46

Semestrul I

  • Upload
    tejana

  • View
    106

  • Download
    1

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Semestrul I. Limba și literatura română. Clasa aVI-a. - PowerPoint PPT Presentation

Citation preview

Page 1: Semestrul I
Page 2: Semestrul I

Pe semestrul I am învățat o mulțime de noutăți pe care nu le știam. Am făcut acest proiect cu tot ce am învățat pe acest semestru. Sunt foarte mândră de profesoara mea de limba și literatura română, deoarece ne-a îndrumat numai spre bine și ne-a explicat cât se poate de clar.

Sper să vă placă acest proiect!

Page 3: Semestrul I

-Ține locul substantivului.-Are toate cele cinci cazuri: N, AC, G, D, V.N -cine? –subiect.AC- care? Ce fel de? –atribut.Pe cine? ce? unde? când? cum? pe cine? pe ce? de cine? la ce?-

complement.G- al cui? a cui? ale cui? –atribut.D: cui? –complement.V: nu are funcție sintactică.N: eu, tu, el, ea, noi, voi, ei, ele.AC: prepoziție+forme de N (pe mine: mă, m).El citește. (caz N) CAm fost pe la el. pe ea, o.

Florile pentru ea erau roșii. (caz AC) pe al, îl, l. ATRIBUT

Page 4: Semestrul I

G: pentru persoana a III-aAl lui, a eiAle, ai, lorD: mie, miȚieLui/eiNouăVouăLor

Page 5: Semestrul I

• Este pronumele ce ține locul obiectului asupra căruia se exercită direct sau indirect acțiunea verbului, este identic cu subiectul propoziției și are aceași persoană cu verbul.

• !Pronumele relexiv are forme numai pentru persoana aIII-a. Pentru persoanele I și aII-a împrumută formele neaccentuate ale pronumelui personal. Are forme pentru cazurile dativ și acuzativ.

Page 6: Semestrul I

ACUZATIV DATIV

Numărul Persoana aIII-a Persoana aIII-a

Singular Pe sine, se, s- Sieși, își, și-

Plural Se, s- Își, și-

Mă, m- Ne, n-

Te, t- Vă, v-

Page 7: Semestrul I

• Pronumele care ține locul atât posesorului, cât și al obiectului posedat se numește posesiv.

• I.Un singur posesor:Persoana I.

Persoana aII-a

Persoana aIII-a

Un obiect posedat

Masculin (câini)

Al meu Al tău Al său

Feminin (minge)

A mea A ta A sa

Mai multe obiecte posedate

Masculin (câini)

Ai mei Ai tăi Ai săi

Feminin (mingi)

Ale mele

Ale tale Ale sale

Page 8: Semestrul I

II.Mai mulți posesori:Persoana I.

Persoana aII-a

Un obiect posedat

Masculin (câini)

Al nostru

Al vostru

Feminin (minge)

A noastră

A voastră

Mai multe obiecte posedate

Masculin (câini)

Ai noștri

Ai voștri

Feminin (mingi)

Ale noastre

Ale voastre

Pentru persoana aIII-a când sunt mai mulți posesori pronumele posesiv nu are forme. În locul lui se folosesc formele de genitiv plural ale pronumelui personal:al (a, ai, ale) lor.

Page 9: Semestrul I

• Partea de vorbire neflexibilă care leagă două părți de propoziție de același fel sau două propoziții de același fel sau diferite.

• Conjuncții coordonatoare leagă două părți de propoziții de același fel!

• Exemplu: ori, sau, fie, (dar), iar, însă, ci, deci, așadar.• Conjuncții subordonatoare: să, că, deoarece, fiincă, ca

să.• Și- conjuncție, leagă două subiecte.• Exemple: Maria și Ana rezolvă exercițiile. • subst. proprii verb subst.• Vorbești, ori scri la matematică?• Pv (verb) C (subst.)

• Mergem să vedem ce a făcut Robert. • PV ( verb) PV (verb) S ( subst. propriu)

Page 10: Semestrul I

Părți de vorbire - Valori morfologice -

Substantivul: Părți de vorbire flexibile.Adjectivul: flexibile= își schimbă forma.Numeralul:Pronumele:

Adverb:Interjecție: Părți de vorbire neflexibile.Conjuncție: neflexibile = nu își schimbă forma.Prepoziția:Articolul:

Verbul:

Page 11: Semestrul I

Al, a, ai, ale- sunt articole genitivale.

(Așezate înaintea substantivului).

-lor (copiilor, fetelor).-lui (copilului).-i (fetei).

Articole hotărâte pentru G,D.

Page 12: Semestrul I

Sunetevocale: a, ă, â, e, i, î, o, u.semivocale: e, I, o, u.

consoane: b, c, d, f, g, h, j, k, l, m, n, p, q, r, s, ș, t, ț, w, v, x, y, z.- A, Ă, Â, B, C, D, E, F, G, H, I, Î, J, K, L, M, N, O, P, Q, R, S, Ș, T, Ț, U, V, W, X, Y,Z ( 31 LITERE).

Grupurile de litere ce, ci, ge, gi marchează:

-două sunete atunci când formează singure silabă.

-un sunet când în componența silabeo intră și o altă vocală.

a-mă-git-6s 6lCer-cel-6s 6l

Page 13: Semestrul I

Un grup de trei consoane între două vocale se desparte în silabe astfel:

-prima consoană trece în prima silabă (dedinainte) și următoarele două trec în silaba următoare.

exemplu: astru-steaas-tru!Excepție: grupurile L,P,T,

M,P,T, N,C,S, N,C,T, N,C,Ț, R,C,T, R,T,F, S,T,M, N,D,V, fac despărțirea în silabe după a dpua consoană.

exemple: jertfă, jert-făastmatic, ast-ma-ticfuncție, fun-cți-escluptură, sclup-tu-ră

Page 14: Semestrul I

• Vocabular = lexic totalitatea cuvintelor dintr-o limbă.• Vocabularul se îmbogățește prin:• Mijloace interne: derivarea, compunerea și conversiunea.• Mijloace externe: neologisme.• Vocabularul limbii romîne cuprinde aproximativ 120.000 de cuvinte împărțite

în:♦ vocabularul fundamental (are aproximativ 1500 de cuvinte) lunile anului,

anotimpurile, membrii familiei, grade de rudenie, numerele, culorile, alimente.♪ masa vocabularului: termeni tehnici și științifici, arhaisme, regionalisme,

neologisme.≈ Arhaism- cuvânt vechi, ieșit din vorbirea curentă.ex: paharnic, stolnic, logofăt.▪ Regionalism- cuvânt cu formă specifica unei anumite zone/ regiune.ex: în Oltenia- vb. A fi ,, Fusese“, ,,îs“.Vorbiește, săpunul face zoale.Pământul, a plecat iuda.◦●Derivarea = mijloc intern de îmbogățire a vocabularului prin care se formează

cuvinte noi cu ajutorul sufixelor și/sau prefixelor.Ex: carte- carticică-sufix

• rădăcină

Page 15: Semestrul I

Sufix- litera (grup de litere) așezat (ă) la sfârșitul cuvântului de bază, pentru a forma cuvinte noi.

Exemple: copil-copilaș-sufix

Copilandru-sufix

Prefix: litera (grup de litere) așezat (ă) la începutul cuvântului de bază, pentru a forma cuvinte noi.

Exemple: preșcolar-rădăcină

Necunoscut-rădăcină Articole hotărâte: masculin, singular-l,-lui, Sufix diminutiv- bărbat-bărbățel plural –i, -lor.

Sufix augumentativ-bărbătan, bărbățoi feminin, singular –a, -ei,Sufix adjectival- bărbătesc plural –le, -lor.Sufix adverbial-bărbătește N/AC –l, -i, -a, -le. G/D –lui, -lor, -ei.

prefix

rădăcină

rădăcină

prefix

• Amoral prefix privativ• Prefix privat (= lipsit de)• Totalitataea cuvintelor derivate de la un cuvânt de bază se

numește familie lexicală.• Exemple: -copil, copilaș, copil, copilandru, copiliță, copilărie, a

copilări, copilărește, copilăresc.

Page 16: Semestrul I

• Compunerea este mijlocul intern de îmbogățire a vocabularului prin care se unesc termeni (cuvinte) pentru a forma cuvinte noi.

• ! Termenii uniți își pierd sensul inițial ( nu în totalitate și nu întotdeauna).

• Exemple = floarea-soarelui• întotdeauna• 1. Compunere prin alăturare (parataxă).• Exemple: câine-lup, Vulcana-Băi, Satu-Mare, Târgu-Jiu, inginer-șef, nou-

născut.• Alăturarea se face cu cratimă sau cu blanc.• Compunere prin subordonare:• Exemple: floarea-soarelui, ochiul boului, ciuboțica-cucului, gura leului.• 2. Compunerea prin sudare:• Exemple: untdelemn, binecuvântare, binecuviință, bunăstare,

unsprezece, douăzeci, orice, astfel, deaoerece, fiincă.• 3. Compuenere prin abreviere:• Exemple : TV, PC, DC, DVD, CEC (casa de economii și consemnațiuni),

CNP (abrevieri la inițială), TAROM, SNCFR, ROMTELECOM, ROMARTA,SOS, NATO, UE.

Page 17: Semestrul I

1. SINONIMELE sunt cuvintele cu formă diferită şi înţeles identic sau foarte asemănător.

Exemple: -cuvinte sinonime cu alte cuvinte: melancolie=tristeţe, dezolare, deprimare, întristare, supărare, amărăciune. -cuvinte sinonime cu expresii: a exagera=a face din țânțar armăsar.

-cuvinte sinonime cu alte expresii: a-și da arama pe față=a se da în vileag.

!Sinonimele trebuie să fie aceeași parte de vorbire.exemple: a munci, a lucra- a face treabă.!Sinonimele se stabilesc în context.2. ANTONIMELE sunt cuvinte cu formă diferită și cu înțeles opus.Exemple:amăgire : dezamăgire, deziluzie, blândeţe : asprime,

cruzime, duritate, concordanţă : neconcordanţă, nepotrivire, discordanţă, lucid : iraţional, neraţional, negândit.

Page 18: Semestrul I

♦Definiție: Cuvinte cu aceeași formă și cu sens complet diferit.

Exemple: ochi, elan, galerie, broască, antenă, floare, lac, bancă, lamă, lin, mină, poartă, pod, război...

Omonimia apare între părți de vorbire diferite, substantiv și verb. Și aceleași părți de vobire.

Corn coarne corni omonime parțiale coarneBloc blocuri blocuri omonime totale

Page 19: Semestrul I

sar s-ar

omonime omofone se pronunță la fel

veselă-omonime omografeVirgula, semn de punctuație, marchează în scris/izolează

în scris un substantiv în cazul acuzativ.

*Paronimele sunt cuvinte cu formă asemănătoare (cuvintele diferă printr-o literă sau două, sau prin ordinea lor) și cu înțeles diferit.

Exemple: a însera-Mereu când se însera ieșeam să văd luna și stelele.

a insera-În portocale se găsesc vitamine ce se inserează în organism.

eminent-Paul este un băiat eminent și cult. iminent-Ploaia este un fenomen iminent al naturii. prepoziție-Prepoziția este partea de vorbire neflexibilă. propoziție-Am formulat o propoziție plină de

creativitate. literar-În vacanță am citit un text literar. literal-La poliție am declarat un proces literal

Page 20: Semestrul I

CONVERSIUNEA-mijloc intern de îmbogățire a vocabularului prin care se formează cuvinte noi prin trecera la o valoare morfologică la alta.

A

Exemple: David este un băiat obraznic. ADJECTIV CMihai citește clar. ADVERB SCalmul ne înconjoară.SUBSTANTIV

Topică-ordinea cuvintelor în propoziție.S+PS+A+P+C

Page 21: Semestrul I

Punctul, semn de punctuație, marchează sfârșitul/terminarea unei propoziții enunțiative.

Clasificarea propozițiilor: simplă afirmativă

dezvoltată negativă enunțiativă interogativăCâmpul lexical/câmp lexico gramatical cuprinde

totoalitatea cuvintelor dintr-un domeniu (cuvinte subordonate unei trăsături comune).

Exemplu: carte: file, pagini, copertă, literă, şcoală, Alăturarea unor termeni cu același înțeles (în același

context) este greșeala de exprimare și se numește PLEONASM.

Exemple: babă bătrână, cobor jos, urc sus, iară din nou, a rescrie din nou, test de evaluare, mujdei de usturoi, ai=usturoi, a colabora împreună.

Page 22: Semestrul I

Partea de vorbire care determină un verb se numește adverb. !Adverbul este parte se forbire neflexibilă. Adverbul nu are caz. Se împart în trei categorii:-adverbe de mod: doar, chiar, numai, fără, foarte, abia.-adverbe de timp: azi, ieri, întotdeauna, niciodată, altfel, așa, bine,

gata.-adverbe de loc: aici, acolo, jos, sus, pretutindeni, peste tot,

înainte,. !Unele adverbe nu au funcție sintactică: foarte, mai, chiar. ,,Priveam fără de țintă-n sus“...-n sus-C exprimat prin adverb de loc.-unde?-adverb de loc.-cînd?-adverb de timp.-cum?-adverb de mod.Adverbe simple sau compuse.simple: abia, apoi, aici, așa, bine, gata, jos, sus, mai, chiar.compuse: altfel, astfel, niciodată, așadar, odată, oricum.

Page 23: Semestrul I

MOD-personale/predicative-INDICATIV -IMPERATIV -CONJUNCTIV -CONDIȚIONAL-OPTATIV -nepersonal/nepredicativ-INFINITIV -PARTICIPIU -SUPIN -GERUNZIU Modul indicativ arată o acțiune sigură.

TIMPURILE INDICATIVULUITRECUT PREZENT VIITOR (SIMPLU)PERFECT SIMPLU VIITOR ANTERIORIMPERFECT VIITOR FORMA POPULARĂPERFECT COMPUSMAI-MULT-CA-PERFECT

Verbul este partea de vorbire flexibilă care arată acțiunea, (ce face?) existența, starea sau însușirea substantivelor (ce ste? Cum ese?).

Page 24: Semestrul I

dansaiperfect simplu

dansaminfinitiv

am dansatperfect simplu

dansasemm.m.c.p.

oi să dansezoi dansa

am să dansezviitor popular

voi fi dansatviitor anterior

voi dansaviitor

dansezprezent

a dansaPersoana I,

singular

MODUL IMPERATIV arată o poruncă, un îndemn.Are numai persoana aII-a singular și plural.!Semnul de exclamare marchează sfârșitul propoziției cu verbul la

modul imperativ (propoziție imperativă).Exemple: așteaptă! nu aștepta! așteptați! nu așteptați! fii curajos!

nu fi curajos! fiți curajoși! nu fiți curajoși! imaginează-ți! nu-ți imagina! imaginați-vă! nu vă imaginați!

Page 25: Semestrul I

• Modul conjunctiv se formează cu ajutorul conjuncției ,,să”.• Are două timpuri: -prezent: să meargă, să scrie, să colaboreze, să

învețe, să citească. -perfect: să+fi+ verb la participiu. să fi citit, să fi înțeles, să fi lucrat, să fi folosit, să

fi cunoscut.● Condiționalul-optativ se formează cu verbul auxiliar ,, a avea“ și

are două timpuri prezent și perfect. PREZENT PERFECT aș inventa aș fi inventat ai inventa ai fi inventat ar inventa ar fi inventat am inventa am fi inventat am inventa ați fi inventat

Page 26: Semestrul I

Verbe predicativeFormează singure

predicat

Verbe nepredicative nu formează

singure predicat

Verbe copulative(formează

predicat nominal alături de un substantiv, adjectiv, pronume).

Verbe auxiliare(ajută la

formarea modurilor și timpurilor compuse).

Page 27: Semestrul I

Verbe copulativeVerbe nepredicative:

a fia deveni-este întotdeauna verb copulativ,,a fi“ are trei valori morfologice:1. Valoare copulativă formează predicat nominal ajutat de un nume

predicativ.Exemple: Prezentarea va fi interesantă. (predicat nominal). Afara a fost cald. El o să fie guvernant.2. Valoare predicativă:A fi-devine predicat verbal în propoziție atunci când este sinonim cu:-exista: În muzeu este un tablou pictat de o sută de ani.-se află: Alexandra este la Gheboieni.-se găsește: La magazin este un inel.-costă: Căpșunele sunt cinci lei.-originea: Eu sunt din Vulcana-Băi.

Page 28: Semestrul I

3. Valoare auxiliară:Este folosit numai cu forma de infinitiv (fi este folosit la formarea

conjunctivului perfect și al condiționalului optativ timpul perfect.

Exemple: Să fi ales, aș fi ales, sa fi zâmbit, ar fi zâmbit. Verbe auxiliare - a fi-ajută la formarea conjunctivului perfect: să fi râs,

să fi mers. - Condițional-optativ perfect- aș fi mobilizat, aș fi

realizat, ar fi copilărit, am fi vizionat.- Mod indicativ, timp viitor anterior: voi fi înțeles.

- a avea-ajută la formarea:- Mod indicativ, timp perfect compus: am dezavuat, ai

copiat, ai modelat, am inventat. vb.aux participiu

PV Exemplu: Aseară am aflat vestea cea frumoasă.

Page 29: Semestrul I

a vrea-ajută la formarea modului indicativ timpul viitor.Voi părea viitorul anteriorVei părea va fi părutVa părea vei fi părutVom părea va fi părutVeți părea vom fi părutVor părea veți fi părut vor fi părut CONJUGĂRILE VERBULUI:Conjugare=terminația verbului la modul infinitiv.conjugarea I-verbele terminate în ,,-a“.a coopera, a elabora, a atenționa, a apăra.conjugarea aII-a-verbele terminate în ,,-ea“.a părea, a vrea, a avea.conjugarea aIII-a-verbele terminate în ,,-e“.a compune, a spune, a face, a drege.conjugarea aIV-a-verbe terminate în ,,-i“ sau în ,,-î“.a vorbi, a uimi, a urî, a hotarî.

Page 30: Semestrul I

Modurile nepersonale

Verbele la modurile nepersonale nu îndeplinesc funcția sintactică de predicat în propoziție.

INFINITIVUL-denumește acțiunea.PARTICIPIUL-exprimă o acțiune suferită

de un obiect. -se termină in ,,-s“ sau ,,-t“

și prin conversiune devine adjectiv.SUPIN-denumește distanța, scopul. -PREPOZIȚIE+PARTICIPIU.GERUNZIU-arată o acțiune în desfășurare.

Page 31: Semestrul I

Definiție: partea de vorbire flexibilă care denumește obiecte (fiinșe, lucruri, fenomene, acțiuni, stări etc.).

Felul substantivelor:1.comune-simple: copac, pisică, fulger, bucurie, prietenie. -compuse: floarea-soarelui, câine-lup etc.2. proprii-simple: Alexandra, Maria, București, Dunărea,

Eminescu etc. -compuse: Ștefan cel Mare, Cluj-Napoca, Ana-Maria.Genul substantivelor:masculin: pilot,feminin: floare,neutru: caiet.Substantivele epicene au o singură formă pentru a denumi

ambele sexe: balenă, cuc, gândac, elefant etc.

Page 32: Semestrul I

Substantivele mobile au femininul format de la masculin sau masculinul format de la feminin: prieten-prietenă, rață-rățoi.

Numărul substantivelor:singular: pilot, floare, caiet.plural: piloți, flori, caiete.Substantive defective de număr:Au forme numai pentru singular: Dunărea, cinste, aur,

curaj,Au forme numai pentru plural: câlți, icre, Carpați etc.Substantive colective: stol, roi, popor, țărănime,alun brad

etc.Substantivul poate fi determinat de un adjectiv și

substituit prin pronume.Substantivul se declină:Își schimbă forma după caz.

Page 33: Semestrul I

CAZUL ÎNTREBAREA FUNCȚIA SINTACTICĂ

N. cine? ce? Subiect, Nume predicativ, Apoziție

G. al, a, ai, ale cui?care?unde? când?

Atribut substantival genitival, Apoziție, Atribut substantival prepozițional (construit cu prepoziții care cer cazul G.), Complement indirect sau circumstanțal (construit cu prepoziții care cer cazul G.).

D. cui?cum?care?

Complement indirect in D. Apoziție, Complement circumstanțial (construit cu prepoziții care cer cazul D.), Atribut substantival prepozițional (construit cu prepoziții care cer cazul D.).

Ac. pe cine? Ce?prepoziție+ cine/ce?prepoziție+ unde? Cand? cum?care? Ce fel de?

Complement direct, Complement indirect, Cu prepoziție, Complement circumstanțial (de loc, se timp. De mod), (construit cu prepoziții care cer cazul Ac.), Apoziție.

V. cazul chemăriial adresării directe

Fără funcție sintactica de parte de propoziție, Apoziție, Formează o propoziție.

Page 34: Semestrul I
Page 35: Semestrul I

OPERA EPICĂ

Opera epică este o operă literară în care se exprimăidei, gânduri sentimente cu ajutorul personajelor

Și al acțiunii.

acțiunenarator personaje

Narațunea la perosna I.

Naratorul este personaj

Narator nu este personaj

Narator subiectivNataror obiectiv

Acțiunea se face pe momentele subiectului

expozițiunea intriga

desfășurarea acțiunii punctul culminant

deznodământul

Page 36: Semestrul I

ARGUMENTAREA APARTENEȚEI LA OPERA EPICĂ Ion Creangă (1839-1889) a fost cel mai mare și cel mai cunoscut

și îndrăgit povestitor al nostru. El a scris: ,,Punguța cu doi bani", ,,Soacra cu trei nurori", ,,Amintiri din copilărie" și multe altele.

Fragmentul ,,Procitania“ din ,,Amintiri din copilărie“ de Ion Creangă, este o operă epică deoarece sunt exprimate în mod indirect, gânduri, idei, sentimente cu ajutorul personajelor și al acțiunii. Are narator, acțiune și personaje. Narațiunea s-a realizat la persoana I, naratorul participând la acțiune. Ca moduri de expunere sunt prezentate narațiunea, descrierea și dialogul.

Personajul principal este caracterizat indirect. Nică era un băiat amuzant (,,Îmi crăpa măseaua-n gură“), dar și viclean (,,Ies repde și nu mă mai uit prin prejurul școlii“) era spontan (,,Încep a fugi de-mi scăpărau picioarele“) și deștept (,,Bădița Vasile mă pune să ascult pe alții“) dar și neastâmpărat (,,I-am tras într-o zi o bleandă“).

Acțiunea este prezentată pe momentele subiectului. Expozițiunea începe prin luna lui ,,maiu“ aproape de Moși. Naratorul care era Nic-a lui Costache i-a tras într-o zi o bleandă Smărăndiței popei. Nică era îngrijorat că nu mai vine colegul său de afară, pentru că trebuia să fie ascultat. Intriga reprezintă momentul când Nică fuge de la școală și când s-a uitat înapoi a văzut doi hojmalăi care îl alergau.

Page 37: Semestrul I

Desfășurarea acțiunii prezintă momentul când Nică s-a îngropat în țărână lângă rădăcina unui păpușoi și după ce nu se mai auzea nimic s-a dus direct acasă la mama lui. Punctul culminant începe cănd Nică s-a dus la mama lui să-i spună că nu se mai duce la școală nici dacă-l omoară. A doua zi vine părintele acasăla Nică, discută cu el și îl făcu să meargă din nou la școală. Deznodământul prezintă că Nică mereu când o vedea pe Smărăndița se dădea băiat cuminte și pus pe învățat, iar bădița Vasile îl punea să asculte pe alții, iar de atunci Nică nu mai avea stăpânire asupra lui.

Datorită aspectelor prezentate, a personajelor, a modurilor de expunere și a narațiunii la persoana I, consider că fragmentul ,,Procitania“ din ,,Amintiri din copilărie“ de Ion Creangă este o operă epică.

În afară de această operă literară am mai studiat și ,,La medeleni" de I. Teodoreanu și ,,Sobieski și românii“ de Costache Negruzzi, sunt și ele opere frumoase și interesante.

Page 38: Semestrul I

CINE?Naratorul, Smărăndița

popei, popa, doi hojmălai și Toader a Catincăi.

Amintiri din copilărieDe Ion Creangă

UNDE?La școală și acasă

CÂND?În luna lui mai aproapede Moși

CUM?Narațiunea este realizată La persoana I, naratorul

fiind și personajparticipând la acțiune,

narațiunea este subiectivă.

CE?Întâmplarea are loc într-o zi de maiu,

aproape de Moși și se desfășoară la școală.Disputa se face între nataror și Nic-a lui Costache,din cauza unor ghidușii care aveau loc între ei în

școală. Stând de vorba cu Nică în mintea luinaratorul își făcu idei cum să iasă pe ușă să scape

de călăria lui Bălan și blagoslovenia lui Nicolai.Nici nu apucă să fugă bine, că doi hojmalăi fugdupă el și după ce îl alergă, se îngropă lângă

rădăcina unui păpușoi. După ce nu mai auzi nimic prinpreajmă, ieși din țărână și dădu fuga să-i spună mamei

că numai vrea să se ducă la școală. După vorbele duioaseSpuse de părintele și tatăl îl făcu să se ducă la școală,

trebuia să meargă la școală ca în timp preotul să aleagă ginere pentru Smărăndița. Și așa Nic-a lui Costache

nu mai avea stăpânire asupra lui.

HARTAPOVESTIRII

DESEN

Page 39: Semestrul I

Caracterizarea personajului -caracterizare directă: făcută de narator, alte

personaje -autocaracterizarea -caracterizare indirectă: -reiese din atitudine,

comportament, fapte, îmbrăcăminte, mediul social.

Page 40: Semestrul I

SPONTAN,,Încep a fugi

De-mi scăpăraupicioarele“.

VICLEAN,,Ies repede și

Nu mă maiîncurc prin

prejurul școlii“.

DEȘTEPT,,Bădița Vasile mă

pune să ascultpe alții“.

AMUZANT,,Îmi crăpa

măseaua-n gură“.

NEASTÂMPĂRAT,,I-am tras într-ozi o bleandă".

NICĂ

Page 41: Semestrul I

• Repetiția• Repetiția constă în reluarea unui cuvânt sau a unei

expresii în diferite poziții ale enunțului.Exemplu: ,,Ziua ninge, noaptea ninge, dimineața ninge iară!“ (V. Alecsandri).

• Enumerația• Enumerația constă în prezentarea succesivă a unor fapte

sau aspecte. Relația ce se stabilește între termenii enumerării este una de coordonare.

Exemplu: „Biserica-n ruina / Sta cuvioasa, trista, pustie si batrâna” (Mihai Eminescu)

• Personificarea - se atribuie fiintelor necuvântatoare, lucrurilor, elementelor naturii, unor idei abstracte însusiri sau manifestari omenesti.

• „Împarat slavit e codrul• Neamuri mii îi cresc sub poale.”      („Povestea

codrului”, de Mihai Eminescu)

Page 42: Semestrul I

Epitetul este figura de stil constând în determinarea unui substantiv sau verb printr-un adjectiv, adverb etc., menit să exprime acele însușiri ale obiectului care înfățișează imaginea lui așa cum se reflectă în simțirea și fantezia scriitorului. • Epitetele prin care se exprimă însușiri omenești ale

unor obiecte se numesc epitete personificatoare.• Exemplu: cumplita iarnă.• Epitetele care se referă la culoare se numesc epitete

cromatice.• Exemplu: fluturi albi.   • Din punct de vedere gramatical, epitetele

pot fi: •          -adjectivale (fluturi argintii) •           -adverbiale (cânta tainic) •    Dupa forma, epitetele sunt:         • -simple („suspina molatic”);         • -duble („palida fata de marmura”);          • -triple („cu doi ochi ca doua basme mistice, adânce,

dalbe”).

Page 43: Semestrul I

• Comparatia – consta în alaturarea a doi termeni cu scopul de a li se releva trasaturile asemanatoare, care trebuie sa fie noi si surprinzatoare, ca sa asigure noutate si putere sugestiva comparatiei.

• Are trei termeni: • - comparantul• - comparatul   • adverbul de comparatie: ca, decât, cât  etc.

Exemplu: „Trecut-au anii ca nori lungi pe sesuri”.           („Trecut-au anii”, de Mihai Eminescu)

• Inversiunea -  procedeul artistic prin care se schimba ordinea obisnuita a cuvintelor într-o propozitie, cu intentia de a obtine efecte poetice.

•    Exemplu: „Într-o salbatica splendoare.”

Page 44: Semestrul I

Opera lirică=opera în care sentimente, concepții, gânduri sunt transmise în mod direct, cu ajutorul limbajului artistic.

Limbaj artistic: Figuri de stil: -personificare -epitetul -comparația -epetiția -enumerația - inversiunea-imagini artistice: -vizuale -mișcare, (motrice) -auditive -olfactive Vocea care exprimă sentimentele se numește eul liric. Modurile de expunere intr-o operă lirică sunt: descrierea si

monologul liric. !Opera lirică nu se povestește.

Page 45: Semestrul I

La clasă am studiat și ,,O rămâi“ de Mihai Eminescu, unde am descoperit relația dintre eul liric față de copilărie și pădure în care eul liric nu mai simte acest sentiment deoarece era matur, dar prin această poezie ne împărtășește cum își petrecea el copilăria și ne aduce și nouă aminte de când eram copii.

Page 46: Semestrul I