Securitate si sanatate in munca, PSI ai protectia mediului.doc

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

AUXILIAR CURRICULARCLASA a XII -a

Securitate şi sănătate în muncă, PSI şi protecţia mediului.

DOMENIU: Fabricarea produselor din lemn.NIVEL: IIICALIFICARE: Tehnician proiectant produse finite din lemn.

Martie 2009

MECI–CNDIPT / UIP

AUTOR: prof. ing. Grînea Ruxandra Sorela, grad didactic I, Grup Şcolar de Industrializarea lemnului Piteşti

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

2

Cuprins

1. Competenţe vizate…………………………………………….pag. 4

2. Informaţii despre specificul agenţilor economici la care se efectuează stagiul de

practica...............................................................................pag. 5

3. Modalitatea de organizare a practicii: tipuri de practica (comasat, individual, pe

grupe), coordonator/ indrumător de practica, tutore...........pag. 6

4. Recomandări privind respectarea normelor de sănătate si securitate a muncii

potrivit modulului.................................................................pag. 7

5. Instrumente de lucru necesare desfăşurării practicii.

a) Jurnal/ caiet de practică al elevului..........................pag. 9

b) Fişe de obsevaţii......................................................pag. 10 - 11

c) Fişe de lucru............................................................pag. 12 - 18

d) Studii de caz............................................................pag. 19 - 25

e) Proiect/ miniproiect..................................................pag. 26 - 32

f) Joc de rol.................................................................pag. 33

g) Fişă de evaluare......................................................pag. 34

6. Organizarea evaluării...........................................................pag. 36 - 38

7. Anexe...................................................................................pag. 39 - 51

8. Bibliografie...........................................................................pag. 52


3

1. Competenţe specifice

Acest ghid prezentat este destinat pregătirii tinerilor la nivelul trei, liceul

tehnologic asigurându-se obţinerea calificării de tehnician proiectant produse finite din lemn. Având în vedere că mobilierul trebuie să se încadreze în condiţiile ergonomice şi

funcţionale care sunt determinante în dimensiunile produsului, conţinutul modulelor

vizează formarea la elevi a acelor competenţe care să le permită proiectarea şi

realizarea unor produse la nivelul standardelor europene.

Modulul Securitate şi sănătate în muncă, PSI şi protecţia mediului vă este

recomandat să fie parcurs pentru a dobândi cunoştinţe despre asigurarea aplicării

legislaţiei privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă, prevenirea şi stingerea

incendiilor, organizarea activităţilor de evitare a riscurilor legate de protecţia muncii,

stabilirea activităţilor de intervenţie în caz de accident, astfel încât executarea tuturor

operaţiilor de prelucrarea lemnului pe maşini unelte, utilaje şi agregate să se realizeze în

condiţii de securitate a muncii.

Modulul Securitate şi sănătate în muncă, PSI şi protecţia mediului este

integrat în pregătirea practică anuală la agentul economic din parteneriatul de practică şi

este obligatoriu dobândirii de abilităţi, cunoştinţe şi deprinderi care vă vor permite să vă

găsiţi un loc de muncă, integrându-vă în viaţa socială, fie să vă deschideţi propria

afacere, sau să vă continuaţi pregătirea la un nivel avansat, prin accederea în

învăţământul superior.


4

2. Informatii despre specificul agentilor economici la care se efectueaza stagiul de practică.

Agenţii economici la care se efectuează stagiile de practică pentru

specializarea „ Tehnician proiectant produse din lemn” prezintă următoarele

caracteristici generale:

Profilul de activitate - fabricarea cherestelei, a furnirelor estetice, a placajului

din lemn, a PFL-ului, a produselor semifabricate şi prefabricare din lemn, a binalelor,

a scaunelor, a mobilei corp şi de artă, tapiţerie cât şi proiectarea produselor din lemn.

Comercializarea produselor se realizează prin serviciul de marketing, având

clienţi interni şi externi.

Agenţii economici au implementat şi certificat sistemul de calitate conform

standardului ISO SR EN 9001/2001, asigurând o calitate superioară produselor pe

care le realizează şi autorizaţie de mediu conform standardului ISO SR EN

14001/2001, respectând totodată normele de SSM , PSI şi situaţii de urgenţă.

De obicei platformele industriale au o suprafaţă cuprinsă între 2 – 40 ha,

compusă din clădiri, şoproane, depozite, spaţii verzi şi căi de circulaţie.

Numărul de persoane care lucrează în platforme sau fabrici este diferit în

funcţie de amploarea activităţilor şi poate fi cuprins între minim 10 angajaţi şi

maximum posibil.

Încăperile tuturor construcţiilor sunt destinate activităţilor de producţie specifice

prelucrării lemnului în funcţie de fabrică. O parte din aceste încăperi sunt destinate

depozitării produselor finite specifice fabricii respective.

Agenţii economici sunt dotaţi cu următoarele instalaţii utilitare:

- alimentare cu energie electrică;

- alimentare cu agent termic;

- alimentare cu aer comprimat;

- instalaţii de hidranţi interiori şi exteriori,

- instalaţii sprinkler,

- instalaţii de alarmare şi semnalizarea incendiilor,

- dotări cu mijloace de primă intervenţie: stingătoare portabile cu praf şi CO

2 şi dispozitive în caz de incendiu.


5

3. Modalitatea de organizare a practicii.

Practica se realizează la agentul economic cu care există convenţie, sub forma

comasată, timp de două săptămâni, câte şase ore pe zi, în concordanţă cu planul de

învăţământ, liceul tehnologic, clasa a XI-a, aria curriculară Tehnologii, calificarea:

Tehnician proiectant produse finite din lemn.

Îndrumătorul de practică este maistrul instructor al şcolii desemnat să însoţească

şi să efectueze activitatea la agentul economic.

La agentul economic lucrătorul desemnat să conducă activitatea de securitate şi

sănătate în muncă va efectua un instructaj general, colectiv cu elevii.

Agenţii economici la care se efectuează stagiul de practica trebuie să

desemneaze un tutore care va asigura respectarea condiţiilor de pregătire

şi dobândirea de practicant a competenţelor profesionale planificate pentru perioada

stagiului de pregătire practică, respectiv:

- urmăreşte respectarea calendarului pregătirii timpului de lucru şi orarul;

- urmăreşte daca elevii efectuează acţiuni care să conducă la formarea

competenţelor profesionale planificate;

- efectuează instructajul periodic specific fiecărui loc de muncă;

- participă la monitorizare, evaluare formativă şi sumativă alături de

maistrul instructor;

- verifică şi avizează însemnările prezentate de elev în jurnalul de

practicapractică ; anunţă şcoala de imposibilitatea desfăşurării activităţii

practice cauzate de eventualele disfuncţionalităţi sau defecţiuni apărute

pe flux ( lipsa materiei prime, pana de curent, defecţiune utilaj –

conducător în procesul de fabricaţie etc.)


6

4. Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi securitate a muncii potrivit modulului.

Directivele europene în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă se bazează pe

trei idei fundamentale:

- Îmbunătăţirea continuă a protecţiei securităţii şi sănătăţii lucrătorilor în

domenii multiple;

- Obligaţia de a asigura o protecţie adecvată a lucrătorilor împotriva

riscurilor de accidente şi îmbolnăvirii profesionale;

- Contribuţia prin realizarea pieţei unice la o mai bună protecţie a securităţii

şi sănătăţii în muncă.

Astfel sistemul legislativ în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă în România

se bazează pe următoarele principii:

- Securitate în muncă – drept fundamental al tuturor participanţilor la

procesul de muncă (legea 319/2006).

- Legătura indisolubilă dintre dreptul la muncă şi protecţia socială.

- Integrarea securităţii şi sănătăţii în muncă în procesul de muncă.

- Caracterul preventiv al securităţii şi sănătăţii în muncă.

- Abordarea prevenirii accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor

profesionale ca problemă unică.

Accidentele de muncă pun în pericol viaţa persoanelor şi aduc grave prejudicii

umane, sociale şi economice. Pentru a evita accidentele de muncă şi bolile profesionale

este necesară Prevenirea.

Prevenire = ansamblul de dispoziţii sau măsuri luate ori prevăzute în toate etapele procesului de muncă, în scopul evitării sau diminuării riscurilor profesionale. Prevenire = furnizarea de instrucţiuni corespunzătoare lucrătorilor:

la angajare;

la schimbarea locului de muncă sau la transfer;

la introducerea unui nou echipament de muncă sau a unor modificări ale

echipamentului existent ;


7

la introducerea oricărei noi tehnologii sau proceduri de lucru;

la executarea unor lucrări speciale;

Instruirea: trebuie să fie adaptată evoluţiei riscurilor sau apariţiei unor noi riscuri;

se realizează periodic şi ori de câte ori este necesar;

nu poate fi realizată pe cheltuiala lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor

acestora;

se realizează în timpul programului de lucru.

Fiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare activitatea, în conformitate cu: pregătirea şi instruirea sa

instrucţiunile primite din partea angajatorului.


8

DE REŢINUT

!Asiguraţi-vă că o să respectaţi cu stricteţe folosirea echipamentului de protecţia

muncii atunci când sunteţi în fabrică:

- halat, salopetă, cască de protecţie, ochelari, mănuşi şi orice alt

echipament necesar, chiar dacă acestea nu fac din voi nişte persoane

elegante.

- fiţi atenţi la căile de acces din cadrul fabricii şi luaţi în seamă avertizările

prin panouri specifice sau pe cele sonore.

NU UITAŢI: Viaţa este mai presus de modă, iar scopul nostru de a efectua

practica la agentul economic ales nu este un prilej de joacă ci de instruire!

5.Instrumente de lucru necesare desfăşurării practicii.

a)Jurnal de practică

Elevul………………….

Perioada…………………….

Locaţia………………………

Modul………………………….

Tema………………………….

Sarcini de lucru: ………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………….

1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul studiat pe care le-aţi

observat sau le-aţi desfăşurat?

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

2. Ce lucruri noi aţi învăţat?

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………..

3. Care au fost evenimentele care v-au plăcut? Motivaţi.

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

4. Ce aspecte nu v-au plăcut? Motivaţi.

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………..


9

b) Fişe de observaţiiExerciţiul 1

Nr. Crt.

Sarcina de lucru Evaluator Data

1. Enumeraţi mijloacele folosite pentru efectuarea instructajului la locul de muncă:……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Observaţii ale maistrului/tutorelui de practică:

Exerciţiul 2 În cadrul desfăşurării practicii la agentul economic, vorbiţi cu muncitorii despre

accidentele de muncă ce au avut loc şi rezolvaţi sarcina de lucru din tabelul următor.

Pentru documentare suplimentară folosiţi fişa de documentare nr. 8.

Nr. Crt.

Sarcina de lucru Evaluator Data

1. Clasificaţi accidentele de muncă: …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Observaţii ale maistrului/tutorelui de practică:.......................................................

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….


10

Exerciţiul 3 Nr. Crt.

Sarcina de lucru Corect Incorect

1. Verificaţi modul de utilizare a echipamentului de lucru şi de protecţie la maşina de şlefuit cu bandă orizontală.

2. Verificaţi dotarea trusei de prim ajutor existentă în atelier/secţia de şlefuit.

Observaţii ale maistrului/tutorelui de practică:

c) Fişe de lucru

Exerciţiul 4

1. Instruirea introductiv generală se face de către:

a) serviciul mecano-energetic;

b) serviciul comercial;

c) un lucrător al serviciului intern de prevenire şi protecţie.

d) de portar ;

2. Angajatorul stabileşte prin instrucţiuni proprii durata instruirii introductiv generale

care nu va fi mai mică de:

a) 8 ore;

b) 16 ore;

c) 4 ore.

d) 12 ore.

3. În cadrul instruirii instructiv generale se vor expune în principal următoarele

probleme:


11

Alegeţi răspunsul corect

din variantele propuse:

a) politica în domeniul calităţii;

b) plan de management şi marketing al firmei;

c) legislaţia de sănătate şi securitate în muncă.

d) alimentaţia sănătoasă,

4. Instruirea la locul de muncă va cuprinde:

a) informaţii privind starea utilajelor;

b) informaţii privind riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională

specifice locului de muncă;

c) informaţii privind programul de lucru.

d) Informaţii privind echipamentul de lucru ;

5. Instruirea periodică se efectuează de către:

a) conducătorul locului de muncă;

b) lucrător desemnat cu stingerea incendiilor;

c) lucrător desemnat cu situaţii de urgenţă.

d) maistru ;


12

Precizare: această fişă de

lucru poate fi inclusă în

portofoliul după ce a fost

evaluată de maistrul instructor.

Exerciţiul 5

Răspundeţi prin DA sau NU, apoi comentaţi răspunsurile cu maistrul/tutore şi

colegii.

Este sau nu accident de munca accidentul suferit de:

1. elevii care merg în vizită într-o întreprindere;

2. un lucrător care s-a accidentat la serbarea pomului de iarnă organizată de

întreprinderea sa;

3. o persoană care a sărit să salveze un copil dintr-un incendiu;

4. un beneficiar care a venit într-o fabrică să achiziţioneze butelii de oxigen;

5. un lucrător cherchelit care se împiedică în drum spre serviciu;

6. un elev care după practica profesională în drum spre casă s-a oprit la billiard;

7. un şomer în timpul reconversiei profesionale;

8. un lucrător în timpul pauzei de masă în drum spre cantină;

9. un profesor care vizitează părinţii unui elev;

10.un lucrător care la predarea schimbului s-a jucat cu colegul său care i-a înfipt

furtunul de aer comprimat;

11.un lucrător căruia i-a înţepeni spatele brusc când împrăştia pietriş;

12. lucrătorii intoxicaţi cu CO emanat de o sobă;

13.elevii în discotecă;

14. toboşarul de la Voltaj care a căzut de pe scena în concert la Satu Mare;

15. lucrătoarea de la casa de schimb agresată de un hoţ care a avut concediu

medical 2 zile;

16. ministru în vizită diplomatică;

17.Laura Stoica;

18. reporterii de la Antena 1 la Mihăilesti.


13

Exerciţiul 6

Pe coloana A sunt prezentate categoriile de factori de risc, iar pe coloana B sunt

trecuţi factori de risc specifici fiecărei categorii.

Clasificaţi factorii de risc pe categorii. A Ba)Factori de risc proprii executantuluib)Factorii de risc proprii sarcinii de muncăc)Factorii de risc proprii mijloacelor de producţied)Factorii de risc proprii mediului de muncă

1. risc termic

2. temperatura aerului3. risc electric4. presiunea atmosferică5. substanţe toxice6. curenţii de aer7. substanţe inflamabile8. zgomotul9. vibraţiile10. substanţe explozive11.executarea operaţiei de frezare de muncitor necalificat. 12.ridicarea manuală a unei piese de 100kg13. acizi14. risc mecanic15. umiditatea mediului de lucru,16. microorganisme17. utilizarea incorectă a echipamentului individual de protecţie 18. nerespectarea normelor de sănătate şi securitate în muncă.19. abordarea greşită a sarcinii de lucru.

Rezolvare:

a b c d


14

Exerciţiul 7

În coloana A este trecută natura accidentelor, iar în coloana B sunt trecute accidentele

propriu-zise. Găsiţi corespondenţele: A B1. accidente mecanice a) intoxicaţii acute

2. accidente termice b) arsuri

3. accidente chimice c) fracturi

4. accidente electrice d) electrocutări

e) şoc termic

f) electrotraumatisme

g) tăieturi

h) arsuri chimice

i) insolaţie

j) arsură electrică

k) striviri


15

Exerciţiul 8

Observaţi echipamentele de protecţie din cabinetul de protecţie şi în funcţie de destinaţia lor, în tabelul de mai jos realizaţi o clasificare a acestora: Căşti electroizolante; căşti amortizoare; glugă de azbest; dopuri; ochelari cu

coşuleţe; palmare, jambiere, şorţuri, galoşi din cauciuc; echipament pentru protecţia

mâinilor; echipament pentru protecţia picioarelor; echipament contra electrocutării;

echipament contra căderilor de la înălţime; echipament pentru protecţia ochilor;

echipament contra zgomotului; echipament pentru protecţia capului; ochelari contra

razelor infraroşii; centură de siguranţă, viziere; antifoane; centură cu scaun; ecrane de

protecţie; bocanci; cizme de securitate, genunchiere; crampoane detaşabile; veste de

salvare; şorţuri de protecţie împotriva radiaţiilor X; costum de scafandru.

Ce se protejează? Cu ce se protejează ?


16

Exerciţiul 9 Studiaţi echipamentele puse la dispoziţie, numiţi-le şi clasificaţi-le în funcţie de destinaţia

lor în protecţia muncii:

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………………


17

http://hainedelucru.biz/product_info.php?products_id=296&osCsid=9888bf343bb63fee950fabb6561a33ad

Exerciţiul 10 În coloana A sunt scrise mijloace de protecţie individuală, iar în coloana B sunt

trecute părţile organismului care trebuie protejate. Găsiţi corespondenţele:

A B1. căşti, glugi, bonete a. protecţia epidermei2. viziere b. protecţia căilor respiratorii3. antifoane c. protecţia ochilor4. măşti d. protecţia urechilor5. cotiere e. protecţia capului6. creme, unguente f. protecţia mâinilor

g. protecţia corpului.

Exerciţiul 11 Studiaţi echipamentele puse la dispoziţie, numiţi-le şi clasificaţi-le în funcţie de destinaţia

lor în protecţia muncii:


18

d) Studii de cazExerciţiul 12 Pentru a rezolva eficient următorul studiu de caz vă puteţi grupa câte 2 sau3 elevi.

În urma efectuării practicii la agentul economic din secţia debitare a lemnului masiv, analizaţi locul de muncă specific operaţiilor de retezare – spintecare. La sfârşitul activităţii realizaţi o scurtă prezentare în faţa colegilor care să cuprindă

următoarele informaţii:

1. Numiţi utilajele folosite, numărul lor cât şi modul de amplasare în secţie, prezenţa

sau absenţa instalaţiilor de exhaustare;

2. Specificaţi în urma verificării dacă normele de protecţia muncii specifice utilajelor

sunt afişate corespunzător;

3. Descrieţi în ce constă echipamentele de protecţia muncii la muncitori şi dacă au

fost complet utilizate.

4. Comparaţi împreună cu ceilalţi colegi dacă obsevaţiile au fost întemeiate sau

trebuie completate.

Exerciţiul 13 Pentru a rezolva eficient următorul studiu de caz vă puteţi grupa câte 2 sau 3 elevi.

În urma efectuării practicii la agentul economic din secţia debitare a lemnului masiv, analizaţi locul de muncă specific operaţiilor de însemnare - decupare. La sfârşitul activităţii realizaţi o scurtă prezentare în faţa colegilor care să cuprindă

următoarele informaţii:

1. Numiţi utilajele folosite, numărul lor cât şi modul de amplasare în secţie, prezenţa

sau absenţa instalaţiilor de exhaustare;


sunt afişate corespunzător;


19

3. Descrieţi în ce constă echipamentele de protecţia muncii la muncitori şi dacă au

fost complet utilizate.4. Comparaţi împreună cu ceilalţi colegi dacă obsevaţiile au fost întemeiate sau trebuie completate.

Nr. Utilaje existenteNorme de protecţia muncii

Echipamente de PM Concluzii


20

Precizare: această fişă de lucru poate fi inclusă în portofoliul după ce a fost evaluată de maistrul instructor.


21

Exerciţiul 14 Studiaţi cu atenţie schiţa următoare care conţine activitatea de curăţenie în cabinetul

directorului fabricii unde vă aflaţi pentru efectuarea practicii. Identificaţi 5 greşeli care pot

avea repercursiuni asupra sănătăţii şi vieţii oamenilor:

Nr. Crt.

Situaţia periculoasă observată

Soluţii de remediere Corect/Incorect


22

Exerciţiul 15

Studiaţi locul de muncă în care vă aflaţi. Identificaţi şi apreciaţi conform tabelului de

mai jos prezenţa, absenţa, intensitatea noxelor.

Noxe Prezente/

absenteIntensitate Caracteristici Prevenire/

atenuareZgomote

Temperatura aeruluiUmiditatea aeruluiPraful industrialVibraţii

Radiaţii

Observaţii maistru / tutore…………………………………………………………………….


23

Exerciţiul 161. Studiaţi panourile semnalizatoare următoare şi

clasificaţi-le în funcţie de culorile predominante

utilizate în normele protecţiei muncii.

2. Identificaţi aceste indicatoare pe durata efectuării

stagiului de practică la agentul economic.

Unde sunt amplasate aceste indicatoare?

3. Ce alte indicatoare aţi mai întâlnit?

4. Întocmiţi un album cu aceste indicatoare şi

prezentaţi semnificaţia lor.

Exerciţiul 17


24

Exerciţiul 18 Cu cifre de la 1 la 12 sunt notate panouri de interdicţie; cu litere de la a la m sunt

specificate semnificaţiile acestora. Găsiţi corespondenţele.

1. 2. 3.

4. 5. 6.

7 . 8. 9.

10. 11. 12 . .

a) Nu întreţinetţi sau reparaţi utilajul în timpul funcţionării

b) Nu atinge

c) Interzis persoanelor neautorizate

d) Interzisă stingerea cu apa

e) Focul Interzis ;

f) Apă nepotabilă

g) Fumatul Interzis

h) Interzisă folosirea telefoanelor mobile

i) Interzis accesul pietonal

j) Nu manevra

k) Interzis accesul cu obiecte metalice

l) Fotografiatul interzis

m) Interzis accesul persoanelor cu electrostimulatoare.


25

http://www.spm.ro/produse/interdictie/15_103.jpg






Exerciţiul 191. Studiaţi panourile semnalizatoare următoare şi clasificaţi-le în funcţie de culorile

predominante utilizate în normele protecţiei muncii.

2. Identificaţi aceste indicatoare pe durata efectuării stagiului de practică la agentul

economic. Unde sunt amplasate aceste indicatoare?

3. Ce alte indicatoare aţi mai întâlnit?

4. Întocmiţi un album cu aceste indicatoare şi prezentaţi semnificaţia lor.


26

e)Proiect – miniproiectExerciţiul 20 În urma observaţiilor realizate în fabrică, în secţia de prelucrarea mecanică a lemnului

masiv împreună cu 3 colegii realizaţi un miniproiect de 2 - 4 pagini care să se intituleze

„Asigurarea aplicării legii securităţii şi sănătăţii în muncă în secţia de prelucrarea mecanică a lemnului masiv”. Acesta trebuie să răspundă următoarelor cerinţe:

1. Numiţi utilajele existente, numărul lor cât şi modul de amplasare în secţie,

prezenţa sau absenţa instalaţiilor de exhaustare;

2. Întocmiţi o schemă de amplasare a utilajelor;


sunt afişate corespunzător şi au conţinutul obligatoriu;

4. Descrieţi în ce constau echipamentele de protecţia muncii la muncitori şi dacă au

fost complet utilizate.

5. Comparaţi apoi concluzionaţi împreună cu ceilalţi colegi dacă obsevaţiile au fost

întemeiate sau trebuie completate.

Propuneţi măsuri noi de organizare astfel încât normele PM şi PSI să fie absolut

respectate.

Exerciţiul 21 - Miniproiect. La sfârşitul stagiului de practică, pe baza studiului întocmiţi un miniproiect de 2 – 3

pagini, intitulat “Periculozitatea locului de muncă” care să conţină:

1. toate datele statistice obţinute prin discuţii cu muncitori de la diferite posturi de

lucru;

2. interpretarea lor din punct de vedere al normelor de sănătate şi securitate în

muncă. Prezentaţi în faţa colegilor/maistrului concluziile voastre.


27

Exerciţiul 22 - Proiect. Studiaţi conţinutul tabelului următor şi realizaţi un proiect cu titlul : „28 APRILIE - ZIUA INTERNAŢIONALĂ A COMEMORĂRII

VICTIMELOR ACCIDENTELOR ŞI ÎMBOLNĂVIRILOR PROFESIONALE”

Dinamica accidentelor de muncă în perioada 2000 – 2006 trimestrul I:

An Nr. salariaţi Total accidentaţi Accidentaţimortal

Indice de frecvenţă*

Mortal Total2000 6.524.742 6.633 490 0,08 1,022001 6.449.859 6.829 456 0,07 1,062002 6.294.517 6.384 439 0,07 1,012003 6.118.514 5.960 415 0,07 0,972004 5.936.856 5.546 386 0,07 0,932005 5.905.410 4.874 475 0,08 0,832006 trim. I 5.893.377 1.229 94 - -

* numărul de accidentaţi înregistraţi la 1000 de salariaţi

Proiectul trebuie să răspundă la următoarele întrebări:

1. De ce e important subiectul?2. Ce sunt accidentele de muncă?3. Care sunt cele mai frecvente cauze ale accidentelor de muncă?4. Care sunt cele mai expuse meserii?5. Cum credeţi că se poate acţiona pentru a reduce numărul accidentelor de muncă

şi a îmbolnăvirilor profesionale?


28

Exerciţiul 23 - Proiect. Studiaţi conţinutul schemei următoare şi realizaţi un proiect cu titlul :

“Efectele accidentelor de muncă” folosind şi date de la agentul economic.


29

- leziuni cu ITM- leziuni cu invaliditate


La nivelul unităţii economice

La nivelul individului

La nivelul economiei naţionale

EXTR

AEC

ON

OM

ICE

FIZICE

SPIRITUALE

INFORMAŢIONALE

POLITICE

PSIHICE- durere, suferinţă- stres- compasiune

- diminuarea potenţialului creator şi a celui afectiv

- vehicularea suplimentara de informaţii

DIMINUAREA PRODUCTIVITATII MUNCII

FINANCIARE

MATERIALE

ECO

NO

MIC

E

Pierderi de venituri personale

Pierderi de profit

Pierderi de produs naţional brut

Distrugeri de mijloace fixe

- diminuarea încrederii fortei de munca-pierderea prestigiului pe piata internatională

30

Sunete neaudibileInfrasunete Sunete neaudibile

Ultrasunete

Scara frecventelor

Sunete grave

Sunete medii Sunete ascutite

Domeniu de audibilitate

Exerciţiul 24 - Proiect. Studiaţi reprezentarea domeniului de audibilitate umană şi realizaţi un studiu la

postul de lucru al maşinii de rindeluit şi profilat pe patru feţe/ maşina de cepuit/ maşina

de îndreptat/ maşină de frezat( la alegere, fiecare grupă de elevi fiind formată din câte

4).

Acest proiect trebuie să conţină:

Constatarea nivelului de zgomot de la fiecare loc de muncă, care trebuie

comparat cu scala frecvenţelor prezentată mai jos.

În urma comparării, clasificaţi periculozitatea locurilor de muncă mai sus

menţionate şi găsiţi soluţii de ameliorarea zgomotelor şi vibraţiilor.

Verificaţi dacă panorile cu normele de protecţia muncii există şi sunt amplasate la

locuri vizibile.


31

• Pragul de audibilitate pentru o ureche normală este de 0 dB(A) la 1000 dB(A).

• Omul aude mai bine în frecvenţe medii.

• Infrasunetele şi ultrasunetele nu sunt perceptibile de către ureche umană.

• Infrasunetele (frecvenţe mai mici de 20 Hz) pot să fie generate de unele maşini

(compresoare cu piston), de instalaţii de climatizare, de motoarele avioanelor.

• Peste aproximativ 20.000 Hz, nu auzim nimic: este vorba de ultrasunete pe care le pot

percepe unele animale (câini, lilieci). Tehnologiile de sudură şi de curăţare utilizează frecvent ultrasunete (între 20.000 şi 100.000 Hz).

• În intervalul 4.000 – 8.000 Hz este o plajă foarte agresivă pentru lucrători.

Exerciţiul 25 - Proiect. Analizaţi sursele de zgomot din secţia de debitarea lemnului masiv, de la

agentul economic unde vă desfăşuraţi practica şi realizaţi un proiect cu titlul:

„PRINCIPALELE MĂSURI PENTRU REDUCEREA NIVELULUI DE ZGOMOT SUNT URMĂTOARELE…. “

Acest proiect trebuie să conţină următoarele :

Măsuri tehnice pentru combaterea zgomotului la sursă;

Izolarea surselor de zgomot;

Combaterea zgomotului la receptor;

Clasificarea metodelor cele mai eficiente pentru reducerea zgomotelor(vezi

desenul)


32

Exerciţiul 26 - Proiect. Analizaţi imaginile de mai jos şi realizaţi un proiect de 3 – 4 pagini, cu titlul:

„ Protejarea mediului înconjurător”care să conţină următoarele idei:

1.Identificaţi domeniile mediului înconjurător care sunt afectate de întreprinderile de

prelucrarea lemnului, respectiv de agentul economic la care vă desfăşuraţi practica.

2. Observaţi care sunt sursele de poluare implicate.

3. Indicaţi cum se pot elimina factorii poluanţi.


33

Exerciţiul 27 - Proiect. Analizaţi imaginile de mai jos şi realizaţi un proiect de 3 – 4 pagini, cu titlul:

„Efectele poluării mediului înconjurător”care să conţină următoarele idei:

1. Cauzele care duc la poluarea mediului înconjurător în zona industrială a localităţii

în care vă desfăşuraţi practica.

2. Efectele vizibile în cadrul mediului înconjurător ale surselor de poluare.

3. Impactul pe care îl crează poluarea la nivelul zonei studiată şi apoi la nivel global.

4. Măsuri care se pot aplica pentru reducerea poluării, la nivelul unităţii economice

la care vă desfăşuraţi practica.


34

f) Joc de rol

Exerciţiul 28 Vă aflaţi în cabinetul de protecţia muncii al fabricii unde vă desfăşuraţi

activitatea de practică şi propuneţi soluţionarea următoarei situaţii:

Alegeţi elevul nr.1 ca fiind muncitorul care a suferit un grav accident fiind

electrocutat în timp ce era la serviciu (vezi poza). Elevii 2 şi 3 sunt colegii de muncă şi

sunt puşi în situaţia de a-şi ajuta prietenul.

Ce vor face aceştia pentru a salva viaţa colegului grav accidentat?

Se pot consulta fişele de documentare nr.4 şi 6.

Desfăşurarea activităţii:1. O parte din colectivul de elevi prezent va analiza situaţia angajatorului.

2. Altă parte din colectivul elevilor va evalua pericolul, riscul şi factorii de risc.

3. Elevii 2 şi 3 vor acorda primul ajutor după ce au anunţat salvarea.

4. La sfârşitul activităţii se vor analiza modalităţile de prevenire a accidentelor de

acest gen.

Observaţii maistru/tutore de practică……………………………


35

5. g) Fişă de evaluareExerciţiul 29 Alegeţi răspunsul corect din variantele propuse:

1. Sub influenţa temperaturii ridicate, un muncitor poate elimina prin transpiraţie

abundentă:

a) 6 – 8 litrii apă în 8 ore;

b) 25 litrii apă în 8 ore;

c) 0,5 litrii apă în 8 ore;

d) 1 litru apă în 8 ore.

2. Semnele de îmbolnăvire în cazul lucrului la temperaturi mari sunt:

a) pierderea obiectelor; neatenţie;

b) pierderea cunoştinţei, dureri de cap, zgomote în urechi;

c) vorbeşte mult, fiind foarte cunoscător;

d) diminuarea vederii;

3. Încăperile de lucru sunt ventilate dacă temperatura depăşeşte:

a) 25°C;

b) 15°C;

c) 10°C.

d) 5°C

4. Temperatura suprafeţelor încălzite ale utilajelor la locurile de muncă nu trebuie

să depăşească:

a) +55°C

b) - 55°C

c) +/- 55°C

d) -10°C

5. Organismul omului poate suporta fără pericol curenţii de aer cu viteze de:

a) 10m/s

b) 20m/s

c) 4m/s.

d) 5m/s.


36

6. Umiditatea relativă normală a aerului variază între:

a) 10 – 20%

b) 20 – 30%

c) 30 – 70%.

d) 5 – 10%.

7. Presiunea atmosferică normală este de :

a) 1000 mmHg

b) 760 mmHg

c) 760 mm.

d) 700mmHg.

8. Boala de cheson este:

a) trecerea bruscă de la presiune crescută la presiune normală;

b) trecerea bruscă de la presiune mică la presiune crescută

c) trecerea bruscă de la o presiune la alta.

d) trecerea lentă de la o presiune la alta.

9. Pentru prevenirea bolii de cheson, muncitorul

trebuie antrenat în:

a) 4 etape;

b) 3 etape;

c) 2 etape.

d) 1 etapă.

10.Ca măsură de protecţia muncii pentru

muncitorii care lucrează în presiuni mici,

se folosesc:

a) măşti de oxigen;

b) măşti de gaze;

c) măşti de protecţie.

d) ochelari de protecţie.


37

6. Organizarea evaluării. a. Proba practică

Pentru formarea competenţelor tehnice specializate prevăzute în programă, veţi susţine

probe practice prin care să demonstraţi că sunteţi capabili :

să aplicaţi legislaţia privind timpul de muncă şi odihnă;

să asiguraţi aplicarea legii securităţii şi sănătăţii în muncă;

să monitorizaţi activităţile de evitare a riscurilor legete de protecţia muncii;

să investigaţi cauzele care duc la poluarea mediului înconjurător, apoi a elimina

factorii poluanţi.

b. Portofoliul. Prin obţinerea competenţelor de la nivelul 3, trebuie să dobândiţi abilităţi şi cunoştinţe

generale despre domeniul de pregătire care să vă permită să continuaţi pregătirea la

nivel superior (facultate), sau să vă integraţi pe piaţa muncii.

Pentru acest lucru o pondere mare în pregătirea voastră o au formarea abilităţilor

cheie în comunicare, în igienă şi securitatea muncii, în lucrul în echipă, în organizarea şi pregătirea pentru integrarea la locul de muncă şi în rezolvarea de probleme. Evaluatorul va folosi ca instrumente de lucru următoarele:

Fişe de observare şi fişe de lucru

Exerciţiul practic (proba practică)

Fişe de evaluare şi autoevaluare

Activităţi interactive ( joc de rol, proiecte)

Activităţi care vizează diferite stiluri de învăţare (vizual, auditiv, practic)

Toate activităţile îndeplinite pot fi folosite drept dovezi suplimentare pentru portofoliul de calificări profesionale al fiecărui elev.


38

El reprezintă o culegere de

documente în care fiecare dintre voi

poate să prezinte într-un mod

sistematic calificativele, rezultatele,

experienţele, precum şi lucrări

personale, pe care le-a dobândit de-a

lungul unei perioade de învăţare.

Structura portofoliului poate fi

stabilită împreună de către voi şi

maistru, odată cu anunţarea tematicii,

dar vor fi obligatorii anumite elemente

care vă oferă posibilitatea de a vă

monitoriza progresul şi de a lua parte

la propriul proces de învăţare.

Maistrul vă va indica bibliografia de studiat cu folosirea resurselor ( bibliotecă,

internet).

Evaluarea vă va scoate în evidenţă măsura în care vă formaţi abilităţile cheie şi

competenţele tehnice specializate din standardul de pregătire profesională.

Voi veţi păstra permanent acest portofoliu , îl veţi completa la zi cu ultimele

dovezi ale evaluării şi însuşirii noilor competenţe şi-l veţi prezenta atât evaluatorilor

externi cât şi la susţinerea examenelor finale pentru trecerea la un alt nivel.

Portofoliul reprezinta „ cartea de vizita ” a elevului.

Portofoliul vostru poate să cuprindă următoarele elemente:

lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecarei fişe/lucrări ,etc.)

lucrările pe care le face elevul individual sau în grup;

activităţi care vizează diferite stiluri de învăţare (vizual, auditiv, practic);Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

39

PORTOFOLIUL reprezintă o metodă complementară de evaluare, care

permite evaluarea voastră pe baza unui ansamblu de rezultate.

rezumate;

eseuri;

articole,referate, comunicari;

fişe individuale de studiu;

proiecte, miniproiecte şi

experimente;

temele de zi cu zi;

probleme rezolvate;

rapoarte scrise de realizare a

proiectelor;

teste şi lucrări semestriale;

chestionare de aptitudini;

înregistrari, fotografii care

reflecta activitatea desfăşurată

de elev individual

sau împreună cu colegii săi;

observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii;

reflecţii proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează;

autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului;

interviuri de evaluare;

alte materiale, hărţi cognitive, contribuţii la activitate care reflectă participarea

elevului/grupului la derularea şi soluţionarea temei date;

comentarii suplimentare şi evaluari ale maistrului, ale altor grupuri de învaţare

şi/sau ale altor părţi interesate;

viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevului/grupului, pe baza

intereselor şi a progreselor înregistrate.


40

7. AnexeFişă de documentare – nr.1

Istoricul securităţii şi sănătăţii în muncă

Din momentul în care omul a început să muncească

datează şi primele preocupări de îmbunătăţire a

condiţiilor de muncă

existenţa unor medici pe şantierele faraonice

măşti din băşici de peşte pentru şlefuitorii de minium

măsuri pentru combaterea intoxicaţiei cu mercur şi plum în Grecia, la Roma şi Alexandria

Leonardo da Vinci (1452 - 1519) s-a preocupat de normarea timpilor de muncă

Galileo Galilei (1546 - 1642) compară fenomenele fizice legate de gravitaţie cu

semnele de oboseală musculară

Sarctorius (1561 - 1636) evaluează matematic forţele musculare transmise prin pârghiile osoase.

Bismark promulgă în anul 1884 prima legislaţie socială prin care iau naştere

casele profesionale de asigurare la accidente de muncă şi boli profesionale.

Spre finele secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea iau naştere ca

ştiinţe distincte: fiziologia muncii, psihologia mucii, sociologia muncii, ergonomia,

securitatea şi sănătatea în muncă.

În România, Legea minelor din 1895 prevedea garantarea siguranţei lucrătorilor.

Legea privind accidentele de muncă, prevenirea lor,prescripţii din anul 1934,

reprezintă actul de naştere al securităţii şi sănătăţii în muncă în ţara noastră.

Fişă de documentare – nr.2


41

Securitatea şi sănătatea în muncă reprezintă ansamblul de acţiuni şi măsuri întreprinse în scopul asigurării integrităţii anatomo – funcţionale şi sănătăţii oamenilor în procesul muncii.

Securitatea şi sănătatea în muncă:

Generator al calităţii vieţiiDisciplină autonomăGenerator al “stării de bine la locul de muncă”Factor de performanţă economică

Obiectivul securităţii şi sănătăţii în muncă: înlăturarea tuturor perturbaţiilor ce apar în procesul muncii susceptibile să provoace accidente de muncă şi îmbolnăviri profesionale

De ce este importantă securitatea şi sănătatea în muncă:

Vă învaţă cum să vă protejaţi sănătatea astfel încât să vă puteţi bucura pe deplin de viaţăVă informează cu ceea ce trebuie să ştiţi pentru a lucra fără să vă expuneţi colegii la pericol. Gândiţi-vă cum v-aţi simţi dacă un coleg ar

suferi un accident tragic din cauza a ceva ce aţi făcut, chiar dacă nu a fost

vina voastră.


42

Cu ce se ocupă securitatea şi

sănătatea în muncă?

Fişă de documentare – nr. 3


Ce spune legislaţia?

Conform legislaţiei, toţi lucrătorii din cadrul UE (fie că sunt

angajaţi permanent, angajaţi printr-o agenţie sau pur şi simplu

contractori) au dreptul să lucreze la locuri de muncă unde

riscurile pentru securitatea şi sănătatea lor sunt ţinute sub

control în mod corespunzător, să adere şi să fie reprezentaţi

de un sindicat şi, în final, să se îngrijească de securitatea şi

sănătatea lor împreună cu angajatorii.

În România întreaga legislaţie în domeniul securităţii şi

sănătăţii în muncă este armonizată cu Directivele europene.

Principalele drepturi şi obligaţii ale lucrătorului, precum şi

obligaţiile angajatorului sunt stipulate în Legea nr.319/2006 a

securităţii şi sănătăţii în muncă şi în H.G. nr.1425/2006 pentru

aprobarea Normelor metodologice de aplicare a legii.

Inspecţia Muncii este instituţia care deţine

responsabilitatea verificării modului în care se aplică

prevederile legale în domeniul securităţii şi sănătăţii în

muncă, precum şi în cel al relaţiilor de muncă.

Inspecţia Muncii are în subordine inspectoratele teritoriale

de muncă, organizate în fiecare judeţ al ţării şi în Bucureşti.

43


a) să evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, inclusiv la alegerea

echipamentelor de muncă, a substanţelor sau preparatelor chimice utilizate şi la

amenajarea locurilor de muncă;

b) măsurile de prevenire, precum şi metodele de lucru şi de producţie aplicate de

către angajator ulterior evaluării riscurilor să asigure îmbunătăţirea nivelului securităţii şi

al protecţiei sănătăţii lucrătorilor şi să fie integrate în ansamblul activităţilor întreprinderii

şi/sau unităţii respective şi la toate nivelurile ierarhice;

c) să ia în considerare capacităţile lucrătorului în ceea ce priveşte securitatea şi

sănătatea în muncă, atunci când îi încredinţează sarcini;

d) să asigure ca planificarea şi introducerea de noi tehnologii să facă obiectul

consultărilor cu lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora în ceea ce priveşte consecinţele

asupra securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, determinate de alegerea echipamentelor, de

condiţiile şi mediul de muncă;

e) să ia măsurile corespunzătoare pentru ca, în zonele cu risc ridicat şi specific,

accesul să fie permis numai lucrătorilor care au primit şi şi-au însuşit instrucţiunile

adecvate.

Fără a aduce atingere altor prevederi ale Legii nr.319/2006, atunci când în acelaşi loc de munca îşi desfăşoară activitatea lucrători din mai multe întreprinderi şi/sau unităţi, angajatorii acestora au următoarele obligaţii: a) să coopereze în vederea implementării prevederilor privind securitatea, sănătatea

şi igiena în muncă, luând în considerare natura activităţilor;

b) să îşi coordoneze acţiunile în vederea protecţiei lucrătorilor şi prevenirii riscurilor

profesionale, luând în considerare natura activităţilor;

c) să se informeze reciproc despre riscurile profesionale;

d) să informeze lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora despre riscurile profesionale


44

Care sunt obligaţiile angajatorul?


Fiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare activitatea, în conformitate cu pregătirea şi

instruirea sa, precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului, astfel încât să

nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană,

cât şi alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul

procesului de muncă.

a) să utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase,

echipamentele de transport şi alte mijloace de producţie;

b) să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, după utilizare, să

îl înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare;

c) să nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau

înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale maşinilor,

aparaturii, uneltelor, instalaţiilor tehnice şi clădirilor, şi să utilizeze corect aceste

dispozitive;

d) să comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de

muncă despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea şi

sănătatea lucrătorilor, precum şi orice deficienţă a sistemelor de protecţie;

e) să aducă la cunoştinţa conducătorului locului de muncă şi/sau angajatorului

accidentele suferite de propria persoană;

f) să coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, atât timp cât este

necesar, pentru a face posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerinţe dispuse de către

inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari, pentru protecţia sănătăţii şi securităţii

lucrătorilor;

g) să coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii

desemnaţi, pentru a permite angajatorului să se asigure că mediul de muncă şi condiţiile


45

Lucrătorii au următoarele obligaţii:

Obligaţiile lucrătorilor

de lucru sunt sigure şi fără riscuri pentru securitate şi sănătate, în domeniul său de

activitate;

h) să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi

sănătăţii în muncă şi măsurile de aplicare a acestora;

i) să dea relaţiile solicitate de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari.

Ceilalţi participanţi la procesul de muncă au aceleaşi obligaţii, potrivit activităţilor pe

care aceştia le desfăşoară.


CE DREPTURI AVEŢI ?Drepturile voastre sunt următoarele:

Să fiţi informaţi asupra riscurilor de la locul de muncă;

Să cunoaşteţi cum trebuie să acţionaţi în caz de accident sau situaţii de urgenţă;

Să beneficiaţi în mod gratuit de informare şi instruire;

Să participaţi punând întrebări şi semnalând orice practici sau condiţii nesigure;

Să fiţi consultat de către angajator cu privire la aspectele de securitate şi sănătate în muncă.

46

Fişă de documentare – nr. 6Conceptul de: Pericol – Risc – Factor de risc.

Pericolul este tot ceea ce poate cauza îmbolnăvirea sau accidentarea profesională.

Riscul reprezintă probabilitatea ca un pericol să se materializeze.

Exemplu:

Pericolul este curentul electric.

Riscul este probabilitatea ca

cineva să se electrocuteze

din cauza contactului cu firele

electrice care nu sunt

izolate în mod corect.

Factorii de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională sunt factori (însuşiri,

stări, procese, fenomene, comportamente) proprii elementelor sistemului de muncă,

care provoacă, în anumite condiţii, accidente de muncă sau boli profesionale.

Rezultă că primul criteriu de clasificare a factorilor de risc care se impune este cel al elementului generator, conform căruia distingem:

- factori de risc proprii executantului;

- factori de risc proprii sarcinii de muncă;

- factori de risc proprii echipamentelor de muncă;

- factori de risc proprii mediului de muncă.

Factori de risc proprii executantului. Abaterea posibilă a executantului

de la linia ideală pe care trebuie s-o urmeze în îndeplinirea sarcinii de muncă reprezintă

întotdeauna o eroare, la nivelul uneia sau a mai multora dintre verigile de bază ale

activităţii de muncă, respectiv:

- erori de recepţie, prelucrare şi interpretare a informaţiei;


47

- erori de decizie;

- erori de execuţie;

- erori de autoreglaj.

Eroarea executantului se concretizează într-un comportament inadecvat din

punctul de vedere al securităţii muncii, sub forma unei acţiuni greşite sau

omisiuni(întârziere în execuţie, execuţie greşită etc.).

Factori de risc proprii sarcinii de muncă. Există două forme de

manifestare a factorilor de risc proprii sarcinii de muncă:

- conţinut sau structură necorespunzătoare a sarcinii de muncă în raport

cu scopul sistemului de muncă sau cu cerinţele impuse de situaţiile de

risc(operaţii, reguli, procedee greşite, absenţa unor operaţii, metode de

muncă necorespunzătoare);

- sub/supradimensionarea cerinţelor impuse executantului, respectiv

necorespunzătoare posibilităţilor acestuia.

Factori de risc proprii mijloacelor de producţie. După natura acţiunii

lor, factorii de risc proprii mijloacelor de producţie se pot manifesta sub următoarele

forme:

- factori de risc mecanic, a căror acţiune constă în eliberarea

bruscă, necontrolată şi contraindicată, a energiei cinetice încorporate în

mijloacele de producţie sau în părţi ale acestora;

-factori de risc termic, în cazul cărora riscul este determinat de

acţiunea energiei termice încorporate în mijloacele de producţie la contractul sau

manipularea acestora de către executant;

-factori de risc electric, respectiv curentul electric, la care riscul este

generat de posibilitatea contractului direct sau indirect al executantului cu energia

electrică vehiculată de mijloacele de producţie;

- factori de risc chimic, a căror acţiune este determinată de proprietăţile

chimice posibil generatoare de boli sau accidente, ale substanţelor

utilizate în procesul de muncă;


48

- factori de risc biologici, cu acţiune de natură biologică, posibil

generatoare de boli sau accidente, în funcţie de caracteristicile

microorganismelor utilizate în procesul de muncă;

- factori de risc de sub/suprasolicitare a executantului datorită condiţiilor

de îndeplinire a sarcinii de muncă impuse de caracteristicile mijloacelor

de producţie.

Factori de risc proprii mediului de muncă. Mediul fizic ambiant poate

prezenta factori de risc sub formă de depăşiri ale nivelului sau intensităţii funcţionale a

parametrilor specifici, precum şi de apariţii ale unor condiţii de muncă inadecvate:

- factori de risc chimic;

- factori de risc fizic(mecanic,termic,electric);

- factori de risc biologic;

- factori de risc de sub/suprasolicitare psihofiziologică a executantului.

În funcţie de natura factorului de risc care le-a generat, bolile profesionale se pot clasifica în următoarele grupe:

Intoxicaţii, provocate de inhalare, ingerare sau contactul epidermei cu substanţe

toxice;

Pneumoconioze, provocate de inhalarea pulberilor netoxice;

Boli prin expunere la energie radiantă;

Boli prin expunere la temperaturi înalte sau scăzute;

Boli prin expunere la zgomot şi vibraţii;

Boli prin expunere la presiune atmosferică ridicată sau scăzută;

Alergii profesionale;

Dermatoze profesionale;

Cancerul profesional;

Boli infecţioase şi parazitare;

Boli prin suprasolicitare;

Alte boli (care nu intră în categoriile anterioare).


49


Exemple de pericole la locul de muncă, care sunt în mod sistematic subevaluate de lucrătorii tineri:

Tipul activităţii

Exemple de pericole

Curăţare Substanţe chimice toxice din produsele de curăţare Obiecte ascuţite din reziduuri Pericol de alunecare şi de cădere

CateringRestauranteFast food

Pardoseli alunecoaseSuprafeţe fierbinţi ale echipamentelor de gătit Obiecte ascuţite

MagazineVânzări

Violenţă fizică şi abuz verbal din partea clienţilorRidicare de greutăţiPoziţie ortostatică îndelungată

Îngrijirea sănătăţii

Sânge contaminat şi fluide generate de organismRidicare de greutăţi şi poziţii incomodeViolenţă fizică şi abuz verbal Pericol de alunecare şi cădere

Activitate de birou

Amenajare necorespunzătoare a postului de lucru la calculatorPoziţie aşezat greşităStres Hărţuire

Munca în fabricăMaşini periculoase Ritm înalt de lucru Pericol de alunecare şi căderePericole la transport, de exemplu, motostivuitoare

Saloane de coafură

Poziţii incomodePoziţie ortostatică îndelungatăSubstanţe chimice în produsele de tratare a părului care produc alergii


50


Accidentele de muncă

1. CE SUNT ACCIDENTELE DE MUNCĂ?Accidentul de muncă, conform definiţiei din lege, este vătămarea violentă a

organismului, precum şi intoxicaţia acută profesională, care au loc în timpul procesului

de muncă şi care provoacă incapacitate temporară de munca, adică acordarea unui

concediu medical, de cel puţin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces.

2. CARE SUNT CELE MAI FRECVENTE CAUZE ALE ACCIDENTELOR DE MUNCĂ?

- Efectuarea necorespunzătoare a operaţiilor de muncă;

- Căderea de la aceeaşi înălţime;

- Căderea de la înălţime;

- Neefectuarea unor operaţii indispensabile securităţii muncii.

3. CARE SUNT CELE MAI EXPUSE MESERII?- extracţia şi prepararea cărbunelui

- construcţii (locul 1 la decese)

- industria metalurgică

- transporturi (locul 2 la decese)

- silvicultură (locul 3 la decese)

- sudor electric

- şofer de autoturisme şi camionete

4. CUM SE POATE ACŢIONA?Pe lângă obligaţiile angajatorului, fiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare

activitatea, în conformitate cu:

- pregătirea şi instruirea sa, precum şi

- instrucţiunile primite din partea angajatorului (maistru, şef etc),

astfel încât sa nu-şi expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională

propria persoana, şi nici alte persoane prin acţiunile sau omisiunile sale.


51

Pentru aceasta lucrătorii trebuie:

a) să utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase,

echipamentele de transport şi alte mijloace de producţie;

b) să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat;

c) să nu scoată din funcţiune şi să nu modifice dispozitivele de securitate ale

echipamentelor sau clădirilor;

d) să comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de

muncă pe care o consideră un pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor,

precum şi incidentele şi accidentele;

g) sa coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi pentru a permite

angajatorului să asigure mediul de munca şi condiţiile de lucru sigure;

h) să-şi însuşească şi să respecte măsurile de securitate şi sănătate în munca.

5. CE SPUNE LEGEA?Accidentele de muncă se clasifica, în raport cu urmările produse şi cu numărul

persoanelor accidentate, în:

a) accidente care produc incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile

calendaristice (ITM)

b) accidente care produc invaliditate (INV);

c) accidente mortale (D);

d) accidente colective, când sunt accidentate cel puţin 3 persoane în acelaşi timp şi

din aceeaşi cauza (C)

Accident uşor = eveniment care are drept consecinţă leziuni superficiale care

necesită numai acordarea primelor îngrijiri medicale şi a antrenat incapacitate de munca

cu o durata mai mica de 3 zile.

Incident periculos = evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul,

avaria, accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfunctionalitatea unei Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

52

activităţi sau a unui echipament de munca sau/şi din comportamentul neadecvat al

factorului uman care nu a afectat lucrătorii, dar ar fi fost posibil sa aibă asemenea urmări

şi/sau a cauzat ori ar fi fost posibil sa producă pagube materiale;

Este de asemenea accident de muncă, accidentul suferit de:

- elevii care merg în vizita într-o întreprindere;

- un lucrator care s-a accidentat la serbarea pomului de iarnă organizată de

întreprinderea sa;

- o persoana care a sărit să salveze un copil dintr-un incendiu;

- un beneficiar care a venit într-o fabrica să achizitioneze butelii de oxigen;

- un şomer;

- un lucrător în timpul pauzei de masa în drum spre cantină;

- un profesor care vizitează părinţii unui elev;

- un lucrător căruia i-a înţepenit spatele brusc când împrăştia pietriş;

- lucrătorii întoxicaţi cu CO emanat de o sobă;

- toboşarul de la Voltaj care a căzut de pe scenă în concert la Satu Mare;

- un ministru în vizită diplomatică într-o ţară străină.


53

8. Bibliografie

H. G. Nr. 1425 / 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a

prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/ 2006, Monitorul oficial

nr. 882 din 30 octombrie 2006.

H. G. Nr. 1091 / 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă.

H. G. Nr. 971/ 2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi

de sănătate la locul de muncă.

H. G. Nr. 1146/ 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru

utilizarea de către lucrători a echipamentelor de muncă.

H. G. Nr. 1048 / 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru

utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de

muncă.

H. G. Nr. 1876/ 2005 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă

referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibraţii.

H. G. Nr. 493/ 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă

referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot

H. G. Nr. 600/ 2007 privind protecţia tinerilor la locul de muncă.

H. G. Nr. 355/2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor.

Legea nr. 319 / 2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă, Monitor oficial nr. 646 din

26 iunie 2006.

Norme generale de protecţia muncii, 1996, Craiova, TIPOGRAFIA DE SUD.

Norme specifice de protecţie a muncii pentru fabricarea uşilor, ferestrelor, caselor

prefabricate şi a panourilor pentru construcţii, Ministerul Muncii şi Protecţiei

Sociale, Departamentul Protecţiei Muncii, 2000.


54

Documents

Securitate si sanatate in munca, PSI ai protectia mediului.doc