8/18/2019 Selecția Și Orientarea Profesională

1/2

 

Selecția și orientarea profesională

  Prin selecţie profesională se înţelege alegerea celor mai bune elementedintr-un număr mai mare al celor care doresc să practice o anumităprofesiune.Ea continuă acţiunea de orientare profesională şi are ca obiectiv, în funcţie decerinţele unei anumite profesiuni, să aleagă pe acel candidatcare posedăanumite însuşiri psiice ! aptitudini, trăsături temperamentale,interese ! şi pregătirea cea mai adecvată cerinţelor profesiunii respective."atorită diversi#cării posturilor de muncă în cadrul aceleiaşi profesiuni şi acreşterii numărului marilor întreprinderi, care oferă posibilitatea plasării în

posturi demuncă diverse, acţiunea de selecţie este înlocuită şi completatădin ce în ce mai mult cu reparti$area profesională, adică indicarea, pentru#ecare nou anga%at, a postului de muncă pentru care are aptitudinile celemai potrivite. &eparti'areaînseamnă orientare în cadrul unei aceleiaşiprofesiuni sau în cadrul unor profesiuni asemănătoare. (n societateurmărindu-se bunăstarea întregii mase, aoamenilor muncii, reparti'area trecepe primul plan faţă de selecţie, deoarece seurmăreşte indicarea pentru#ecare a locului de muncă corespun'ător. E)ameneleşi concursurile instituitede multă vreme pentru anumite profesiuni *înînvăţăm+nt şiadministraţie demonstrea'ă că selecţia la anga%are repre'intă, demulte ori,o necesitate. Pentru selecţie s-a pus problema folosirii metodelorştiinţi#ce pe

care psiologia le elaborea$ă. etodele psiologice de selecţie şi orientareprofesională se ba$ea$ă pe compararea însuşirilor psiice ale oamenilor cucerinţele profesiunii sau ale mai multor profesiuni, daca este vorba deorientare, însuşirile psiice #ind diagnosticate cu autorul unor metodespeci#ce.

/n mod obişnuit, în industrie se face o alegere, o selecţie a celor ce seangaea$ă, însă după criterii super#ciale sau întămplătoare. 0are orise procedea$ă la un e1amen al cunoştinţelor. "e obicei, angaaţii sunt supuşiunei perioade pe probă la să+rşitul căreia cei ce sunt consideraţi incapabili dea face faţă meseriei sunt înlăturaţi. Perioada de probă este însă, de obicei,

prea scurtă pentru ca maeştrii sau inginerii şe# să-şi poată da seama decapacitatea profesională a noului lucrător, în consecinţă, nu sunt înlăturatedec2t ca$urile grele, a căror incapacitate este foarte accentuată. Posibilitateade progno$ă profesională, adică de prevedere a reuşitei într-o anumităprofesiune, pe ba$a cunoaşterii aptitudinilor ce sunt necesare în cadrul aceleiprofesiuni, aduce o contribuţie însemnată în creşterea e#cienţei economice şia satisfacţiei în muncă.

8/18/2019 Selecția Și Orientarea Profesională

2/2

 Selecţia în reparti$area profesională, reali$ată pe ba$e ştiinţi#ce, urmăreştesă înlocuiască selecţia empirică sau naturală, determinată de reuşita saunereuşita profesională. /n ceea ce priveşte nereuşita profesională, aceastaconstituie o însemnată pierdere economică şi de timp at2t pentru

 întreprindere c2t şi pentru individ. /n foarte multe ţări s-au introdus metodepsiologice de selecţie, at2t pentru muncitorii ce se cali#că la locul deproducţie, c2t şi pentru admiterea în anumite şcoli profesionale sau despecialitate. 3socierea metodelor ştiinţi#ce de cunoaştere a însuşirilorpsiice cu studiul caracteristicilor profesiunilor este singura cale de urmatpentru reali$area activităţii de selecţie şi orientare profesională. ăsurareadiferenţelor individuale cu autorul e1aminărilor psiologice și teste,cestionare şi alte metode precum şi evaluarea sau măsurarea solicitărilordiferitelor profesiuni constituie ba$a ştiinţi#că a selecţiei

4na din primele sarcini îndeplinite de psiologii care s-au angaat în

industrie a fost selecţia şi repartiţ ia personalului la şi pentru diverselocuri de muncă. "in această cau$ă tenicile de selecţie apersonalului suntavansate iar strategiile de selecţie comportă aspectemultiple.5 orientare şi selecţie profesională a e1istat încă din cele mai vecitimpuri, dar metodele prin care se reali$aaveau o ba$ă empirică, adeseadeterminată de bunul simţ, de e1perienţa selecţionerului. Preocupăricucaracter ştiinţi#c în această direcţie datea$ă de la sf2rşitul secolului trecutc2nd este lansată ideea că sporirea producţiei industriale nu este numaire$ultatul utili$ării tenice a întreprinderii, ci şi oproblemă umană.. 5r, integrarea oamenilor în producţie nu se mai poate facela voia înt2mplării, acţiunile deori en ta re , se le cţ ia ş i fo rmarea prof es i

onală deţ in ponder i subs tanţ ia le , metodele pe care le ut i l i $ea$ă psiologii încearcă să se apropie tot mai mult de reali$area unor deci$ii optime de personal, c2t maiobiective.Selecţia profesională are ca obiectivindividuali$area dintr-o populaţie a celor mai potriviţi indivi$i, alecăror aptitudini se vor încadra cel mai bine în speci#cul profesiei. 6atimpul său, ărgineanu 7898: arăta că selecţia profesională esteconclu$ia logică a trei categorii de factori; a: faptul că #ecare profesiepresupune oanumită con#guraţie aptitudinală, b: faptul căaptitudinile varia$ă de la individ la individ ş i c faptul căe1istăposibilitatea măsurării psio#$iologice a aptitudinilor.