să aibă un număr de inventar. Managerul trebuie să poată demonstra disponibilitatea hainelor de protecŃie.

12.5.2. Îmbrăcămintea de protecŃie este curăŃată după utilizare?

Există proceduri de curăŃare a îmbrăcămintei de protecŃie după utilizare.

Minor Toate echipamentele de protecŃie după utilizare trebuie spălate / curăŃate, uscate şi păstrate adecvat. CurăŃarea echipamentului trebuie să facă parte din instruirea operatorilor (instruirea la locul de muncă sau instruirea în exterior).

12.5.3. Fermierii pot demonstra că ei respectă instrucŃiunea de pe etichetă referitor la utilizarea îmbrăcămintei de protecŃie şi echipamentului?

Există recomandări sau proceduri adecvate disponibile pentru utilizarea îmbrăcămintei de protecŃie şi echipamentului, care sunt utilizate de toŃi lucrătorii care vin în contact cu produsele de uz fitosanitar, în conformitate cu recomandările de pe etichetă.

Minor Înregistrările privind sănătatea, siguranŃa şi bunăstarea lucrătorilor la locul de muncă (Înregistrare 12.1.1/01 de mai sus) trebuie să includă cerinŃele faŃă de îmbrăcămintea şi echipamentul de protecŃie după cum sunt descrise pe eticheta produsului. Utilizarea îmbrăcămintei de protecŃie poate fi indicată şi în înregistrările de aplicare a produselor de uz fitosanitar (vezi punctul 8.3.1/01) pentru a demonstra corespunderea cu acest punct de control.

12.5.4. Îmbrăcămintea şi echipamentul de protecŃie sunt păstrate separat de

Toate hainele şi echipamentul de protecŃie, inclusiv filtrele de rezervă etc. sunt păstrate

Major Echipamentul şi îmbrăcămintea personală de protecŃie trebuie păstrate în altă încăpere decât cea pentru stocurile de produse de uz fitosanitar. Ele trebuie păstrate într-o încăpere separată (sau spaŃiu), care este curată,

NR. CRT.


produsele uz fitosanitar? aparte şi separat fizic de produsele de uz fitosanitar într-un spaŃiu bine ventilat.

uscată şi bine ventilată. Nu sunt necesare înregistrări. Managerul trebuie să poată demonstra respectarea acestei conformităŃi

12.5.5. Există facilităŃi pentru cazurile de contaminare a operatorilor?

Toate facilităŃile de păstrarea a produselor de uz fitosanitar şi toate spaŃiile de amestecare/echilibrare ale gospodăriei au facilităŃi pentru spălarea ochilor, o sursă de apă curată nu mai departe de 10 m distanŃă, o trusă completă de prim ajutor şi o procedură clară în caz de accidente, cu numerele de telefoane pentru cazuri de urgenŃă sau paşii de bază de acordare a primului ajutorului în caz de accidente, toate fiind expuse permanent şi clar.

Minor Trebuie să fie disponibile facilităŃi pentru eliminarea contaminării operatorului şi acestea trebuie să corespundă instrucŃiunilor de pe etichetele tuturor produselor de uz fitosanitar păstrate / utilizate (sau din Fişa tehnică de securitate) şi evaluarea riscurilor în conformitate cu punctul 12.1.1 de mai sus. Toată informaŃia cu privire la contaminare şi procedurile de urgenŃă, trebuie să fie uşor accesibilă pentru toŃi lucrătorii. Managementul este responsabil pentru asigurarea tuturor facilităŃilor şi echipamentul necesar pentru eliminarea contaminării este disponibil personalului şi acesta este instruit adecvat în domeniul procedurilor de urgenŃă. Sistemul de siguranŃă / procedurile / instrucŃiunile de lucru, trebuie să fie scrise de fermier pentru combaterea contaminării lucrătorilor, (de exemplu, Înregistrări 12.2.4/01). Aceste proceduri trebuie să fie disponibile lucrătorilor şi expuse în locuri vizibile. Echipamentul necesar pentru procedurile în caz de urgenŃă (inclusiv posibilitatea de spălare a ochilor) trebuie să fie disponibil şi să fie în stare de lucru. Nu sunt necesare înregistrări. Managerul trebuie să poată demonstra respectarea acestei conformităŃi. Vezi de asemenea punctul 12.3.3.

12.6 Bunăstarea lucrătorilor 12.6.1. Există un membru al conducerii care

este nominalizat responsabil pentru sănătatea, siguranŃa şi bunăstarea lucrătorilor?

Există documente care demonstrează că există un membru al conducerii nominalizat şi cunoscut pentru a fi responsabil pentru asigurarea respectării regulamentelor naŃionale şi locale existente, curente şi relevante referitor la sănătatea, siguranŃa şi bunăstarea lucrătorilor.

Minor Conform legii companiile cu un număr mai mare de 50 de angajaŃi trebuie să aibă un Inginer privind protecŃia muncii responsabil pentru sănătatea şi bunăstarea lucrătorilor. In organizatiile mai mici, responsabil privind sănătatea şi bunăstarea lucrătorilor este conducătorul organizatiei. Trebuie să existe o fişă de post unde sunt descrise responsabilităŃile acestui manager în relaŃie cu aspectele identificate în acest capitol. Managerul responsabil trebuie să conştientizeze şi să înŃeleagă activităŃile relevante şi condiŃiile de lucru la fiecare încăpere. În documentaŃia pentru EUREPGAP® trebuie de păstrat o copie a ordinul de numire în funcŃie şi descrierea responsabilităŃilor postului (fişa postului) pentru managerul responsabil ce cuprinde cerinŃele acestui punct de control.

12.6.2. Există întruniri comunicative reciproce regulate între conducere şi angajaŃi? Există înregistrări despre acest proces?

Înregistrările arată că preocupările lucrătorilor faŃă de sănătate, siguranŃă şi bunăstare sunt înregistrate în cadrul întrunirilor organizate şi petrecute cel puŃin de două ori pe an între conducere şi lucrători, când se discută deschis (fără teamă sau intimidare sau pedepsire) problemele legate de activităŃi şi sănătatea, siguranŃă şi bunăstarea lucrătorilor. Auditorului nu i se cere să-şi expună opinia despre conŃinutul, exactitatea şi rezultatele acestor înregistrări.

Recom. Se recomandă organizarea şedinŃelor periodice privind sănătatea, siguranŃa şi bunăstarea angajaŃilor din cadru organizaŃiei (sau reprezentanŃii lucrătorilor). Trebuie menŃinute înregistrări sau un proces verbal al acestor şedinŃe. Înregistrările recomandate trebuie să includă: data, lista participanŃilor, contribuŃiile şi rezultatele şedinŃelor. De exemplu, Înregistrări 12.6.2/01

12.6.3. Camerele de odihnă din incinta fermei sunt locative şi dispun de serviciile şi facilităŃile de bază?

Camerele de odihnă pentru lucrători din incinta fermei sunt locative, dispun de un acoperiş bun, ferestre, uşi şi dispun de serviciilede bază pentru apă potabilă, toalete şi canalizare.

Minor Camerele de odihnă pentru lucrători din incinta fermei trebuie să fie locuibile şi să corespundă Ghidului EUREPGAP. CondiŃiile minime pentru aceste, trebuie să fie construite adecvat, calde, dar bine ventilate, cu electricitate şi iluminare. De asemenea, trebuie să existe apă curgătoare, potabilă, adecvată şi permanentă, şi cu WC-uri igienice disponibile. Managerul trebuie să poată demonstra respectarea acestei conformităŃi.

12.7 SiguranŃa vizitatorilor 12.7.1. ToŃi subcontractanŃii şi vizitatorii

cunosc cerinŃele relevante referitor la siguranŃa personală?

Există înregistrări că procedurile şi cerinŃele companiei faŃă de siguranŃa vizitatorilor sunt comunicate oficial vizitatorilor şi subcontractanŃilor (adică, procedurile companiei privind siguranŃa vizitatorilor sunt expuse într-un loc vizibil, unde vizitatorii şi subcontractanŃilor pot să le citească).

Minor Înainte de a intra pe teritoriul gospodăriei / încăperilor de manipulare a produselor alimentare, toŃi vizitatorii şi /sau subcontractorii trebuie să citească un ghid despre regulile de bază de igienă şi siguranŃă pentru vizitatori şi subcontractori. Vizitatorii / subcontractorii trebuie apoi să semneze în registru pentru vizitatori, declarând că ei au citit şi au înŃeles instrucŃiunile, după cum se stipulează în punctul 12.2.6. Chiar şi pentru o gospodărie mică, utilizarea registrului pentru vizitatori este o recomandare eficientă. Alternativ, instrucŃiunile pot fi expuse pe panouri sub formă de semene într-un loc vizibil pentru vizitatori.

13. PROBLEMELE MEDIULUI AMBIANT

13.1 Impactul agriculturii asupra mediului ambiant

NR. CRT.


13.1.1. Fermierul înŃelege care este şi evaluează impactul activităŃilor sale agricole asupra mediului ambiant?

Fermierul poate să-şi demonstreze competenŃa şi cunoştinŃele referitor la minimizarea impactului negativ potenŃial, aşa ca pierderile de nutrienŃi, a activităŃilor agricole asupra mediului ambiant.

Recom. CerinŃele EUREPGAP® privind problemele mediul ambiant, include evaluarea impactul a activităŃilor agricole şi agroindustriale asupra solului, apei şi aerului. Orice efect negativ poate influenŃa asupra solului, apei şi aerului şi de asemenea poate afecta flora, fauna, sănătatea şi siguranŃa populaŃiei. Un program de management al mediului elaborat de gospodărie demonstrează cunoştinŃele şi preocuparea lor privind problemele legate de protecŃia mediului ambiant. Programul pentru mediul ambiant trebuie să includă o evaluare a impacturilor asupra mediului ambiant, care va fi utilizat pentru a elabora un plan de acŃiuni privind protecŃia mediului, cu scopul de a reduce riscurile cu impact mare asupra mediului. Planul trebuie să includă declaraŃia producătorului de a adapta sistemele de producere pentru reducerea riscurilor identificate în rezultatul evaluările riscurilor efectuate în exterior, care include agenŃiile guvernamentale, consultanŃi sau de comunităŃile locale. În orice caz, fermierii sau agricultorii din România sunt obligaŃi prin legislaŃie să stabilească legături de colaborare sau să se consulte cu agenŃiile guvernamentale de protecŃie a mediului. Se recomandă înregistrări privind evaluarea impactului asupra mediului combinat cu un plan de acŃiuni, care este prezentat 13.1.1/01. Înregistrări privind evaluarea impactului asupra mediului va fi întocmit pentru fiecare gospodărie / organizaŃie.

13.1.2. Fermierul a examinat posibilităŃile de fortificare a mediului ambiant în beneficiul comunităŃii, florei şi faunei?

S-au întreprins acŃiuni şi iniŃiative tangibile care pot fi demonstrate de fermieri fie în cadrul gospodăriei, fir prin participarea într-un grup care activează în programele de sprijin al protecŃiei mediului ambiant.

Recom. Fermierii pot să demonstreze implicarea lor în protecŃia mediului ambiant prin: • Contactarea agenŃiile locale pentru informaŃii despre legislaŃia naŃională privind protecŃia mediului ambiant, programe şi planuri de acŃiuni; • Participarea la programe, proiecte şi instruiri privind protecŃia mediului ambiant. Corespunderea activităŃilor fermei cu cerinŃele naŃionale de protecŃie a mediului ambiant, de exemplu, obŃinerea autorizaŃiei ecologice, autorizaŃie de folosinŃă specială a apei. ÎmbunătăŃirea mediului ambiant poate include: • MenŃinerea aceleiaşi proporŃii sau echilibru a vegetaŃiei naturale în cadrul gospodăriei; • Replantarea cu iarbă, arbuşti şi copaci vegetaŃia naturală pe malurile râurilor şi / sau terenurile neutilizate a gospodăriei; • Apa şi toate sursele de apă trebuie protejate. Malurile râurilor se vor îngrădi pentru a preveni păscutul animalelor şi pentru a permite regenerarea naturală a vegetaŃiei; (pentru animale trebuie să se creeze cărări de adăpare, uşor de menŃinut; animalelor nu li se vor permite adăparea şi poluarea cursurilor de apă şi lacurile etc.). • Replantarea pantelor abrupte şi terenurilor erodate / în proces de erodare pentru promovarea florei şi faunei locale, ceea ce va ajuta la reducerea eroziunii, va proteja şi menŃine cursurile de apă; • Protejarea speciilor rare sau habitatelor pe teritoriul gospodăriei. Următoarele înregistrări demonstrează că fermierul conştientizează şi întreprinde activităŃi de protecŃie a mediului ambiant: • Fotografii care arată participarea fermierului la diferite evenimente şi activităŃi de protecŃie a mediului ambiant (de exemplu, plantarea copacilor, activităŃi de reducere a împrăştierii gunoiului, protecŃia cursurilor de apă); • Copii ale legislaŃiei legate privind protecŃia mediului ambiant (Codul Solului, Codul Apei, autorizaŃii ecologice, legi relevante privind protecŃia mediului ambiant, care pot fi obŃinute de la agenŃiile sau secŃiile ecologice locale); • Diplome, certificate, sponsorizări ale acŃiunilor de protecŃie a mediului etc.; • Pe baza rezultatelor evaluării riscurilor pentru mediu, compania ar putea elabora un plan de acŃiune de protecŃie a mediului cu scopul de a reduce sau controla riscurile care au impact considerabil asupra mediului ambiant. Înregistrare 13.1.2/01.

13.2 Politica privind fauna sălbatică şi de conservare a mediului 13.2.1. S-a elaborat un plan de gestionare a

conservării (fie individual sau pe plan regional)?

Există o declaraŃie documentată privind conservarea mediului ambiant.

Minor Conservarea este protecŃia şi păstrarea activă a resurselor naturale, care include solul, apa, aerului, flora şi fauna. Conform Codului de Bună Practică în Agricultură din cadrul EUREPGAP, fermierii trebuie să documenteze o declaraŃie privind managementul conservării mediului ambiant, adiŃional să elaboreze un plan de management a procesului de conservare sau trebuie să fie implicaŃi într-un plan regional privind conservarea. DeclaraŃia de gestionare a conservării faunei sălbatice, trebuie să includă scopurile şi obiectivele organizaŃiei privind managementul conservării, care cuprinde ariile şi include conservarea solului, apei, pădurilor, zonelor umede, etc. precum flora şi fauna naturală; declaraŃia poată să includă referinŃe la activităŃi

NR. CRT.


locale sau regionale în care participă gospodăria. 13.2.2. Fermierul dispune de un plan de

implementare a politicii de conservare a mediului ambiant şi faunei sălbatice pentru proprietatea sa?

Există un plan document de conservare a faunei sălbatice pentru gospodăria agricolă. Poate fi un plan regional sau naŃional, cu condiŃia că este implementat de fermă.

Recom. Politica şi planul de management a conservării faunei sălbatice pot include: • O hartă care arată amplasarea fermei şi caracteristicile ei (de exemplu, vegetaŃia naturală, comunităŃile de animale, tipul de sol, pantele, haturile, cursurile de apă), de exemplu, planul întregii gospodării; Acest plan este o formă separată, dar similar cu planul solurilor; • O listă de inventar a diversităŃii biologice; • O evaluare a speciilor de plante şi animale aflate în pericol. AcŃiunile prevăzute de plan pot include: ne efectuarea activităŃilor agricole pe pământul acoperit de vegetaŃie naturală, crearea şi menŃinerea unei serii de zone naturale, permiterea apariŃiei spontane a vegetaŃiei şi elemente de contur, în locurile unde acestea nu influenŃează activităŃile agricole, formarea unei comunităŃi mozaice optime de vegetaŃie agricolă şi naturală (menŃinerea aceleiaşi proporŃii sau echilibru a vegetaŃiei naturale pe teritoriul gospodăriei). Se sugerează implicarea într-un program regional de conservare a biodiversităŃii, care face parte dintr-un program naŃional. Legătura cu asemenea programe poate fi stabilită prin intermediul specialiştilor locali în protecŃia mediului ambiant. Vezi punctele de control de la 13.2.3 până la 3.2.6 şi 13.3 care oferă îndrumare pentru aspectele ce trebuie examinate. De exemplu, declaraŃia şi planul privind conservarea poate interzice vânatul animalelor şi păsărilor, instalarea căsuŃelor pentru păsări şi lilieci în locuri potrivite din habitatul natural şi crearea locurilor pentru cuiburile berzelor, la o distanŃă potrivită de zonele de producere sau păstrarea de fructelor şi legumelor.

13.2.3. Această politică este compatibilă cu producerea agricolă comercială durabilă şi minimizează impactul asupra mediului ambiant?

ConŃinutul şi obiectivele planului de conservare a mediului ambiant implică compatibilitatea cu agricultura durabilă şi demonstrează reducerea impactului asupra mediului ambiant.

Recom. Managementul trebuie să elaboreze şi să documenteze politica de conservare a mediul ambiant, în care se stipulează modul în care fermierul intenŃionează să protejeze flora, fauna, solul şi apa etc. pe teritoriul gospodăriei, asigurând compatibilitatea cu practicile agricole comerciale durabile şi protecŃia mediului. Politica va fi semnată de manager şi comunicată întregului personal.

13.2.4. Planul prevede efectuarea unui audit iniŃial pentru a înŃelege diversitatea plantelor şi animalelor de pe teritoriul fermei?

Planul de conservare prevede angajamentul de a întreprinde un audit iniŃial al nivelurilor curente, amplasării şi condiŃiei etc. a faunei şi florei de pe teritoriul gospodăriei, pentru a permite planificarea acŃiunilor.

Recom. Cea mai simplă formă a auditului iniŃial poate fi elaborată prin crearea unei hărŃi a gospodăriei, indicându-se tipurile de vegetaŃie (pădure, livezi, fâşii de protecŃie, lunci, păşune sau pârloagă) şi speciile de plante, animale native care sunt prezente acum, sau pe terenul care urmează a fi exploatat. Acest plan este o formă separată, dar similar cu planul solurilor. Pentru o fermă mare, o evaluare detaliată şi completă a conservării ar putea fi efectuată de un producător ce posedă cunoştinŃe în domeniu, un expert în domeniul biodiversităŃii sau protecŃiei mediului ambiant; sau un biolog competent şi interesat (de exemplu, un profesor), organizaŃii ne guvernamentale sau de consultanŃi.

13.2.5. Planul prevede acŃiuni de evitare a deteriorării şi distrugerii habitatelor de pe teritoriul fermei?

Planul de conservare include o listă clară a priorităŃilor şi acŃiunilor de reabilitare a habitatelor deteriorate de pe teritoriul fermei.

Recom. Pe baza evaluării impactului (13.1.1), producătorul trebuie să stabilească ca prioritare activităŃile care trebuie îndeplinite în cadrul planului de conservare a fermei pentru a îmbunătăŃi zonele deteriorate sau degradate şi habitatele de pe teritoriul fermei. După identificarea domeniilor problematice, trebuie întreprinse măsuri de remediere. Acestea pot include (dar nu se limitează la): • ProtecŃia şi întreŃinerea zonelor cu floră şi faună naturală; • Amplasarea paravânturilor şi perdelelor de protecŃie temporare pentru a ajuta la restabilirea zonelor deteriorate. • Plantarea gardurilor vii / fâşiilor de arbuşti / copaci, etc. în calitate de coridoare pentru fauna şi flora sălbatică privind protecŃia şi dezvoltarea zonelor de biodiversitate; • Restabilirea şi protejarea zonelor umede de lângă râurile mici. • Reabilitarea pantelor erodate, restabilirea stratului superior de sol, în caz de necesitate construirea barierelor vegetale sau fizice pentru a preveni reapariŃia fenomenelor negative; • Stoparea tuturor activităŃilor care duc la erodarea gravă a pantelor şi permiterea regenerării vegetaŃiei naturale; • Planul pentru îmbunătăŃirea habitatelor ar putea include construirea lacurilor noi, curăŃarea curentelor de apă, amplasarea căsuŃelor pentru lilieci şi păsări, plantarea fâşiilor mici de pădure pe terenurile ce nu pot fi prelucrate.

13.2.6. Planul prevede elaborarea unui plan de acŃiune de amplificare a habitatelor

Planul de conservare include o listă clară a priorităŃilor şi acŃiunilor de amplificare a

Recom. Vezi punctul 13.2.5 de mai sus.

NR. CRT.


şi sporire a biodiversităŃii pe teritoriul fermei?

habitatelor florii şi faunei viabile şi sporire a biodiversităŃii pe teritoriul fermei.

13.3 Terenuri neproductive 13.3.1. S-a examinat posibilitatea de

transformare a terenurilor neproductive în zone de conservare a mediului ambiant?

În cazurile posibile, există planuri de a transforma terenurile neproductive de pe teritoriul fermei în zone de conservare a florei şi faunei.

Recom. ActivităŃile pot include replantarea pantelor abrupte, malurilor cursurilor de apă, zonelor saline sau a oricăror alte zone neproductive cu specii naturale locale.

14. FORMULAR DE RECLAMAłII

14.1.1. Există un formular de reclamaŃii privind aspectele legate de respectarea standardului EUREPGAP®?

Ferma trebuie să prezinte la cerere, un document uşor identificabil pentru depunerea reclamaŃiilor legate de respectarea EUREPGAP®.

Major Conform EUREPGAP, procedura de examinare a reclamaŃiilor trebuie să fie documentată de management şi trebuie să cuprindă toate reclamaŃiile relatate de domeniul EUREPGAP. Procedura de examinare a reclamaŃiilor trebuie să conŃină o declaraŃie care stipulează: • sistemul de înregistrare a informaŃiilor privind reclamaŃiile (inclusiv originea reclamaŃiei, atitudinea reclamantului), • acŃiuni întreprinse în legătură cu produsul neconform, acŃiuni întreprinse pentru evitarea reapariŃiei problemelor, • numele persoanei care va fi responsabilă pentru examinarea reclamaŃiilor clienŃilor şi personalul managerial cu responsabilitate generală. Se anexează o formă recomandată privind înregistrări reclamaŃiilor. Aceasta forma poate fi utilizată pentru a înregistra reclamaŃiile consumatorilor şi clienŃilor, precum şi a altor părŃi interesate (adică, angajaŃi, autorităŃi, fermele vecine, etc.).

14.1.2. Procedura de depunere a reclamaŃiilor asigură înregistrarea, examinarea şi rectificarea adecvată a reclamaŃiilor inclusiv înregistrarea acŃiunilor corective întreprinse?

Există documente privind acŃiunile întreprinse în legătură cu reclamaŃiile făcute referitor la neajunsurile în respectarea standardului EUREPGAP® depistate la produse sau servicii.

Major

3.2. Aplicarea tehnologiei modernizate conform sistemului EUREPGAP in producerea strugurilor de masa in scopul asigurarii trasabilitatii la nivel de producator

ObŃinerea unor producŃii viticole constante şi ridicate cantitativ-calitativ este determinată de corecta aplicare a complexului agrofitotehnic. Acesta cuprinde lucrări fitotehnice, aplicate viŃelor şi lucrări agrotehnice, aplicate solului. ÎnlănŃuirea şi execuŃia corectă a acestora asigură valorificarea superioară a potenŃialului de rodire al viŃei de vie la capacitatea sa maximă. SecvenŃele tehnologice specifice pentru cultura soiurilor pentru struguri de masă conform sistemului de calitate EUREPGAP/GLOBALGAP sunt următoarele:

1. Tăierea de rodire. Deorece viŃa de vie este o liană, cu Ńesutul mecanic slab dezvoltat, iar lăsată liberă, fără a se interveni prin tăiere, sub influenŃa polarităŃii, manifestă tendinŃa de a-şi ridica, pe an ce trece, vegetaŃia către vârf, degarnisindu-se la bază. Ca urmare producŃia este afectată, deoarece strugurii care se formează sunt mici şi acumulează mai puŃine cantităŃi de zaharuri, iar masa vegetativă se dezvoltă excedentar, în detrimentul rodirii. La tăiere trebuie să se Ńănă cont de o serie de obiective şi principii care să înlăture neajunsurile prezentate anterior. Obiectivele tăierii de rodire:

• formarea tipului de tăiere dorit şi menŃinerea acestuia pe întreaga perioadă de exploatare a plantaŃiei;

• corelarea proceselor de creştere cu cele de fructificare; • îndepărtarea de pe butuc a elementelor de prisos, prin care se facilitează executarea

celorlalte lucrări de îngrijire; • obŃinerea pe acelaşi butuc, atât a lemnului de rod necesar pentru obŃinerea producŃiei cât

şi a elementelor de înlocuire necesare formării lemnului de rod pentru anul următor; • îmbunătăŃirea recoltei de struguri, din punct de vedere cantitativ, calitativ şi al constanŃei

în timp. Principiile tăierii de rodire:

• viŃa de vie rodeşte pe coarde anuale situate pe lemn de doi ani. De la această regulă fac excepŃie hibrizii producători direcŃi la care coardele anuale sunt purtătoare de rod indiferent dacă sunt plasate pe lemn de doi ani sau pe lemn multianual;

• fertilitatea coardelor anuale este diferită în funcŃie de dimensiunile acestora. Coardele cele mai fertile sunt cele cu diametrul cuprins între 7 şi 14 mm, în timp ce coardele subdimensionate (firave) şi cele supradimensionate (buiace) au o fertilitate mai scăzută;

• viŃa de vie are tendinŃa de a se degarnisi la bază, formând creşterile vegetative la extremitatea braŃelor sau a cordoanelor (polaritate). Această tendinŃă trebuie combătută prin tăiere sau în cazul tăierilor de formare, exploatată în favoarea creşterii viŃelor;

• mugurii purtători de rod au o distribuŃie diferită pe traiectul coardei în funcŃie de particularităŃile biologice ale soiului, condiŃiile climatice din timpul diferenŃierii mugurale, forma de conducere a viŃei de vie şi poziŃiile de dirijare ale coardelor. La tăiere se urmăreşte să se lase acele porŃiuni de coardă la care fertilitatea este maximă.

Sistemul de tăiere se defineşte prin elementele lemnoase care rămân pe butuc în urma tăierii (cepi, cordiŃe, coarde, verigi de rod) şi prin numărul şi lungimea acestora. În funcŃie de aceste elemente sistemul de tăiere poate fi: sistem de tăiere scurt, sistem de tăiere mixt şi sistem de tăiere lung. Pentru soiurile de masă sistemul de tăiere mixt este cel mai practicat. Sistemul de tăiere mixt se caracterizează prin prezenŃa pe butuc atât a elementelor scurte (cepii) cât şi a celor lungi (cordiŃele şi coardele). Elementul de bază în cadrul acestui sistem îl reprezintă veriga de rod care este constituită dintr-un cep de înlocuire şi o coardă sau cordiŃă de rod. Este sistemul de tăiere cel mai corespunzător, prin care pe de o parte se pot lăsa încărcături mari de rod pe butuc prin care se valorifică eficient potenŃialul de producŃie al butucilor, iar pe de altă parte prin utilizarea cepilor de înlocuire se reduce degarnisirea butucilor, deoarece coardele de rod pentru anul următor se găsesc în apropierea cordoanelor. Sistemul de tăiere mixt a fost elaborat în FranŃa, de către dr. Jules Guyot. El este indicat a fi utilizat la toate soiurile de masă, în diverse condiŃii pedoclimatice, atât la viŃele conduse în forme joase, cât şi la cele conduse în forme semiînalte şi înalte.

Forma semiînaltă se practică în zonele de cultură neprotejată sau semiprotejată a viŃei de vie şi se caracterizează printr-un trunchi de 0,6-0,8 m, care se continuă cu un cap înălŃat sau cu un cordon pe care sunt plasate elementele de rod. În arealele cu risc de îngheŃ, la baza trunchiului se lasă un cep de siguranŃă, iar coardele care cresc de pe acesta se conduc toamna pe direcŃia rândului şi se protejază peste iarnă prin acoperire cu pământ. Forma de conducere semiînaltă reduce intensitatea tăierilor, menŃine relativ uşor un echilibru între creştere şi fructificare, prelungeşte perioada de exploatare eficientă a viŃei de vie şi permite utilizarea unor distanŃe medii de plantare care asigură executarea mecanizată a lucrărilor de întreŃinere. Formele semiînalte se recomandă a fi practicate la soiurile de vigoare mijlocie, cultivate în zona colinară, în arealele în care se înregistrează rar, temperaturi nocive pentru viŃa de vie. Tipul de tăiere. În cazul tăierii la viŃa de vie formaŃiunea de bază o constituie veriga de rod. Tipul de tăiere rezultă din combinarea sistemului de tăiere cu forma de conducere a viŃelor. Tăierile tip cordon Cazenave şi cordon Lenz Moser sunt două tipuri de tăiere asemănătoare, care se deosebesc doar prin înălŃimea trunchiului care este de 60-80 cm, în cazul cordonului Cazenave şi 100-120 cm în cazul cordonului Lenz Moser. Aceste două tipuri de tăiere prezintă trunchiuri drepte care se continuă cu cordoane unilaterale sau bilaterale pe care se găsesc verigi de rod formate din cepi de înlocuire şi cordiŃe de rod de 5-7 muguri. Tăierile tip Guyot pe semitrunchi sau trunchi se mai cunosc în practică şi sub denumirea de Guyot cu cap înălŃat. Ele se caracterizează printr-un trunchi de 100-120 cm sau un semitruinchi de 60-80 cm, prezintă la partea superioară o formaŃiune denumită cap înălŃat care s-a format ca urmare a tăierilor repetate la acest nivel. De pe capul înălŃat pornesc între două şi patru verigi de rod formate din cepi de înlocuire şi coarde de rod de 8-12 muguri.

Verigi de rod la soiurile de masă cu vigoare mică

Cordonul Cazenave practicat la soiurile de masă cu vigoare mică/mijlocie

Sarcina de rod atribuită la tăierea viŃei de vie. Prin sarcină de rod se înŃelege numărul ochilor de iarnă rezervaŃi pe butuc după tăiere.

Mărimea sarcini de rod depinde de o multitudine de factori, cei mai importanŃi fiind: condiŃiile ecoclimatice, respectiv modul de iernare al viŃei de vie; soiul; vârsta plantaŃiei; tipul de plantaŃie viticolă; sistemul de tăiere practicat; nivelul agrotehnic aplicat în plantaŃie.

La stabilirea sarcinii de rod care revine pe butuc se Ńine cont de producŃia propusă a se realiza, exprimată în kg struguri la hectar, de numărul de butuci la hectar aflaŃi pe rod şi de indicile de productivitate relativ (care reprezintă producŃia medie a unui lăstar). În acest caz sarcina de rod se calculează conform relaŃiei:

Aceata sarcină de rod este corectă numai în cazul când tăierile sunt normale, iar pierderile

de muguri înregistrate în timpul iernii sunt în limitele fiziologice (până la maxim 20%). În cazul când pierderile de muguri sunt mai mari, sunt necesare tăieri de corecŃie care pot fi: tăieri de compensare, de amplificare sau de reducŃie. Atribuirea corectă a sarcinii de rod conduce sub aspect calitativ la obŃinerea unor stuguri cu boabe uniforme, cu acumulări mai ridicate în zaharuri şi cu un conŃinut mai redus în aciditate.

La soiurile de masă calitatea se poate exprima prin aspectul strugurilor, care în cazul unui număr prea mare de ochi lăsaŃi la tăiere, duce la apariŃia boabelor de dimensiuni mici, meiate sau mărgeluite, mai puŃine, neuniform colorate.

I.p.r.x butuci/ha Nr.

Productia c)(ochi/butu taiere la rod de sarcina ====

Cap înălŃat dr. Guyot pe semitrunchi, pentru soiurile de masă cu vigoare mare

DiferenŃierea sarcinii de ochi la tăiere, pe grupe de soiuri, după vigoare şi potenŃialul de producŃie

Grupa de soiuri Sarcina de rod (nr. de cohi)

pe butuc la m2

A. Soiurile pentru struguri de masă - Grupa soiurilor cu vigoare redusă: Perlă de Csaba 25-30 10-12 - Grupa soiurilor cu vigoare mijlocie: Chasselas dore, Muscat de Hamburg, Cinsaut, Victoria etc.

28-35 11-14

- Grupa soiurilor cu vigoare mare: Cardinal, Afuz-Ali, Italia, Coarnă etc. 32-45 13-18

2. Lucrările şi operaŃiunile în verde aplicate la viŃa de vie. Scopul pentru care se aplică lucrările fitotehnice din perioada de vegetaŃie îl constituie reglarea proceselor de creştere şi fructificare, în scopul asigurării producŃiei de struguri.

Măsurile care se întreprind sunt în strânsă corelaŃie cu desfăşurarea fenofazelor de vegetaŃie ale viŃei de vie. Faptul că se acŃionează asupra organelor verzi ale viŃei de vie, în literatura de specialitate sunt cunoscute sub denumirea de “lucrări şi operaŃiuni în verde”.

Clasificarea lucrărilor şi operaŃiunilor în verde: După necesitatea executării şi influenŃa asupra producŃiei de struguri, pot fi:

• Lucrări fitotehnice curente; • Lucrări fitotehnice speciale.

După organele plantei asupra cărora se aplică: • Lucrări fitotehnice aplicate asupra lăstarilor; • Lucrări fitotehnice aplicate asupra inflorescenŃelor şi strugurilor.

După influenŃa asupra butucului: • Lucrări fitotehnice pentru reglarea încărcăturii butucilor; • Lucrări de creştere a cantităŃii şi calităŃii producŃiei de struguri. Lucrările şi operaŃiunile în verde curente sunt: legatul sau dirijarea lăstarilor; plivitul

lăstarilor sterili; copilitul lăstarilor; cârnitul lăstarilor. Lucrările şi operaŃiunile în verde speciale cuprind: ciupitul lăstarilor; polenizarea

suplimentară; normarea inflorescenŃelor pe butuc; scurtarea ciorchinilor; rărirea boabelor; incizia inelară; desfrunzitul parŃial al strugurilor.

Legatul sau dirijarea lăstarilor. ViŃa de vie este o liană cu Ńesuturile mecanice slab dezvoltate, iar pe măsură ce cresc lăstarii se apleacă şi se rup, vegetaŃia se aglomerează pe rândul de viŃă de vie, lumina şi aerul pătrund mai greu, favorizându-se atacul de boli şi dăunători, iar executarea lucrărilor mecanice este îngreunată.

Lucrarea se excută de 3 ori şi anume: primul legat, înainte de înflorit, la mijlocul sau sfârşitul lunii mai, când lăstarii au lungimea de 40-60 cm; al doilea legat, după înflorit, pe la mijlocul sau sfârşitul lunii iunie; al treilea legat, înainte de intrarea strugurilor în pârgă (sfârşitul lunii iulie, începutul lunii august)

Materiale folosite: deşeurile textile, rafie sintetică, fibre de cânepă, liberul de tei topit, răchită etc. În plantaŃiile de vii susŃinute pe spalier cu sârme duble, lăstarii se dirijează cu mâna printre sârme, înlocuindu-se astfel legatul în proporŃie de 70-80%. La prima dirijare se procedează la legatul celor cu tendinŃă laterală de creştere care nu pot fi introduşi între sârmele duble ale spalierului.

Plivitul lăstarilor sterili. Prin această operaŃiune se înlătură lăstari consideraŃi de prisos pe butuc şi anume: cu prioritate, lăstarii rezultaŃi din portaltoi; lăstarii de pe lemnul multianual plasaŃi necorespunzător, cum sunt cei de pe tulpinile semiînalte şi înalte, cu excepŃia celor rezultaŃi din cepii de siguranŃă si cei situaŃi pe partea inferioară a cordoanelor; lăstarii sterili şi cei slab dezvoltaŃi. Nu se înlătură prin plivit lăstarii rezultaŃi din cepii de înlocuire din verigile de rod.

Scopul aplicării operaŃiunii îl constituie favorizarea creşterii şi dezvoltării lăstarilor rămaşi, cu formarea unui aparat foliar corespunzător, capabil să furnizeze cantităŃi mari de substanŃe nutritive, ce vor contribui la sporirea producŃiei, acumularea de zaharuri în struguri şi o diferenŃiere mai bună a mugurilor de rod pentru anul următor.

Momentul executării plivitului este după apariŃia inflorescenŃelor pe lăstari, pentru a se putea deosebi lăstarii sterili de cei fertili şi când se află încă în stare erbacee şi pot fi uşor înlăturaŃi prin desprindere cu mână, totodată evintându-se şi consumul suplimentar de asimilate al plantei.

Lucrarea se recomandă să se execute mai ales la soiurile cu capacitate mare de lăstărire, care dezvoltă o masă vegetativă bogată pe butuc. Plivitul se execută diferenŃiat şi anume:

• la soiurile care formează un număr redus de lăstari sterili, circa 25% (Perlă de Csaba, Cardinal, Chasselas etc.), prin plivit aceştia pot fi eliminaŃi în totalitate;

• la soiurile cu numeroşi lăstari sterili, circa 50% şi chiar mai mult (Coarnă albă, Afuz Ali, Perlette, Sultanină, etc), prin plivit se înlătură numai o treime dintre aceştia, pentru a nu fi afectată capacitatea de asimilaŃie a butucilor. În general, se urmăreşte ca la 2-3 lăstari fertili să se rezerve şi un lăstar steril.

În cazul soiurilor pentru struguri de masă, plivitul lăstarilor reprezintă una din cele mai eficiente măsuri tehnologice de sporire a producŃiei şi calităŃii acesteia.

Copilitul lăstarilor. Constă în suprimarea parŃială sau totală a lăstarilor secundari (copililor) care se formează din mugurii de vară în axila frunzelor, pe lăstarii principali. Este o lucrare în verde executată facultativ, concomitent cu legatul al doilea şi al treilea al lăstarilor.

Scopul urmărit îl constituie diminuarea suprafeŃei foliare totale pe butuc, rspectiv mărirea capacităŃii de fotosinteză şi diferenŃierea mai bună a mugurilor de rod.

Se recomandă executarea copilitului parŃial, care constă în suprimarea vârfului de creştere a copilului împreună cu câteva frunze tinere, păstrând 4-5 frunze de la baza copilului. OperaŃiunea se repetă de 2-3 ori pe parcursul perioadei de vegetaŃie când se cipesc copilii noi apăruŃi, precum şi copilii din seria a doua care s-au format pe primii copili.

Copilitul total, similar cu cel practicat la viŃele portaltoi, prin înlăturarea totală a copilului, nu se recomandă la soiurile de viŃă roditoare deoarece se reduce foarte mult suprafaŃa foliară a butucului. Poate fi însă practicat la soiurile de masă cu bobul mare şi colorat, care au cerinŃe ridicate faŃă de lumină, în scopul îmbunătăŃirii calităŃii strugurilor.

Cârnitul lăstarilor. Este operaŃiunea în verde generalizată în practica viticolă, care se face atât la soiurile

de masă cât şi la soiurile de vin. Prin cârnit se înlătură vârfurile de creştere ale tuturor lăstarilor, împreună cu frunzele tinere (6-8 frunze), în momentul intrării strugurilor în pârgă, atunci când creşterea intensă a lăstarilor s-a încheiat.

Prin aplicarea acestei operaŃiuni se favorizează procesele de maturare a strugurilor şi lemnului lăstarilor. Prin cârnit se suprimă vârfurile lăstarilor care depăseşc înălŃimea spalierului, lungimea lăstarilor fiind astfel redusă la 130-150 cm. Lucrarea este absolut necesară la soiurile cu creşteri vegetative puternice în anii ploioşi, pentru a asigura pătrunderea luminii şi a aerului în interiorul butucului şi a limita consumul de asimilate de lăstari.

Momentul aplicării cârnitul şi intensitatea acestuia au o importanŃă deosebită, deoarece trebuie corelate cu activitatea fiziologică a viŃei de vie. În cazul când se face prea devreme, înainte de intrarea strugurilor în pârgă, când viŃa de vie nu şi-a încetat creşterea intensă a lăstarilor, se constată o răbufnire a creşterii copililor şi un consum exagerat de substanŃe nutritive, în detrimentul producŃiei de struguri. Cârnitul prea sever, cu îndepărtarea unei mase vegetative exagerate, influenŃează negativ procesul de maturarea a strugurilor şi gradul de coacere a lemnului.

Copilitul parŃial 1-4 frunze rămase; 5-7 frunze

suprimate

Primele soiuri la care se aplică cârnitul sunt cele care îşi încetează creşterea mai devreme (Perla de Csaba, Chasselas dore, Aromat de iaşi, Timpuriu de Cluj etc.), apoi celelalte care au o perioadă mai lungă de vegetaŃie.Cele mai evidente efecte ale cârnitului se observă la soiurile de masă cu creştere viguroasă şi maturare târzie a strugurilor, sporurile de producŃie putând ajunge până la 8-10%. Ciupitul lăstarilor. Constă în suprimarea vârfului de creştere sau coroniŃei lăstarilor fertili cu aproximativ 5-6 zile înainte de înflorit. Scopul urmărit îl constituie întreruperea din creştere a

lăstarilor, în timpul înfloritului (8-12 zile) pentru a asigura o redistribuire a asimilatelor către inflorescenŃe şi flori, ceea ce favorizează procesul de fecundare a florilor şi legarea boabelor. Această operaŃiune se aplică mai ales la soiurile care înregistrează un procent ridicat de căderea a florilor. ReacŃionează puternic la această intervenŃie, mai ales soiurile cu flori funcŃional femele (Coană neagră, Coarnă albă, Bicane, Ceaus etc.), dar şi unele soiuri cu flori hermafrodite, cum este Muscatul de Hamburg, Alphonse Lavallée, Italia, Afuz Ali. Se pot obŃine sporuri de producŃie de până la 20-30%. Ciupitul lăstarilor poate fi practicat şi în cazul când viŃele au fost afectate de îngheŃ, ciupindu-se lăsatrii lacomi pentru stimularea formării copililor, în vederea refacerii potenŃialului vegetativ şi de producŃie al butucilor. OperaŃiunea poate fi aplicată şi în plantaŃiile tinere pentru a se grăbi proiectarea formelor de conducere a viŃelor. Pe plan mondial lucrarea este aplicată în Ńările mari cultivatoare de soiuri de masă (Italia, Turcia,

Grecia). La noi în Ńară este mai puŃin practicată, însă datorită avantajelor pe care le prezintă lucrarea va trebui să fie reconsiderată. Polenizarea suplimentară. Se aplică mai ales în cazul soiurilor cu flori funcŃional femele (Bicane, Coarnă, Ceauş etc), în anii răcoroşi şi ploioşi, când legarea florilor se realizează defectuos, iar strugurii pot prezenta numeroase boabe meiate şi mărgeluite. Pentru a evita aceste neajunsuri este nevoie de o polenizare suplimentară, cu polen de la alte soiuri, cu flori fiziologic normale. OperaŃiunea este anevoios de realizat în plantaŃiile tehnologice. Pe suprafeŃe mici, se poate face prin mai multe procedee:

- se recoltează polenul de la soiurile cu polen abundent, prin scuturarea inflorescenŃelor în pungi, apoi polenul se păstrează la rece în frigider, până în momentul când soiul ce urmează a fi polenizat are florile deschise în proporŃie de 50%. Polenul recoltat se introduce într-un aparat de prăfuit şi se împrăştie în interiorul butucului, pentru a ajunge la inflorescenŃe. OperaŃiunea se repetă şi către sfârşitul înfloritului, când florile s-au deschis în proporŃie de 80-100%;

- un alt procedeu, constă în prepararea unei soluŃii apoase de bor 0,5% în care se adaugă polenul, după care cu ajutorul unui aparat de stropit se pulverzează soluŃia respectivă pe inflorescenŃe;

- la un număr de câŃiva butuci, polenizarea suplimentară se poate realiza prin introducerea inflorescenŃelor direct în pungile de pergament în care a fost recoltat polenul. Punga se leagă de peduculul inflorescenŃei şi se scutură uşor de câteva ori, pentru ca polenul să cadă pe florile ce urmează a fi polenizate.

Se recomandă amestecul de polen de la 3-4 soiuri. Lucrarea se execută dimineaŃă, până la orele 10-11, când higroscopicitatea aerului este mare şi temperatura mai mică. Cantitatea de polen necesară, variază între 500-800 g/ha. Prin polenizarea suplimentară se asigură legatul florilor în proporŃie de 40-60% şi un spor de producŃie de 10-15%. Deoarece este o lucrare dificil de realizat şi costisitoare ea nu se poate aplica în plantaŃiile de producŃie. De aceea, pentru soiurile care au nevoie de polenizare suplimentară, încă de la înfiinŃare ele se cultivă în sortiment biologic cu alte soiuri care le asigură polenizarea (2 rânduri

Ciupitul lăstarilor

din soiul de bază + 1 rând cu soiul polenizator), polenizarea suplimentară făcându-se natural, cu ajutorul vântului. Normarea inflorescenŃelor pe butuc. Este operaŃiunea ce se impune a se realiza mai ales la soiurile pentru struguri de masă, în pentru sporirea producŃiei marfă (80-90%). Scopul îl constituie asigurarea unei nutriŃii mai abundente a ciorchinilor rămaşi şi creşterea mult mai uniformă a boabelor. Numărul mare de inflorescenŃe pe butuc se poate datora unei încărcături prea mari lăsată la taire, sau a fertilităŃii ridicate a soiului, care poate forma 2-4 inflorescenŃe pe lăstar. Normarea inflorescenŃelor se face pe soiuri, la nivelul fiecărei parcele, Ńinând cont de următoarele elemente: volumul producŃiei ce trebuie realizată, în kilograme (P), numărul de butuci aflaŃi pe rod (N), greutatea unui strugure, în kilograme (G), caracteristică soiului. RelaŃia de calcul este următoarea:

NG

P n]e/butucinfloresce de Nr.

××××====

Reducerea numărului de inflorescenŃe se face în funcŃie de fertilitatea soiurilor şi nivelul măsurilor agrotehnice aplicate;

- la soiurile de masă cu struguri foarte mari, în medie 300-500 g (Cardinal, Afuz-Ali, Italia etc) se lasă până la 14-16 inflorescenŃe/butuc;

- la soiurile de masă cu strugurii mari, în medie 200-300 g (Muscat de Hamburg, Muscat d’Adda, Bicane, Coarnă, Victoria etc.) numărul maxim de inflorescenŃe va fi de 24-26;

- la soiurile de masă cu strugurii mici, în medie 100-200 g (Perlă de Csaba, Chasselas dore, Aromat de Iaşi) se va lăsa maxim 30-32 inflorescenŃe/butuc.

Lucrarea se execută după legarea boabealor (la 5-7 zile după căderea florilor), când s-au format bobiŃele şi se pot aprecia viitorii struguri. Se îndepărtează inflorescenŃele rămase mici, insuficient dezvoltate, situate către vârful lăstarului. Sporurile de producŃie realizare sunt de până la 10-15%.

Scurtarea inflorescenŃelor/ciorchinilor. Este una din operaŃiunile specifice soiurilor pentru struguri de masă cu inflorescenŃele lungi şi ramificaŃiile laterale dezvoltate (Cardinal, Afuz

Ali, Italia, Muscat d’Adda, Muscat de Hamburg, Sultanină etc). Această lucrare este necesară deoarece boabele situate către extremităŃi sunt mai mici si se maturează ultimele, diferenŃele fiind cu atat mai vizibile cu cât inflorescenŃele sunt mai mari. Lucrarea se executa imediat după înflorit, la 3-5 zile şi constă în suprimarea unei treimi din lungimea rahisului şi a primelor 2-3 ramificaŃii laterale. Lucrarea se execută manual, cu ajutorul forfecuŃelor de cizelat şi se poate practica concomitent cu normarea inforescenŃelor. Prin reducerea unei părŃi a a inflorescenŃelor, producŃia de struguri nu este afectată, ea creşte datorită sporirii în dimensiuni a boabelor, iar calitatea strugurilor se îmbunătăŃeşte, prin uniformitatea mărimii boabelor, a coloritului si concomitenŃa maturării lor.

Scurtarea inflorescenŃelor

Rărirea boabelor. Este o lucrare laborioasă şi care necesită multă forŃă de muncă. Se practică mai ales la soiurile de masă extratimpurii şi timpurii, sau la cele în cultură de seră. Se recomandă la soiurile care au tendinŃă de compactare a boabelor pe ciorchine, în primele stadii, atunci când boabele au circa 3 mm în diametru. La soiurile cu boabe mari, pentru a spori procentul de producŃie marfă se recomadă să se îndepărteze boabele neuniforme dezvoltate, cele meiate sau mărgeluite. Se execută de obicei cu forfecuŃa de cizelat când se suprimă o parte din acinii de pe ciorchine. Se suprimă circa 20-50% din totalul boabelor care s-au format pe ciochine. După rărire boabele rămase cresc în volum, sunt uniforme, sporeşte greutatea şi volumul

strugurilor, iar aspectul comercial este mai atrăgător. Incizia inelară. Constituie una din operŃiunile în verde facultative, cu efect limitat, care nu poate fi generalizată. Se efectuează pe lăstarii fertili sau pe coardele de rod, prin scoaterea unui inel de scoarŃă lat de 5-6 mm pe internodul situat sub prima inflorescenŃă.

Scopul îl constituie întreruperea circulaŃiei bazipete a sevei elaborate asigurând în acest mod o nutriŃie mai abundentă a inflorescenŃelor sau strugurilor cu substanŃe asimilate. Efectul operaŃiunii se menŃine pe perioadă cât incizia rămâne deschisă, până la cicatrizarea rănii. OperaŃiunea se execută cu foarfeci speciale de inelat a căror lame secŃionează scoarŃa şi liberul, după care inelul este scos cu ajutorul unui briceag. Procesul de cicatrizare a rănii durează aproximativ 3 săptămâni şi se formează un Ńesut asemănător celui care se formează la altoire. El este mai abundent

în partea superioară a inciziei, unde masa de celule formate creşte mai repede şi se uneşte cu cele de la partea inferioară. Prin incizia inelară se realizează legarea unui procent mai mare de flori în inflorescenŃă, caz în care inelarea lăstarilor se face cu 2-3 zile înainte de înflorit; creşterea mărimii boabelor şi a strugurilor, când inelarea se face după înflorit la 2-3 zile; grăbirea procesului de maturare a strugurilor şi intensificarea coloritului boabelor, când inelarea se face înainte de intrarea strugurilor în pârgă. Cele mai bune rezultate se obŃin la soiurile apirene şi cele cu flori fucŃionale femele (Sultanină, Bicane, Coană, Ceauş etc). Nu se recomandă inelarea tuturor lăstarilor sau a coardelor de pe butuc, ci numai a o treime din acestea, odată la 3 ani, deoarece afectează vigoarea butucilor, prin subnutriea sistemului radicular. Desfrunzitul parŃial al strugurilor. Este operaŃiunea care se recomandă să fie aplicată atât la soiurile de masă cât şi la cele de vin, pentru prevenirea atacului de putregai cenuşiu. Lucrarea se efecŃuează cu 2-3 săptămâni înainte de recoltare, la intrarea strugurilor în pârgă când pericolul atacului de putregai cenuşiul al strugurilor este mai mare. Se înlătură 4-5 frunze din zona strugurilor. Se ameliorează microclimatul din zona strugurilor, în sensul că se reduce umiditatea, se intensifică aerisirea strugurilor şi se îmbunătăŃeşte gradul de iluminare. Prin urmare, se asigură o colorare mai uniformă a boabelor, creşte conŃinutul în zaharuri, se reduce aciditatea toatlă prin degradarea acidului malic, sub acŃiunea mai intensă a luminii şi scade pericolul de îmbolnăvire a boabelor cu ciuperci din genul Botrytis sp.

Rărirea boabelor

Incizia inelară pe lăstar (A) şi pe coardă (B)

Desfrunzitul parŃial al strugurilor se impune în toamnele reci şi umede, la soiurile de masă care dezvoltă un aparat foliar bogat (Muscat de Hamburg, Ceauş, Black rose etc.) şi la cele care colorează boabele neuniform (Cardinal, Coarnă neagră, Roz românesc etc).

Prin desfrunzit se pot înlătura 25-35% din totalul frunzelor, pentru a nu afecta suprafaŃa foliară a butucului. Un desfrunzit făcut prea devreme, sau prea sever determină scăderea conŃinutului în zaharuri, diferenŃierea defectuoasă a mugurilor de rod şi chiar ofilirea boabelor.

3. IntervenŃiile cu substituienŃi hormonali. Aceste substanŃe pot fi folosite cu scopul de a regla procesele de creştere şi rodire, putând înlocui parŃial unele din lucrările şi operaŃiunile în verde aplicate la soiurile de masă.

Stimularea creşterii ciorchinilor şi boabelor. Se practică pe scară largă în Ńările mari producătoare de struguri de masă. Se aplică la soiurile cu strugurii compacŃi (Perlă de Csaba, Chasselas), la cele cu flori fucŃional femele (Bicane, Coarnă, Ceauş) şi la cele apirene (Sultanină, Corinth, Perlette). Sunt folosite substanŃe pe bază de giberelină (acidul giberelic şi acidul 4-clor-fenoxiacetic).

Giberelina determină elogaŃia celulelor şi duce la alungirea rahisului, a ramificaŃiilor laterale şi pedicelelor, strugurii devenind mai lacşi, putându-se înlocui astfel rărirea boabelor. Tratamentele cu giberelină favorizează legarea florilor, înlocuindu-se polenizarea suplimentară,

iar la soiurile apirene determină creşterea boabelor. În cazul soiurilor cu flori hermafrodite fiziologic normale, tratamentele cu gibereline, în concentraŃie de 50-100 ppm, aplicate la 4-5 zile după terminarea înfloritului, determină fenomenul de apirenie totală.

Folosirea giberelinei, la soiurile apirene pentru struguri de masă se poate face după următoarea tehnologie: primul tratament când 90% din flori sunt deschise, în concentraŃie de 10 ppm; al doilea tratament după legarea florilor, la 5-10 zile, concentraŃie 20-40 ppm; al treilea tratament la 7-10 zile după al doilea, concentraŃie până la 100 ppm. La soiurile stenospermocarpice (Perlette, Călina, Otilia, Centenar Pietroasa) tratamentul se aplică după legarea florilor, pentru stimularea creşterii boabelor.

Reducerea creşterilor vegetative. Pentru inhibarea creşterilor vegetative se pot folosi: cicocelul, ethrelul, alarul, acidul α-naftil acetic, acidul abscisic, hidrazida maleică.

Cicocelul (clorura de clor-colină) (C.C.C.) este un antigiberelinic ce blochează activitatea meristemelor apicale ale lăstarilor, provocând intrarea în creştere a mugurilor de vară, cu formarea copililor. Tratamentele se fac înainte de înflorit (circa 15 zile) pentru a favoriza legatul florilor şi implicit sporirea producŃiei de struguri. Aplicarea tratamentelor cu cicocel anual provoacă o diminuare a diferenŃierii florale şi o slăbire a creşterilor vegetative, cu influenŃe negative asupra plantei.

Ethrelul (ethephonul), determină reducerea din creştere a lăstarilor şi sporirea conŃinutului în azot al frunzelor. Tratamentul se aplică la 4-6 săptămâni după înflorit, în concentraŃiide 500-1200 ppm. La aceste concentraŃii şi în perioada amintită determină maturarea mai bună la soiurile pentru struguri de masă, o coloraŃie mai intensă a strugurilor, diferenŃierea mugurilor de rod. Aplicat în concentraŃii mari de până la 2000 ppm, înainte de recoltarea strugurilor determină desprinderea boabelor de pe ciorchini, uşurând recoltarea mecanizată.

Alarul determină o întârziere temporară a creşterii lăstarilor şi sporirea concentraŃiei în clorofilă a frunzelor. Se poate administra în preajma înfloritului în concentraŃii de 200 ppm şi determină o legare mai buna a florilor, însă cu rezultate mai slabe decât cicocelul.

Acidul α-naftil acetic (A.N.A.) inhibă puternic creşterea lăstarilor. Prin stropiri cu soluŃii apoase în concentraŃii de 0,5‰, la intrarea strugurilor în pârgă poate înlocui cârnitul lăstarilor.

Acidul abscisic (A.B.A.) inhibă intrarea în vegetaŃie a mugurilor, blocând activitatea enzimatică din aceste organe ale viŃei de vie. Poate înlocui plivitul lăstarilor de pe tulpinile butucilor. Pentru aceasta se aplică stropiri pe tulpini, în concentraŃii 5-10 ppm, primăvara înainte de dezmuguritul viŃei de vie.

Desfrunzitul parŃial al strugurilor

Hidrazida maleică întârzie intrarea mugurilor în vegetaŃie şi prin acesta formarea lăstarilor pe tulpina butucilor. Se poate folosi în concentraŃie de 1%, însă s-a dovedit a fi fitotoxică pentru viŃa de vie. 4. Completarea golurilor. În plantaŃiile viticole pentru struguri de masă, din diferite cauze pot să apară goluri care vor influenŃa negativ recolta ce se va obŃine. În plantaŃiile tinere, în primii ani de la plantare golurile se datorează: folosirii unui material de plantare necorespunzător, executării necorespunzătoare a pregătirii terenului sau a plantării, lipsei lucrărilor de îngrijire după plantare, apariŃiei gerurilor mai mari în timpul iernii, incompatibilităŃii dintre altoi şi portaltoi, rănirii mecanice a viŃelor etc.

În plantaŃiile mature intrate pe rod golurile sunt cauzate de: seceta prelungită, tăierea de fructificare necorespunzătoare aplicată în mod repetat, atacurile masive de mană, neglijarea lucrării de copcit ani de-a rândul, gerurile mari peste limita de rezistenŃă a viŃei de vie etc. Metodele de completare a golurilor sunt numeroase, ele diferă în funcŃie de vârsta plantaŃiei :

5. Lucrările solului. Cultura viŃei de vie are un caracter intensiv, ocupă terenul o perioadă îndelungată, de cel puŃin 30-35 ani şi necesită anual un volum mare de lucrări ale solului. Din aceste motive majoritatea solurilor din plantaŃiile viticole sunt soluri antropice, slab structurate, cu un conŃinut scăzut de humus şi cu o porozitate capilară redusă.Pe astfel de terenuri executarea corectă şi la momentul optim a lucrărilor solului este foarte importantă. Lucrările solului se clasifică după frecvenŃa aplicării lor şi după adâncimea la care se execută:

Metode de completare a golurilor în plantaŃiile pentru struguri de masă

7. Erbicidarea. Folosirea erbicidelor pentru combaterea buruienilor, în combinaŃie cu lucrările de mobilizare a solului, duce la realizarea de economii băneşti, la reducerea numărului de treceri ale tractorului, la reducerea consumului de pesticide şi în final la combaterea integrată, mai eficientă a buruienilor. Sistemul de erbicidare se stabileşte în funcŃie de: speciile de buruieni care urmează a fi combătute, tipurile de erbicide utilizate, reŃetele de erbicidare şi metodele de aplicare a erbicidelor.

Tipuri de erbicide. În plantaŃiile viticole se utilizează atât erbicide de sol preemergente, cât şi erbicide de contact postemergente. Cu ajutorul erbicidelor de sol preemergente se combat buruienile anuale monocotiledonate şi dicotiledonate.

Erbicidele se administrează şi se încorporează în sol, de unde buruienile le absorb prin rădăcini. Ele au faŃă de viŃa de vie o selectivitate de poziŃie. Erbicidele de contact postemergente combat buruienile perene care nu sunt combătute eficient de erbicidele triazinice. Sunt erbicide sistemice, cu spectru larg de acŃiune, care sunt absorbite de buruieni prin frunze.

Pentru mărirea eficienŃei de combatere a buruienilor se recomandă alternarea aplicării în timp a erbicidelor de tipuri diferite.

Metode de aplicarea a erbicidelor. Erbicidele se pot aplica în benzi sau pe întreaga suprafaŃă.

Erbicidarea în benzi presupune aplicarea erbicidelor pe o lăŃime de 30-40 cm de o parte şi de alta a rândului de viŃe, urmând ca intervalul dintre rânduri să se lucreze mecanizat. Cantitatea de erbicid care se va aplica se calculează cu formula: X= (C x L) / D

X - cantitatea de erbicid necesară, în kg sau litri; C – doza de erbicid recomandată în kg/ha sau l/ha;

Clasificarea lucrărilor solului

L – lăŃimea benzii de erbicidare (în cm); D – distanŃa dintre rândurile de viŃe (în cm). Erbicidarea în benzi se face concomitent cu lucrarea solului între răndurile de viŃă de vie,

prin folosirea agregatului format din tractorul V-445 + plug cultivator PCV+ echipamentul de erbicidare EEV-2.

Erbicidarea totală se recomandă în parcelele viticole puternic infestate cu buruieni şi în plantaŃiile viticole nemecanizabile situate pe terenurile în pantă.

PlantaŃiile viticole erbicidate trebuie să fie în prealabil riguros copcite, iar solul bine mărunŃit, de asemenea, trebuie evitată ajungerea erbicidului pe frunzele viŃei de vie pentru a nu avea fenomene de fitotoxicitate.

Principalele tipuri de erbicide folosite în plantaŃiile viticole

Erbicidul SubstanŃa activă Per. apl. Doza în kg. sau

l/ha Buruieni combătute

Gesatop 50 WP PU 50% Simazin preem. 6-10 Monocotiledonate şi Dicotiledonate

Caragard A-50 PU 25% Terbutilazon + 25% Tarbumeton

preem. 6-8 Monocotiledonate şi Dicotiledonate

Gramoxone CS-200 g/l Paraquat postem. 6 Monocotiledonate şi Dicotiledonate

Kerb 50W PU-50% Propyzamid preem. 3-5 Monocotiledonate şi unele Dicotiledonate

Dual 500 EC CE-500 g/l Metalaclor preem. 6-7 Monocotiledonate şi unele Dicotiledonate

Lasso CE-480 g/l Alaclor preem. 7-8 Monocotiledonate şi unele Dicotiledonate

Mecloran 35 CE CE 35% Alaclor preem. 8-9 Monocotiledonate şi unele Dicotiledonate

Basta CE-150 g/l Glufosinat de amoniu postem. 4 Monocotiledonate şi Dicotiledonate

Roundup CS-400 g/l Glifosat postem. 3 Monocotiledonate şi Dicotiledonate

Kusagard 75 WP PU-75% Alloxydimsodium postem. 4-6 Monocotiledonate şi unele Dicotiledonate

Fusilade CE-125 g/l Fluazifopbutil postem. 4-5 Monocotiledonate

Goal 2E CE-240 g/l Oxiflurfen preem. 5 Monocotiledonate şi Dicotiledonate

NABU EC CE-186 g/l Setosidim postem. 4-5 Monocotiledonate inclusiv Sorghum halepense

Focus Ultra CE-100 g/l Cycloxidim postem. 3-4 Monocotiledonate inclusiv Sorghum halepense

9. Fertilizarea. Fertilizarea plantaŃiilor viticole cu struguri de masă prezintă o serie de probleme specifice, ceea ce face imposibilă elaborarea unui sistem de fertilizare unic pentru viŃa de vie. Aplicarea îndelungată a unor doze exagerate de îngrăşăminte sau a unor combinaŃii neechilibrate de îngrăşăminte chimice cu azot, fosfor şi potasiu duc de cele mai multe ori la apariŃia unor carenŃe de nutriŃie sau a unor dezechilibre fiziologice la viŃa de vie. ParticularităŃile de fertilizare sunt în funcŃie de: fiziologia plantelor, particularităŃile sistemului radicular, soiul, vârsta plantaŃiei, condiŃiile de sol, condiŃiile climatice şi tehnologia de cultivare. Pe lângă perioadele de vârstă care durează fiecare mai mulŃi ani, importanŃă deosebită în fertilizarea viŃei de vie prezintă cunoaşterea ciclului anual cu fenofazele acestuia. Dintre fenofaze se consideră critice plânsul, începutul înfloririi şi creşterea boabelor, în fenofazele respective ridicându-se probele pentru controlul stării de fertilitate. CantităŃile de elemente nutritive pe care le consumă viŃa de vie sunt determinate de factorii genetici, pedoclimatici şi tehnologici. În funcŃie de aceşti factori viŃa de vie consumă anual: 92 - 154 kg N, 21 - 45 kg P2O5, 91 - 129 kg K2O la hectar. În afară de aceste elemente majore,

mai consumă: 100 - 160 kg CaO, 10 - 15 kg MgO, 1 - 2 kg Fe, 80 - 150 g B, 80 - 240 g Mn, 60 - 120 g Cu, 100 - 120 g Zn şi 2 - 3 g Mo la hectar. În ceea ce priveşte consumul specific de elemente nutritive, exprimat în kg/tona de struguri, acesta este de 4,9 kg N, 0,5 kg P şi 2,6 kg K la soiurile pentru struguri de masă; 6,0 - 14,8 kg N, 1,0 - 3,7 kg P şi 3,8 - 15,2 kg K la soiurile de struguri pentru vin. Un alt factor care influenŃează consumul de macro şi microelemente la soiurile de viŃe roditoare este portaltoiul. Portaltoii au capacitate de absorbŃie selectivă a elementelor nutritive diferită de la unul la altul. La fertilizare se va Ńine seama de mobilitatea elementelor din îngrăşăminte. Elementele puŃin mobile (P, K) trebuie administrate cu mult timp înainte de a fi consumate, în apropierea rădăcinilor sau direct, evitând solul, prin fertilizare fazială. Adâncimea de încorporare a îngrăşămintelor se face la nivelul de răspândire a masei de rădăcini orizontale (20 - 40 cm) şi mobilitatea îngrăşămintelor, mai sus cele mobile şi mai adânc cele cu P şi K care au o mobilitate mai redusă. În cadrul arealelor viticole omogene sub aspectul factorilor pedoclimatici, viŃa de vie înregistrează aproximativ aceleaşi consumuri de elemente nutritive an de an, uşurând astfel urmărirea şi evaluarea acestora. Pornindu-se de la acestea şi Ńinând cont de rezerva solului, se pot stabili dozele orientative pentru plantaŃiile viticole. Totuşi, trebuie să se Ńină cont şi de exporturile anuale realizate de viŃa de vie prin producŃia de struguri şi biomasă care se înregistrează.

Consumurile (exporturile) medii de elemente nutritive din sol pentru formarea recoltelor (kg de elemente nutritive/tona de recoltă principală şi cantitatea corespunzătoare de recoltă secundară)

Cultura Elementele nutritive (substanŃe active convenŃionale)

N P2O

5 K

2O

Struguri de vin (+ producŃia secundară) 6.5 1.6 5.5

Struguri de masă (+ producŃia secundară) 7.2 1.9 6.1 Evaluarea necesarului de elemente nutitive se face prin: analiza agrochimică a solului,

diagnoza foliară, organizarea experienŃelor staŃionare de câmp cu îngrăşăminte, observarea manifestărilor fenomenelor de carenŃă şi a dezechilibrelor fiziologice ale viŃelor.

Interpretarea datelor agrochimice privind asigurarea solului cu forme mobile de azot,

fosfor şi potasiu

Clase de asigurare

Humus ( %)

Indicele de azot (IN)

PAL

(ppm P)

KAL

(ppm K)

Soluri cu textură grosieră

Soluri cu textură

mijlocie şi fină

Pentru toate tipurile de

sol

Pentru toate tipurile de

sol

Soluri cu textură grosieră

Soluri cu textură mijlocie

Soluri cu textură fină

Foarte scăzută

≤ 0,5 ≤ 1.0 - < 8 < 50 < 66 < 80

Scăzută 0,5 -1,0 1,1 - 2,0 ≤ 2 8 -18 50 - 100 66 - 132 80 - 160

Mijlocie 1,1 - 2,0 2,1 - 4,0 2,1 - 4,0 18 - 36 100 - 150 132 - 200 160 - 240

Ridicată 2,1 - 4,0 4,1 - 8,0 4,1 - 6,0 36 - 72 150 - 200 200 - 265 240 - 230 Foarte ridicată

> 4,0 > 8,0 > 6,0 > 72 > 200 > 265 > 320

Sortimente de fertilizanŃi şi amendamente. FertilizanŃii se utilizează în plantaŃiile de

viŃă de vie pentru struguri de masă pentru suplimentarea necesarului de hrană şi ameliorarea însuşirilor fizico - chimice şi biologice ale solului. Se utilizează îngrăşăminte organice, chimice (minerale), organo - minerale şi amendamente calcaroase.

FertilizanŃii organici au o pondere mare şi sunt reprezentaŃi de: gunoiul de grajd, rezultat de la bovine şi cabaline; dejecŃiile semilichide provenite de la complexele de creştere a bovinelor şi păsărilor; îngrăşămintele verzi; compostul, rezultat din descompunerea resturilor vegetale sau a tescovinei.

FertilizanŃi chimici foloşiŃi în viticultură sunt: îngrăsăminte chimice simple; îngrăşăminte chimice complexe; îngrăsăminte chimice foliare; îngrăsăminte chimice organo-minerale. Principalele tipuri de îngrăşăminte chimice folosite în plantaŃiile cu struguri de masă sunt:

FertilizanŃi chimici folosiŃi în plantaŃiile cu struguri de masă

Metode şi epoci de aplicare a fertilizanŃilor. În aplicarea îngrăşămintelor în plantaŃiile cu struguri de masă se au în vedere o serie de principii care Ńin seama de fiziologia viŃei de vie, sistemul radicular, tehnologia de cultivare, corelaŃia cu însuşirile solului şi factorii climatici.

Principalele metode de administrare a fertilizanŃilor sunt:

Epocile de administrare a fertilizanŃilor diferă în funcŃie de ciclul ontogenetic al plantei şi fenofazele de vegetatie. Principalele epoci de aplicare a fertilizanŃilor sunt:

10. Sistemele de întreŃinere a solului. Sistemul se întreŃinere a solului rezultă din combinarea lucrărilor solului cu fertilizarea şi cu combaterea buruienilor. Din totalul lucrărilor de

Metode de administrare a fertilizanŃilor

Epocile de administrare a fertilizanŃilor

întreŃinere a unei plantaŃii viticole pentru struguri de masă sistemele de întreŃinere a solului reprezintă 25%.

Sistemul de întreŃinere a solului se stabileşte în funcŃie de: soiul cultivat, condiŃiile climatice ale zonei de cultură, condiŃiile pedologice şi orografice, sistemul de cultură, tipul de plantaŃie, gama de maşini din dotare etc.

Sistemul de întreŃinere a solului ca ogor negru este un sistem tradiŃional care constă în menŃinerea permanentă a solului afânat şi curat de buruieni. Datorită numeroaselor treceri ale agregatelor şi maşinilor agricole sistemul afectează structura solului şi degradarea humusului. În schimb se elimină aproape complet concurenŃa buruienilor în privinŃa utilizării apei şi a elementelor nutritive din sol, se intensifică procesul de fotosinteză şi contribuie la acumularea unor cantităŃi mari de zaharuri. Datorită costului tot mai ridicat al carburanŃilor utilizaŃi în agricultură sistemul de întreŃinere a solului ca ogor negru a devenit un sistem neeconomic, care ridică foarte mult cheltuielile de producŃie.

Sistemul de întreŃinere a solului prin erbicidare este un sistem destul de practicat în România. Prin utilizarea lui se înlocuiesc parŃial sau total praşilele din perioada de vegetaŃie şi prin aceasta se reduce consumul de carburanŃi şi de forŃă de muncă. Erbicidele se pot aplica pe întreaga suprafaŃă sau în benzi, pe rânduri de viŃe, urmând ca intervalul dintre rânduri să fie lucrat mecanizat. Prin combinarea lucrărilor solului cu erbicidarea, se reduce degradarea structurală a solului ca urmare a limitării numărului de treceri, se diminuează rezerva de buruieni din sol şi în final se realizează combaterea integrată a buruienilor. Ca dezavantaje sunt următoarele: diminuarea rezervei de apă utilă din sol, de aceea nu se recomandă în zonele secetoase; costuri mari de producŃie datorită preŃurilor erbicidelor; obligativitatea executării corespunzătoare a copcitului; poluarea mediului înconjurător.

Sistemul biologic de întreŃinere a solului este un sistem modern care câştigă tot mai mult teren, mai ales prin prisma conceptului viticulturii biologice, care este tot mai actuală. Sistemul constă în întreŃinerea solului prin înierbarea alternativă de durată a intervalelor dintre rânduri.

Sistemul biologic poate fi practicat în zonele viticole cu resurse hidrice suficiente, în care cantitatea de precipitaŃii în timpul perioadei de vegetaŃie este de cel puŃin 350 mm. Se pot utiliza ierburi cu talie mică (Lolium perene) care se seamănă în benzi de 1,4-1,6 m lăŃime, în funcŃie de distanŃa dintre rânduri, astfel încât între banda însămânŃată şi rândul de viŃe să rămână o zonă minimă de 30 cm. Cantitatea de sămânŃă necesară este de 14-20 kg/ha, în cazul însămânŃării din două în două intervale. În timpul vegetaŃiei ierburile se cosesc de 2-3 ori şi se lasă ca şi mulci la suprafaŃa solului. Din 3 în 3 ani, pentru o bună aerare a solului se execută toamna una–două treceri cu subsolierul pe intervalele înierbate. Dacă este necesar porŃiunile desŃelenite se pot reînsămânŃa manual. Intervalele dintre rânduri rămase neînierbate se vor întreŃine ca şi ogor negru, prin praşile. După 8-9 ani de la însămânŃare, benzile înierbate se desfiinŃează prin arătura de toamnă, urmând ca în primăvară să fie însămânŃate intervale care au fost întreŃinute ca şi ogor negru.

ÎntreŃinerea solului prin înierbare îmbogăŃeşte solul în materie organică, reduce procesul de eroziune, reduce consumul de carburanŃi şi forŃă de muncă şi permite accesul mai uşor, în perioadele ploioase, a maşinilor pentru efectuarea tratamentelor fitosanitare, determină creşterea conŃinutului în zaharuri şi diminuarea acidităŃii totale a mustului. Însă are şi o serie de dezavantaje, cum ar fi: concurenŃa pentru nutriŃie şi apă a plantelor perene faŃă de viŃa de vie; diminuarea creşterilor vegetative ale plantelor; reducerea producŃiei de struguri cu până la 30-40%. 11. Combaterea bolilor şi dăunătorilor constituie una din cele mai importante verigi tehnologice ale complexului de măsuri agrofitotehnice în plantaŃiile pentru struguri de masă, în scopul obŃinerii unor producŃii de calitate. ViŃa de vie are un număr important de boli şi dăunători, iar combaterea integrată a acestora presupune adoptarea unui complex de măsuri agrotehnice, fitotehnice, ameliorative, biologice, chimice, cu caracter atât curativ, cât şi preventiv, cât mai puŃin poluant pentru mediu şi consumatori.

În tabel este prezentat un model de combatere integrată a bolilor şi dăunătorilor în plantaŃiile viticole.

Model de combatere integrată a bolilor şi dăunătorilor în plantaŃiile de vii roditoare

Momentul aplicării

tratamentului Boala sau dăunătorul Produsul recomandat ObservaŃii

În timpul repausul vegetativ (până la umflarea mugurilor)

Eutipoza, Esca, excorioza, Antracnoza, Păduchii Ńestoşi şi lânoşi

Zeamă albastră 2% Ulei horticol 1%

Din 2 în 2 ani în plantaŃiile cu viŃele conduse pe tulpini

Cotarul cenuşiu Pirala viŃei de vie

Ulei horticol 1% Carbetox 37 CE 1%

PuŃin înainte de umflarea mugurilor

La dezmugurire Făinarea, Acarienii Sulf muiabil 0,4%

Tratament obligatoriu Moliile strugurilor

Feromonii sexuali (Grapomone)

După înfrunzire, când lăstarul are 5-7 cm lungime

Făinarea, Excorioza, Antracnoza

Rubigan 12 EC 0,02% Karathane 50 EC 0,1%

Numai în focarele de atac Pătarea roşie, Acarieni, Tripşi

Tilt 40 EC 0,02% Sulf muiabil 0,4%

După degajarea inflorescenŃelor, când lăstarul are 20-25 cm lungime

Mana, Excorioza, Antracnoza, Făinarea

Dithane M-45 0,2% Folpan 50 WP 0,2% Atracol 70 WP 0,2% Basfungin PU 70 0,2% Ridomil plus 48 2,5 kg/ha

Tratament obligatoriu

Principalii dăunători şi agenŃi patogeni

Mikal 3 kg/ha

Acarieni, Tripşi

Sintox 25 CE 0,2% Kelthane 18,5 CE 0,1% Dicofol 20 EC 0,1% Actellic 0,1%

Pentru acarienii eryophizi

Înainte de înflorit (tratament de siguranŃă)

Mana, Antracnoza, Făinarea, Moliile strugurilor (generaŃia I)

Dithane M-45 0,2% + Sulf muiabil 0,4% + Decis 2,5 CE 0,025%

La avertizare

Dithane M-45 0,2% + Sulf muiabil 0,4% + DEF 25 EC 0,2%

La avertizare

Ridomil plus 48 0,25%+ Sulf muiabil 0,4% + Thuringin 75 M 0,2%

La avertizare

În timpul înfloritului Mana, Antracnoza, Făinarea

Dithane M-45 0,2% Fundazol 0,06% Captadin 50 PU 0,2% Folpan 50 WP 0,2%

Numai când există pericolul de atac şi intervin ploi puternice

La scuturarea petalelor şi legarea boabelor

Mana, Antracnoza, Făinarea, Pătarea roşie, Păduchii lânoşi şi Ńestoşi

Dithane M-45 0,2% + Topsin M 70 0,1% + Decis 2,5 CE 0,025% + Sulf muiabil 0,4% + Turdacupral 0,5% + Decis 2,5 CE 0,025%

Efect şi asupra putregaiului cenuşiu

Creşterea boabelor (formarea strugurilor)

Mana, Antracnoza, Făinarea, Pătarea roşie

Ridomil plus 48 0,25% + Fundazol 0,1% Turdacupral 0,5% + Sulf muiabil 0,4%

Cărăbuşelul verde Lindatox CE 0,7-1 litru/ha În perioada maximă de zbor

Compactarea strugurilor Mana, Antracnoza, Făinarea, Pătarea roşie, Putregaiul cenuşiu, Moliile strugurilor

Turdacupral 0,5% + Derosal 50 WP 0,1% + Decis 2,5 CE 0,025%

Turdacupral 0,5% + Derosal 50 WP 0,1% + Zolone 0,2%

Lansarea de viespi entomofage (Trichograma embryophagum)

200000 viespi/ha

Pârga strugurilor

Mana, Făinarea, Antracnoza

Ridomil plus 48 0,25% + Rubigan 12 EC 0,02% Curzate plus 0,2% + Rubigan 12 EC 0,02%

Soiurile timpurii nu se stropesc

Putregaiul cenuşiu Moliile strugurilor

Ronilan 50 WP 0,1% + DDVP 0,1% Rovral 50 PU 0,15% + Carbetox 37 CE 0,4%

Cu circa 3 săptămâni înainte de recoltare

Putregaiul cenuşiu Moliile strugurilor

Ronilan 50 WP 0,1 + Carbetox 37 CE 0,4%

În toamnele ploiase, numai la avertizare

După căderea frunzelor Antracnoza, Excorioza, Eutipoza, Esca, Făinarea, Păduchii Ńestoşi şi lânoşi

Zeamă albastră 2% Ulei horticol 1% Zeamă sulfocalcică 2%

Tratamentul se aplică toamna târziu sau primăvara devreme

12. Irigarea plantaŃiilor cu struguri de masă. Sistemul radicular al viŃei de vie

permite explorarea unui volum mare de sol şi asigură o capacitate ridicată de absorbŃie a rădăcinilor active. De aceea, viŃa de vie poate asigura obŃinerea de producŃii ridicate chiar şi în arealele cu condiŃii de subasigurare hidrică, pe terenurile în pantă şi pe nisipuri unde apa este

reŃinută mai puŃin. Totuşi, fiind o plantă cu un consum specific mare de apă, în zonele viticole unde perioadele de secetă au o frecvenŃă regulată şi se extind pe intervale mai lungi de timp, completarea deficitului de apă prin irigare devine o măsură agrotehnică necesară sau chiar indispensabilă.

Factorii care influenŃează cerinŃele faŃă de apă ale viŃei de vie sunt: biologici (soiul/portaltoiul, vârsta plantaŃiei, fenofaza de vegetaŃie, starea de sănătate); pedologici (tipul de sol, umiditatea solului, textura şi structura, panta şi expoziŃia); meteorologici (temperatura aerului, radiaŃia solară, cantitatea de precipitaŃii, mişcările curenŃilor de aer).

Necesitatea irigării apare în podgoriile cu precipitaŃii în perioada de vegetaŃie sub 300 mm, ştiut fiind faptul că consum anual este de circa 4000 m3/ha, iar consum zilnic maxim 22-24 m3/zi/ha, în lunile iulie-august. trebuie să se Ńănă cont şi de perioadele critice, care sunt diferite, în funcŃie de fenofazele de vegetaŃie. Consumul maxim se înregistrează de la creşterea intensă a lăstarilor, până la intrarea în pârgă (VI-VIII), iar consumul redus este de la începutul plânsului, la dezmugurit şi de la pârgă, până la căderea frunzelor. Elemente componente ale regimului de irigaŃii sunt reprezentate de: norma de irigare , norma de udare, norma udării de aprovizionare, momentul aplicării udărilor, metodele de irigare. Elemente necesare a fi cunoscute pentru stabilirea regimului de irigaŃii: bilanŃul apei în sol, rezerva de apă a solului, intervalul umdităŃii active (IUA), plafonul minim de umiditate a solului.

În practica viticolă se folosesc următoarele metode de irigare: scurgerea la suprafaŃă, prin brazde, irigarea prin aspersiune şi irigarea localizată, prin picurare.

La alegerea metodelor de irigare trebuie avute în vedere condiŃiile climatice, orografia terenului, tipul de amenajări antierozionale (dacă acestea există), condiŃiile hidrologice asociate cu particularităŃile fizice ale solului, sursa şi debitul de apă existente şi experienŃa acumulată în timp.

Pentru viŃa de vie valorile plafonului minim al umidităŃii trebuie menŃinut la 70% din IUA la solurile cu textură mijlocie-grea şi 50% din IUA la solurile cu textură uşoară-mijlocie. Pentru aceasta norma de irigaŃii este 1000-1500 m3/ha în anii normali şi 2000-2500 m3/ha în anii secetoşi. FrecvenŃa udărilor se recomandă să fie de 2-4 udări, sistate la intrarea în pârgă, iar norma de udare să fie de 400-800 m3/ha. În zonele foarte secetose se recomandă aplicarea udării de aprovizionare, toamna sau primavara devreme, cu norme de 500-600 m3/ha.

Ca măsuri agrotehnice suplimentare în plantaŃiile de viŃă de vie cu struguri de masă irigate, putem aminti: menŃinerea solului afânat şi înlăturarea crustei; fertilizarea fazială, mai ales cu azot; suplimentarea tratamentelor fitosanitare; devansarea unor lucrări şi operaŃiuni în verde.

Împreună cu alte măsuri agrofitotehnice aplicate în plantaŃiile viticole roditoare, irigarea exercită o influenŃă de ansamblu care se manifestă prin sporirea vigorii de creştere a lăstarilor, a

Particularizarea regimului de irigaŃii

potenŃialului de producŃie al butucilor şi îmbunătăŃirea calităŃii recoltei, mai ales la soiurile de struguri pentru masă.

13. ÎntreŃinerea lucrărilor antierozionale. Deoarece majoritatea plantaŃiilor viticole sunt situate pe terenuri în pantă, acestea au organizate un număr important de amenajări antierozionale şi hidroameliorative ce trebuiesc întreŃinute pe toată durata de exploatare a plantaŃiei. Principalele aspecte ce trebuie urmărite sunt: întreŃinerea drumurilor, aleilor şi zonelor de întoarcere; întreŃinerea teraselor; întreŃinerea benzilor înierbate; întreŃinerea debuseelor şi a canalelor.

ÎntreŃinerea drumurilor, aleilor şi zonelor de întoarcere se face an de an şi vizează: decolmatarea canelor marginale, refacerea taluzurilor deteriorate, curăŃarea tuburilor înfundate la podeŃe şi a căminelor, refacerea porŃiunilor înierbate deterioarate, refacerea periodică a părŃii carosabile.

ÎntreŃinerea teraselor vizează în primul rând ca lucrările de întreŃinere a solului să fie executate corespunzător astfel încât să nu se producă denivelări ale platformelor sau deteriorări ale taluzurilor. Alte lucrări de întreŃinere urmăresc: stingerea şiroirilor de apă; supraînălŃarea platformelor; consolidarea taluzurilor; refacerea porŃiunilor de racordare la alei, drumuri, zone de întoarcere; cosirea taluzurilor; reînsămânŃarea porŃiunilor înierbate; executarea subsolajului periodic; fertilizarea organică periodică.

ÎntreŃinerea benzilor înierbate vizează: cosirea periodică de 2-3 ori pe an; reînsămânŃarea porŃiunilor deteriorate de covor vegetal; aplicarea lucrărilor de reafânare periodică a solului înierbat cu grapa cu colŃi elasticia, astfel încât aceste benzi să fie funcŃionale tot timpul anului.

ÎntreŃinerea debuşeelor şi a canalelor trebuie să fie în perfectă stare de funcŃionare pentr a elimina surplusul de precipitaŃii, care poate surveni în urma ploilor abundente din timpul verii. De acee se urmăreşte: refacerea debuseelor consolidate cu pereu de piatră sau beton; refacerea debuşeelor consolidate prin înierbare; cosirea ierburilor; tăiarea arboretului care le invadează; înlocuirea sau completarea dalelor deteriorate. 14. Recoltarea strugurilor. Recoltarea şi valorificarea strugurilor reprezinta una din cele mai importante etape în cultura viŃei de vie. Recoltarea se face diferenŃiat, în funcŃie de direcŃia de producŃie. Culesul şi valorificarea strugurilor de masă presupun o serie de măsuri organizatorice şi tehnice desfăşurate într-o succesiune bine definită, după cum urmează: evaluarea producŃiei, asigurarea condiŃiilor materiale necesare, stabilirea momentului declanşării culesului diferenŃiat pe soiuri, recoltarea şi condiŃionarea prin sortare, cizelare, ambalare, păstrarea temporară, transportul, eventual conservarea şi păstrarea acestora pe o perioadă mai îndelungată. Pentru stabilirea datei de recoltare o importanŃă deosebită o are momentul maturării depline a strugurilor. Între parametrii specifici pe baza cărora se stabileşte momentul recoltării o importanŃă deosebită o au: conŃinutul în zaharuri al strugurilor, aciditatea totală a mustului, conŃinutul în antociani, substanŃe aromate etc. Tehnica recoltării conform sistemului de calitate EUREPGAP/GLOBALGAP a fost prezentată detaliat în raportul fazei a II-a de cercetare.

3.3. Aplicarea tehnologiei modernizate conform sistemului EUREPGAP in producerea

strugurilor de masa in scopul asigurarii trasabilitatii la nivel de procesator

Pentru aplicarea corectă şi atestarea trasabilităŃii în sectorul de producŃie a strugurilor de masă conform sistemului de managament al calităŃii EUREPGAP/GLOBALGAP au fost întocmite şi completate o serie de documente specifice. Acestea sunt:

• fişele de inventar a parcelelor; • fişele tehnologice cadru; • dosarele de productie anuală; • dosarele de aplicare a tratamentelor; • dosarele de recoltare; • buletine de analiză a apei tehnologice;

În cadrul participanŃilor la proiect au fost identificate parcele reprezentative cu struguri de masă, conform directiei de productie la care s-a urmărit întregul proces tehnologic de obŃinete a strugurilor de masă. La SCDVV Iaşi, deŃinătoare de suprafeŃe agricole au fost delimate loturile experimentale cu soiurile Gelu şi Paula, creaŃii ale acestei unităŃi.

Întocmirea fiselor de inventar ale parcelelor s-a realizat dupa un plan unitar care a cuprins:

• numarul parcelei; • detinatorul; • amplasarea, • suprafaŃa, • soiul; • portaltoiul, • anul infiintarii; • directia de productie; • distantele de plantare; • forma de conducere; • densitatea plantatiei, exprimata numeric si procentual; • numarul de goluri, • orientarea rândurilor, • sistemul de întreŃinere al solului, • panta şi expoziŃia terenului, • tipul solului.

Pentru fiecare soi şi lot experimental s-a întocmit fişa tehnologică specifică, adaptată sistemului de calitate EUREPGAP/GLOBALGAP. S-a urmărit:

• modul de realizare al tăierilor de rodire, • lucrările aplicate solului, • lucrările de întreŃinere în verde, • tratamentele fitosanitare, • întreŃinerea amenajorilor antierozionale.

Dosarul de productie vizează notările specifice pe parcursul perioadei de vegetaŃie şi cuprinde:

• numarul parcelei, • soiul, • sistemul de taiere practicat, • tipul de taiere, • sarcina de rod, • declansarea principalelor fenofaze de vegetatie.

Totodată, s-a urmărit întocmirea unui dosar de aplicare a tratamentelor fitosanitare în care sunt stipulate intervenŃiile pe fenofaze de vegetaŃie, agentul patogen/dăunătorul. Dosarul de aplicare a tratamentelor evidentiaza separat: tratamente fitosanitare; fertilizare; erbicidare. Principalele capitole ale acestui dosar sunt:

• numarul parcelei; • soiul;

• agentul patogen/daunatorul sau scopul pentru care se aplica interventia; • modul de aplicare; • numarul tratamentului; • data aplicarii; • suprafata pe care s-a aplicat; produsul folosit; • substanta activa; • furnizorul; • numarul lotului de pe ambalaj; • concentratia folosita; • cantitatea care s-a aplicat la hectar; • volumul de solutie folosit la hectar; • intervalul de zile pana la recoltarea strugurilor, în cazul ultimului tratament.

Dosarul de recoltare cuprinde urmatoarele elemente: • numarul parcelei; • soiul; • modul de recoltare; • data recoltarii; • modul de transport si distanta pana la punctul de condiŃionare; • cantitatea recoltata, se tine evidenta pe fiecare transport; • starea de sanatate a strugurilor; • calitatea strugurilor, precizandu-se continutul in zaharuri si aciditate totala a

mustului, pe fiecare transport in parte; • precizarea eventualelor intervetii pe parcursul transportului de struguri, cu

respecatrea conditiilor care sa ateste calitatea adjuvantului folosit. Această activitate a presupus monitorizarea aplicării tuturor lucrărilor tehnologice de

întreŃinere prevăzute în fişele tehnologice cadru la fiecare lot în parte. S-au urmărit tăierile de rodire, lucrările aplicate solului, lucrările de întreŃinere în verde, tratamentele fitosanitare şi desfăşurarea fenofazelor de vegetaŃie. S-au completat dosarele de producŃie anuală cu momentul de declanşare a fenofazelor de vegetaŃie (dezmugurit, înflorit, pârga strugurilor, maturarea strugurilor şi căderea frunzelor).

Au fost monitorizate tratamentele de combatere a bolilor şi dăunătorilor precum şi de erbicidare, completând în dosarele de aplicare a tratamentelor: agentul patogen/daunatorul; modul de aplicare; numarul tratamentului; data aplicarii; suprafata pe care s-a aplicat; produsul folosit; substanta activa; furnizorul; numarul lotului de pe ambalaj; concentratia folosita; cantitatea care s-a aplicat la hectar; volumul de solutie folosit la hectar; intervalul de zile necesar pana la recoltarea strugurilor.

De asemenea, în perioada recoltării strugurilor s-a realizat o evidenŃă strictă a producŃiei, înregistrîndu-se date privind modul de recoltare, data recoltarii; modul de transport si distanta pana la punctul de livrare, cantitatea recoltata, starea de sanatate a strugurilor, calitatea strugurilor, precizandu-se continutul in zaharuri si aciditate totala a mustului, pe fiecare transport in parte.

Au fost prelevate şi analizate probe de apă, la momentul efectuării tratamentelor de combatere a bolilor şi dăunătorilor. Analizele au fost efectuate de către un laborator specializat emiŃându-se buletine de analiză. Deoarece alimentarea cu apă se face din reŃeaua orasului Iaşi, unitatea care coordonează această reŃea a emis buletinele de analiză.

Recoltarea strugurilor a presupus completarea registrului de evidenŃă a strugurilor recepŃionaŃi precizându-se pentru fiecare transport: data, producătorul, numărul actului de recepŃie, amplasarea plantaŃiei, soiul, cantitatea de struguri şi conŃinutul mustului în zaharuri.

În continuare sunt prezentate aceste documente completate pentru anul 2010.

Fisa de inventar pentru lotul nr. 1

DEłINĂTORUL: StaŃiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură şi VinificaŃie Iaşi

Număr parcelă / categoria de folosinŃă

1(1024) VN; 2(1037) VN;

Amplasarea extravilan, municipiul Iaşi – Poligon genetică SuprafaŃa 7500 mp Soiul PAULA Portaltoiul Berlandieri x Riparia Kober 5 BB Anul înfiinŃării 2001 Anul intrării pe rod 2005 DirecŃia de producŃie Struguri de masă DistanŃele de plantare 2,2 x 1,2 m Forma de conducere cordon bilateral cu tulpini de 0,8 m înălŃime Densitatea iniŃială a plantaŃiei/ha 3787 Numărul de goluri 0 % Densitatea actuală a plantaŃiei/ha 3787 Orientarea rândurilor est-vest Sistemul de întreŃinere al solului ogor lucrat Panta terenului ≈ 3 % ExpoziŃia terenului sudică Tipul de sol cernoziom cambic format pe depozite loessoide

Caracterizarea solului textură luto-argilosă, structură glomerulară, poliedrică subangulară mijlocie şi poliedrică subangulară mică

Fisa de inventar pentru lotul nr. 2

DEłINĂTORUL: StaŃiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură şi VinificaŃie Iaşi

Număr parcelă / categoria de folosinŃă

1(1022) VN; 2(1035) VN;

Amplasarea extravilan, municipiul Iaşi – Poligon genetică SuprafaŃa 7500 mp Soiul GELU Portaltoiul Berlandieri x Riparia Kober 5 BB Anul înfiinŃării 2001 Anul intrării pe rod 2005 DirecŃia de producŃie Struguri de masă DistanŃele de plantare 2,2 x 1,2 m Forma de conducere cordon bilateral cu tulpini de 0,8 m înălŃime Densitatea iniŃială a plantaŃiei/ha 3787 Numărul de goluri 0 % Densitatea actuală a plantaŃiei/ha 3787 Orientarea rândurilor est-vest Sistemul de întreŃinere al solului ogor lucrat Panta terenului ≈ 3 % ExpoziŃia terenului sudică Tipul de sol cernoziom cambic format pe depozite loessoide

Caracterizarea solului textură luto-argilosă, structură glomerulară, poliedrică subangulară mijlocie şi poliedrică subangulară mică

FIŞA TEHNOLOGICĂ

pentru întreŃinerea plantaŃiilor viticole cu soiuri pentru struguri de masă Caracteristicile plantaŃiei: - panta terenului: până la 12% (6º) - sistemul de cultură: semiprotejată, cu irigaŃie - distanŃele de plantare: 2,2 x 1,2 m - densitatea plantaŃiei: 3788 butuci / ha (96% butuci, 4% goluri) - forma de conducere: Guyot pe tulpină - sistemul de susŃinere: şpalier cu 6 sârme + tutori la viŃe - producŃia: 12000 kg / ha

- pentru 1 ha -

Nr. crt. Lucrări pe fluxul tehnologic Perioada optimă de execuŃie UM Vol. lucrării

Consumuri pentru: Lucr. mecanice

ore/agregat Lucr. manuale

ore/om 1. Tăierea de rodire II-III mii but. 3,6 - 106,7 2. Adunat coarde şi scos la alei III ha 1,0 1,3 - 3. Încărcat. transportat şi descărcat coarde III t 3,0 2,4 8,7 4. Revizuit sistemul de susŃinere III ha/t 1/0,8 0,6 41,4 5. Completări goluri prin marcotaj III-IV buc. 7,0 - 4,3 6. Încărcat, transportat, descărcat îngrăsăminte chimice IV t 0,7 0,1 1,2 7. Debilonare + afânare + fertilizare cu K IV ha 1,0 1,9 0,9 8. Debilonat, completare manuală IV mii but. 3,6 - 26,2 9. Tăierea coardelor protejate şi copcit IV mii but. 3,6 - 44,3 10. Revizuirea palisării tulpinilor şi cercuitul coardelor IV mii but. 3,6 - 82,3 11. Afânare + fertilizare cu azot V ha 1,0 1,9 0,9 12. Sapa mare pe rând V ha 1,0 - 48,5 13. Plivit lăstarii de pe tulpină V-VI mii but. 3,6 - 32,0 14. Dirijat, plivit şi legat lăstari, de 2 ori V-VI mii but. 7,2 - 128,0 15. Dirijat lăstari VI-VII mii but. 3,6 - 37,9 16. Prăşit pe intervale, de 2 ori V- VII ha 2,0 2,8 - 17. Discuit VI ha 1,0 1,0 - 18. Prăşit manual de 3 ori (0,8 ha) VI-VIII ha 2,4 - 109,7 19. Normarea inflorescenŃelor VI mii but. 1,8 - 26,2 20. Suprimarea unei părŃi din ciorchine VI mii but. 1,8 - 18,9 21. Transport apă pentru stropit şi erbicidat V-VIII mii l. 6,6 1,3 - 22. Pregătit soluŃie V-VIII mii l. 6,6 - 5,3 23. Erbicidat VII-VIII ha 0,4 0,6 0,8 24. Stropit de 6 ori V-VIII ha 6,0 14,4 7,2 25. Stropit + prăfuit de 2 ori VII-VIII ha 2,0 3,8 2,0 26. Cârnit lăstari VIII mii but. 3,6 - 37,6 27. Desfrunzit parŃial VIII mii but. 3,6 - 37,6

Nr. crt. Lucrări pe fluxul tehnologic Perioada optimă de execuŃie UM Vol. lucrării

Consumuri pentru: Lucr. mecanice

ore/agregat Lucr. manuale

ore/om 28. Cosit alei + zone de întoarcere de 2 ori VII-VIII ha 0,2 - 20,0 29. Făcut gropi pentru completarea golurilor VIII-IX buc. 100 - 5,3 30. Transport materiale (viŃe, apă mraniŃă) VIII-IX t 1,6 5,1 5,1 31. Plantat viŃe la ghivece VIII-IX buc. 100 - 8,0 32. Recoltat struguri de masă, sortat şi cizelat VIII-X t 12,0 - 282,4 33. Transportat struguri la alei VIII-X t 12,0 - 137,1 34. Transportat bracuri la cramă VIII-X t 2,0 0,4 1,8 Total an de plan - - - 38,1 1353,9 1. Încărcat mraniŃă X-XI t 20,0 1,0 - 2. Transportat gunoi de grajd X-XI t 20,0 2,0 - 3. Administrat gunoi de grajd X-XI ha 0,25 2,0 -

4. Desfăcut coarde din cepii de siguranŃă şi protejarea lor peste iarnă prin acoperire cu pământ

XI mii but. 3,6 - 28,8

5. Transport îngrăşăminte chimice cu fosfor şi potasiu XI t 0,6 0,3 0,3 6. Arătura de toamnă + fertilizarea cu fosfor şi potasiu XI ha 1,0 2,0 1,0 7. Completarea manuală a lucrării de protejare XI mii but. 3,79 - 84,2 8. Lucrat cu subsolierul+ fertilizat cu fosfor şi potasiu XI ha 0,25 0,6 0,3 Total producŃie neterminată - - - 7,8 114,5 TOTAL GENERAL - - - 45,9 1468,4

NECESARUL DE MATERIALE

pentru întreŃinerea unui hectar de vie pe rod -1 ha-

Nr. crt. Denumirea materialului U.M. Cantitatea

1 Spalieri de beton buc. 30 2 Sârmă kg 40 3 Tutori buc 300 4 Răchită kg 120 5 Rafie sintetică kg 4 6 Azotat de amoniu (35% s.a) kg 300 7 Sare potasică (46% s.a) kg 400 8 Superfosfat (22% s.a) kg 400 9 ViŃe la ghivece buc 100 10 Gunoi de grajd t 10,5 11 Erbicide – Touchdown l 4 12 Pesticide – Zeamă sulfocalcică l 20,0

- Folpan kg 4,0 - Thiovit kg 6,0 - Calypso l 0,1 - Mikal Flash kg 3,0 - Folicur Solo l 0,4 - Calidan l 4,0 - Mitac l 4,0 - Ridomil kg 2,5 - Rubigan l 0,25 - Zeamă bordeleză instant kg 5,0

13 Motorină l 153 14 Apă pentru stropit mii l 7,0

Pesticidele folosite la tratamentele fitosanitare -1 ha-

Nr. tratament

Denumirea produsului U.M. Cantitatea

1 Zeamă sulfocalcică l 20,0

2 - Folpan kg 2,0 - Thiovit kg 3,0 - Calypso l 0,1

3

- Mikal Flash kg 3,0 - Folicur Solo l 0,4 - Calidan l 2,0 - Mitac l 2,0

4

- Ridomil kg 2,5 - Calidan l 2,0 - Rubigan l 0,25 - Mitac l 2,0

5 - Folpan kg 2,0 - Thiovit kg 3,0

6 - Zeamă bordeleză instant kg 5,0

DOSARUL DE APLICARE A TRATAMENTELOR (erbicidare) – lotul nr. 1

ERBICIDARE

NUMĂR PARCELĂ / CATEGORIA DE FOLOSINłĂ* 1(1024) VN; 2(1037) VN; SUPRAFAłA 7500 mp SOIUL Paula

BURUIENILE COMBĂTUTE Buruieni anuale şi perene monocotiledonate şi dicotiledonate

MODUL DE APLICARE mecanic NUMĂRUL TRATAMENTULUI 1 DATA APLICĂRII 25.05.2010 SUPRAFAłA PE CARE S-A APLICAT 7500 mp PRODUSUL FOLOSIT (denumirea comercială) Touchdown SUBSTANłA ACTIVĂ 360 g/l glifosat acid FURNIZORUL Syngenta Agro AG NUMARUL LOTULUI DE AMBALAJ 12 CONCENTRATIA FOLOSITA 0,4 % CANTITATEA APLICATA LA HECTAR 4 l/ha VOLUMUL DE SOLUTIE APLICAT LA HECTAR 300 l

DOSARUL DE APLICARE A TRATAMENTELOR (erbicidare) – lotul nr. 2

ERBICIDARE

NUMĂR PARCELĂ / CATEGORIA DE FOLOSINłĂ* 1(1022) VN; 2(1035) VN; SUPRAFAłA 7500 mp SOIUL Gelu BURUIENILE COMBĂTUTE Buruieni anuale şi perene

monocotiledonate şi dicotiledonate MODUL DE APLICARE mecanic NUMĂRUL TRATAMENTULUI 1 DATA APLICĂRII 25.05.2010 SUPRAFAłA PE CARE S-A APLICAT 7500 mp PRODUSUL FOLOSIT (denumirea comercială) Touchdown SUBSTANłA ACTIVĂ 360 g/l glifosat acid FURNIZORUL Syngenta Agro AG NUMARUL LOTULUI DE AMBALAJ 12 CONCENTRATIA FOLOSITA 0,4 % CANTITATEA APLICATA LA HECTAR 4 l/ha VOLUMUL DE SOLUTIE APLICAT LA HECTAR 300 l

DOSARUL DE APLICARE A TRATAMENTELOR - lotul nr. 1

TRATAMENTE FITOSANITARE

NUMĂR PARCELĂ / CATEGORIA DE FOLOSINłĂ * 1(1024) VN; 2(1037) VN; SUPRAFAłA 7500,00 mp SOIUL Paula AGENTUL PATOGEN SAU DAUNATORUL Uncinula necator

(făinarea viŃei de vie) MODUL DE APLICARE Mecanic NUMĂRUL TRATAMENTULUI 1 DATA APLICĂRII 04.05.2010 SUPRAFAłA PE CARE S-A APLICAT 7500,00 mp

PRODUSUL FOLOSIT (denumirea comercială) Zeamă sulfocalcică SUBSTANłA ACTIVĂ Sulf măcinat 97,5 PP FURNIZORUL SC CIPELCOM SRL Oneşti NUMARUL LOTULUI DE AMBALAJ 1 CONCENTRATIA FOLOSITA 28 °Be CANTITATEA APLICATA LA HECTAR 20 l VOLUMUL DE SOLUTIE APLICAT LA HECTAR 600 l INTERVALUL DE ZILE NECESAR PANA LA RECOLTAREA STRUGURILOR

-



NUMĂR PARCELĂ / CATEGORIA DE FOLOSINłĂ * 1(1024) VN; 2(1037) VN SUPRAFAłA 7500,00 mp SOIUL Paula AGENTUL PATOGEN SAU DAUNATORUL Uncinula necator

(făinarea viŃei de vie) MODUL DE APLICARE Mecanic NUMĂRUL TRATAMENTULUI 2

3 DATA APLICĂRII 06.06.2010

20.06.2010 SUPRAFAłA PE CARE S-A APLICAT 7500,00 mp PRODUSUL FOLOSIT (denumirea comercială) Topas 100 EC SUBSTANłA ACTIVĂ 100 g/l penconayol FURNIZORUL Syngenta Agro SRL Bucureşti NUMARUL LOTULUI DE AMBALAJ PPE 223762-L127192 CONCENTRATIA FOLOSITA 0,025 % CANTITATEA APLICATA LA HECTAR 0,250 l /ha VOLUMUL DE SOLUTIE APLICAT LA HECTAR 1000 l INTERVALUL DE ZILE NECESAR PANA LA RECOLTAREA STRUGURILOR

30 zile



NUMĂR PARCELĂ / CATEGORIA DE FOLOSINłĂ * 1(1024) VN; 2(1037) VN SUPRAFAłA 7500,00 mp SOIUL Paula AGENTUL PATOGEN SAU DAUNATORUL Uncinula necator

(făinarea viŃei de vie) MODUL DE APLICARE Mecanic NUMĂRUL TRATAMENTULUI 4 DATA APLICĂRII 13.07.2010 SUPRAFAłA PE CARE S-A APLICAT 7500,00 mp PRODUSUL FOLOSIT (denumirea comercială) Kumulus SUBSTANłA ACTIVĂ 80 % sulf FURNIZORUL BASF SRL România NUMARUL LOTULUI DE AMBALAJ 1929531KO CONCENTRATIA FOLOSITA 0,3 %

CANTITATEA APLICATA LA HECTAR 3,0 kg/ha VOLUMUL DE SOLUTIE APLICAT LA HECTAR 1000 l INTERVALUL DE ZILE NECESAR PANA LA RECOLTAREA STRUGURILOR

-



NUMĂR PARCELĂ / CATEGORIA DE FOLOSINłĂ * 1(1024) VN; 2(1037) VN SUPRAFAłA 7500,00 mp SOIUL Paula AGENTUL PATOGEN SAU DAUNATORUL Plasmopara viticola

(mana viŃei de vie) MODUL DE APLICARE Mecanic NUMĂRUL TRATAMENTULUI 2


20.06.2010 SUPRAFAłA PE CARE S-A APLICAT 7500,00 mp PRODUSUL FOLOSIT (denumirea comercială) Ridomil 68 WG SUBSTANłA ACTIVĂ mefenoxan 4 %+ mancozeb 64

% FURNIZORUL Syngenta Agro SRL Bucureşti NUMARUL LOTULUI DE AMBALAJ PPE 206592 - L121172 CONCENTRATIA FOLOSITA 0,25 % CANTITATEA APLICATA LA HECTAR 2,5 kg/ha VOLUMUL DE SOLUTIE APLICAT LA HECTAR 1000 l INTERVALUL DE ZILE NECESAR PANA LA RECOLTAREA STRUGURILOR

-



NUMĂR PARCELĂ / CATEGORIA DE FOLOSINłĂ * 1(1024) VN; 2(1037) VN SUPRAFAłA 7500,00 mp SOIUL Paula AGENTUL PATOGEN SAU DAUNATORUL Plasmopara viticola

(mana viŃei de vie) MODUL DE APLICARE Mecanic NUMĂRUL TRATAMENTULUI 4 DATA APLICĂRII 13.07.2010 SUPRAFAłA PE CARE S-A APLICAT 7500,00 mp PRODUSUL FOLOSIT (denumirea comercială) Folpan 80 WDG SUBSTANłA ACTIVĂ 80 % folpet FURNIZORUL Makhteshim Agan România SRL NUMARUL LOTULUI DE AMBALAJ 40131642 CONCENTRATIA FOLOSITA 0,15 % CANTITATEA APLICATA LA HECTAR 1,5 l/ha VOLUMUL DE SOLUTIE APLICAT LA HECTAR 1000 l INTERVALUL DE ZILE NECESAR PANA LA RECOLTAREA STRUGURILOR

-



NUMĂR PARCELĂ / CATEGORIA DE FOLOSINłĂ * 1(1024) VN; 2(1037) VN SUPRAFAłA 7500,00 mp SOIUL Paula AGENTUL PATOGEN SAU DAUNATORUL Botrytis cinerea

(putregaiul cenuşiu al viŃei de vie)

MODUL DE APLICARE Mecanic NUMĂRUL TRATAMENTULUI 3 DATA APLICĂRII 20.06.2010 SUPRAFAłA PE CARE S-A APLICAT 7500,00 mp PRODUSUL FOLOSIT (denumirea comercială) Teldor 500 SC SUBSTANłA ACTIVĂ 500 g/l fenhexamis FURNIZORUL Bayer SRL Bucureşti NUMARUL LOTULUI DE AMBALAJ 90096819 CONCENTRATIA FOLOSITA 0,1 % CANTITATEA APLICATA LA HECTAR 1,0 l/ha VOLUMUL DE SOLUTIE APLICAT LA HECTAR 1000 l INTERVALUL DE ZILE NECESAR PANA LA RECOLTAREA STRUGURILOR

14 zile

DOSARUL DE APLICARE A TRATAMENTELOR – lotul nr. 2


NUMĂR PARCELĂ / CATEGORIA DE FOLOSINłĂ* 1(1022) VN; 2(1035) VN; SUPRAFAłA 7500,00 mp SOIUL Gelu

AGENTUL PATOGEN SAU DAUNATORUL Uncinula necator (făinarea viŃei de vie)

MODUL DE APLICARE Mecanic NUMĂRUL TRATAMENTULUI 1 DATA APLICĂRII 03.05.2010 SUPRAFAłA PE CARE S-A APLICAT 7500,00 mp PRODUSUL FOLOSIT (denumirea comercială) Zeamă sulfocalcică SUBSTANłA ACTIVĂ Sulf măcinat 97,5 PP FURNIZORUL SC CIPELCOM SRL Oneşti NUMARUL LOTULUI DE AMBALAJ 1 CONCENTRATIA FOLOSITA 28 °Be CANTITATEA APLICATA LA HECTAR 20 l VOLUMUL DE SOLUTIE APLICAT LA HECTAR 600 l INTERVALUL DE ZILE NECESAR PANA LA RECOLTAREA STRUGURILOR

-





MODUL DE APLICARE Mecanic NUMĂRUL TRATAMENTULUI 2 DATA APLICĂRII 04.06.2010 SUPRAFAłA PE CARE S-A APLICAT 7500,00 mp PRODUSUL FOLOSIT (denumirea comercială) Kumulus SUBSTANłA ACTIVĂ 80 % sulf FURNIZORUL BASF SRL România NUMARUL LOTULUI DE AMBALAJ 1929531KO CONCENTRATIA FOLOSITA 0,3 % CANTITATEA APLICATA LA HECTAR 3,0 kg/ha VOLUMUL DE SOLUTIE APLICAT LA HECTAR 1000 l INTERVALUL DE ZILE NECESAR PANA LA RECOLTAREA STRUGURILOR

-





MODUL DE APLICARE Mecanic NUMĂRUL TRATAMENTULUI 3


10.07.2010 SUPRAFAłA PE CARE S-A APLICAT 7500,00 mp PRODUSUL FOLOSIT (denumirea comercială) Topas 100 EC SUBSTANłA ACTIVĂ 100 g/l penconayol FURNIZORUL Syngenta Agro SRL Bucureşti NUMARUL LOTULUI DE AMBALAJ PPE 223762-L127192 CONCENTRATIA FOLOSITA 0,025 % CANTITATEA APLICATA LA HECTAR 0,250 l /ha VOLUMUL DE SOLUTIE APLICAT LA HECTAR 1000 l INTERVALUL DE ZILE NECESAR PANA LA RECOLTAREA STRUGURILOR

30 zile




AGENTUL PATOGEN SAU DAUNATORUL Botrytis cinerea (putregaiul cenuşiu al viŃei de

vie) MODUL DE APLICARE Mecanic NUMĂRUL TRATAMENTULUI 3 DATA APLICĂRII 18.06.2010 SUPRAFAłA PE CARE S-A APLICAT 7500,00 mp PRODUSUL FOLOSIT (denumirea comercială) Teldor 500 SC SUBSTANłA ACTIVĂ 500 g/l fenhexamis FURNIZORUL Bayer SRL Bucureşti NUMARUL LOTULUI DE AMBALAJ 90096819 CONCENTRATIA FOLOSITA 0,1 % CANTITATEA APLICATA LA HECTAR 1,0 l/ha VOLUMUL DE SOLUTIE APLICAT LA HECTAR 1000 l INTERVALUL DE ZILE NECESAR PANA LA RECOLTAREA STRUGURILOR

14 zile




AGENTUL PATOGEN SAU DAUNATORUL Plasmopara viticola (mana viŃei de vie)

MODUL DE APLICARE Mecanic NUMĂRUL TRATAMENTULUI 2


10.07.2010 SUPRAFAłA PE CARE S-A APLICAT 7500,00 mp PRODUSUL FOLOSIT (denumirea comercială) Folpan 80 WDG SUBSTANłA ACTIVĂ 80 % folpet FURNIZORUL Makhteshim Agan România

SRL NUMARUL LOTULUI DE AMBALAJ 40131642 CONCENTRATIA FOLOSITA 0,15 % CANTITATEA APLICATA LA HECTAR 1,5 l/ha VOLUMUL DE SOLUTIE APLICAT LA HECTAR 1000 l INTERVALUL DE ZILE NECESAR PANA LA RECOLTAREA STRUGURILOR

-




AGENTUL PATOGEN SAU DAUNATORUL Plasmopara viticola (mana viŃei de vie)

MODUL DE APLICARE Mecanic NUMĂRUL TRATAMENTULUI 3 DATA APLICĂRII 18.06.2010 SUPRAFAłA PE CARE S-A APLICAT 7500,00 mp

PRODUSUL FOLOSIT (denumirea comercială) Ridomil 68 WG SUBSTANłA ACTIVĂ mefenoxan 4 %+ mancozeb

64 % FURNIZORUL Syngenta Agro SRL Bucureşti NUMARUL LOTULUI DE AMBALAJ PPE 206592 - L121172 CONCENTRATIA FOLOSITA 0,25 % CANTITATEA APLICATA LA HECTAR 2,5 kg/ha VOLUMUL DE SOLUTIE APLICAT LA HECTAR 1000 l INTERVALUL DE ZILE NECESAR PANA LA RECOLTAREA STRUGURILOR

-

DOSARUL DE PRODUCłIE ANUAL –lotul nr. 1

NUMĂR PARCELĂ / CATEGORIA DE FOLOSINłĂ * 1(1024) VN; 2(1037) VN; SUPRAFAłA 7500,00 mp SOIUL Paula SISTEMUL DE TĂIERE APLICAT mixt TIPUL DE TĂIRE cordon bilateral Lenz-Moser SARCINA DE ROD 40 ochi/butuc DECLANŞAREA FENOFAZELOR DE VEGETAłIE

- dezmugurit începutul 14.04.2010 sfârşitul 18.04.2010

- înflorit începutul 28.05.2010 sfârşitul 03.06.2010

- pârga strugurilor începutul 25.07.2010 sfârşitul 10.08.2010

- maturarea strugurilor începutul 11.08.2010 sfârşitul 03.09.2010

-căderea frunzelor începutul 13.10.2010 sfârşitul 30.10.2010

DOSARUL DE PRODUCłIE ANUAL – lotul nr. 2

NUMĂR PARCELĂ / CATEGORIA DE FOLOSINłĂ* 1(1022) VN; 2(1035) VN; SUPRAFAłA 7500,00 mp SOIUL Gelu SISTEMUL DE TĂIERE APLICAT mixt TIPUL DE TĂIRE cordon bilateral Lenz-Moser SARCINA DE ROD 40 ochi/butuc DECLANŞAREA FENOFAZELOR DE VEGETAłIE - dezmugurit începutul 12.04.2010

sfârşitul 20.04.2010 - înflorit începutul 25.05.2010

sfârşitul 30.05.2010 - pârga strugurilor începutul 28.07.2010

sfârşitul 08.08.2010 - maturarea strugurilor începutul 09.08.2010

sfârşitul 03.09.2010 -căderea frunzelor începutul 10.10.2010

sfârşitul 29.10.2010

DOSARUL DE RECOLTARE – lotul nr. 3 anul 2010

NUMĂR PARCELĂ / CATEGORIA DE FOLOSINłĂ* 1(1024) VN; 2(1037) VN; SUPRAFAłA 7500,00 mp SOIUL PAULA MODUL DE RECOLTARE manual, selectiv MODUL DE TRANSPORT ŞI DISTANłA PÂNĂ LA PUNCTUL DE CONDIłIONARE

mecanizat 1500 m

CANTITATEA TOTALĂ RECOLTATĂ 11960 Transport 1 2420 Transport 2 2360 Transport 3 2140 Transport 4 2500 Transport 5 2540 STAREA DE SĂNĂTATE A STRUGURILOR bună Transport 1 bună Transport 2 bună Transport 3 bună Transport 4 bună Transport 5 bună

CALITATEA STRUGURILOR: 168 g/ l zaharuri

4,0 g/l H2 SO4 Transport 1 zaharuri, g/l 167

aciditatea totală, g/l H2 SO4 4,1 Transport 2 zaharuri, g/l 167




aciditatea totală, g/l H2 SO4 4,0

DOSARUL DE RECOLTARE – lotul nr. 2 anul 2010

NUMĂR PARCELĂ / CATEGORIA DE FOLOSINłĂ* 1(1022) VN; 2(1035) VN; SUPRAFAłA 7500,00 mp SOIUL GELU MODUL DE RECOLTARE manual, selectiv MODUL DE TRANSPORT ŞI DISTANłA PÂNĂ LA PUNCTUL DE CONDIłIONARE

mecanizat 2200 m

CANTITATEA TOTALĂ RECOLTATĂ 15000 Transport 1 2220 Transport 2 2700 Transport 3 1800 Transport 4 2700 Transport 5 2780 Transport 6 2800 STAREA DE SĂNĂTATE A STRUGURILOR bună Transport 1 bună Transport 2 bună Transport 3 bună Transport 4 bună Transport 5 bună Transport 6 bună

CALITATEA STRUGURILOR: 190 g/ l zaharuri

4,7 g/l H2 SO4 Transport 1 zaharuri, g/l 187






aciditatea totală, g/l H2 SO4 4,60

R.A.J.A.C. IAŞI Laborator: C.C.M.

BULETIN DE ANALIZĂ SEMIGENERALA

ProvenienŃa probei: StaŃiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Viticultură şi VinificaŃie Iaşi, Al. Sadoveanu nr. 48 Data prelevării: 18.05.2010 Parametri chimici

U.M.

Valori obŃinute

Valori CMA

NitriŃi

mg/1

absent absent

0,5 NitraŃi

mg/1

absent 50

Parametri indicatori U.M. Valori obŃinute Valori CMA

Alcalinitate

mlHCl

4,3 A

Amoniu

mg/1

absent

0.50 Clor rezidual liber, intrare/capăt reŃea

mg/1

0,5

0.5/0.25 Clor rezidual legat, intrare/capăt reŃea

mg/1

0,04

Clor rezidual total, intrare/capăt reŃea

mg/1

0,54

Cloruri

mg/1

18,0

250 ConcentraŃia ionilor de hidrogen (pH)

unităŃi pH

17,4

6,5 - 9,5 Culoare

0,0

Acceptabil consumator Duritate totală, min.

•Ge

14,58

5 Duritate temporară

mlHCl

12,04

Duritate permanentă

*Ge

2,54

Gust

0,0

Acceptabil consumator Miros

0,0

Acceptabil consumator Oxidabilitate (O2), max.

mg/1

0,55

5 SubstanŃe organice (KmnO4), max.

mg/1

2,21

10,0-12,0 SulfaŃi

mg/1

-

250 Turbiditate, max.

UNT

1,57

5 Alte determinări:

Temperatura oC 17,0

Parametri microbiologici

U.M.

Valori obŃinute

Valori CMA

Bacterii coliforme

Coliformi totali

număr/lOOml

0,0

Coliformi fecali

0,0 Enterococi (Streptococi fecali)

număr/100 ml

0,0

0 Număr de colonii (Germeni) la 22 T, 37 T

număr/100 ml

2,0

Nedetectabili la 1OOml

Concluzii: Proba analizată corespunde L. Nr. 458/2002 ; STAS 1342/91



ProvenienŃa probei: StaŃiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Viticultură şi VinificaŃie Iaşi, Al. Sadoveanu nr. 48 Data prelevării: 23.06.2010 Parametri chimici

U.M.

Valori obŃinute

Valori CMA

NitriŃi

mg/1

absent absent

0,5 NitraŃi

mg/1

Absent 50

Parametri indicatori

U.M.

Valori obŃinute

Valori CMA

Alcalinitate

mlHCl

4,4 A

Amoniu

mg/1

absent


mg/1

0,18


mg/1

0,03


mg/1

0,21

Cloruri

mg/1

20,0


unităŃi pH

7,7

6,5 - 9,5 Culoare

0,0


•Ge

14,13


mlHCl

12,32


*Ge

1,81

Gust

0,0


0,0


mg/1

0,75


mg/1

3,16

10,0-12,0 SulfaŃi

mg/1

-


UNT

0,36


Temperatura oC 19,0


U.M.

Valori obŃinute

Valori CMA

Bacterii coliforme

Coliformi totali

număr/lOOml

2,0

Coliformi fecali


număr/100 ml

0,0

0 Număr de colonii (Germeni) la 22 T, 37 T

număr/100 ml

4,0

Nedetectabili la 1OOml

Concluzii: Proba analizată corespunde L. Nr. 458/2002 ; STAS 1342/91



ProvenienŃa probei: StaŃiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Viticultură şi VinificaŃie Iaşi, Aleea M. Sadoveanu nr. 48 Data prelevării: 22.07.2010 Parametri chimici

U.M.

Valori obŃinute

Valori CMA

NitriŃi

mg/1

absent absent

0,5 NitraŃi

mg/1

- 50


U.M.

Valori obŃinute

Valori CMA

Alcalinitate

mlHCl

4,2 A

Amoniu

mg/1

absent


mg/1

0,12


mg/1

0,04


mg/1

0,16

Cloruri

mg/1

20,0


unităŃi pH

7,5

6,5 - 9,5 Culoare

0,0


•Ge

14,11


mlHCl

1,76


*Ge

2,35

Gust

0,0


0,0


mg/1

0,63


mg/1

2,53

10,0-12,0 SulfaŃi

mg/1

-


UNT

0,84


Temperatura oC 17,0


U.M.

Valori obŃinute

Valori CMA

Bacterii coliforme număr/l00ml

0,0

Coliformi totali

număr/l00ml

0,0

Coliformi fecali

număr/l00ml


număr/100 ml

0,0

0 Număr de colonii (Germeni) la 37 °C

număr/100 ml

7,0

Nedetectabili la 100 ml



ProvenienŃa probei: StaŃiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Viticultură şi VinificaŃie Iaşi, Aleea M. Sadoveanu nr. 48 Data prelevării: 21.08.2010 Parametri chimici

U.M.

Valori obŃinute

Valori CMA

NitriŃi

mg/1

absent absent

0,5 NitraŃi

mg/1

- 50


U.M.

Valori obŃinute

Valori CMA

Alcalinitate

mlHCl

4,2 Amoniu

mg/1

absent


mg/1

0,18


mg/1

0,03


mg/1

0,21

Cloruri

mg/1

22,0


unităŃi pH

7,5

6,5 - 9,5 Culoare

0,0


•Ge

13,44


mlHCl

11,76


*Ge

1,68

Gust

0,0


0,0


mg/1

0,47


mg/1

1,89

10,0-12,0 SulfaŃi

mg/1

-


UNT

1,37



U.M.

Valori obŃinute

Valori CMA

Bacterii coliforme număr/l00ml

0,0

Coliformi totali

număr/l00ml

0,0

Coliformi fecali

număr/l00ml

0,0

Enterococi (Streptococi fecali)

număr/100 ml

0,0

0 Număr de colonii (Germeni) la 37 °C

număr/100 ml

1,0

Nedetectabili la 100 ml

Soiul Paula - detaliu

Soiul Gelul - detaliu

Butuc cu soiul Paula

Butuc cu soiul Gelu

Mod de comercializare a celor doua soiuri Paula şi Gelu

3.4. Verificarea fiabilitatii tehnologiei de producere a strugurilor de masa si corectarea

criteriilor neconforme cu standardele EUREPGAP la nivelul primar de trasabilitate

Sistemele de certificare a calității produselor alimentare a crescut în mod semnificativ în ultimii ani. Pentru vânzătorii cu amănuntul, este vorba de o modalitate de a reacționa la evoluția cererii consumatorilor și de a le livra produse cu calități specifice, care țin fie de caracteristici, fie de metodele de producție. Pentru consumatori, faptul că sistemele se bazează pe certificare oferă o garanție suplimentară cu privire la fiabilitatea informațiilor de pe etichetă. Pentru fermieri, aceste sisteme reprezintă atât un cost, cât și o posibilitate de a-i informa pe consumatori cu privire la calitățile produsului.

Sistemele de certificare din UE vizează aspecte diverse precum respectarea standardelor obligatorii de producție sau cerințe suplimentare în materie de protecție a mediului, calități organoleptice, bunăstare a lucrătorilor, comerț echitabil, probleme legate de schimbările climatice, considerații de ordin etic, religios sau cultural, metode de producție şi origine.

Certificarea calității oferă industriei alimentare și vânzătorilor cu amănuntul garanții suplimentare în ceea ce privește produsele furnizate și certitudinea juridică a faptului că fermierii au respectat standardele corespunzătoare, susținând astfel reputația vânzătorilor cu amănuntul.

Sistemele de certificare pot permite marilor vânzători cu amănuntul să asigure sau să impună respectarea anumitor condiții de producție și de livrare. Apariția acestor sisteme de-a lungul anilor este rezultatul evaluărilor efectuate de vânzătorii cu amănuntul care au arătat dorința consumatorilor de a ști mai multe despre produsele alimentare pe care le cumpără.

Principalele aspecte care îi preocupă pe mulți consumatori sunt igiena, siguranța și prețul. Printre principalii factori care îi determină pe consumatori să dorească produse de calitate

cu anumite caracteristici sau obținute prin anumite metode de producție se numără: – dorința consumatorilor de a restabili legătura cu agricultura și de privilegia produsele

locale și sezoniere obținute prin metode de producție care respectă natura și societatea; – preocupările legate de mediu, precum lupta împotriva schimbărilor climatice, gestionarea

mai eficientă a resurselor naturale, cum sunt apa și solul și conservarea biodiversității; – promovarea calităților nutriționale ale produselor alimentare; – preocupările de ordin social: eticheta „Fair Trade” (Comerț echitabil) este un exemplu de

sistem al cărui obiectiv strategic este de a-i ajuta pe producători și pe lucrători (în principal în țările în curs de dezvoltare) să treacă de pe o poziție de vulnerabilitate economică și socială pe o poziție de securitate și autosuficiență economică;

În general, aceste sisteme atestă, în scopuri comerciale, respectarea unor cerințe mai stricte decât minimumul necesar.

Acești factori pot oferi o explicație, cel puțin într-o oarecare măsură, cu privire la apariția unei enorme varietăți de sisteme de certificare. Cu toate acestea, crearea și utilizarea unui sistem de certificare depinde, în unele cazuri, de existența unei cereri pe piață.

Sistemele care garantează respectarea cerințelor legale existente sunt cunoscute drept „sisteme de bază”. În loc să „adauge” cerințe de calitate specifice, aceste sisteme stabilesc, pe baza cerințelor de reglementare de bază, norme pentru operatori (de exemplu, obligația de a ține registre suplimentare) și prevăd controale destinate să garanteze respectarea acestora. Acest tip de sisteme este utilizat pentru a indică faptul că produsele sunt „certificate” sau „garantate” în conformitate cu standardele corespunzătoare, inclusiv cele de igienă etc.

Deseori, aceste sisteme funcționează între întreprinderi și sunt destinate să garanteze întreprinderilor că produsul furnizat respectă standardele și cerințele corespunzătoare.

Sistemele pot fi concepute pentru a proteja reputația întreprinderilor și a reduce probabilitatea și impactul eventualelor acțiuni în răspundere civilă.

Un astfel de document va fi completat in etapa ulterioară de cercetare, deoarece modul de prezentare este holisti si doar după ce se face auditarea şi în faza de procesare a strugurilor se va completa.

Model de auditare a aplicării sistemului de calitate EUREPGAP/GLOBALGAP pentru

firmele implicate în producerea şi valorificarea strugurilor de masă

Nr.

crt.

CerinŃele sistemului de calitate Respectarea

cerinŃelor

Descrierea

neconformităŃilor

DA NU

1.1. Politica calităŃii si obiectivele calităŃii Structurile de conducere a organizaŃiei (manager) este pregatit si documentat în Politica Calitatii? Politica calităŃii este:

a) Semnata de proprietar sau managerul de top; b) Analizata cel putin anual; c) Expusă într-un loc vizibil; d) Comunicată şi disponibilă într-o limba cunoscută de întregul personal.

Politica calităŃii descrie angajamentul organizaŃiei privind calitatea produselor alimentare şi îmbunatăŃirea continuă, relevantă pentru scopurile şi obiectivele organizaŃiei şi cerinŃele clienŃilor? Politica calităŃii stipulează angajamentul de a pune la dispoziŃie resursele necesare pentru susŃinerea dezvoltării, implementarii si mentinerii Sistemului de Management al Calitatii?

1.2. Manualul calitatii Organizatia a elaborat si a documentat manualul calitatii care:

a) Descrie metodele pe care organizatia le va utiliza pentru a întruni cerintele si obiectivele politicii calitatii si referinŃe la aceste metode; b) Include politica calitatii; c) Este disponibil pentru personalul cheie; d) Descrie prevederile organizatorice si manageriale implementate pentru îndeplinirea cerintelor.

1.3. Structura organizatorica Structura organizatorica este elaborata si inclusa în manualul calitatii pentru a prezenta persoanele cu responsabilitate functionala generala pentru sistemul de management al calitatii, inclusiv responsabilitatea pentru îmbunatatire continua, calitatea produselor si relatia între ele? Au fost elaborate fise ale posturilor, documentate si comunicate persoanelor cu responsabilitate generala pentru sistemul de management al calitatii, inclusiv îmbunatatirea continua si calitatea produselor? S-au facut aranjamente privind absenta personalului cheie?

1.4. Instruire Abilitatile de instruire si necesitatile în instruire ale personalului relevant au fost evaluate? Personalul relevant care îndeplineste sarcinile determinate ca fiind vitale pentru asigurarea calitatii produsului beneficiaza de instruire adecvata?

Nr.

crt.


cerinŃelor

Descrierea

neconformităŃilor

DA NU

Sunt disponibile instructiuni pentru îndeplinirea sarcinilor vitale pentru asigurarea calitatii produselor alimentare si eficientei procesului?

2.1. Specificatii pentru furnizori Organizatia a documentat specificatiile pentru materiile prime care ar putea influenta calitatea produsului finit? Specificatiile:

a) Includ descrierea completa a produsului sau serviciului prestat; b) Includ informatiile relevante despre calitatea produselor alimentare; c) Respecta legislatia relevanta cu privire la produsele alimentare.

Organizatia dispune de o lista actualizata a furnizorilor aprobati de materii prime si servicii? Organizatia evalueaza si selecteaza furnizorii pe baza capacitatii lor de a furniza produse în conformitate cu cerintele organizatiei?

2.2. Controlul calitatii materialelor si serviciilor la receptie Organizatia verifica toata materia prima pentru a se asigura ca aceasta se conformeaza specificatiilor pentru calitate si sunt etichetate adecvat, înainte de a fi utilizate? Se mentine evidenta verificarilor si analizelor? Exista un plan sau o procedura care specifica:

a) Responsabilitatile si metodele de verificare si de analiza a materiei prime pentru calitatea produselor alimentare? b) Evaluarea, aprobarea, monitorizarea si actiunile ulterioare pentru furnizorii aprobati? c) Metodele de prelevare a mostrelor si de analiza a acestora se conforma standardelor recunoscute?

2.3. SpecificaŃiile produselor finite Organizatia are o lista de specificatii pentru produsele finite care este actualizata si respecta legislatia cu privire la produsele alimentare? Atributele fizice si ambalajul produsului finit sunt descrise în specificatiile produsului finit? Specificatiile pentru produsul finit includ parametrii calitatii? Specificatiile pentru produsul finit au fost aprobate formal de clienti, daca e cazul? Specificatiile pentru produsul finit sunt accesibile pentru tot personalul relevant?

3.1. Controlul procesului Procesele sistemului de management al calitatii sunt masurate si monitorizate prin metode potrivite pentru a demonstra capacitatea proceselor de a atinge rezultatele planificate? Aceste metode confirma capacitatea continua a

Nr.

crt.


cerinŃelor

Descrierea

neconformităŃilor

DA NU

fiecarui proces de a îndeplini scopul intentionat? Dovezile conformitatii cu criteriile de acceptare sunt documentate? Se întreprind corectari si actiuni de remediere în caz de necesitate, atunci când rezultatele planificate întru asigurarea conformitatii produsului nu sunt atinse?

3.2. Actiuni corective si preventive Exista o procedura documentata care descrie cum se întreprind si se gestioneaza actiunile corective si preventive? Procedura descrie responsabilitatile si metodele utilizate pentru investigarea si identificarea cauzelor si solutiilor pentru cazurile de neconformitate care influenteaza calitatea produselor alimentare? Organizatia pastreaza actiunile corective si

preventive?

3.3. Controlul produselor neconforme Organizatia dispune de o procedura documentata de izolare si identificare a neconformitatilor în timpul primirii, pastrarii, prelucrarii, ambalarii, manipularii sau livrarii? Organizatia tine evidenta înlaturarii neconformitatilor sau re-prelucrarii produselor neconforme? Produsele sau materialele neconforme se manipuleaza si se înlatura astfel încât sa se minimizeze riscul utilizarii neautorizate, inadecvate sau riscul pentru integritatea produselor finite?

3.4. Legislatia produsele alimentare (Regulamente) Organizatia se asigura ca, în momentul livrarii clientului, produsele alimentare se conforma legislatiei care se aplica produselor alimentare, producerii lor sau prelucrarii în tara de origine si cea a destinatiei?

4.1. Calibrare Organizatia a documentat o procedura ce descrie metoda si responsabilitatea pentru verificarea si calibrarea echipamentului? Echipamentul de masurare, testare si control utilizat în activitatile de monitorizare a calitatii produselor, sunt calibrate regulat conform standardele recunoscute sau exactitatea necesara pentru utilizarea lui si la întreaga scara? Se mentin înregistrari privind verificarea

echipamentului?

4.2. Audituri interne Organizatia a documentat o procedura a auditului intern si a identificat persoanele responsabile pentru programarea si efectuarea auditurilor interne? Aceasta procedura include planul auditurilor si frecventa cum sunt efectuate acestea pentru a verifica eficacitatea Sistemului de Management al

Nr.

crt.


cerinŃelor

Descrierea

neconformităŃilor

DA NU

Calitatii? Pentru a demonstra eficienta sistemului de management al calitatii, organizatia efectueaza auditul intern al fiecarui element cel putin o data pe an? Persoanele care efectueaza auditul intern sunt instruite în ceea ce priveste procedurile de audit intern? Auditorii interni sunt independenti de domeniul sau functia care este supusa auditului? Organizatia mentine înregistrari privind auditurilor interne si se întreprind actiuni corective în rezultatul auditurilor interne?

4.3. Analiza efectuata de management Organizatia are o procedura documentata pentru efectuarea analizei anuale a eficacitatii Sistemului de Management al Calitatii? Aceasta procedura include analiza politicii si obiectivelor calitatii ale organizatiei cel putin o data pe an? Planurile Calitatii sunt analizate când au loc schimbari majore în compozitia produsului, procesele legate de el, controlul proceselor sau în oricare alt factor ce influenteaza calitatea produselor alimentare? Sunt pastrate înregistrari privind Analiza Sistemului de Management al Calitatii, inclusiv contributiile si rezultatele analizelor?

4.4. Reclamatiile clientilor Organizatia detine o procedura documentata privind tratarea reclamatiilor clientilor? Organizatia a identificat persoana responsabila pentru a raspunde, înregistra, investiga si solutiona reclamatiile clientilor? Organizatia asigura luarea masurilor pentru tratarea eficienta a reclamatiilor clientilor? Organizatia mentine înregistrarii privind reclamatiile clientilor si a investigatiilor acestora?

4.5. Prelevarea mostrelor de produs, inspectarea si analiza lor Organizatia a documentat planul care descrie responsabilii, metodele si criteriile utilizate pentru prelevarea mostrelor, controlul si analiza produselor finite si procesele/ariile critice pentru calitatea produselor alimentare? Organizatia preleveaza mostre si verifica produsele finite si în curs de fabricatie, când e posibil, pentru a se asigura ca acestea se conforma specificatiilor? Toate analizele se efectueaza în conformitate cu metodele recunoscute? Personalul este calificat, instruit adecvat si competent pentru a efectua prelevarea mostrelor, verificarile si analizele? Organizatia mentine înregistrari privind inspectiile si

Nr.

crt.


cerinŃelor

Descrierea

neconformităŃilor

DA NU

analizele? Produsul este eliberat numai de personalul autorizat dupa efectuarea cu succes a tuturor inspectiilor si analizelor întru validarea faptului ca cerintele clientului si legislatiei un fost îndeplinite?

5.1. Controlul documentelor Organizatia a documentat o procedura ce descrie metodele si responsabilitatile pentru elaborarea, aprobarea, distribuirea si accesul la documente, mentinerea documentelor în siguranta si controlarea, retragerea si înlocuirea documentelor perimate? Organizatia poate demonstra ca are acces la regulamentele pentru produsele alimentare aplicabile domeniului de activitate? Organizatia are lista tuturor documentelor si amendamentelor la documente?

5.2. Înregistrari Organizatia a documentat o procedura ce descrie metodele si responsabilitatile pentru întocmirea, verificarea si pastrarea lor? Organizatia mentine înregistrari lizibile privind calitatea produselor alimentare care demonstreaza ca verificarea, testarea, analiza si observarea principalelor materii prime, produse sau procese au fost efectuate? Toate înregistrarile sunt în stare buna si pastrate în loc sigur, pentru a preveni deteriorarea sau pierderea, pentru o perioada minima de doi ani sau pentru orice alta perioada prevazuta de legislatie sau specificata de client? Toate înregistrarile legate de calitatea produselor alimentare sunt semnate si datate de responsabili care le-au efectuat? Este identificat întregul personal cu responsabilitati de verificare a evidentei legate de calitatea produselor alimentare, ei semneaza si dateaza fiecare înregistrare pentru verificare?

6.1. Identificarea produsului Organizatia a documentat o procedura ce descrie responsabilitatile si metodele utilizate pentru identificarea produsului? Produsul finit este clar identificat si etichetat conform specificatiilor clientilor si sau cerintelor regulamentelor ? Organizatia înregistreaza informatia de identificare a produsului pe toate documentele de expeditie?

6.2. Trasabilitatea produsului Organizatia a documentat o procedura ce descrie metodele utilizate pentru trasabilitatea produselor finite pâna la clientul imediat? Procedura de trasabilitate a produsului:

a) Descrie metoda de identificare a materiilor prime si a altor mijloace de productie care pot

Nr.

crt.


cerinŃelor

Descrierea

neconformităŃilor

DA NU

influenta calitatea produselor finite, pentru a garanta ca ele ramân trasabile pe durata întregului proces pâna la produsul final si la client; b) Defineste persoanele responsabile pentru implementarea si mentinerea sistemului de trasabilitate a produselor.

Procedura de trasare asigura trasabilitatea în cazul efectuarii prelucrarii repetate a produsului? Procedura de trasabilitate a produselor este testata periodic si se mentin înregistrari a rezultatelor procedurii de trasabilitate a produselor? Organizatia mentine înregistrari privind evidenta produselor livrate si destinatia lor?

6.3. Rechemarea produsului Organizatia a documentat o procedura ce descrie metodele utilizate pentru efectuarea rechemarii produselor, inclusiv:

a) Persoanele responsabile pentru implementarea si gestionarea rechemarii produselor; b) Procedurile manageriale ce urmeaza a fi implementate; c) Tipurile de incidente care declanseaza rechemarea produselor; d) Înstiintarea clientilor si altor organe în timp pentru caracterul incidentului.

Organizatia întreprinde investigatii pentru a determina cauza rechemarii si documenteaza toate actiunile întreprinse? Organizatia mentine înregistrari privind produsele rechemate? Procedura de rechemare a produselor este revizuita, testata si verificata cel putin o data pe an? Organizatia mentine înregistrari privind revizuirea procedurii de rechemare a produselor si rezultatelor testarii sistemului de rechemare a produselor?

DISEMINAREA REZULTATELOR

Lucrări ştiinŃifice publicate:

1. Rotaru Liliana, Mustea Mihai, Petrea Gabriela, Nechita Bogdan, 2010 - New creations

vinifera for table grapes intended for the restrictive conditions of culture of the north-

eastern zone of Romania. USABT - Journal of Horticulture, Forestry and Biotechnology, vol. 14,

Edit. Agroprint Timisoara, pp 7-12, ISSN 2066-1797.

2. Rotaru Liliana, Mihai Mustea, Irimia Liviu, Petrea Gabriela, 2010 - The Agrobiological

and Technological Value for Gelu Table Grapevine Variety in Vineyard Area of Iasi.

Lucrări ŞtiinŃifice USAMV Iaşi, seria Horticultură, anul LIII, vol. 53, ISSN 1454-7376.

3. Vasile AncuŃa, Zaldea Gabi, Damian Doina, 2010 - The influence of the climatic

changes on the dynamic of the vegetation phenophases in the vine varieties cultivated

in Copou vine growing center of Iasi. Lucrări ŞtiinŃifice USAMV Iaşi, seria Horticultură, anul

LIII, vol. 53, ISSN 1454-7376.

4. Zaldea Gabi, Vasile AncuŃa, Damian Doina, Savin Costică, 2010- Climatic accidents

during the physiological repose of vine, registred in Copou Vine growing center of Iasi.

Lucrări ŞtiinŃifice USAMV Iaşi, seria Horticultură, anul LIII, vol. 53, ISSN 1454-7376.

Concluzii generale

1. Obiectivele propuse pentru această de etapă de cercetare au fost realizate în totalitate, de către toŃi partenerii implicaŃi în derularea acestui proiect, fiind realizate conditiile pentru cea de a patra faza de cercetare.

2. Sistemul de management al calităŃii EUREPGAP/GLOBALGAP pentru producerea şi

valorificarea strugurilor de masă constituie în sine un element de noutate pentru România, el nemaifiind abordat până cum în nici o altă temă de cercetare din Ńara noastră. Din aceste considerente s-au realizat până în prezent puŃine lucrări şi comunicări ştiinŃifice pe această temă, urmând ca pe parcursul dezvoltării acestui sistem şi pe baza rezultatelor obŃinute să apară publicaŃii în acest sens.

3. Prin aplicarea sistemul de management al calităŃii EUREPGAP/GLOBALGAP se pot

obŃine o serie de rezultate cu efect imediat, sau pe termen lung, în sectorul de producŃie al strugurilor de masă, si anume:

- obŃinerea unui sistem de trasabilitate în acest sector, ce va putea fi aplicat şi în alte unităŃi ce doresc să-l implementeze;

- optimizarea producŃiei viticole şi ameliorarea calităŃii produselor; - creşterea siguranŃei alimentare; - modificarea practicilor viticole cu rezultate benefice asupra veniturilor; - creşterea posibilităŃilor de perfecŃionare profesională a producătorilor viticoli; - creşterea performanŃelor şi competitivităŃii producătorilor viticoli (implicit îmbunătăŃirea

poziŃiei pe piaŃă); - dezvoltarea cunoştintelor şi cresterea competenŃei tehnice; - contribuŃii la dezvoltarea regională şi la dezvoltarea rurală; - contributii la protecŃia şi creşterea calităŃii mediului înconjurator prin gestionarea

responsabilă a producŃiei viticole; - îmbunătaŃirea deciziilor privind folosirea raŃională a îngrăşămintelor şi pesticidelor, cu

efecte de reducere a riscului de poluare a solului şi apei freatice; - creşterea gradului de conştientizare a producătorilor privind problemele legate de

siguranŃa si controlul în sectorul viticol.

5. Ca indicatori de realizare ai fazei putem enumera următoarele realizări: • Tehnologia de producere a strugurilor de masă în sistemul de management a calităŃii

EUREPGAP/GLOBALGAP, cu structurarea documentelor astfel: • fişele de inventar; • caiet de sarcini pentru tehnologia de cultura astrugurilor de masă în sistemul de

calitate EUREPGAP/GLOBALGAP, cu urmatoarea componenta: - fisele tehnologice cadru si necesarul de materiale; - dosarul de productie anual; - dosarul de aplicare a tratamentelor; - dosarul de recoltare;

• buletine de analiză a apei tehnologice; • SecvenŃierea tehnologiei de condiŃionare a strugurilor de masă în sistemul de management

a calităŃii EUREPGAP/GLOBALGAP 6. Se poate concluziona faptul că, activităŃile corespunzatoare realizării obiectivelor din

această etapă de cercetare au fost corect finalizate, efectele economice fiind pe deplin îndeplinite, permiŃând astfel continuarea cercetărilor în cea de a patra etapa.

Bibliografie

• Atudosiei Nicole Livia, Mencinicopschi Gh., Nicolae Floarea, Mencinicopschi Claudia, 2008 - Food informational matrix. Lucrări ŞtiinŃifice USAMV Iaşi, seria Horticultură, vol. 1 (51), pp. 581-584.

• Avarvarei I., Simona Catrinel Avarvarei, Gabriela Ignat, Cristina Cernaianu, 2007, AGRIPOLIS - Politica Agricolă a Uniunii Europene - oportunităŃi şi bariere în dezvoltarea zonelor defavorizate din spaŃiul rural românesc, Editura Pim, Iaşi.

• Băisan I., 2005 - Cercetări privind proprietăŃile fizico-mecanice ale strugurilor unor soiuri de viŃă de vie. Lucrări ŞtiinŃifice USAMV Iaşi, seria Horticultură, vol. 1 (48), pp. 551-554.

• Bargain, Veronique, 2006 - Controle non destructif de la qualite interne. Technologies de pointe pour marches haut de gamme. Rev. Reussir Fruits & legumes nr. 254.

• Beceanu D., 2009 - Calitatea naturală, un concept controversat în valorificarea legumelor, fructelor şi strugurilor. Lucrări ŞtiinŃifice USAMV Iaşi, seria Horticultură, vol. 1 (52), pp. 839-842.

• Beceanu D., 2009 – Tehnologia prelucrării legumelor şi fructelor. 254 pag Edit. „Ion Ionescu de la Brad" Iasi.

• Beceanu, D. şi colab., 2003 - Fructe, legume şi flori. Metode de prelungire a păstrării in stare proaspătă. Conserve de legume şi fructe. Edit. M.A.S.T., Bucureşti.

• Brezuleanu Stejărel, 2008 - Sisteme de productie în agricultură. Editura "ALFA", Iaşi. • Burzo, I. şi colab., 1984 - Îndrumător tehnic pentru dirijarea factorilor de păstrare în

depozitele de legume şi fructe. Bucureşti, Ed. Tehnică. • Burzo, I. şi colab., 1986 - Fiziologia şi tehnologia păstrării produselor horticole. Bucureşti,

Ed. Tehnică. • Diaconescu, I., 1998– Merceologia alimentară. Edit. Eficient, Bucureşti. • Gherghi, A., 1995 - Tehnologia valorificării produselor horticole. Univ. Indep. “Titu

Maiorescu”, Bucureşti. 2 volume. • Goodburn K., 2001– EU food law. A practical guide. Edit. Chilled Food Association, UK, • How, B.R., 1991 - Marketing Fresh Fruits and Vegetables. Avi Book, New York. • Irimia L., Târdea C., 2007 - Viticultura-lucrari practice. Edit. Ion Ionescu de la Brad, Iasi. • Kays, S.J., 1990 - Postharvest physiology of perishable plant products. AVI Books, New

York. • Nicolas, F. şi colab., 1995- Agro-Alimentaire, une economie de la qualité. Edit. INRA -

Economica, Paris. • Petrescu E- Terapia cu struguri şi vinuri medicinale. Ed. Polirom Iaşi, 2002 • Reggidori., G., 2003. - System Qualiti Control (SQC): il sistema di apo Conerva. Rev.

Frutticoltura nr. 5/2003. • Segal, Rodica şi colab., 1983 - Valoarea nutritivă a produselor agroalimentare. Ed. Ceres,

Bucureşti. • łârdea Constantin, 1989 - Viticultură generală-lucrări practice. C.M. al Institutului

Agronomic Iaşi. • łârdea Constantin, Rotaru Liliana, 2003 - Ampelografie vol. II (soiurile pentru struguri de

masă şi soiurile apirene). Editura “Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi. • Ungureanu George, 2008 - Management. Editura Terra Nostra, Iasi. • Vidaud, J., Charmont, Sophie, Wagner, R. , 1993 - Le raisin de table. Ed. C.T.I.F.L., Paris. • www.eurep.org • www.eurepgap.org

Cod: PO-04-Ed3-R1-F5

Documents

SECTIUNEA 1 RAPORTUL STIINTIFIC SI TEHNIC (RST) · PDF file- Reclamatiile clientilor ... clientilor. Manualul calitatii O succinta descriere a sistemului de asigurare a calitatii al