Semiologie - Ref. - Infarctul miocardic.doc

  • View
    50

  • Download
    0

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Referat

Transcript

INFARCTUL MIOCARDIC Infarctul miocardic

Infarctul miocardic reprezinta necroza a unei parti mai mult sau mai putin importante de miocard, consecutiva unei obstruari bruste a unei artere coronare.

In cursul infarctului miocardic, irigarea inimii nu se mai face, lipsite de sange si de oxigen, celulele miocardului mor, eliberand enzimele lor cardiace care distrug tesutul inconjurator, necroza ischemica miocardica, ce rezulta de obicei prin reducerea brusca a fluxului sanguin coronarian la un segment de miocard. De obicei are loc in ventriculul stang. Barbatii sunt cel putin de doua ori mai frecvent afectati decat femeile, adesea inaintea varstei de 60 de ani.

Cauze

Obstructia arterei coronare este aproape intotdeauna consecinta formarii unui cheag pe o placa de aterom, constituita din depuneri de colesterol, pe peretele arterial intern. Aceasta afectiune survine cel mai des la pacientii care prezinta factori de risc ca tabagismul, hipertensiunea arteriala, nivelul de colesterol mai mare de 3,40 grame la litru, diabetul, sedentarismul, surmenajul profesional.

Simptome

Aproximativ jumatate din cazuri prezinta un infarct de miocard care se produce dupa o perioada mai mult sau mai putin lunga in timpul careia subiectul sufera de angina pectorala, crize dureroase survenind fie la mers, in particular pe frig si pe vant, fie in repaus, de preferinta noaptea.

Aceste dureri (senzatii de strangere, de arsuri, uneori de strivire) sunt resimtite in spatele sternului si pot iradia in bratul stang, spre falca, uneori in spate; ele dispar in doua sau trei minute. In jumatate din cazuri infarctul nu este precedat de nici o manifestare dureroasa care sa permita prevederea aparitiei lui.

Infarctul se manifesta printr-o durere violenta de acelasi tip ca cea de angor, dar de obicei mai intensa si mai lunga (de mai mult de 30 minute pana la cateva ore). Ea iradiaza adesea mai amplu in ambele brate, in falca si in spate. In unele cazuri, durerea se asociaza cu o crestere a tensiunii arteriale, urmata de scaderea ei persistenta. In rastimp de 24 pana la 36 de ore apare o febra de intensitate medie care scade treptat.

Unele infarcte, denumite nerecunoscute sau ambulatorii, nu se manifesta prin nici un semn clinic - ele nu sunt detectate decat accidental, cu ocazia unei electrocardiograme.

Diagnostic si tratament

Diagnosticul poate fi pus inca de la primele ore prin doua examene complementare: pe de o parte dozarea, in sange, a enzimelor cardiace, care pun in evidenta o crestere a creatinkinazei, pe de alta parte de electrocardiograma, care arata semnele unei suferinte acute a miocardului (undele Q de necroza) in cursul opririi fluxului sangvin intr-una din arterele coronare. Tratamentul consta in spitalizarea de urgenta, pus sub supravegherea electrocardiografica permanenta si supus unui tratament trombolitic (injectarea unei substante care sa vizeze distrugerea cheagului, ca streptokinaza si urokinaza) - de asemenea, i se administreaza trinitrina, care exercita un efect vasodilatator asupra arterelor coronare.

Alte medicamente (betablocante, aspirina, heparina) sunt asociate in continuare cu scopul de a micsora necesitatile in oxigen ale muschiului cardiac si de a preveni o recidiva prin formarea unui nou cheag. In paralel, o radiografie a arterelor coronare permite sa se decida asupra unei eventuale dezobstructii a arterei astupate. Aceasta se realizeaza prin angioplastie transcutanata: o sonda cu balonas este introdusa prin piele apoi este impinsa in circulatia arteriala pana la coronara, care este dilatata prin umflarea balonasului.

Coronarografia prezinta in plus avantajul de a permite un bilant al leziunilor, daca ea a dezvaluit leziuni multiple (mai multe artere ingustate), poate fi propus un pontaj aorto-coronarian. Evolutie si complicatii - O spitalizare pentru infarct se intinde, in functie de gravitatea accidentului vascular, pe o perioada de una sau doua saptamani aproximativ.

Reluarea activitatii este de cele mai multe ori posibila intr-un interval de la 6 saptamani (pentru un infarct mic) pana la 3 luni dupa infarct.

Evolutia bolii depinde in cea mai mare masura de intinderea infarctului, poate surveni o moarte subita mai ales in primele ore care urmeaza crizei, ceea ce justifica o spitalizare pe cat de rapida posibil. Uneori apar complicatii chiar din timpul primelor zile: insuficienta cardiaca, ruptura unuia din cei doi stalpi ai valvulei mitrale sau, mult mai rar, perforarea peretelui cardiac necrozat.

Prevenire

Prevenirea infarctului de miocard consta, in principal, in suprimarea factorilor de risc: incetarea fumatului, tratarea hipertensiunii arteriale, a diabetului sau a hipercolesterolemiei. Prevenirea infarctului miocardic mai presupune si tratarea imediata a oricarui angor.

Arterele coronare

Inima funcioneaz ca o pomp, fiind format din patru camere: dou atrii i doi ventriculi, ce primesc snge oxigenat de la plmni i trimit sngele mai departe n ntreg organismul.

Principalele artere care vascularizeaz inima - arterele coronare - sunt prezentate n schem. Ele pornesc din aort i asigur vasculariza ia inimii cu oxigen i substanele nutritive necesare.

Sunt dou artere coronare majore: dreapta i stnga, cu multiple ramuri ce hrnesc inima. Vei auzi vorbindu-se despre aceste ramuri: artera descendent anterioar, artera circumflex, artera coronar dreapt, artere diagonale, marginale etc.Cardiopatia ischemic

Cnd una sau mai multe ramuri ale arterelor coronare sunt obstruate din diverse cauze (ex.: plac de aterom, cheag), sngele nu poate ajunge la acea zon de muchi cardiac care, astfel, nu va primi oxigenul necesar funcionrii sale. Spunem atunci c muchiul inimii (miocardul) sufer un proces ischemic.

O ischemie miocardic cu durat limitat se poate manifesta ca angin pectoral.

ns, dup circa 20 de minute de ischemie, celulele musculare ncep s moar, producndu-se un infarct de miocard. Infarctul de miocard determin pierderea contractilitii i funciei unei poriuni din muchiul inimii.Cauza reducerii fluxului coronarian este de obicei ateroscleroza - ngroarea progresiv a peretelui arterelor coronare prin acumularea plcilor de colesterol. Alteori, ischemia miocardic se datoreaz creterii cererii de oxigen la nivel cardiac, de exemplu n cazul efortului fizic.

Evoluia plcii de aterom (cu eroziunea stratului endotelial ce o acoper i formarea unui cheag la acest nivel) duce la oprirea circula iei sngelui la nivelul arterei coronare respective i instalarea infarctului miocardic acut.AterosclerozaAteroscleroza coronarian produce n timp angina pectoral i, mai grav, infarctul de miocard. Este un proces lent care poate evolua ani de zile fr nici un simptom. n acest timp, la fel ca n cazul depunerilor calcare de pe interiorul unor evi de instalaii, depozite de grsimi se depun pe pereii arterelor care hrnesc inima i le ngusteaz. Efectul este de reducere a fluxului de snge ctre o poriune din muchiul inimii. La acest proces se poate aduga formarea de cheaguri (trombi) de snge suprapuse peste plcile de aterom, proces denumit aterotromboz.

Cnd are loc oprirea total a curgerii sngelui ctre o anumit zon (de obicei prin formarea unui cheag de snge) rezult un infarct de miocard.Ateroscleroza se poate manifesta n orice teritoriu vascular, producnd simptome specifice teritoriului respectiv, de exemplu:

artere coronare (inim): angin pectoral, infarct miocardic.

artere carotide (care irig creierul): accident vascular cerebral

artere femurale, poplitee etc. (care irig membrele inferioare): claudicaie intermitent (dureri cu caracter de cramp n muchii membrelor inferioare la mers)

Risc crescut de infarct miocardic acut Anumii factori, numii factori de risc coronarieni, cresc riscul de apariie a aterosclerozei. Procesul de ateroscleroz poate fi ncetinit prin reducerea acestor factori de risc, reducnd astfel riscul de deces sau de invaliditate prin infarct miocardic.

Dei nu este totdeauna perfect previzibil, exist anumite persoane care au un risc mai mare dect restul populaiei s fac un infarct miocardic acut sau crize de angin pectoral.

Aceste persoane sunt purttorii unor factori de risc coronarian cunoscui. Factorii de risc se mpart n dou categorii: nemodificabili (cei asupra crora nu putem avea nicio influen, cum ar fi sexul masculin, vrsta sau motenirea genetic), i cei modificabili (mai important de cunoscut deoarece pot fi influenai prin corectarea unor obiceiuri eronate sau prin medicamente).

n anumite familii exist o tendin mai mare de apariie a infarctului miocardic acut. Incidena acestuia crete de asemenea cu vrsta, iar barbaii au risc mai mare dect femeile de a suferi un infarct miocardic la o vrst mai sczut.

Aceti factori de risc - ereditate, vrst i sex - nu pot fi modificai.Dar dac v schimbai modul de via i reducei factorii de risc care pot fi controlai, v vei mbunti ansele de a tri o via mai lung i mai sntoas.

Uneori este suficient prezena unui singur factor dintre cei enunai pentru a crete riscul de apariie a bolii coronariene.Astfel, din nefericire, vedem din ce n ce mai frecvent pacieni tineri (ntre 30-40 de ani) internai pentru infarct miocardic acut, la care singurul factor de risc coronarian decelabil este fumatul.Stresul, boala secolului, care la fel ca i fumatul este deseori apanajul oamenilor tineri, trebuie i el inut sub control nainte de a produce efecte duntoare asupra snatii. Semnele infarctului miocardic acutSemnele clinice ale infarctului de miocard acut sunt: durere toracic anterioar intens, cu caracter de presiune, arsur, greutate, strngere sau sfredelire. durerea poate iradia ctre umr, brae, gt, abdomen superior durata durerii este mai mare de 20 minute (pn la cteva ore), nu cedeaz la tabletele de nitroglicerin sublingual (3 tablete luate la