SEMIOLOGIE NEUROLOGICĂSEMIOLOGIE NEUROLOGICĂ

Reklinghausen.Reklinghausen.

B. Bourneville.B. Bourneville.

Angiofibroame(adenoame sebacee Angiofibroame(adenoame sebacee Pringle).Pringle).

Diagnosticul de sindrom.Diagnosticul de sindrom.

Stabilirea prin sumarea semnelor Stabilirea prin sumarea semnelor subiective si obiective a unuia sau mai subiective si obiective a unuia sau mai multor sindroame motorii sau senzitive.multor sindroame motorii sau senzitive.

Diagnosticul topografic.Diagnosticul topografic.

Se face stabilind localizarea leziunii in Se face stabilind localizarea leziunii in functie de combinarea sindroamelor.functie de combinarea sindroamelor.

Diagnosticul etiologic.Diagnosticul etiologic.

se face prin coroborarea datelor de se face prin coroborarea datelor de anamneza,examenului clinic si datelor anamneza,examenului clinic si datelor paraclinice.paraclinice.

CLASIFICARECLASIFICARE

1. Semiologia motilităţii voluntare1. Semiologia motilităţii voluntare

2. Semiologia sensibilităţii2. Semiologia sensibilităţii

3. Sindroamele neurologice 3. Sindroamele neurologice topograficetopografice

1. Semiologia motilităţii voluntare1. Semiologia motilităţii voluntare

A. Sindromul de neuron motor A. Sindromul de neuron motor perifericperiferic

B. Sindromul de neuron motor B. Sindromul de neuron motor centralcentral

A. Sindromul de neuron motor A. Sindromul de neuron motor perifericperiferic

a. Deficit motora. Deficit motorb. Hipotonie muscularăb. Hipotonie muscularăc. Atrofie muscularăc. Atrofie muscularăd. Abolirea ROTd. Abolirea ROTe. Fasciculaţiile muscularee. Fasciculaţiile muscularef. f. Contracţia idiomuscularăContracţia idiomuscularăg. EMGg. EMGh. Tulburări troficeh. Tulburări trofice

a. Deficitul motora. Deficitul motor

Poate fi de grad paretic sau plegicPoate fi de grad paretic sau plegicDeficitul motor este localizat la teritoriul Deficitul motor este localizat la teritoriul

medular, radicular şi troncular lezatmedular, radicular şi troncular lezatEste afectată totalitatea mişcărilor din Este afectată totalitatea mişcărilor din

teritoriul teritoriul lezatlezat(motilitatea voluntară, (motilitatea voluntară, reflexă, automatică şi sincinetică)reflexă, automatică şi sincinetică)

2. Hipotonia musculară2. Hipotonia musculară

Inspecţie: pierderea reliefului muscular Inspecţie: pierderea reliefului muscular normalnormal

Palpare: mase musculare moi, flascePalpare: mase musculare moi, flasceMişcările pasive (făcute de examinator) se Mişcările pasive (făcute de examinator) se

efectuează cu amplitudine crescută (de efectuează cu amplitudine crescută (de exemplu proba călcâi-fesă sau antebraţ-exemplu proba călcâi-fesă sau antebraţ-braţ)braţ)

C. Atrofia muscularăC. Atrofia musculară

Neuronul motor periferic constituie centrul Neuronul motor periferic constituie centrul trofic al unităţii motoriitrofic al unităţii motorii

Atrfie lAtrfie localizată în teritoriul muscular ocalizată în teritoriul muscular deservit de nervul lezatdeservit de nervul lezat

Clinic: măsurarea circumferinţelor Clinic: măsurarea circumferinţelor musculare la coapsă şi gambă şi musculare la coapsă şi gambă şi compararea cu cele de partea opusă, compararea cu cele de partea opusă, presupus sănătoasepresupus sănătoase

d. Abolirea ROTd. Abolirea ROT

Se datorează afectării căii eferente Se datorează afectării căii eferente (motorii) a arcului reflex medular(motorii) a arcului reflex medular

Manevra Jendrassik Manevra Jendrassik

e. Fasciculaţiile muscularee. Fasciculaţiile musculare

Se datorează afectării Se datorează afectării corpului corpului neuronului(neuronului(pericarionuluipericarionului)) motor medular motor medular

Clinic: secuse musculare ritmice involuntare, Clinic: secuse musculare ritmice involuntare, apar în repaus apar în repaus sub sub tegumente tegumente şi nu produc şi nu produc deplasarea segmentelor de membrudeplasarea segmentelor de membru

Se observă la muşchiul deltoid, gambă, limbăSe observă la muşchiul deltoid, gambă, limbă. . Pot fi provocatePot fi provocate prinprin percuţia cu ciocanul de percuţia cu ciocanul de reflexereflexe a maselor musculare. a maselor musculare.

f. Contracţia idiomuscularăf. Contracţia idiomusculară

Contracţie musculară locală, cu durată mai Contracţie musculară locală, cu durată mai lungă, obţinută prin percuţie mecanică lungă, obţinută prin percuţie mecanică directă (cu ciocanul de reflexe)directă (cu ciocanul de reflexe)

EsteEste exagerata in boala nmp si exagerata in boala nmp si abolită abolită precoce în miopatiiprecoce în miopatii

Se evidenţiază cel mai bine prin percuţia Se evidenţiază cel mai bine prin percuţia muşchiului deltoidmuşchiului deltoid

g. EMG şi ENGg. EMG şi ENG

EMGEMG::- în repaus: fibrilaţii, ULP, - în repaus: fibrilaţii, ULP,

fasciculaţiifasciculaţii- la contracţie maximă: traseu - la contracţie maximă: traseu simplu simplu

cu potenţiale gigante de cu potenţiale gigante de mare amplitudinemare amplitudineENGENG::

- VCN (VCM şi VCS) sunt - VCN (VCM şi VCS) sunt diminuate sau absentediminuate sau absente

h. Tulburări troficeh. Tulburări trofice Tegumentele:Tegumentele:

- subţiri, netede, palide sau cianotice, - subţiri, netede, palide sau cianotice, reci, reci, uscateuscate

- în sindroame iritative: piele roşie şi - în sindroame iritative: piele roşie şi fierbinte, fierbinte, dureroasă, transpiraţie crescutădureroasă, transpiraţie crescută

- ulceraţii atone la plante şi/sau degete- ulceraţii atone la plante şi/sau degete Fanerele:Fanerele:

- hipertricoză, unghii subţiri, striate şi - hipertricoză, unghii subţiri, striate şi încurbateîncurbate Sistemul ososSistemul osos

- osteoporoză (Rx)- osteoporoză (Rx)- în poliomielită: oprire a creşte- în poliomielită: oprire a creşteririi osoasei osoase

ETIOLOGIEETIOLOGIE

1. Leziune pericarională (sunt 1. Leziune pericarională (sunt caracteristice caracteristice fasciculaţiile)fasciculaţiile)

2. Leziune radiculară (anterioară 2. Leziune radiculară (anterioară şi/sau şi/sau posterioară)posterioară)

3. Leziune tronculară3. Leziune tronculară

1. Leziuni pericarionale1. Leziuni pericarionale

Scleroză laterală amiotrofică (SLA)Scleroză laterală amiotrofică (SLA)Poliomielită acută şi cronicăPoliomielită acută şi cronicăAtrofie musculară spinalăAtrofie musculară spinalăBoală FriedreichBoală FriedreichSiringomielieSiringomielieTraumatisme vertebro-medulareTraumatisme vertebro-medulareOcluzia arterei spinale anterioareOcluzia arterei spinale anterioare

2. Leziune radiculară2. Leziune radiculară

Fasciculaţiile lipsesc, se asociază tulburări Fasciculaţiile lipsesc, se asociază tulburări de sensibilitate cu caracter radicularde sensibilitate cu caracter radicular

Afecţiuni ale coloanei vertebrale Afecţiuni ale coloanei vertebrale (traumatisme, tumori, morb Pott)(traumatisme, tumori, morb Pott)

PoliradiculonevritePoliradiculonevriteRadiculite viroticeRadiculite viroticeArahnoiditeArahnoiditeTumori intrarahidieneTumori intrarahidiene

3.3. Leziuni tronculare ale nervilor Leziuni tronculare ale nervilor perifericiperiferici

Apare un sindrom de afectare senzitivo-Apare un sindrom de afectare senzitivo-motor cu caracter troncularmotor cu caracter troncular

Mononeuropatii (median, cubital, radial, Mononeuropatii (median, cubital, radial, SPE, SPI ş.a.)SPE, SPI ş.a.)

Mononeuropatii multiple (DZ)Mononeuropatii multiple (DZ)Polineuropatii (DZ, etilism, uremie ş.a.) Polineuropatii (DZ, etilism, uremie ş.a.)

II. SINDROMUL DE NEURON II. SINDROMUL DE NEURON MOTOR CENTRALMOTOR CENTRAL

Denumit şi Denumit şi sindrom piramidalsindrom piramidalApare în leziunea neuronilor motori Apare în leziunea neuronilor motori

corticali şi a prelungirilor acestora corticali şi a prelungirilor acestora (tracturile corticospinale şi corticonucleare) (tracturile corticospinale şi corticonucleare) care ajung la neuronii motori spinali care ajung la neuronii motori spinali (pericarioni) şi/sau neuronii motori ai (pericarioni) şi/sau neuronii motori ai nervilor cranieni din trunchiul cerebralnervilor cranieni din trunchiul cerebral

TABLOU CLINICTABLOU CLINIC

Deficit motorDeficit motor Hipertonie muscularăHipertonie musculară Modificări ale reflexelorModificări ale reflexelor Clonus al rotulei şi picioruluiClonus al rotulei şi piciorului Paraliziile afectează doar mişcările voluntareParaliziile afectează doar mişcările voluntare Atrofiile musculare lipsesc sau sunt discreteAtrofiile musculare lipsesc sau sunt discrete Examinări paracliniceExaminări paraclinice

1. Deficitul motor1. Deficitul motor Hemiplegie sau hemiparezăHemiplegie sau hemipareză Pot fi parţiale:Pot fi parţiale:

- predominant faciobrahiale (ACM)- predominant faciobrahiale (ACM)

- predominant crurale (ACA)- predominant crurale (ACA)

- monoplegie/pareză facială, - monoplegie/pareză facială, brahială, crurală (IL)brahială, crurală (IL)

Tetraplegie/pareză în leziuni medulare Tetraplegie/pareză în leziuni medulare cervicale cervicale Paraplegie/pareză în leziuni medulare Paraplegie/pareză în leziuni medulare T-LT-L

2. Hipertonie musculară2. Hipertonie muscularăSe datorează apariţiei spasticităţii (rezistenţă Se datorează apariţiei spasticităţii (rezistenţă

la efectuarea mişcărilor pasive)la efectuarea mişcărilor pasive)Repartiţie inegală la membrul superior şi Repartiţie inegală la membrul superior şi

inferiorinferiorElasticitatea (în BP tonusul este plastic) Elasticitatea (în BP tonusul este plastic) Fenomenul lamei de briceagFenomenul lamei de briceagFenomenul de diaskizis (hipotonie iniţială în Fenomenul de diaskizis (hipotonie iniţială în

leziunile acute ale căilor piramidale)leziunile acute ale căilor piramidale)

3. Modificări de reflexe3. Modificări de reflexe ROT sunt vii, exagerateROT sunt vii, exagerate Reflexele cutanate abdominale sunt aboliteReflexele cutanate abdominale sunt abolite Reflexul cutanat plantar apare în extensie (semnul Reflexul cutanat plantar apare în extensie (semnul

Babinski)Babinski) Reflexele piramidale patologice (Oppenheim, Reflexele piramidale patologice (Oppenheim,

Rossolimo, Hoffmann)Rossolimo, Hoffmann) Reflexul de triplă flexie (în recuperarea leziunilor Reflexul de triplă flexie (în recuperarea leziunilor

medulare severe)medulare severe) Sindromul pseudobulbar (în afectarea bilaterală a Sindromul pseudobulbar (în afectarea bilaterală a

tractului cortico-nuclear) – apar reflexe patologice: tractului cortico-nuclear) – apar reflexe patologice: palmopalmo--mentonier, Toulousementonier, Toulouse

4. Examinări paraclinice4. Examinări paraclinice

EMG şi ENG sunt în limite normaleEMG şi ENG sunt în limite normale Imagistica cerebrală (CT, RM) relevă Imagistica cerebrală (CT, RM) relevă

sediul şi natura leziunii cerebrale care sediul şi natura leziunii cerebrale care determină apariţia sindromului piramidaldetermină apariţia sindromului piramidal

Evoluţia sindromului piramidalEvoluţia sindromului piramidal

Sindromul piramidal flasc, iniţial:Sindromul piramidal flasc, iniţial:- hipo/atonie musculară- hipo/atonie musculară- ROT şi cutanate abdominale abolite- ROT şi cutanate abdominale abolite- semnul Babinski prezent- semnul Babinski prezent

Sindromul piramidal spastic, tardivSindromul piramidal spastic, tardiv::- spasticitate musculară- spasticitate musculară- ROT vii, cutanate abdominale absente- ROT vii, cutanate abdominale absente- clonus rotulian şi al piciorului- clonus rotulian şi al piciorului- semnul Babinski prezent- semnul Babinski prezent

SEMIOLOGIA SENSIBILITĂŢIISEMIOLOGIA SENSIBILITĂŢII

1. Tulburările subiective ale 1. Tulburările subiective ale sensibilităţiisensibilităţii

2.Tulburările obiective ale 2.Tulburările obiective ale sensibilităţiisensibilităţii

3. Sindroame senzitive3. Sindroame senzitive

1. Tulburările subiective ale 1. Tulburările subiective ale sensibilităţiisensibilităţii

Durerile – consecinţa acţiunii unor procese iritative la Durerile – consecinţa acţiunii unor procese iritative la nivelul receptorilor sau nervilor:nivelul receptorilor sau nervilor:

- topografia (unde te doare?)- topografia (unde te doare?)

- evoluţia (continuă, remitentă, - evoluţia (continuă, remitentă, intermitentă)intermitentă)

- caracter şi intensitate (arsură, - caracter şi intensitate (arsură, înţepătură)înţepătură) Paresteziile – senzaţii nedureroase spontane Paresteziile – senzaţii nedureroase spontane

anormale (furnicături, amorţeli, urzicături)anormale (furnicături, amorţeli, urzicături) Disesteziile – senzaţii care nu pot fi descrise de către Disesteziile – senzaţii care nu pot fi descrise de către

bolnav (dar îi produc discomfort)bolnav (dar îi produc discomfort)

2. Tulburările obiective ale 2. Tulburările obiective ale sensibilităţiisensibilităţii

Exteroceptive (sensibilitatea superficială):Exteroceptive (sensibilitatea superficială):- tactilă- tactilă- termică- termică- algică- algică- epicritică diferenţiată- epicritică diferenţiată

Proprioceptive (sensibilitatea profundă):Proprioceptive (sensibilitatea profundă):- vibratorie- vibratorie- mioartrokinetică- mioartrokinetică- barestezică- barestezică- simţul atitudinilor- simţul atitudinilor

a. Tulburările sensibilităţii tactilea. Tulburările sensibilităţii tactile

Tampon de vată, fir de aţăTampon de vată, fir de aţăBolnavul cu ochii închişi numără cu voce Bolnavul cu ochii închişi numără cu voce

tare şi localizează atingeriletare şi localizează atingerileSe explorează comparativ cele două Se explorează comparativ cele două

jumătăţi ale corpuluijumătăţi ale corpului În leziunile medulare se determină limita În leziunile medulare se determină limita

superioară a tulburărilor de sensibilitate superioară a tulburărilor de sensibilitate (localizarea procesului patologic)(localizarea procesului patologic)

b. Sensibilitatea termică şi b. Sensibilitatea termică şi dureroasă (algică)dureroasă (algică)

Sensibilitatea termicăSensibilitatea termică- se determină cu aparate specifice sau 2 - se determină cu aparate specifice sau 2 eprubete cu apă rece (4oC) şi caldă (40oC) care eprubete cu apă rece (4oC) şi caldă (40oC) care se aplică succesiv pe tegumentese aplică succesiv pe tegumente- bolnavul are ochii închişi- bolnavul are ochii închişi

Sensibilitatea dureroasăSensibilitatea dureroasă - se determină cu acul- se determină cu acul- bolnavul cu ochii închişi relatează dacă este - bolnavul cu ochii închişi relatează dacă este atins cu vârful sau gămălia, dacă înţepătura este atins cu vârful sau gămălia, dacă înţepătura este dureroasă sau nudureroasă sau nu

c. Sensibilitatea epicritică c. Sensibilitatea epicritică diferenţiatădiferenţiată

TopognoziaTopognozia: localizarea cu ochii închişi a unui : localizarea cu ochii închişi a unui excitant pe tegumente. Lipsa = atopognozieexcitant pe tegumente. Lipsa = atopognozie

DermolexiaDermolexia: recunoaşterea cu ochii închişi a : recunoaşterea cu ochii închişi a cifrelor desenate pe tegumente. Lipsa = cifrelor desenate pe tegumente. Lipsa = adermolexieadermolexie

StereognoziaStereognozia: recunoaşterea prin pipăit, cu ochii : recunoaşterea prin pipăit, cu ochii închişi, a formei obiectelor puse în mână închişi, a formei obiectelor puse în mână (morfognozie) şi a materialului din care este (morfognozie) şi a materialului din care este alcătuit (hilognozie). Lipsa = astereognoziealcătuit (hilognozie). Lipsa = astereognozie

B. Tulburările sensibilităţii B. Tulburările sensibilităţii proprioceptiveproprioceptive

Simţul atitudinilorSimţul atitudinilorSensibilitatea mioartrokineticăSensibilitatea mioartrokineticăSensibilitatea vibratorieSensibilitatea vibratorieSensibilitatea barestezică – se solicită Sensibilitatea barestezică – se solicită

aprecierea greutăţii unor bile cu suprafaţă aprecierea greutăţii unor bile cu suprafaţă egală, produse din materiale diferiteegală, produse din materiale diferite

a. Simţul atitudinilora. Simţul atitudinilor

Proba indice-indiceProba indice-indiceOchii închişiOchii închişiVârful degetului arătător de la o mână Vârful degetului arătător de la o mână

dusă pe vârful degetului arătător al dusă pe vârful degetului arătător al celeilalte mâiniceleilalte mâini

b. Sensibilitatea mioartrokineticăb. Sensibilitatea mioartrokinetică

Efectuarea de mişcări pasive la nivelul Efectuarea de mişcări pasive la nivelul degetelor de la mâini şi/sau picioaredegetelor de la mâini şi/sau picioare

Ochii închişiOchii închişiBolnavii relatează asupra sensului mişcării Bolnavii relatează asupra sensului mişcării

(sus/jos, lateral)(sus/jos, lateral)

c. Sensibilitatea vibratoriec. Sensibilitatea vibratorieDiapazon de 128 HzDiapazon de 128 HzSe aplică pe suprafeţele osoase situate Se aplică pe suprafeţele osoase situate

direct sub piele: creasta tibiei, maleole, direct sub piele: creasta tibiei, maleole, apofize stiloide, degeteapofize stiloide, degete

Când nu se mai percepe vibraţia, diapazonul Când nu se mai percepe vibraţia, diapazonul este mutat rapid într-un teritoriu mai este mutat rapid într-un teritoriu mai proximal, presupus normalproximal, presupus normal

Abolirea sensibilităţii vibratorii = leziune de Abolirea sensibilităţii vibratorii = leziune de cordoane sau rădăcini nervcordoane sau rădăcini nervoaseoase posterioare posterioare

TULBURĂRI DE SENSIBILITATETULBURĂRI DE SENSIBILITATE AnestezieAnestezie = lipsa de percepere a excitanţilor. = lipsa de percepere a excitanţilor.

Poate fi totală sau parţială (disociaţie de tip Poate fi totală sau parţială (disociaţie de tip tabetic sau siringomielic)tabetic sau siringomielic)

HipoestezieHipoestezie = perceperea redusă a excitaţiilor = perceperea redusă a excitaţiilor HiperestezieHiperestezie = percepere exagerată = percepere exagerată CauzalgiaCauzalgia = durere intensă + arsură + = durere intensă + arsură +

fenomene vegetative (n. median)fenomene vegetative (n. median) HiperpatiaHiperpatia = durere intensă şi persistentă = durere intensă şi persistentă

(leziuni talamice)(leziuni talamice)

3. SINDROAME SENZITIVE3. SINDROAME SENZITIVE

A. Sindromul senzitiv al nervilor perifericiA. Sindromul senzitiv al nervilor periferici

B. Sindromul senzitiv radicularB. Sindromul senzitiv radicular

C. Sindromul senzitiv medularC. Sindromul senzitiv medular

D. Sindromul talamicD. Sindromul talamic

E. Sindromul senzitiv corticalE. Sindromul senzitiv cortical

A. Sindromul senzitiv al nervilor A. Sindromul senzitiv al nervilor perifericiperiferici

a. Sindromul mononeuropatic a. Sindromul mononeuropatic (mononeuropatia)(mononeuropatia)

b. Sindromul polineuropatic b. Sindromul polineuropatic (polineuropatia)(polineuropatia)

c. Sindromul de afectare al plexurilor c. Sindromul de afectare al plexurilor nervoase (plexopatia)nervoase (plexopatia)

a. Sindromul mononeuropatica. Sindromul mononeuropaticManifestări iritative, subiectiveManifestări iritative, subiective (pares-tezii, (pares-tezii,

dureri) localizate pe teritoriul unui nervdureri) localizate pe teritoriul unui nerv- examenul obiectiv relevă hiperestezie- examenul obiectiv relevă hiperestezie- presiunea şi elongaţia nervului sunt du-- presiunea şi elongaţia nervului sunt du-reroase (ex. sindromul de tunel carpian)reroase (ex. sindromul de tunel carpian)- nevralgia = durere pe teritoriul unui nerv fără - nevralgia = durere pe teritoriul unui nerv fără semne obiective de afectare (ex. semne obiective de afectare (ex. nevralgia nevralgia trigeminalatrigeminala))

Manifestări lezionale, obiectiveManifestări lezionale, obiective = hipo/anestezie = hipo/anestezie pe traiectul nervospe traiectul nervos

b. Sindromul polineuropaticb. Sindromul polineuropatic

Tulburări de sensibilitate subiective şi Tulburări de sensibilitate subiective şi obiective obiective simetricesimetrice şi şi ectromelice ectromelice (mai (mai exprimate distal) “în mănuşe” sau “în exprimate distal) “în mănuşe” sau “în ciorap”ciorap”

Pot fi disociate (tip tabetic, siringo-mielic)Pot fi disociate (tip tabetic, siringo-mielic)Trecerea spre anestezie se face treptatTrecerea spre anestezie se face treptatROT sunt abolite ROT sunt abolite

c. Afectarea plexurilor nervoasec. Afectarea plexurilor nervoase

Tulburări de sensibilitate subiective şi Tulburări de sensibilitate subiective şi obiective localizate în teritoriul de obiective localizate în teritoriul de distribuţie a unui plex nervos (cervical – distribuţie a unui plex nervos (cervical – “nevralgia cervicală”, brahial, lombar, “nevralgia cervicală”, brahial, lombar, sacrat)sacrat)

B. Sindromul senzitiv radicularB. Sindromul senzitiv radicular Tulburări de sensibilitate subiectiveTulburări de sensibilitate subiective (parestezii, (parestezii,

dureri)dureri)- iradiere de-a lungul trunchiului - iradiere de-a lungul trunchiului nervos nervos

exacerbate de eforturi fizice, exacerbate de eforturi fizice, tuse, strănuttuse, strănut- manevre de elongaţie pozitive - manevre de elongaţie pozitive

(Lasegue)(Lasegue) Tulburări de sensibilitate obiectiveTulburări de sensibilitate obiective

- - benzi radiculare de anestezie, benzi radiculare de anestezie, hipoestezie sau hiperesteziehipoestezie sau hiperestezie

Exemplu clinic: lombosciatica Exemplu clinic: lombosciatica

C. Sindromul senzitiv medularC. Sindromul senzitiv medular

a. Disociaţia de tip siringomielic a a. Disociaţia de tip siringomielic a sensibilităţiisensibilităţii

b. Disociaţia de tip tabetic a sensibilităţiib. Disociaţia de tip tabetic a sensibilităţii

a. Disociaţia de tip siringomielic a a. Disociaţia de tip siringomielic a sensibilităţiisensibilităţii

Pierderea sensibilităţii termo-algice şi păstrarea Pierderea sensibilităţii termo-algice şi păstrarea sensibilităţii profundesensibilităţii profunde

Etiologie:Etiologie:- afectarea cornului posterior al măduvei spinării şi - afectarea cornului posterior al măduvei spinării şi al substanţei cenuşii centrale. Tulburările de al substanţei cenuşii centrale. Tulburările de sensibilitate au caracter “suspendat” (siringomielie, sensibilitate au caracter “suspendat” (siringomielie, hematomielie, TU medulare, ischemii hematomielie, TU medulare, ischemii centromedulare)centromedulare)- leziunea fasciculului spino-talamic (cor-donul - leziunea fasciculului spino-talamic (cor-donul lateral al măd. spinării şi trunchiu-lui cerebral). lateral al măd. spinării şi trunchiu-lui cerebral). Tulburările de sensibilitate sunt contralaterale şi “cu Tulburările de sensibilitate sunt contralaterale şi “cu nivel” nivel”

b. Disociaţia de tip tabetic a b. Disociaţia de tip tabetic a sensibilităţiisensibilităţii

Abolirea sensibilităţii profunde conştiente şi păstrarea Abolirea sensibilităţii profunde conştiente şi păstrarea sensibilităţii termo-algicesensibilităţii termo-algice

Etiologie. Leziuni la nivelul:Etiologie. Leziuni la nivelul:- nervilor periferici: polineuropatii- nervilor periferici: polineuropatii- răd. posterioare: tabes, poliradiculonevrite- răd. posterioare: tabes, poliradiculonevrite- cordoanelor posterioare medulare: mieloză - cordoanelor posterioare medulare: mieloză funiculară, b. Friedreich, MS, TU medulare funiculară, b. Friedreich, MS, TU medulare - trunchiului cerebral (sindr. Wallemberg)- trunchiului cerebral (sindr. Wallemberg)- talamusului- talamusului- cortexului (sindromul de lob parietal)- cortexului (sindromul de lob parietal)

3. Sindromul talamic3. Sindromul talamic De De partea opusăpartea opusă leziunii apar: leziunii apar:

- tulburări subiective de sensibilitate: - tulburări subiective de sensibilitate: parestezii, dureri (hiperpatie)parestezii, dureri (hiperpatie)

- tulburări obiective de sensibilitate: - tulburări obiective de sensibilitate: hemihipoestezie superficială, hemianestezie hemihipoestezie superficială, hemianestezie profundăprofundă

- hemianopsie laterală omonimă- hemianopsie laterală omonimă- hemipareză (extindere la capsula internă)- hemipareză (extindere la capsula internă)- mişcări coreoatetozice, tremor intenţional- mişcări coreoatetozice, tremor intenţional- mâna talamică - mâna talamică

Etiologia sindromului talamicEtiologia sindromului talamic

Accidentul vasculare cerebral (IC, HC)Accidentul vasculare cerebral (IC, HC)Encefalită (SM)Encefalită (SM)Etilici cronici (encefalopatia Wernike)Etilici cronici (encefalopatia Wernike)Tumori Tumori

5. Sindromul senzitiv cortical5. Sindromul senzitiv cortical

Afectarea lobului parietalAfectarea lobului parietalHemihipoestezie contralaterală Hemihipoestezie contralaterală

superficială şi profundă, niciodată superficială şi profundă, niciodată anestezieanestezie

Subiectiv apar parestezii şi (rareori, doar Subiectiv apar parestezii şi (rareori, doar în leziuni iritative) durereîn leziuni iritative) durere

Fenomenul de inatenţie tactilăFenomenul de inatenţie tactilăEtiologie: AVC, TU, epilepsieEtiologie: AVC, TU, epilepsie

SINDROAME NEUROLOGICE SINDROAME NEUROLOGICE TOPOGRAFICETOPOGRAFICE

A. Sindroame medulareA. Sindroame medulare

B. Sindroame de trunchi cerebralB. Sindroame de trunchi cerebral

C. Sindromul cerebelosC. Sindromul cerebelos

D. Sindroame corticaleD. Sindroame corticale

A. Sindroame medulareA. Sindroame medulare

a. Sindromul de secţiune completăa. Sindromul de secţiune completă

- acut- acut

- cronic- cronic

b. Sindromul de hemisecţiune b. Sindromul de hemisecţiune (Brown-(Brown-Sequard)Sequard)

c. Sindromul centromedular c. Sindromul centromedular (Schneider)(Schneider)

d. Sindromul cordonal posteriord. Sindromul cordonal posterior

a. Sindromul de secţiune a. Sindromul de secţiune completă acutcompletă acut

Sublezional apar:Sublezional apar:- tetraplegie flască (leziuni cervicale) sau - tetraplegie flască (leziuni cervicale) sau

paraplegie flască (leziuni toraco-lombare)paraplegie flască (leziuni toraco-lombare)- hipotonie cu creşterea amplitudinii - hipotonie cu creşterea amplitudinii

mişcărilor pasive (călcâi-fesă)mişcărilor pasive (călcâi-fesă)- abolirea ROT şi cutanate abdominale- abolirea ROT şi cutanate abdominale- anestezie “cu nivel” pentru toate - anestezie “cu nivel” pentru toate sensibilităţilesensibilităţile- tulburări sfincteriene pentru urină şi fecale- tulburări sfincteriene pentru urină şi fecale- tulburări vegetative: vasomotorii (hipoTA), - tulburări vegetative: vasomotorii (hipoTA),

de termoreglare (hipotermie) şi de sudoraţiede termoreglare (hipotermie) şi de sudoraţie

Sindromul de secţiune medulară Sindromul de secţiune medulară croniccronic

Apare la câteva luni după faza acutăApare la câteva luni după faza acutăTetrapareză sau parapareză spasticăTetrapareză sau parapareză spasticăROT vii, clonus, Babinski prezent bilateralROT vii, clonus, Babinski prezent bilateralReflexul de triplă flexie la stimuli tactili ai planteiReflexul de triplă flexie la stimuli tactili ai planteiActivitatea vezico-rectală devine reflexăActivitatea vezico-rectală devine reflexăApar tulburări trofice tegumentare de decubit Apar tulburări trofice tegumentare de decubit

(escare) şi infecţii urinare(escare) şi infecţii urinare

EtiologieEtiologie

Traumatisme vertebro-medulare (căderi Traumatisme vertebro-medulare (căderi de la înălţime, accidente de circulaţie, de la înălţime, accidente de circulaţie, arme albe, de foc)arme albe, de foc)

Mielite transverse virale sau microbieneMielite transverse virale sau microbiene Ischemii medulare cu mielomalacieIschemii medulare cu mielomalacieHemoragii intramedulare (malformaţii Hemoragii intramedulare (malformaţii

vasculare ?)vasculare ?)Abcese şi hematoame epiduraleAbcese şi hematoame epidurale

b. Sindromul de hemisecţiune b. Sindromul de hemisecţiune medulară (Brown-Sequard)medulară (Brown-Sequard)

HomolateralHomolateral::- hemiplegie (leziune cervicală) sau - hemiplegie (leziune cervicală) sau

monoplegie crurală (toraco-lombară)monoplegie crurală (toraco-lombară)- abolirea sensibilităţii profunde “cu nivel”- abolirea sensibilităţii profunde “cu nivel”- paralizie vasomotorie: tegumente reci, - paralizie vasomotorie: tegumente reci, umedeumede

HeterolateralHeterolateral::- abolirea “cu nivel” a sensibilităţilor tactile - abolirea “cu nivel” a sensibilităţilor tactile şi şi

termoalgicetermoalgice Etiologie: traumatisme vertebro-medulare, TUEtiologie: traumatisme vertebro-medulare, TU

c. Sindromul centromedular c. Sindromul centromedular (Schneider)(Schneider)

La nivelul leziuniiLa nivelul leziunii::

- disociaţie de tip siringomielic “suspendată” - disociaţie de tip siringomielic “suspendată” a a sensibilităţiisensibilităţii

- amiotrofii, ROT abolite, tulb. vasomotorii - amiotrofii, ROT abolite, tulb. vasomotorii tegumentare (afectarea cornului lateral)tegumentare (afectarea cornului lateral)

Sub nivelul leziuniiSub nivelul leziunii

- sindrom bipiramidal: ROT vii, Babinski +- sindrom bipiramidal: ROT vii, Babinski +

- tulburări de sensibilitate profundă “cu - tulburări de sensibilitate profundă “cu nivel”nivel” Etiologie: siringo- şi hematomielie, Etiologie: siringo- şi hematomielie, mielomalaciemielomalacie

d. Sindromul cordonal posteriord. Sindromul cordonal posterior Subiectiv:Subiectiv:

- dureri fulgurante la trunchi şi porţiunea proximală - dureri fulgurante la trunchi şi porţiunea proximală a a membrelormembrelor

Obiectiv:Obiectiv:- afectarea sensibilităţii profunde- afectarea sensibilităţii profunde- ROT abolite- ROT abolite- hipotonie musculară- hipotonie musculară- tulburări de coordonare (indice-nas, călcâi-- tulburări de coordonare (indice-nas, călcâi-

genunchi)genunchi)- mers ataxic, talonat, agravat la închiderea ochilor- mers ataxic, talonat, agravat la închiderea ochilor

Etiologie: tabes, SM, b. Friedreich, anemie pernicioasă,Etiologie: tabes, SM, b. Friedreich, anemie pernicioasă,TU medulare posterioare, ischemii a. spinale poster.TU medulare posterioare, ischemii a. spinale poster.

C. SINDROAME DE TRUNCHI C. SINDROAME DE TRUNCHI CEREBRALCEREBRAL

a. Sindroame bulbarea. Sindroame bulbare

b. Sindroame protuberanţialeb. Sindroame protuberanţiale

c. Sindroame peduncularec. Sindroame pedunculare

a. Sindroame bulbarea. Sindroame bulbare

Sindromul JacksonSindromul JacksonSindromul VernetSindromul VernetSindromul TapiaSindromul TapiaSindromul SchmidtSindromul SchmidtSindromul AvellisSindromul AvellisSindromul WallembergSindromul WallembergSindromul DejerineSindromul Dejerine

Sindromul WallembergSindromul Wallemberg Bulbul dorsolateral (retroolivar)Bulbul dorsolateral (retroolivar) Homolateral:Homolateral:

- tulb. de deglutiţie şi fonaţie (Ncl. ambiguu)- tulb. de deglutiţie şi fonaţie (Ncl. ambiguu)- hipoestezia hemifeţei (Ncl. trigemen)- hipoestezia hemifeţei (Ncl. trigemen)- sindr. Claude-Bernard-Horner (simpatic)- sindr. Claude-Bernard-Horner (simpatic)- sindrom neocerebelos (căile - sindrom neocerebelos (căile

spinocerebeloase)spinocerebeloase)- greţuri, vărsături, sughiţ rebel la - greţuri, vărsături, sughiţ rebel la tratamenttratament- sindr. vestibular central (nistagmus, vertij)- sindr. vestibular central (nistagmus, vertij)

Heterolateral:Heterolateral:- hemianestezie cu disociaţie tip - hemianestezie cu disociaţie tip siringomielicsiringomielic

b. Sindroame protuberanţialeb. Sindroame protuberanţiale Sindromul Millard-GublerSindromul Millard-Gubler (jumătatea punţii) (jumătatea punţii)

- homolateral: pareză de VII de tip periferic, - homolateral: pareză de VII de tip periferic, eventual eventual VIVI

- contralateral: hemipareză/plegie- contralateral: hemipareză/plegie Sindromul Foville de tip inferiorSindromul Foville de tip inferior (puntea caudală): (puntea caudală):

- - deviere conjugată a GO spre membrele paralizate deviere conjugată a GO spre membrele paralizate (“îşi priveşte membrele paralizate”)(“îşi priveşte membrele paralizate”)

- contralateral: hemipareză/plegie- contralateral: hemipareză/plegie Sindromul Foville de tip superiorSindromul Foville de tip superior (puntea rostrală): (puntea rostrală):

- deviere conjugată a GO spre leziunea cerebrală - deviere conjugată a GO spre leziunea cerebrală (“îşi priveşte leziunea”)(“îşi priveşte leziunea”)

- contralateral: hemipareză/plegie- contralateral: hemipareză/plegie

c. Sindroame peduncularec. Sindroame pedunculare

Sindromul WeberSindromul Weber

- homolateral: pareză de III- homolateral: pareză de III

- heterolateral: hemipareză/plegie- heterolateral: hemipareză/plegie Sindromul ParinaudSindromul Parinaud

- paralizia mişcărilor conjugate ale GO în sus - paralizia mişcărilor conjugate ale GO în sus şi/sau în josşi/sau în jos

Oftalmoplegia internuclearăOftalmoplegia internucleară

- “one and a half syndrome”- un GO este imobil, - “one and a half syndrome”- un GO este imobil, la celălalt este posibilă doar abducţiala celălalt este posibilă doar abducţia

4. SINDROMUL CEREBELOS4. SINDROMUL CEREBELOS

A. Hipotonia muscularăA. Hipotonia musculară

B. Tulburări ale ortostaţiuniiB. Tulburări ale ortostaţiunii

C. Tulburări de coordonareC. Tulburări de coordonare

A. Hipotonia muscularăA. Hipotonia musculară

La palpare – scăderea tonusului muscularLa palpare – scăderea tonusului muscularAmplitudinea mişcărilor pasive este Amplitudinea mişcărilor pasive este

crescută (călcâi-fesă, antebraţ-braţ)crescută (călcâi-fesă, antebraţ-braţ)Reflexul rotulian este pendular (lipsa de Reflexul rotulian este pendular (lipsa de

contracţie tonică a cvadricepsului)contracţie tonică a cvadricepsului)

B. Tulburări ale ortostaţiunii şi B. Tulburări ale ortostaţiunii şi mersuluimersului

Tulburări ale ortostaţiunii mergând pînă la Tulburări ale ortostaţiunii mergând pînă la astazieastazie

Tulburări ale mersului care devine ataxic, Tulburări ale mersului care devine ataxic, ebrios, ezitantebrios, ezitant

Se datorează afectării vermisuluiSe datorează afectării vermisului

C. Tulburări de coordonareC. Tulburări de coordonare

a. Dismetriaa. Dismetria

b. Dissinergia b. Dissinergia

c. Disdiadocokineziac. Disdiadocokinezia

d. Tremorul intenţional d. Tremorul intenţional

e. Tulburări de scrise. Tulburări de scris

f. Tulburări de vorbiref. Tulburări de vorbire

Sindroame cerebeloase topograficeSindroame cerebeloase topografice

Sindromul de arhicerebelSindromul de arhicerebel – în leziunile lobului – în leziunile lobului floculo-nodular. Constă în tulburări de echilibru floculo-nodular. Constă în tulburări de echilibru până la astazie chiar şi la şezutul pe patpână la astazie chiar şi la şezutul pe pat

Sindromul de paleocerebelSindromul de paleocerebel – în leziuni anterioare – în leziuni anterioare ale vermisului. Constă în tulburări ataxice la ale vermisului. Constă în tulburări ataxice la ortostaţiune şi mersortostaţiune şi mers

Sindromul de neocerebelSindromul de neocerebel – în leziunile emisferelor – în leziunile emisferelor cerebeloase. Constă în tulburări de coordonare cerebeloase. Constă în tulburări de coordonare (dismetrie, dissinergie) (dismetrie, dissinergie)

ETIOLOGIA SINDROAMELOR ETIOLOGIA SINDROAMELOR CEREBELOASECEREBELOASE

A. Afecţiuni acuteA. Afecţiuni acute

B. Afecţiuni subacuteB. Afecţiuni subacute

C. Afecţiuni croniceC. Afecţiuni cronice

A. Afecţiuni acuteA. Afecţiuni acute

Accidente vasculare cerebrale (IC, HC)Accidente vasculare cerebrale (IC, HC)Procese inflamatorii (sindromul Fischer)Procese inflamatorii (sindromul Fischer)Scleroza multiplăScleroza multiplă Intoxicaţii (alcool, carbamazepina, CO, Intoxicaţii (alcool, carbamazepina, CO,

plumb, substanţe organofosforice)plumb, substanţe organofosforice)

B. Afecţiuni subacuteB. Afecţiuni subacute

Ataxia episodică familialăAtaxia episodică familialăBoala Hartnup (deficienţa de piruvat-Boala Hartnup (deficienţa de piruvat-

dehidrogenază)dehidrogenază)Toxico-carenţial (etilism cronic, sindrom Toxico-carenţial (etilism cronic, sindrom

paraneoplazic)paraneoplazic)Tumoră cerebeloasă (meduloblastom)Tumoră cerebeloasă (meduloblastom)

C. Afecţiuni croniceC. Afecţiuni cronice

Boala FriedreichBoala Friedreich Infecţii bacteriene (tabes)Infecţii bacteriene (tabes)Atrofia olivo-ponto-cerebeloasăAtrofia olivo-ponto-cerebeloasăAtrofia multisistemică progresivăAtrofia multisistemică progresivă

SINDROAME CORTICALESINDROAME CORTICALE

1. Sindromul de lob frontal1. Sindromul de lob frontal

2. Sindromul de lob parietal2. Sindromul de lob parietal

3. Sindromul de lob temporal3. Sindromul de lob temporal

4. Sindromul de lob occipital4. Sindromul de lob occipital

1. Sindromul de lob frontal1. Sindromul de lob frontal

Tulburări motoriiTulburări motorii Crize epilepticeCrize epileptice Tulburări oculomotoriiTulburări oculomotorii Tulburări psihiceTulburări psihice Tulburări de vorbire (afazia motorie Broca)Tulburări de vorbire (afazia motorie Broca) Ataxia frontală (Bruns)Ataxia frontală (Bruns) Apraxia mersului (astazo-abazia)Apraxia mersului (astazo-abazia) Tulburări de reflexe (reflexul grassping)Tulburări de reflexe (reflexul grassping) Tulburări sfincteriene şi vegetativeTulburări sfincteriene şi vegetative

a. Tulburările motorii din sindromul a. Tulburările motorii din sindromul de lob frontalde lob frontal

Hemipareză/plegie contralateralăHemipareză/plegie contralateralăApar în leziuni dApar în leziuni diistructive ale ariilor motorii structive ale ariilor motorii

4 şi 6 Brodmann din circumvoluţia frontală 4 şi 6 Brodmann din circumvoluţia frontală ascendentăascendentă

Predominant crurală (ACA)Predominant crurală (ACA)Predominant facio-brahială (ACM)Predominant facio-brahială (ACM)

b. Crizele epileptice din sindromul b. Crizele epileptice din sindromul de lob frontalde lob frontal

Motorii de tip jacksonian: convulsii Motorii de tip jacksonian: convulsii localizate, care evoluează din aproape în localizate, care evoluează din aproape în aproape (“în pată de ulei”), uneori cu aproape (“în pată de ulei”), uneori cu generalizare secundarăgeneralizare secundară

Crize giratorii Crize giratorii

c. Tulburările psihice din sindromul c. Tulburările psihice din sindromul de lob frontalde lob frontal

Tulburări de afectivitate – stări de euforie Tulburări de afectivitate – stări de euforie nemotivate de tip moriatic (tendinţa la nemotivate de tip moriatic (tendinţa la glume, calambururi)glume, calambururi)

Stări de apatie, lipsă de iniţiativă motorie, Stări de apatie, lipsă de iniţiativă motorie, până la mutism akineticpână la mutism akinetic

Stări confuzionale (dezorientare în timp şi Stări confuzionale (dezorientare în timp şi spaţiu)spaţiu)

Sindrom Korsakov (confuzie, amnezie, Sindrom Korsakov (confuzie, amnezie, confabulaţie, megalomanie) confabulaţie, megalomanie)

d. Tulburări sfincteriene şi d. Tulburări sfincteriene şi vegetativevegetative

Apar în afectarea feţei inferioare (orbitare)Apar în afectarea feţei inferioare (orbitare)Tulburări sfincteriene:Tulburări sfincteriene:

- micţiuni imperioase, incontinenţă urinară, mai - micţiuni imperioase, incontinenţă urinară, mai rar retenţie de urinărar retenţie de urină

- incontinenţă de fecale- incontinenţă de fecale

- tulburări sexuale- tulburări sexualeTulburări vegetative: vasomotorii, digestive, Tulburări vegetative: vasomotorii, digestive,

pilomotorii, sudoralepilomotorii, sudorale

2. SINDROMUL DE LOB 2. SINDROMUL DE LOB PARIETALPARIETAL

Tulburări de sensibilitateTulburări de sensibilitate Tulburări de schemă corporalăTulburări de schemă corporală ApraxiiApraxii Afazia senzorială WernikeAfazia senzorială Wernike Tulburări de vedere (hemianopsie laterală Tulburări de vedere (hemianopsie laterală

omonimă)omonimă) Tulburări trofice – amiotrofie SilversteinTulburări trofice – amiotrofie Silverstein Tulburări de echilibru – ataxieTulburări de echilibru – ataxie Tulburări vestibulareTulburări vestibulare

a. Tulburările de sensibilitatea. Tulburările de sensibilitate De tip iritativ: crizele jacksoniene senzitiveDe tip iritativ: crizele jacksoniene senzitive De tip deficitar: hemihipoestezie De tip deficitar: hemihipoestezie contralaterală, contralaterală,

ce cuprinde în special ce cuprinde în special sensibilitatea profundăsensibilitatea profundă Sindromul senzitiv cortical (Dejerine):Sindromul senzitiv cortical (Dejerine):

- atopoagnozie- atopoagnozie- aste- asterreognozie (ahilognozie, eognozie (ahilognozie,

amorfognozie)amorfognozie)- discriminare tactilă (inatenţie tactilă)- discriminare tactilă (inatenţie tactilă)- baroagn- baroagneezie (abolirea simţului zie (abolirea simţului presiunilor)presiunilor)- abolirea simţului greutăţilor- abolirea simţului greutăţilor

b. Tulburări de schemă corporalăb. Tulburări de schemă corporală (1)(1)

În leziunile emisferului drept În leziunile emisferului drept (nedominant):(nedominant):- - anosognozieanosognozie (negarea deficitului (negarea deficitului motor)motor)- - asomatognozieasomatognozie (neglijarea deficitului) (neglijarea deficitului)- - anozodiaforieanozodiaforie (indiferenţă faţă de (indiferenţă faţă de

afecţiune)afecţiune)- - halucinaţii kinestezicehalucinaţii kinestezice (personifică (personifică

membrele paralizate)membrele paralizate)Toate simptomele apar în hemicorpul Toate simptomele apar în hemicorpul stângstâng

b. Tulburări de schemă corporalăb. Tulburări de schemă corporală (2)(2)

În leziunile emisferului stâng (dominant) În leziunile emisferului stâng (dominant) apare apare sindromul Gerstmannsindromul Gerstmann::

- agnozie digitală - nu poate denumi sau - agnozie digitală - nu poate denumi sau alege un degetalege un deget

- acalculie- acalculie

- agrafie- agrafie

- incapacitatea de a distinge partea - incapacitatea de a distinge partea dreaptă a corpului de cea stângădreaptă a corpului de cea stângă

c. Apraxiic. Apraxii În leziunile emisferului nedominant (drept):În leziunile emisferului nedominant (drept):

- apraxia la îmbrăcare- apraxia la îmbrăcare În leziunile emisferului dominant (stâng):În leziunile emisferului dominant (stâng):

- apraxia constructivă bidimensională (nu - apraxia constructivă bidimensională (nu poate desena) sau tridimensională (nu poate poate desena) sau tridimensională (nu poate construi construi din chibrite sau cuburi)din chibrite sau cuburi)

- apraxia de tip spaţial (nu poate citi un - apraxia de tip spaţial (nu poate citi un ceas)ceas)

- apraxia de orientare topografică (nu poate - apraxia de orientare topografică (nu poate citi o hartă)citi o hartă)

3. SINDROMUL DE LOB 3. SINDROMUL DE LOB TEMPORALTEMPORAL

Tulburări auditiveTulburări auditiveTulburări de limbajTulburări de limbajEpilepsia temporalăEpilepsia temporalăTulburări vizuale – hemianopsie omonimă Tulburări vizuale – hemianopsie omonimă

ce debutează în cvadrant superiorce debutează în cvadrant superiorTulburări de echilibruTulburări de echilibru

a. Tulburările auditivea. Tulburările auditive

Sunt produse prin:Sunt produse prin:

- leziuni iritative: acufene (vâjiituri, - leziuni iritative: acufene (vâjiituri, pocnete) la urechea de partea opusăpocnete) la urechea de partea opusă

- leziuni distructive: nu se însoţesc de - leziuni distructive: nu se însoţesc de tulburări remarcabile de auz de-oarece tulburări remarcabile de auz de-oarece căile acustice se proiectează bilateral pe căile acustice se proiectează bilateral pe scoarţa temporalăscoarţa temporală

b. Tulburările de limbajb. Tulburările de limbaj

Afazia senzorială Wernike: bolnavul Afazia senzorială Wernike: bolnavul vorbeşte, dar nu pricepe sensul vorbeşte, dar nu pricepe sensul întrebărilor (receptivă, fluentă)întrebărilor (receptivă, fluentă)

Surditatea verbală – bolnavul nu pricepe Surditatea verbală – bolnavul nu pricepe sensul cuvintelor auzitesensul cuvintelor auzite

Afazia amnestică – incapacitatea de a găsi Afazia amnestică – incapacitatea de a găsi denumirile pentru diferite obiecte sau denumirile pentru diferite obiecte sau noţiuninoţiuni

c. Epilepsia temporalăc. Epilepsia temporală

Manifestările psihice predomină faţă de cele Manifestările psihice predomină faţă de cele convulsiveconvulsive

Halucinaţii auditive, gustative, vizuale (aura)Halucinaţii auditive, gustative, vizuale (aura) Tulburări psihomotoriiTulburări psihomotorii

- automatisme mici cu gesturi simple (sucţiune, - automatisme mici cu gesturi simple (sucţiune, masticaţie) sau complexe (crize de râs, plâns, masticaţie) sau complexe (crize de râs, plâns, frecare a mâinilor)frecare a mâinilor)

- automatisme mari: deplasări involuntare- automatisme mari: deplasări involuntare Tulburări paroxistice de euforie sau anxietateTulburări paroxistice de euforie sau anxietate

4. SINDROMUL DE LOB 4. SINDROMUL DE LOB OCCIPITALOCCIPITAL

Tulburările câmpului vizualTulburările câmpului vizualCecitatea corticalăCecitatea corticalăSindromul BalintSindromul BalintHalucinaţiile vizualeHalucinaţiile vizualeMetamorfopsiileMetamorfopsiileAgnozia vizualăAgnozia vizualăTulburările psihiceTulburările psihiceTulburările oculomotoriiTulburările oculomotorii

a. Tulburările câmpului vizuala. Tulburările câmpului vizual

Hemianopsie laterală omonimăHemianopsie laterală omonimăCvadranopsieCvadranopsieHemianopsie altitudinalăHemianopsie altitudinalăHemianopsie dublă: vedere ca printr-o Hemianopsie dublă: vedere ca printr-o

ţeavă de puşcă (în leziunile corticale este ţeavă de puşcă (în leziunile corticale este păstrată vederea maculară)păstrată vederea maculară)

b. Cecitatea corticalăb. Cecitatea corticală

Apare în distrugerea bilaterală a scoarţei Apare în distrugerea bilaterală a scoarţei cerebrale (AVC, TU)cerebrale (AVC, TU)

Este caracteristică negarea tulburărilor de Este caracteristică negarea tulburărilor de vederevedere

DD cu amauroza periferică: FO normal, DD cu amauroza periferică: FO normal, pupile egale, reacţionează la lumină, EEG pupile egale, reacţionează la lumină, EEG normalnormal

c. Sindromul Balintc. Sindromul Balint

Apare în leziuni parieto-occipitale extinse Apare în leziuni parieto-occipitale extinse bilateralebilaterale

Tablou clinicTablou clinic- paralizia psihică a privirii, care se fixează de un - paralizia psihică a privirii, care se fixează de un detaliu nesemnificativ al acestuia şi nu îl poate detaliu nesemnificativ al acestuia şi nu îl poate vedea în ansamblul săuvedea în ansamblul său- nu poate căuta din privire un obiect din mai - nu poate căuta din privire un obiect din mai multe şi nu la poate număramulte şi nu la poate număra- ataxie optică, cu erori de apreciere a distanţei- ataxie optică, cu erori de apreciere a distanţei- inatenţie vizuală- inatenţie vizuală

d. Halucinaţiile şi iluziiled. Halucinaţiile şi iluziile HalucinaţiileHalucinaţiile = percepţii fără obiect, existente = percepţii fără obiect, existente

doar în imaginaţia bolnavuluidoar în imaginaţia bolnavului- simple: scântei, lumini, culori- simple: scântei, lumini, culori- complexe: vedere panoramică- complexe: vedere panoramică

IluziileIluziile (metamorfopsiile): percepţie eronată ale (metamorfopsiile): percepţie eronată ale unui obiect care există în realitate:unui obiect care există în realitate:- tulburări ale formei:micropsie, macropsie- tulburări ale formei:micropsie, macropsie- tulburări ale culorii: acromatopsie, - tulburări ale culorii: acromatopsie, discromatopsie, daltonismdiscromatopsie, daltonism- teleopsie (mic şi departe)- teleopsie (mic şi departe)- pelopsie (mare şi aproape) - pelopsie (mare şi aproape)

e. Agnozia vizualăe. Agnozia vizuală Agnozie vizuală pentru cuvântul scris (alexie, cecitate Agnozie vizuală pentru cuvântul scris (alexie, cecitate

verbală): verbală): - alexie literală (nu recunoaşte literele) - alexie literală (nu recunoaşte literele) - alexie verbală (nu recunoaşte cuvintele - alexie verbală (nu recunoaşte cuvintele

auzite)auzite) Agnozie spaţială: pierderea memoriei Agnozie spaţială: pierderea memoriei topografice topografice

(nu se mai orientează pe hartă)(nu se mai orientează pe hartă) Agnozia fizionomiilor (prosopagnozia): nu mai Agnozia fizionomiilor (prosopagnozia): nu mai

recunoaşte feţele celor cunoscuţi, uneori nici recunoaşte feţele celor cunoscuţi, uneori nici chiar pe chiar pe a sa (în oglindă). Apare în leziuni P-a sa (în oglindă). Apare în leziuni P- O drepte O drepte (emisferul nedominant)(emisferul nedominant)

f. Tulburări oculomotoriif. Tulburări oculomotorii

Nistagmusul optokinetic: secuse Nistagmusul optokinetic: secuse nistagmice orizontale la mişcarea nistagmice orizontale la mişcarea conjugată a GO (privire pe geamul conjugată a GO (privire pe geamul trenului)trenului)

Tulburări de fixaţie a priviriiTulburări de fixaţie a privirii