CULOAREMODIFICARI DE CULOARE ALE TEGUMENTELOR SI
MUCOASELORCUVINTE CHEIESEMNIFICATIE1PALOAREAatenuarea culorii
tegumentelor i a mucoaselor2ERITEMpersoan prezint nroirea pielii si
a mucoaselor3CIANOZAcoloraia vnt a tegumentelor i uneori a
mucoaselor, fara caracter inflamator si care dispare la
presiune4ICTERtegumentul n funcie de tipul de icter, poate deveni
galben-palid, galben-verzui, galben-rozat5DISCROMIILE
PIELIItulburrile de culoare a pielii apar datorit creterii sau
scderii numrului de celule pigmentate din epiderm - PETE
TEGUMENTARE6Lentiginele solaremici pete cafenii localizate de
obicei pe umeri, decolteu, spate, dar i pe fa7Melasmahipercolorarea
unor poriuni de ten sub influena luminii8Hipocromieleziuni cutanate
cu decolorare partiala9Acromieleziuni cutanate cu decolorare
totala10Albinismleziuni cutanate congenitale cu
decolorare11Vitiligoleziuni cutanate dobandite cu
decolorare12Eritemulo roseata a pielii de durata in general scurta,
mai rar persistenta, cu nuante variabile de la rosu aprins la roz
palid, care dispare la presiune, avand temperatura locala
crescuta13Eritrodermiaeritem al intregului tegument, caracterizat
prin culoarea rosie vie si asocierea cu alte semne cutanate: edem
cutanat profund, descuamatie mai mult sau mai putin intensa, si cu
semne generale (febra, alterarea starii generale), adenopatii
superficiale.14Purpuraeste o modificare de culoare a pielii (
rosie), de obicei circumscrisa, datorata extravazarii hematiilor in
derm cauzata fie de o lezare a peretelui vascular, fie de o
anomalie a coagularii15Petele vasculare propriu-zisesunt pete
circumscrise aparute datorita unei dilatatii vasculare anormale sau
unui proces de neoformatie a capilarelor
dermice16171819202122232425MODIFICARI DE CULOARE ALE TEGUMENTELOR
SI MUCOASELORCUVINTE
CHEIESEMNIFICATIE262728293031323334353637383940414243444546474849505152535455
ICTER
leziuni cutanateLEZIUNI CUTANATECUVINTE
CHEIESEMNIFICATIE1Leziuni elementare cu continut solidsubstratul
anatomic este un infiltrat dur situat in epiderm, derm sau
hipoderm2MACULAleziune cutanata elementara, plana, nepalpabila
fiind situata strict in planul pielii, circumscrisa sau nu, cu
contur regulat sau neregulat, diametru sub 1cm, asociata cu o
schimbare de culoare a pielii3PAPULAleziune cutanata elementara, ce
se prezinta ca o proeminenta a pielii solida, neindurata, bine
circumscrisa, de mici dimensiuni cu diametrul de obicei sub 1 cm,
rotunda, ovala, poligonala, ombilicata sau conica, de culoare fie
rosie (ex: eritemul polimorf), fie rosie-violacee (ex: lichen
plan), fie rosie-bruna (ex: sifilis)4NODULULleziune cutanata
elementara, ce se prezinta ca o formatiune solida, circumscrisa,
rotunda, mai mult sau mai putin proeminenta, cu dimensiuni de peste
1 cm, ferma la palpare5Nodozitatileinduratii subcutanate avand
dimensiuni mari de cativa centimetri (ex: eritemul
nodos)6Gomelenoduli cu evolutie progresiva trecand prin patru
stadii: cruditate, ramolire, ulcerare si reparatie (ex: sifilis,
tuberculoza cutanata, lepra)7VEGETATIILEse prezinta ca si
excrescente moi, filiforme sau globuloase, cu suprafata neregulata,
avand uneori aspect conopidiform (ex: vegetatiile
veneriene).8LICHENIFICAREAeste o leziune cutanata secundara produsa
prin scarpinat repetat si intalnita in neurodermite, eczeme,
prurigo cronic, consta in ingrosarea pielii cu adancirea santurilor
normale care prin intretaierea lor determina suprafete
poligonale9HIPERKERATOZAconsta in ingrosarea marcat a stratului
cornos10Leucokeratozareprezint o tulburare a procesului de
keratinizare ce consta in aparitia straturilor granulos si cornos
la nivelul mucoaselor, formand plci albicioase (lichen plan al
mucoaselor, leucoplazie, lupus eritematos cronic al
mucoaselor)11TUMORAeste o formatiune circumscrisa a pielii,
neinflamatorie, de obicei solida, de dimensiuni si consistenta
variabile, reliefata sau inclavata in piele, cu tendinta sa
persiste sau sa creasca12Leziuni elementare cutanate cu continut
lichidleziuni elementare cutanate cu continut lichid, ce poate fi
limpede, clar, sau tulbure sau hemoragic sau purulent, reprezentate
de vezicule, bule sau flictene si pustule13VEZICULELEsunt mici
ridicaturi circumscrise, translucide, de mici dimensiuni (diametrul
de 1-3 mm), continand un lichid limpede, clar14BULELE SAU
FLICTENELEsunt ridicaturi ale epidermului de forma rotunda sau
ovalara, cu dimensiuni cuprinse intre 5 mm si mai multi centimetri,
avand un continut lichid care poate fi clar, tulbure sau
hemoragic15PUSTULELEsunt leziuni primare care se prezinta ca
ridicaturi circumscrise, de culoare alba sau galbena si avand un
continut purulentLEZIUNI CUTANATECUVINTE CHEIESEMNIFICATIE16Deseuri
cutanatesunt leziuni cutanate secundare, rezultate din cornoase
hipeplaziate, a secretiilor patologice si a tesuturilor necrozate,
reprezentate de scoame si cruste17SCOAMELEiau nastere prin
acumularea la suprafata pielii a celulelor, indepartandu-se mai
mult sau mai putin usor18CRUSTELEsunt leziuni secundare rezultate
din uscarea la suprafata pielii a secretiilor patologice din
eroziuni, ulceratii, escoriatii19Leziuni elementare cutanate prin
solutii de continuitateLeziuni elementare cutanate prin solutii de
continuitatecare dupa profunzimea lor pot fi eroziunea sau
exulceratia, ulceratia, escoriatia, fisura, gangrena si
escara20EROZIUNEA SAU EXULCERATIAeste o pierdere de substanta
superficiala cu interesarea numai a epidermului, fr a depasi
membrana bazala, si care se vindeca fara cicatrice lasand doar o
macula pigmentata reziduala21ULCERATIAeste o pierdere de substanta
mai profunda decat eroziunea interesand dermul si chiar hipodermul
si care se vindeca printr-o cicatrice sechelara22ESCORIATIAeste o
pierdere de substanta superficiala sau profunda produsa de un
traumatism23FISURAeste o eroziune sau o ulceratie de forma liniara,
dureroasa, localizata in regiuni inflamate si supuse miscarilor de
extensie (ex: pliuri, palme, plante)24GANGRENAeste o necroza
tisulara de coloratie neagra avand origine vasculara sau
infectioasa si care se ulcereaza secundar prin eliminarea tesutului
necrotic25ESCARAeste o necroza ulcerata secundara, localizata in
zone de presiune26Sechele cutanatesunt leziuni cutanate secundare,
reprezentate de cicatrice, atrofie si scleroza27CICATRICEAeste o
leziune circumscrisa sau mai intinsa aparuta in urma unui proces de
reparare cu formarea de tesut de neoformatie implicand mai ales
dermul, aparut dupa pierderea de substanta sau dupa o inflamatie
cutanata28ATROFIAeste o alterare care consta intr-o subtiere a
pielii prin diminuarea sau disparitia tuturor sau numai a unei
parti a componentelor constitutive, pielea devenind ceroasa sau
alba, prin ea putandu-se vedea uneori vasele si
tendoanele29SCLEROZAeste o leziune caracterizata printr-o ingrosare
si pierdere a elasticitatii cutanate30EDEMULreprezint o acumulare
de lichid n esutul celular subcutanat (sub piele); in zonele
afectate de edem pielea este ntins, lucioas i fr elasticitate, iar
prin apsarea pe un plan osos se formeaz o depresiune denumit
godeu31ANASARCAgeneralizarea edemului32ADENOPATIEinflamarea
ganglionilor limfatici333435Leziunile elementare se impart in mod
obisnuit in primare si secundare.Leziunile elementare cutanate
primare sunt leziuni care apar pe pielea sanatoasa fara a fi
precedate de existenta unui stadiu intermediar.Se disting
urmatoarele leziuni
primare:omacula,opapula,onodulul,ovezicula,obulaLeziunile
elementare cutanate secundare sunt precedate de existenta altor
leziuni.Ele sunt reprezentate
de:oscuama,ocrusta,olichenificarea,oeroziunea,oulceratia,ocicatriceaopustula.
Starea de cunostintaSTAREA DE CUNOSTINTACUVINTE
CHEIESEMNIFICATIE1CUNOSTINTAse intelege capacitatea organismului de
a fi informat despre mediul inconjurator, de a fi "treaz" sau
"prezent" la tot ceea ce se desfasoara in jur; e o refectare
subiectiva a lumii obiectiveTORPOAREAstare de amortire generala
fizica si psihica,insotita cel mai des de momente de
atipire2OBNUBILAREAbolnavul e dezorientat, somnolent, executa vag
unele comenzi, raspunde la intrebari cu dificulate3SINCOPA sau
ISCHEMIE CEREBRALApierderea brusca si de scurta durata a
cunostintei, cu abolirea totala a functiilor vitale
(circulatia,respiratia), datorita opririi trecatoare si reversibila
a circulatiei cerebrale4LIPOTIMIA sau LESINULforma minora a
sincopei cu pierderea incompleta, usoara a constientei cu
mentinerea circulatiei si a respiratiei5COLAPSUL CIRCULATOReste un
sindrom in care functiile vegetative (circulatia, respiratia) sunt
mult diminuate si o data cu ele, functiile de relatie, cunostinta
bolnavului fiind pastrata6COMAabolirea starii de cunostinta, sau
constienta, asociata cu alterarea functiilor vegetative, tulburari
de respiratie, circulatie, sfincteriene si semne
vegetative7891011121314151617181920
Echilibru, mersTULBURARI DE ECHILIBRU SI MERSCUVINTE
CHEIESEMNIFICATIE1Echilibrul staticcnd corpurile se afl n
repaus2Echilibrul este dinamiccnd aceste efectueaz o micare
rectilinie, uniform3Ortostatismpozitia in
picioare4Clinostatismpozitia culcat5Testului Rombergtestul
investigheaz echilibrul; pacientul este in ortosatism cu membrele
inferioare apropiate, membrele superioare pe lng trunchi sau
orientate n plan anterior (inainte cu coatele extinse); se execut
cu ochii deschii i nchii (se reduce contolul senzorial numai dac
subiectul poate menine poziia de testare cu cu ochii deschii); se
apreciaz timp de 60 de secunde pierderea sau ncercrile de meninere
a echilibrului (redresrile) prin oscilaii excesive sau prin pire;
in mod normal cu ochii nchii sau deschii, subiectul nu prezint
deviaii sau cderi (semnul Romberg negativ)6Mersul schiopatatdeviere
asimetrica de la nodul normal de mers; apare in traumatisme,
inflamatii7Mers spasodicmers rigid, greoi; apare in paralizii,
tumori cerebrale8Mers trtmerge cu greu atingnd pmntul cu genunchii,
cu coatele, de-a "buselea"; apare in hemiplegia funcional9Mers
cositmembrul inferior este dus spre lateral i descrie un semicerc;
gamba este rigida, membrul inferior este intins; apare in
hemiplegia spastic in faza de recuperare10Mers stepatgamba este
ridicata mai sus, pentru a nu lovi pamantul cu varful piciorului;
apare in paralizia de sciatic popliteu extern11Mers legnatmersul
este legnat, de ra, datorit atrofierii musculaturii de la nivelul
centurilor scapular, respectiv pelvin; apare in miopatiile
primitive12Mers rigidmers cu paii sunt mici, din cauza rigidizrii
musculaturii i articulaiilor, iar corpul este aplecat spre nainte;
apare in boala Parkinson13Mers talonat sau ataxicmembrul inferior
este ridicat mai sus dect trebuie, iar paii se realizeaz prin
fixarea pe sol a clciului i apoi a ntregului picior; bolnavul
arunca picioarele, lovind pamantul cu calcaiele; apare in tabes, in
scleroza multipla, in anemia pernicioasa si unele afectiunei ale
cerebelului14Mers ebriosmersul este n zig-zag, ebrios, cu baza de
susinere lrgit; apare in sindromul cerebelos15Mers
forfecatgenunchii se ating n mers, iar piciorul se trte pe sol;
apare in boala Little16Mers topait sau dansantmersul este opit
datorit contraciilor involuntare; apare in
coree1718192021222324
MotilitateaTULBURARI DE MOTILITATECUVINTE
CHEIESEMNIFICATIE1Motilitatea activ sau voluntarareprezint micrile
pe care o persoan le realizeaz n mod contient2Pronatiemiscare de
rotatie interna a antebratului, care aduce palma dinspre fata spre
spate (atunci cand bratul se afla in pozitie verticala) sau din sus
in jos (cand bratul sta orizontal)3Supinatiemiscare de rotatie
externa a antebratului, care aduce palma dinspre spate spre fata
(atunci cand bratul se afla in pozitie verticala) sau din jos in
sus (cand bratul sta orizontal), spre deosebire de miscarea de
pronatie care actioneaza invers.4Abductiemicare prin care se
ndeprteaz un membru sau un segment al acestuia de axul median al
corpului5Adductiemiscarea de apropiere a unui membru de
corp6Parezaslabire usoara a fortei musculare7Plegiedeficit sever a
fortei musculare8Paralizieabsenta completa a fortei
musculare9Hemiplegieparalizie a unei jumatati de
corp10Paraplegieparalizie a partii inferioare a corpulul, ,
determinat att prin leziuni de neuron motor central, ct i prin
leziuni de neuron motor periferic11Monoplegieparalizie a unui
singur membru ce apare cel mai frecvent prin leziuni ale neuronului
motor periferic12Tetraplegieparalizie a celor patru membre,
leziunile fiind localizate la nivelul fasciculului piramidal
bilateral, superior de C5, cel mai frecvent leziunile fiind
medulare sau de trunchi cerebral13DiskineziiMiscari involuntare,
automate14Tremorulse definete ca fiind o micare involuntar de mic
amplitudine ce determin modificri ale segmentelor corpului;
fiziologic apare in emotii; patologic : tremorul parkinsonian,
tremorul cerebelos, tremorul basedowian, tremorul din paralizia
general progresiv, tremorul din intoxicaii precum alcool,
toxicomanii, tremorul din nevroze15Micrile atetozicesunt miscari
involuntare, lente si fara caracter ritmic; localizarea este n
special la nivelul degetelor, dar i la nivelul altor segemente;
caracterul lor se accentueaz n situaii emoionante sau atunci cnd
pacientul dorete s realizeze o micare voluntar; diminu n timpul
somnului sau n repaus16Micrile coreicesunt micri dezordonate,
involuntare, brute, ce diminu n repaus i dispar n timpul
somnului17Miocloniilesunt micri involuntare brute cu caracter
ritmic sau aritmic, permanent sau intermitent ale unui muchi, ce au
o durat scurt de timp i nu dispar odat cu somnul18Fasciculaiile
muscularereprezint acele contracii ce se limiteaz la nivelul unei
fibre musculare ce corespunde unei uniti motorii i nu determin
deplasri de segemente19Convulsiilesunt micri involuntare ce se
manifest sub forma unor contracii musculare ce apar brusc, au
caracter neregulat, intermitent i determin deplasri de
segmente20Convulsii tonicese manifest printr-o contracie muscular
puternic, ce are o durat lung, determinnd rigiditate la nivelul
segmentului afectat21Convulsii clonicese manifest prin micri burte
ce dureaz un interval scurt de timp22Convulsii tonico-cloniceapar
in epilepsie23Ticurilesunt micri ce au caracter involuntar i de
obicei imit un gest; sunt accentuate de emoii i dispar n timpul
somnului
Coordonare si tonusTULBURARI DE COORDONARE SI TONUSCUVINTE
CHEIESEMNIFICATIE1Coordonarea miscariloreste activitatea de a pune
in actiune mai multi muschi pentru a efectua o miscare2Dismetria cu
hipermetriereprezint devierea micrii pe care pacientul dorete s o
efectueze; miscarea este in zig - zag3Asinergiareprezint absena
coordonrii micrilor simultane; exemplu: partea superioar a corpului
rmne n urm n timpul mersului4Adiadococineziareprezint incapacitatea
de a realiza micri rapide i de sens contrar; proba moritii:
pacientul nu poate s nvrt un index n jurul celuilalt index5Ataxiase
definete ca o incapacitatea de a coordona activitatea muscular n
timpul micrii voluntare, n absena oricrui deficit al forei
musculare;6Tonusul muscularse definete ca fiind acea stare de
contracie n care se regsete un muchi ce este n repaus7Hipotonia
muscularse caracterizeaz prin creterea n amplitudine a micrilor
pasive i prin scderea rezistenei opuse de pacient la efectuarea
acestor micri8Hipertoniase caracterizeaz prin scderea n amplitudine
a micrilor pasive i o cretere a rezistenei n ceea ce privete
efectuarea acestora9Rigiditatea decerebratse manifest ca o
hipertonie n extensie la nivelul celor patru membre10Contractura
intenionalreprezint creterea tonusului muscular atunci cnd se
realizeaz micri voluntare i apare n cadrul unor leziuni talamice
sau lenticulare11Reacia miotonicreprezint o contracie prelungit cu
perioada de decontracie lent12Semnele de iritaie meningiancefalee,
hiperestezie cutanat, rahialgii i contractura musculaturii
pravertebrale ce determin poziia caracteristic n coco de
puc.13Redoarea cefeisemn de iritatie meningiana: bolnavul este
asejat n decubit dorsal, cu membrele inferioare n extensie, i se
vor face micri de flexie a capului pe torace; n situaia n care este
prezent iritaia meningian apare rezistena musculaturii cefei i
durere14Semnul Keringsemn de iritatie meningiana: se realizeaza fie
prin ridicarea susinut a toracelui bolnavului, fie prin ridicarea
membrelor inferioare n extensie; n caz patologic apare flexia
gambelor pe coapse i a coapselor pe abdomen15Semnul Brudzinskisemn
de iritatie meningiana: pacientul este aezat n decubit dorsal, iar
membrele inferioare sunt n extensie; examinatorul imprim o micare
de flexie a capului, apsnd totodat pe pieptul bolnavului pentru a
mpiedica ridicarea trunchiului; patologic flexia capului determin
flexia gambelor pe coapse i a coapselor pe
abdomen1617181920212223
aparat genitalSIMPTOME ALE APARATULUI GENITALuteritainflamatie a
uteruluiovariteo inflamatii/infectii ovarienehidrocelo aparitia
unei colectii lichidiene in jurul unuia sau ambelor
testiculevaricocelmarire a calibrului cu rasucirea venelor (vene
varicoase) de la nivelul scrotuluitorsiune de testiculapare cand
testiculul si cordonul spermatic se rasucesc, ceea ce duce la
intreruperea vascularizatiei testicularechistul sebaceureprezinta o
formatiune proeminenta, plina cu o secretie cazeoasa (asemanatoare
branzei) care se poate dezvolta la nivelul scrotului prin
obstructia orificiului de drenaj al glandelor sebacee asociate
foliculilor pilosi de la acest nivelcriptorhidie testicul necoborat
in scroto reprezinta necoborarea testiculului prin canalul
inghinal, din cavitatea abdominala in scroto in perioada fetala,
testiculele se afla intraabdominal, unde se dezvolta, iar pe masura
ce fatul creste si nasterea se apropie, acestea coboara in scrot
unde exista conditii speciale de temperatura care sa asigure
functionarea normala (procesul poarta denumirea de descensus testis
si trebuie sa fie finalizat pana la nastere)hernia inghinalao apare
cand o ansa intestinala este angajata, prin canalul inghinalo
exteriorizarea este evidenta in situatiile care se mareste
presiunea in cavitatea abdominala, cum ar fi efortul fizic, tusea,
stranutul sau plansuldisfunctii erectilereprezinta imposibilitatea
obtinerii si mentinerii erectiei si se datoreaza, in majoritatea
cazurilor, unui flux sangvin deficitar catre
penis;priapismulsituatie in care penisul nu mai revine din starea
de erectie la conditia de baza, episodul fiind deosebit de dureros
si reprezentand o urgenta medicala.fimozao decalotarea este
dificila si dureroasa, uneori imposibila, datorita unui preput prea
stramtparafimozao situatia inversa, cand dupa decalotare, nu se
poate realiza recalotareao este o complicatie a fimozei, produsa
printr-o decalotare fortata, cand preputul nu mai poate fi readus
la pozitia initiala si comprima santul
balano-preputialhipospadiasulo este o malformatie congenitala
caracterizata prin deschiderea anormala a meatului urinar
(orificiul extern de deschidere al uretrei) nu la varful penisului,
ci in alte portiuni: sub gland, la mijlocul penisului sau in
unghiul facut de radacina penisului cu scrotulSimptome sistemului
nervosischemiio cele care implic probleme ale alimentrii cu
sngeemboliao un cheag de snge sau o bucat de esut din alt parte a
corpului, precum inima sau plmnii, e transportat prin sistemul
circulator spre creier i se blocheaz n vasele sangvine mai
ngustehemoragie cerebralo scurgerea de snge dintr-un vas sanguin
deteriorat din cutia craniananevrismo sngele poate ni si printr-o
zon a peretelui vasului de snge care este prea subire i asemntor cu
un balonSemne zise "piramidaleo sunt reflexe patologice care se pot
pune n eviden n cazul unei leziuni a fascicolului piramidalo cel
mai cunoscut este semnul Babinski: la excitarea marginii externe a
plantei piciorului apare extensiunea halucelui
hidrocelcriptorhidie testicul necoborat in scrot
