„Adevãrul pur şi simplu este rareori pur şi niciodatã simplu“ - Oscar Wilde

SEMNALSEMNAL6 - 12 martie 2009 Anul IV, nr. 163, 12 pagini Preţ 1 leu

de Brăila şi Galaţide Brăila şi Galaţi

Brãila

Galaţi

Pag

. 8

Pag. 2Pag. 2

Primăria SCHELA

Primar IACOV BĂRCEANU şi Consiliul Local

Ziua de 8 Martie să vă aducă vouă, doamnelor şi domnişoarelor, numai bucurii, împliniri şi multă fericire, iar căldura primăverii să dăinuie şi în

sufl etele voastre!

Primăria MĂSTĂCANI

Primar ILIE DĂNUŢ şi Consiliul Local

Fie ca acest mărţişor să vă aducă, odată cu primele zâmbete ale primăverii, multe realizări, îndeplinirea

tuturor viselor, multă fericire şi numai bucurii.

Ce mai fac europarlamentarii gălăţeni?i?

Ţărăniştii ar vrea să meargă singuri la europarlamentare

Premise pentru reabilitarea termică a blocurilor

Controverse legate de bălţile Prutului

„AXIS LIBRI“, pentru a doua oară

Primarul comunei Romanu, Vasilache Dumitru:

„Planurile pentru 2009 sunt mari, însă totul depinde de banii de care vom dispune“

Iubitorii de sport gălăţeni protesteazătează

Pag. 2

Pag. 2

Pag. 3

Pag

. 5

Pag. 4

Pag. 4

în cazul unei crize energetice.Pentru că este raportor în

Parlamentul European pentru modifi carea Directivei privind efi cienţa energetică a clădirilor, Adriana Ţicău a organizat, săptămâna trecută, o audiere publică pe această temă. În preliminar, ea s-a consultat cu specialişti în domeniu, pentru optimizarea politicilor energetice ale ţărilor membre UE şi a României. Tematica este extrem de actuală în ţara noastră, iar reglementările legale emise de Guvernul României la începutul acestui an vor permite o creştere a efi cienţei energetice a agentului termic distribuit în blocurile de locuinţe sau a căldurii generate de centralele de apartament prin izolare termică suportată majoritar de la buget.

Pornind de la realităţile româneşti, Adriana Ţicău crede că sistemul centralizat de încălzire practicat până acum în oraşele mari ale ţării trebuie efi cientizat. Acesta are o pondere foarte mare în consumul energetic total al unei localităţi, depăşind 40 %. La nivel european se înregistrează, ca şi în România, pierderi foarte mari la transportul agentului termic de la punctul de producţie la cel de

distribuţie (15%), dar şi de acolo spre clădirile propriu-zise (35 %). Modernizarea sistemelor de încălzire centralizată este esenţială, crede europarlamentarul gălăţean.

Constantin Dumitriu (PD- ) - Tehnologii curate pentru Europa

Membru în Comisia de Agricultură a Parlamentului European, gălăţeanul Constantin (Titi) Dumitriu crede că investiţiile pe termen lung în tehnologii curate şi crearea de locuri de muncă în aceste sectoare reprezintă viitorul Europei. Îngrijorat de fenomenul încălzirii globale a schimbărilor climatice generate de acesta, Dumitriu merge pe aceeaşi formulă ca şi Adriana Ţicău, respectiv energiile regenerabile şi tehnologiile curate.

În România, în ultimii ani, s-au manifestat frecvent fenomene climatice extreme, care au generat pierderi de vieţi omeneşti, dar şi pierderi materiale greu de suportat de către un buget de stat. Inundaţiile şi seceta au dus la scăderea producţiei agricole de care România

era altădată mândră. La acestea s-au adăugat probleme externe care au agravat situaţia micilor şi marilor producători de carne, precum gripa aviară şi febra vacii nebune. Per total, agricultura românescă se afl ă într-un regres, la care un simplu buget de stat nu este capabil să facă faţă. Doar o politică europeană comună, orientată spre combaterea schimbărilor climatice, ar putea crea premisele unei agriculturi rentabile şi competitive.

Dana STROIA

2 SEMNAL GalaţiGalaţi

Adriana Ticău - Modernizare şi efi cienţă energetică

Recenta criză a gazelor, generată de refuzul Rusiei de a mai furniza o perioadă gaz metan partenerilor tradiţionali de la vestul său, a pus probleme serioase în Parlamentul European de la Bruxelles. Europarlamentarul gălăţean PSD Adriana Ticău, a solicitat instituţiilor europene înfi inţarea unui „Fond European pentru efi cienţă energetică şi energii regenerabile“. Fondul ar ajuta la construcţia unei politici energetice comune între ţările membre UE, crearea de legături între structurile naţionale de distribuţie a energiei electrice şi solidaritatea UE

Ce mai fac europarlamentarii gălăţeni?

Intraţi într-un con de umbră după alegerile uninominale, formarea alianţei de guvernare şi votarea bugetului de stat, europarlamentarii s-au simţit datori să iasă la rampă. În timp ce la nivel naţional europarlamentarii, precum Daciana Sârbu şi Daniel Dăianu, dezbat probleme actuale, respectiv situaţia românilor din Italia, europarlamentarii gălăţeni au ales să se implice în tematici majore, cu impact asupra viitorului continentului nostru.

Preşedintele PNŢCD Galaţi, Marian Popa, a declarat, luni, 2 martie, că organizaţia locală va cere conducerii centrale să meargă pe liste proprii la alegerile pentru Parlamentul European.

Liderul ţărănist a spus că a fost dezamăgit de parteneriatul făcut cu PNL, la alegerile parlamentare din noiembrie 2008.

„Eu îmi doresc să mergem singuri la europarlamentare. Sunt dezamăgit de parteneriatul cu PNL de la parlamentare. Nici măcar nu ne-au mulţumit pentru ajutorul dat la acele alegeri, în condiţiile în care noi le-am adus la nivel naţional, cu cei nouă candidaţi, peste 40.000 de voturi. Tăriceanu nu a catadicsit să-i dea măcar un telefon de mulţumire lui Miluţ. La fel s-a întîmplat şi pe

plan local“, a precizat Popa.

Preşedintele PNŢCD Galaţi şi-a exprimat speranţa că schimbarea conducerii PNL va aduce un sufl u nou relaţiilor PNŢCD-PNL.

„Poate dacă se alege o nouă conducere la PNL, se va produce, în sfârşit, coagularea dreptei, care se poate face doar în jurul PNŢCD şi PNL“, a spus Popa.

(Sursa: Agerpres)

Şcoală parlamentară pentru tineret la PNŢCD

Preşedintele PNŢCD Galaţi, Marian Popa, a anunţat, luni, 2 martie, lansarea unui proiect important pentru partid, respectiv organizarea unei şcoli parlamentare pentru tineret.

Potrivit liderului ţărănist, şcoala va funcţiona pe o perioadă de patru ani în principalele patru centre universitare din ţară, va fi fi nanţată de PNŢCD şi va pregăti tineri pentru alegerile parlamentare din 2012.

Cursanţii vor fi şcoliţi de profesori universitari de renume şi vor învăţa de la istorie, geografi e şi dicţie, până la cum să se îmbrace şi cum să stea la masă.

„Vrem să pregătim o generaţie solidă de tineri, care în timpul dezbaterilor politice să poată demonta discursurile politicienilor cu state vechi şi cu limbaj de lemn. În România ducem lipsă de elite politice, iar viitorul din acest punct de vedere ar fi sumbru, dacă nu am fi venit noi cu această iniţiativă“, a spus Popa. (Sursa: Agerpres)

Ţărăniştii ar vrea să meargă singuri la europarlamentare

3SEMNAL

BrăilaBrăila

(Sursa: Agerpres)

În ultima perioadă, alarmate de fenomenele infracţionale în continuă creştere din pieţele brăilene, autorităţile au iniţiat o serie de controale. Structurile de ordine ale Poliţiei Comunitare şi Jandarmeriei au verifi cat toate persoanele care staţionau nejustifi cat în apropierea tarabelor din pieţe. După cum s-a dovedit, majoritatea erau persoane fără adăpost, care practicau cerşetoria, furtul de portofele din buzunare sau de produse alimentare de pe tarabe. Cu acest prilej, Poliţia Comunitară a aplicat mai multe amenzi pentru tulburarea ordinii publice sau practicarea cerşetoriei.

Dana STROIA

Premise pentru reabilitarea termică a blocurilor

Viceprimarul municipiului Brăila, Stănel Necula, a anunţat că noile reglementări legale privind reabilitarea termică a blocurilor sunt foarte avantajoase. Astfel, pentru izolarea termică a faţadelor, montarea de geamuri termopan sau reparaţia acoperişurilor de bloc, locatarii benefi ciari trebuie să plătească doar 20 % din costuri, restul fi ind suportat de bugetul local şi cel naţional. Viceprimarul menţionează că municipalitatea brăileană pune la punct o strategie care să

uniformizeze tipurile de lucrări de reabilitare termică. Astfel, din experienţa anilor anteriori, când costurile erau suportate aproape exclusiv de locatarii benefi ciari, din punct de vedere urbanistic rezultatul a fost un dezastru. Culorile şi tehnologiile alese au fost diverse, iar rezultatul a fost o Brăilă curcubeu. Implicarea autorităţilor va pune ordine în acest haos urbanistic şi va permite brăilenilor să scoată mai puţini bani din buzunar atunci când doresc astfel de lucrări.

Dana STROIA

Razii în pieţele brăilene

Desfi inţarea platformelor de gunoi este întârziată în multe localităţi din judeţul Brăila, din cauza lipsei de fonduri pentru implementarea acestui proiect.

Lipsa fondurilor pentru desfi inţarea platformelor de gunoi din mediul rural pune în difi cultate unele primăriile din judeţ, în câteva comune ele fi ind deja închise şi ecologizate, dar în cele mai multe acţiunea este în lucru, termenul fi nal

fi ind 16 iulie.Potrivit primarului comunei

Ciocile, Elisabeta Coman, autorităţile s-au grăbit în privinţa aprobării acestui act normativ, mai ales că populaţia nu este instruită cu privire la sortarea deşeurilor.

„Având în vedere că nu se mai poate depozita gunoiul pe platforme, împreună cu câţiva localnici am confecţionat containere din plasă pentru reciclarea deşeurilor.

Probleme se pun la depozitarea deşeurilor care provin din demolări, dar şi a aparaturii electrice şi electrocasnice“, a declarat Elisabeta Coman.

În comuna Ulmu, o platformă a fost închisă, iar alte două sunt în lucru, în fi ecare sat component punându-se ţarcuri din plasă, pentru selectarea gunoiului menajer, în special a PET-urilor.

„Lucrăm în prezent la alte ţarcuri pentru hârtie, carton şi alte astfel de deşeuri. În ceea ce priveşte informarea cetăţenilor despre selectare, încercăm, pe cât posibil, să le oferim cât mai multe date în acest sens“, a spus primarul de Ulmu, Marian Iconaru.

Din cele 40 de comune existente în judeţul Brăila, doar 15 au implementat, la această dată, proiectul privind desfi inţarea platformelor de gunoi.

(Sursa: Agerpres)

Desfi inţarea platformelor de gunoi, întârziată din lipsa fondurilor

Peste 1.000 de contribuabili brăileni vor fi executaţi silit de Casa Judeţean de Asigurări de Sănătate (CJAS) deoarece sunt datori la Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate.

Din cei 18.678 contribuabili existenţi în evidenţa CJAS Brăila, 1.427 sunt înregistraţi ca rău-platnici iar pentru 1.047 dintre aceşti au fost întocmite actele pentru executarea silită.

Potrivit directorului CJAS Brăila, Mariana Tarachiu, suma totală pe care o are de recuperat instituţia este de 1,4 milioane lei, 60% din sumă reprezentând creanţele a trei mari debitori cu care CJAS este în litigiu.

„În momentul de faţă, formulăm acţiuni împotriva unor persoane fi zice care desfăşoară activităţi libere, avocaţi şi notari, care nu achită contribuţia de asigurări sociale de sănătate. Avem deja pe rol 19 dosare civile, care nu s-au defi nitivat, pentru că asiguraţii contestă contribuţia la fondul de sănătate“, a declarat Mariana Tarachiu.

CJAS Brăila mai are pe rol şi şase dosare în calitate de pârâtă, în cauze ce au ca obiect drepturi salariale ale procurorilor şi personalului auxiliar de la Parchetul Brăila, personal contractual şi funcţionari publici din cadrul instituţiei.

Peste 1.000 de contribuabili, executaţi silit de Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate

Revista de cultură a bibliotecii gălăţene „V. A. Urechia“ se bucură de apariţia celui de-al doilea număr al său, dovadă a faptului că primul nu a fost o întâmplare. În editorialul semnat de directorul bibliotecii, profesorul Ilie Zanfi r, se arată disponibilitatea instituţiei pe care o conduce de a păstra extraordinara tradiţie de peste 100 de ani a lăcaşului de cultură, dar şi de a se adapta la noile reforme economice şi informatice ale începutului de mileniu.

Dintre articolele de specialitate ale bibliotecarilor care lucrează aici am remarcat două, semnate de doamne cu acelaşi prenume: „Publicaţiile periodice - surse importante de informaţii pentru utilizatori“, de Violeta Moraru, şi

„Secţia împrumut la domiciliu pentru adulţi“, de Violeta Opaiţ.

Scriitorul Th. Parapiru este prezent cu materialul numit „Dansul lui Zorba“, după ce o altă carte a sa benefi ciază de o cronică semnată Ivan Ivlampie, iar profesorul Sergiu

Tofan îşi demonstrează măiestria artistică prin cronica „Arta teologiei la Heidegger“.

Secţiunea istorică este dedicată unor aniversări importante pentru cetatea gălăţeană: „150 de ani de la Unirea Principatelor“, de Cristian Dragoş Căldăraru şi „82 de ani de şcoală superioară (şi peste 50 de ani gălăţeană) de ştiinţa alimentelor şi tehnică piscicolă“, de Virgil Guruianu. Articolul pomeneşte de tradiţia pe care

oraşul de la Dunăre a format-o şi continuă să o menţină la standarde ridicate, prin facultatea cu acest profi l, care funcţionează la Galaţi. La catedra acestei instituţii superioare au predat reprezentanţi de cinste ai hidrologiei, pisciculturii şi ihtiopatologiei româneşti.

Revista „AXIS LIBRI“ mai conţine o mărturie religioasă a

preotului Eugen Dragoi, intitulată „Darul sfi nţilor capadocieni“, dar şi alte materiale interesante ale unor oameni de cultură, artişti sau politicieni, precum europarlamentarul gălăţean Adriana Silvia Ţicău.

Întregul număr al revistei este dedicat poetului basarabean Grigore Vieru, a cărui moarte neaşteptată a surprins toată lumea. Academicianul Mihai Cimpoi publică articolul „Grigore Vieru - carte de învăţătură“, iar Viorel Dinescu „Recviem pentru fratele Vieru“, o sinteză a simţămintelor tuturor gălăţenilor referitoare la această pierdere a culturii româneşti şi nu numai.

Dana STROIA

4 SEMNAL Galaţi Galaţi

BIBLIOTECA “V. A. URECHIA”prin vocea directorului său, profesorul ILIE ZANFIR, doreşte tuturor doamnelor din instituţia pe care o

conduce şi tuturor gălăţencelor iubitoare de cultură o primăvară cât mai frumoasă şi plină de împliniri.

Localitate de frontieră situată pe malul drept al Prutului, comuna gălăţeană Oancea a benefi ciat vreme de sute de ani de bogăţia bălţilor inundabile ale acestuia. În timpul regimului comunist, în aceste locuri s-au amenajat mai multe ferme piscicole pentru creşterea peştelui, în special a crapului românesc şi asiatic etc. Aceste amenajări piscicole au fost subordonate întreprinderii Piscicola, cu sediul la Galaţi, care deţinea şi fabrica de prelucrare a peştelui, cu o vechime de peste 100 de ani.

După 1989, câţiva directori isteţi ai acestei întreprinderi, din păcate absolvenţi ai Facultăţii de Piscicultură, au falimentat Pescogalul, cum se numea atunci, şi au dat-o pe mâna unui lichidator. Fermele piscicole au fost vândute, iar fabrica, ce benefi cia de instalaţii frigorifi ce construite chiar de inginerul Anghel Saligny, a fost închisă.

Valul retrocedărilor postdecembriste a cuprins şi comuna

Oancea, ai cărei locuitori revendică acum bălţile Prutului, în care au pescuit şi strămoşii lor. După cum ne-au povestit angajaţii primăriei Oancea, pentru 206 ha de luciu de apă a fost depusă acum câţiva ani o cerere de retrocedare la Primăria Oancea, pe care Comisia judeţeană de fond funciar a validat-o. Terenul respectiv fusese concesionat pe o durată de 49 de ani de la lichidatorul care desfi inţase Pescogalul gălăţean de către societatea SINGAMA SRL. La această fi rmă era acţionar şi domnul Alexandru Sântion, care, în luna ianuarie 2009, a fost investit director al Direcţiei Agricole pentru Dezvoltare Rurală Galaţi.

Dar să revenim la zilele de 25-26 octombrie 2007, în care pescarii comunei Oancea aşteptau cu sufl etul la gură delegaţi ai Companiei Fondului Piscicol pentru semnarea unui protocol care să le dea liber acces în bălţile tradiţionale ale localităţii. Doamna Ceacu Anghelina, cetăţean grec, povesteşte că, prin intervenţia brutală a lui Alexandru

Sântion, nu s-a reuşit semnarea protocolului respectiv pentru punctul de lucru Şovârca. În ceea ce priveşte punctul de lucru Maicăş, protocoalele şi procesele verbale au fost semnate. Acum, când SC Zătun a renunţat la acţiunea în instanţă, protocoalele devenind active, după hotărârea Prefecturii Galaţi, rămân mai departe blocate. Situaţia lor juridică nu este reglementată nici în acest moment, pentru că există un litigiu în instanţă pentru aceste terenuri.

Directorul Sântion, care între timp nu mai este acţionar la Singama, cesionandu-şi acţiunile deţinute, spune că pe data de 20 ianuarie instanţa de judecată a dat un verdict

în acest caz, dar asteaptă motivarea sentinţei.

„Oricum, pare sigur de victorie, pentru că se bazează pe noua conducere PSD a judeţului, precum şi pe cârtiţele rămase încă în funcţii călduţe la nivelul prefecturii“, susţine Jalica Andone, din Oancea. Din păcate, până atunci, spune Sântion, nu se pot accesa fonduri europene şi nu se pot face alte investiţii în zona respectivă, motiv pentru care societatea stă pe loc.

Dana STROIA

Controverse legate de bălţile Prutului

„AXIS LIBRI“, pentru a doua oară

5SEMNAL

BrăilaBrăila

„De exemplu, în cursul anului 2008, în limita bugetului, am reuşit realizarea Căminului Cultural şi dotarea acestuia cu o serie de elemente necesare, de la grup sanitar, încălzire centrală pe bază de combustibili solizi, până la staţie de amplifi care sau perdele. De asemenea, şcoala generală a fost dotată cu încălzire centrală şi, în plus, tot aici a fost construit un grup sanitar şi a fost introdus un sistem de alimentare cu apă. Grădiniţa de la Oancea nu a fost nici ea neglijată din punctul de vedere al investiţiilor, ci a benefi ciat în cursul anului 2008 de următoarele îmbunătăţiri: construirea unui grup sanitar, încălzire centrală şi introducerea unui sistem de alimentare cu apă.

La nivel de infrastructură, a fost reabilitat drumul DC2 care face legătura dintre localităţile Romanu şi Oancea şi au fost pietruite uliţe în lungime de 4 kilometri. De asemenea, tot în cursul anului 2008 au fost procurate 50 de pubele, cu o capacitate de 240 l, ce vor fi instalate pentru strângerea hârtiei.

Tot în anul 2008 au fost construite şi cumpărate un număr de şapte containere pentru strângerea obiectelor din material plastic şi a fost încheiat un contract cu o societate de specialitate pentru recuperarea materialelor plastice. De asemenea, au fost sistematizate platformele de gunoi, au fost dinisipate două fântâni forate şi au fost executate reparaţii şi înlocuiri de robineţi la cişmelele existente şi la consumatori. În plus, în anul 2008 a fost început sediul primăriei, la această oră afl ându-se fi nalizat în proporţie de 70%“, a precizat edilul comunei, Vasilache Dumitru.

Planurile pentru 2009 sunt mari, însă totul depinde de banii de care va dispune Consiliul Local. Principalele obiective, după cum ne-a spus primarul comunei, Vasilache Dumitru,

sunt reabilitarea dispensarului uman şi procurarea instrumentelor necesare pentru desfăşurarea activităţii, obiectiv de importanţă majoră. De asemenea, printre priorităţile edilului se afl ă şi reabilitarea sistemului de alimentare cu apă în unul dintre sate, prin Ordonanţa 7 (2006 sau HGR 477/1997). Un alt proiect îl constituie realizarea unui teren de sport în aer liber, precum şi confecţionarea a trei staţii de autobuz.

În ceea ce priveşte agricultura, în sectorul vegetal, anul 2008 a fost unul bun pentru culturile recoltate în vară după care au urmat lunile iulie şi august cu o secetă puternică şi temperaturi foarte ridicate, care au diminuat producţia foarte mult la culturile recoltate în toamnă. Datorită subvenţiei mari din toamna anului 2007, suprafeţele însămânţate au fost mai mari ca de obicei la culturile din toamnă; astfel, au fost însămânţate 1.183 hectare de grâu, 293 hectare de orz, 245 hectare de orzoaică şi 210 hectare de rapiţă. În primăvara anului 2008 au fost însămânţate suprafeţe mai mici cu culturi de primăvară, astfel că au fost însămânţate 759 hectare de porumb boabe, 900 de hectare de fl oarea soarelui, 171 hectare de soia boabe, 966 de hectare cu plante de nutreţ, 40 hectare de legume, 417 de hectare de seminţe şi seminceri şi 588 de hectare au rămas necultivate. Au fost realizate 2.200 kg de grâu/hectar, 2.550 de kg de orz/hectar, 1.900 kg de orzoaica/hectar, 800 kg de porumb/hectar, 900 kg de fl oarea soarelui/hectar, 1.850 de kg de rapiţă/hectar.

În ceea ce priveşte sectorul zootehnic, specifi c anului 2008 a fost o

scădere accentuată a efectivelor de animale la toate speciile, din cauza preţurilor scăzute la produsele animaliere, la care s-a adăugat şi seceta, care a dus la creşterea preţurilor la furaje.

În domeniul cultural, de precizat este faptul că biblioteca comunală are în prezent o colecţie de 8.238 cărţi cu valoarea de 8.467,45 lei. În anul 2008 au fost achiziţionate un număr de 53 de volume, cu o valoare de 475,20 lei, donaţie de la Biblioteca Judeţeană Brăila. La bibliotecă au fost înscrişi un număr de 176 cititori. De menţionat este faptul că, în perioada decembrie 2007 - august 2008 activitatea în Căminul Cultural şi implicit în bibliotecă a fost întreruptă datorită lucrărilor de reabilitare efectuate la clădire.

Locuitorii comunei Romanu dispun de un Serviciu Public de Asistenţă Socială, serviciu acreditat în anul 2006, pentru o perioadă de 3 ani, astfel că anul acesta Certifi catul de Acreditare va trebui reactualizat.

În perioada octombrie-decembrie 2008, conform Hotărârii de Guvern nr. 1286/2008, s-au primit un număr de 495 cereri pentru ajutorul de încălzire, din care au fost aprobate 481, în sumă totală de 35.863 lei.

Bisericile au fost şi ele sprijinite în anul 2008, astfel că primăria comunei Romanu a ajutat cu sume de bani lăcaşurile de cult, pentru achitarea unor lucrări de construire sau reabilitare. De precizat faptul că relaţia de colaborare dintre administraţia locală şi preoţii şi pastorii din bisericile din comună a fost permanent una foarte bună.

Primarul comunei Romanu, Vasilache Dumitru:

„Planurile pentru 2009 sunt mari, însă totul depinde de banii de care vom dispune“

Anul 2009 se prevede a fi unul destul de greu,

din cauza crizei fi nanciare ce are repercusiuni şi la nivel local, în ceea ce priveşte bugetele ce vor fi repartizate

administraţiilor publice locale. Dacă la sfârşitul

anului 2008, nu mulţi erau cei ce luau în serios

avertismentele legate de această criză, la

începutul anului 2009 efectele

acesteia s-au făcut resimţite din ce în ce mai mult.

Săptămâna aceasta ne-am îndreptat

atenţia către una dintre localităţile brăilene, comuna

Romanu, unde eforturile depuse

de edilul comunei, unul dintre primarii cu

experienţă în administraţia publică locală, s-au

concretizat prin realizarea obiectivelor propuse, în

pofi da situaţiei economice actuale.

În domeniul sportiv, au fost alocate sume pentru echipa de fotbal şi pentru întreţinerea spaţiului de joc, precum şi pentru împrejmuirea stadionului. De asemenea, a fost asigurat transportul în deplasări cu mijloace de transport în comun.

Pe tot parcursul anului, echipa de fotbal a fost sprijinită de domnii Surdu Teodor, Strâmbeanu Gabriel, Valcu Valerian şi alţi iubitori ai sportului.

Primarul comunei Romanu, Vasilache Dumitru, a ţinut să mulţumească salariaţilor din Primăria Romanu, care şi-au făcut datoria şi au sprijinit, prin activitatea depusă, efortul pentru dezvoltarea comunei.

De asemenea, acesta a dorit să mai precizeze că, în anul 2008, a avut relaţii de colaborare foarte bune cu Instituţia Prefectului, Consiliul Judeţean Brăila, Direcţia Agricolă Brăila, A.P.I.A Brăila, Direcţia de Muncă Brăila, D.G.A.S.P.C. Brăila, Poliţia Judeţului Brăila, Inspectoratul Şcolar Brăila, D.G.F.P. Brăila precum şi cu toate primăriile din judeţ, societăţi comerciale, cu toţi agenţii economici de pe raza comunei, Şcoala generală Romanu, Postul de Poliţie Romanu, Ofi ciul de Poştă Română, biserica.

Loredana RADU

SEMNAL 6

Când Guvernul Tăriceanu a mărit de trei ori taxa de poluare pentru autoturismele second-hand, chiar pe fi nal de mandat, Galaţiul s-a numărat printre oraşele cu cel mai mare număr de protestatari. Constituiţi ad-hoc sub conducerea unui gălăţean bătăios, Laurenţiu Stroe, comercianţii de astfel de maşini au pornit într-un marş de protest pe străzile oraşului şi ulterior au ajuns până la Bucureşti. Scopul lor a fost de a reduce taxa la valori acceptabile, lucru care s-a întâmplat printr-o Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului Boc, pe 19 februarie.

Ce cred gălăţenii despre ajustarea taxei am dorit să afl ăm chiar de la iniţiatorul protestului, Laurenţiu Stroe. Acesta se declară mulţumit de faptul că mişcarea gălăţenilor nu a rămas fără efect, dar consideră că nivelul taxei

a rămas oricum prea mare. Facem menţiunea că taxa de poluare generată de autoturismele second-hand a fost redusă cu 1/3 faţă de valoarea adoptată de Guvernul Tăriceanu în 15 decembrie 2008. Prin această reducere, taxa ajunge la un nivel dublu faţă de suma percepută la data introducerii, în iulie 2008, fapt ce explică nemulţumirea foştilor protestatari gălăţeni.

Posesorii de maşini de mâna a doua, importate, care au cumpărat sau lansat o comandă fermă înainte de 15 decembrie 2008, dar nu au înmatriculat autoturismele respective, au la dispoziţie 20 de zile calendaristice pentru depunerea actelor necesare achitării taxei auto la valoarea de dinainte de 15 decembrie. Pentru cei care au achitat taxa triplată, diferenţa faţă de noua valoare va fi restituită.

Dana STROIA

Ce cred gălăţenii despre noua taxă auto

Conducerea Inspectoratului Judeţean de Poliţie (IPJ) Brăila a anunţat că va amplasa 100 de camere de luat vederi pe stâlpii din municipiu, sistem care are drept scop monitorizarea trafi cului rutier, dar şi descurajarea unor eventuale infracţiuni.

„Va fi un fel de Big Brother, în direct. Acest sistem va putea surprinde şi posibile infracţiuni, având capacitatea de a înregistra foarte bine fi zionomia feţei. Avantajul este că infracţiunea poate fi constatată în timp real, iar poliţistul poate acţiona rapid“, a declarat şeful IPJ Brăila, comisar Cătălin Chivu.

Potrivit şefului IPJ Brăila, cele 100 de camere vor fi amplasate până în luna iunie, în perioada imediat următoare fi ind programată licitaţia, la nivel de primărie şi consiliu judeţean, pentru achiziţionarea aparaturii.

„Pe lângă cele 100 de camere reale vom instala şi 200 false, iar pe cele reale le putem muta periodic, în funcţie de nevoi. La acest nou sistem vor lucra 10-12 oameni, în ture. Înregistrările vor fi stocate cel puţin cinci ani“, a completat Cătălin Chivu.

(Sursa: Agerpres)

Poliţia va instala camere de luat vederi pe stâlpi

Brăila-GalaţiBrăila-Galaţi

Peste 800 de preşcolari şi şcolari din Brăila au

realizat c e l mai lung şnur de mărţişor, lungimea acestuia fi ind de 500 de metri.

Denumit simbolic „Şnurul prieteniei“, şnurul a fost expus în holul Bibliotecii Judeţene „Panait Istrati“, în cadrul expoziţiei cu titlu „Mărţişor - tradiţie românească“.

Şnurul a fost realizat de preşcolarii Grădiniţei nr. 8, în colaborare cu Colegiul Naţional „Gh.M. Murgoci“, şcolile „I.L. Caragiale“, „M. Kogălniceanu“, „M.

Sadoveanu“, Şcoala de Arte şi Meserii Viziru şi grădiniţele nr. 7, 9,

30, 50 şi 56.„Ideea noastră este

originală, deoarece suntem primii în urbea noastră care am gândit să împletim acest şnur al prieteniei“, a declarat

directorul Grădiniţei nr. 8, Angelica Surdu.

Acţiunea s-a derulat în cadrul proiectului educaţional „Sufl etul pământului e în mâinile noastre“, înscris în programul european „eTwininng“.

Cel mai lung şnur de mărţişor

„Stelele Moscoveipe Gheaţă“

Luna martie a debutat cu un eveniment de marcă, pe gheaţa Patinoarului artifi cial din Galaţi. Trei patinatori celebri, numiţi „tripleta de aur a gheţii“ - Igor Bobrin, Natalia Bestemianova şi Andrei Burkin s-au afl at, împreună cu alte vedete ale pistei, într-un turneu de înaltă clasă, denumit „Stelele Moscovei pe Gheaţă“.

După ce au parcurs mai multe continente, artiştii au debutat în România, pe 27 februarie, la Miercurea-Ciuc, au sărbătorit 1 martie la Bucureşti, iar pe 2 martie au ajuns la Galaţi. Cu sprijinul Federaţiei Române de Hochei pe Gheaţă şi al altor organizaţii, pe gheaţa Patinoarului gălăţean au evoluat peste 30 de patinatori, foşti campioni naţionali, europeni, olimpici şi mondiali.

SEMNAL 7

Casa Avocaţilor, călcată de hoţi

Casa Avocaţilor din Brăila a fost călcată de hoţi, aceasta fi ind a treia spargere dată în ultimii trei ani.

Casa Avocaţilor este situată vizavi de Palatul de Justiţie, iar hoţii au pătruns noaptea în clădire şi au forţat uşile cabinetelor situate la etajul al doilea.

Hoţii, care din primele cercetări se pare că sunt fără prea multă experienţă, au furat un laptop şi mai multe bunuri care se afl au în birourile respective.

Jaful s-a produs exact în aceleaşi birouri care au fost sparte şi în celelalte cazuri, motiv pentru care avocaţii care îşi au sediul în această clădire nu exclud posibilitatea de a fi vorba de o răzbunare.

(Sursa: Agerpres)

Mărţişoare de la deţinuţi

Femeile private de libertate din Penitenciarul Galaţi s-au afl at, luni, 2 martie, la Căminul de pensionari „Sf. Spiridon“ din localitate, unde au împărţit mărţişoare lucrate de ele.

Potrivit purtătorului de cuvânt al penitenciarului, Geanina Crăciun, zece femei-deţinut au împărţit celor 60 de pensionare din cămin mici obiecte de artizanat - mărţişoare, felicitări -, toate confecţionate manual.

Acţiunea a fost organizată de Serviciul de educaţie şi asistenţă psihosocială din cadrul penitenciarului şi se va repeta şi de 8 Martie - Ziua Femeii.

(Sursa: Agerpres)

Recent, la Cahul, a avut loc semnarea unei declaraţii comune cu privire la cooperarea în Euroregiunea Dunării de Jos. Au participat reprezentanţi la vârf ai raioanelor Cahul şi Cantemir din Republica Moldova, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Eugen Chebac, preşedintele Consiliului Regional Odesa, Mikola Skoryk. Documentul are la bază un Program Operaţional de derulare a unor proiecte comune care să solicite sprijin de la Guvernele celor trei ţări implicate: România, Republica Moldova şi Ucraina. Înţelegerea trilaterală a fost consfi nţită şi de semnătura ambasadorului ţării noastre la Chişinău, Filip Teodorescu.

În timp ce la nivel naţional există ideea că după ’89 colaborarea României cu Rusia şi republicile desprinse din fosta URSS a fost întreruptă, judeţul Galaţi este într-o situaţie complet diferită. Pornind de la ideea bunei vecinătăţi şi a unei colaborari transfrontaliere cu vecinele Moldova şi Ucraina, a fost

constituită Euroregiunea Dunărea de Jos, iar în decembrie 2008 asociaţia transfrontalieră cu acelaşi nume, autoritate juridică şi sediul la Galaţi.

ParteneriatGalaţi - CahulPremisele bunei funcţiuni a

Euroregiunii sunt create de câţiva ani printr-o foarte bună colaborare între judeţul Galaţi şi raionul Cahul. La sfârşitul lunii ianuarie 2009, o echipă formată din reprezentanţi ai municipiului Galaţi s-a întâlnit cu preşedintele Consiliului Raional Cahul, Gheorghe Vasilachi, şi cu primarul oraşului Cahul, pentru a vizita unităţi sanitare reprezentative ale republicii de peste Prut. Acţiunea a fost fi nanţată de Uniunea Europeană, în cadrul „Programului de Vecinătate România - Republica Moldova PHARE CBC 2006“ (valoare totală 55.000 euro). Din delegaţia gălăţeană au făcut parte

reprezentanţi ai Consiliului Judeţean, Complexului Muzeal de Ştiinţe ale Naturii, Universităţii, Camerei de Comerţ şi Industrie, Centrului Cultural „Dunarea de Jos“.

Un alt proiect, de data aceasta fi nalizat, din cadrul „Programului de Vecinătate PHARE 2006“ este Muzeul Satului, amplasat în Pădurea Gârboavele. Acesta cuprinde patru gospodării tradiţionale din regiunile Galaţi şi Cahul, două fântâni cu roată, respectiv cumpănă, o moară de vânt şi o afumătoare. Grantul acordat de UE a costat peste 300.000 euro, iar investiţia s-a derulat pe parcursul a doi ani. Scopul său a fost realizarea unui schimb etnografi c între cele două regiuni, dar şi crearea unui spaţiu de expunere pentru meşterii tradiţionali. Cofi nanţator a fost Consiliul Judeţului Galaţi, iar la fi nalizarea lucrărilor în noiembrie 2008, muzeul a fost predat Centrului Cultural „Dunărea de Jos“. Din luna decembrie, amplasamentul este deschis publicului gălăţean şi nu numai. Dana STROIA

Eveniment euroregional la Cahul

Primăria Galaţi a inaugurat, marţi, 3 martie, Centrul de zi „Prietenii şcolii“, primul aşezământ social destinat copiilor proveniţi din familii cu venituri modeste.

Potrivit primarului Dumitru Nicolae, în centru sunt deja 25 de copii, dar capacitatea acestuia este de 40 de locuri, urmând ca, în urma unor anchete sociale, să fi e completată şi diferenţa de 15 locuri.

Centrul de zi are o sală pentru pregătirea lecţiilor, una de informatică, o sală de mese şi bucătăria, copiii fi ind aduşi în două schimburi pentru a-şi face lecţiile.

Copiii benefi ciază de o masă caldă, iar în weekend primesc un pachet cu alimente.

Pentru supravegherea şi pregătirea lor există doi instructori, la care se adaugă doi profesori de informatică.

„Amenajarea centrului se datorează atragerii la Galaţi a unui proiect transfrontalier, cu fi nanţare Phare

şi completează gama de servicii comunitare la nivelul municipiului Galaţi. Centrul de zi „Prietenii şcolii“ este un serviciu comunitar în premieră la nivelul municipiului. Dorinţa mea este ca el să fi e extins în toate cartierele municipiului Galaţi. Astfel,

cei mai necăjiţi dintre copii vor avea aceleaşi posibilităţi pentru a învăţa, ca şi colegii lor mai norocoşi, chiar dacă s-au născut într-o familie cu posibilităţi materiale reduse“, a declarat Dumitru Nicolae.

(Sursa: Agerpres)

Centru de zi pentru copiii nevoiaşi

Aproximativ 200 de angajaţi ai combinatului siderurgic ArcelorMittal Galaţi au părăsit platforma siderurgică, alăturându-se celor 900 de salariaţi deja autodisponibilizaţi, după ce au optat pentru schema de plecări voluntare lansată de administraţie.

Cei aproape 200 de siderurgişti şi-au încheiat raporturile de muncă începând cu data de 1 martie şi se adaugă primului lot de 50 de angajaţi, care a părăsit combinatul în decembrie 2008, celor 450 plecaţi pe 15 ianuarie şi altor 400, care s-au autodisponibilizat pe 1 februarie.

Potrivit unor surse sindicale, un nou val de autodisponibilizări se va produce la mijlocul lunii martie, administraţia urmând să selecteze doritorii dintr-o listă de aproape 1.200 de solicitări.

Cei 1.100 de autodisponibilizaţi benefi ciază, în funcţie de vechime şi salariul de bază, de o sumă fi xă cuprinsă între 10.000 şi 25.000 lei, iar pentru o perioadă cuprinsă între şase şi 24 de luni vor primi şi salariul cu toate contribuţiile sociale plătite.

Schema de plecări voluntare este deschisă până pe 31 martie.

Purtătorul de cuvânt al combinatului Dorian Dumitrescu nu a dorit să comenteze noul val de plecări, arătând doar că acestea se fac la cerere, pe baza schemei de plecări voluntare.

Până la lansarea acesteia, combinatul avea aproximativ 13.700 de angajaţi, respectiv jumătate din numărul salariaţilor din anul 2002 când s-a privatizat. (Sursa: Agerpres)

Alţi 200 de angajaţi pleacă de la ArcelorMittal

Brăila-GalaţiBrăila-Galaţi

CMYK

8 SEMNAL

„Tră

ieşt

e bi

ne m

âncâ

nd să

năto

s“„T

răieşt

e bi

ne m

âncâ

nd să

năto

s“

RISO SCOTTI DANUBIO SRLStrada Mărgăritarului, nr. 7, Otopeni, IlfovTel. 021 410 18 82Fax. 021 410 18 83Rezervări restaurant/piscină: 0756/067921Rezervări restaurant/piscină: 0756/067921

Rezervări cazare: 0756/067922Rezervări cazare: 0756/067922

Complex Turistic ELISAComuna Belciugatele, judeţul Călăraşi

Complex Turistic ELISA, Comuna Belciugatele este un adevărat palat al vacanţei creat special pentru a uita de grijile cotidiene şi de a găsi aici locul ideal pentru a te regăsi.

- 2 piscine (copii şi adulţi)

- parcare securizată

- 500 de locuriîn restaurant- 13 camere

duble

Destinaţie de elită, complexul turistic ELISA organizează ceremonii şi oferă posibilitatea clienţilor de a participa la concursuri de pescuit sportiv sau alte forme de agrement.

- laborator propriu,

preparate cu specifi c italian

- preparate româneşti

proaspete şi aromate

Acum câteva zile, în municipiul Galaţi, a avut loc un miting autorizat a mai multor suporteri sportivi, care au dorit să atragă atenţia asupra lipsei de sprijin din partea autorităţilor. Principala lor nemulţumire pornea de la starea deplorabilă a bazelor sportive gălăţene şi de la sumele mici de bani pe care le alocă bugetul cluburilor sportive. Într-un mod surprinzător de paşnic, iubitorii sportului au manifestat pe străzile principale ale Galaţiului cu pancarte purtând numele primarului oraşului sub titulatura generică „Nicolae, trezeşte-te!“. Proaspătul Prefect instalat de Guvern, Claudiu Brânzan, a benefi ciat astfel de prima acţiune de manifest a gălăţenilor şi a primit delegaţia sportivilor ajunsă în dreptul Prefecturii.

Inamicul public numărul unu, primarul Dumitru Nicolae, se apără cu formula „Sunt ultimul om care ar trebui acuzat că nu iubeşte sportul. Din 2000 am construit 7 săli de sport (cu banii Guvernului, adaugăm noi), am reparat Patinoarul şi stadionul Dunărea, lucrez la Baia Comunală şi la o pistă de role şi skate-uri pe faleza inferioară. Consider că sume destul de importante sunt arondate sportului din oraşul nostru, ţinând cont că din 1.000 de scrisori ale petenţilor doar două au tematică sportivă“.

Deşi nu mă număr printre susţinătorii necondiţionaţi ai lui Dumitru Nicolae, de această dată trebuie să fi u de partea primarului. Bazele sportive gălăţene au fost administrate după 1989 de Ministerul Tineretului şi Sportului, prin reprezentantul local Direcţia

Judeţeană pentru Tineret şi Sport. La conducerea glorioasă a acestei instituţii se afl ă de prea multă vreme Fita Lovin. Deşi o sportivă eminentă la timpul său, doamna Fita s-a dovedit o catastrofă în managementul sportului gălăţean. Rând pe rând, bazele sportive s-a degradat din cauza lipsei de reparaţii sau investiţii, iar cluburile au intrat în anonimat, lipsite de fonduri. Cel pe capul căruia au căzut ponoasele acestei lipse de preocupare este tocmai primarul Dumitru Nicolae. La Consiliul Local vin acum cu jalba în proţap toate asociaţiile şi cluburile sportive, cu pretenţii uneori exagerate faţă de performanţele naţionale şi internaţionale. Bugetul municipiului este cel care suportă belelele foştilor conducători de echipe sau a administratorilor lipsiţi de scrupule ale unor săli de antrenament. Guvernul României se chinuie de peste un deceniu să aloce uriaşa suma necesară pentru reabilitarea Sălii Sportului, singura sală polivalentă a Galaţiului, iar lucrările sunt departe de

Iubitorii de sport gălăţeni protesteazătează

fi nalizare. Până la urmă tot gălăţenii suportă din buzunarul propriu greşelile de management ale Direcţiei Judeţene pentru Tineret şi Sport din oraşul nostru.

Primarul Dumitru Nicolae declară că intenţionează să repare şi alte baze sportive degradate, precum bazinul olimpic amplasat deasupra Stadionului Dunărea. Pentru că priveşte lucrarea cu seriozitate, municipalitatea lucrează în acest an la rezolvarea complicatei probleme

a canalizării din zona respectivă, care afectează stabilitatea bazinului respectiv, a Sălii Sportului şi a terenului de antrenamente de la Stadionul Dunărea. Între timp, cluburile gălăţene primesc în continuare bani de la bugetul local, după priorităţile alese de consilierii din Comisia Sport, Cultură şi Învăţământ a Consiliului Local, dintre care unii sunt foşti sportivi.

Dana STROIA