Sectiunea II Caiet de Sarcini Servicii de Monitorizare-1

CAPITOLUL II

CAIET DE SARCINI

„Monitorizarea impactului asupra mediului a lucrărilor de

îmbunătăţire a condiţiilor de navigaţie pe Dunăre între Calarasi si

Braila, km 375 şi km 175”

1.INFORMAŢII GENERALE

1.1. Ţara beneficiară: România

1.2. Autoritatea Contractantă: Administraţia Fluvială a Dunării de Jos - RA Galaţi.

1.3 Situaţia actuală în sectorul de Dunăre situat între Călăraşi şi Brăila, km 375 - 175.

Cadrul de gestionare a prezentului proiect

Proiectul privind Monitorizarea impactului asupra mediului a lucrărilor din cadrul proiectului ,,Îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre între Călăraşi şi Braila (km 375- km 175)” este parte componentă a Programului Operaţional Sectorial - Transporturi fiind încadrat în Axa Prioritară 3 – Modernizarea sectorului de transport în scopul îmbunătăţirii protecţiei mediului, a sănătăţii şi siguranţei pasagerilor, Domeniul Major de intervenţie 3 – Minimizarea efectelor adverse ale transporturilor asupra mediului. În ceea ce priveşte achiziţia serviciilor prevăzute în proiectul menționat mai sus, Autoritatea Contractantă aplică Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare, şi Hotărârea de Guvern nr. 925/2006 privind aprobarea normelor de aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Prezentul Caiet de Sarcini este întocmit pe baza Programului de Monitorizare elaborat de SC ROLIX IMPEX SRL, care constituie anexă la această documentație de atribuire.Contractul de servicii va fi guvernat de Condiţiile speciale şi Condiţiile generale incluse în prezenta documentaţie de atribuire. Dunărea, ca axă prioritară de transport european.

Dunărea este una dintre cele mai importante căi navigabile interioare ale Europei şi a fost desemnată ca Axă Prioritară nr.18: „Rhine/Meusse-Main-Danube”, în cadrul Anexei II a Deciziei nr.884/2004/EC a Parlamentului European şi a Consiliului din 29 aprilie 2004 care amendează Decizia nr.1692/96/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind liniile directoare comunitare pentru dezvoltarea reţelei trans-europene de transport . Prin această axă prioritară se poate crea o legătură de transport directă pe căi navigabile interioare între cei doi poli ai Europei Portul Rotterdam şi Portul Constanţa.

1

Cu o lungime de 2.783,4 km, din care 2.414 km sunt navigabili, Dunărea este unul din cele mai lungi fluvii din Europa şi este clasificat ca arteră europeană E80 prin Acordul European privind marile căi navigabile de importanţă internaţională, care a fost adoptat de Comitetul de Transport Interior al CEE – ONU şi ratificat de Guvernul României în 1998.

România este, de asemenea, semnatară a Convenţiei de la Belgrad, care reglementează aspectele referitoare la administrarea căii navigabile a Dunării de la Kelheim (2.414 km) până la gura fluviului (Sulina 0 km). Convenţia despre regimul navigaţiei pe Dunăre de la Belgrad este gestionată de Comisia Dunării, cu sediul în Budapesta

În România, Dunărea se întinde pe o lungime de 1075 km, de la intrarea în ţară, la Baziaş, până la vărsarea în Marea Neagră, la Sulina. România deţine aproximativ 31% din bazinul hidrografic total al Dunării, ridicându-se la aproximativ 250.000 km².

Între km 1075 şi km 845+500, fluviul Dunărea este frontieră între România şi Serbia. Condiţiile de navigaţie pe acest sector sunt asigurate de fiecare stat în apele naţionale proprii, în baza unui acord încheiat între guvernele celor două state riverane. Pe acest sector se află sistemul hidroenergetic şi de navigaţie, cu baraje şi ecluze la Porţile de Fier I (942 km) şi Porţile de Fier II (863 km), - finalizate în 1972 şi respectiv 1986. În acest sector pe șenalul navigabil se asigură o adâncime minimă de 3,5 m. În aval de Porţile de Fier II, fluviul este în regim de curgere liberă.

De la km 845+500, (gura râului Timoc), până la km 375, (Silistra-Călăraşi), fluviul Dunărea reprezintă frontieră de stat între România şi Bulgaria. Asigurarea şi menţinerea condiţiilor de navigaţie sunt asigurate de statul român pe sectorul fluviului cuprins între km 845+500 şi km 610 şi de către statul bulgar între km 610 şi km 375, potrivit Acordului încheiat între guvernele celor 2 state. De la km 375, fluviul curge în totalitate pe teritoriul românesc, România fiind responsabilă pentru asigurarea adâncimilor minime pentru navigaţie (dragare, semnalizare, lucrări hidrotehnice etc.) pe şenalul navigabil al fluviului, pe toată lungimea lui, până la Bara Sulina.

2. Necesitatea proiectului „ Îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre între Călăraşi şi Băila (km 375- km 175)”

Sectorul Călăraşi şi Brăila (km 375 - km 175) asigură legătura între Dunărea fluvială şi canalul navigabil Dunăre–Marea Neagră, precum şi cu Dunărea maritimă. Pentru acest sector, Recomandările Comisiei Dunării prevăd pentru şenalul navigabil o adâncime de minimum 2,50 m şi o lăţime cuprinsă între 150 și 180 m. În prezent, la debite mici ale apelor fluviului (vară-toamnă), sunt îndeplinite Recomandările Comisiei Dunării privind asigurarea adâncimilor minime. Astfel, pe principalul braţ al Dunării (km 347 – km 300) în unii ani, nu se mai asigură adâncimea minimă pentru perioade de aproximativ 150 - 160 zile/an. Din acest motiv, în aceste perioade, navigaţia este deviată pe ruta ocolitoare Bala – Borcea, care prezintă condiții dificile din cauza lățimii şenalului navigabil şi a sinuozităților cu rază de curbură necorespunzătoare.Folosind această rută ocolitoare, distanţa ce trebuie parcursă între Călărași și Cernavodă este mai lungă cu aproximativ 110 km. În acelaşi timp, în unele zone, din cauza dimensiunilor reduse şi sinuozităţii şenalului navigabil, navigaţia se desfăşoară pe un singur sens, iar convoaiele de dimensiuni mari sunt descompuse, barjele fiind transportate una câte una.

2

De asemenea, pe sectorul cuprins între Cernavodă (km 300) şi Brăila (km 175), în perioada de vară – toamnă, în situaţia nivelurilor mici sau medii ale apei Dunării, navigaţia se desfăşoară în condiţii dificile din cauza reducerii sub limită a adâncimilor de navigație la pragurile situate în aval de Cernavodă. Din aceste motive, navele care transportă mărfuri între porturile aflate în aval pe Dunărea maritimă, (Brăila, Galaţi, Tulcea, Reni, Ismail) şi canalul navigabil Dunăre - Marea Neagră spre Portul Constanța, nu pot fi încărcate la întreaga lor capacitate pentru perioade de cca. 5 luni/an.

Regia Autonomă Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ), cu sediul în Galaţi, este autoritatea de cale navigabilă pe tot sectorul românesc al Dunării, incluzând şi Dunărea maritimă de la Sulina la Brăila, km 175. Pentru a îndeplini Recomandările Comisiei Dunării, în prezent se execută lucrări de dragaj de peste 1 milion mc pe/an. Datorită caracterisiticilor şi dinamicii sedimentelor, aceste lucrări nu sunt suficiente şi sunt eficiente doar pe termen scurt. - În urma studiilor efectuate, în cadrul proiectului privind ,, Îmbunătățirea condițiilor de navigație pe Dunăre între Călărași și Brăila și studii adiacente”(2006), au fost identificate 10 puncte critice pe sectorul dintre Călăraşi şi Brăila, unde nu sunt îndeplinite recomandările Comisiei Dunării de a menţine adâncimile minime pe perioada anotimpurilor secetoase. Aceste puncte critice sunt:- punctul critic 01 – zona Bala şi bancul de nisip Caragheorghe, km 347 - km 343 (vezi harta 3.1.);- punctul critic 02 – zona insulei Epuraşu , km 342+700 - km 341+800 (vezi harta 3.2.);- punctul critic 03 – amonte şi aval Şeica (Mirleanu), km 329 - km 325 (Punctul critic 03A amonte Şeica şi Punctul critic 03B aval Şeica);- punctul critic 04 – Insulele Ceacâru şi Fermecatu, km 324 - km 322 (Secţiunea punctului critic 04A Insula Ceacâru şi Punctul critic 04B Ostrovul Fermecatu);- punctul critic 07 - Insula Fasolele, km 291;- punctul critic 08 - Zona Atârnaţi, km 266+850 - km 268+400;- punctul critic 09 – Zona Vărsături, km 233 - km 232+500;- punctul critic 10- Braţul Caleia (Ostrovul Lupu), km 197 - km 195.În prezent, distribuţia debitelor între Dunăre şi Braţul Bala este:

- pe durata anotimpurilor cu nivele mari ale apelor: 40% pe Dunăre, iar pe braţul Bala 60%;

- pe durata anotimpurilor cu nivele mici ale apelor: 20% pe Dunăre, iar pe braţul Bala 80%;

Pe baza studiilor elaborate, au fost prevăzute lucrări având intervenţii antropogenice minime, care vor avea efect doar în anotimpurile cu nivele mici ale apei, iar în timp vor contribui la reducerea sau chiar la eliminarea lucrărilor de dragaj de pe Dunăre.Se preconizează ca lucrările proiectate să aibă efect doar pe durata anotimpurilor secetoase astfel încât pe Dunăre să se recupereze aproximativ 30 % din debitul total.Lucrările prevăzute vor avea efecte doar la ape mici și nu vor afecta navigaţia pe braţele Bala şi Borcea, aceasta fiind posibilă în aceleaşi condiţii de siguranţă ca şi în prezent.Lucrările prevăzute vor avea, în principal, următoarele efecte :

- reduc deteriorarea braţului Bala ;- reduc deteriorarea fluviului Dunăre ;

3

- reduc totalul sedimentelor transportate pe Dunăre între Călăraşi şi Brăila, prin eliminarea în timp a volumelor dragajelor de întreţinere ;

-reduc poluarea prin utilizarea Dunării ca rută de transport pe durata anotimpurilor secetoase, în locul braţului Bala;

- măresc siguranţa navigaţiei şi reduc riscurile de accidente ;- elimină riscul congestiei traficului ;- reduc costurile şi durata pe unitatea de transport ;- utilizarea Dunării ca rută de acces către şi dinspre Marea Nordului către

Asia, prin Portul Constanţa.

Etapele ProiectuluiPe baza informaţiilor prezentate în proiectul tehnic şi în studiul privind evaluarea impactului asupra mediului, autorităţile române au hotărât să implementeze proiectul în două etape, după cum urmează :

In prima etapă, vor fi executate lucrări la trei puncte critice: Punctul critic 01 – zona Bala şi bancul de nisip Caragheorghe , km 347-km 343;

Zona braţului Bala şi pragul de nisip Caragheorghe; km 347 - km 343; Lăţimea de navigaţie 80 - 100 m; Judetul Călăraşi+ judeţul Constanţa Sunt propuse următoarele soluţii: - prag de fund, - prag îngropat, - dig de dirijare, - protecție de mal,- dragaje.

- prag de fund L= 175 m; pentru pragul de fund este prevazută baterea a 176 piloţi de beton armat; - dig de dirijare L= 2174 m; - apărări de mal L= 1147 m; - dragaje V= 376.210 mc.

Prag de fund Amplasat la aproximativ 300 m amonte de amplasamentul vechiului

prag de fund neterminat și distrus de curent, prevăzut în zona centrală cu o chiunetă la cota -3,48 m faţă de ENR, având o lăţime de 10 m la bază şi 40 m la cota -1,85 faţă de ENR şi următoarele elemente constructive: - coronamentul pe 27,65 m de o parte şi de alta a chiunetei la cota - 1,85 , după care urcă pe o distanţă de 50 m până la ENR - lungime 195,30 m, între taluzele apărărilor; - fundat pe o saltea de 75 cm grosime, lestată cu piatră de 10-30 kg/buc de 30 cm grosime;- saltea de fascine pe o lungime de 425 m; - protecţie fund albie în zona aval, pe o lungime de 160 m realizată din piatră brută sortată 70-300 kg/buc, dispusă peste salteaua de fascine; - bancheta amonte, cota -0,94 MNC/-0,72 MNS (-7.00ENR), cu lăţimea de 5 m şi pantă amonte de 1:2;- lăţimea la coronament a pragului este de 10 m la cota -1,85, faţă de ENR şi 12,60 m la nivelul fundului chiunetei; - corpul pragului de fund este alcătuit dintr-un prism din piatră brută sortată de 200-600 kg/buc, protejat la exterior, cu îmbrăcăminte de 1,60 m din blocuri de piatră de 0,5-2,0 t/buc; - piloţi din beton armat CI8/22,5 au dimensiunile 40x40 cm şi lungime 10

4

m, 12 m respectiv 16 m, bătuţi în axul corpului pragului, la distanţe de 1,0 m interax. Pragul de fund prevazut pe toată lăţimea braţului Bala, se încastrează în maluri în lucrările proiectate (la malul stâng în digul de dirijare, iar la malul drept în apărarea de mal a insulei Turcescu).

Prag ingropat Amplasat la capătul aval al amenajării, la cca. 570 m aval de axul

pragului de fund, având o lungime de 206 m între maluri, realizat din piatră brută sortată de 70-300 kg/buc, îngropat 2,0 m faţă de cota fundului albiei, având 4,0 m lătime la bază şi taluzuri de 1:3 şi corespunzător la suprafaţa albiei lătime de 16m.

Dig de dirijare Situat pe amplasamentul digului de dirijare existent de la malul stâng

al braţului Bala, are următoarele elemente constructive: - cota coronament +4,0 m fata de ENR; - lăţime coronament 5 m, cu taluzuri cu pante de 1 :2,5 - 1:3 spre Bala si 1: 1,5-1 :2,5 spre uscat;- lungime dig 2164 m Digul de dirijare este prevazut astfel:- dig submersibil, având corpul realizat din piatră brută nesortată de 10-500 kg/buc., cota coronamentului la +1,0 faţă de ENR, protejat doar spre apă cu îmbrăcăminte din blocuri de piatră (de 200 - 600 kg/buc) de 1 m grosime asezată pe un filtru din piatră brută sortată (de 10 - 50 Kg/buc) şi de 0,5- 2 t/buc pe zone în funcţie de vitezele apei.

Apărare de mal Pe malul drept al braţului Bala, în amonte se racordează cu lucrările

existente pe malul stâng al Dunării Vechi. Lucrarea de apărare existentă atât pe malul Dunării Vechi cât şi pe malul drept al braţului Bala se completează. Lungimea apărării este de 1147 m şi constă în: - bancheta la baza taluzului realizata dintr-un prism din anrocamente de 150-300 kg/buc, aşezată pe o saltea de fascine de 60-75 cm grosime, lestată cu piatră brută10-30 kg/buc de 30 cm grosime- înălţimea prismului min 3 m şi taluze de 1 :1,5 - lăţime prism 3 m la coronament şi cota -0,94 (+5,561MNC), iar la baza de 6 m. - protecţie de mal, având panta taluzului de 1 :2,5

Lucrările de apărare se diferenţiază după zona pe care sunt amplasate după cum urmează: - pe zona de lucrări existente;- pe zona pragului de fund sau de influenţa a acestuia; - în afara zonei de influenţă a pragului.

Apărare de mal tip 1- cu o lungime de 350 m, amplasată în amonte, protejând capul amonte al insulei Turcescu, atât pe malul stâng al braţului Dunărea Veche cât şi pe malul drept al braţului Bala.

Apărare de mal tip 2- cu o lungime de 80 m, în zona de apărare existentă.

Apărare de mal tip 3-cu o 1ungime de 380 m, amplasată pe zona de influenţă a vitezelor mari.

Apărare de mal tip 4- cu o lungime de 337m, amplasată în aval de prag.

5

Dragaje de curăţire şenal la Caragheorghe Se vor realiza dragaje prin care se asigură: - cota şenalului navigabil -2,5m faţă de ENR; - lăţimea şenalului navigabil de min 150 m şi max 180 m;

Punctul critic 02 – zona insulei Epuraşu, km 342,7 - km 341,8; - lăţimea de navigaţie 150 m - 170 m Judeţul Călăraşi+ judeţul Constanţa.

Soluţia propusă prevede execuţia unui dig de dirijare submers. Cota coronamentului digului este stabilită deasupra nivelului debitului mediu al apelor Dunării cu 0,3 - 1,8 m.Volumul de piatră de diverse sorturi este de ordinu1 a 170.000 mc; volumul de saltele de fascine de cca 32.000 mc; dig de dirijare cu L= 625 m.

Dig de dirijare Amplasat la capul amonte al braţului Epuraşu - ce reface şi completează

structurile existente, având: - lungime de 580 m; - lăţimea la coronament 5 m; - cota coronamentului variabilă între +9,50 și + 11m MNC (între +3,55 și +5,05 ENR); - îmbrăcăminte din blocuri de piatră de 200-600 kg/buc de 1m grosime; - filtru din piatră brută sortată de 10-15 kg/buc. de 50 m grosime; - taluz cu panta de 1:2, spre Dunăre se sprijină pe saltea de fascine de 60 cm grosime şi taluz spre braţul Epuraşu de 1:3 (5m spre lucrare si 25m spre braţ); - piatră brută pentru lestare de 10-30 kg/buc de 30 cm grosime.

În aval, în spatele digului se realizează o umplutură cu material din dragaj pâna la cota de + 1,0 faţă de ENR.

Apărare de mal Pe o lungime de 56 m, realizată din piatră brută nesortată de 10-500

kg/buc, aşezată pe un filtru invers din geotextil, lăţimea la coronament de 6,0 m, protejată spre Dunăre cu blocuri din piatră brută de 200-600 kg/buc de 50 cm grosime.Taluzul este aplicat pe o saltea de fascine de 60 cm grosime lestată cu piatră brută de 10-30 kg/buc de 30 cm grosime.Punctul critic 10 Braţul Caleia (Ostrovul Lupu), km 197 - km 195 ; -lăţimea de navigaţie mai mare de 180 m; judeţul Brăila.

Lucrările propuse cuprind praguri de fund, apărări de mal şi dragaje. Necesarul de piatră de diverse sorturi este de cca 150.000 mc, necesarul de saltele de fascine de cca 80.000 mc.

Lucrările cuprind următoarele: prag de fund L=371 m; apărări de mal L=250 m (Ostrovul Lupu); L= 220 m (Dunare); dragaje: 447.870 mc

Prag de fund Amplasat pe toată lăţimea braţului, se încastrează în maluri în lucrările

de apărare. Pe zona centrală, are lungimea de 155 m, cota la coronament de -3,88m faţă de ENR; spre malul stâng pe o lungime de 92m cota la coronament de -0,68m faţă de ENR; spre malul drept pe o lungime de 124 m cota la coronament de -0,68 fata de ENR. Pe zona centrală coronamentul pragului are o lăţime de 22m, iar pe zonele laterale 6m .- pozat pe saltea de fascine 60 cm, lestată cu piatră brută 10-30 kg/buc cu grosimea de 30 cm;- corpul pragului realizat din piatră brută 200-600 kg/buc;

6

- îmbrăcăminte din blocuri de piatră de 0,5-2 t/buc de 1,6 m grosime; - lăţimea pragului este de 6 m la coronament; - taluz de 1:3 spre amonte si 1:2 spre aval; - protecţie de fund realizată din piatră brută sortată de 70-300 kg/buc având 80 cm grosime;

Apărări de maluri - tip 1 -pe malul stâng al Dunării, lungime 145m; - tip 2-pe malul drept al braţului Caleia, lungime 395m; - tip 3- pe malul stâng al braţului Caleia, 245m; Apărarea de tip 1 de pe malul stâng al Dunării protejează capul amonte al Ostrovului Lupu unindu-se cu apărarea de tip 2 de pe malul drept al braţului Caleia.

În a doua etapă, doar dacă se consideră a fi necesar, vor fi executate lucrări la urmatoarele puncte critice.- Punctul critic 03, Şeica amonte şi aval (Mirleanu); km 329-km325; lăţimea de navigaţie 50-70 m; Judeţele Călăraşi+Constanţa - Punctul critic 04, Insulele Ceacâru şi Fermecatu; km 324-km322; lăţimea de navigaţie 50-100 m; Judeţele Călăraşi+Constanţa

Soluţia propusă pentru punctele critice 03 şi 04 cuprinde câte două praguri de fund respectiv 03 A-·Şeica amonte, km 329; 03B-Şeica aval, km 325; 04A-Insula Ceacâru, km 324; 04B-insula Fermecatu, km 322 . Coronamentul pragurilor de fund este stabilit la nivelul debitului mediu al Dunarii.Volumele de piatră de diverse sorturi necesare pentru aceste lucrări este de cca. 85.000 mc pentru fiecare din cele două puncte critice. În aceste cantităţi de lucrări sunt incluse şi protecţiile de mal.

Punctul critic 03A-Şeica amonte: Prag de fund

Amplasat pe toată lăţimea braţului, care se încastrează în lucrările de apărare a malurilor -L=108,8 m.

- cota coronament +8,68 MNC; - fundat pe o saltea de fascine de 6o cm grosime; - corpul pragului este din piatră brută nesortată 0-500 kg/buc; - strat filtrant din piatră brută sortată 10-50 kg/buc cu grosime 0,5m; - îmbrăcăminte din blocuri de piatră 200-600 kg/buc cu grosime de 1m. Apărări de mal - dreapta (mal Dunare) L=220 m; \ - stânga (mal Ostrov) L=195 m, având:

- cotă coronament + 10,00 m MNC şi lăţimea de 3,0 m; - panta taluzurilor 1 :2,5.

Punctul critic 03B-Şeica aval, Prag de fund - prevăzut pe toată lăţimea braţului, care se încastrează în lucrările de apărare a malurilor -L=105 m; - cota coronamentului +8,65 mMNC şi lăţime 5,0 m; - fundat pe o saltea de fascine de 60 cm grosime - corpul pragului este din piatră brută nesortată de 0-500 kg/buc; - strat filtrant 50 cm din piatră brută sortată 10-50 kg/buc; - îmbrăcăminte de 1m grosime din blocuri de piatră 200-600 kg/buc; - taluz 1:2 spre amonte şi 1:3 spre aval. Apărări de mal doua ostroave:) - mal stâng L=180m;

7

- mal drept L=225m; - lăţime la coronament 3m; - taluz apărare cu panta de 1:2,5 se sprijină pe un prism de anrocamente de 150-300 kg/buc aşezat pe saltea de fascine de 60 cm grosime.

Punctul critic 04A- InsulaCeacâru,

Prag de fund Se încastrează în maluri, având ca elemente constructive: - lungime la coranament 141,65m; - cota coronament +8,38 MNC; - fundat pe saltea de fascine de 60 cm grosime; - corpul pragului din piatră brută nesortată de 0-500 kg/buc; - strat filtrant 50 cm grosime din piatră brută sortată de 10-50 kg/buc; - îmbrăcăminte 1m grosime din piatră brută de 200-600 kg/buc; - lăţime la coronament de 5m şi panta taluzului de 1:3 spre aval şi 1:2 spre amonte. Apărări de mal - mal stâng (insula Ceacâru) L=300 m; - mal drept (mal Dunăre) L=220 m; - lungime mal drept insula Dunării 150 m; - lăţime prism coronament 3m, taluzul apărării are panta 1 :2,5 şi se sprijină pe un prism de anrocamente de 150-300 kg/buc aşezat pe saltea de fascine de 60 cm grosime;

- înălţimea prismului este de 3m; - malul se completează la taluzul proiectat cu piatră brută nesortată de 0-500 kg/buc cu panta de 1 :2,5 aşezată pe un filtru de geotextil (pe caroiaj de fascine sub nivelul apei şi pe teren deasupra nivelului apei), peste care, la cotele şi panta de 1 :2,5 se aştern:

- filtru din piatră brută sortată de 10-50 kg/buc de 50 cm grosime; - îmbrăcăminte din blocuri de piatră de 200-600 kg/buc de 1 m

grosime.

Punctul critic 04B-Ostrovul Fermecatu

Prag de fund - L=232m şi cota la coronament de +8,281 m MNC; - în amonte pe o lungime de 10 m s-a prevăzut o protecţie de fund peste geotextilul aşezat pe caroiaj de fascine din piatră brută sortată de 10-30 kg/buc de 30 cm grosime; - corpul pragului de fund s-a prevazut din piatră brută nesortată de 0-500 kg/buc peste care se va aşeza un strat filtrant de 50 cm grosime din piatră brută sortată de 10-50 kg/buc şi o îmbrăcăminte de 1 m grosime din piatră brută de 200-600 kg/buc. - lățime de 3m la coronament şi taluzuri 1:2 spre amonte şi 1:3 spre aval; - protecție de fund dintr-un strat de 40 cm grosime din piatră brută sortată de 10-50 kg/buc, dispusă peste geotextilul fixat pe salteaua de fascine. Apărări de mal - pe ostrov L= 171 m; - malul stâng pe o lungime de 85 m şi o lăţime de 3 m; - malul drept pe o lungime de 86 m şi o lăţime de 3 m ; - cota coronament +9,281 m MNC; - taluzul cu panta de 1 :2,5 se sprijină pe geotextilul aşezat pe caroiaj de fascine de 30 cm grosime protejat cu piatră brută sortată de 10-30 kg/buc de

8

30 cm grosime; - malul se completează la taluzul proiectat cu piatră brută nesortată de 0-500 kg/buc cu panta de 1:2,5 aşezată pe un filtru din geotextil; - filtru din piatră brută sortată de 10-50 kg/buc de 50 cm grosime şi imbrăcăminte din blocuri de piatră de 200-600 kg/buc de 1 m grosime.

Punctul critic 07-Insula Fasolele

- km 291, lăţimea de navigatie 150-170 m; Judeţele Ialomiţa+Constanţa, sunt prevăzute două praguri de fund, inclusiv apărările de mal aferente, pentru închiderea a două braţe secundare ale Dunării. Coronamentul pragurilor de fund este la nivelul apelor medii. Volumul de piatră necesar este de cca 130.000 mc; - două praguri de fund L=214 + 126 = 340 m; - apărări de mal, L=204 m (Dunare) şi L=770m( Ostroave).

Lucrări pe braţul lateral stâng: Prag de fund - lungime la coronament 214 m, cota la coronament +6,78 m MNC; - fundat pe geotextil cu caroiaj de fascine de 30 cm grosime lestat cu piatră brută sortată de 10-30 kg/buc; - corpul pragului este din piatră brută nesortată de 0-500 kg/buc; - strat filtrant de 50 cm grosime din piatră brută sortată de 10-50 kg/buc; - îmbrăcăminte de 1m grosime din blocuri de piatră de 200-600 kg/buc; - lăţime la coronament 3 m şi taluzuri 1:2 spre amonte şi 1:3 aval.

Apărări de maluri - lungime pe malul stâng 215 m cu lăţimea de 3m; - lungime pe malul drept 283 m cu lăţimea de 3m; - cota coronament +9,0 MNC; - taluzul are panta 1:2,5 şi sprijină pe un prism de anrocamente de 150-300 kg/buc aşezat pe saltea din geotextil pe caroiaj de fascine de 30 cm; - cota coronamentului prismului +3,55MNC ;- panta taluzului prismului 1: 1,5 - taluz proiectat din piatră brută nesortată de 0-500 Kg/buc așezat pe un filtru din geotextil, peste care, la cotele proiectate și panta de 1 :2,5 se aștern:

-filtru din piatră brută sortată de 10-50 kg/buc de 50 cm grosime; - îmbrăcăminte din blocuri de piatră de 200-600 kg/buc de 1 m grosime.

Lucrări pe brațul lateral drept: Prag de fund - lungime la coronament 127 m având cota +6,78m MNC; - fundat pe geotextil cu caroiaj de fascine de 30 cm grosime lestat cu piatră brută sortată de 10-30 Kg/buc . ,; - corpul pragului este din piatră brută nesortată de 0-500 kg/buc;- strat filtrant de 50 cm grosime din piatră brută sortată de 10-50 kg/buc; - îmbrăcăminte de 1 m grosime din blocuri de piatră de 200-600 kg/buc; - lățime la coronament 3 m și taluzuri 1:2 spre amonte și 1:3 spre aval.

Apărări de maluri - lungime pe malul stâng 268 m cu lățimea de 3 m; - lungime pe malul drept 216 m, lățimea de 3 m; - cota la coronament +9 MN C - taluzul are panta 1 :2,5 și se sprijină pe un prism de anrocamente de 150-300 kg/buc așezat pe saltea din geotextil pe caroiaj de fascine de 30 cm;

9

- cota coronamentului prismului +3,55 m MNC; - panta taluzului prismului este de 1:1,5; - taluz proiectat din piatră brută nesortată de 0-500 kg/buc așezat pe un filtru din geotextil, peste care, la cotele proiectate și panta de 1 :2,5, se aștern:

- filtru din piatră brută sortată de 10-50 kg/buc de 50 cm grosime; - îmbrăcăminte din blocuri de piatră de 200-600 kg/buc de 1m grosime.

Punctul critic 08. Zona Atârnați km 266,85 - km 268,4; Lățimea de navigație mai mare de 180 m; Județul Ialomița Apărări de mal - Lungimea este de 1531 m și lățimea de 3 m, cota la coronament este de +8,4 m MNC, taluzul apărării are panta de 1 :2,5; - prism din anrocamente de 150-300 kg/buc, - fundat pe saltea de fascine de 60 cm grosime (lestată cu piatră brută sortată de 10-30 kg/buc de 30 cm grosime); ) - malul se completează la taluzul proiectat cu piatră brută nesortată de 0-500 kg/buc cu panta de 1 :2,5 așezată pe un filtru din geotextil, peste care, la cotele proiectate și panta de 1 :2,5 se aștern:

-filtru din piatră brută sortată de 10-50 kg/buc de 50 cm grosime; -îmbrăcăminte din blocuri de piatră de 200-600 kg/buc de 1m grosime.

Punctul critic 09. Zona Vărsăturii, km 233- km 232,5; Lățimea de navigație mai mare de 180 m; Județul Ialomița. Apărări de mal pe malul stâng - Lungimea este de 679 m, lățimea este de 3m, între km 233+100 și km 232+421, cota la coronament este de +8,0 m MNC; - taluzul apărării, are panta de 1 :2,5; - prism din anrocamente de 150-300 kg/buc; - saltea de fascine de 60 cm grosime (lestată cu piatră brută sortată de 10-30 kg/buc de 30 cm grosime); - filtru din piatră brută sortată de 10-50 kg/buc de 50 cm grosime; - îmbrăcăminte din blocuri de piatră de 200-600 kg/buc de 1m grosime; - corpul lucrării este din piatră brută nesortată de 0-500 kg/buc; - umplutură cu material local rezultat din săpătură la coronament între apărare și terenul existent. Punctele critice 08 si 09 cuprind apărări de maluri, iar volumele de piatră pentru aceste apărări de mal sunt de cca. 75.000 mc pentru punctul critic 08 și cca 50.000 mc pentru punctul critic 09.

După implementarea primei etape, va urma o perioadă de 3 ani de monitorizare a lucrărilor executate, atât din punct de vedere a regimului hidrologic şi a adâncimilor, cât şi din punct de vedere al mediului. Din rezultatele acestei monitorizări ar trebui să se constate dacă este necesară sau nu implementarea celei de a doua etape şi va servi ca bază pentru ca autorităţile române să ia o decizie în acest sens.

Materialele de construcţii ce urmează a fi utilizate reprezintă, în principal, piatră de diferite dimensiuni, saltele de fascine şi geotextil, care nu au efecte notabile, din punct de vedere chimic, asupra apei. Principalul efect care se preconizează datorită construcţiilor va fi acela de creştere a turbidităţii locale, doar pe durata executării lucrărilor de construcţii şi a celor de dragaj.Executarea lucrărilor se va realiza astfel încât să se asigure monitorizarea efectivă după fiecare fază de execuţie şi pentru a asigura migraţia ihtiofaunei (sturioni şi alte specii de peşti). În conformitate cu Acordul de Mediu, lucrările

10

de construcţie a pragurilor de fund şi a digurilor de dirijare vor fi executate pe durata lunilor iulie – august şi noiembrie – februarie.

Monitorizarea execuţiei lucrărilor la pragurile de fund de la Bala şi Ostrovul Lupu va fi efectuată în cel puţin 4 etape şi anume:

- după lestarea saltelelor de fascine;- după punerea în operă a 50% din cantitatea de piatră pentru corpul

pragului de fund;- după finalizarea corpului de piatră a pragului de fund;- după acoperirea pragului de fund cu blocuri de piatră.

În conformitate cu Art. 8 din Memorandumul de Finanţare ISPA semnat de Comisia europeană pe data de 17.11.2006 și de Guvernul României pe data de 30.11.2006, fără a afecta prevederile generale specificate în anexa nr.III, ajutorul comunitar este subiectul următoarelor condiţii:

(a) transmiterea de către Beneficiar a evaluării finale de impact asupra mediului spre aprobare Comisiei, ceea ce va demonstra că acest proiect este cea mai bună soluţie în vederea realizării unei morfologii a fluviului în conformitate cu cerinţele şi prevederile art. 4 din Directiva – cadru privind Ape a Uniunii Europene;

(b) transmiterea de către Beneficiar a unei declaraţii că s-a efectuat o evaluare de către autorităţile competente privind identificarea oricarui impact negativ al lucrărilor prevăzute asupra zonelor Natura 2000;

(c) transmiterea de către Beneficiar a unei declarații privind efectuarea consultaţiilor transfrontaliere conform cerinţelor Convenţiei Espoo;

(d) transmiterea de către Beneficiar a unei liste complete privind măsurile de rectificare necesare pentru a atenua orice impact negativ major al proiectului asupra mediului și implicarea în implementarea acestor măsuri, în conformitate cu cerinţele şi prevederile art.4 din Directiva – cadru Ape a Uniunii Europene;(e) transmiterea de către Beneficiar a unei liste cu indicatorii fizici, actualizată în conformitate cu proiectul tehnic final, care trebuie să fie aprobată de Comisie.

1.4 Alte programe/proiecte în legătură cu prezentul proiect.În prezent, sunt disponibile următoarele studii și documente relevante pentru proiect:- Strategia de dezvoltare a fluviului Dunărea (Frederick R. Harris BV, Olanda – 1995), care a identificat principalele constrângeri de navigaţie pe sectorul comun româno – bulgar al Dunării. Consultantul a identificat 37 de zone cu probleme, din care 20 au fost considerate critice. Au fost studiate şi posibilităţile de remediere a acestor probleme.- Proiectul ISPA 2002/RO/16/P/PA/001 – Asistenţă tehnică pentru îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre (Consorţiul: Tehnum – Trapec – Tractebel JV), realizat în perioada aprilie 2004 – iunie 2006 şi care a avut ca rezultat următoarele documente:- Studiu de fezabilitate pentru îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe sectorul Călăraşi – Brăila incluzând şi evaluarea impactului asupra mediului;- Studiu de fezabilitate pentru îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe sectorul Batin;- Studiu de fezabilitate pentru îmbunătăţirea infrastructurii Portului Calafat, incluzând şi evaluarea impactului asupra mediului;

11

- Proiectul tehnic şi documentaţia de licitaţie pentru execuţia lucrărilor pe sectorul Călăraşi – Brăila, incluzând şi cererea de finanţare ISPA (pentru finanţarea unei părţi din lucrările propuse); - Asistență tehnică pentru detalierea evaluării impactului lucrărilor asupra siturilor NATURA 2000 și elaborarea programului de monitorizare a impactului lucrărilor asupra mediului. Contractul a fost implementat de SC ROLIX IMPEX SRL.- Studiu regional pentru planul de dezvoltare a fluviului Dunărea (Kienbaum und Partner – 1996);- Phare Multi country “Studiu pentru îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre în Bulgaria şi România”;- Phare 2002 sub-proiectul 1 – studiu pentru transportul pe canalele interioare în vederea alinierii legislaţiei Române cu cea a UE în domeniul siguranţei navigaţiei;- Sub-proiectul 2 & 3 – Asistenţă tehnică pentru dezvoltarea transportului fluvial pe Dunăre (studiu comprehensiv asupra infrastructurii, pieţei, operatorilor, taxelor, finanţării şi situaţiei instituţionale).

2. OBIECTIVELE CONTRACTULUI

2.1. OBIECTIVUL GENERAL

Obiectivul general al proiectului este identificarea evoluției stării factorilor de mediu, ca urmare a implementării lucrărilor care vor fi realizate pe Dunare pe sectorul Călăraşi –Brăila, între km 375 şi km 175, în cadrul proiectului „Îmbunătăţirea Condiţiilor de Navigaţie pe Dunăre între Călăraşi - Brăila.

2.2. OBIECTIVUL SPECIFIC

Asigurarea unei monitorizări eficiente înainte, in timpul si dupa realizarea lucrarilor, prin implementarea activitatilor prevazute in prezentul caiet de sarcini şi în programul de monitorizare, precum si a altor activitati pe care expertii le considera necesare, după cum urmează şi fără a se limita la acestea:

monitorizarea calităţii aerului; monitorizarea zgomotului; monitorizarea solului; monitorizarea hidromorfologică; monitorizarea calităţii apei; monitorizarea flora si faunei acvatice; monitorizare floră si fauna terestră; monitorizarea activităţilor şantierului; monitorizarea respectării planului de intervenţie în caz de poluare

accidentală;În vederea realizării activităţilor menţionate mai sus, experţii vor efectua vizite în teren şi campanii de prelevări de probe, măsurători şi observaţii, obţinând în acest sens toate aprobările/avizele/autorizaţiile/acordurile necesare de la autorităţile competente.

2.3. SERVICIILE SOLICITATE

12

Serviciile solicitate în prezentul caiet de sarcini sunt următoarele: -Asigurarea monitorizării impactului asupra mediului, a lucrărilor hidrotehnice care vor fi realizate pe Dunăre pe sectorul Călăraşi –Brăila, între km 375 şi km 175, în cadrul proiectului „Îmbunătăţirea Condiţiilor de Navigaţie pe Dunăre între Călăraşi-Brăila” înainte, în timpul şi după terminarea lucrărilor.- Serviciile solicitate prin prezentul caiet de sarcini vor fi asigurate de cel puţin 17 experţi specializaţi în domeniile prevăzute la capitolul 4 din prezentul caiet de sarcini.

Ofertantul va avea în vedere la elaborarea ofertei prevederile prezentului caiet de sarcini precum si prevederile programului de monitorizare avizat de Agenția Județeană de Mediu Galați și de Comisia Europeană.

Serviciile solicitate sunt următoarele, dar fără a se limita la acestea:

MONITORIZAREA IN PUNCTELE DE LUCRU

Monitorizarea se va efectua în următoarele puncte de lucru:

-Etapa de premonitorizare înaintea execuției lucrărilor : Punctul critic 01 - zona Bala şi bancul de nisip Caragheorghe, km 347 -

km 343; Punctul critic 02 - zona insulei Epuraşu , km 342.7 - km 341.8 ; Punctul critic 03 - amonte şi aval Șeica (Mirleanu), km 329 - km 325

(Punctul critic 03A amonte Șeica şi Punctul critic 03B aval Șeica); Punctul critic 04 - Insulele Ceacâru şi Fermecatu, km 324 - km 322

(Secţiunea Punctului critic 04A Insula Ceacâru şi Punctul critic 04B Ostrovul Fermecatu);

Punctul critic 07 - Insula Fasolele, km 291; Punctul critic 10 - Braţul Caleia (Ostrovul Lupu), km 197 - km 195;

-Etapa de monitorizare în timpul execuției lucrărilor: Punctul critic 01 - zona Bala şi bancul de nisip Caragheorghe, km 347 -




Punctul critic 07 - Insula Fasolele, km 291; Punctul critic 10 - Braţul Caleia (Ostrovul Lupu), km 197 - km 195;

-Etapa de monitorizare dupa execuția lucrărilor: Punctul critic 01 - zona Bala şi bancul de nisip Caragheorghe, km 347 -




Punctul critic 07 - Insula Fasolele, km 291;

13

Punctul critic 10 - Braţul Caleia (Ostrovul Lupu), km 197 - km 195;

A. Monitorizarea punctului critic 01, Zona Braţului Bala şi pragul de nisip Caragheorghe

A.1. Înainte de începerea execuției lucrărilor din cadrul proiectului ISPA 2005/RO/16/P/PT/003

A.1.1. Monitorizarea calității aerului, zgomotului și solului Înainte de începerea execuției lucrărilor, următoarele elemente trebuie evaluate:

calitatea aerului : particulele în suspensie; oxizii de azot, oxizii de plumb, monoxid şi dioxid de carbon.

Cantitatea de pulberi în suspensie va fi măsurată pe unitatea de suprafață și unitatea de timp prin cântărire. Măsurătorile se vor face numai în timpul lucrărilor de pe mal care antrenează particulele solide. Oxizii de azot (NOx), oxizii de plumb, CO si CO2 vor fi măsurați cu respectarea legislației/standardelor naționale în vigoare pentru măsurarea calității aerului.

Pentru particulele în suspensie, oxizii de azot (NOx), oxizii de plumb, CO si CO2 vor fi realizate măsurători în vecinatatea punctelor de lucru până la 100 m distanță. Va fi realizat înainte de execuția lucrărilor o singură dată un set de masuratori pentru stabilirea nivelurilor de referință.

zgomot : nivelul de zgomot pentru perioadele de trafic naval; nivelul de zgomot pentru starea naturala (trafic naval zero). Se va monitoriza respectarea prevederilor legislației/standardelor în vigoare în care sunt precizate valorile maxime pentru nivelul intensității zgomotelor.

Vor fi realizate lunar evaluări ale nivelului de zgomot în vecinătatea punctelor de lucru până la 100 m distanță și corelări ale măsurătorilor cu rezultatele observațiilor directe menționate la monitorizarea avifaunei.

sol : prezența sau absența lumbricidelor în zona lucrărilor. săruri minerale; se vor analiza conform Ordinului 756/1997 pentru

aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului, cap. III, anexa, tabel 1 – Urme de elemente chimice în sol: compuşii anorganici precum şi sărurile cuprinse la pct. 2 din tabel – „alte elemente”.

acizi humici materie organică caracteristici fizice și mecanice (granulometrie, porozitate, textura etc.)

Pentru monitorizarea calitatii solului vor fi realizate două seturi de măsurători pentru stabilirea nivelurilor de referință înainte de execuția lucrărilor.

A.1.2. Monitorizarea hidromorfologică

14

Monitorizarea impactului lucrărilor asupra corpului de apă va avea în vedere cel puțin următoarele elemente hidromorfologice:

Cantitatea de apă (debitul curgerii); Dinamica curgerii apei ; Nivelul apei ; Morfologia albiei ; Sedimente transportate în suspensie; Calitatea apei:

- Caracteristicile fizico-chimice din sedimente; - Caracteristicile fizico-chimice ale apei.

Echipamentul minim necesar pentru efectuarea monitorizării: Divere pentru monitorizarea continuă a nivelului apei din râu (eroare

admisibilă maximum 1 cm); se pot utiliza echipamente în orice variantă de montaj, condiţia este ca acestea să asigure eroarea admisibilă de maximum 1 cm.

3D ADCP (Acoustic Doppler Current Profiler) si 3D ADV (Acoustic Doppler Velocity meter) pentru măsurarea adâncimii apei și a vitezelor de curgere;

Stații hidrometrice automate cu funcții de determinare , stocare şi transmitere prin sistem radio a parametrilor cantitativi şi calitativi hidrologici.

Navă echipată cu sistem batimetric multibeam Doppler, echipament pentru colectarea sedimentelor (în suspensie și din talveg) și echipament pentru determinarea rapidă a caracteristicilor apei și sedimentelor.

Ambarcaţiune cu motor, care trebuie să asigure condiţiile de instalare şi funcţionare la bord a aparatelor 3D ADCP şi 3D ADV.

Program de modelare matematica in 3D. Acest program va avea ca rezultat imaginea dinamicii curgerii, pe sectiunile de râu, în raport cu factori cum ar fi debitul, rugozitatea fundului albiei, precipitaţiile; imaginile obţinute înainte de începerea lucrărilor vor servi drept sistem de referinţă şi vor fi comparate cu modelul obţinut în timpul şi dupa încheierea lucrărilor. Modelarea - 3D trebuie să fie bazată pe aplicarea unui pachet de modelare hidrodinamică capabil să permită cuplarea compatibilă a modelării 3 D cu modelarea de parametri ai calităţii apei şi cu cea de parametrii ecologici ai mediului ambiant al albiei, inclusiv posibilitatea simulării condiţiilor propice pentru populaţii piscicole.Monitorizarea hidromorfologică se va efectua cu respectarea Ordinului nr.

161 din 16.02.2006 pentru aprobarea standardului privind clasificarea calității apelor de suprafață în vederea stabilirii condițiilor ecologice ale corpurilor de apă precum și a altor prevederi legislative aplicabile.

Totodata, se va monitoriza pasajul pentru peşti, cu două puncte de monitorizare amplasate la intrarea şi la iesirea din pasaj.

A.1.2.1. Monitorizarea cantității de apă (debitul curgerii) Monitorizarea va avea în vedere cel puțin următorii parametri: volumul, viteza și nivelul apei.

Se va realiza în zona lucrărilor hidrotehnice pe brațul Bala, în amonte și aval de pragul de fund, pe pragul de fund și pe Dunărea Veche (Punctele 2 și 4, Fig.1). Efectul pragului de fund de pe brațul Bala va fi monitorizat pe Dunărea Veche la 8 km aval de pragul de fund de la Bala (punctul 5, fig.1)

15

16

BALA

Fig.1. Monitorizarea debitului în zona brațului Bala

3

1

2

4

1

2

3

5

5

4

2

31

Fig.2. Locațiile pentru punctele de monitorizare a debitului pentru punctul critic 01 brațul Bala

Punctul 1, localizat pe Dunărea Veche, 2,5 km amonte de pragul de fund Bala;

Punctul 2, localizat pe braţul Bala, pe pragul de fund; Punctul 3, localizat pe Dunăre aval de bifurcaţia cu braţul Bala; Punctul 4, localizat pe braţul Borcea, 10 km aval de punctul 2, confluenţa

din aval a bratului Borcea cu braţul Bala Punctul 5, localizat la 11 km aval de pragul de fund de pe Bala

In cele 5 puncte mentionate se vor efectua si masuratori telemetrice pentru migratia sturionilor.

17

Fig. 3 Zona de proiect, cu staţiile de observare (mire) (linii rosii) şi secţiuni transversale suplimentare pentru măsurarea debitului şi transportului de sedimente în suspensie (linii galbene)

Frecventa monitorizarii debitului curgerii va fi : pentru nivelul apei continuu prin stațiile hidrometrice automate cu funcții

de determinare, stocare şi transmitere a parametrilor cantitativi şi calitativi hidrologici;

pentru viteza apei periodicCalculul debitului se bazează pe parametrii monitorizaţi (debitul măsurat,

nivelul apei, morfologia pantelor din zonele riverane) în programe diferenţiate în funcţie de punctul de observaţie:

Măsurători continui în cele 5 puncte din zona Bala; Măsurători continui, în afara zonei de influenţa a lucrărilor, în jur de

100 m amonte şi 500 m aval, în scopul obţinerii valorilor de referinţă pentru debite.

Calculul debitului trebuie realizat continuu pe baza: Secţiunii de curgere rezultată din panta zonelor riverane, profilul

talvegului şi nivelul apei; Vitezei de curgere [m/sec] masurată în fiecare secţiune pe profile

verticale plasate la 100 m distanţă pe Dunărea Veche şi 50 m pe braţul Borcea, cu puncte de măsură pe profile cu o echidistanţă de 0,5 m (Fig.5). Viteza de curgere în secţiunile în care trebuie determinat debitul pe Dunărea Veche va fi măsurată pe profile verticale plasate la 100 m, cu puncte de măsură pe profile cu o echidistanţă de 0,5 m (Fig.5). Viteza de curgere în secţiunile în care trebuie determinat debitul pe Bala-Borcea va fi măsurată pe profile verticale plasate la 50 m, cu puncte de măsură pe profile cu echidistanţa de 0,5 m (Fig.5). Măsurătorile cu echipamentul 3D ADCP, efectuate în secţiuni transversale, elaboratorul programului de monitorizare a prevăzut să fie efectuate din 5 în 5 metri pentru o bună acoperire a zonei determinărilor (reducerea volumelor în care aparatul, care funcţionează pe principiul staţionar, nu poate face măsurători de viteze). În cazul în care ofertantul dispune de aparatură performantă cu determinare continuă, nu mai sunt necesare aceste opriri din 5 în 5 metri a ambarcaţiunii de măsurători.

Pentru măsurarea corectă a vitezei de curgere în vecinătatea pragului de fund, zona de deplasare a sturionilor, se utilizează 3D ADV, care asigură acoperirea întregii secțiuni de curgere cu o precizie satisfacatoare. Pentru a îmbunătăţi rezoluţia spaţială a măsurătorilor vitezei în punctele critice, zona de proiect este împărţită în regiuni cu intensităţi diferite de monitorizare, în raport de rezoluţia temporală şi spaţială. Diferitele regiuni sunt indicate în figura de mai jos. Programul în detaliu de monitorizare a vitezei curgerii în diferite regiuni este descris in tabelul 1. Debitul monitorizat trebuie să includă curgeri de:

2000 m3 s-1

4000 m3 s-1

6000 m3 s-1

8000 m3 s-1

12000 m3 s-1

18

Programul de monitorizare a morfodinamicii variază în funcţie de aceeaşi împărţire în regiuni fig. 4.

Fig. 4 Zona proiectului cu regiuni cu intensităţi diferite a monitorizării morfologiei şi a vitezei

Metode de măsurare a vitezei

1) 3D ADCP: folosită pentru determinarea debitului şi pentru monitorizarea vitezei de curgere, distribuită de-a lungul albiei, în corelare cu migraţia sturionilor. Pentru măsurarea vitezei este necesară o rezoluţie spaţială mare, astfel, în funcţie de locaţie, măsurătorile pe secţiunea transversală să se facă din 5 în 5 metri. Deoarece 3D ADCP nu poate măsura cu precizie viteza pe circa 6% din adâncime, în zona fundului albiei, datorită interferenţelor malurilor, sunt necesare măsurători suplimentare 3D ADV, (foarte important pentru migraţia sturionilor).

2) 3D ADV (Acoustic Doppler Velocimeter) – măsuratori împreuna cu probarea sedimentelor în suspensie, la cele trei staţii de observare şi pe cele doua secţiuni transversale de pe Epuraşu

Rezultatele monitorizarii curgerii și a prelucrării datelor se va concretiza în cheile limnimetrice pentru secțiunile monitorizate și actualizarea acestora pentru toate cele trei stadii de monitorizare:

- înainte de începerea lucrarilor (pentru termenii de referință); - în timpul execuției - după definitivarea construcțiilor 3 ani( 36 luni).

19

Variația debitului măsurat trebuie să cuprindă valori între 2000 - 12000 mc/s, valorile minime și maxime cu o asigurare la depăsire de 95% (INHGA Studiu pentru cheile limnimetrice 1992-2003).

Pe scurt, pentru monitorizarea debitului: Monitorizarea continua a nivelului apei în 5 secţiuni; Monitorizarea periodica a vitezei de curgere în 5 secţiuni, acoperind, pe

cat posibil, tot regimul de curgere; Profilarea secţiunilor:

o În punctele 1 şi 3, lunar;o În punctul 2 lunar și la sfârşitul fiecărei etape de constructie;

Datele obtinute permit construirea unei curbe a ratei debitului si obtinerea de informatii privind debitul prin masurarea nivelelor apei.

A.1.2.2. Monitorizarea sedimentelor transportate în suspensie

Transportul de sedimente va fi semnificativ modificat de execuția lucrărilor hidrotehnice:

Creșterea puterii de transport a apei, în zonele cu secțiuni reduse, datorită creșterii vitezei de curgere;

Reducerea puterii de transport, în zonele unde crește secțiunea de curgere (Dunărea Veche).

Parametrul care cuantifică fenomenul de transport este turbiditatea [mg/litru] care va fi masurată cu senzori. Echipamentul minim necesar pentru măsurarea turbidității este:

Senzor de turbiditate cu spectrul 0,001-20g/litru sau 0,001-4000 FTU echipat cu sistem automat de căutare și stocare a datelor;

Containere de prelevare a probelor cu o capacitate de minimum 1 litru; Sistem pentru prelevare a sedimentelor din suspensie care să asigure:

Prelevare izocinetică (viteza constanta de curgere în timpul prelevarii probelor);

Minimizarea efectului turbulentei în timpul prelevarii; Asigurarea controlului prelevarilor pentru diferite adancimi (sistem

eficient de valve pentru închiderea containerului); Prelevarea esantioanelor la viteza si adancime mari (suficient de

greu – mai mult de 50 kg pentru a se scufunda la viteze mari) Prelevarea probelor direct în container pentru a preveni pierderea

sedimentelor prin decantare.

20

0,5 m

100 m50 m

Fig.5. Măsurători ale vitezei curgerii pentru obținerea izotachelor în Secțiunile de calcul pentru debitul curgerii

Monitorizarea va fi diferenţiată în timp în functie de parametrii masurati si de statia de lucru.

Turbiditatea se masoara în punctele 1, 2 si 4 continuu (datele se stocheaza la interval de 15 minute).

Prelevare de probe se va face din mai multe puncte şi adâncimi, concomitent cu măsurarea vitezelor în cele trei staţii de observare (liniile rosii in figura de mai sus) pentru a obtine o înregistrare continuă, în combinaţie cu măsurarea suplimentară a transportului de sedimente în suspensie în jurul braţului Epuraşu. Probele trebuie luate din 5 puncte, pe 10 profile verticale (0,05 x h, 0,2 x h, 0,6 x h, 0,8 x h si 0,95 x h; h este adancimea).

Se pot folosi măsuratorile ADCP combinate cu probe punctuale (0,2 x h, 0,6 x h, 0,8 x h) pe cinci profile verticale. Este necesar un soft de interpretare.

Prelevarea probelor pentru sedimentul în suspensie, necesare calibrarii senzorului se face saptamanal. La inceputul monitorizarii trebuie verificat care sistem de probare este mai bun, cel integrat sau cel multipoint.

Prelevarea integrata pentru sectiunile 1,2 si 4 este realizata de 5-7 ori pe an la ape mari si ape mici, pentru a acoperi variatiile de debit cu o probabilitate la depasire de 95%.

Cantitatea de sedimente în suspensie se va determina gravimetric, în laborator, utilizand filtrarea vacuumata prin membrana (de acetat de celuloza) cu pori de diametru 0,45 micrometri.

Monitoringul de baza priveşte sedimentele în suspensie dar de doua ori pe an, la ape mari şi la ape mici, se va monitoriza şi debitul târât.

A.1.2.3. Monitorizarea modificărilor morfologice

Modificările morfologice, rezultate din depunerile de sedimente și eroziunile de mal, se vor monitoriza astfel :

Modificările secțiunilor de curgere în punctele 1, 2 și 4 (fig.2) precum și pe sectoarele cuprinse între acestea;

Morfologia malurilor; Nivelul apei în sectoarele delimitate de lucrările propuse. (tabelul 1;

fig.6).

Tabel 1 Monitorizarea proceselor morfodinamiceZona

Locația Dimensiunile VITEZA MORFODINAMICA

1 Întreaga zonă de monitorizare abiotică

De la 3,5 km amonte de pragul de fund până la 11 km aval de prag (pe Dunăre); 6 km aval de prag (pe brațul Bala).

10 secțiuni transversale distribuite uniform, de 4 ori /an.

La fiecare 100 m de măsurători single beam, de 4 ori pe an.

2a Bifurcație braț Bala cu Dunărea

De la 1 km amonte de bifurcație la 1 km în aval de bifurcație, pe Dunăre și în aval de pragul de fund

Secțiuni transversale la fiecare 100 m , de 4 ori /an.

Măsurători multi beam de 4 ori/an.

21

pe Bala.2b Bifurcație

Dunăre cu Epurașu

De la 500 m amonte de bifurcație la 500 m aval de bifurcație, atât pe Dunare cât și pe Epurașu.


Măsurători multi beam de 4 ori/an.

3 Pragul de fund

Toată locația pragului de fund.

Secțiuni transversale la fiecare 10 m în regiunea coronamentului; și la fiecare 5 m în regiunea chiunetei.

Masuratori multi beam de 4 ori/an.

Fig.6. Monitorizarea modificărilor morfologice.

22

Monitorizarea modificărilor morfologice va consta în: Măsurători cu sistemul echo sounding single beam în sectoarele 1,2a, și

3 (fig.4) de 4 ori pe an (în fiecare sezon); Măsurători cu sonar “multi beam”, pentru curgere medie sau mare, 2-4

ori pe an; pentru completarea modelului digital de pe teren şi pentru identificarea modificărilor morfologice.

Măsurători geodezice pentru morfologia malurilor, de 4 ori pe an, în zonele cu modificări semnificative, pentru actualizarea morfologiei;

Măsurători locale în zonele cu modificări semnificative, modificari produse de execuția lucrărilor (rectificarea malurilor, drenaje etc.).

Lucrările de monitorizare morfologică constau în: Măsurători ale nivelului apei în zonele cu modificări morfologice; Monitorizarea morfo-hidrodinamică, cu sistemul multibeam 3D pentru

fundul fluviului în zona construcțiilor hidrotehnice cu 5 km în aval și amonte de acestea;

Monitorizarea hidro-dinamică a râului în zona construcțiilor cu dispozitiv Doppler pentru a avea o imagine completă a vitezei curenților de apă în zona construcțiilor hidrotehnice, în zona construcției extinsă cu 5 km în amonte și în aval.

Monitorizarea concentrației suspensiilor, inclusiv granulometria acestora, prin prelevarea de probe din zona construcțiilor pe un tronson extins la 5 km amonte și aval.

Cunoașterea detaliată a calității sedimentelor (granulometrie, mineralogie, compoziție chimică, grad de poluare) și monitorizarea modificărilor din timpul execuției lucrărilor și după definitivarea lor.

23

1

2a

3

2b

Monitorizarea biomasei din corpul de apă și de pe fundul apei prin prelevarea de probe pe un tronson extins cu 5 km aval și amonte de la lucrările monitorizate.

Masuratorile hidromorfologice si modelarea trebuie sa descrie conditiile abiotice la nivelul pragului de fund, care determina raspunsul comportamental al pestilor.

A.1.2.3 Calitatea apei Realizarea lucrărilor hidrotehnice aduce elemente noi care schimbă

calitatea corpului de apa: fascinele plasate pe fundul Dunării; rocile (granite și calcare) plasate peste fascine pentru fixarea acestora.

Pentru evaluarea modificarilor chimice, monitorizarea calitatii apei va include minim următoarele:

Elemente chimice monitorizate în sedimente (măsurate în mg/kg): Metale grele: As, Cd, Cr total, Cu, Pb, Hg, Zn, Ni; Poluanți organici: PAH, PCB și pesticide organoclorinate.

Elementele chimice și fizico chimice monitorizate în apă, vor fi cele din tabelul 2 în acord cu Ordinul nr.161 din 16/02/2006, pentru aprobarea standardelor de clasificare a corpurilor de apă din punct de vedere al caracteristicilor ecologice.

Toate analizele fizico-chimice și biologice vor fi realizate în laboratoare autorizate RENAR sau de alte organisme de acreditare, avându-se în vedere calibrarea echipamentelor în functie de echipamentul de recoltare a probelor (vezi Ordinul nr.1861 din 12/11/2008 publicat în Monitorul Oficial, partea I nr.772 din 18/11/2008 pentru aprobarea listei de laboratoare oficiale pentru monitorizarea calității apei potabile).

Frecvențele pentru prelevarea probelor, din aceleași puncte utilizate pentru monitorizarea modificărilor hidromorfologice, sunt:

Pentru sedimente (material dragat): 1 probă/ lună; Pentru apă: 1 probă/lună

Tabelul 2 Elemete chimice și fizico chimice pentru apă (Ord.161/2006)

+-----------------------------------------------------------------------------+ ¦ ¦ ¦ ¦ Clasa de calitate ¦ ¦Nr.¦ Indicatorul de calitate ¦ U/M +-------------------------------¦ ¦ ¦ ¦ ¦ I ¦ II ¦ III ¦ IV ¦ V ¦ +-----------------------------------------------------------------------------¦ ¦C.1. Regim termic și acidifiere ¦ +-----------------------------------------------------------------------------¦ ¦ 1 ¦Temperatura ¦ .C ¦Nu se normează ¦ +---------------------------------------------------------------------------¦ ¦ 2 ¦pH ¦ ¦6.5 - 8.5 ¦ +-----------------------------------------------------------------------------¦ ¦C.2. Regimul oxigenului ¦ +-----------------------------------------------------------------------------¦ ¦ 1 ¦Oxigen dizolvat ¦mg O2/l¦ 9 ¦ 7 ¦ 5 ¦ 4 ¦ < 4¦ +-----------------------------------------------------------------------¦

24

¦ 2 ¦Saturația oxigenului dizolvat ¦ % ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ +-----------------------------------------------------------------------¦ ¦ ¦ - Epilimnion (ape stratificate) ¦ ¦90-110¦70-90¦50-70¦30-50¦ < 30¦ +----------------------------------------------------------------------¦ ¦ ¦ - Hipolimnion (ape stratificate)¦ ¦ 90-70¦70-50¦50-30¦30-10¦ < 10¦ +-----------------------------------------------------------------------¦ ¦ ¦ - Ape nestratificate ¦ ¦ 90-70¦70-50¦50-30¦30-10¦ < 10¦ +-----------------------------------------------------------------------¦ ¦ 3 ¦CBO5 ¦mg O2/l¦ 3¦ 5¦ 7¦ 20¦ > 20¦ +-----------------------------------------------------------------------¦ ¦ 4 ¦CCO-Mn ¦mg O2/l¦ 5¦ 10¦ 20¦ 50¦ > 50¦ +-----------------------------------------------------------------------¦ ¦ 5 ¦CCO-Cr ¦mg O2/l¦ 10¦ 25¦ 50¦ 125¦ > 125¦ +-----------------------------------------------------------------------------¦ ¦C.3. Nutrienți ¦ +-----------------------------------------------------------------------------¦ ¦ 1 ¦Amoniu (N-NH4+) ¦mg N/l ¦ 0.4¦ 0.8¦ 1,2¦ 3.2¦ > 3.2¦ +-----------------------------------------------------------------------¦ ¦ 2 ¦Azotiți (N-NO2) ¦mg N/l ¦ 0.01¦ 0.03¦ 0.06¦ 0.3¦ > 0.3¦ +-----------------------------------------------------------------------¦ ¦ 3 ¦Azotați (N-NO3) ¦mg N/l ¦ 1¦ 3¦ 5,6¦ 11,2¦> 11,2¦ +-----------------------------------------------------------------------¦ ¦ 4 ¦Azot total (N) ¦mg N/l ¦ 1.5¦ 7¦ 12¦ 16¦ > 16¦ +-----------------------------------------------------------------------¦ ¦ 5 ¦Ortofosfați solubili (P-PO43-) ¦mg P/l ¦ 0.1¦ 0.2¦ 0.4¦ 0.9¦ > 0.9¦ +-----------------------------------------------------------------------¦ ¦ 6 ¦Fosfor total (P)¦mg P/l ¦ 0.15¦ 0.4¦ 0.75¦ 1.2¦ > 1.2¦ +-----------------------------------------------------------------------¦ ¦ 7 ¦Clorofila "a" ¦ µg/l ¦ 25¦ 50¦ 100¦ 250¦ > 250¦ +--------------------------------------------------------------------------¦ ¦C.4. Salinitate ¦ +-----------------------------------------------------------------------------¦ ¦ 1 ¦Conductivitate ¦ µS/cm ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ +-----------------------------------------------------------------------¦ ¦ 2 ¦Reziduu filtrabil uscat la 105.C ¦ mg/l ¦ 500¦ 750¦ 1000¦ 1300¦> 1300¦ +-----------------------------------------------------------------------¦ ¦ 3 ¦Cloruri (Cl-) ¦ mg/l ¦ 25¦ 50¦ 250¦ 300¦ > 300¦ +-----------------------------------------------------------------------¦ ¦ 4 ¦Sulfați (SO42+) ¦ mg/l ¦ 60¦ 120¦ 250¦ 300¦ > 300¦ +-----------------------------------------------------------------------¦ ¦ 5 ¦Calciu (Ca2+) ¦ mg/l ¦ 50¦ 100¦ 200¦ 300¦ > 300¦ +-----------------------------------------------------------------------¦ ¦ 6 ¦Magneziu (Mg2+) ¦ mg/l ¦ 12¦ 50¦ 100¦ 200¦ > 200¦ +-----------------------------------------------------------------------¦ ¦ 7 ¦Sodiu (Na+) ¦ mg/l ¦ 25¦ 50¦ 100¦ 200¦ > 200¦ +-----------------------------------------------------------------------¦ ¦C.5. Poluanți toxici specifici de origine naturală ¦ +-----------------------------------------------------------------------¦ ¦ 1 ¦Crom total (Cr3+ + Cr6+) ¦ µg/l ¦ 25¦ 50¦ 100¦ 250¦ > 250¦ +-----------------------------------------------------------------------¦ ¦ 2 ¦Cupru (Cu2+)5 ¦ µg/l ¦ 20¦ 30¦ 50¦ 100¦ > 100¦ +-----------------------------------------------------------------------¦ ¦ 3 ¦Zinc (Zn2+) ¦ µg/l ¦ 100¦ 200¦ 500¦ 1000¦> 1000¦

25

+-----------------------------------------------------------------------¦ ¦ 4 ¦Arsen (As3+) ¦ µg/l ¦ 10¦ 20¦ 50¦ 100¦ > 100¦ +-----------------------------------------------------------------------¦ ¦ 5 ¦Bariu (Ba2+) ¦ mg/l ¦ 0.05¦ 0.1¦ 0.5¦ 1¦ > 1¦ +-----------------------------------------------------------------------¦ ¦ 6 ¦Seleniu (Se4+) ¦ µg/l ¦ 1¦ 2¦ 5¦ 10¦ > 10¦ +-----------------------------------------------------------------------¦ ¦ 7 ¦Cobalt (Co3+) ¦ µg/l ¦ 10¦ 20¦ 50¦ 100¦ > 100¦ +----------------- -----------------------------------------------------¦ ¦ 8 ¦Plumb (Pb)6 ¦ µg/l ¦ 5¦ 10¦ 25¦ 50¦ > 50¦ +-----------------------------------------------------------------------¦ ¦ 9 ¦Cadmiu (Cd) ¦ µg/l ¦ 0.5¦ 1¦ 2¦ 5¦ > 5¦ +-----------------------------------------------------------------------¦ ¦10 ¦Fier total (Fe2+ + Fe3+) ¦ mg/l ¦ 0.3¦ 0.5¦ 1.0¦ 2¦ > 2¦ +-----------------------------------------------------------------------¦ ¦11 ¦Mercur (Hg)6 ¦ µg/l ¦ 0.1¦ 0.3¦ 0.5¦ 1¦ > 1¦ +-----------------------------------------------------------------------¦ ¦12 ¦Mangan total (Mn2+ + Mn7+) ¦ mg/l ¦ 0.05¦ 0.1¦ 0.3¦ 1¦ > 1¦ +-----------------------------------------------------------------------¦ ¦13 ¦Nichel (Ni)5 ¦ µg/l ¦ 10¦ 25¦ 50¦ 100¦ > 100¦ +-----------------------------------------------------------------------¦ ¦C.6. Alti indicatori chimici relevanti ¦ +-----------------------------------------------------------------------¦ ¦ 1 ¦Fenoli total (index fenolic) ¦ µg/l ¦ 1¦ 5¦ 20¦ 50¦ > 50¦ +-----------------------------------------------------------------------¦ ¦ 2 ¦Detergenti anionici activi ¦ µg/l ¦ 100¦ 200¦ 300¦ 500¦ > 500¦ +-----------------------------------------------------------------------¦ ¦ 3 ¦AOX ¦ µg/l ¦ 10¦ 50¦ 100¦ 250¦ > 250¦ +------------------------------------------------------------------------------+

Analiza caracteristicilor se va realiza conform programului național de monitorizare aflat în funcțiune în România: Manual pentru modernizarea și dezvoltarea Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din România (SMIAR) din 13/01/2006, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 234 bis din 15/03/2006. Monitorizarea caracteristicilor hidrochimice va fi adaptată (în ceea ce priveşte frecvența de prelevare a probelor), în funcție de rezultate.

A.1.3. Monitorizarea ihtiofaunei Ofertanţii vor prevedea în documentaţia trimisă pentru licitaţie

metodologia şi echipamentele necesare pentru monitorizarea altor specii de peşti care nu sunt prevăzute în programul de monitorizare.

Speciile țintă sunt sturionii (Acipenser gueldenstaedti, Acipenser stellatus, Acipenser ruthenus si Huso huso) și mreana (Barbus barbus). Totodata, vor fi monitorizate si celelalte 13 specii de pesti mentionate în tabelul 5, prin pescuit experimental prin metode clasice si pescuit electric.Sturionii sunt cele mai sensibile specii dintre cele care pot fi afectate si sunt de interes international. Dintre celelalte specii, mreana este reprezentativa. In fazele monitorizarii se evalueaza impactul asupra comportamentului in timpul migratiei.

Exemplarele din speciile ţintă trebuie capturate vii si fara a fi rănite. Aceleasi conditii de captură trebuie îndeplinite şi pentru mreană.

26

Numărul de sturioni marcați (toate cele 4 specii împreună) va fi de până la 50 exemplare /sezon de migraţie(primăvară, toamnă) pentru a avea suficient material prelucrabil statistic (minimum 30) si deasemenea suficiente exemplare mari de morun (de peste 2 m).

Numărul de mrene marcate va fi de până la 50 exemplare /sezon de reproducere (primăvara).

Peştii din speciile respective, cu sexul determinat (folosind un endoscop digital cu video recorder) şi mărimea potrivită (mărimea se coreleaza cu greutatea transmiţătorului) trebuie anesteziati. Sunt de preferat masculii pentru a evita alte costuri si din cauza sensibilitatii femelelor. Pentru alegerea tancurilor de pastrare din barca se va tine cont de exemplarele care pot atinge 3 m şi 150 kg. Manipularea pestilor trebuie sa fie rapida si grijulie. Este esentiala folosirea unui echipament chirurgical steril.

Sectoarele afectate de proiect reprezintă doar o parte din teritoriul sturionilor aceștia fiind dependenți atât de condițiile de deplasare (adâncimea apei, turbiditatea) cât și de condițiile de hrănire și reproducere (habitate favorabile, nevertebrate bentonice, specii de pești).Ca obiective generale, monitorizarea sturionilor trebuie să urmărească:

- caracterizarea populațiilor: structura pe vârste și clase de mărime, distribuție, abundență, preferința pentru habitat;

- stabilirea potențialului reproductiv – proporția de femele reproductive;

- urmărirea și confirmarea perioadelor de migrație pentru reproducere, iernare, hrănire;

- caracterizarea habitatelor preferate pentru reproducere și a celor pentru hrănire;

Tabel 3. Perioadele de monitorizare a migrației sturionilor.

Specia Perioada de monitorizare

Habitat Observații

Acipenser gueldenstaedtii (Nisetru, Sturion de Dunare,Sturion rusesc)

Februarie-mai, cu un maximum in aprilie, (pentru exemplarele care se reproduc în anul migrației).

Habitat de reproducere: gropi de 8-20 m ad., cu fund argilos, pietriș sau nisip, ferite de mâlire .

Prioritar este habitatul pentru reproducere.

August-noiembrie, cu un maximum în octombrie (pentru exemplarele care iernează în Dunăre și se reproduc în anul următor).

Prioritar este habitatul pentru iernare și hrănire.

Acipenser ruthenus (Cega)

Aprilie-mai 4-5m ad., în zone de curent, prundiș sau pietriș.

Migrează în amonte.

27

Acipenser stellatus (Pastruga).

Martie-aprilie (pentru exemplarele care se reproduc în același an, în aprilie-mai).

Gropi de 8-10 m adâncime, fund argilos, pietriș sau nisip, ferite de mâlire. Locurile de reproducere sunt actualmente situate în amonte de Hârșova.

Sezonul vară-iarnă (pentru exemplarele care iernează în Dunăre și se reproduc în anul urmator, în aprilie-mai).

Huso huso (Morun, Beluga).

Februarie-mai, cu un maximum in aprilie (pentru exemplarele care se reproduc în anul migrației).

6-20 m ad., fund pietros, crevașe.

Prioritară este modalitatea de migrație.

August-decembrie, cu un maximum în octombrie (pentru exemplarele care iernează în Dunăre și se reproduc în anul următor).

Înainte de execuția lucrărilor se va efectua monitorizarea indirectă – identificarea și urmărirea modificării habitatelor de reproducere (date granulometrice) și a celor de hrănire (date de structură a bentosului). Odată cu evaluarea hidromorfologică se pot identifica gropile de fund, de pietriș ca și aglomerările de detritus și fauna din aceste gropi sau din spatele dunelor hidraulice, habitate preferate de sturioni pentru depunerea icrelor și pentru hrănire. Se va monitoriza biomasa existentă în habitatele de hrănire ale sturionilor. Tehnici de monitorizare necesare :

1. Pentru fiecare localizare a unei aglomerări / concentrări de exemplare se va măsura:

viteza curentului, la jumătatea adâncimii și la 15 cm deasupra fundului albiei (viteza la fund); lățimea canalului și profilul albiei cu curentometru.

2. Este necesară aprecierea caracteristicilor substratului folosind o dragă Eckman pentru a se estima textura :

textură moale, fină, netedă (nisip, mâl) textură rugoasă (pietriș, prundiș) – favorabilă pentru

depunerea icrelor textură dură, netedă (piatră, bolovani) – favorabilă pentru

depunerea icrelor și pentru formarea aglomerărilor de nevertebrate.

28

Datele obținute din monitorizarea parametrilor hidrologici trebuie corelate cu estimarea habitatelor potențiale pentru reproducere – zone cu substrat dur (pietriș, prundiș, gropi argiloase). Pentru obținerea de exemplare care urmează a fi folosite în sistemul de telemetrie trebuie avute în vedere următoarele:

Tehnici de capturare a exemplarelor adulte – pescuit științific aprobat pe baza unui program de lucru. Programul de lucru va fi detaliat in ofertă. Toate avizele și autorizațiile necesare pescuitului științific pentru sturioni cad în sarcina PRESTATORULUI. Exemplarele capturate trebuie corelate cu caracteristicile substratului din perimetrul de captură. Pentru evaluarea cantității de pești se va ține cont de:

– Ghid privind scopul și selectarea metodelor de prelevare a probelor de pești – pagina 16-17

(ASRO Romanian Standard, SR EN ISO 14962 din octombrie 2006) (Tabelul 4).

Sectorul de Dunare analizat va fi înregistrat în categoria V a râurilor, cu o lățime mai mare de 100 m și o adâncime mai mare de 2 m.

Tabelul 4Metode de prelevare a peștilor folosite în diferite habitate ale râurilor categoria V

Metoda de prelevare Habitatul litoral

Mijloc - fund Mijloc, ape-mijlocii

Pescuit electric Pescuit electric by wading

C HA HS H

Pescuit electric de pe vas

C HA HS H

Setca Voloc (setca de pe plaja)

C M A M S M

Setca simplă C L A M S L

TraulerTrauler de fund C H

A HS H

Push net C L LA L LS L L

Setci cu sirec Setca de fund C M M

A M M S M M

29

Setca verticală C M MA M M S M M

Setca în derivă C MA LS L

Trammel net C MA MS L

Plase agățate Plase ancorate de mal

C H HA H HS H H

Plase ancorate de vas

C H HA H HS H H

Capcane Coș C L L

A L LS L L

Fyke net C MA MS L

Plasă capcană C MA MS L

Capcană în fluviu

C HA HS M

De undiță C LAS

Cârlige și undițe C LA LS L

Hidroacoustic CA HS L

Înregistrare video

C HA HS M

Numărător de pești

CA HS

C –compoziția speciilor; A – abundența; S - structura pe vârste; H -metodă extrem de adecvată; M - metoda mediu adecvată; L -metodă neadecvată. a -numai în zonele cu un max. adâncimea apei de 2 m b -numai în zonele cu un nivel scăzut al curentului sau în ape stătătoare

30

c -nivelul de adecvare poate fi modificat în M dacă se utilizează metode de pescuit calificate și obligatorii.

Capturarea :

În fiecare braț lateral trebuie să se ia mostre din trei locaţii diferite: secțiunea de deschidere aproape de lucrările de construcţii, secţiunea de mijloc şi secţiunea de jos. Sturionii ar trebui să fie de preferință de sex masculin. Pentru alegerea dimensiunilor tancurilor și bărcilor trebuie să se ia în considerare lungimi ale peștilor de până la 2m și greutăți de până la 150 de kg. Manipularea și eliberarea va trebui să fie atentă și rapidă pentru a evita rămânerea în urma a peștilor marcați. Se va utiliza echipament de chirurgie steril.

În cazul pescuitului electric vor fi eșantionate cel putin 10 fâșii de 400 m lungime pe timp de zi si 4 fâşii suplimentare noaptea. Fâşiile trebuie amplasate astfel încât toate tipurile majore de habitate să fie acoperite. Fiecare fâşie trebuie să fie măsurată şi poziţionată cu GPS-ul pentru standardizarea rezultatelor.

În cazul capturării cu plase, fiecare plasă trebuie măsurată(lungime, greutate), trebuie înregistrat timpul de expunere și plasele trebuie poziţionate cu GPS-ul pentru standardizarea rezultatelor. Cel puțin 2 plase trebuie să fie întinse peste noapte în fiecare locaţie (capătul de sus, la mijloc şi la capătul de jos al braţelor laterale).

Sturionii sunt capturaţi cu o plasă specială (setca) cu ochiuri mari. In general sunt plase de lungimi mari de aprox. sute de metri şi 2,5m lăţime şi ce sunt sustinute de sisteme plutitoare cu greutăţi, foarte aproape de fundul apei, întrucat sturionii înoată la 4-5m până la 16-17m adâncime. Unul din capetele setcii merge în derivă fiind prins într-o matiţă plutitoare, care se duce spre centrul râului, şi la celălalt capăt de o barcă. În acest fel sunt capturati sturionii care înoată în amonte.

Colectarea alevinilor: sistem de doua plase conice, una la suprafata (0,5 m2, ochiuri de 500 µm) si alta mentinuta la 5-10 cm de fund (1,5 m2, ochiuri de 1200 µm); simultan se masoară temperatura, oxigenul dizolvat şi conductivitatea la suprafaţă şi la fund.

Documentarea habitatelor:Pentru a se putea interpreta corect raspunsul comunitatilor de pesti la

modificarile de habitat se va efectua anual o cartografiere la scară mare (precizie 50-100 m) a habitatelor care să acopere cel puțin habitatele :

malurile puţin adânci (stadii juvenile/de puiet); zone cu curent lent sau stătătoare (stadii juvenile); bazine adânci (habitat de iarnă); vegetaţii riverane sau submerse (habitat de depunere a icrelor,

etapele juvenile).Pentru fiecare pătrat din grila de cartografiere a habitatelor de 50-100

m se vor cartografia următorii parametri: viteza de curgere :0 m/s, <1 m/s, >1 m/s; adâncimea apei: <1m, 1-5 m, >5 m; vegetaţia : macrofite submerse, stuf sau vegetaşie ierboasă de

mal, vegetaţie de pădure de mal; substrat: noroi, nisip, pietriş, piatră.

Se va efectua un bilanț al habitatelor și se vor documenta modificările de-a lungul anilor.

31

Colectarea alevinilor: sistem de două plase conice, una la suprafață (0,5 mp, ochiuri de 500 µm) și alta menținută la 5-10 cm de fund (1,5 mp, ochiuri de 1200 µm); simultan se măsoară temperatura, oxigenul dizolvat și conductivitatea la suprafață și la fund. Migrația pe orizontală de-a lungul fluviului şi migrația pe verticală în coloana de apă trebuie urmărită prin sistemele de telemetrie în perioada de premonitorizare dinaintea execuției lucrărilor, în perioada de monitorizare pe timpul execuției, precum și monitorizare în perioada post execuție. Migrația puietului: în primele stadii, după eclozarea din primavară, migrează în amonte pentru hrănire (foarte importantă fiind temperatura apei) iar în vară migrația are loc în aval. Sunt necesare ambarcațiuni pentru fluviu, echipamente de capturare și marcare a sturionilor, echipamente pentru telemetrie. Pentru obținerea datelor se vor folosi sisteme performante de telemetrie cu următoarele caracteriestici:

wireless transmițător atașat la baza înotătoarei dorsale la exemplarele adulte și anterior față de aceasta înotătoare la exemplarele subadulte

Receptor mobil cu două hidrofoane Receptoare automate cu datalogger Hidrofoane wireless Transmițătoare Peştii marcaţi vor fi urmăriţi la nivelul pragului de fund folosind o cameră

mobilă DIDSON, acustică şi video. Astfel se obţin imagini chiar şi în apă tulbure şi astfel se urmăreste comportamentul în condiţiile întâlnirii unui obstacol sau în condiţii hidraulice neobişnuite. Informaţiile privind comportamentul trebuie combinate cu rezultatele măsurătorilor de adâncime şi viteză a curentului obţinute cu sonarul şi 3D ADCP si 3D ADV. Informatiile sunt esentiale pentru:

(1) dovedirea sau nu a fezabilitatii constructiei (2) pentru imbunatatirea constructiei in raport cu raspunsul pestilor, daca este necesar.

Trebuie avute în vedere două ipoteze de lucru pentru cercetarea telemetrică: - peștii – adulții cât și juvenilii - caută în mod activ mozaicul de

habitate favorabile (preferință pentru habitat și pentru o anumită sursă de hrană, preferință pentru o anumită adâncime)

- peștii se deplasează întâmplător – ipoteza de nul Este necesar să se precizeze în ofertă PROGRAMUL DE SIMULARE A TRASEELOR DE MIGRAȚIE și să se comparare cu datele obținute prin telemetrie. Verificarea ipotezelor se face prin prelucrarea statistică a datelor obținute. Măsurarea turbidității este de asemenea foarte importantă, atât pentru adulții reproducători cât și pentru puiet. Icrele sunt influențate negativ de o turbiditate crescută în timp, dar puietul este favorizat, fiind mai greu de depistat de speciile prădătoare.

Comunitatile de peşti din cele doua braţe afectate de lucrări vor fi monitorizate în vederea identificării modificărilor compoziţiei în specii şi a distribuţiei claselor de vârstă, modificări ce pot fi determinate de alterarea regimului curgerii (temperatura apei creşte, scade viteza curentului, se schimbă compoziţia comunitătilor de plante acvatice ). Sunt necesare şi diferite metode complementare pentru a obţine suficiente informatii asupra comunitătilor de peşti şi de asemenea va fi necesară estimarea sezonieră a stocurilor.

32

In paralel se vor carta habitatele, operatiune esenţială pentru identificarea habitatelor disponibile şi pentru diferenţierea dintre modificările induse de construcţie şi alte modificări.

Deoarece nu este posibilă o evalure a întregului stoc de pesti dintr-un râu mare, cum este Dunărea, sau dintr-un sector de râu, trebuie obţinute probe reprezentative pentru a se putea estima modificările în privinţa compoziţiei în specii sau în structura pe vârste a populaţiilor. Astfel, majoritatea speciilor potentiale care traiesc in zona trebuie sa fie urmarite prin diferite metode si in diferite sezoane.

Se vor gasi sinergiile cu alte lucrari ce se executa in zona, de exemplu cele ale ANPA sau alte proiecte.

Monitorizarea altor specii de peşti, menţionate în Anexa 6 / OM 1964/2007 (tabel 5) se va realiza prin pescuiri experimentale (ştiinţifice) cu echipamente de pescuit electric sau cu un voloc, în zona malurilor, la adâncime redusă , sau în senal, în zona pelagială (în special pentru scrumbie) cu setci, anual, în perimetrele de lucru, astfel:

Tabel 5. Specii de peşti, menţionate în Anexa 6 / OM 1964/2007Specia Perioada de monitorizare

Alosa tanaica Aprilie-maiAlosa pontica (Alosa immaculata)

Aprilie-mai

Gobio albipinnatus Iulie-septembrie Gobio kessleri Iulie-septembrie Rhodeus sericeus amarus Iulie-septembrieMisgurnus fossilis Iulie-septembrie Gymnocephalus schraetzer Iulie-septembrieGymnocephalus baloni Iulie-septembrie Cobitis taenia Iulie-septembriePelecus cultratus Iulie-septembrieZingel zingel Iulie-septembrie Zingel streber Iulie-septembrieAspius aspius Iulie-septembrie

Monitorizarea mrenei. Procedura de lucru va consta din următoarele etape:

- Anestezierea peştilor capturaţi – peştii sunt ţinuţi într-o recipient cu apă în care s-a adăugat anesteziantul, timp de 2-3 minute;

- Măsurarea lungimii şi determinarea greutăţii peştelui;- Prelevarea a câţiva solzi pentru determinarea vârstei;- Fixarea radio-emiţătorului;- Peştele marcat este păstrat într-un recipient cu apă din râu

până îşi revine complet;- Eliberarea peştelui în locul în care a fost capturat. După 36 –

48 ore de la eliberarea peştelui, timp în care acesta îşi revine complet, începe urmărirea peştelui.

Microemiţătoarele (tagurile) nu trebuie să depăşească 2% din greutatea peştelui. Emiţătoarele sunt fixate de corpul peştelui cu ajutorul unui ac şi fir chirurgical steril, care traversează o dată corpul peştelui, pe sub înotătoarea dorsală. Peştii cu emiţătorul fixat primesc un număr şi fiecare peşte va fi înregistrat cu cifra frecvenţei de radio-detecţie, data şi ora prelevării şi marcării peştelui. Zonele prin care trece firul chirurgical vor fi

33

badijonate cu un gel conţinând substanţe bactericide, pentru a preveni apariţia unor eventuale infecţii.

Se recomanda utilizarea unui echipament de radio-detecţie cu receptoare portabile care funcţionează în gama de frecvenţe 150 Hz – 650 MHz şi emiţătoare de tip microtag.

Aceste microemiţătoare permit urmărirea deplasărilor peştelui fără înlocuirea bateriei. Fiecare emiţător are un cod unic. Emiţătoarele au o rată de transmisie de o pulsaţie la 1,8 secunde, lungimea pulsaţiei fiind de 10 milisecunde. Dimensiunile emiţătorului sunt: 7 x 7 x 4 mm.

Sectoarele/punctele propuse pentru monitorizarea sturionilor Argumentație: proiectul poate induce modificări importante asupra populațiilor de sturioni, în mod direct, funcționând ca barieră și indirect, prin afectarea habitatelor de hrănire și reproducere. Monitorizarea trebuie organizată pe tot sectorul cuprins între Călărași și Brăila. Receptoarele (hidrofoanele) fixe care înregistrează semnalele exemplarelor marcate trebuie amplasate în punctele:

Stația 1 urmărește peștii care se deplasează în aval de locul de eliberare (între stația 1 si 2 /3) și în afara zonei de studiu;

Stația 2 urmărește peștii care se deplasează în amonte / în aval prin brațul Borcea superior și astfel evitând pragul de fund;

Stația 3 urmărește peștii din brațul Bala în cele din urmă , înainte de a ajunge la pragul de fund (la migrația în amonte ) sau dupa ce migrează în aval peste prag;

Stația 4 urmărește peștii care trec cu succes peste pragul de fund (migrația în amonte) sau reintră în zona de studiu ( migrația în aval);

Stația 5 urmărește peștii care fie nu au trecut de stația 4 în timpul migrației în amonte și se întorc prin brațul Dunărea Veche, fie detectează peștii care evită pragul în migrația lor în aval.

34

Fig. 7. Stațiile de telemetrie pentru monitorizarea sturionilor la punctul critic 01

In cadrul monitorizarii ihtiofaunei se vor introduce doua puncte suplimentare pentru pasajul de pesti – amplasate la intrarea si iesirea din acest pasaj.

Sunt necesare următoarele activități de monitorizare: stabilirea a 5 puncte de observare, 5 receptoare fixe + hidrofoane; realizarea a câte 10 profile în punctele critice Bala și Caleia, de 3 ori în

intervalul realizării monitorizării, total 30 profile a câte 3 stații fiecare pentru evaluarea structurii sedimentelor și aglomerărilor de faună

Măsurarea vitezei curentului la suprafață/fund, în perioadele februarie-mai și octombrie, săptămânal;

Pescuit experimental pentru capturarea sturionilor si a mrenei și atașarea dispozitivelor de semnalizare: până la 50 dispozitive pentru fiecare specie, pentru asigurarea relevanței datelor;

Pescuit experimental pentru aprecierea cantitativă a puietului; Amplasarea hidrofoanelor fixe.

Este necesară capturarea/recapturarea exemplarelor de sturioni astfel: - în 5 sectoare, câte două sezoane/an pentru 6 ani; - 4 bărci / sector; Este necesară prelevarea probelor de bentos și prelucrarea

materialului biologic în laborator:- prelevare 90 probe bentos - deplasare pe apă, 30 profile x 3 probe

în 3 deplasări;- 90 probe bentos x 1 zi prelucrare (triaj, identificare grupe

taxonomice). Se va detalia în ofertă repartiția în timp a probelor de bentos în perioada de premonitorizare dinaintea execuției lucrărilor, în perioada de monitorizare pe timpul execuției, precum și de monitorizare în perioada post execuție.

Este necesară instalarea, urmărirea și întreținerea echipamentelor de înregistrare în 5 puncte de observații – 5 receptoare fixe x 90 zile supraveghere + întretinere 5 receptoare fixe x 90 zile.

35

Tabel 6 Necesarul minim de echipament pentru monitorizarea sturionilor

Echipament Observații Transmițător extern, se atașează la înotătoare Hidrofon direcțional necesită personal de supraveghere

Hidrofon cu cablu Se cuplează la un receptor de pe mal

Hidrofon wireless

Cost transmisie

Echipamente adiționale (antenă, plutitori, cabluri, convertor, sistem de direcționare, telecomandă, baterii, ancoră)

10 bucăți, personal redus, dar costuri suplimentare de transmisie.

Pentru un numar suficient de exemplare astfel încât studiul să fie relevant în condițiile actuale ale stocului populațional

Receptor automat cu datalogger 5 bucăți

Se vor folosi transmitatori acustici codificati pentru ca semnalul sa poata fi detectat in conditiile locale – transmitatorii radio nu vor fi detectati. Durata de functionare a bateriilor trebuie a fie de cel putin 9 luni pentru mreana si 36 luni pentru sturioni (un sturion nu se intoarce in fiecare an). Distanta de detectare trebuie sa fie pe o raza de cel putin 1 km. Daca este greu de gasit o baterie cu durata de functionare de 36 luni s-ar putea reduce frecventa semnalului, desi aceasta n-ar fi o optiune potrivita.

Deoarece capturarea implica riscuri privind starea de sanatate a pestilor, trebuie sa fie cel putin 1 expert sau un supervizor extern care sa mai fi fost implicat in operatiuni de capturare si marcare.

A.1.4. Monitorizarea florei și faunei acvatice

a) Monitorizarea florei acvatice Parametri (valorile sunt centralizate într-o bază de date):

Compoziția fito planctonului, Abundența fitoplanctonului, biomasa fitoplanctonului, Compoziția, abundența macrofitelor submerse.

. Metodologie

Informații legate de compoziția, abundența numerică și biomasa fitoplanctonului sunt date de prelucrarea unei probe medii prelevată înaintea începerii lucrărilor. Prelevarea se va realiza cu Patalasul, iar concentrarea cu fileul planctonic. Proba medie constă în 3 sub-probe, una prelevată în vecinătatea malului stâng, una pe talveg iar cealaltă în vecinatatea malului drept. Prelevarea se va face o dată în sezonul de mijloc al dezvoltării. Identificarea speciilor se va face la microscop, iar numărarea pe lame.

Compoziția, abundența macrofitelor submerse va fi de asemenea estimată pe baza a 3 probe medii prelevate la același moment cu cele de fitoplancton.

36

Prelevarea se va realiza cu draga având deschiderea de 20 cm x 50 cm, dragând pe o lungime de 10 m în vecinătatea malurilor. b) Monitorizarea faunei acvatice Utilizarea schimbărilor în structura comunității pentru a monitoriza poluarea, implică nevertebratele bentonice iar acest grup este considerat cel mai adecvat indicator de calitate a apei în țările UE. Deci există indici biotici bazați pe toleranța macronevertebratelor bentonice sau altor organisme la condițiile de oxigen scăzut și efectele poluării organice asupra structurii comunității. Aplicarea acestor indici biotici combinați cu măsurătorile parametrilor fizici și chimici oferă cele mai bune rezultate privind poluarea chimică și fizică a apei. Procedura de probare biologică aleasă este concentrată pe macronevertebrate și conduce către evaluarea locurilor de hrănire a sturionilor. Macronevertebratele așa cum s-a menționat, sunt indicatori ai sănătății râului, deoarece ele ocupă un rol central în lanțul trofic al sistemului acvatic; multe trăiesc în apă mai mult de un an; (ele nu pot scăpa așa ușor de poluare, ex. pestii).

Utilizarea unei chei de nevertebrate sau a unei hărți de identificare a organismelor este foarte utilă. Indicii biotici sunt instrumente necesare pentru monitorizarea integrată a calității apei:

Indexul biotic RMWP (Romanian Biomonitoring Working Protocol) cuprinde mai multe categorii taxonomice ale macronevertebratelor acvatice.

Forma preliminară a sistemului de evaluare folosit în Romania este un scor modificat în conformitate cu BMWP al UK sau Spaniei, însă îl vom numi RMWP (Romanian Biomonitoring working party). Acesta conține mai multe familii decât celelalte familii europene. Valorile, sau așa numitele scoruri de senzitivitate, ale acestor noi familii au fost reevaluate. Astfel, tuturor familiilor li s-a acordat o valoare. Suma valorilor familiilor reprezintă scorul biotic românesc. De asemenea, se va calcula scorul mediu biotic (scor/nr de taxoni), și se va numi abundența relativă RBMWP. Valoarea pentru fiecare familie se modifică în funcție de fiecare abundență relativă din probă. Taxonii sunt caracterizați ca: prezenți, comuni sau abundenți. Efectul de sezon pe macronevertebratele bentonice este, de asemenea, luat în considerare, deoarece eșantionările trebuie luate în fiecare sezon sau, dacă nu este posibil, un eșantion la sfârșitul primăverii. De asemenea, influența habitatelor a fost luată în considerare în scorurile biotice în conformitate cu metodologia Lincoln Index, care ia în considerare daca prelevarea de probe pe site este formată din mai multe microhabitate diferite (bogat) sau nu (sărace). Evaluarea finală depinde de această clasificare.

Pentru fauna acvatică se vor folosi macronevertebratele bentonice, în sectorul lucrărilor fiind prezente oligochete lumbricide, crustacee gamaride și corofiide, bivalve (Dreissena polymorpha, formează structuri de tip recifal caracterizate prin aglomerarea de oligochete și crustacee), larve de insecte trichoptere (genul Hydropsyche) și chironomide. Pentru fiecare asociație de macronevertebrate bentonice identificată, se va calcula valoarea indicelui de diversitate Shannon. Se vor face prelevări în amonte și în aval de punctul critic și se vor întabela valorile calculate pentru indicele de diversitate, în vederea comparării cu rezultatele ulterioare.

37

Prelevarea se va efectua de 2 ori pe an în fiecare an în timpul nivelului maxim al apei și în timpul nivelului minim al apei. Prelevatorii de specii macronevertebrate sunt atât calitativi cât și cantitativi, direcți și de colonizare. Locatiile de prelevare sunt:

-Lângă mal în 2 puncte de-a lungul pragului de fund pe ambele maluri ale brațului Bala.

-Lângă maluri în 2 puncte pe ambele maluri ale Dunarii Vechi; -2 profile în amonte și aval de brațul Bala - prelevare de probe la

adâncime.Date fiind condițiile specifice pentru sectorul de Dunăre, se urmărește

ghidul Metodologic pentru prelevarea probelor de specii de macronevertebrate în apele adânci - pentru prelevatorii de colonizare calitativi și cantitativi (ASRO Standard Român, SR EN ISO 9391 din noiembrie 2000)

Tabelul 7 Echipamentul necesar pentru prelevarea probelor de bentos și procesarea în laborator a materialulului biologic. Substrat Silt

(mal, sediment)

Nisip Pietriș Pietris Pietrișmare

Foarte mari pietriș

Dimensiune particule (mm)

< 0,1 0,5 to 4

0,5 to 32

16 to 32

64 to l128

> 128

Prelevatori calitativi Bodengreifer greu Bodengreifer Birge-Ekman Draga naturalistului - mare Draga naturalistului - medie

+ +

+ +F

+

+

+

+

+

+

+

+

+

+F

+F

Prelevatori cantitativi Bodengreifer greu BodengreiferBirge-Ekman Probe pneumatice 1) FBA

+ +

+ +F

+

+

+ + + +

1) prelevatorul pneumatic este utilizat pentru un debit de 200 l/min

Tabelul 8. Dimensiuni recomandate la găurile plasei la prelevarea de bentos Obiectivul studiului Maxim Comentarii

38

gaură

Studiul biologic general. Date pentru cercetători utilizând indexul biotic

0,5 sau 0,7 Este posibil ca primele stadii de dezvoltare a unor insecte să nu fie capturate

Pentru studiul de rutină, cu date mai complexe

0,5 Capturarea insectelor ce au depășit primul stadiu de dezvoltare

Pentru studii speciale, ce necesită date detaliate

0,25 Capturarea insectelor în primele stadii de dezvoltare și a organismelor foarte mici ce pot fi utile în determinarea calității apei

Pentru interpretarea prezenței în probe a exemplarelor de macronevertebrate bentonice se utilizează ghidul pentru interpretarea datelor biologice de calitate obținute din studiul indivizilor de macronevertebrate bentonice (ASRO Standard, SR EN ISO 8689 - Septembrie 2003).

Tabelul 8a. Clase de calitate pentru macronevertebratele bentonice Clasele de calitate pentru macronevertebratele bentonice

Observații

Foarte bun Comunitatea urmărită corespunde în totalitate sau aproape în totalitate condiților în care nu există factori antropici de stres sau în care aceștia sunt considerați nesemnificativi.

Bun Există mici modificări în comunitatea urmarită, prin comparație cu comunitatea de referință.

Moderat Componența comunității urmărite diferă moderat de comunitatea de referință. Principalele grupe taxonomice ale comunității de referință sunt absente.

Rău Componența comunității urmărite diferă semnificativ de comunitatea de referință. Multe grupe taxonomice ale comunității de referință sunt

39

absente. Foarte rău Comunitatea urmarită este

puternic afectată. Sunt prezente doar grupele taxonomice capabile să trăiască în condiții extreme de stres.

Monitorizarea habitatelor fluviului La principalele trei puncte critice (01, 02 și 10) o evaluare a habitatelor trebuie să aibă loc, folosind metoda de teren pentru Monitorizarea Habitatelor Râului (River Habitat Survey - RHS) (Agentia de Mediu Marea Britanie, 1997). Metoda de teren RHS este o colecție sistematică de date asociate cu structura fizică a cursurilor de apă bazate pe o lungime standard de 500 m de unitate de râu. În cele din urmă, măsurătorile transversale ale apei, ale înălțimii malului și ale adâncimii apei, trebuie să se facă într-o singură locație reprezentativă. Pentru fiecare site se evaluează un scor, Habitat Quality Assessment (HQA). Acest scor se bazează pe prezența și caracteristicile habitatului faunei sălbatice cunoscute, valoare înregistrată în timpul studiului. În acelasi timp, Habitat Modification Score (HMS) este, de asemenea, calculat (Tabelul 9). Acest scor exprimă gradul de modificare artificială a structurii fizice a canalului. Ulterior site-urile trebuie să fie clasificate în functie de cele 6 categorii HMS utilizate în Marea Britanie (Raven et al., 1998).

Tabelul 9 – Scorul modificării habitatelor - Habitat Modification Score (HMS) 0 nemodificat 1 – 2 semi-natural 3 - 8 mai degrabă nemodificat 9 – 20 evident modificat 21 – 44 serios modificat >= 45 extrem de modificat

Cât privesc procedurile de monitorizare pentru macronevertebratele bentonice, acestea se vor aplica conform: “Standardisation of River Classifications-Framework method for calibrating different biological survey results against ecological quality classifications to be developed for the Water Framework Directive”. Metoda de probare în vederea estimării bogăției în specii este “RIVPACS Macro-invertebrate Sampling Protocol” – din Directiva Cadru Apă, la care se adaugă și sistemul românesc de monitorizare pentru calitatea apelor curgatoare. Metodologia de prelevare a probelor se regăsește în SR EN ISO 8689-1 / 2003, ASRO-Calitea Apelor - Clasificarea biologică a Râurilor, partea 1: Ghid privind interpretarea analizelor datelor privind calitatea biologică a macronevertebratelor bentonice – pag 5 și în SR EN ISO 9391 / 2000 Prelevarea în apele adânci pentru neveretebrate.

Gradul de conectivitate a habitatelor acvatice Lungimea uscatului râului este un indicator al gradului de conectivitate laterală. Cu cât avem un mal mai lung, cu atât este mai mare interacțiunea între apă și uscat. Pe cursurile de apă naturale, lungimea uscatului poate

40

atinge 25 km pe râu-kilometru, disponibilitatea habitatelor acvatice rămânând relativ constantă în timp, în ciuda fluctuațiilor majore ale nivelului apei. Cu toate acestea, în secțiunile canalizate, lungimea uscatului este redusă la un minimum de 2 km pe râu-kilometru. Folosită ca indicator, lungimea uscatului oferă avantajul că se poate determina/analiza în Dunăre și că este puternic sensibilă la schimbările hidrologice și morfologice. În plus, lungimea uscatului este pozitiv corelată cu diversitatea speciilor de pești tineri, sau cu numărul de perechi de reproducție de păsări limnicole.

A.1.5. Monitorizarea florei și faunei terestre

a) Monitorizarea florei terestre În punctul critic Bala-Caragheorghe-Turcescu, pentru sistemul de monitorizare vor fi selectate 2 transecte de-a lungul râului. În primul transect se vor stabili 3 parcele permanente (ploturi) de 600 mp (30 m x 20 m), amplasate în principalele tipuri de vegetație. Pentru fiecare bandă de material excavat, înaltă de 2 m, lată de 5 m se vor stabili câte 5 suprafețe permanente dispuse sistematic pe suprafața benzii. În transectul doi se va stabili o singură parcelă permanentă. În fiecare an, în luna iulie, în fiecare parcelă se va face un releveu floristic.

Monitorizarea efectelor asupra florei acvatice se va realiza prin evaluări în zonele adiacente pragurilor de fund și a apărărilor de mal. Monitorizarea efectelor asupra florei terestre se va realiza prin evaluari în zonele adiacente apărărilor de mal și a digurilor de dirijare. Deoarece în punctele de execuție ale lucrării nu sunt prezente specii vegetale cu statut special de conservare (specii care se regăsesc pe anexele directivei habitate, specii prezente pe lista roșie a plantelor, endemisme etc.) care să necesite monitorizarea efectivelor populaționale, monitorizarea se va limita la :

lista de specii (flora zonei), bogăția de specii , parametrii ce caracterizează vegetația din acea zonă.

Evaluarea și interpretarea rezultatelor o vor face experți recunoscuți ca specialiști în domeniu. Sistemul de monitorizare al vegetației cuprinde atât ecosistemele terestre cât și cele acvatice și este structurat în trei pași: înainte de începerea lucrarilor de execuție, în timpul lucrărilor de execuție și după finalizarea lucrărilor de execuție.

Parametri Monitorizarea înainte de începerea lucrărilor, generează date privind starea de referință și cuprinde un număr mare de parametri : tipul de habitat, tipul de arboret, inventarul arborilor din zona afectată, bogăția de specii , gradul de acoperire al vegetației, înălțimea medie a vegetației, gradul de colonizare al vegetației, raportul între hidrofite și mezofite, compoziția, abundența și biomasa fitoplanctonului și a macrofitelor submerse, numărul de specii invazive. Valorile acestor parametri se vor centralizate într-o bază de date.

41

MetodologieTipul de habitat ( teren cu vegetație forestieră sau pădure, zonă umedă,

teren înierbat) va fi stabilit în funcție de tipul de vegetație dominant. Cu ajutorul orto-fotoplanurilor se vor stabili principalele tipuri de vegetație și ponderea fiecărui tip de vegetație. Această activitate va fi repetată la fiecare 5 ani și vor fi comparate datele obținute. Metoda care stă la baza stabilirii eșantionului în care se fac măsurători ale parametrilor ce caracterizeaza vegetația terestră și care sunt parte integrantă a sistemului de monitorizare este metoda quadratelor. Pe baza acestei metode au fost stabilite mărimea și numărul ploturilor permanente și a quadratelor.

Quadratele vor fi delimitate în teren cu ajutorul ramei metrice (fig. 8). Tipul de arboret, inventarierea arborilor (stabilirea speciilor la care aparțin arborii respectivi și ponderea acestora)

Arborii vor fi inventariați în ploturi permanente de 600 mp (dreptunghiuri de 30m x 20m), pentru întreaga suprafață. Inventarierea va consta în identificarea speciilor de arbori prezenți în plot și numărul indivizilor aparținând fiecărei specii. La delimitarea ploturilor poate fi utilizat LGD-ul, VERTEXUL sau ruleta.

Consistența arboretului Pentru evaluarea gradului de acoperire al coronamentului arborilor se vor număra suprafețele neumbrite (luminișurile) cu suprafața mai mare de 1mp. La numărarea luminișurilor se poate utiliza rama metrică (de aceea acestea nu trebuie să fie mai mici de 1 mp).

Gradul de acoperire al coronamentului.Gradul de acoperire al coronamentelor va da informații legate de

trecerea de la o zonă cu vegetație forestieră la care gradul de acoperire poate fi de 1% (apare un singur arbore sau 2-3 răzleți) până la 85%. Odată depașit acesta, putem spune că este vorba de o pădure. Pragul de 85% este pragul de separare între vegetație forestieră și pădure.

Bogăția de speciiVa fi estimată în urma unui releveu floristic, care va consta în identificarea tuturor speciilor de plante prezente în suprafețele de probă. Releveul floristic se va realiza în eșantioane stabilite prin metoda qudratelor. Analiza stratului ierbos se va face prin analiza a 5 quadrate (suprafețe de probă) egale (1m x 1m ) delimitate în fiecare parcelă și distribuite aleator.

42

Fig.8 Rama metrică (quadrat)

În aceste suprafețe de probă vor fi identificate speciile și distribuite pe hidrofite (Alisma plantago-aquatica, Butomus umbellatus, Cicuta virosa, Iris pseudacorus, Lemna trisulca, Nymphoides peltata, Oenanthe aquatica, Phragmites australis, Salvinia natans, Sagittaria sagittifolia, Typha latifolia, T. angustifolia) mezohidrofite (Juncus sp., Carex sp., Eleocharis sp., Equisetum palustrae, Gallium palustrae, Bidens frondosa, Stallaria aquatica, Polygonum hydropiper, P. mite, Scirpus sylvaticus, Lysimachia nummularia, Lythrum salicaria, Lysimachia vulgaris, Mentha longifolia, Myosotis scorpioides, Ranunculus repens, Rorippa palustris, Solanum dulcamara) și mezofite. Rezultatul releveului floristic va concluziona lista de specii și bogăția specifică. Bogăția de specii se exprimă numeric, deci va fi un număr natural întreg. Analiza bogăţiei de specii se face anual în luna iulie. Pentru determinarea bogăției specifice este nevoie de realizarea listei de specii. Listele de specii la diferitele momente se pot compara cu MVSP-ul și astfel se pot pune în evidență modificările care apar și dacă acestea sunt semnificative sau nu. La vegetația ierboasă pentru delimitarea quadratului se utilizează quadratul (rama metrică).

Gradul de acoperire al vegetației, înălțimea medie a vegetației

Gradul de acoperire se va stabili pentru fiecare quadrat. Gradul de acoperire va fi evaluat ca raportul dintre suprafața umbrită de plante din quadrat și suprafața totală a quadratului. Gradul de acoperire pentru vegetația ierboasă se exprimă procentual: cât la sută din suprafața fiecărui quadrat este umbrit, după care se face o medie pentru cele 5 quadrate în care s-au realizat și releveele floristice (Q1, Q2, Q3, Q4, Q5) din plotul de 600 m2 în care acestea sunt distribuite aleator. Gradul de acoperire se va urmari în ploturile permanente și dă informații despre viteza de refacere a covorului vegetal.

Gradul de colonizare al vegetației, viteza de colonizare Gradul de colonizare al malurilor și ostroavelor cu vegetație se va stabili

prin marcarea unor linii permanente dintre substratul nud și cel acoperit cu plante. Viteza de colonizare va fi apreciată ca raportul între suprafața nou populată de către plante cu un grad de acoperire mai mare de 15% și intervalul de timp în care s-a realizat extinderea suprafeței. Viteza de colonizare se va urmări la interfața apă uscat și va informa despre noile zone apărute și viteza de acoperire a acestora.

Numărul de specii vegetale invaziveVor fi identificate speciile invazive și se va calcula proporția acestora în

raport cu cele autohtone. Semnificația fiecărui parametru și valorile prag se pot citi în tabelul 10

Tabelul 10. Indicatori / valori-limită pentru monitorizarea vegetației Nr. crt

Parametrul (indicator)

Metoda de măsurare

Semnificația parametrului

Valori prag

1 Tipul de habitat*(indicator complex)

Observații ale vegetației sau speciilor de plante dominante

Indică dacă s-au realizat modificări majore ireversibile

Un strat din structura verticală a vegetației, sau modificări ale înălțimii

43

medii în cazul vegetației monostratificate.

2 Tipul de arboret** (indicator complex)

Sistemul de clasificare al tipologiilor forestiere

Indică daca este o vegetație mai dinamică sau cu o evoluție mai lentă în timp; indică gradul de stabilitate/vulnerabili-tate

O singură clasă de diametre sau mai multe (echien/plurien (same age of the trees /different age) O singură specie de arbori sau mai multe (monospecifică/mixta)

3 Compoziția arboretului**

Inventarul speciilor

Indică echitabilitatea

= 1 pădure monospecifică, echiena

4 Consistența arboretului**

Raportul dintre numărul de arbori și suprafața ocupată de aceștia

Indică dacă este densitatea optimă, dacă s-au tăiat arbori.

> 0.8 indică un arboret în care nu s-au facut tăieri

5 Gradul de acoperire al coronamentului*

Proporția umbrită reprezentată de proiecția coronamentului pe sol

Indică dacă zona respectivă este pădure sau teren forestier.

> 85% pădure < 85% teren împădurit

6 Bogăția de specii*

Releveul floristic, inventarul speciilor prezente

Indică dacă apar modificări reversibile în comunitățile vegetale

150-200 specii ierboase

7 Gradul de acoperire al vegetației ierboase*

Proporția umbrită de către plantele ierboase

Împreună cu înalțimea medie a vegetației indică gradul de heterogenitate al vegetației

15% -100%

44

8 Gradul de colonizare al vegetației**

Marcarea prin benzi permanente

Indică vechimea covorului vegetal

Extinderea cu peste 15 % în cazul speciei Rubus caesius

9 Raportul între hidrofite și mezofite*

Analiza releveului floristic

Indică oscilațiile nivelului hidrologic

Peste 50% hidrofite indică un nivel hidrologic ridicat și permanent

1 Viteza de colonizare**

Raportul dintre lungimea zonei nou colonizate și intervalul de timp în care s-a făcut colonizarea

Indică capacitatea de expansiune a vegetației

>1 m liniar în frontul de avansare per an

1 Numărul de specii vegetale invazive*

Analiza releveului floristic

Indică gradul de vulnerabilitate al comunităților vegetale, cu cât numărul speciilor invazive este mai mare cu atât comunitatea vegetală este mai vulnerabilă

Apariția a cel puțin 3 specii invazive

b) Monitorizarea avifaunei- păsări Se vor selecta în funcție de ploturile permanente alese pentru vegetație,

3 pătrate (unități de probă) pe Ostrovul Turcescu și 1 pătrat pe Ostrovul Mic pentru ca datele colectate să se poată corela cu cele obținute pentru vegetație. Observațiile de noapte vor cuprinde între 3-5 puncte pe Turcescu.

Parametri Monitorizarea avifaunei în cazul ecosistemelor acvatice și terestre, depinde de cerințele ecologice ale speciilor de păsări identificate. Datele colectate reprezintă, estimări ale tendinței populațiilor și distribuția speciilor de păsări acvatice și terestre în timpul perioadei de cuibărit, în timpul migrației de primavără și toamnă, aglomerările din timpul iernii, distribuția speciilor în funcție de nivelul zgomotelor și cel al deranjului determinat de activitățile umane, distribuția și abundența speciilor în funcție de tipul de vegetație, de influența factorilor naturali (oscilațiile de nivel ale apei) asupra succesului la cuibărire a speciilor acvatice de păsări.

45

Metodologie Pentru a putea identifica modificările generate de lucrările propuse în proiect și variațiile naturale ale populațiilor, vor fi făcute observații în paralel, atât direct (lucrări executate) cât si indirect (zgomot, poluare) în zonele afectate cât și în zone martor, în care efectul activităților proiectului sunt absente și este posibilă măsurarea variațiilor determinate de condițiile naturale. Pentru activitățile de observare directă vor fi instalate turnuri pentru observarea și supravegherea comportamentului păsărilor.

Tinând seama de caracteristicile morfologice ale ostroavelor și acoperirea cu vegetație a acestora, activitatea de monitorizare va fi implementată prin 2 metode: - numărătoarea în puncte; -înregistrări de noapte.

Numărătoarea în puncte Se vor selecta pătrate cu latura de 200 m astfel încât o latură (2 puncte) să fie plasată la marginea malului iar cealaltă (2 puncte) în interior (Fig.9). Între punctele de numărare (PN) se va pastra distanța de 200 m. Dacă stațiunea aleasă cade într-o zonă cu vegetație foarte densă se va alege cel mai apropiat punct la o distanță cât mai apropiată de cea standard de 200 m.

Fig.9 Schema numărătorii în puncte pentru păsări

Perioada observațiilor va include 3 perioade într-un an. Prima perioadă: primăvara (aprilie – iunie) acoperă sezonul migrației de primăvară și cuibăritul. Migrația de toamnă se desfașoară în septembrie – octombrie, pentru a vedea speciile ce iernează, numărătorile se vor face în ianuarie atunci când la nivel european are loc numărătoarea speciilor de apă. Observațiile în toate punctele unui pătrat trebuie efectuate în aceeași zi. Ajuns la punctul de numărare specialistul ornitolog va aștepta 3 minute liniștit înainte de a începe înregistrarea păsărilor care se va face timp de 10 minute într-un punct (Fig. 10, Tabel 10). Observațiile pot începe la 15 minute dupa răsăritul soarelui și se vor opri la circa 4 - 5 ore dupa răsărit. În funcție de timpul necesar pentru deplasare la următorul pătrat cel mai probabil se vor putea face 2 pătrate într-o zi. Ordinea de vizitare a punctelor situate pe laturile pătratelor depinde de alegerea observatorului. În perioada de primavară

46

(aprilie – iunie) trebuie realizate 2 vizite, iar între 2 vizite nu trebuie să fie mai puțin de 3 săptămâni. În timpul toamnei deoarece compoziția speciilor se poate schimba repede sunt necesare de asemenea 2 vizite. În condiții de vreme nevaforabilă cu ploaie, ceață, vânt de peste 20 km/h observațiile trebuie oprite. În afară de specia vazută sau auzită se va mai colecta și informația cu privire la distanța dintre observator la pasărea vazută sau auzită. În formularul de completare a datelor, distanța este redată în câteva categorii pentru a ușura estimările. Prin înregistrarea distanțelor se poate estima densitatea păsărilor.

Datele colectate sunt: acoperirea cu nori, viteza vântului, timpul de începere și de încheiere a observațiilor. Alte specii decât păsările, cum sunt mamiferele sau amfibienii văzute sau auzite, trebuie înregistrate. Păsările care zboară pe deasupra zonei de observație fără a ateriza, trebuie înregistrate separat. Și păsările văzute sau auzite în cursul deplasării între punctele de observatie vor fi înregistrate. În acest caz însă distanțele nu vor fi înregistrate și nu se vor face estimări ale densității. Fig.10. Zona de observare și înregistrare a păsărilor

Tabel 11. Păsări (sau animale ce emit semnale acustice) – numărătoarea în punct:

DATA:__________ OBS:__________ LOCAȚIA:______________ pg______ VIZITA :____ Timpul la start:____ Timpul la final:____ Temperatura la Start (C):_____

47

25 m

50 m

75 m mm100 m

Temperatura la final (C):____ % acoperire (nori):_____ Ploaie:_____ Viteza/intensitatea vântului:_____ Zgomot:_________________________ Altele, deranj:_________________________ Observații:_____________________________ Pe lânga speciile de păsări, se înregistreaza orice altă specie observată. Stat. = stația de numărare. 0-25 (etc.) = distanța în metri, FO= zbor deasupra. Dacă individul observat este un mascul cântător, se indică acest aspect la observații.

Specia Timpul 0 -10 min Observații

ora min 0-25m

25-50m

50-75m

75-100m

>100m

FO

Data înregistrarii:_________Data verificarii:___________Verificat de:______

Înregistrările de noapte O arie mai mare decât cea a pătratului va fi utilizată pentru aceste

înregistrari. O suprafață de probă poate cuprinde câteva zeci pâna la 100 de ha. În zona aleasă punctele de probă vor fi alese cu ajutorul ortofotoplanurilor. În timpul zilei aceste locuri trebuie marcate cu bandă reflectorizantă. În fiecare suprafață de probă trebuie selectate 3 - 5 puncte de probă. Din motive de siguranță pentru înregistrarile de noapte expertul trebuie însoțit de un asistent. Înregistrarile se vor face de 2 ori pe sezon cu excepția celui de iarnă. Înregistrarile de noapte trebuie să înceapă la 30 minute dupa apus și se încheie la miezul nopții. În condiții de vreme nefavorabilă nu se vor face înregistrări.

Modul de folosire al CD-ului pentru a chema speciile este următorul:- se încep cu speciile cele mai mici după care se finalizează cu cele

mari.- cântecul de chemare va fi amplificat cu un megafon astfel încât

cântecul să aibă 100 – 110 dB la 1 m în fața expertului ce ține speaker-ul sau megafonul.

- înainte de a începe chemarea păsărilor sunt necesare 3 minute de liniște în care vor fi notate toate cântecele. Apoi fiecare chemare este lansată de 3 ori cu câte 30 de secunde de liniște între ele. Unul din cei 2 observatori se va deplasa în liniște până la o distanță de 50 m pentru a crește detectabilitatea. Ambii observatori se vor uita după păsări și vor asculta chemările acestora (tabel 12). După ce au fost finalizate toate chemările, observatorii vor observa și vor asculta sunetele emise de păsări timp de 5 minute. Se vor folosi lanterne puternice cu spot focalizat (1000000candela) pentru a căuta alte posibile păsări.

Tabel 12. Înregistrările de noapte: DATA:__________ OBS:__________ LOCAȚIA:______________ pg______ VIZITA :____ Timpul la start:____ Timpul la final:____ Temperatura la Start (C):_____ Temperatura la final(C):____ % acoperire (nori):_____ Ploaie:_____ Viteza/intensitatea vântului:_____ Zgomot:_________________________ Altele, deranj:_________________________ Observatii:_____________________________

48

Stația (conform hartii)

specia număr sex Timpul semnalării

Poziția, pe înregistrare

Observații

Lista echipamentelor minim necesare pentru monitorizarea avifaunei: Pentru monitorizarea în timpul zilei sunt necesare următoarele:

binoclu, reportofon (pentru înregistrarea cântecelor neidentificate); cronometru; GPS (dacă observatorul are nevoie de asistență în determinarea distanței); rucsac, clipboard, fișele de monitorizare, creioane, carnet pentru notițe, determinator de teren. Casete cu cântece de păsări pentru verificarea identificărilor, aparat foto, telefon mobil, trusă de prim ajutor, cort.

Pentru monitorizarea pe timp de noapte: CD cu chemările corecte pentru zona respectivă, CD player, megafon, baterii, lampă de frunte, compas, hărți topografice, aerofotograme, laternă puternică (1000000candela), cronometru; Rucsac, clipboard, fișele de monitorizare, creioane, carnet pentru notițe, determinator de teren. Casete cu cântece de păsări pentru verificarea identificărilor, aparat foto, GPS; telefon mobil, trusă de prim ajutor. Informațiile adiționale ce vor fi colectate referitoare la prezența cuiburilor, vor trebui localizate cu GPS-ul și fotografiate.

Conditii de siguranță Deoarece deplasarea pe ostroave se va face cu o barcă cu motor este necesar un om care sa conducă barca. Deoarece se fac observații de zi și de noapte cu excepția perioadelor de iarnă, se va campa pe ostroave cu cortul, fiind necesar echipament de campare

anotimp primavara toamna iarna TotalNr.zile/expeditie

13 13 13

Nr. Expeditii 2 2 1 5Total zile 26 26 13 65Experți minimi necesari: . Expert ornitolog

A.2. În perioada execuției lucrărilor

A.2.1. Monitorizarea calității aerului, zgomotului și solului. Metodologia si parametrii urmăriţi sunt aceleaşi ca cele de la punctul A.1.1.

Pentru compararea cu nivelurile de referință obținute înainte de execuția lucrărilor masuratorile se vor efectua cu urmatoarea frecventa:- Pentru aer: lunar- Pentru zgomot:lunar- Pentru sol: 2 seturi de masuratori/an

A.2.2. Monitorizarea hidromorfologică Monitorizarea impactului lucrărilor asupra corpului de apă va avea în vedere cel puțin următoarele elemente hidromorfologice:

Cantitatea de apă (debitul curgerii); Dinamica curgerii apei ; Nivelul apei ; Morfologia albiei ; Sedimente transportate în suspensie; Calitatea apei:

49

- Caracteristicile fizico-chimice din sedimente; - Caracteristicile fizico-chimice ale apei.

Echipamentul minim necesar pentru efectuarea monitorizării: Divere pentru monitorizarea continuă a nivelului apei din râu (eroare

admisibilă maximum 1 cm); se pot utiliza echipamente în orice variantă de montaj, condiţia este ca acestea să asigure eroarea admisibilă de maximum 1 cm.

3D ADCP (Acoustic Doppler Current Profiler) si 3D ADV (Acoustic Doppler

Velocity meter) pentru măsurarea adâncimii apei și a vitezelor de curgere; Stații hidrometrice automate cu funcții de determinare , stocare şi

transmitere a parametrilor cantitativi şi calitativi hidrologici. Nava echipată cu sistem batimetric multibeam Doppler, echipament

pentru colectarea sedimentelor (în suspensie si din talveg) și echipament pentru determinarea rapidă a caracteristicilor apei și sedimentelor.

Ambarcaţiune cu motor, care trebuie să asigure condiţiile de instalare şi funcţionare la bord a aparatelor 3D ADCP şi 3D ADV.

Program de modelare matematica in 3D. Acest program va avea ca rezultat imaginea dinamicii curgerii, pe sectiunile de râu, în raport cu factori cum ar fi debitul, rugozitatea fundului albiei, precipitatiile; imaginile obtinute inainte de începerea lucrărilor vor servi drept sistem de referinţă şi vor fi comparate cu modelul obţinut în timpul şi după încheierea lucrărilor. Modelarea - 3D trebuie să fie bazată pe aplicarea unui pachet de modelare hidrodinamică capabil să permită cuplarea compatibilă a modelării 3 D cu modelarea de parametri ai calităţii apei şi cu cea de parametrii ecologici ai mediului ambiant al albiei, inclusiv posibilitatea simulării condiţiilor propice pentru populaţii piscicole.

Monitorizarea hidromorfologică se va efectua cu respectarea Ordinului nr. 161 din 16.02.2006 pentru aprobarea standardului privind clasificarea calității apelor de suprafață în vederea stabilirii condițiilor ecologice ale corpurilor de apă precum și a altor prevederi legislative aplicabile.

Totodata, se va monitoriza pasajul pentru peşti, cu două puncte de monitorizare amplasate la intrarea şi la iesirea din pasaj.

A.2.2.1. Monitorizarea cantității de apă (debitul curgerii) Monitorizarea va avea în vedere cel puțin următorii parametri: volumul, viteza și nivelul apei. Punctele de monitorizare sunt cele din fig.2. a) Monitorizarea debitului În timpul execuției lucrărilor, monitorizarea debitului se va face în acord cu următorul program:

- măsurarea nivelului apei în cele 5 secțiuni continuu; - măsurarea vitezei de curgere în cele 5 secțiuni continuu, acoperind

intregul spectru de variatie a scurgerii; - profilarea secțiunilor

- în punctele 1,4 și 5 cu o frecvență lunară; - în punctele 2 și 3 la sfârșitul fiecărui stadiu de execuție al lucrărilor. Locaţiile de monitorizare, frecvenţa monitorizării precum şi calcului debitului sunt aceleaşi ca cele prezentate la punctul A.1.2.1.

50

Rezultatele monitorizării curgerii și a prelucrării datelor se va concretiza în cheile limnimetrice pentru secțiunile monitorizate și actualizarea acestora pentru toate cele trei stadii de monitorizare:

- înainte de începerea lucrărilor (pentru parametrii de referință); - în timpul execuției - după definitivarea construcțiilor 3 ani( 36 luni).

Fig.5. Măsurători ale vitezei curgerii pentru obținerea izotachelor în secțiunile de calcul pentru debitul curgerii.

Variația debitului măsurat trebuie să cuprindă valori între 2000 - 12000 mc/s, valorile minime și maxime cu o asigurare la depășire de 95% (INHGA Studiu pentru cheile limnimetrice 1992-2003)

A.2.2.2. Monitorizarea sedimentelor transportate în suspensie Parametrul care cuantifică fenomenul de transport este turbiditatea

[mg/litru] care va fi măsurată cu senzori.Echipamentul minim necesar pentru măsurarea turbidității, frecvenţa de

monitorizare a turbidităţii precum şi frecvenţa de prelevare integrată sunt aceleaşi cu cel prezentat la punctul A.1.2.2:

A.2.2.3 Monitorizarea modificărilor morfologice Modificarile morfologice, rezultate din depunerile de sedimente și eroziunile de mal se vor monitoriza:

- modificările secțiunilor de curgere în punctele 1, 2 și 4 (fig.2) precum și pe sectoarele cuprinse între acestea;

- morfologia malurilor; - nivelul apei în sectoarele delimitate de lucrările propuse. (tabelul 1;

fig.6).

Tabel 1 Monitorizarea proceselor morfodinamiceZona

Locația Dimensiunile VITEZA MORFODINAMICA

1 Întreaga zonă de monitorizare abiotică

De la 3,5 km amonte de pragul de fund până la 11 km aval de prag (pe Dunăre); 6 km aval de prag

10 secțiuni transversale distribuite uniform, de 4 ori /an.

La fiecare 100 m de măsurători single beam, de 4 ori pe an

51

0,5 m

100 m50 m

(pe brațul Bala)2a Bifurcație

braț Bala cu Dunărea

De la 1 km amonte de bifurcație la 1 km în aval de bifurcație, pe Dunăre și în aval de pragul de fund pe Bala


Măsurători multi beam de 4 ori/an

2b Bifurcație, Dunare cu Epurașu

De la 500 m amonte de bifurcație la 500 m aval de bifurcație atât pe Dunăre cât și pe Epurașu



3 Pragul de fund

Toată locația pragului de fund

Secțiuni transversale la fiecare 10 m în regiunea coronamentului; și la fiecare 5 m în regiunea chiunetei


Fig.6. Monitorizarea modificărilor morfologice.

52

1

2a

3

2b

- Monitorizarea modificărilor morfologice se face cu aceeasi frecvenţă şi în aceleaşi locaţii ca la punctul A.1.2.3.

Lucrările de monitorizare morfologică constau în: - măsurători ale nivelului apei în zonele cu modificări morfologice; - monitorizarea morfo-hidrodinamică cu sistemul multibeam 3D

pentru fundul fluviului în zona construcțiilor hidrotehnice cu 5 km în aval și amonte de acestea;

- monitorizarea hidro-dinamică a râului în zona construcțiilor cu dispozitiv Doppler pentru a avea o imagine completă a vitezei curenților de apă în zona construcțiilor hidrotehnice, în zona construcției extinse cu 5 km în amonte și în aval.

- monitorizarea concentrației suspensiilor, inclusiv granulometria acestora, prin prelevarea de probe din zona construcțiilor pe un tronson extins la 5 km amonte și aval.

- cunoașterea detaliată a calității sedimentelor (granulometrie, mineralogie, compoziție chimică, grad de poluare) și monitorizarea modificărilor din timpul execuției lucrărilor și după definitivarea lor.

- monitorizarea biomasei din corpul de apă și de pe fundul apei prin prelevarea de probe pe un tronson extins cu 5 km aval și amonte de la lucrările monitorizate.

A.2.2.4. Calitatea apei

Metodologia şi frecvenţa de monitorizare va aceeaşi ca cea prezentată la punctul A.1.2.4. Analiza caracteristicilor se va realiza conform programului national de monitorizare aflat în funcțiune în Romania: Manual pentru modernizarea si dezvoltarea Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din România (SMIAR) din 13/01/2006, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 234 bis din 15/03/2006. Monitorizarea caracteristicilor hidrochimice va fi adaptată, relativ la frecvența de prelevare a probelor, în funcție de rezultate.

A.2.3. Monitorizarea ihtiofaunei Speciile ţintă sunt sturionii (Acipenser gueldenstaedti, Acipenser

stellatus, Acipenser ruthenus si Huso huso) și mreana(Barbus barbus). Totodată, vor fi monitorizate şi celelalte 13 specii de peşti menţionate în tabelul 5, prin pescuit experimental prin metode clasice si pescuit electric.

Metodologia monitorizării ihtiofaune , frecvenţa de monitorizare, locaţiile de monitorizare, echipamentele necesare, numărul de exemplare din fiecare specie precum si speciile monitorizate sunt aceleaşi ca cele prezentate la punctul A.1.3.3.

Se vor aprecia numărului de exemplare adulte care tranzitează perimetrul lucrărilor. Trebuie estimat cu ajutorul camerei mobile video acustice digitale dacă sturionii pot depăşi pragul având în vedere creșterea vitezei apei determinată de îngustarea secțiunii.

A.2.4. Monitorizarea florei și faunei acvatice

53

a) Monitorizarea florei acvatice Parametrii urmăriţi si metodologia de monitorizare sunt aceleaşi ca

cele prezentate la punctul A.1.4.Măsurătorile se vor face de asemenea o singură dată pe an, de

preferință în mijlocul sezonului de vegetație.

b) Monitorizarea faunei acvatice Parametrii si metodologia de monitorizare pentru indicii biotici ( indexul biotic RMWP si indicele Shanon), pentru gradul de conectivitate precum şi pentru monitorizarea habitatelor râului sunt aceleaşi ca cele prezentate la punctul A.1.4.

A.2.5. Monitorizarea florei și faunei terestre a) Monitorizarea florei terestre

Metodologia de monitorizare este aceeasi ca cea prezentată la punctul A.1.5. În timpul lucrărilor de execuţie se vor măsura de asemenea întregul set de parametri, cu excepţia tipului de habitat

b) Monitorizarea avifaunei- păsări Se vor selecta în funcție de ploturile permanente alese pentru vegetație,

3 pătrate (unități de probă) pe Ostrovul Turcescu și 1 pătrat pe Ostrovul Mic pentru ca datele colectate să se poată corela cu cele obținute pentru vegetație. Observațiile de noapte vor cuprinde între 3-5 puncte pe Turcescu.

Parametrii şi metodologia de monitorizare este identică cu cea prezentată la punctul A.2.5.

anotimp primăvara toamna iarna TotalNr.zile/expediție

13 13 13

Nr. Expediții 2 2 1 5Total zile 26 26 13 65Experți minimi necesari: . Expert ornitolog

A.2.6. Monitorizarea activităţii şantierului

Se va verifica colectarea, depozitarea şi evacuarea deşeurilor, respectarea tehnologiei, situaţia parcului de utilaje şi a gradului de uzură a acestora, etc.

În faza finală a execuţiei se vor urmării cu prioritate, lucrările de reconstrucţie ecologică a terenurilor afectate. Se va urmări demolarea construcţiilor provizorii, nivelarea, taluzarea şi acoperirea cu pământ vegetal a terenurilor degradate, replantarea zonelor ocupate temporar de şantier.

Monitorizarea activităţilor şantierului se va face la fiecare punct critic în paralel cu ceilalti parametri.

A.2.7. Monitorizarea respectării Planului de intervenţie în caz de poluări accidentale

54

Echipa de monitorizare va avea la dispoziţie Planul de intervenţie în caz de poluări accidentale elaborat de operator şi va monitoriza respectarea condiţiilor impuse şi măsurile de prevenire şi intervenţie prevăzute de acesta.

A.3. Dupa execuția lucrărilor

A.3.1. Monitorizarea calității aerului, zgomotului și solului Parametrii urmăriţi şi metodologia de monitorizare sunt aceeaşi ca cei

prezentaţi la punctul A.1.1. Pentru compararea cu nivelurile de referință obținute înainte de execuția lucrărilor masuratorile se vor efectua cu urmatoarea frecventa:- Pentru aer: 2 seturi de masuratori/an- Pentru zgomot: 2 seturi de masuratori/an- Pentru sol: 2 seturi de masuratori/an

A.3.2. Monitorizarea hidromorfologică Echipamentul minim necesar pentru efectuarea monitorizării este acelasi

ca cel prezentat la punctul A.1.1.2.Monitorizarea hidromorfologică se va efectua cu respectarea Ordinului nr.

161 din 16.02.2006 pentru aprobarea standardului privind clasificarea calității apelor de suprafață în vederea stabilirea condițiilor ecologice ale corpurilor de apă precum și a altor prevederi legislative aplicabile.

A.3.2.1. Monitorizarea cantitatii de apa (debitul curgerii) Monitorizarea va avea în vedere cel puțin următorii parametri: volumul, viteza și nivelul apei. Punctele de monitorizare sunt aceleasi ca cele prezentate la pcuntul A.1.2.1. Monitorizarea debitului se va face astfel: . monitorizarea nivelului apei în cele 3 secțiuni continuu; . monitorizarea vitezei de curgere în cele 3 secțiuni periodic, acoperind spectrul de variatie al curgerii; Profilarea secțiunilor: - în punctele 1, 2 si 3, lunar; - în punctele 4, 5 trimestrial;

A.3.2.2. Monitorizarea sedimentelor transportate în suspensie

Parametrul care cuantifică fenomenul de transport este turbiditatea [mg/litru] care va fi masurată cu senzori.

Echipamentul minim necesar pentru măsurarea turbidității este acelaşi cu cel prezentat la punctul A.1.2.2.

După execuția lucrărilor, pe o perioadă de 3 ani se vor realiza prelevări integrate sau masurători multipoint pentru secțiunile 1,2,3,4 și 5 , de 5-7 ori pe an la ape mari și ape mici, pentru a acoperi variațiile de debit cu o probabilitate la depășire de 95%.

Cantitatea de sedimente în suspensie se va determina gravimetric, în laborator, utilizând filtrarea vacuumată prin membrană (de acetat de celuloză) cu pori de diametru 0,45 micrometri.

A.3.2.3. Monitorizarea modificărilor morfologice

Locaţia, frecvenţa şi morfodinamica modificărilor morfologice sunt aceleaşi cu cele prezentate la punctul A.1.2.3.

55

Programul de monitorizare a modificărilor morfologice dupa execuţia lucrărilor, pe o perioada de 3 ani conţine:

. Măsuratori cu sistemul echo sounding single beam în sectoarele 1,2a, si 3 (fig.6) de 4 ori pe an ( în fiecare sezon) pe diferite sectiuni transversale pentru a detecta modificările morfologice;

. Măsurători cu sonarul folosind sistemul multibeam, de 4 ori/an pentru a completa modelul digital de pe teren si pentru a detecta modificările morfologice;

. Masuratori geodezice pentru morfologia malurilor, care nu sunt acoperite de scanarea cu laser sau cu sistemul multibeam echosounding, de 4 ori pe an, în zonele cu modificari semnificative, pentru actualizarea morfologiei;

. Masuratori locale în zonele cu modificari semnificative, modificari produse de executia lucrarilor (rectificarea malurilor, drenaje etc.);

. Masuratori ale adancimii apei în zonele cu modificari morfologice;

. Masuratori pe traseul pasajului pentru pestiLucrarile de monitorizare morfologica sunt aceleaşi cu cele prezentate

la punctul A.1.2.3.

A.3.2.4. Calitatea apei Metodologia si elementele chimice monitorizate sunt aceleaşi ca cele

prezentate la punctul A.1.2.4.Frecvenţa recomandată pentru prelevarea de probe dupa execuţia

lucrărilor, pe o perioadă de 3 ani, pentru determinarea caracteristicilor chimice este:

. Pentru sedimente: 1 probă/4 luni;

. Pentru apa: 1 probă /4 luni.

A.3.3. Monitorizarea ihtiofaunei

Metodologia monitorizării ihtiofaune , frecvenţa de monitorizare, locaţiile de monitorizare, echipamentele necesare, numărul de exemplare din fiecare specie precum si speciile monitorizate sunt aceleaşi ca cele prezentate la punctul A.1.3.3. După finalizarea execuţiei lucrărilor se va efectua monitorizarea indirecta –urmărirea modificării habitatelor de reproducere (date granulometrice) şi a celor de hrănire (date de structura bentosului). Odată cu evaluarea hidromorfologica se pot identifica gropile de fund de pietriş ca şi aglomerările de detritus şi fauna din aceste gropi sau din spatele dunelor hidraulice, habitate preferate de sturioni pentru depunerea icrelor şi pentru hrănire.

Se va monitoriza biomasa existentă în habitatele de hrănire ale sturionilor.

Este necesară aprecierea numărului de exemplare adulte care tranzitează perimetrul lucrărilor. Trebuie estimat cu ajutorul camerei mobile video acustice digitale daca sturionii pot depăsi pragul având în vedere creșterea vitezei apei determinată de îngustarea secțiunii. A.3.4. Monitorizarea florei si faunei acvatice

a) Monitorizarea florei acvatice Parametri :

56

Prezenta/absenta macrofitelor va fi singurul parametru care va fi monitorizat. Valorile sunt centralizate într-o baza de date.

Metodologia de monitorizare este identică cu cea prezentată la punctul A.1.4.

Prelevarea se va realiza cu draga având deschiderea de 20 cm x 50 cm, dragând pe o lungime de 10 m in vecinatatea malurilor.

b) Monitorizarea faunei acvatice Se vor proba asociaţiile de macronevertebrate bentonice si se va calcula

indicele Shanon . Metodologia de monitorizare este aceeasi cu cea prezentată la punctul A.1.4. de asemenea si cea pentru monitorizarea habitatelor râului si cea pentru gradul de conectivitate.

Dupa executia lucrarilor monitorizarea va continua 3 ani, cu o frecvenţă sezoniera(primavara, vara, toamna, iarna).

A.3.5. Monitorizare flora si fauna terestra a) Monitorizarea florei terestre

După încetarea activităţilor în şantier si ecologizarea zonei unde a fost şantierul se vor menţine pentru monitorizare numai următorii parametri: bogăţia de specii, gradul de acoperire de vegetaţie (consistenţa) (ambele si pentru ierbos şi pentru coronamentele arborilor), raportul dintre hidrofite şi mezofite, proporţia de specii invazive, gradul de colonizare, viteza de colonizare (măsurate anual).Metodologia de monitorizare este aceeasi cu cea prezentată la punctul A.1.5.b) Monitorizarea avifaunei- păsări

Se vor selecta în funcție de ploturile permanente alese pentru vegetație, 3 pătrate (unități de probă) pe Ostrovul Turcescu și 1 pătrat pe Ostrovul Mic pentru ca datele colectate să se poată corela cu cele obținute pentru vegetație. Observațiile de noapte vor cuprinde între 3-5 puncte pe Turcescu.

Parametrii, metodologia si frecvenţa sunt cele descrise la punctul A.1.5.

anotimp primăvara toamna iarna TotalNr.zile/expediție

13 13 13

Nr. Expediții 2 2 1 5Total zile 26 26 13 65Experți minimi necesari: . Expert ornitolog Se vor estima tendintele populationale si de distributie ale avifaunei dupa finalizarea lucrarilor proiectului.

B. MONITORIZAREA PUNCTULUI CRITIC 02, ZONA INSULEI EPURASU (LEBADA)

B.1. Înainte de începerea execuției lucrărilor din cadrul proiectului ISPA 2005/RO/16/P/PT/003

B.1.1. Monitorizarea calitatii aerului, zgomotului si solului

Metodologia de monitorizare, parametrii de monitorizare şi frecvenţa de monitorizare sunt cele prezentate la punctul A.1.1.

B.1.2. Monitorizarea hidromorfologică

57

Elementele hidromorfologice şi echipamentul minim necesar pentru efectuarea monitorizarii sunt identice cu cele prezentate la punctul A.1.2.

Monitorizarea va fi realizata în principal în zona lucrarilor hidrotehnice de pe bratul Epurașu.

Punctele de masurare sunt localizate astfel: Punctul 1, la Izvoarele, aproximativ 1,5 km amonte bifurcație Bala;Punctul 2, pe Dunărea Veche, la aproximativ km 345, amonte de

bifurcația Epurașu;Punctul 3, pe Dunarea Veche la aproximativ km 341; Punctul 4, pe brațul Epurașu, aproximativ 500 m aval de pragul de fund;Punctul 5, pe Dunarea Veche, 8 km aval de pragul de fund de la Epurașu.

B.1.2.1. Monitorizarea debitului Metodologia de monitorizare este prezentată la punctul A.1.2.1.Distributia debitului la intrarea pe bratul lateral Epurasu va fi determinata

cu o precizie de aproximativ 1%. Măsuratori 3D ADCP şi măsuratori suplimentare 3D ADV trebuie să fie efectuate la secţiunile indicate .

Înainte de executia lucrărilor monitorizarea debitului va fi realizată în acord cu următorul program: Nivelul apei măsurat în cel doua secţiuni (punctele 3 si 4) continuu; Vitezele de curgere în cele doua sectiuni periodic; Profilarea sectiunilor: În punctele 3 și 4 în fiecare luna; În punctele 1, 2 și 5 datele corespund cu cele colectate pentru punctul critic 01 Bala.

B1.2.2. Monitorizarea transportului de sediment în suspensie

Se va face pentru nivele maxime si minime ale apei.Programul de monitorizare trebuie diferentiat în timp în functie de

parametrul monitorizat si punctul de observatie:

58

Figura 11 – Monitorizarea punctului critic 02 , Epurașu (Lebăda)

542

31

Turbiditatea se masoara în punctele 3 si 5 continuu; Prelevarea integrata pentru calibrarea senzorului o data pe lună şi mai

des în perioada de inundaţie; Prelevarea integrată sau multipoint pentru sectiunile 3 şi 5 este realizată

de 5-7 ori pe an la ape mari si ape mici, pentru a acoperi variatiile de debit cu o probabilitate la depasire de 95%.

Parametrii de monitorizare:- măsuratori continue de turbiditate la începutul şi la capătul de nord şi

de sud al cursului de apă.- măsurători punctiforme în apropiere de toţi senzorii de turbiditate în

condiţii de curgere/debit diferite pentru calibrarea senzorilor.- extracţie multipunct de probe şi sonde de adâncime integrate cu

măsurători simultane a vitezei la trei statii de măsurare, pentru a obţine o înregistrare continuă în combinatie cu masuratorile continue de turbiditate si masuratori suplimentare ale transportului de sedimente suspendate in jurul bratului lateral Epurasu. Probele trebuie luate in 5 puncte (0,05h; 0,2h; 0,6h; 0,8h; 0,95h) pe 10 verticale.

-se pot folosi masuratori 3D ADCP combinate cu sonde punctuale (0,2 h; 0,6h; 0,8h) si interpretare asistata de software.

Echipament minim necesar: senzori de turbiditate cu o gama de masurare de 0,001 la 20

g/l sau 0,001- 4000 FTU, incluzind un sistem de curatare si logger de date flacon de prelevare cu un volum > 1l montat pe tija sau

sfoara; prelevator de sedimente suspendate care trebuie sa

indeplineasca urmatoarele criterii: prelevare de probe izokinetice perturbarea modelului de curgere sa fie minimizata posibilitatea de a lua probe integrate greutate suficienta astfel sa poata fi utilizat la viteze

mari ale debitului esantionul trebuie sa intre direct in sticla

Probele vor fi analizate gravimetric in laborator privind concentratia de particule filtrabile.

B.1.2.3. Monitorizarea modificarilor morfologice

Programul de monitorizare a modificarilor morfologice contine: Masuratori cu sistemul echo sounding single beam în sectoarele 2b

(fig. 6 de la pagina 21) de 4 ori pe an ( în fiecare sezon); Masuratori cu sistemul echo sounding multibeam beam (in conditii

de debit mediu spre ridicat) în sectoarele 2b (fig.6) de 4 ori pe an ( în fiecare sezon) pentru a completa modelul digital de pe teren si pentru a detecta modificările morfologice;

Masuratori geodezice pentru morfologia malurilor, care nu sunt acoperite de scanarea cu laser sau cu sistemul multibeam echosounding de 4 ori pe an, în zonele cu modificari semnificative, pentru actualizarea morfologiei;

Măsurători locale în zonele cu modificări semnificative, modificări produse de execuţia malurilor (rectificarea malurilor, drenaje, etc).

Masuratori ale nivelului apei simultan în zonele cu modificari morfologice.

Metodologia de monitorizare este aceeaşi ca cea prezentată la punctul A.1.2.3.

59

B.1.2.4. Calitatea apei Metodologia de monitorizare este aceeaşi ca cea prezentată la punctul

A.1.2.4. Frecventa recomandata pentru recoltarea probelor de apă înaintea

executiei lucrărilor şi determinarea caracteristicilor chimice este: Din sedimente 1 proba / luna; Din apa: 1 proba /luna. Analiza caracteristicilor apei este recomandat sa tina seama de programul national de monitorizare din România: “Manual pentru modernizarea si dezvoltarea monitoringului integrat al apelor din România (SMIAR) DIN 13/01/2006, publicat in Monitorul Oficial,Partea I, nr.234 bis din 15/03/2006.

B.1.3. Monitorizarea ihtiofaunei Metodologia monitorizării ihtiofaune , frecvenţa de monitorizare,

locaţiile de monitorizare, echipamentele necesare, documentarea habitatelor, numărul de exemplare din fiecare specie precum si speciile monitorizate sunt aceleaşi ca cele prezentate la punctul A.1.3.3. Înainte de execuția lucrărilor se va efectua monitorizarea indirectă – identificarea și urmărirea modificării habitatelor de reproducere (date granulometrice) și a celor de hrănire (date de structură a bentosului). Odată cu evaluarea hidromorfologică se pot identifica gropile de fund, de pietriș ca și aglomerările de detritus și fauna din aceste gropi sau din spatele dunelor hidraulice, habitate preferate de sturioni pentru depunerea icrelor și pentru hrănire.

Se va monitoriza biomasa existentă în habitatele de hrănire ale sturionilor. Este necesară aprecierea numărului de exemplare adulte care tranzitează perimetrul lucrărilor. Pentru alte specii de pești neprecizate în prezentul caiet de sarcini dar specificate în Acordul de Mediu, se va detalia în ofertă metodologia de monitorizare precum și echipamentele necesare pentru monitorizare în perioada de dinainte de începerea lucrarilor.

B.1.4. Monitorizarea florei si faunei acvatice

a) Monitorizarea florei acvatice Parametrii, metodologia şi frecvenţa de monitorizare sunt aceeasi

ca si la A.1.4. b) Monitorizarea faunei acvatice

Metodologia si parametrii si echipamentele de monitorizare sunt aceleasi ca cei prezentaţi la punctul A.1.4.

Locaţiile de monitorizare sunt:- langa mal in 2 puncte de-a lungul digului de dirijare pe ambele parti

ale malului. - Langa maluri in 2 puncte pe ambele parti ale Dunarii - 2 profile in amonte si aval de digul de dirijare si apararea malurilor - prelevare la adancime.

Monitorizarea habitatelor fluviului Metodologia , parametrii si localiţiile de monitorizare sunt aceleaşi ca cele prezentate la punctul A.1.4.

60

Gradul de conectivitate a habitatelor acvatice Metodologia , parametrii si localiţiile de monitorizare sunt aceleaşi ca cele prezentate la punctul A.1.4.

B.1.5. Monitorizarea florei si faunei terestre

c)Monitorizarea florei terestreParametrii şi metodologia de monitorizare sunt aceeasi cu cei prezentaţi

la punctul A.1.5. În punctul critic Epurasu, (Insula Lebada) sunt prezente doua tipuri de vegetatie (plantatie de plop hibrid euroamerican si teren înierbat, aici stabilindu-se câte 2 parcele permanente de 600 mp fiecare corespunzând unui tip de vegetatie. Pentru fiecare fâsie de material excavat, înalta de 2 m, lata de 5 m se vor stabili câte 5 suprafete permanente dispuse sistematic pe suprafata benzii. Fiecare suprafata va avea dimensiunea de 1 mp. În fiecare suprafata permanenta se va urmari evolutia florei terestre prin comparatia listelor floristice realizate în fiecare an, în luna iulie; gradul de acoperire si viteza de colonizare.

b) Monitorizarea avifaunei Se stabilesc valorile de referinta pentru starea favorabila de conservare a speciilor de pasari acvatice si terestre pe ostrovul Epurasu. Se vor selecta 3 patrate (unitatea de proba) în functie de cele alese pentru releveele de vegetatie. Observatiile nocturne se vor face în 3 – 5 puncte.

Parametrii şi metodologia de monitorizare sunt aceeasi cu cei prezentaţi la punctul A.1.5.


13 13 13

Nr. Expeditii 2 2 1 5Total zile 26 26 13 65Experți minimi necesari: Expert ornitolog

B.2. În perioada executiei lucrarilor din cadrul proiectului ISPA 2005/RO/16/P/PT/003

B.2.1. Monitorizarea calitatii aerului, zgomotului si solului Parametrii, metodologia si frecventa de monitorizare sunt aceeasi cu cei

prezentaţi la punctul A.2.1.

B.2.2. Monitorizarea hidromorfologică Elementele hidromorfologice şi echipamentul minim necesar pentru efectuarea monitorizarii sunt identice cu cele prezentate la punctul A.1.2.

Monitorizarea va fi realizata in locatiile prezentate la punctul B.1.2.

B.2.2.1. Monitorizarea debitului

61

Metodologia de monitorizare este prezentată la punctul A.1.2.1.În timpul lucrărilor monitorizarea debitului va fi realizată în acord cu următorul program: Nivelul apei măsurat în cel doua secţiuni (punctele 3 si 4) continuu; Vitezele de curgere în cele doua sectiuni periodic; Profilarea sectiunilor: În punctele 3 și 4 în fiecare luna; În punctele 1, 2 și 5 datele corespund cu cele colectate pentru punctul critic 01 Bala.

B.2.2.2. Monitorizarea transportului de sediment în suspensie

Programul de monitorizare trebuie diferentiat în timp în functie de parametrul monitorizat si punctul de observatie: -Turbiditatea se masoara în punctele 3 si 4 continuu; -Prelevarea sedimentului in suspensie pentru calibrarea senzorului o data pe luna; -Prelevarea integrata pentru sectiunile 3 si 4 este realizata de 5-7 ori pe an la ape mari si ape mici, pentru a acoperi variatiile de debit cu o probabilitate la depasire de 95%.


Metodologia de monitorizare este aceeaşi ca cea prezentată la punctul A.1.2.3. Programul de monitorizare a modificarilor morfologice contine: -Masuratori cu sistemul echo sounding single beam în sectoarele 2b de 4 ori pe an ( în fiecare sezon); -Masuratori geodezice pentru morfologia malurilor, de 4 ori pe an, în zonele cu modificari semnificative, pentru actualizarea morfologiei; -Masuratori locale în zonele cu modificari semnificative, modificari produse de executia lucrarilor (rectificarea malurilor, drenaje etc.); -Masuratori ale nivelului apei în zonele cu modificari morfologice.

B.2.2.4. Calitatea apei Metodologia de monitorizare este aceeaşi ca cea prezentată la punctul A.1.2.4.Frecventa recomandata pentru recoltarea probelor de apa în timpul executiei lucrarilor pentru determinarea caracteristicilor chimice este: -Din sedimente 1 proba / luna; -Din apa: 1 proba /luna Analiza caracteristicilor apei este recomandat sa tina seama de programul national de monitorizare din România: “Manual pentru modernizarea si dezvoltarea monitoringului integrat al apelor din România (SMIAR) DIN 13/01/2006, publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr.234 bis din 15/03/2006.

B.2.3. Monitorizarea ihtiofaunei

Metodologia monitorizării ihtiofaunei, frecvenţa de monitorizare, locaţiile de monitorizare, echipamentele necesare, numărul de exemplare din fiecare specie precum si speciile monitorizate sunt aceleaşi ca cele prezentate la punctul A.1.2.3.

62

Este necesară aprecierea numărului de exemplare adulte care tranzitează perimetrul lucrărilor. Trebuie estimat cu ajutorul camerei mobile video acustice digitale daca sturionii pot depăsi pragul având în vedere creșterea vitezei apei determinată de îngustarea secțiunii.


a) Monitorizarea florei acvatice Parametrii, metodologia, frecvenţa si echipamentele de monitorizare sunt aceeasi ca si la A.1.4.

b) Monitorizarea faunei acvatice Parametrii şi metodologia de monitorizare sunt aceeasi cu cei prezentaţi

la punctul A.1.4.Prelevarea se va face:

-Lângă mal in 2 puncte de-a lungul digului de dirijare pe ambele maluri ale bratului .-Lângă maluri in 2 puncte pe ambele maluri ale Dunarii Vechi;- 2 profile in amonte si aval de bratul Epuraşu- prelevare de probe la adancime.

Monitorizarea habitatelor fluviului Metodologia , parametrii si localiţiile de monitorizare sunt aceleaşi ca cele prezentate la punctul A.1.5. Gradul de conectivitate a habitatelor acvatice Metodologia , parametrii si localiţiile de monitorizare sunt aceleaşi ca cele prezentate la punctul A.1.5.

B.2.5. Monitorizarea florei si faunei terestre

a) Monitorizarea florei terestre În timpul lucrarilor de executie se va masura de asemenea întregul set de parametri din baza de date de referinta, cu exceptia tipului de habitat.

Metodologia si frecventa este aceeasi cu cea prezentata la punctul B.1.5.

b)Monitorizarea avifaunei Monitorizarea se va efectua pe ambele maluri ale fluviului de-a

lungul insulei Epurasu. Se va realiza pe aceleaşi pătrate selectate pentru observaţii înainte de

începerea lucrărilor, parametrii măsuraţi, metoda de monitorizare şi frecvenţa fiind descrise la punctul B.1.5.


13 13 13

Nr. Expeditii 2 2 1 5Total zile 26 26 13 65Experti minimi necesari: . Expert ornitolog

63

B.2.6. Monitorizarea activităţii şantierului Se va verifica colectarea, depozitarea şi evacuarea deşeurilor,

respectarea tehnologiei, situaţia parcului de utilaje şi a gradului de uzură a acestora, etc.



B.2.7. Monitorizarea respectării Planului de intervenţie în caz de poluări accidentale

Echipa de monitorizare va avea la dispoziţie Planul de intervenţie în caz de poluări accidentale elaborat de operator şi va monitoriza respectarea condiţiilor impuse şi măsurile de prevenire şi intervenţie prevăzute de acesta

B.3. Dupa executia lucrarilor din cadrul proiectului ISPA 2005/RO/16/P/PT/003

B.3.1. Monitorizarea calitatii aerului, zgomotului si solului

Parametrii, metodologia si frecventa sunt cele prezentate la punctul A.3.1 B.3.2. Monitorizarea hidromorfologică

Elementele hidromorfologice şi echipamentul minim necesar pentru efectuarea monitorizarii sunt identice cu cele prezentate la punctul A.1.2. Dupa terminarea lucrarilor hidrotehnice din zona Epuraşu, staţiile de monitorizare sunt amplasate în punctele 3 si 4 din fig.11.

B.3.2.1. Monitorizarea debitului Metodologia de monitorizare este prezentată la punctul A.1.2.1.Dupa executia lucrarilor monitorizarea debitului va fi realizat pe o perioada de 3 ani în conformitate cu următorul program:

- Nivelul apei măsurat în 2 sectiuni (3 si 4) continuu; - Viteza de curgere masurata în cele 2 sectiuni periodic; Profilarea sectiunilor:

- În punctele 1, 2, 3 si 4 în fiecare lună; - În punctul 5 trimestrial.

B.3.2.2. Monitorizarea transportului de sediment în suspensie

Programul de monitorizare trebuie diferentiat în timp în functie de parametrul monitorizat si punctul de observatie:

-Turbiditatea se masoara în punctele 3 si 4 continuu; -Prelevarea sedimentelor in suspensie pentru calibrarea senzorului o data

pe luna; -Prelevarea integrata pentru sectiunile 3 si 4 este realizata de 5-7 ori pe

an la ape mari si ape mici, pentru a acoperi variatiile de debit cu o probabilitate la depasire de 95%.


64

Metodologia de monitorizare este aceeaşi ca cea prezentată la punctul A.1.2.3Programul de monitorizare a modificarilor morfologice: - Masuratori cu sistemul echo sounding single beam în sectorul 2b de 4 ori pe an ( în fiecare sezon); - Masuratori geodezice pentru morfologia malurilor, de 4 ori pe an, în zonele cu modificari semnificative, pentru actualizarea morfologiei; - Masuratori locale în zonele cu modificari semnificative, modificari produse de executia lucrarilor (rectificarea malurilor, drenaje etc.); - Masuratori ale adancimii apei în zonele cu modificari morfologice.

B.3.2.4. Calitatea apei Metodologia de monitorizare este aceeaşi ca cea prezentată la punctul

A.1.2.4. Frecventa recomandata pentru prelevarea de probe dupa executia

lucrarilor, pe o perioada de 3 ani, pentru determinarea caracteristicilor chimice este:

-Pentru sedimente: 1 proba/4 luni; -Pentru apa: 1 proba /4 luni. Analiza caracteristicilor apei este recomandat sa tina seama de

programul national de monitorizare din România: “Manual pentru modernizarea si dezvoltarea monitoringului integrat al apelor din România (SMIAR) DIN 13/01/2006, publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr.234 bis din 15/03/2006.

B.3.3. Monitorizarea ihtiofaunei Metodologia monitorizării ihtiofaunei, frecvenţa de monitorizare,

locaţiile de monitorizare,echipamentele necesare, numărul de exemplare din fiecare specie precum si speciile monitorizate sunt aceleaşi ca cele prezentate la punctul A.1.3.3.

Dupa terminarea lucrărilor trebuie continuată urmărirea sturionilor prin telemetrie, pe o perioadă de 3 ani. Se va estima atât structura granulometrica a gropilor cu fund de pietris cât şi biomasa nevertebratelor bentonice aglomerate în aceste gropi sau în spatele dunelor hidraulice. Indicatorul biomasă va arăta dacă condiţiile de hranire s-au modificat, în sens pozitiv sau negativ, după terminarea lucrărilor.


a) Monitorizarea florei acvatice Parametri :

Prezenta/absenta macrofitelor va fi singurul parametru care va fi monitorizat. Valorile sunt centralizate într-o baza de date.

Metodologie Compozitia si abundenta macrofitelor submerse va fi estimata pe baza a 3 probe medii. Prelevarea se va realiza o singura data pe an, de preferinta în luna iulie, în vecinatatea malurilor.

b) Monitorizarea faunei acvatice Parametrii şi metodologia de monitorizare sunt aceeasi cu cei prezentaţi

la punctul A.1.4.

65

Dupa executia lucrarilor monitorizarea va continua 3 ani, cu o frecventa anuala.

Pentru fiecare asociatie de macronevertebrate bentonice identificata se va calcula valoarea indicelui de diversitate Shannon. Se vor face prelevari în amonte si în aval de punctul critic si se vor întabela valorile calculate pentru indicele de diversitate, în vederea compararii cu rezultatele ulterioare. Este necesară urmărirea compozitiei acestor asociatii în raport cu datele obtinute în perioada anterioara, înainte de începerea lucrarilor de executie. Comparatia se va face atât prin simpla listare a taxonilor cât si prin calcularea indicelui Shanon.

B.3.5. Monitorizare flora si fauna terestra

d) Monitorizare flora terestra

După finalizarea lucrărilor de executie se vor menţine pentru monitorizare numai următoarele variabile: bogăţia de specii, gradul de acoperire de vegetaţie (consistenţa) (ambele si pentru ierbos si pentru coronamentele arborilor), raportul dintre hidrofite şi mezofite, proporţia de specii invazive, gradul de colonizare, viteza de colonizare (măsurate anual).

Monitorizarea efectelor asupra florei acvatice se va realiza prin evaluări în zonele adiacente pragurilor de fund, a apărarilor de mal şi a digurilor de dirijare. Metodologia si frecventa este cea prezentată la punctul B.2.5.

b)Monitorizarea avifaunei

Monitorizarea se va efectua pe ambele maluri ale fluviulului de-a lungul insulei Epurasu.

Parametrii şi metodologia sunt cele prezentate la punctul A.1.5. anotimp primăvara toamna iarna TotalNr.zile/expediție

13 13 13

Nr. Expediții 2 2 1 5Total zile 26 26 13 65 Se vor estima tendintele populationale si de distributie ale avifaunei dupa finalizarea lucrarilor proiectului.

C. MONITORIZAREA PUNCTULUI CRITIC 10, BRATUL CALEIA (OSTROVU-LUPU)

C.1. Înainte de începerea execuției lucrărilor din cadrul proiectului ISPA 2005/RO/16/P/PT/003

C.1.1. Monitorizarea calitatii aerului, zgomotului si solului

66

Parametrii, metodologia si frecventa de monitorizare sunt aceleasi ca cele prezentate la punctul A.1.1. Vor fi realizate masuratori pentru referinta, înainte de executia lucrarilor, pe ambele maluri ale fluviului in zona localității Gropeni.

C.1.2. Monitorizarea hidromorfologica

Localizarea punctelor de monitorizare pentru punctul critic 10, Caleia (Fig.12) sunt: . Statia 6. aval de pragul de fund localizat pe braţul Caleia

pentru debit: -Nivelul apei; -Viteza de curgere; -Profilarea fundului talvegului.

turbiditatea Sedimente în suspensie. . Statia 7, pe Dunărea Veche

Debitul (pentru evaluarea modificarilor datorate lucrărilor) Turbiditatea

-Sedimentele în suspensie. Modificari morfometrice la confluenţa Caleia, Dunăre, braţul Vâlciu

. Statia 8, bratul Caleia Debitul

-Nivelul apei; -Viteza de curgere a apei; -Profilarea sectiunii de curgere.

Turbiditatea -Sedimente în suspensie. a) Monitorizarea debitului Înainte de executia lucrărilor monitorizarea debitului va fi realizată în acord cu următorul program: Nivelul apei măsurat în cele 3 secţiuni (punctele 6,7 si 8) continuu; Vitezele de curgere măsurate în cele 3 sectiuni periodic; Profilarea sectiunilor: - În punctul 7 si 8 în fiecare lună; - În punctul 6 la sfarsitul fiecarei etape de execuţie a lucrărilor b) Monitorizarea transportului de sediment în suspensie Programul de monitorizare trebuie diferentiat în timp în functie de parametrul monitorizat şi punctul de observaţie: Turbiditatea se masoara în punctele 6 si 7 continuu; Prelevarea integrata pentru calibrarea senzorului o data pe luna; Prelevarea integrata pentru sectiunile 6,7 si 8 este realizata de 5-7 ori pe an la ape mari si ape mici, pentru a acoperi variatiile de debit cu o probabilitate la depasire de 95%. c) Monitorizarea modificarilor morfologice Programul de monitorizare a modificarilor morfologice contine: -Măsurători cu sistemul echo sounding single beam în sectorul 6 (fig.13) de 4 ori pe an ( în fiecare sezon); -Măsurători geodezice pentru morfologia malurilor, de 4 ori pe an, în zonele cu modificări semnificative, pentru actualizarea morfologiei; -Măsurători ale nivelului apei în zonele cu modificări morfologice.

67

d) Calitatea apei

Metodologia si elementele chimice monitorizate sunt aceleasi cu cele prezentate la punctul A.1.2.

Frecventa recomandata pentru recoltarea probelor de apa înainte de executia lucrarilor si determinarea caracteristicilor chimice este:

-Din sedimente 1 proba / luna; -Din apa: 1 proba /luna.

Analiza caracteristicilor apei: este recomandat sa tina seama de programul national de monitorizare din România: “Manual pentru modernizarea si dezvoltarea monitoringului integrat al apelor din România (SMIAR) din 13/01/2006, publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr.234 bis din 15/03/2006.

C.1.3. Monitorizarea ihtiofaunei

Înainte de execuția lucrărilor se va efectua monitorizarea indirectă – identificarea și urmărirea modificării habitatelor de reproducere (date granulometrice) și a celor de hrănire (date de structură a bentosului). Odată cu evaluarea hidromorfologică se pot identifica gropile de fund, de pietriș ca și aglomerările de detritus și fauna din aceste gropi sau din spatele dunelor hidraulice, habitate preferate de sturioni pentru depunerea icrelor și pentru hrănire.

Se va monitoriza biomasa existentă în habitatele de hrănire ale sturionilor.

În mod special, pentru braţul Caleia, trebuie identificate habitatele de fund formate din argilă dură, favorabilă pentru o faună specifică, formată din crustacee gamaride şi corofiide şi larve de insecte din Ord. Trichoptera, Fam. Hydropsychidae, sursă de hrană pentru sturioni.

68

6

7

8

Figura 12 Localizarea punctelor de monitorizare a parametrilor hidromorfologici in punctul 10, Caleia, Ostrovu Lupu, Balta Mica a Brailei

Caleia Branch

Valciu Branch

Old Danube

Old Danube

Metodologia monitorizării ihtiofaunei, frecvenţa de monitorizare, echipamentele necesare, documentarea habitatelor, numărul de exemplare din fiecare specie precum si speciile monitorizate sunt aceleaşi ca cele prezentate la punctul A.1.3. Receptoarele (hidrofoanele) fixe care inregistreaza semnalele exemplarelor de sturioni marcati trebuie amplasate in punctele:

- aval de Gropeni pe Dunarea veche la 10 km- aval de confluenta Bratului Borcea cu Dunarea veche la aproximativ

2 km- aval de pragul de fund de pe Caleia la 1 km - amonte de pragul de fund de pe Caleia la 2 km

Capturarea si evaluarea populatiilor de scrumbie de Dunare se va face in 2 sectoare aval si amonte de Gropeni. Este necesara capturarea/recapturarea exemplarelor de sturioni astfel: . în 3 sectoare, cate doua sezoane/an pentru un an; 1 punct de captura amonte pe bratul Caleia si 2 puncte de captura aval de Braila

Durata de functionare a bateriilor trebuie a fie de cel putin 9 luni pentru mreana si 36 luni pentru sturioni. Distanţa de detectare a semnalelor codate de la emiţătoare trebuie sa aibă o rază de cel puţin 1 km. Urmarirea sturionilor trebuie sa fie corelata cu momentul atingerii înaltimii maxime a pragului de fund si cu masurarea vitezei curentului pe sectiunea determinata de deschiderea pragului. Trebuie estimat daca sturionii pot depasi pragul având în vedere cresterea vitezei apei determinata de îngustarea sectiunii. Se va urmari daca modificarea vitezei curentului va afecta starea habitatelor de argila dura, mai ales în sensul colmatarii acestora.

C.1.4. Monitorizarea florei si faunei acvatice

a) Monitorizarea florei acvatice Parametrii, metodologia şi frecvenţa de monitorizare sunt aceleaşi ca cele prezentate la punctul A.1.3. b) Monitorizarea faunei acvatice de macronevertebrate Pentru fauna acvatica se vor folosi macronevertebratele bentonice, în sectorul lucrarilor fiind prezente oligochete lumbricide, crustacee gamaride si corofiide, bivalve (Dreissena polymorpha, formeaza structuri de tip recifal caracterizate prin aglomerarea de oligochete si crustacee), larve de insecte trichoptere (genul Hydropsyche) si chironomide. Pentru fiecare asociatie de macronevertebrate bentonice identificata se va calcula valoarea indicelui de diversitate Shannon. Se vor face prelevari în amonte si în aval de punctul critic si se vor întabela valorile calculate pentru indicele de diversitate, în vederea compararii cu rezultatele ulterioare. Prelevarea se va efectua de 2 ori pe an în fiecare an în timpul nivelului maxim al apei şi în timpul nivelului minim al apei. Punctele de prelevare sunt:-câte o probă pe malul stâng şi pe malul drept al fluviului;-câte o probă în zona ripariană în staţiile următoare după cum urmează:

1. statia 6 - mai jos de pragul de fund localizat pe bratul Caleia;2. statia 7 pe Dunăre;3. statia 8 pe braţul Caleia.

69

Pentru fiecare asociatie de macronevertebrate bentonice identificata se va calcula valoarea indicelui de diversitate Shannon. Se vor face probari în amonte si în aval de punctul critic si se vor întabela valorile calculate pentru indicele de diversitate, în vederea compararii cu rezultatele ulterioare. Pentru bratul Caleia se vor analiza, în acelasi mod, asociatiile de macronevertebrate bentonice formate pe placile de argila dura de pe fundul apei (crustacee gamaride si corofiide si larve de insecte trichoptere din genul Hydropsyche).

Monitorizarea habitatelor fluviului Parametrii, metodologia şi frecvenţa de monitorizare sunt aceleaşi ca cele

prezentate la punctul A.1.3.

Gradul de conectivitate a habitatelor acvatice Parametrii, metodologia şi frecvenţa de monitorizare sunt aceleaşi ca cele prezentate la punctul A.1.3. C.1.5. Monitorizarea florei si faunei terestre

a) Monitorizarea florei terestreVor fi selectate 2 transecte de-a lungul fluviului. În primul transect se

vor stabili 3 parcele permanente (ploturi) de 600 mp (30 m x 20 m), amplasate în principalele tipuri de vegetatie. Pentru fiecare banda de material excavat, înalta de 2 m, lata de 5 m se vor stabili câte 5 suprafete permanente dispuse sistematic pe suprafata benzii. In transectul doi se va stabili o singura parcela permanenta. În fiecare an, în luna iulie, în fiecare parcelă se va face un releveu floristic. Monitorizarea efectelor asupra florei acvatice se va realiza prin evaluari în zonele adiacente pragurilor de fund si a apărărilor de mal. Monitorizarea efectelor asupra florei terestre se va realiza prin evaluari în zonele adiacente apararilor de mal si a digurilor de dirijare. Parametrii, metodologia de monitorizare sunt aceleaşi ca cele prezentate la punctul A.1.5. În setul de parametrii propusi pentru sistemul de monitorizare a vegetatiei exista doua tipuri de indicatori. Unii au fost selectati pentru a surprinde modificarile induse de catre realizarea constructiilor cu rol în îmbunatatire a conditiilor de navigatie (realizarii apararii de mal, digului de dirijare si a pragurilor de fund)*, altii pentru a fi urmarita viteza de refacere a zonelor unde s-au facut curatari si defrisari (unde a fost perturbat covorul vegetal) în timpul lucrarilor de amenajare**. (a se vedea tabelul 8) Pentru fiecare fâsie de material excavat, înalta de 2 m, lata de 5 m se vor stabili câte 5 suprafete permanente dispuse sistematic pe suprafata benzii. Fiecare suprafata va avea dimensiunea de 1 mp. În fiecare suprafata permanenta se va urmari evolutia florei terestre prin comparatia listelor floristice realizate în fiecare an, în luna iulie; gradul de acoperire si viteza de colonizare. În punctul critic Caleia (Ostrovul Lupu) sunt prezente câte trei tipuri de vegetatie, aici stabilindu-se câte 3 parcele permanente de 600 mp fiecare corespunzând unui tip de vegetatie. b)Monitorizarea avifaunei Se stabilesc valorile de referinta pentru starea favorabila de conservare a speciilor de pasari acvatice si terestre pentru Ostrovul Lupu.

70

Se vor selecta în functie de ploturile permanente alese pentru vegetatie, 3 patrate (unitati de proba) pe Ostrovul Lupu pentru ca datele colectate sa se poata corela cu cele obtinute pentru vegetatie. Observatiile de noapte vor cuprinde între 2-3 puncte. Parametrii, metodologia şi frecvenţa de monitorizare sunt aceleaşi ca cele prezentate la punctul A.1.5. anotimp primavara toamna iarna TotalNr.zile/expeditie

13 13 13


C.2. În perioada executiei lucrarilor din cadrul proiectului ISPA 2005/RO/16/P/PT/003

C.2.1. Monitorizarea calităţii aerului, zgomotului şi solului

Parametrii, frecventa şi metodologia de monitorizare sunt aceleaşi ca cele prezentate la punctul A.2.1.

Locatiile pentru monitorizare vor fi pe ambele maluri în zona localitatii Gropeni.

C.2.2. Monitorizarea hidromorfologic a) Monitorizarea debitului În timpul executiei lucrarilor monitorizarea debitului se va face pentru punctele 6,7 si 8 (Fig.12), în acord cu urmatorul program:

-Măsurarea nivelului apei în cele 3 sectiuni (pct 6,7 si 8) continuu; -Măsurarea vitezei de curgere în sectiunea 2 cu o frecventă periodică; Profilarea sectiunilor:

- În punctele 7 si 8 cu o frecventă lunară; - În punctul 6 la sfârsitul fiecarui stadiu de executie al lucrărilor.

b) Monitorizarea transportului de sediment în suspensie Programul de monitorizare trebuie diferentiat în timp în functie de parametrul monitorizat si punctul de observatie: -Turbiditatea se masoara în punctele 6 si 7 continuu; -Prelevarea integrata pentru calibrarea senzorului o data pe luna; -Prelevarea integrata pentru sectiunile 6 si 7 este realizata de 5-7 ori pe an la ape mari si ape mici, pentru a acoperi variatiile de debit cu o probabilitate la depasire de 95%.

c) Monitorizarea modificarilor morfologice Programul de monitorizare a modificarilor morfologice contine: -Masuratori cu sistemul echo sounding single beam în sectorul 6 (fig.12) de 4 ori pe an ( în fiecare sezon); -Masuratori geodezice pentru morfologia malurilor, de 4 ori pe an, în zonele cu modificari semnificative, pentru actualizarea morfologiei;

71

-Masuratori locale în zonele cu modificari semnificative, modificari produse de executia lucrarilor (rectificarea malurilor, drenaje etc.; -Masuratori ale nivelului apei în zonele cu modificari morfologice.

e) Calitatea apei Metodologia şi elementele chimice pentru monitorizare sunt aceleaşi ca cele prezentate la punctul A.2.2. Frecventa recomandata pentru recoltarea probelor de apa în timpul executiei lucrarilor si determinarea caracteristicilor chimice este: -Din sedimente 1 proba / luna; -Din apa: 1 proba /luna. Analiza caracteristicilor apei: este recomandat sa tina seama de programul national de monitorizare din România: “Manual pentru modernizarea si dezvoltarea monitoringului integrat al apelor din România (SMIAR) DIN 13/01/2006, publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr.234 bis din 15/03/2006.


Trebuie apreciat numarul de exemplare adulte care tranzitează perimetrul lucrărilor. De asemenea trebuie urmarită turbiditatea apei pentru a evalua o posibila colmatare (temporara) a habitatelor cu pietris, preferate de sturioni.

Metodologia monitorizării ihtiofaune , frecvenţa de monitorizare, echipamentele necesare, documentarea habitatelor, numărul de exemplare din fiecare specie precum si speciile monitorizate sunt aceleaşi ca cele prezentate la punctul A.1.2.3. Receptoarele (hidrofoanele) fixe care inregistreaza semnalele exemplarelor de sturioni marcati trebuie amplasate in punctele:

- aval de Gropeni pe Dunarea Veche la 10 km- aval de confluenta Bratului Borcea cu Dunarea veche la aproximativ


Capturarea si evaluarea populatiilor de scrumbie de Dunare se va face in 2 sectoare aval si amonte de Gropeni. Evaluarea se va face de 2 ori pe an in fiecare sector in lunile aprilie-mai.Este necesara capturarea/recapturarea exemplarelor de sturioni astfel: . în 3 sectoare, cate doua sezoane/an pentru un an; 1 punct de captura amonte pe bratul Caleia si 2 puncte de captura aval de Braila

Durata de functionare a bateriilor trebuie a fie de cel putin 9 luni pentru mreana si 36 luni pentru sturioni. Distanţa de detectare a semnalelor codate de la emiţătoare trebuie sa aibă o rază de cel puţin 1 km. Urmarirea sturionilor trebuie sa fie corelata cu momentul atingerii înaltimii maxime a pragului de fund si cu masurarea vitezei curentului pe sectiunea determinata de deschiderea pragului. Trebuie estimat daca sturionii pot depasi pragul având în vedere cresterea vitezei apei determinata de îngustarea sectiunii. Se va urmari daca modificarea vitezei curentului va afecta starea habitatelor de argila dura, mai ales în sensul colmatarii acestora.

C.2.4 Monitorizarea florei si faunei acvatice

72

a) Monitorizarea florei acvatice Metodologia monitorizării, frecvenţa de monitorizare, echipamentele necesare sunt aceleaşi ca cele prezentate la punctul A.2.2.4. b) Monitorizarea faunei acvatice Metodologia monitorizării, frecvenţa de monitorizare, echipamentele necesare, monitorizarea habitatelor fluviului şi gradul de conectivitate sunt aceleaşi ca cele prezentate la punctul A.2.2.4. În mod special pentru bratul Caleia se va urmari o posibila colmatare a habitatelor cu argila dura datorita modificarii vitezei curentului. Totodata se recomanda corelarea cu datele de granulometrie si turbiditate.

C.2.5. Monitorizarea florei si faunei terestre

a) Monitorizarea florei terestre

În timpul lucrărilor de execuţie se va măsura de asemenea întregul set de parametri prezentaţi la punctul A.2.5., cu exceptia tipului de habitat.

Metodologia monitorizării , frecvenţa de monitorizare şi echipamentele necesare sunt aceleaşi ca cele prezentate la punctul A.2.5.

b) Monitorizarea avifaunei

Se va realiza pe aceleasi pătrate selectate pentru observatii înainte de începerea lucrărilor. Aceasta permite analizarea comparativa a datelor şi identificarea unor modificări ale mărimii populatiilor sau a distributiei acestora ca urmare a implementarii lucrarilor. Metodologia monitorizării , frecvenţa de monitorizare, echipamentele necesare, sunt aceleaşi ca cele prezentate la punctul A.1.2.5.


13 13 13


C.2.6. Monitorizarea activităţii şantierului

Se va verifica colectarea, depozitarea şi evacuarea deşeurilor, respectarea tehnologiei, situaţia parcului de utilaje şi a gradului de uzură a acestora, etc.



73

C.2.7. Monitorizarea respectării Planului de intervenţie în caz de poluări accidentale

Echipa de monitorizare va avea la dispoziţie Planul de intervenţie în caz de poluări accidentale elaborat de operator şi va monitoriza respectarea condiţiilor impuse şi măsurile de prevenire şi intervenţie prevăzute de acesta.

C.3. Dupa executia lucrarilor din cadrul proiectului ISPA 2005/RO/16/P/PT/003

C.3.1. Monitorizarea calitatii aerului, zgomotului si solului

Metodologia, frecventa şi parametrii de monitorizare sunt aceiaşi ca cele prezentate la punctul A.3.3.1.

Locatiile pentru monitorizare vor fi pe ambele maluri in zona localitatii Gropeni.

C.3.2. Monitorizarea hidromorfologică

Pentru o perioada de 3 ani dupa executia lucrarilor, programul de monitorizare se va desfasura în punctele 6,7 si 8 (Fig.9). a) Monitorizarea debitului Dupa executia lucrarilor monitorizarea debitului va fi realizat pe o perioada de 3 ani în conformitate cu urmatorul program: Nivelul apei masurat în cele 3 sectiuni ( 6, 7 si 8) continuu; Viteza de curgere masurata în cele 2 sectiuni periodic; Profilarea sectiunilor: - În punctele 6, 7 si 8 în fiecare luna. b) Monitorizarea transportului de sedimente în suspensie Dupa executia lucrarilor, pe o perioada de 3 ani se vor realiza probări integrate pentru sectiunile 6 si 7, de 5-7 ori pe an la ape mari şi ape mici, pentru a acoperi variaţiile de debit cu o probabilitate la depasire de 95%. c) Monitorizarea modificarilor morfologice Programul de monitorizare a modificarilor morfologice dupa executia lucrărilor, pe o perioadă de 3 ani conţine:

-Măsuratori cu sistemul echo sounding single beam în sectorul 6 (fig.7) de 4 ori pe an ( în fiecare sezon);

-Masuratori geodezice pentru morfologia malurilor, de 4 ori pe an, în zonele cu modificari semnificative, pentru actualizarea morfologiei;

-Masuratori ale adancimii apei în zonele cu modificari morfologice. d) Calitatea apei

Metodologia şi elementele chimice monitorizate sunt aceleaşi ca cele prezentate la punctul A.1.3.2.

Frecventa recomandata pentru prelevarea de probe dupa executia lucrarilor, pe o perioada de 3 ani, pentru determinarea caracteristicilor chimice este: -Pentru sedimente: 1 proba/4 luni; -Pentru apa: 1 proba /4 luni.

74

Analiza caracteristicilor apei: este recomandat sa tina seama de programul national de monitorizare din România: “Manual pentru modernizarea si dezvoltarea monitoringului integrat al apelor din România (SMIAR) din 13/01/2006, publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr.234 bis din 15/03/2006.


Dupa terminarea lucrarilor trebuie continuata urmarirea sturionilor şi a mrenei prin telemetrie precum şi a altor specii, pe o perioadă de 3 ani. Se va estima atât structura granulometrica a gropilor cu fund de pietris cât si biomasa nevertebratelor bentonice aglomerate în aceste gropi sau în spatele dunelor hidraulice.

Metodologia monitorizării ihtiofaune , frecvenţa de monitorizare, echipamentele necesare, documentarea habitatelor, numărul de exemplare din fiecare specie precum si speciile monitorizate sunt aceleaşi ca cele prezentate la punctul A.1.3.3.

Odata cu evaluarea hidromorfologica se pot identifica gropile cu fund de pietris ca si aglomerarile de detritus si fauna din aceste gropi sau din spatele dunelor hidraulice, habitate preferate de sturioni pentru depunerea icrelor si pentru hranire. Se va monitoriza biomasa existenta în habitatele de hranire ale sturionilor. În mod special, pentru bratul Caleia, trebuie identificate habitatele de fund formate din argila dura, favorabila pentru o fauna specifica, formata din crustacee gamaride si corofiide si larve de insecte din Ord. Trichoptera, Fam. Hydropsychidae, sursa de hrana pentru sturioni. Receptoarele (hidrofoanele) fixe care inregistreaza semnalele exemplarelor se sturioni marcati trebuie amplasate in punctele:

- aval de Gropeni pe Dunarea Veche la 10 km- aval de confluenta Bratului Borcea cu Dunarea veche la aproximativ


Indicatorul biomasa va arata daca conditiile de hranire s-au modificat, în sens pozitiv sau negativ, dupa terminarea lucrarilor.

C.3.4. Monitorizarea florei si faunei acvatice

a) Monitorizarea florei acvatice

Parametri : Compozitia si abundenta macrofitelor submerse.

Valorile sunt centralizate într-o baza de date. Metodologie

Frecventa de prelevare va fi odata pe an, preferabil în luna iulie. Identificarea speciilor se va realiza microscopic, iar numararea se

va realiza pe lame. Compozitia si abundenta macrofitelor submerse va fi de asemenea

estimata pe baza a 3 probe medii Prelevarea se va realiza cu draga având deschiderea de 20 cm x 50

cm, dragând pe o lungime de 10 m in vecinatatea malurilor.

75

b) Monitorizarea faunei acvatice Pentru fauna acvatica se vor folosi macronevertebratelor bentonice, în sectorul lucrărilor fiind prezente oligochete lumbricide, crustacee gamaride si corofiide, bivalve (Dreissena polymorpha, formeaza structuri de tip recifal caracterizate prin aglomerarea de oligochete si crustacee), larve de insecte trichoptere (genul Hydropsyche) si chironomide. Punctele de prelevare sunt:-cite o proba pe malul sting si pe malul drept al fluviului-cite o proba in zona ripariana in statiile urmatoare dupa cum urmeaza: statia 6 - mai jos de pragul de fund localizat pe bratul Caleia; statia 7 pe Dunare; statia 8 pe bratul Caleia. Pentru fiecare asociatie de macronevertebrate bentonice identificata se va calcula valoarea indicelui de diversitate Shannon. Se vor face probari în amonte si în aval de punctul critic si se vor întabela valorile calculate pentru indicele de diversitate, în vederea compararii cu rezultatele ulterioare. Pentru bratul Caleia se vor analiza, în acelasi mod, asociatiile de macronevertebrate bentonice formate pe placile de argila dura de pe fundul apei (crustacee gamaride si corofiide si larve de insecte trichoptere din genul Hydropsyche). Dupa executia lucrarilor monitorizarea va continua 3 ani, cu o frecventa sezoniera (primavara, vara, toamna, iarna). C.3.5. Monitorizarea florei si faunei terestre

a) Monitorizarea florei terestreDupa încetarea activitatilor în santier si ecologizarea zonei unde a fost

santierul se vor mentine pentru monitorizare numai următorii parametri: bogatia de specii, gradul de acoperire de vegetatie (consistenta) (ambele si pentru ierbos si pentru coronamentele arborilor), raportul dintre hidrofite si mezofite, proportia de specii invazive, gradul de colonizare, viteza de colonizare (masurate anual). Pentru estimarea parametrilor se va folosi aceeasi metodologie ca si pentru masuratorile efectuate înaintea si în timpul lucrarilor. Masuratorile se vor face de asemenea o singura data pe an preferabil în luna iulie. Monitorizarea efectelor asupra florei terestre se va realiza prin evaluari în zonele adiacente apararilor de mal si a digurilor de dirijare.

b) Monitorizarea avifaunei Dupa finalizarea lucrarilor monitorizarea se va realiza pe aceleasi patrate selectate pentru observatii înainte de începerea lucrarilor, parametrii măsuraţi, metoda de monitorizare şi frecvenţa fiind aceleaşi ca cele prezentate la punctul A.1.3.5.

Se vor evalua tendintele de evolutie a marimii populatilor de pasari si a distributiei acestora. anotimp primavara toamna iarna TotalNr.zile/expeditie

13 13 13


76

D. MONITORIZAREA ÎN PUNCTELE CRITICE 03-09 Următoarele locaţii trebuie monitorizate: în punctul critic 03A, în amonte de Seica, punct de prelevare pe bratul

Seica intre Km 329 si Km 328 în punctul critic 03B, în aval de Seica, punct de prelevare intre Km 327 si

Km 326 în punctul critic 04A, Ceacâru, punctul de prelevare intre Km 324 si Km

323 în punctul critic 04B, Fermecatu, punctul de prelevare intre Km 322 si Km

321 în punctul critic 07, Fasolele, punctul de prelevare intre Km 291 si Km

290 Pentru punctele critice 08 si 09, unde se executa numai aparari de mal,

nu se considera necesar a se fixa puncte de prelevare pentru activitatea de monitorizare.

Pe Dunărea Veche este un singur punct de prelevare şi el este situat, pentru toate punctele critice, la 1000 m în amonte de kilometrii: 329, 327, 324, 322 si 291.

Pentru restul parametrilor au rămas valabile următoarele: obiectivele de monitorizare pentru fiecare dintre categoriile de

lucru, procedurile de prelevare, echipamentul necesar şi necesarul de personal calificat.

Frecvenţa măsurătorilor este semestrială, la ape mari şi mici, înainte de începerea lucrărilor în sine în punctele de lucru şi trimestrială în timpul lucrărilor şi după încheierea acestora.

Trebuie făcute măsurători în aceste puncte numai o singură dată înaintea începerii lucrărilor în punctele critice Bala, Epuraşu şi Caleia.

Nu este necesară capturarea de sturioni, dar estimările privind cantitatea şi migrarea trebuie urmărite prin telemetrie în punctele de prelevare, cu ajutorul echipamentului şi mijloacelor descrise la punctul A.1.3 .

Activităţile de monitorizare constau in :

D.1. Monitorizarea calitatii aerului, zgomotului si solului Parametrii măsuraţi, metoda de monitorizare sunt cele prezentate la

punctul A.1.1.Frecvenţa măsurătorilor este o dată înainte de începerea lucrărilor, în

timpul lucrărilor şi după încheierea acestora (raportat la lucrările din punctele critice Bala, Epuraşu şi Caleia).

D.2. Monitorizarea hidromorfologica

a) Monitorizarea debitului Monitorizarea debitului va fi realizată în acord cu următorul program: Frecvenţa măsurătorilor pentru nivelul apei si pentru vitezele de curgere

este semestrială, la ape mari şi mici, înainte de începerea lucrărilor în sine în

77

punctele de lucru şi trimestrială în timpul lucrărilor şi după încheierea acestora din punctele 01, 02, 10. Măsuratorile se vor face şi la ape mari şi la ape mici.

b) Monitorizarea transportului de sedimente în suspensie Frecvenţa măsuratorilor pentru turbiditate, prelevarea integrată şi pentru

prelevarea integrata pentru calibrarea senzorului este o singura data inainte de inceperea lucrarilor de executie din punctele 01, 02, 10. Măsurătorile se vor face şi la ape mari şi la ape mici pentru a acoperi variaţiile de debit cu o probabilitate la depăsire de 95%.

c) Monitorizarea modificărilor morfologice Programul de monitorizare a modificărilor morfologice conţine:

-Măsuratori cu sistemul echo sounding single beam semestrial, la ape mari şi mici, înainte de începerea lucrărilor din punctele 01, 02, 10 şi trimestrială în timpul lucrărilor şi după încheierea acestora; -Măsuratori geodezice pentru morfologia malurilor, semestrial, o singură dată la ape mari şi ape mici, în zonele cu modificari semnificative, pentru actualizarea morfologiei; -Măsuratori ale nivelului apei în zonele cu modificari morfologice. d) Calitatea apei

Frecventa recomandata pentru recoltarea probelor înainte de începerea lucrărilor în sine în punctele de lucru, în timpul lucrărilor şi după încheierea acestora din punctele 01, 02, 10 si determinarea caracteristicilor chimice este: -Din sedimente semestrial, o singura data la ape mari si ape mici; -Din apa: semestrial, o singura data la ape mari si ape mici; Analiza caracteristicilor apei: este recomandat sa tina seama de programul national de monitorizare din România: “Manual pentru modernizarea si dezvoltarea monitoringului integrat al apelor din România (SMIAR) din 13/01/2006, publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr.234 bis din 15/03/2006.

D.3. Monitorizarea ihtiofaunei

Nu este necesară capturarea de sturioni, dar estimările privind cantitatea şi migrarea trebuie urmărite prin telemetrie în locaţiile mentionate mai sus.

Metodologia monitorizării ihtiofaune , frecvenţa de monitorizare, echipamentele necesare, numărul de exemplare din fiecare specie precum si speciile monitorizate sunt aceleaşi ca cele prezentate la punctul A.1.3.3.

D.4. Monitorizarea florei si faunei acvatice a) Monitorizarea florei acvatice Metodologia monitorizării , echipamentele necesare, sunt aceleaşi ca cele prezentate la punctul A.1.4. Frecvenţa măsurătorilor este semestrială, la ape mari şi mici, înainte de începerea lucrărilor în sine în punctele de lucru şi trimestrială în timpul lucrărilor şi după încheierea acestora.

b) Monitorizarea faunei acvatice Metodologia monitorizării , echipamentele necesare, sunt aceleaşi ca cele prezentate la punctul A.1.4. Frecvenţa măsurătorilor este semestrială, la ape mari şi mici, înainte de începerea lucrărilor în sine în punctele de lucru şi trimestrială în timpul lucrărilor şi după încheierea acestora.

78

D.5. Monitorizarea florei si faunei terestre

a) Monitorizarea florei terestre

Metodologia monitorizării , parametrii şi echipamentele necesare, sunt aceleaşi ca cele prezentate la punctul A.1.4. În setul de parametrii propusi pentru sistemul de monitorizare a vegetatiei exista doua tipuri de indicatori. Unii au fost selectati pentru a surprinde modificarile induse de catre realizarea constructiilor cu rol în îmbunatatire a conditiilor de navigatie (realizarii apararii de mal, digului de dirijare si a pragurilor de fund)*, altii pentru a fi urmarita viteza de refacere a zonelor unde s-au facut curatari si defrisari (unde a fost perturbat covorul vegetal) în timpul lucrarilor de amenajare**. (a se vedea tabelul 8 din Programul de Monitorizare) Pentru fiecare fâsie de material excavat, înalta de 2 m, lata de 5 m se vor stabili câte 5 suprafete permanente dispuse sistematic pe suprafata benzii. Fiecare suprafata va avea dimensiunea de 1 mp. În fiecare suprafata permanenta se va urmari evolutia florei terestre prin comparatia listelor floristice realizate în fiecare an, în luna iulie; gradul de acoperire si viteza de colonizare. În punctul critic sunt prezente câte trei tipuri de vegetatie, aici stabilindu-se câte 3 parcele permanente de 600 mp fiecare corespunzând unui tip de vegetatie. Pentru fiecare fâsie de material excavat, înalta de 2 m, lata de 5 m se vor stabili câte 5 suprafete permanente dispuse sistematic pe suprafata benzii. Fiecare suprafata va avea dimensiunea de 1 mp. În fiecare suprafata permanenta se va urmari evolutia florei terestre prin comparatia listelor floristice realizate în fiecare an, în luna iulie; gradul de acoperire si viteza de colonizare.

b) Monitorizarea avifaunei

Se stabilesc valorile de referinta pentru starea favorabila de conservare a speciilor de pasari acvatice si terestre.

Se vor selecta în functie de ploturile permanente alese pentru vegetatie, 3 patrate (unitati de proba) pentru ca datele colectate sa se poata corela cu cele obtinute pentru vegetatie. Observatiile de noapte vor cuprinde între 2-3 puncte. Metodologia monitorizării , parametrii şi echipamentele necesare, sunt aceleaşi ca cele prezentate la punctul A.1.4.


13 13 13


79

E.

Monitorizarea impactului lucrarilor asupra siturilor Natura 2000

Lucrarile de îmbunatatire a conditiilor de navigatie pe Dunare între Calarasi si Braila se desfasoara pe un perimetru ce se suprapune atât siturilor ce apartin retelei Natura 2000 (RO SCI 0006, RO SCI 0022, RO SPA 0039, RO SPA 0017) cât si Parcului Natural Balta Mica a Brailei (RO SPA 005).

80

Figura 13 Poziţionarea punctelor 10 (Caleia) şi 09 (zona km 235-232) în perimetrul Parcului Natural Balta Mică a Brăilei, parc ce se suprapune sitului (ROSCI 0006) şi (ROSPA005)

Din cele 10 puncte critice ale proiectului numai doua si anume 10 (Caleia) si 09 (zona km 235-232) se afla în perimetrul Parcului Natural Balta Mica a Brailei (RO SCI 005) si a sitului (RO SCI 0006) (fig.13). Celelalte puncte sunt distribuite astfel: 01, 02, 03A, 03B, 04A, 04B, 07 si 08 se afla în perimetrul RO SCI 0022 Canaralele Dunarii (fig. 15); 01, 02, 03A, 03B, 04A, 04B se afla totodata si în perimetrul RO SPA 0039 Dunare –Ostroave (fig. 14).

Î

IÎntreaga suprafata terestra afectata de catre lucrarile de santier reprezinta 0.018% din suprafata celor doua situri si a Parcului Natural Balta Mica a Brailei.

81

Figura 14 Pozitionarea celor 6 puncte de lucru (01, 02, 03A, 03B, 04A, 04B) în perimetrul sitului ROSPA 0039 Dunare –Ostroave.

Activitatile de pe uscat, din cele doua puncte 09 si 10 se desfasoara pe o suprafata curatata de 1.8 ha ceea ce reprezinta 0.0062% din suprafata parcului (din care 0.0022% în punctul Caleia si 0.0040% în punctul 09. În punctele 01, 02, 03A, 03B, 04A, 04B se curata o suprafata de 6.3 ha reprezentând 0.039% din suprafata sitului Dunare – Ostroave astfel: 0.0052% în punctul 01; 0.0064% în punctul 02; 0.0065% în punctul 03A; 0.0045% în punctul 03B; 0.0018% în punctul 04A, si 0.0142% în punctul 04B. În punctele 01, 02, 03A, 03B, 04A, 04B, 07, 08 suprafata curatata este de 8,2 ha reprezentând 0.083% din suprafata sitului Canaralele Dunarii astfel: 0.0085% în punctul 01; 0.0105% în punctul 02; 0.0107% în punctul 03A; 0.0074% în punctul 03B; 0.0030% în punctul 04A, 0.0232% în punctul 04B; 0.0093% în punctul 07 si 0.010% în punctul 08. În privinţa celor două puncte critice din perimetrul Parcului Natural Balta Mică a Brăilei mentionăm că acestea se află în apropierea Insulei Varsătura (09) şi Insulei Mici a Brăilei (10), ambele având statut de zonă de management

82

Fig. 15 Pozitionarea celor 6 puncte de lucru (01, 02, 03A, 03B, 04A, 04B, 07, 08) în perimetrul sitului ROSCI0022 Canaralele Dunarii

durabil (zona tampon) conform Regulamentului Parcului Balta Mica a Brăilei. Astfel, nici un punct critic nu se afla în apropierea vreunei zone strict protejate sau de protectie integrală. Conform Art. 14 din regulamentul Parcului Natural Balta Mica a Brailei « observatiile asupra unor parametri climatici si hidrologici ai mediului abiotic si a populatiilor (în special avifauna) reprezinta o activitate curentă ce intră în atributiile administratiei şi are drept scop îmbunătăţirea permanentă a inventarului şi a datelor despre evolutia speciilor şi habitatelor de pe teritoriul parcului. Agenţii de teren efectuează observaţii pe un traseu bine determinat prin staţii stabilite, cu o frecventă bilunară, pe fişe imprimate tip .

E.1. Inainte de executia lucrarilor

E1.1. Monitorizarea biodiversităţii

E.1.1.1. Monitorizarea ihtiofaunei

Migratia nu este afectata în cazul populatiilor de Alosa immaculata cod 2491, aceasta specie depunând icrele în masa apei şi nefiind dependentă de un anumit tip de substrat. Lucrările de îmbunătăţire a conditiilor de navigatie pe tronsonul Calarasi – Braila nu au un impact semnificativ asupra populatiilor de Alosa tanaica cod 41209. Prezenta accidentala a indivizilor din specia Rodeus sericeus amarus nu afecteaza marimea efectivelor populationale ale acestei specii. Monitorizarea se va efectua asa cum s-a precizat pentru punctele critice 01, 02 si 10 acestea fiind incluse în perimetrul sitului Canaralele Dunarii.

E.1.1.2. Monitorizarea florei si faunei acvatice

Monitorizarea pentru fauna acvatica (macronevertebrate bentonice) si fitoplancton se va face în conformitate cu ce s-a prevazut pentru punctele critice 01, 02 si 10, aceste fiind incluse în perimetrul sitului Canaralele Dunarii. Nu exista specii de macrofite care sa faca obiectul anexelor Directivei Habitate.

E.1.1.3. Monitorizarea florei si faunei terestre

Lucrarile pentru 8 din cele 10 puncte de lucru se desfasoară în plantaţii de plop hibrid euroamerican, la punctul de lucru Epuraşu există şi fragmente de aliniamente de salcie, iar la punctul 08 malul pe care se lucreaza este acoperit cu teren arabil. În punctele de lucru şi zonele învecinate nu există specii de plante terestre cu statut special de conservare care să facă obiectul anexelor Directivei Habitate.

Speciile cu statut special citate în Documentatie în completarea Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului (EIM) pentru obţinerea avizului Natura 2000, pentru proiectul „Îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre între Călăraşi si Brăila (km 375 - km 175) si măsuri complementare” realizat de ICIM Bucuresti si ICDEAPA Galati, Marsilea quadrifolia si Campanula romanica nu sunt caracteristice habitatelor din cele 10 puncte de lucru si vecinătatea acestora, feriga de apa Marsilea quadrifolia

83

vegetând în ape stagnante foarte puţin adânci, eutrofe, iar clopoţeii Campanula romanica sunt endemici pentru Muntii Măcin, nu pentru vegetaţia de luncă. De asemenea urmatoarele tipuri de habitate mentionate de acelasi studiu si preluate din formularele standard Natura 2000 completate pentru RO SCI 0022 (Canaralele Dunarii) si RO SPA 0039 (Dunare Ostroave): Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice; Stepe pontosarmatice; Comunitati de liziera cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, pâna la cel montan si alpin; Pajisti aluviale din Cnidion dubii; Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos; Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp.; Paduri balcanopanonice de cer si gorun, nu sunt prezente nici în cele 10 puncte de lucru nici în zonele adiacente. Habitatele care sunt caracteristice speciilor genului Quercus sunt prezente în Delta Dunarii si Dobrogea dar nu în lunca inferioara a Dunarii unde se executa lucrarile si nici pe ostroave respective. Populatiile de Bombina bombina cod 1188 si Hyla arborea nu sunt afectate deoarece lucrarile din santier nu distrug nici locurile de reproducere, nici pe cele de hranire si nu reprezinta o bariera cu efect de fragmentare a habitatului.

E.1.1.4. Monitorizarea avifaunei

O lista a speciilor de păsări cuibăritoare şi a celor migratoare de pe Anexa 1 a Directivei Păsări pentru care au fost desemnate siturile Natura 2000 în care se desfasoară activităti în proiect sau care sunt plasate în vecinătatea zonelor în care se desfasoară activităţi este prezentată în Anexa 3 la Programul de Monitorizare.

E.2. În perioada execuţiei lucrărilor

E.2.1. Monitorizarea biodiversităţii


Migraţia nu este afectată în cazul populaţiilor de Alosa immaculata cod 2491, aceasta specie depunând icrele în masa apei şi nefiind dependentă de un anumit tip de substrat. Lucrările de îmbunătăţire a condiţiilor de navigaţie pe sectorul Călăraşi – Brăila nu au un impact semnificativ asupra populaţiilor de Alosa tanaica cod 41209. Prezenta accidentală a indivizilor din specia Rodeus sericeus amarus nu afectează mărimea efectivelor populationale ale acestei specii. Monitorizarea se va efectua asa cum s-a precizat pentru punctele critice 01, 02 si 10 acestea fiind incluse în perimetrul sitului Canaralele Dunării.


Monitorizarea pentru fauna acvatică (macronevertebrate bentonice) si fitoplancton se va face în conformitate cu ce s-a prevăzut pentru punctele critice 01, 02 si 10, aceste fiind incluse în perimetrul sitului Canaralele Dunarii. Nu există specii de macrofite care să facă obiectul anexelor Directivei Habitate.

84


Lucrările pentru 8 din cele 10 puncte de lucru se desfasoară în plantaţii de plop hibrid euroamerican, la punctul de lucru Epuraşu există şi fragmente de aliniamente de salcie, iar la punctul 08 malul pe care se lucrează este acoperit cu teren arabil. În punctele de lucru şi zonele învecinate nu există specii de plante terestre cu statut special de conservare care să facă obiectul anexelor directivei habitate. Speciile cu statut special citate în Documentaţie în completarea Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului (EIM) pentru obtinerea avizului Natura 2000, pentru proiectul „Îmbunătăţirea condiţiilor de navigatie pe Dunăre între Călăraşi şi Brăila (km 375 - km 175) şi măsuri complementare” realizat de ICIM Bucuresti si ICDEAPA Galati, Marsilea quadrifolia şi Campanula romanica nu sunt caracteristice habitatelor din cele 10 puncte de lucru si vecinatatea acestora, feriga de apă Marsilea quadrifolia vegetând în ape stagnante foarte puţin adânci, eutrofe, iar clopoţeii Campanula romanica sunt endemici pentru Muntii Măcin, nu pentru vegetaţia de luncă. De asemenea următoarele tipuri de habitate menţionate de acelaşi studiu şi preluate din formularele standard Natura 2000 completate pentru ROSCI0022 (Canaralele Dunarii) şi ROSPA0039 (Dunăre Ostroave): Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice; Stepe pontosarmatice; Comunitati de liziera cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, pâna la cel montan si alpin; Pajişti aluviale din Cnidion dubii; Vegetatie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos; Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); Vegetaţie de silvostepa eurosiberiană cu Quercus spp.; Păduri balcanopanonice de cer şi gorun, nu sunt prezente nici în cele 10 puncte de lucru nici în zonele adiacente. Habitatele care sunt caracteristice speciilor genului Quercus sunt prezente în Delta Dunării şi Dobrogea dar nu în lunca inferioară a Dunării unde se execută lucrările si nici pe ostroavele respective. Populatiile de Bombina bombina cod 1188 si Hyla arborea nu sunt afectate deoarece lucrările din şantier nu distrug nici locurile de reproducere, nici pe cele de hrănire şi nu reprezintă o barieră cu efect de fragmentare a habitatului.

E.2.1.4. Monitorizarea avifaunei

Pentru speciile din Anexa 3 la Programul de Monitorizare, care au populatii semnificative ce întrunesc criteriile pentru desemnarea siturilor, observatiile preliminare efectuate în 2009 au permis formularea următoarelor concluzii preliminare cu privire la posibilul impact al lucrărilor. Dacă prin implementarea programului de monitoring în perioada executie a lucrărilor se observa efecte negative semnificative asupra populaţiilor de păsări, se vor identifica măsurile necesare pentru reducerea acestora.

E.3. Dupa executia lucrarilor

E.3.1. Monitorizarea biodiversitatii


85

Monitorizarea se va efectua asa cum s-a precizat pentru punctele critice 01, 02 si 10 acestea fiind incluse în perimetrul sitului Canaralele Dunării.


Monitorizarea pentru fauna acvatică (macronevertebrate bentonice) si fitoplancton se va face în conformitate cu ce s-a prevăzut pentru punctele critice 01, 02 si 10, acestea fiind incluse în perimetrul sitului Canaralele Dunării. Nu există specii de macrofite care să facă obiectul anexelor Directivei Habitate.


Lucrările pentru 8 din cele 10 puncte de lucru se desfasoară în plantatii de plop hibrid euroamerican, la punctul de lucru Epuraşu există şi fragmente de aliniamente de salcie, iar la punctul 08 malul pe care se lucrează este acoperit cu teren arabil. În punctele de lucru şi zonele învecinate nu exista specii de plante terestre cu statut special de conservare care sa faca obiectul anexelor directivei habitate. Populatiile de Bombina bombina cod 1188 si Hyla arborea nu sunt afectate deoarece lucrările din şantier nu distrug nici locurile de reproducere, nici pe cele de hrănire si nu reprezintă o bariera cu efect de fragmentare a habitatului.

E.3.1.4. Monitorizarea avifaunei (idem mai sus) F. CONCLUZII: În funcţie de rezultatele monitorizării obţinute în perioada de execuţie a lucrărilor şi după primul an după finalizarea acestora se vor stabili dacă sunt necesare măsuri specifice care să readucă valorile de referinţă ale speciilor la nivelul anterior celui de începere a lucrarilor. Monitorizarea construcţiei pragurilor de fund de pe Bala şi Calea se va realiza in cel putin 4 etape si anume: -dupa fixarea saltelelor de fascine; -dupa asezarea a 50% din piatră pe pragul de fund; -dupa finalizarea corpului de piatră pe pragul de fund; -dupa acoperirea pragului de fund cu blocuri de piatră. În functie de rezultatele monitorizării se va decide daca sunt necesare lucrări ulterioare sau dacă lucrările trebuie oprite. Dacă rezultatele monitorizării relevă că sturionii nu pot trece de pragul de fund, autorităţile române vor demola structurile construite, până la nivelul indicat de rezultatele de monitorizare ca fiind corespunzător pentru migraţia sturionilor. Trebuie subliniat că, dacă în timpul monitorizării la nivelul pragurilor de fund se vor observa efecte semnificative, atunci se vor aplica măsurile de reducere sau chiar de eliminare a acestor efecte. In tabelul de mai jos sunt prezentate perioadele interzise pentru execuţia lucrărilor pe uscat, la pragurile de fund şi la digurile de dirijare

86

Tabel 13 Perioadele interzise pentru execuţia lucrarilor pe uscat, la pragurile de fund şi la digurile de dirijare Primul an de execuţie Al doilea an de execuţie Al treilea an de execuţieLunile 1-12 Lunile 1-12 Lunile 1-12 Lucrari de uscat

Pragul de fund si digurile de dirijare

F.1. Cadrul de baza

Evaluarea rezultatelor monitorizarii va urma un cadru de baza, în trei faze:1. primul cadru va fi obţinut prin compilarea datelor existente înainte de

începerea lucrărilor, date provenind de la: Institutul Delta Dunării din Tulcea, Centrul de Cercetari Piscicole Galati, ANPA, Bestcombat, altele;

2. înainte de sfârşitul anului se vor adăuga date privind migraţia de toamnă a sturionilor;

3. începand cu iunie 2011 se vor adăuga datele privind migraţia de primavară a sturionilor.

Orice date disponibile până în primăvara lui 2011 vor fi incluse: activitati de repopulare cu puiet, pescuit, program de monitorizare al WWF.Cadrul de bază va include informaţii despre populatiile de sturioni şi despre rutele de migraţie, parametri abiotici (debite, nivel apă, substrat). Privitor la datele de la ANPA, vor fi incluse mai multe detalii despre localizarea capturilor şi intensitatea pescuitului. Se vor estima populaţiile din amonte şi din aval (Dunăre, braţul Borcea).Se vor include date privind situaţia sturionilor în amonte de Bala.

In privinţa parametrilor abiotici, se vor folosi date istorice, alături de cele obtinute în programul de monitorizare. Se vor menţiona în primul draft al cadrului de bază, înainte de începerea monitorizării.

Deşi nivelarea fundului albiei şi instalarea saltelelor de fascine se vor face în toamnă, va fi posibil să se includă în cadrul de bază migraţia din primăvara lui 2011. Se vor menţiona efectele negative ale acestor lucrări, daca aceste efecte apar.

F.2. Analiza integrata si evaluarea rezultatelor monitorizarii

Expertii mentionati la capitolul 4 se vor întâlni periodic în campaniile de monitorizare, pentru schimb de experienţă, pentru împărăşirea şi discutarea rezultatelor intermediare. La fiecare 4 luni va avea loc o întâlnire de coordonare.Evaluarea interdisciplinară se va face prin coroborarea rezultatelor monitorizarii parametrilor abiotici si biologici.Rezultatele monitorizării vor fi comparate cu rezultatele modelului hidrodinamic 3D care permite simularea situatiilor complexe ale curgerii în relatie cu efectele pragului de fund şi digului de dirijare. Prin combinarea rezultatelor monitorizării cu rezultatele modelării se va obţine o estimare mai

87

realistă a impactului şi se vor prognoza modificările ulterioare ca şi necesarul de măsuri de remediere.

Se vor analiza migratia pestilor şi conditiile de navigaţie prin combinarea rezultatelor monitorizării vitezei curentului, adâncimii apei, migraţiei sturionilor şi datele modelării numerice. Abordarea integrata permite analiza curbei debitului şi vitezei în relatie cu viteza critică (variabilă) într-o distributie spaţială. Extinderea spaţială a zonelor critice variază în functie de debit şi fază de construcţie, alcătuind baza pentru interpretarea integrată a efectelor.

Evaluarea impactului lucrărilor asupra speciilor de sturioni nu se poate baza numai pe rezultatele monitorizării ci trebuie să folosească date din diverse alte surse relevante.

Trebuie construită o bază de date în care toate datele să fie reprezentate într-o manieră transparentă, cu legături clare între datele abiotice şi cele biotice.

Vor fi stabilite criterii clare de evaluare, dupa ce s-a elaborat primul draft al cadrului de baza, înainte de începerea lucrărilor. Criteriile trebuie focalizate pe migratia sturionilor.

G. MODELAREA MATEMATICĂ 3 D

- Modelul matematic 3D va acoperi sectorul de la Km 380 (Silistra) la Km 165 (Brăila);

- Măsurătorile batimetrice pentru dezvoltarea modelului matematic 3D se vor face în secţiuni transversale la fiecare km, la distanţa maximă de 1 km pe Dunăre şi pe braţele secundare, iar în punctele critice specificate la Cap. 2 –Etapele Proiectului -măsurătorile se vor efectua din 100 în 100 m. Exceptie face zona pragului de fund de pe braţul Bala unde măsurătorile se vor efectua din 50 în 50 de m în vederea asigurării acurateţei modelului matematic în zona cea mai dificilă pentru navigaţie şi a funcţionalităţii hidraulice a pasajului de peşti care se va ataşa pragului de fund.

- Datele vor fi raportate la sistemul de referinţă UTM WGS 84 şi cu nivel de referinţă Marea Neagră – Sulina, iar valorile vor fi introduse în metri.

- Modelul matematic 3D trebuie să aibă capacitatea de a reproduce cu grad ridicat de reprezentativitate fizică detalii fizice ale curgerii în albie şi a modificărilor dinamice ale albiei mobile ca: variaţii spaţiale(gradienţi) şi temporale ale câmpurilor de viteze şi de turbulenţă ale curgerii, ale modificărilor morfologice şi stratificării sedimentologice în spaţiul albiei fluviale, pentru situaţii cu modificarea în timp a condiţiilor de margine ale sectoarelor modelate matematic 3D.

- Modelarea 3D trebuie să fie bazată pe aplicarea unui pachet de modelare hidrodinamică capabil de a permite cuplarea compatibilă a modelării 3D cu modelarea de parametri ai calităţii apei şi cu cea de parametrii ecologici ai mediului ambiant al albiei, inclusiv posibilitatea simulării condiţiilor propice pentru populaţii piscicole.

- Modelul va prezenta, de asemenea, şi analiza morfologiei malurilor si tendinta de meandrare a fluviului in sectorul mai sus mentionat.

- Modelul matematic 3D va fi creat pe un pachet de softuri performante de modelare matematică care este produs în UE, de ultimă generaţie, cu

88

performanţe recunoscute internaţional. La sfârşitul contractului, modelul elaborat al sectorului de Dunăre mai sus menţionat va rămâne în proprietatea Autorității Contractante împreună cu licenţele corespunzătoare acestui model.

- În cadrul contractului se va furniza pachetul de sofware, hardware şi licenţele utilizate la elaborarea modelului matematic de monitorizare hidromorfologică şi ambientală, corespunzătoare unui singur utilizator.

- Totodată, 2 specialişti din cadrul Autorităţii Contractante vor fi instruiţi pentru utilizarea acestui software pe perioada elaborării modelului matematic de către experţii în modelare ai Contractorului. Cheltuielile cu deplasarea și instruirea propriu-zisă celor 2 specialişti la punctele de lucru ale Contractorului vor fi suportate de către Contractor . De asemenea pe perioada monitorizării, Contractorul va trebui să asigure actualizarea modelului matematic pentru perioadele specifice monitorizate cu participarea celor 2 specialişti ai Autorităţii Contractante.

H. REZULTATELE AŞTEPTATE

Rezultatele aşteptat sunt:-realizarea monitorizării înainte de începerea lucrărilor proiectate in conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini, la toate punctele critice:Punctul critic 01 – zona Bala şi bancul de nisip Caragheorghe, km 347 - km 343;Punctul critic 02 – zona insulei Epuraşu , km 342+700 - km 341+800 ;Punctul critic 03 – amonte şi aval Seica (Mirleanu), km 329 - km 325 (Punctul critic 03A amonte Seica şi Punctul critic 03B aval Seica);Punctul critic 04 – Insulele Ceacâru si Fermecatu, km 324 - km 322 (Secţiunea Punctului critic 04A Insula Ceacâru şi Punctul critic 04B Ostrovul Fermecatu);Punctul critic 07 - Insula Fasolele, km 291;Punctul critic 10 Braţul Caleia (Ostrovul Lupu), km 197 - km 195;

-realizarea monitorizării pe întreaga durată de execuţie a lucrărilor din cadrul Faza I, in punctele critice, dupa cum urmeaza: Punctul critic 01 – zona Bala şi bancul de nisip Caragheorghe, km 347 - km 343;Punctul critic 02 – zona insulei Epuraşu , km 342+700 - km 341+800 ;Punctul critic 03 – amonte şi aval Seica (Mirleanu), km 329 - km 325 (Punctul critic 03A amonte Seica şi Punctul critic 03B aval Seica);Punctul critic 04 – Insulele Ceacâru si Fermecatu, km 324 - km 322 (Secţiunea Punctului critic 04A Insula Ceacâru şi Punctul critic 04B Ostrovul Fermecatu);Punctul critic 07 - Insula Fasolele, km 291;Punctul critic 10 Braţul Caleia (Ostrovul Lupu), km 197 - km 195;

-realizarea monitorizării post-execuţie pe o perioadă de 3 ani de la terminarea lucrărilor la punctele critice urmatoare: Punctul critic 01 – zona Bala şi bancul de nisip Caragheorghe, km 347 - km 343;Punctul critic 02 – zona insulei Epuraşu , km 342.7 - km 341.8 ;Punctul critic 03 – amonte şi aval Seica (Mirleanu), km 329 - km 325 (Punctul critic 03A amonte Seica şi Punctul critic 03B aval Seica);Punctul critic 04 – Insulele Ceacâru si Fermecatu, km 324 - km 322 (Secţiunea Punctului critic 04A Insula Ceacâru şi Punctul critic 04B Ostrovul Fermecatu);Punctul critic 07 - Insula Fasolele, km 291;

89

Punctul critic 10 Braţul Caleia (Ostrovul Lupu), km 197 - km 195;

I. RISCURI

Disfuncționalități în asigurarea continuă a resurselor financiare alocate Proiectului;

Înregistrarea fenomenelor hidro-meteorologice extreme care conduc la apariția fenomenului de îngheț pe Dunăre;

Riscul ca perioada de execuție a lucrărilor hidrotehnice de îmbunătățire a condițiilor de navigație pe Dunăre, să depășească perioada de 3 ani, datorită restricțiilor impuse de autoritățile de mediu;

Înregistrarea unor nivele de ape foarte mari, care conduc la producerea unor inundații în zona lucrărilor.

J. PROFILUL EXPERŢILOR

J.1. NUMĂRUL EXPERŢILOR SOLICITAŢI

Domeniile solicitate: a) Biodiversitate: monitorizare floră, faună acvativă şi terestră; monitorizarea formatiunilor vegetale; monitorizarea faunei terestre de nevertebrate; monitorizarea bentosului;

b)Inginerie hidraulică – monitorizarea factorilor hidraulici, a transportului de sedimente în suspensie şi târâte, a schimbărilor morfologice, a curgerii şi vitezei curgerii. c) Chimie: monitorizare calitate sol, calitate apă, calitate aer; d) Ecologie :interpretarea impactului antropic asupra mediului; e) Modelare Matematica

- personalul tehnic pentru analizele de laborator şi diversele activităţi auxiliare va fi asigurat de către PRESTATOR. Activitatea de monitorizare a zgomotului este inclusă în activităţile minime obligatorii efectuate de către PRESTATOR şi va fi efectuată de către personalul tehnic al PRESTATORULUI.

Experţii solicitaţi:1 conducător de proiect

90

Biodiversitate10 experţi –evaluare/monitorizare- un expert – fitoplancton si macrofite acvatic- un expert - zooplancton- un expert – flora si vegetatie, terestre- un expert – nevertebrate terestre (inclusiv fauna de sol)- un expert – macronevertebrate acvatice- un expert – fauna de pasari- doi experti ihtiologi – experienta in capturarea si marcarea

exemplarelor- doi experti ecologi

un ecolog cu experienta in evaluarea siturilor Natura 2000

un ecolog cu experienta in interpretarea impactului antropic

Inginerie hidraulică2 experţi – în domeniul evaluării/monitorizării factorilor hidrologici, hidraulici şi sedimentologici

Chimie2 experţi – în domeniul evaluării/monitorizării calităţii factorilor de mediu apă, aer, sol.Modelare matematica 3D1 expert – experienţă în modelare hidrodinamică matematică 3DInterpretarea rezultatelor monitorizării1 expert – evaluator al rezultatelor monitorizării.

Se va retine că funcţionarii publici şi alt personal care lucrează în administraţia publică a ţării beneficiare nu pot fi selecţionaţi ca experţi , decât dacă se obţine anterior aprobare în scris de la Comisia Europeană.

I.2. Cerinţe minime (educaţie, aptitudini, experienţă profesională a expertului propus)Cerinţele minime ce trebuie respectate sunt următoarele:Experţii trebuie să cunoască obligatoriu limba engleză la nivel scris, citit, vorbit, orice cheltuială aferentă traducerilor fiind în sarcina Ofertantului.

Conducătorul de proiectStudii şi aptitudini: Studii superioare – studii universitare absolvite cu diplomă de absolvire/licenţă;Studii postuniversitare – masterat, doctorat sau alte specializăriExperienţă profesională generală:-cel puţin 10 ani experienţă profesională în proiecte de evaluare/monitorizare a impactului asupra mediului şi/sau activităţi de cercetare pe teren;Experienţă profesională specifică:-experienţă în calitate de conducător de proiect în cel puţin două proiecte.

10 Exper ț i – în domeniul evaluării/monitorizării factorului de mediu biodiversitate adică floră, faună acvatică şi terestră (ornitologie). Studii şi aptitudini:

91

Studii superioare – studii universitare absolvite cu diplomă de absolvire/licenţă, în domeniul biologiei sau ecologieExperienţă profesională generală:cel puţin 7 ani experienţă profesională în domeniul cercetării/evaluării/monitorizării biodiversită ț ii Experienţă profesională specifică:- experienţă în elaborarea sau implementarea a cel puţin unui program de evaluare/monitorizare a impactului asupra biodiversită ț ii a unui proiect de execuţie a lucrărilor.

2 Exper ț i – în domeniul evaluării/monitorizării factorilor hidrologici, hidraulici şi sedimentologici. Studii şi aptitudini:Studii superioare – studii universitare absolvite cu diplomă de absolvire/licenţă în domeniul hidrologiei, hidraulica, sedimentologiei sau în alte domenii similare;Experienţă profesională generală:cel puţin 7 ani experienţă profesională în domeniul evaluării factorilor hidrologici/hidrogeologiciExperienţă profesională specifică: experienţă în elaborarea sau implementarea a cel puţin unui program/proiect/studiu de evaluare/monitorizare a impactului asupra factorilor hidrologici/hidrogeologici a unui proiect de execuţie a lucrărilor.

1 Expert – în domeniul evaluării/monitorizării calităţii factorilor de mediu apă si sol.Studii şi aptitudini:Studii superioare – studii universitare absolvite cu diplomă de absolvire/ licenţă în domeniul chimiei sau în alte domenii similareExperienţă profesională generală:cel puţin 7 ani experienţă profesională în domeniul evaluării/monitorizării factorilor de mediu apă ș i sol; Experienţă profesională specifică:experienţă în elaborarea sau implementarea a cel puţin unui program/studiu/proiect de evaluare/monitorizare a impactului asupra factorilor de mediu apă și sol a unui proiect de execuţie a lucrărilor.

1 Expert – în domeniul evaluării/monitorizării calității factorului de mediu aerStudii și aptitudini:Studii superioare:studii universitare absolvite cu diplomă de absolvire/licenţă în domeniul chimiei sau în alte domenii similare;Experienţă profesională generală:cel puţin 7 ani experienţă profesională în domeniul evaluării/monitorizării factorului de mediu aer;Experienţă profesională specifică:

92

experienţă în elaborarea sau implementarea a cel puţin unui program/studiu/proiect de evaluare/monitorizare a impactului asupra factorului de mediu aer a unui proiect de execuţie a lucrărilor.

1 Expert –evaluator de mediu, responsabil cu interpretarea, sintetizarea si raportarea rezultatelor monitorizariiStudii şi aptitudini:Studii superioare – studii universitare absolvite cu diplomă de absolvire/licenţă în domeniul ecologiei, biologiei sau alte domenii similareExperienţă profesională generală:cel puţin 10 ani experienţă profesională în elaborarea studiilor de mediu şi/sau în activităţi de cercetare în domeniul protecţiei mediuluiExperienţă profesională specifică:experienţă în elaborarea sau implementarea a cel puţin unui program/studiu/proiect de evaluare/monitorizare a impactului asupra mediului a unui proiect de execuţie a lucrărilor.

1 Expert – in domeniul modelarii numericeStudii şi aptitudini:Studii superioare – studii universitare absolvite cu diplomă de absolvire/licenţă. Experienţă profesională generală:cel puţin 7 ani experienţă profesională în modelare numericăExperienţă profesională specifică:

Experienţă în elaborarea sau implementarea în cel puţin un program/studiu/proiect cu modelare 3D, a regimului hidromorfologic în albii deschise, din care sa reiasă atât parametrii curgerii libere, pentru diverse scenarii hidrologice posibile, cât și impactul diverselor lucrări ingineresti asupra albiei şi a parametrilor ambientali ai mediului acvatic.

K. LIMBA UTILIZATĂ ÎN TIMPUL DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢII Limba utilizată în cadrul activităţilor pe care le vor desfăşura experţii este limba română.

Limba de lucru pentru corespondenţa aferentă proiectului este limba română. Rapoartele privind detalierea activitatii de monitorizare precum şi rapoartele periodice vor fi elaborate atât în limba română cât şi în limba engleză aşa cum este menţionat la capitolul Rapoarte.

L. DURATA ŞI LOCUL DE DESFĂŞURARE

L.1. PERIOADA DE ÎNCEPERE PREVIZIONATĂ

Data estimată pentru începerea activităţilor este de maxim 15 zile lucrătoare de la data semnării contractului de către ambele părţi. La această dată Prestatorul este considerat mobilizat complet, cu un birou operaţional în România, complet echipat cu echipamentul necesar si IT.

93

În perioada aferentă Raportului de Început, Prestatorul va elabora Manualul de Asigurare a Calităţii specific pentru acest proiect. Documentele vor fi prezentate Autorităţii Contractante odată cu Raportulul de Început.

L.2. DURATA PREVIZIONATĂ DE IMPLEMENTARE A ACTIVITĂŢILOR

Durata estimată de implementare a activităţilor contractului este 72 luni, după cum urmează:- 4 luni perioada de monitorizare înainte de începerea lucrărilor(premonitorizare);- 32 luni perioada de monitorizare pe timpul execuţiei lucrărilor;- 36 luni perioada de monitorizare după execuţia lucrărilor(post monitorizare).

M. MANAGEMENTUL PROIECTULUI M.1. Autorităţi responsabile

Autoritatea Contractantă – ADMININSTRAŢIA FLUVIALĂ A DUNĂRII DE JOS RA Galaţi, care este responsabilă pentru toate aspectele privind procedura de achiziţie publică, problemele contractuale şi managementul tehnico-financiar al contractului (inclusiv plăţi).

Beneneficiarul - ADMININSTRAŢIA FLUVIALĂ A DUNĂRII DE JOS RA Galaţi care va urmări realizarea activităţilor conform prevederilor contractuale.

Prestatorul - este pe deplin responsabil de calitatea rezultatelor acestui contract, conform prevederilor contractuale. În acest sens, Prestatorul trebuie să se asigure că rezultatele contractului sunt la standardele de calitate necesare şi sunt livrate conform termenelor stabilite.

Prestatorul este obligat sa respecte legislaţia româneasca în vigoare şi procedurile aplicabile acestui contract. Prestatorul va respecta ordinele administrative emise de Autoritatea Contractantă. Va fi obligat sa asigure experţi calificaţi pentru a realiza activităţile si a obţine rezultatele stabilite prin contract. Prestatorul nu va face schimbări de personal fără aprobarea Unităţii de Implementare a Proiectului. Înlocuirea oricărui expert cheie se face printr-un act adiţional la contract. Este recomandat ca înlocuirea experţilor principali sa se facă numai in cazuri excepţionale (de exemplu in caz de deces, caz de boala sau accidente, demisie sau ineficienţă în implementare).

N. FACILITĂŢI ASIGURATE DE OFERTANT / PRESTATOR

Ofertantul/ Prestatorul va asigura experţilor săi sprijin administrativ, de secretariat şi traducere, după caz, care să le permită experţilor desfăşurarea în bune condiţii a activităţilor.

Ofertantul/ Prestatorul va fi responsabil pentru şi va suporta costurile:

Asigurarea cazării, diurnelor şi transportului pentru personalul său;

Activităţii de monitorizare: plată specialişti, personal auxiliar, cheltuieli pentru deplasări, cazare, asigurarea spaţiilor de lucru ( birouri, laboratoare, turnuri de observare, campare etc.), transport, administrativ gospodăreşti etc.

94

Echipamente şi materialelele pentru birou şi pentru echipamentele de monitorizare;

Cheltuieli de comunicare;

Cheltuielile legate de funcţionarea, reparaţia şi garanţia echipamentelor utilizate la modelarea matematica 3D până la predarea acestora către Autoritatea Contractantă;

Serviciile de secretariat;

Orice cost legat de traduceri, imprimarea sau multiplicarea rapoartelor.

Se menţionează că documentele cu care vor lucra experţii vor fi în cea mai mare parte în limba română, iar legislaţia naţională este disponibilă numai în limba română.

Onorariile experţilor includ costurile aferente biroului şi de comunicare, toate costurile administrative necesare pentru angajarea experţilor din contract, cum ar fi cheltuieli de relocare şi repatriere (inclusiv zboruri de la şi către ţara beneficiară pentru mobilizare şi demobilizare) dacă este cazul, cazarea, indemnizaţia de concediu, asigurarea medicală şi alte beneficii acordate experţilor săi de către Evaluator.

O. FACILITĂŢI FURNIZATE DE AUTORITATEA CONTRACTANTĂ

Autoritatea contractantă va pune la dispoziţia contractorului, la cerere, datele şi studiile care se află în posesia sa şi care sunt relevante pentru acest proiect.

P. ECHIPAMENTE

Echipamentele şi aparatura utilizate de către Prestator în activitatea de monitorizare sunt în sarcina Prestatorului.

Pachetul de sofware, hardware şi licenţele utilizate la elaborarea modelului matematic 3D de modelare hidrodinamică şi ambientală, corespunzătoare unui singur utilizator, ofertate separat în cadrul ofertei, vor rămâne în proprietatea Autorităţii Contractante la finalizarea contractului.

Q. RAPOARTERapoartele prezentate de Prestator sunt următoarele:

-Raport de început, va fi elaborat şi transmis în termen de 45 de zile de la data semnării contractului de servicii.

-Rapoarte lunare de activitate (de progres), vor fi elaborate şi transmise până la data de 15 a lunii următoare.

-Rapoarte intermediare vor fi elaborate şi transmise la o săptămână după întâlnirea experţilor la 4 luni menţionate în cadrul Analizei Integrate şi a Evaluării Rezultatelor Monitorizării.

-Rapoarte ad-hoc la apariţia unor evenimente neprevăzute şi la solicitarea Autorităţii Contractante.

-Rapoarte la terminarea etapelor de premonitorizare, monitorizare pe timpul execuţiei lucrărilor şi post-monitorizare, vor fi elaborate şi transmise în termen de 30 zile de la finalizarea etapelor;

-Raportul final la încheierea activităţilor de monitorizare şi finalizarea contractului.

95

Toate rapoartele vor fi redactate în limba română şi limba engleză.

Q.1. CONŢINUTUL RAPOARTELOR

Prestatorul va întocmi rapoarte de activitate, pe fiecare etapă, care să cuprindă activităţile prestate, astfel:

-Raportul de început : va specifica exact rezultatele de atins în cadrul contractului, metodologia propusă, programul de lucru şi sarcinile care vor fi îndeplinite de către experţii Prestatorului pentru a permite atingerea rezultatelor. Raportul va cuprinde obligatoriu programul de lucru, calendarul de implementare a activităţilor, numărul experţilor şi al zilelor de lucru necesare pentru fiecare activitate şi pe fiecare expert în parte, Manualul de Asigurare a Calităţii specific pentru acest proiect.

-Rapoarte lunare : vor specifica stadiul derularii activităţilor precizate în caietul de sarcini, experţii care au desfăşurat activităţile şi numărul de zile lucrate de fiecare expert.

-Rapoarte intermediare: vor prezenta rezultatele evaluarii interdisciplinare care se face prin coroborarea rezultatelor monitorizarii parametrilor abiotici si biologici.

-Rapoarte ad-hoc: tematica va fi specificată de către Autoritatea Contractantă şi când vor fi iniţiate de către Prestator, vor detalia evenimentele neprevăzute menţionate în Raport.

-Rapoartele întocmite la finalizarea etapelor de premonitorizare, monitorizare în timpul execuţiei şi post monitorizare: vor prezenta rezultatele, observaţiile, concluziile şi recomandările obţinute ca urmare a monitorizării.

-Raportul final: va conţine o sinteză a activităţii de monitorizare pe toată perioada de derulare a contractului şi va prezenta rezultatele, observaţiile, concluziile şi recomandările obţinute ca urmare a monitorizării.

Q.2. NUMĂRUL COPIILOR DE RAPOARTE, TRANSMITEREA ŞI APROBAREA RAPOARTELOR

Rapoartele vor fi mai întâi transmise de către Prestator într-o variantă preliminară către:

- Administraţia Fluvială a Dunării de Jos RA Galaţi – 2 exemplare, atât pe suport de hârtie cât şi pe suport electronic în format electronic editabil.

Ca urmare a observaţiilor şi/sau comentariilor Autorităţii contractante, rapoartele vor fi revizuite şi transmise în versiunea finală către:

- Administraţia Fluvială a Dunării de Jos RA Galaţi – 3 exemplare pe suport de hârtie, în limba română și în limba engleză, cât şi pe suport electronic.

În elaborarea tuturor Rapoartelor şi documentelor în cadrul contractului se va ţine cont de prevederile Manualului de Identitate Vizuală pentru Programul Operaţional Sectorial „Transport” 2007 – 2013, elaborat de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, disponibil în format electronic pe website-ul www.ampost.ro, secţiunea Documentaţie/Publicitate.

R. MONITORIZARE ŞI EVALUARE Managementul tehnico-economic al contractului va fi asigurat de către Unitatea de Implementare a Proiectului din cadrul Autorităţii Contractante. Indicatorii cheie pentru monitorizarea şi evaluarea performanţelor Prestatorului sunt următorii:

96

http://www.ampost.ro/

- Numărul de puncte critice pentru navigaţie monitorizate în etapele de premonitorizare, monitorizare pe timpul execuţiei lucrărilor din cadrul Fazei I şi postmonitorizare pe o perioadă de 3 ani;

- Minimizarea impactului asupra mediului a lucrărilor hidrotehnice din cadrul Proiectului Îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre între Calarasi si Braila, km 375 şi km 175;

- Numărul de rapoarte preliminare care nu au necesitat observaţii majore din partea Autorităţii Contractante;

- Numărul persoanelor instruite.

T. CERINŢE MINIME OBLIGATORII DE CONFIDENŢIALITATE

Prestatorul va avea în vedere că toate informaţiile, datele, rapoartele, analizele şi orice alte materiale pe care echipa de experţi le va elabora sunt considerate confidenţiale, dacă Autoritatea Contractantă nu dispune altfel.

Diferitele versiuni ale Rapoartelor de evaluare, cât şi Raportul de evaluare Final, elaborate conform cerinţelor prezentului Caiet de sarcini, precum şi oricare alte materiale redactate de către Prestator şi utilizate în elaborarea Rapoartelor de evaluare, reprezintă proprietatea exclusivă a Autorităţii Contractante şi nu pot fi date publicităţii decât cu acordul scris al acesteia.

Pe toată durata proiectului, Prestatorul se va asigura că experţii respectă aceste clauze minime obligatorii de confidenţialitate, coroborat cu alte prevederi contractuale din acest domeniu.

După încheierea contractului, Prestatorul şi experţii implicaţi în acest proiect vor preda Autorităţii Contractante toate materialele, documentele, datele şi informaţiile pe care le-au produs în cadrul şi scopul acestui proiect şi vor asigura Autoritatea Contractantă că au îndeplinit această cerinţă obligatorie.

LISTA DE ACRONIME SI ABREVIERI ESTE PREZENTATĂ ÎN PROGRAMUL DE MONITORIZARE LISTA DE FIGURI: Figura 1 Monitorizarea debitului în zona BalaFigura 2 Locațiile pentru punctele de monitorizare a debitului pentru punctul critic 01 brațul BalaFigura 3 Zona de proiect, cu staţiile de observare (mire) (linii rosii) şi secţiuni transversale suplimentare pentru măsurarea debitului şi transportului de sedimente în suspensie (linii galbene)Figura 4 Zona proiectului cu regiuni cu intensităţi diferite a monitorizării morfologiei şi a vitezei Figura 5 Masuratori ale vitezei curgerii pentru obtinerea izotachelor în sectiunile de calcul pentru debitul curgeriiFigura 6 Monitorizarea modificarilor morfologiceFigura 7 Statiile de telemetrie pentru monitorizarea sturionilorFigura 8. Rama metrica (quadrat)Figura 9 Schema numaratorii în puncte pentru pasariFigura 10 Zona de observare si înregistrare a pasarilorFigura 11 Monitorizarea punctului critic 02, Epurasu (Lebada)

97

Figura 12 Localizarea punctelor de monitorizare a parametrilor hidromorfologici in punctul 10, Caleia, Ostrovu Lupu, Balta Mica a BraileiFigura 13 Pozitionarea punctelor 10 (Caleia) si 09 (zona km 235- km232) în perimetrul Parcului Natural Balta Mica a Brailei, parc ce se suprapune sitului (ROSCI 0006) si (ROSPA005)Figura 14 Pozitionarea celor 6 puncte de lucru (01, 02, 03A, 03B, 04A, 04B) în perimetrul sitului ROSPA 0039 Dunare –Ostroave.Figura 15 Pozitionarea celor 6 puncte de lucru (01, 02, 03A, 03B, 04A, 04B, 07, 08) în perimetrul sitului ROSCI0022 Canaralele Dunarii

LISTA DE TABELE CARE SE REGĂSESC ÎN PROGRAMUL DE MONITORIZARE:

Tabelul 1 Monitorizarea proceselor morfodinamiceTabelul 2 Elemete chimice si fizico chimice pentru apa (Ord.161/2006)Tabelul 3 Perioadele recomandate pentru monitorizarea migratiei sturionilorTabelul 4 Metode de prelevare a pestilor in diferite habitate ale raurilor categoria VTabelul 5 Specii de peşti, menţionate în Anexa 6 / OM 1964/2007Tabelul 6 Necesarul de echipament pentru monitorizarea sturionilorTabelul 7 Echipamentul necesar pentru prelevarea probelor de benthos si procesarea in laborator a materialulului biologic Tabelul 8 Dimensiuni recomandate pentru gaurile plasei la prelevarea de bentos Tabelul 8a Clase de calitate pentru macronevertebratele bentoniceTabelul 9 Scorul modificarii habitatelorTabelul 10 Indicatori / valori limita pentru monitorizarea vegetatieiTabelul 11 Pasari (sau alte animale ce emit semnale acustice) – numaratoarea în punctTabelul 12 Înregistrarile de noapte pentru avifauna Tabelul 13 Perioadele interzise pentru executia lucrarilor pe uscat, la pragurile de fund si la digurile de dirijare.

98

Documents

Sectiunea II Caiet de Sarcini Servicii de Monitorizare-1