Modulul 15.

SEMIOLOGIE MEDICALA

Nota introductivăModulul SEMIOLOGIE MEDICALA, face parte din pregatirea specifica din anul I, pentru calificarea: asistent medical generalist.In modulul SEMIOLOGIE MEDICALA, se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica specializata SEMIOLOGIE MEDICALA.

Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului:

1. Efectueaza anamneza utilizand termenii medicali adecvati.2. Identifica si numeste modificarile observate la inspectia generala.3. Analizeaza manifestarile cauzate de diferite afectiuni.

BIBLIOGRAFIA

1.Andreoli TE, Carpenter CCJ, Plum F, Smith LH Jr: Cecil Essentials of Medicine (2nd edition), W.B. Saunders, 1990.2.Barbu R: Explorari functionale, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 19733.Braun J : Ghid clinic.Medicina interna.Explorari.Diagnostic.Urgente, Ed. Medicala, Bucuresti, 1997.4.Branzeu P.:Simtul clinic si arta diagnosticului, Ed. Facla, Timisoara, 1973.5.Bruckner I. (red): Medicina Interna (2 vol), Ed. Medicala, Bucuresti, 1979.6.Conu A: Corelatiile dintre afectiunile cutanate si patologia generala, Ed. M edicala, Bucuresti, 1982.7.Dubin D: Interpretarea rapida a ECG (editia a treia), Cover Publishing Co, Tampa Florida si Ed. Medicala, Bucuresti, 1983.8.Gherasim L. –vol. I, II, III,- Medicina interna, Ed.Medicala, Bucuresti, 1995-1999.9.Isselbacher KJ , Braunwald E , Wilson JD , Mostin JB ,Fauci SA , Kasper DL :Harrison,,s Principles of Internal Medicine (13th edition), McGraw-Hill Inc. , 1994.10.Kelley WN: Textbook of Internal Medicine , Lippincott-Raven Publish , Philadelphia , New York , 1997.11.Larousse : Dictionnaire des examens medicaux , Ed. Larousse, 1991.12.Mogos VT , Mogos Gh: Urgente in medicina clinica , Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti , 1992.13.Negoita Cl : Clinica medicala , Ed. Didactica si Pedagogica , Bucuresti , 1995.14.Paunescu-Podeanu A :Bazele clinice pentru practica medicala (5 vol), Ed. Medicala, Bucuresti, 1981, 1983, 1984, 1986 si 1990.15.Sepulveda S, Sauvageon X, Jedrec JP, Salamagne JC, Richter F, Fuilla C, Tabuteau B, Juben H: Ghid practic de medicina de urgenta prespitaliceasca, Ed. Libra,

1

Bucuresti, 1995.16.Suteanu St. (sub red.) :Actualitati in medicina interna, Ed. Medicala, Bucuresti, 1992.17.Vlaicu R, Muresan I, Macovei Emilia :Practica urgentelor medicale (2 vol), Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1978.18.Weatherall DG, Ledingham JGG, Warrel DA (red.) :Oxford Textbook of Medicine, Oxford University Press, 1984.19.Wyngaarden JB, Smith LH Jr, Bennet JC: Cecil Textbook of Medicine (19 th edition), W.B. Saunders Company, 1982.20.Zeana C :Imunologie clinica, Ed. Medicala, Bucuresti, 1980.

2

1.1. Simptom – semn subiectiv: definiţie şi exemple, semn fizic – semn obiectiv: definiţie şi exemple, sindrom: definiţie şi exemple.

INTRODUCERE

Semiologia reprezinta studiul simptomelor si semnelor,al manevrelor de punere in valoare si de interpretare a acestora in contextul clinic general, corelat cu investigatiile paraclinice.Deriva din grecescul semion-semn, logos-stiinta.

Semiologia este:- stiinta notiunilor exacte si precise;- punctul de plecare in instructia medicala a fiecarui asistent medical;- este piatra fundamentala a diagnosticului ce poate fi pus pe baza datelor anamnestice care orienteaza, a datelor clinice care fundamenteaza si a datelor de laborator care confirma;- reprezinta o analiza, o sinteza ce se coroboreaza cu eruditia medicala, dublata de cultura generala, respect fata de bolnav, omenie, afectivitate, decenta, etica si deontologie profesionala.

Sanatatea este definita de OMS (ORGANIZATIA MONDIALA A SANATATII) ca „ acea stare de complet bine fizic, mental si social si nu consta numai din absenta bolii sau infirmitatii”.Schopenhauer spunea ca „ sanatatea nu este totul, dar fara sanatate totul este nimic”.(5)Un dicton vechi de secole afirma ca „ fara sanatate nu exista fericire”(12)Academicianul prof.universitar dr. Theodor Burghele afirma ca „ sanatatea este bunul cel mai de pret pe care omul il apreciaza cand nu-l mai are”

Boala este definita diferit:-„ deviere de la starea de sanatate din cauza unor modificari ale mediului intern sau actiunii unor agenti din mediul extern” (Dictionarul medical roman);-„ o dezordine a sanatatii” (American Packet Medical Dictionary) (9)-„ este viata ingradita in libertatea ei” (prof.univ.dr.Gore Popescu) (6)Boala poate fi acuta sau cronica.Boala acuta este definita ca „ un episod,in mod obisnuit unic,de durata destul de scurta,la sfarsitul caruia bolnavul isi reia activitatea normala” (OMS).Boala cronica „ reprezinta o boala de lunga durata care genereaza incapacitate permanenta,partiala sau totala,este o alterare organica sau functionala care obliga pacientul sa-si modifice modul sau normal de viata si care persista o lunga perioada de timp” (OMS).

Notiunile operationale in semiologie sunt reprezentate de:simptom,semn, sindrom.SIMPTOMUL reprezinta o tulburare subiectiva perceputa de bolnav si care de obicei il aduce in fata asistentului medical.Exemple:durerea,ameteala,insomnia,tusea,dispneea etc.SEMNUL este o modificare evidenta pentru observator,deci obiectiva.El poate fi observata de bolnav,dar este in acelasi timp evident pentru asistentul medical..Exemple:edemele,icterul,cianoza,obezitatea etc.Distinsul clinician prof.univ.dr.C.C.Dimitriu, spunea:”simptomul apartine simturilor,iar semnul apartine rationamentului” (9)

3

SINDROMUL se defineste ca un complex de simptome si semne ce survin frecvent intr-un tablou clinic similar,corespunzand unor etiologii variate.Exemple:sindromul febril, sindromul Longdon-Down, sindromul icteric, sindromul lichidian pleural, sindromul de condensare pulmonara, sindromul mediastinal, sindromul Cushing etc.

Figura 1 (modificat dupa Moldovan Tiberiu,1993)

SIMPTOM---SEMN---SINDROM-------ETIOLOGII VARIATE

Asistentul medical: trebuie sa aiba :-vocatie-pentru profesia de asistent medical;-aptitudini-„omul potrivit la locul potrivit” (dr.Miron Ioan);-cunostinte profesionale-notiuni teoretice,experienta clinica,abilitate tehnica,gandire si metoda stiintifica,arta pentru aplicarea acestora in practica;-o perfectionare profesionala continua si pasiune pentru nou-„Profesia de asistent medical reprezinta un studiu pentru o viata intreaga” (dr.Miron Ioan).Asadar,virtutile asistentului medical sunt:

modestie si simt autocritic; daruire de sine; model de sanatate,de curatenie „fizica” si „psihica”; constiinta si caldura sufleteasca; sa inspire simpatie; lipsa de vicii-„orice viciu trebuie inlocuit cu o virtute” (dr.Miron Ioan); stabilitate emotionala; curaj si spirit de sacrificiu; efort permanent,tenace si sustinut.

Asistentul medical nu trebuie sa uite:-sa vorbeasca cu bolnavul;-sa dezbrace bolnavul;-sa-l examineze complet si corect;-sa stabileasca conduita terapeutica adecvata.

Tehnica si noile tehnologii medicale au patruns in toate domeniile vietii de azi,deci si in medicină,cu foloase imense,dar si cu dezavantaje si consecinte negative.Friedman spunea ca „ s-a ajuns la un mare dezechilibru,pe de o parte omul subestimat si neglijat,pe de alta parte, masina priveligiata si idolatrizata”.Asadar,anamneza si examenul clinic nu pot fi dispretuite,neglijate sau privite anormal.In acest sens citez dictonul „analizele sunt perfecte si bolnavul moare sanatos” (dr.Miron Ioan).Anamneza si examenul clinic confera actului medical un caracter uman,realizand intre

asistentul medical si bolnav o apropiere sufleteasca de mare valoare in stabilirea diagnosticului,in tratament,recuperare medicala si reinsertie socio-profesionala.

4

1. 2. DATELE INFORMATIVE şi DATELE ANAMNESTICE

ALE PACIENTULUI

I. DATELE INFORMATIVE ALE PACIENTULUI

Aceste date informative cuprind:-numele si prenumele pacientului;-data nasterii si implicit varsta;-sexul;-profesia si / sau ocupatia;-data prezentarii / internarii;-diagnosticul de: - trimitere -internare-grup sanguin;-starea civila;-locul de munca;-domiciliul bolnavului,inclusiv numarul de telefon.

a).NUMELE SI PRENUMELE BOLNAVULUI

Ne orienteaza aupra: -nationalitatii bolnavului; -zonei geografice din care provine ( de ex.talasemia si boala periodica mediteraneena. sunt frecvente in zona mediteraneeana).In tara noastra nu se constata diferente notabile intre etnii.

b)VARSTA PACIENTULUI

Este importanta prin profilul patologic diferentiat de acesta.-Sugarii: prezinta mai frecvent:gastroenterocolite si tulburari de nutritie.

-Copii: -fac boli infecto-contagioase:rujeola,rubeola,tuse convulsiva,scarlatina etc. -destul de frecvent intalnim insa si:rahitism,gastroenterocolita,reumatism articular acut.

-Adolescentii -prezinta cu prevalenta:reumatism articular acut,tuberculoza,nevroze astenice,boli cu transmitere sexuala.

5

-Adultul tanar –prezinta cu precadere:afectiuni pulmonare,ulcer gastric si / sau duodenal,litiaza biliara si / sau renala,afectiuni cu transmitere sexuala. -Persoanele de peste 40 de ani au mai frecvent:hipertensiune arteriala,boli degenerative.

-Persoanele de varsta a treia prezinta cu precadere: -procese degenerative pulmonare (scleroze-fibroze),vasculare (ateroscleroza), articulare(artroze); -pneumonii; -la barbat hipertrofia de prostata.

c) LOCUL DE ORIGINE AL BOLNAVULUI poate avea semnificatie in anumite situatii:-bolnavii proveniti din Transilvania si Banat au o patologie datorata alimentatiei hipercalorice,hiperlipidice,prezentand incidenta crescuta a obezitatii,aterosclerosclerozei,colecistitelor (mai ales litiazice);-populatia din zona Hunedoarei,nordul Moldovei,Campulung Muscel prezinta mai frecvent guse.-in zona de balta a Dobrogei, Lunca Dunarii etc. se mai poate intalni malaria;-in Oltenia si in Banat-zona Mehedinti-este intalnita nefropatia endemica balcanica;-in anumite regiuni ale tarii,factorii climatici pot deveni factori favorizanti pentru boli pulmonare,reumatism articular acut si boli artrozice.

d) SEXUL are uneori o importanta deosebita pentru diagnostic.

Se intalnesc mai frecvent la:-persoanele de sex feminin:stenoza mitrala,colecistitele cronice si / sau litiazice,boli endocrine(hipertiroidie,spasmofilie),tulburari premenstruale,preclimacteriene,de climax,tulburari neuropsihice.-barbatii fac mai frecvent : hemofilie (boala exclusiva a acestora),trombangeita obliteranta,spondiloza anchilozanta,cancer bronho-pulmonar sau laringian,ulcer gastric si / sau duodenal.

e) DOMICILIUL

Este important atat domiciliul actual cat si cele anterioare,mai ales pentru cei ce pot proveni din zone endemice.Astfel:-anemia pernicioasa este rara in Japonia;-cardiopatia ischemica cronica: -este rara in:Africa,Asia; -este frecventa in tari dezvoltate ,industrializate.

6

f) SITUATIA SOCIALA,PROFESIA

Trebuiesc analizate:-studiile, forma de invatamant (zi,I.D.D.,seral etc.) precum si varsta la care au fost terminate;-ruta profesionala, locurile de munca si frecventa schimbarii acestora;-eventualele contradictii dintre profesie si / sau functia indeplinita,conditiile de munca si conflictualitatea;-impactul dintre pregatirea profesionala, incadrare, renumeratie, beneficiul si satisfactia muncii prestate.O serie de afectiuni au o incidenta mai mare la anumite profesiuni:-tipografii prezinta mai frecvent saturnism;-suflatorii din industria sticlariei, muzicantii dezvolta mai frecvent emfizem pulmonar; -medicii veterinari,macelarii,tabacarii sunt predispusi la erizipel, bruceloz,,antrax..

g) DIAGNOSTICUL: -de trimitere; -de internare-orienteaza diagnosticul de certitudine.

e) DATA PREZENTARII / INTERNARII BOLNAVULUI

In serviciul medical si / sau de recuperare are importanta ei: perioada anului, conditile meteo-climatice,barometrice etc. si pentru aducerea la ziua examinarii a datelor anamnestice,clinice,a evolutiei si a tratamentului aplicat.

Aceasta,pe langa valoarea medicala,are uneori o importanta medico-legala.

II. DATELE ANAMNESTICE ALE PACIENTULUI

ANAMNEZA-din punct de vedere etimologic acest termen provine din franceza:anamnese, care la randul lui,se explica din grecescul anamnesis, „aducere aminte „ –„rememorare”.

Anamneza este o conversatie cu un subiect,cu obiective clare,care ne da o biografie biologica a bolnavului si detalii asupra fiecarui simptom si semn.

De fapt reprezinta totalitatea datelor culese de la bolnav si / sau de la familie(apartinator) prin interogatoriu,ce cuprinde istoria unei boli,dar si istoria unei vieti sub raport:biologic,fiziologic,psihologic,socio-profesional si medical.

Asadar este un dialog intre asistentul medical si bolnav ce impune conditii specifice fiecaruia:-asistentul medical trebuie sa manifeste:tact,rabdare,volubilitate,cunostinte generale si de specialitate,onestitate.-bolnavului i se cer:sinceritate,volubilitate,incredere in asistentul medical,un anumit nivel de pregatire in ceea ce priveste autoobservarea, participarea volitiva la dialog.Adesea insa bolnavul nu ierarhizeazeaza nivelul de pregatire si / sau starea lui clinica, nu-i permite relatarea corecta a datelor, comportandudeosebit,fiind:tacut,suspicios, revendecativ ,uneori vorbaret, alteori chiar nesincer.

7

Tehnica luarii anamnezei trebuie individualizata in functie de bolnav:-fie lasam bolnavul sa povesteasca,sa vorbeasca,intervenind din cand in cand cu intrebari,cu precizari, pentru a completa unele amanunte.-fie punand intrebari bolnavului,la care acesta sa raspunda direct,asa numita metoda dirijata sau a intrebarii si raspunsului.

Importanta anamnezei este deosebita:-uneori ea ne duce direct la diagnostic ( ex.angina pectorala, ulcer, epilepsie etc.);-alteori are valoare orientativa-catre un organ, regiune sau segment;-are valoare si pentru stabilirea conduitei terapeutice, in baza analizei reactiei bolnavului la tratamentele anterioare, particularitatile acestora;-anamneza realizeaza legatura psihica intre asistentul medical si bolnav,putand avea uneori un rol important terapeutic.

MOTIVELE PREZENTARII / INTERNARII BOLNAVULUI

Se refera la cauzele care-l determina pe bolnav sa se adreseze asistentului medical.si / sau sa se interneze in serviciul medical. Sunt reprezentate de simptomele si semnele care-l deranjeaza pe bolnav. Se refera la simptome generale si locale si semne generale sau locale si ordonarea lor in ordinea importantei. Este dezirabil in primul rand sa se poata identifica simptomele si semnele majore care creaza disconfort pacientului. Aceste tulburari vor fi analizate si nuantate sub raportul modului de instalare,duratei de manifestare,localizare,iradiere,intensitate,corelare cu fenomene fiziologice normale, efort, alimentatie, factori meteorologici etc.Sunt situatii cand elementele de anamneza sunt imposibil de obtinut sau foarte relative(bolnavul in coma, obnubilat, cu tulburari de memorie, copii mici).In aceste cazuri anturajul familial si social poate sa furnizeze elemente informative valoroase,trecute insa prin filtrul apreciativ al asistentului medical..

I.DEBUTUL BOLII

-va trebui stabilit cat mai exact;-vor trebui subliniate cu atentie primele manifestari pe care le-a prezentat bolnavul;-se vor retine circumstantele in care a aparut boala;-se va preciza cu exactitate daca debutul bolii a fost brusc,violent,acut,in plina sanatate, daca a fost precedat de alte elemente in zilele anterioare,deci un debut insidios;-se vor analiza nu numai modificarile locale ci si raspunsul general al acestora asupra organismului;-se va insista asupra starii organismului inainte de boala pentru a aprecia raportul dintre boala si bolnav,dintre agentul patogen si organism si capacitatea acestuia de a reactiona in conditiile unei agresiuni.

II.DESFASURAREA, EVOLUTIA SI DINAMICA BOLII

Bolnavul poate fi lasat sa povesteasca singur sau poate fi intrebat,dirijat.Modalitatile de evolutie:-rapida,violenta ca si debutul sau;

8

-lenta,progresiva cu sau fara afectarea evidenta a starii generale;-regulata sau neregulata-deci cu evolutie continua sau intermitenta,in pusee,in crize, in accese;-raporturile:cu timpul,cu anotimpul,daca apare ziua si / sau noaptea in anumite momente ale zilei;-raportul cu conditiile meteorologice;-raporturi cu alte imprejurari:cu alimentatia-inainte sau dupa mese;felul alimentatiei;cu repausul;cu munca sau activitati diferite; cu diverse pozitii ale corpului;cu alte manifestari.

Consultatiile facute, internarile anterioare si tratamentele urmate,eficienta acestora:

-se va insista pe eficienta tratamentelor instituite:-se vor cere detalii privind examenele anterioare,analize,bilete de iesire din spital,radiografii,alte investgatii de specialitate;-se vor urmari raporturile cu celelalte manifestari si se va cauta sa se stabileasca care este simptomul dominant si care sunt cele secundare;-se va stabili de asemenea caracterul evolutiei-acut sau cronic.

III.MOMENTUL ACTUAL-EPISODUL ACTUAL

Se vor preciza cauzele care l-au determinat pe bolnav sa se adreseze in prezent asistentului medical.

Se vor cerceta manifestarile dominante care il aduc pe bolnav la asistentul medical,dar si simptomatologia generala,intregul ansamblu al suferintelor bolnavului.

IV.BOLILE ASOCIATE

Vor fi consemnate si ele in ordinea importantei legate de suferinta actuala,fie dupa cronologia debutului lor,consemnand elementele principale:debutul,evolutia,tratamentul urmat,eventualele complicatii si situatia actuala.

ANTECEDENTELE HEREDOCOLATERALE

Pot fi semnificative in cazul afectiunilor cu agregabilitate familiala cunoscuta(diabet zaharat,hipertensiune arteriala,ulcer gastric / duodenal etc.).Acestea dau informatii asupra capitalului biologic, a terenului bolnavului respectiv ,a fondului genetic.Pedigree-ul genetic este determinant in diagnosticul afectiunilor legate de cromozomii sexuali de exemplu hemofilia sau autosomal dominant sau recesive.

Astfel:

9

-unele boli se pot transmite direct descendentilor, ca :luesul (sau sifilisul),paraplegia spasmodica familiala,hemofilia,teleangectazia hemoragica ereditara etc.-alte boli transmit descendentilor unele predispozitii (tare organice,malformatii,vicii etc.alcoolismul,sifilisul parintilor);-alte boli predispun la manifestari analoage si la descendenti,boli de nutritie:obezitate,diabet zaharat,guta;unele afectiuni ca:hipertensiunea arteriala,ulcerul gastric si / sau duodenal,colecistitele,litiaza renala si / sau biliara,ateroscleroza;unele infectii specifice ca:sifilisul-transmis si descendentilor,este generator de tare fizice si psihice,tuberculoza ce poate justifica unele distrofii,slaba rezistenta individuala sau poate sa ne orienteze catre afectiunea manifestata la bolnavul nostru ( prin contagiune);-alcoolismul parintilor poate justifica unele manifestari fizice sau psihice;-unele boli nervoase ca:epilepsia,histeria,miopatia atrofica,paraplegia spasmodica familiala.

ANTECEDENTELE PERSONALE

Aceste se pot grupa in :A-fiziologice;B-patologice.

A.ANTECEDENTELE PERSONALE FIZIOLOGICE au o importanta deosebita la copii.

Se va pune accentul pe urmatoarele aspecte:

Nasterea-la timp sau prematura; -pe cai naturale sau nu.Copilaria-alimentatia la san,naturala si / sau diversificata; -cand a tinut capul; -cand i-au iesit primii dinti; - cand a mers; -cand a vorbit; -bolile infectioase,digestive etc.Adolescenta-cum s-a dezvoltat; -aparitia menstruatiei cu sau fara tulburari; -activitatea obisnuita si munca,felul,cantitatea, surmenajul fizic si psihic,tensiunea nervoasa; -bolile adolescentei:eruptive,venerice,amigdaliene, reumatism articular acut.

Maturitatea-cum s-a hranit; -bolile dismetabolice; -surmenajul; -tensiunea nervoasa.

Antecedentele fiziologice la femeie au o importanta deosebita.

Ne va interesa in mod deosebit:

10

-aparitia primei menstruatii-menarha;lipsa acesteia se numeste amenoree primara si apare in disgeneziille gonadice( lipsa de dezvoltare a organelor genitale,malformatii ale acestora etc-regularitatea si durata ciclului menstrual;-durata si abundenta fluxului menstrual.

Se va distinge:-un flux menstrual normal la 25-28 zile cu durata de 3-5 zile;-oligomenoree-reducerea cantitativa a fluxului menstrual;-menoragii-tulburare de flux menstrual ce consta in cresterea cantitativa a acestuia si a duratei lui peste 5-7 zile;-dismenoree-flux menstrual dureros;

Sunt de remarcat si:-metroragiile-sunt hemoragii genitale neregulate,fara ritm,in cantitati variabile si care apar in afara menstrelor;menometroragiile-sunt hemoragii genitale ce se succed menoragiilor.

Important este de asemenea:-numarul de sarcini;-numarul de nasteri;-numarul de avorturi(spontane,provocate,terapeutice);

Aparitia menopauzei

Menopauza-reprezinta suprimarea ciclului menstrual.Climacteriul este perioada corespunzatoare instalarii menopauzei si este insotit de tulburari subiective (valuri de calduras sau bufeuri,nervozitate,tulburari neurovegetative) si obiective( hipertensiune arteriala,cardiopatie ischemica,osteoporoza etc).Menopauza poate fi spontana indusa chirurgical (castrare,histerectomie) si radioterapie.

B. ANTECEDENTELE PERSONALE PATOLOGICESe va nota cu mare atentie si ne va interesa:

a) Antecedentele personale infectioase I.Se vor urmari infectiile „nespecifice” virale sau parazitare:rujeola,rubeola,tusea convulsiva,parotidita epidemica,varicela etc.Scarlatina si amigdalitele repetate in prezent si in trecut, unele asa-zise „stari gripale” ne pot orienta spre un reumatism articular acut,o endocardita sau o nefrita.Hepatita virala-forma clinica,durata coloratiei icterice,tratamentele efectuate,rezultate, re-

11

caderi.Alte infectii,parazitoze,in special digestive, etc.II.Infectii specifice:-Luesul sau sifilisul:-se vor pune intrebari cu discretie,discernamant,deoarece aceste afectiuni sunt ascunse de pacient dintr-o falsa pudoare;-se va intreba despre prezenta sancrului de inoculare, de pozitivitatea RBW (Reactia Bordet-Wasermann );-Gonoreea sau alte boli cu transmitere sexuala.-SIDA;-Tuberculoza;-se vor urmari determinarile pulmonare,pleurale,ganglionare sau alte localizari;-se vor urmari tratamentele efectuate;-se va vedea daca bolnavul este in evidenta dispensarului antituberculos.

b) Antecedentele toxice Acestea se refera la toxicele profesionale sau incidentale.

-TOXICELE PROFESIONALE

-solventii organici-in industria chimica-explica o anemie sau o hepatita;-muncitorii tipografi,cei din industria acumulatorilor,vopsitorii etc.pot prezenta saturnism,anemie,hipertensiune arteriala.Remarcam si saturnismul neprofesional la cei ce beau si / sau fabrica tuica clandestin etc.

-TOXICELE INCIDENTALE

-Alcoolismul –se va intreba felul bauturii,cantitatea si ritmul de consum,daca mananca sau nu cand bea; -el predispune la:gastrita sau ulcer,hepatite cronice sau ciroze,polinevrite etc.-Fumatul este si el un factor toxic important: -se va intreba:ce tigari fumeaza,cate tigari pe zi si de cat timp,daca a suspendat fumatul;Fumatul este factor important-etiologic in:bronsita cronica,cancerul pulmonar etc. -asociat in :ulcerul gastric sau ulcer,cardiopatia ischemica, arterita,ateroscleroza.

-Consumul de droguri:morfina,heroina,cocaina,hasis etc.-Consumul de alimente toxice:ciuperci,tuica fabricata clandestin ( intoxicatie neprofesionala cu plumb ), apa necontrolata.

c) ANTECEDENTELE ALIMENTARE,DISNUTRITIONALE, CARENTIALE,DISMETABOLICE

12

-se va insista asupra obiceiurilor alimentare:ce mananca,cat si cum mananca-repede / incet, volumul alimentar si frecventa meselor copioase,daca respecta sau nu repausul postprandial.-se va insista asupra unor momente carentiala ( de restrictie ),eventuale perioade de detentie,de lagar,de razboi etc.,conditii in care pot aparea leziuni hepatice ( hepatita cronica, ciroza ),avitaminoze,polinevrite etc.

d) ANTECEDENTE CHIRURGICALE

Se vor mentiona afectiunile care au determinat interventiile,tipul de interventie practicat si rezultatele obtinute.

e) ALTE ASPECTE cum ar fi:

-momente de efort fizic exagerat;-momente de surmenaj intelectual si / sau nervos;-emotii,socuri afectiv-emotive puternice;-expuneri prelungite la temperaturi extreme:frig sau caldura;-deplasari in tari cu patologie specifica,cu temperaturi diferite,cu diferente de fus orar.

CONDITIILE DE VIATA SI DE MUNCA

Intre organism si mediu exista un echilibru,o interrelatie stransa,iar tulburarea lui poate duce la boala.Mediul actioneaza asupra organismului,atat direct,prin contact, cat si indirect prin sistemul nervos,de aceea vor trebui analizate ambele categorii de factori ai mediului fizic si ai mediului social.Mediul fizic cuprinde factori fizici,cum sunt:frigul sau caldura,umezeala,curentii de aer,intemperiile,poluarea mediului (chimica sau fonica ), pozitii vicioase ale organismului in activitate,microtraumatismele sau traumatismele mari si repetate asupra organismului sau a anumitor parti ale acestuia.Mediul social influenteaza in mod deosebit organismul,in special psihicul,producand stari variabile de neliniste, de framantare, de agitatie, de nemultumire si de teama.

Se vor urmari:-mediul fizic in care traieste si munceste individul respectiv;-locuinta-unde si cum locuieste,cate persoane in cate camere,daca acestea este aerisita,luminata,daca are igrasie,curenti de aer etc.

CONDITIILE IN CARE BOLNAVUL ISI PETRECE TIMPUL LIBER:

13

-daca face miscare in aer liber,gimnastica,sport;-daca se odihneste-cate ore de somn are;-daca somnul este odihnitor,daca are vise,cosmaruri;-daca isi respecta concediile de odihna si zilele de repaus;-relatiile familiale:daca este casatorit,daca are copii,eventuale elemente psihonocive familiale,problema dificultatilor sexuale.

Tabelul nr.1 ( modificat dupa Moldovan T.,1993 )

ANAMNEZA SCHEMATIC

abordarea pacientului cu identificarea simptomelor majore; analiza si nuantarea simptomelor: istoricul episodului recent – relatarea bolnavului,intrebarile

kinetoterapeutului; istoricul retroactiv in afectiunile cronice; antecedentele personale ( fiziologice si patologice ); antecedentele patologice heredo-colaterale; conditiile de viata si activitatea profesionala; deprinderi alimentare,consumul de alcool,fumat etc.

1.3. TERMENI MEDICALI ÎN EFECTUAREA ANAMNEZEI: ANALIZA UNOR SIMPTOME, SEMNE, SINDROAME

I.DUREREA,se va analiza:-sediul si iradierea;-caractere si / sau intensitate;-conditii de aparitie;-conditii de retrocedare;-fenomene de insotire.I.TUSEA,se va analiza sub urmatoarele aspecte:

-caractere:uscata sau umeda,ragusita,bitonala,latratoare,chintoasa,spasmodica;-frecventa:rara sau deasa,diurna sau nocturna etc.-conditii de producere:spontana,frig,fum etc.-fenomene asociate: * expectoratie si sputa; * greata si / sau varsaturi; * dureri toracice.

14

-este influentata de: * pozitie; * respiratie: * aer rece;

III.VARSATURA-se analizeaza:

-caracterele ei si continutul;-frecventa;-conditii de provocare;-fenomene asociate;-influente diverse.

IV.SINDROMUL FEBRIL in care ascensiunea termica se asociaza frecvent cu astenie,cefalee,curbatura,frisoane,tahicardie,sete,oligurie etc.

In mod normal temperatura corpului nu depaseste 37 grade Celsius.Temperatura centrala-bucala sau rectala este cu 0,5-1 grad Celsius mai mare.Etiologia sindromului febril este variata:

boli infectioase:bacteriene,virale,parazitare; boli tumorale:limfosarcom,cancer renal,hepatic,gastric,boala HODGKIN; boli endocrine:hipertiroidism,criza addisoniana; boli metabolice:atac de guta; boli de colagen:lupus eritematos diseminat,dermatomiozita; boli reumatice:poliartrita reumatoida etc.

Dupa gradul cresterii temperaturii se deosebesc urmatoarele stari:

-STARE SUBFEBRILA: intre 37 – 38 grade Celsius:

-STARE FEBRILA: * MODERATA-intre 38–39 grade Celsius; *RIDICATA-intre 39 – 41 grade Celsius; *HIPERTERMIA-intre 41 – 42 grade Celsius.

Tabelul nr.2. SINDROMUL FEBRIL – tipuri de febra

TIPURI DE FEBRA

CARACTERISTICI CONDITII CLINICE IN CARE APARE

1. Continua Oscilatii mai mici de 1 C Pneumonii, erizipel, febra tifoida, tifos exantematic;

2. Remitenta Oscilatii mai mari de 1 C, dar nu scade sub 37 C

Tuberculoza, supuratii localizate, septicemii, bronhopneumonie;

15

3. Intermitenta Febra cu variatii mari, bolnavul devine uneori afebril, poate surveni la intervale diferite;

- continua – septicemie- Terta – malari cu Plasmodium falciparum- Quarta – malarie cu Plasmodoium malariae- Febra de 5 zile – Walhinia

- Neregulata – angiocolite - coledocite - cancere digestive - infectii urinare

4. Neregulata Curba febrila nu poate fi sistematizata

- Supuratii, septicemie etc.

5. Ondulanta Perioade febrile alternante cu afebrile de-a lungul unor intervale largi

- bruceloza, Boala Hodgkin, endocardite

6. Recurenta Doua sau mai multe episoade febrile separate de cateva afebrile

- Febra recurenta ( Spirocheta Palidum, Obermeyeri )

7. Hectica Cu oscilatii zilnice foarte mari 3 – 5 C

- Tuberculoza cavitara, septicemii

8. Inversa Mai mare dimineata decat seara

- Tuberculoza cavitara grava

9. In dromader Ascensiunea initiala urmata de afebrilitate si reaparitia febrei

- Boli virotice, leptospiroza.

V.HIPOTERMIA-este reprezentata de coborarea si mentinerea temperaturii corpului sub valoarea de 36 grade Celsius.

Se intalneste in:expunere indelungata la frig,inanitie,hipotiroidie,coma diabetica,insuficienta hepatica avansata,intoxicatii grave cu morfina si chinina,hemoragii abundente etc.

VI.FRISONUL

16

Frisonul poate fi definit ca o tremuratura inegala si neregulata,insotita de o senzatie de frig,care cuprinde progresiv intregul corp.Organismul se opune pierderii mari de caldura prin:cresterea termogenezei,vasoconstrictie cutanata si paloare.

Se descriu: frisonul prihic-provocat de frica; frisonul reflex-dat de actiunea brusca a frigului asupra pielii;

frisonul prin racirea centrilori termoreglarii; frisonul febril; frisoanele sau senzatia de frig,prezente in infectii,la nevropati,in timpul

climacteriului.

VII.TRANSPIRATIILE

-marcheaza de obicei sfarsitul accesului febril.

Ele pot:-insoti episodul febril; -apare in timpul excesiv de calduros; -in insufucienta renala etc.

Ele pot fi:-abundente ( profuse ) in starile infectioase grave.

17