MAGAZINwww.semnal.eu

GRUPUL DE PRESÃ

SEMNALDirector general: Alin RADUDirector marketing: Andreea SFETEA

Semnal deIalomiþa ºiCãlãraºi

Semnalde Galaþi ºi

Brãila

Semnalde Ilfov ºi

GiurgiuTel.: 0243.232.098;Fax: 0343.810.500;

e-mail:redactiasemnal@xnet.ro

redactiasemnal@gmail.com

Fax: Brãila: 0339.810.520;Galaþi: 0336.814.890

e-mail:redactia@semnalonline.ro

Fax ILFOV: 031.810.53.91;GIURGIU: 0346.811.599

e-mail:redactia@semnalonline.ro

Semnalde

Dâmboviþa

Semnalde

Prahova

Semnalde

BuzãuTelefon: 0730.098.430

Fax: 0345.814.411e-mail:

redactia@semnalonline.ro

Telefon: 0730.098.430Fax: 0344.815.794

e-mail:redactia@semnalonline.ro

Telefon: 0730.098.430Fax: 0344.815.794

e-mail:redactia@semnalonline.ro

Departamentul Financiar - contabil

Victoriþa CRISTOCEA- tel. 0762.227.804, 0243.232.098

SLOBOZIA: Mihaela LEÞA - tel. 0721.695.800; 0762.227.781CÃLÃRAªI: Marius TOMIÞÃ - tel. 0762.227.786

Adriana DÃNILÃ - tel. 0727.356.100GIURGIU: Ana Antal - tel. 0762.227.775

BRÃILA ºi GALAÞI: Loredana RADU - tel. 0762.227.788, DanaSTROIA - tel. 0723.780.858

DÂMBOVIÞA: Dumitru PETRUÞ - tel. 0762.227.776PRAHOVA: Nicoleta ANDREI - tel. 0762.227.778

BUZÃU: Carmen SÃVULESCU - tel. 0762.227.795

REDACÞIA

PUBLICAÞII:PUBLICAÞII:PUBLICAÞII:PUBLICAÞII:PUBLICAÞII:SEMNAL DE

IALOMIÞA ªICÃLÃRAªISEMNAL DE

BRÃILA ªI GALAÞISEMNAL DE

ILFOV ªI GIURGIUSEMNAL DE

DÂMBOVIÞASEMNAL DE PRAHOVA

SEMNAL DE BUZÃUSEMNAL MAGAZIN

Corecturã:Simona TOMIÞÃViorica PETCU

Sugestii ºireclamaþii:Tel. 0762.22.77.77

e-mail:alinradu@semnalonline.ro

Grupul dePresã

SEMNAL

EDITOR

Grupul de Presã SEMNAL- SEDIUL CENTRAL:

Slobozia, Casa de Culturã aSindicatelor, bd. Chimiei nr.6,

etaj 1, camera 2, judeþul IalomiþaTel.: 0243.232.098; Fax:

0343.810.500;Web: www.semnal.eu

Cei interesaþi se pot abona lapublicaþia SEMNAL apelând

departamentul Difuzare(persoanã de contact:

Dan CORODI,telefon 0762.227.773

DESIGN ªI GRAFICÃ:MIHAI

MUNTEANU

IT:NICU

SFETEA

membru almembru almembru almembru almembru alPotrivit art. 205, 206 CP,

responsabilitatea juridicã pentruconþinutul articolului aparþine

autorului. De asemenea, în cazul unoragenþii de presã ºi personalitãþi citate,responsabilitatea juridicã le aparþine.

Lucian Avrãmescu

SEMNAL

Am trãit atâtea încât de la o vreme capacitatea mea de a mã mira s-adiminuat pânã la dispariþie. În fond, pe pãmântul acesta, multe suntposibile iar în România totul este posibil. Nu mai repet varza deîntâmplãri sã le zic insolite din aceste zile, unele tragice ºisângeroase, altele doar dramatice. Mã voi opri la o nedumerire deadresare (pânã la urmã, de aceea sunt scriitor), la una lingvisticã. Treiseri la rând în domiciliul meu, prin mijlocirea micului ecran, aupãstruns dezbateri înfocate pe tema asasinului Gorbunov. Zic asasinreferindu-mã la vechile ciuruiri cu gloanþe ale unor cetãþeni ºi nu laultima ispravã de asasinat de la Braºov unde existã dubii dacãGorbunov în persoanã, Gorbunov prin complici ruso-moldoveni saualtcineva a sãvârºit omorurile din stradã. Faptele dovedite, cele vechii-au adus acestui scelerat o condamnare la puºcãrie de 15 ani. Ojudecãtoare bãtãuºã, un procuror ºi niºte doctori au concurat lapunerea în libertate a asasinului înainte de ispãºirea pedepsei pemotiv de gâlci sau de pãienjeniº pe ochi. Dezbaterile lungi alespecialiºtilor criminaliºti, ale gazetarilor, ale altor bãgaþi în discuþie auîntors pe toate feþele cazul. Nu insist. Mã opresc doar la amãnuntulcare a legat ca o piftie lãsatã în frig toate aceste gâlcevuri televizate.„Domnul Gorbunov”, zice o avocatã, s-a bucurat de prezumþia de.....ºi dã-i ºi dã-i. Avocaþii, mã liniºtesc eu la auzul domnirii asasinului,sunt obligaþi la un exerciþiu de politeþe faþã de clienþi. Pentru ei domnulclient rãmâne domn chiar dacã a tocat ºi ambalat în pungi un copil deþâþã sau a înjunghiat de 40 de ori o femeie pe care a violat-o înprealabil. Dar sã zicã „Domnia sa domnul Gorbunov” ºefa de onoare amagistraþilor din România, o femeie altfel inteligentã, m-a lãsat perplex.În instanþe, îmi amintesc eu, parcã era evitatã formula. „InculpatVasilescu” sau, parcã, „Cetãþene Vasilescu” era formula prin carejudecãtorul se adresa celui din boxã. Cum Dumnezeu sã domneºti deo mie de ori într-o emisiune o bestie? Formula a fost repetatã pânã lasãþietate de analiºti, de reporteri de investigaþie, de magistraþi, depoliticieni. Trãim în þara în care agenda zilnicã, formulele ºi reþetele dedistituire sau promovare sunt dictate de „Domnia sa, asasinul!”.Domnul asasin, domnul violator, domnul devalizator de bãnci, domnulºpãgar, domnul ciorditor de portofele sunt oameni ºi au dreptuleuropean ºi universal de a fi respectaþi. Dacã aº îndrãzni pesemne sãurlu la un criminal care a violat o fetiþã de ºase ani ºi apoi a aruncat-oîntr-un tomberon unde ºi-a gãsit sfârºitul „mãi brutã nenorocitã, fiarã,subom, mãi nemernicule”, caz real petrecut parcã la Iaºi, o distinsãdoamnã judecãtor, imperturbabilã ºi planturoasã, m-ar aºeza uºordupã gratii, probabil cu aceeaºi uºurinþã cu care sunt suspendatepedepsele criminalilor din motive cel puþin ridicole.Suntem þara în care totul este posibil. Suntem þara care dã permisii

brutelor condamnate la puºcãrie pe viaþã. Dacã un sadic de 55 de ania fost condamnat la 29 de ani de temniþã nu se cheamã cã econdamnat pe viaþã? Ei bine, la noi este posibil sã întâlneºti acestasasin la cinematograf, mâncând seminþe sau în dormitorul tãu pecare l-a încurcat cu al lui. Sã nu cumva sã faceþi greºeala de a vãadresa criminalului altcum decât cu formula directã „domnule” iar cândîl evocaþi, chiar ºi în singurãtate, nu numai într-un talk show deteleviziune, sã ziceþi musai „domnia sa”.

Domnia sa, asasinul!

Redactor ºef: Mihaela LEÞA

SEMNALSEMNALSEMNALSEMNALSEMNALII DIVERTISMENTDIVERTISMENTDIVERTISMENTDIVERTISMENTDIVERTISMENT

Alexandru Toth

Cugetãri

ªTIAÞI CÃ... ªTIAÞI CÃ... ªTIAÞI CÃ...

- Nu meritã sã plângi pentru nimeni,iar cei care meritã nu te vor face sãplângi. G. J. G. Marquez

- Iubirea orbeºte. ªi exact înmomentul acela femeia profitã.Vincente Garcia

- N-are rost sã-þi faci problemegândindu-te cã o sã mori. Oricumacesta va fi ultimul lucru pe care-l veiface. Hubie Morrison

- Cea mai frumoasã ºi mai profundãtrãire omeneascã este misterul. AlbertEinstein

- ªtiu cã nu ºtiu nimic, ºi nici mãcarasta nu ºtiu. Socrate

- Pentru orice realizare primul paseste curajul. Goethe

- Peºtii se prind cu undiþa, iaroamenii cu vorba. W. Shakespeare

- O cãlãtorie de mii de mile începecu un pas. Laotse

- Piatra de încercare a caracteruluiomenesc este timpul. Menander

- Timpul consumã rodul oricãreiacþiuni care nu-i îndeplinitã îndatã.Pancatantra

- De cele mai multe ori remediul unuilucru neplãcut este amânarea.Somadeva

- Bãtrânului nu-i stã bine nici soldat,nici îndrãgostit. Acestea suntatributele tinereþii. Ovidus

- Felul cum întrebuinþãm timpul liberne trãdeazã caracterul. Plinius

- Socoteºte fiecare zi o viaþã. Seneca- Oricare ar fi durata timpului, ºtiinþa

întrebuinþãrii lui îl va face lung. Seneca- Adesea din cauza deliberãrii dispare

prilejul. Syrus- Un minut de îndoialã face cât o

veºnicie de suferinþã. Balzac- Pierderea vremii bune este maica

ºi sãmânþa vremii rele. Cantemir- Zãbava aduce pierdere, amânarea,

pericol. Erasmus- A alege momentul înseamnã a

câºtiga timp. Francis Bacon- Cei care îºi întrebuinþeazã rãu timpul

sunt cei dintâi care se plâng descurtimea lui. La Bruyere

Armata din teracotã, apreciatã drept cea de-a 8-a minune alumii, a fost descoperitã, din întâmplare, în 1974, când câþivaþãrani chinezi au fãcut o descoperire uluitoare. Prãbuºiþi într-untunel subteran, au gãsit o armatã întreagã, dotatã cu arcuri ºisãbii. 8.000 de soldaþi din lut ars, fiecare de 1,80 metri înãlþime ºicu o greutate de circa o jumãtate de tonã.

Arheologii au observat cã forma feþei soldaþilor corespunde cudoar zece caractere din alfabetul chinez, acesta fiind compus din10.516 ideograme. Ordinea în care au fost aranjaþi rãzboinicii,expresiile lor faciale, chiar ºi numãrul zalelor din armurã au osemnificaþie anume, care poate fi descifratã numai de cunoscãtoriicodului secret.

Potrivit cercetãtorului francez Maurice Cotterell, autor al maimultor studii despre civilizaþii dispãrute, aceste caractere au fostfolosite de împãratul chinez pentru a transmite un mesaj importantcare are legãturã cu eforturile omenirii de a descoperi caleailuminãrii. Unul dintre caracterele identificate s-ar traduce prin„priveºte cu atenþie”, altul semnificã un tunel, coridor acoperit saupasaj de trecere, iar al treilea înseamnã soare. Primul rând derãzboinici studiat de Cotterell a furnizat urmãtorul mesaj: „Priveºtecu atenþie la rãzboinicii din tunelurile acoperite. Citeºte înþelesulcaracterelor în mod diferit, foloseºte-þi mintea pentru a înþelegepovestea care se întinde de la începuturile lumii ºi pânã acum, opoveste despre Soare ºi zei“.

Povestea armatei de teracotã începe în anul 259 î.Hr., cândtânãrul împãrat Shi Huangdi, fondatorul Marelui Zid chinezesc,accede pe tronul dinastiei Qin, la vârsta de 13 ani. Obsedat demoarte, împãratul ordonã ridicarea unui uriaº mausoleu, unde

Mesaj de adio sau capriciu al unui împãrat chinez?avea sã fie depus corpul sãu dupã trecerea în nefiinþã. Potrivitlegendelor, el a ordonat ca trupul sã-i fie îmbrãcat într-un înveliº dejad încrustat în aur, ºi sã fie pãzit de o armatã eternã.

Împãratul Shihuangdi a ordonat construirea mausoleului imediatdupã ce a reunificat întreaga Chinã. El a recrutat peste zece mii delocuitori sã continue lucrãrile, ce au durat în total 37 de ani pânã lamoartea împãratului. Potrivit arhivelor istorice, mormântul a fostsãpat sub un izvor. Apoi a fost consolidat cu bronz. În interior s-auconstruit multe palate, turnuri ºi clãdiri ºi au fost puse numeroaseobiecte preþioase de artã. În anul 210 î.e.n. împãratul Shihuangdi amurit în localitatea Pingtai. Dupã douã luni de la moartea sa, corpulneînsufleþit a fost transportat în capitalã ºi a fost organizatã oceremonie funerarã.

Întregul complex, mai degrabã un oraº subteran, era construitsub forma unui dragon, pe o suprafaþã de aproximativ 260 dekilometri pãtraþi. Mausoleul în care se aflã trupul împãratului este opiramidã din pãmânt, cu înãlþimea de 76 de metri, înconjuratã dedouã ziduri. La circa un kilometru distanþã de cele douã ziduri seaflã cele patru cavitãþi unde stau de strajã cei peste 8.000 derãzboinici de teracotã. Armata este dispusã de-a lungul a 11 culoareparalele, având aproximativ 200 metri lungime ºi trei metri lãþime,iar rãzboinicii sunt plasaþi într-o ordine de luptã foarte exactã. Iniþialpictaþi cu nuanþe de galben, roºu ºi verde, rãzboinicii au mai pãstratpânã în prezent doar câteva urme vagi de pigmenþi. unii dintre eipoartã arcuri adevãrate, iar generalii au sãbii strãlucitoare. Sãbiidespre care se spune ca, la rândul lor, ascund mesaje încãrcatede un mister încã de nepãtruns.

Rãzboinicii au fost realizaþi din teracotã, pentru cã permitea

modelarea lor în mãrime naturalã. Întâi era fãcut corpul, apoi capulºi la sfârºit braþele. Corpului, gol pe dinãuntru, îi erau ataºatemâinile ºi picioarele. Atât timp cât lutul era încã moale, erau sculptatedetalii, precum faþa ºi hainele.

Alte piese, precum barba, urechile sau armura erau modelateseparat ºi adãugate mai târziu. Întreaga statuie, odatã terminatã,era arsã ºi apoi coloratã cu vopsele vegetale. În întreaga armatãnu existã doi rãzboinici la fel. Teoriile cu privire la aceste deosebirisunt împãrþite în douã categorii. Primii insistã cã figurile din lut sebazeazã chiar pe soldaþii din armata lui Qin Shi Huang, în timp ceo altã categorie considerã cã rãzboinicii sunt rodul imaginaþieicelor ce i-au creat.

Datoritã valorii istorice deosebite, în 1987, mausoleulQinshihuangdi ºi armata sa din teracotã au fost declarate deUNESCO patrimoniu cultural universal.

- Þi-am citit lucrarea de control. Foarte bunã, dar e identicã cu cea acolegului tãu de bancã. Ce concluzie pot sã trag de aici? întreabã profesorul.

- … (continuarea glumei o veþi afla citind în ordine cuvintele de pe celedouã laturi marcate ale careului).

ORIZONTAL: 2) Femeia indicatã – În locul acela 3) Lovit la hochei– Mureºul ºoferilor – Albã ca zãpada 4) A rãmâne fãrã voce – Posezi 5)Sterilizat – Alina Teoader 6) Vestã de la þarã – ªtire 7) Pãrinþi alintaþi –Þeavã goalã 8) A scoate din sãrite – Simbolul femeii 9) Fãrã lipsuri – Metalargintiu 10) Era ars pe rug – Femeia lui Adam.

VERTICAL: 1) Aptitudine 2) Înmagazineazã energie electricã 3)Sentiment de încredere 4) Ofertã simplã – Fãcut fãrã vorbe 5) Poveste cuzei – A trece prin foc ºi apã 6) Lipsit de curaj – A apãrea – Arma albinelor 7)Miez de nucã! – Fire textile – În orice sens! 8) Atomi cu sarcinã – Prezentela ONU 9) Mai multe doamne – Carte mare – În tavã!

LUCRARE DE CONTROL

IIISEMNALSEMNALSEMNALSEMNALSEMNAL

Peºti

Leu

Fecioarã

Scorpion

Sãgetãtor

Vãrsãtor

Rac Capricorn

Gemeni

Berbec Balanþã

Taur

HOROSCOP HOROSCOP HOROSCOP

DIVERTISMENTDIVERTISMENTDIVERTISMENTDIVERTISMENTDIVERTISMENT

Bancuri Bancuri Bancuri Bancuri Bancuri Bancuri* Un soþ citeºte ziarul ºi dã peste un studiu care susþine

cã femeile folosesc mai multe cuvinte decât bãrbaþii.Conform studiului, bãrbaþii folosesc în jur de 15.000 decuvinte pe zi, în timp ce femeile folosesc 30.000. Extrem dedornic sã-i dovedeascã soþiei sale cã avusese dreptate întot acest timp când o acuzase cã vorbeºte prea mult, i-aarãtat rezultatele studiului. Soþia a stat puþin pe gânduri,dupã care i-a spus soþului ei:

- Asta-i pentru cã trebuie sã repetãm orice spunem.- Ce zici?

* Un bãrbat merge la psihiatru:- Doctore, soþia mea e infidelã. În fiecare searã merge la

barul pescarilor ºi agaþã bãrbaþi. Chiar mai rãu, se culcã cuoricine o acceptã! Înnebunesc! Ce crezi cã ar trebui sãfac?

Doctorul rãspunde:- Relaxeazã-te, respirã adânc ºi încearcã sã te calmezi.

Acum spune-mi, unde mai precis e barul acesta?

* Un reporter englez voia sã ia un interviu în Maramureº.Dupã ce se strãduieºte sã înveþe limba românã cu accentuldin zona respectivã, se hotãrãºte sã plece. Când ajunge înRomânia, vede la marginea unui drum prãfuit, de þarã, unþãran care cosea iarba. Atunci îl întreabã:

- Ce faci mãi, bãdiþã, mã?Nimic.-Ce faci mãi, bãdiþã, mã, tu coseºti, mã?NIMIC !-Da’, mã, bãdiþã, mã, tu no-i auzit mã, ce te-ntrebai, mã?

Coseºti, mã?La care þãranul:-YOU HAVE AN OBESSION, MAN!

* - Alinuþa, te-ai spãlat astãzi pe dinþi?!- Nu, tatã!- Dar ai cui sunt dinþii de pe jos?

* - Cine a trecut peste nenorocitul ãsta? întreabã poliþaiul.

-Nimeni, domnule poliþai, toþi trei eram pe bancheta dinspate.

* Doctorul îi spune asistentei:- Fã-i lui Bulã formele de externare.- Dar cum se poate domnule doctor? Pânã ieri susþinea

cã este ministru de externe.- Da, dar azi mi-a spus cã ºi-a dat demisia.

* Când sã se aºeze în pat, canibalul începe sã cugete:oare de ce trãim noi pe lumea asta? Ce am fãcut noi sãmeritãm asta?

-Taci din gurã, dragule, zise soþia lui...... þi-am zis sã numai mãnânci intelectuali la cinã!!!

* - Tãt nu putem dormi noaptea ºi mi-o zâs dom’ doftor sãînchid ochii ºi sã mã apuc sã-mi numãr oile pânã adorm.

- ªi-o mãrs?- Apoi, stai sã vezi! M-am apucat sã le numãr ºi mi-o perit

tot somnul când am bãgat dã samã cã-mi lipsãsc douã…

* - Unde te duci aºa de dimineaþã cu bicicleta, bunico?- La cimitir, la bunicul.- ªi bicicleta cine o mai aduce înapoi?

Perle ale elevilor- Doi hoþi, în ziua de 15 noiembrie, au jupuit o casã de

bani.- În Australia se cultivã... cicatrice.- Orezul ca sã-l putem mânca trebuie mai întâi decoltat.- Apologia la care ajunge creaþia lui Sadoveanu este

romanul „Fraþii Jderi”.- Anul cu 366 de zile se numeºte an biseptol.- Un arbore pe ramurile cãruia sunt agãþaþi strãmoºii ºi

pãrinþii dinastiilor europene se numeºte arboreginecologic.

- Faþã de acizi, aluminiul se comportã ca redactor.- Oamenii numesc ierburile mãrunte din America de Nord

perie, iar pe cele din America de Sud, pempers.

- Familie de cuvinte: magnetofon, telefon, microfon... sifon.- Zbirii care au exterminat cadavrul mortului au descoperit

la el o scrisoare.- La noi în cartier a fost ºi anul trecut o mare epilepsie de

gripã.- Un punct se adaugã prin oficiu.- Iluminismul este un curent care apare în epoca

desfrânãrii feudalismului.- Oasele piciorului sunt tibia ºi pirineii.- Apa portabilã este bunã de bãut.- Conþinutul este simplu, foarte bogat, apar imagini papile

ºi ductile.- Cordonatele geografice sunt doar douã: atitudinea ºi

longevitudinea.- Albinele sunt insecte din clasa elicopterelor.- În limba românã existã ºi substantive detective de numãr

ºi gen.- Nu ne înþelegem pentru cã între noi sunt prea multe

contraverse.

* Soþia pleacã în interes de serviciu. Soþul îl scoalã pecopilaº de dimineaþã, îi face masa de dimineaþã ºi îl ia demânã sã îl ducã la grãdiniþã.

La grãdiniþã educatoarea îi spune cã acest copil îi estenecunoscut. Îl duce la o a doua grãdiniþã ºi la a treia. Cândies de la a patra grãdiniþã, copilul îi spune:

- Tãticule, încã o grãdiniþã ºi eu astãzi chiar cã întârzii laºcoalã...

* - Bulã, câte porunci existã? întreba profesorul.- Zece, domnule profesor.- ªi ce se întâmplã dacã nu respecþi una dintre ele?- Rãmân nouã...

* - Cum te numeºti? întreabã medicul.- Popopa Mamamarin.- Eºti bâlbâit?- Nu. Tata era bâlbâit, iar ãla care mi-a scris certificatul

era un cretin.

În sãptãmâna care urmeazã,Berbecii vor avea parte de multeprovocãri care le vor alungaplictiseala. În dragoste, partenerul îiva surprinde cu imaginaþia sa ºi cu

tot felul de cadouri. La job, o situaþie dificilã le vada ocazia sã iasã în evidenþã ºi sã-ºidemonstreze profesionalismul. Iar în ceea cepriveºte banii - îi vor scoate ºi din piatrã seacã.Aceste valuri de noroc nu dureazã mult, aºa cãtrebuie sã profite acum de situaþie. Avantajeleobþinute acum le pot þine de cald pentru multãvreme.

Spre sfârºitul sãptãmânii, se pot aºtepta lao vizitã mai puþin plãcutã ºi la niºte conflictelegate de bani.

Taurii vor avea o sãptãmânã destulde norocoasã, pentru cã vor vedea

cum, încet-încet, planurile lor începsã prindã contur. Din punct devedere profesional, e o perioadã

bunã pentru cei nehotãrâþi, sau la început decarierã. Aceºtia vor primi rãspunsurile de careaveau nevoie pentru a lua deciziile corecte. Îndragoste, totul ar fi cum nu se poate mai bine,dacã nu ar avea ei grijã sã fie rãu: niºte crize degelozie ºi niºte bãnuieli nefondate le tulburãrelaþia. Ar fi indicat sã se abþinã de la acuzaþii,dacã nu au dovezi, altfel riscã sã-ºi punãpartenerul pe fugã.

Li se va ivi ocazia unei cãlãtorii foarteavantajoase în scop de afaceri.

Puþinã grijã pentru ei ºi foartemultã grijã pentru cei din jur. Camaºa va arãta sãptãmâna Gemenilor.Din pãcate, aceastã grijã nu se vatraduce prin acte caritabile, ci prin

indiscreþii, insistenþe ºi o nevoie acutã de a bârfi.Se recomandã mai multã moderaþie, pentru cãîºi pot aprinde paie-n cap, mai ales dacã îºibârfesc superiorii. În plus, dacã nu sunt maiatenþi la ceea ce fac la serviciu, se pot alege cuniºte observaþii penibile. Cu banii vor sta biniºor,datoritã unor economii, dar vor ceda tentaþieide a-ºi cumpãra ceva scump la sfârºitulsãptãmânii.

În dragoste, partenerul le oferã niºtemomente foarte fierbinþi.

Pentru Raci , începutulsãptãmânii aduce o cãlãtoriedestul de lungã ºi p l inã de

peripeþii. Trebuie sã fie foarte atenþila felul în care îºi organizeazã

activitãþile ºi, în special, sã evite întârzierilede orice fel. Profesional, nu vor avea cineºtie ce randament, pentru cã le va sta gândulla distracþie. Iar ocaziile de evadare nu vorl ipsi, mai ales cã partenerul de cupluplãnuieºte o mini-vacanþã romanticã. Situaþiasentimentalã este stabilã ºi le va prinde foartebine o perioadã de armonie ºi confortemoþional.

Vor avea parte de ceva mai mulþi bani ºiîºi vor putea permite un mic rãsfãþ.

Se spune cã toþi Leii sunt posesivi,chiar dacã nu o aratã. Ei bine, deaceastã datã ei vor fi obiectulposesivitãþii partenerului de viaþã.

Orice poate fi un motiv: o privire, unzâmbet, o hainã mai elegantã. Certurile în cupluvor fi la ordinea zilei, dacã Leii nu vor ºti sã-ifacã partenerului un duº rece. Sub aspectprofesional, pot sta mai liniºtiþi: eforturile lor suntremarcate ºi recunoscute public. Nici banii nuvor lipsi, dar vor fi destinaþi unor cheltuieliurgente, sau acoperirii unor datorii. Chiar dacãau multe pe cap, e bine sã nu-ºi uite prietenii,pentru cã cineva din anturaj le va cere niºtesfaturi.

Spre sfârºitul sãptãmânii, vor primi uncadou-surprizã.

Fecioarele vor realiza cã nu costãnimic sã fii amabil ºi vor fi deosebit decomunicative ºi sãritoare în aceastãperioadã. Aceastã atitudine le vaaduce multe avantaje, mai ales la

serviciu, unde li se vor deschide niºte uºi cãtrepromovare. În dragoste însã, deºi li se va arãta cãsunt iubite, vor gãsi noi ºi noi motive denemulþumire, spre disperarea partenerului de cuplu.Fecioarele singure nu trebuie sã caute în jur, pentrucã vor fie ele cãutate ºi curtate. Nu vor sta delocrãu nici cu banii, pentru cã încep sã aparã roadeleeforturilor din urmã, trebuie doar sã aibã puþinãgrijã la shopping ºi sã nu risipeascã totul pe fleacuri.

Primesc o informaþie preþioasã legatã de onouã oportunitate profesionalã.

Pentru Balanþe urmeazã o sãptãmânãcu multã muncã ºi mult stres, aparentfãrã rost. Nu trebuie sã se eschivezede la responsabilitãþile lor, pentru cãcineva stã cu ochii pe ele ºi jobul lor

poate fi în pericol. La fel, mare atenþie cu banii,pentru cã existã riscul pierderii lor. De fapt,Balanþele vor avea probleme de concentrare toatãsãptãmâna ºi acest lucru le poate aduce necazuri.În dragoste, partenerul le va cere tot mai multedovezi de iubire ºi aceastã insistenþã va deveniobositoare. Balanþele singure nu vor avea preamult noroc în zilele care urmeazã, aºa cã ar fi binesã se concentreze asupra altor probleme.

La sfârºitul perioadei vor primi niºte veºtibune legate de un proiect profesional.

Sãptãmâna Scorpionilor începefrumos, cu o dovadã de iubire din

partea partenerului. Dacã aveauîndoieli în privinþa relaþiei lor, acumau confirmarea cã au ales bine.

Scorpionii singuri vor avea mult succes la flirturiºi chiar pot pune ochii pe cineva în vederea uneirelaþii serioase.

Sub aspect profesional, lucrurile se miºcã încetºi sigur. Nu vor avea parte chiar în aceastãperioadã de schimbarea la care visau, dar îºivor face relaþiile necesare unei evoluþii în carierã.Li se mai iau de pe cap o parte din grijilefinanciare ºi situaþia se stabilizeazã.

Vor primi un ajutor neaºteptat, cel maiprobabil din partea unei persoane dinstrãinãtate.

Dragoste, dragoste ºi iar dragoste.Cam cu asta se vor ocupã nativii dinSãgetãtor sãptãmâna asta. Dacãsunt singuri, vor ieºi la vânãtoare ºiîºi vor pune tot farmecul personal la

bãtaie. Dacã sunt deja într-o relaþie, vor face totposibilul sã-i arate partenerului cât de serioase suntsentimentele lor. Aceastã preocupare pentruproblemele inimii le va îndepãrta, din pãcate, atenþiade la problemele buzunarului: cheltuielile seacumuleazã ºi, dacã nu fac niºte economii, vor finevoiþi sã se împrumute. Profesional, vor aveaºansa unei promovãri, trebuie doar sã fie mai atenþila ceea ce se întâmplã ºi se discutã în jurul lor.

În weekend îi aºteaptã o surprizã foarteplãcutã legatã de vizita cuiva drag.

Pentru Capricorni sãptãmânaîncepe cu o alarmã falsã legatã deo problemã de sãnãtate. În scurttimp vor putea rãsufla uºuraþi, darnu pentru multã vreme: începestresul la job. Vor fi copleºiþi de

sarcini profesionale cãrora le vor face faþã cugreu. Trebuie, totuºi, sã facã un efort ºi sã ducãlucrurile la bun sfârºit, pentru cã de rezultatulacestui efort poate depinde o mãrire de salariusubstanþialã. Deocamdatã însã trebuie sã fie maizgârciþi cu banii, pentru cã ºi astrele vor fi camzgârcite cu ei la acest capitol. În dragoste, ar ficazul sã-ºi arate mai mult aprecierea faþã departener.

O scurtã ceartã pasionalã le va revigorarelaþia.

Sãptãmâna Vãrsãtorilor începe cucâteva veºti proaste în legãturã cuo cãlãtorie. Poate cã nu vor aveadestul timp, sau vremea nu estede partea lor, cert e cã acest

inconvenient le va strica total buna-dispoziþie.Niºte reproºuri fãcute de partenerul de cupluvin parcã sã punã gaz pe foc, iar natura sensibilãa nativilor nu reacþioneazã prea bine la astfel desituaþii. Lucrurile stau ceva mai roz pe planfinanciar, pentru cã vor avea ocazia sãachiziþioneze niºte lucruri valoroase la un preþfoarte bun. Din pãcate, nu se vor concentra preabine la job ºi acest lucru va fi observat desuperiori.

Sãptãmâna se încheie cu o micã petrecerela care vor mai uita de griji.

Norocul este de partea Peºtilorîn perioada care urmeazã,pentru cã veºtile bune vor veni

una dupa alta. Sunt favorizaþi maiales cei care aºteaptã rãspunsuri

legate de cãlãtorii, interviuri, promovãri. Laînceputul sãptãmânii vor primi un semn de laun prieten care pãrea cã i-a uitat. În dragoste,Peºtii cuplaþi vor avea ocazia unei scurteevadãri împreunã cu partenerul. Pentru ceisinguri, dragostea se leagã mult de aspectulprofesional: vor cunoaºte pe cineva la serviciusau într-o cãlãtorie de afaceri. Atenþie mare laritmul cheltuielilor, pentru cã tentaþiile vor finumeroase ºi banii puþini.

O persoanã influentã le face o favoare.

IV SEMNALSEMNALSEMNALSEMNALSEMNALUTILUTILUTILUTILUTIL

Multe plante purificã aerul din locuinþe, curãþând noxeledin mediul nostru de locuit, oferindu-ne în schimb oxigenulde care avem nevoie ºi ajutându-ne sã respirãm un aermai sãnãtos.

Lipsa de aer curat determinã efecte dintre cele maineplãcute asupra organismului uman: dureri de cap, iritaþiiale ochilor, nasului sau gâtului, piele deshidratatã,senzaþie de greaþã, stare de somnolenþã, dificultãþi deconcentrare, alergii. În schimb, studiile recente audemonstrat cã un aport sporit de oxigen creºte simþitorperformanþele creierului.

Astfel, plantele de apartament pot absorbi acumulareade substanþe poluante, nocive, care se acumuleazã înspaþiile închise vrem, nu vrem: emisii din detergenþi,vopsele, lacuri, adezivi, haine, calculatoare, aparateelectrocasnice, mobilã, covoare, odorizante, fumul deþigarã, reziduurile emanate prin arderea gazului-metan.

Astfel, cactuºii preferã substanþele degajate decalculatoare, televizoare, aparate electrocasnice.Filodendronul gigant umezeºte atmosfera uscatã ºiabsoarbe poluanþii din piesele decorative. Este excelentpentru o camerã proaspãt vãruitã sau mobilatã.

Palmierul, cu gradul sãu ridicat de transpiraþie, luptãîmpotriva aerului uscat. Este un aliat împotriva benzenuluiºi a formaldehidei.

Aspidistra, care se mai numeºte ºi „planta de fier“,eliminã toxinele provenite de la þigãri sau gaz. Este bunãpentru camerele întunecate.

S-a constatat cã banala ferigã îndepãrteazã cel maieficient substanþele poluante din atmosferã, în specialformaldehidele ºi, în plus, creºte gradul de umiditate dinîncãpere.

Aglaonema este o plantã excelentã pentru purificareaaerului din spaþiul interior. Aceastã plantã rezistã foartebine la semi-umbrã, necesitând locuri luminoase dar fãrãînsorire directã.

Aloe Vera este o plantã foarte suculentã, conþinând 95%apã. În ceea ce priveºte proprietãþile de purificare aleaerului, Aloe este foarte eficientã în îndepãrtarea aldehideiformice în concentraþii scãzute. Planta pãianjen necesitã

Plantele, alãturi de noi în combatereastresului cotidian

luminozitate, dar trebuie feritã de luminã directã.Chlorophytum, numitã ºi planta-pãianjen, este foarte

eficace. În câteva zile absoarbe 90% din formaldehide ºimonoxid de carbon. Planta pãianjen este printre primeletrei plante de interior ce sunt cunoscute pentru eficienþalor în îndepãrtarea aldehidei formice din aer.

Dieffenbachia preferã locurile parþial umbrite ºi unpãmânt uºor drenabil, însã trebuie sã fie udatã în modregulat atunci când este în plinã creºtere.Pe lângã efectelede purificare ale aerului, Dieffenbachia este cunoscutãºi pentru efectele sale toxice.Dacã este ingeratã, poateprovoca probleme de vorbire, ce pot sã dureze maimulte zile.

Iedera este cea mai bunã împotriva fumului de þigarã.Trebuie udatã în mod regulat, însã mai puþin pe timpuliernii. Este cunoscutã pentru proprietãþile sale depurificare a aerului, îndepãrtând aldehida formicã foarteuºor. Trebuie sã fie plasatã lângã o fereastrã ce eorientatã spre nord sau într-un loc în care poatebeneficia de luminã filtratã.

Filodendronul preferã camerele calde, cu umiditatecrescutã ºi locurile luminoase, dar fãrã luminã directã,tolerând bine ºi semiumbra. S-a dovedit cã este ceamai eficientã plantã pentru îndepãrtarea aldehideiformice în concentraþii ridicate.

Ciclama sãlbaticã, hibiscusul, caperul, ananasuldecorativ, bougainvillele, condurul doamnei - sunt floricu o energie deosebitã, care ne induc idei noi ºi neajutã sã depãºim tiparul convenþional al gândirii.Ciclama sãlbaticã are calitatea de a calmatemperamentele agitate ºi aduce o atmosferã liniºtitãîn camerã, invitând la înþelegere ºi relaxare.

Amaryllis este cel mai bun remediu împotrivastresului. Acelaºi efect îl au ºi crotonul, crinul verde,pãrul Maicii Domnului. Iedera de camerã, conduruldoamnei ºi pãrul Maicii Domnului - mãresc ºiîncrederea în forþele proprii ºi purificã aerul din camerã,eliminând toxinele, în special fumul de þigarã.

Cala de interior, iasomia, bracteea ºi trandafirulpitic influenþeazã centrii emoþionali ºi ne echilibreazã.

Lipsa de energie dispare ca prin minune, iar Gerbera ºicrizantema sunt foarte eficiente în îndepãrtareabenzenului, un cunoscut cancerigen.

Acestea sunt doar câteva dintre plantele care ne ajutãsã ne destindem, sã ne relaxãm mai uºor dupã agitaþia ºioboseala acumulate pe parcursul unei zile de muncã,devenind mult mai calmi ºi mai rezistenþi la stresul cotidian.

Focile sunt mamifere adaptate foarte bine vieþii în apã, unde îºi petrec o bunã parte din timpºi de unde îºi procurã hrana de bazã: peºtele. Pe þãrm ºi pe gheaþã iese rar: sã se odihneascãºi sã-ºi hrãneascã puii. Pe cât de bine înoatã în apã, pe atât de greu se târãºte pe stânci saupe gheþurile plutitoare.

Foca este un animal mare, cu o masã medie de 500-600 kg, ºi formã hidrodinamicã. Capulfocii, aproaperotund, are botscurt, buzecãrnoase, mustãþidese ºi lungi cucare pipãie. Ochiisunt mari, blânzi, iarurechile, lipite depavilioane. Cândfoca se cufundã înapã, nãrile ºiorificiile urechilorse închid.P i c i o a r e l eanterioare sunttransformate înadevãrate lopeþiînotãtoare. Ele suntscurte, îndreptatelateral, cu degeteînvelite în piele, dincare ies numaighearele bineascuþite. Picioareleposterioare se aflãînapoia corpului,lângã coada scurtãcu care sunt unite,formând un fel delopatã verticalã,care serveºte dreptcârmã.

Pinidele (focile) sunt rãspândite în toate mãrile Terrei, mai ales în emisfera nordicã. Au dinþiiasemãnãtori ca ai câinelui, dar nu au carnasiere. Aceasta respirã prin plãmâni, ca animalelede pe uscat. Ea se ridicã, din când în când, la suprafaþa apei pentru a respira.

Cea mai des întâlnitã este foca obiºnuitã (sau comunã), denumitã ºi câine de mare, caretrãieºte în apele reci ale zonelor arctice. Culoarea ei variazã de la negru cu pete albe pânãla diferite nuanþe de gri. Aceastã focã îºi petrece o bunã parte din timp în apa oceanului, undeface scufundãri pânã la 100 de metri adâncime pentru a gãsi crabi ºi creveþi, cu care sehrãneºte cu mare plãcere, alãturi de peºte, care constituie totuºi alimentaþia sa de bazã. Focaobiºnuitã poate rãmâne sub apã o jumãtate de orã, dar apoi trebuie sã iasã la suprafaþãpentru a respira. Acest timp nu constituie totuºi un record pentru foci, alte specii putândrezista chiar mai multã vreme sub apã. Atunci când iese la suprafaþã, nu are nevoie decât decâteva secunde pentru a respira aer proaspãt.

Pentru a comunica între ele sub apã, focile emit niºte sunete ciudate, ascuþite, asemãnãtoareoarecum cu cele scoase de delfini.

Foca gri este înruditã cu câinele de mare. Ea este foarte rezistentã la clima asprã a gheþurilorveºnice din Nord. Puii ei se nasc în timpul iernii, direct pe banchiza de gheaþã. Din cauzagerului, mulþi dintre ei mor imediat dupã naºtere. Când sunt în primejdie, aceste foci scot niºtesunete specifice, ºi poate de aceea au fost denumite ºi lupi de mare.

O altã rasã întâlnitã în regiunile boreale este cea a focilor cu blanã. Ele migreazã toamnaspre sud, strãbãtând distanþe mari, iar primãvara revin în Marea Bering, unde, pe þãrmurileinsulelor de aici, se nasc puii de focã.

Din aceeaºi familie fac parte foca de Groenlanda focile cu mustãþi (denumite ºi foci cubarbã. Ele trãiesc numai în emisfera nordicã ºi au o culoare gri-gãlbuie ºi se hrãnesc, spredeosebire de majoritatea focilor, mai mult cu nevertebrate decât cu peºte.

Cea mai agresivã dintre toate rasele speciei de foci este foca-leopard, sau leopardul demare. Acesta este un prãdãtor zvelt ºi agil, vânând nu doar diverºi peºti, ci ºi pinguini sauchiar alte foci mai mici. Este numit leopard de mare atât datoritã ferocitãþii sale, cât ºi aspectului- are pielea de culoare gri-gãlbuie, acoperitã cu pete de diferite marimi. Unele varietãþi deleopard de mare au pielea gri-argintie, cu pete. Dinþii sãi sunt extrem de ascuþiþi ºi puternici,adaptaþi pentru a sfâºia prada. Aceastã rasã de focã este rãspânditã în insulele din jurulcontinentului antarctic, cât ºi pe þãrmurile propriu-zise ale acestuia. Un leopard de mareobiºnuit mãsoarã aproximativ trei metri ºi jumãtate lungime. Trãieºte de obicei singuratic; deºiapa este mediul sãu preferat de pradã, poate sã vâneze ºi pe uscat, mai precis pe zãpadã,servindu-se de înotãtoarele din faþã pentru a aluneca mai rapid în urmãrirea pinguinilor.

Toate rasele de foci pot fi considerate rãpitoare, însã unele sunt inofensive. Aºa, de pildã,focile cu urechi, care se comportã foarte bine în captivitate, fiind preferate pentru dresura încircuri ºi în delfinarii.

Focile, o specie pe cale de dispariþie

VSEMNALSEMNALSEMNALSEMNALSEMNAL HOME & DECOHOME & DECOHOME & DECOHOME & DECOHOME & DECO

Prelucrarea manualã a fierului, una dintrecele mai vechi îndeletniciri, a fostdintotdeauna o îmbinare a utilului cu arta,fierul forjat, folosit ca element decorativ, dândo notã de eleganþã ºi de rezistenþã amenajãrii.Material dur, fierul forjat poate lua prin

prelucrare forme diferite, rezultând obiecte cusiluete fine, graþioase dar în acelaºi timptrainice ºi stabile. Utilizat de obicei pentrurealizarea de balustrade ºi grilaje (datoritãrezistenþei sale), fierul forjat, lucrat cumãiestrie, se poate transforma ºi în piese demobilier cu design inedit. De la mici piese demobilier ºi accesorii (scaune, mãsuþe, oglinzi,cuiere, poliþe etc), pânã la construcþiicomplexe precum: paturi, biblioteci, canapele,balustrade pentru scãri sau garduri, orice se

Fierul forjat, din nou la modã!poate realiza din fier forjat.Gama de modele existente pe piaþã este

foarte variatã ºi originalã, existând în acelaºitimp ºi posibilitatea realizãrii de piese lacomandã, dupã schiþe ºi proiecte proprii. Înfuncþie de spaþiul pe care îl aveþi la dispoziþie

ºi de stilul amenajãrii, puteþiopta pentru piese personalizate,realizate la dimensiunile dorite.Existã modele simple sau

lucrãri elaborate, înfrumuseþatecu ornamente tradiþionale sauelemente geometrice diverse.Profilele sunt forjate la cald ºi

bãtute manual, ornate cu voluteample cu capete sub formã defrunze,lãncii,melci, baretorsionate,imitaþii descoarþãsau cunervuriimprimateprindãltuire.Finisajul

poate firealizat dinbronz,cupruvechi, cuaspectantichizatsau negruceruit.Piesele

de mobilierdin fier

forjat pot fi realizate încombinaþie cu diferitealte materiale: sticlã(matã, transparentã saupictatã), lemn natur,piele naturalã etc.Ornamentalã ºi

expresivã, o piesã sauun ansamblu din fierforjat introduce atât înspaþiile interioare cât ºi

în celeexterioareo notã deconfort ºisiguranþã,iar dacãestedepãºitun anumitpragestetic,poateînnobilaedificiul,contribuindlaaccentuareaviziuniiarhitecturale.Obiectele

decorativedin fier

forjat se adreseazã atât amenajãrilorinterioarelor, cât ºi exterioarelor, iar obiectelemetalice ornamentale îmbinã caracterul dur alprodusului cu nuanþe, culori sau aranjamentecare emanã cãldurã ºi apropiere.Avantajul fierului este cã se poate adapta

prin formã, culoare sau desen oricãrui spaþiu,fie el modern sau clasic, fie casã sau barDeºi fierul forjat este un material destul de

dur ºi unii îl considerã chiar rece, sepotriveºte foarte bine cu lemnul masiv,vitraliile sau mozaicul. De exemplu,combinaþia între un scaun de fier forjat ºi opodea cu dale mari de piatrã poate aminti destilul unei vile spaniole.Cu toate acestea, frumuseþea unor elemente

fãcute din fier forjat nu pare niciodatãdemodatã, ba dimpotrivã, introduce o notã deexclusiv în orice tip de interior.Acest material este indicat în spaþiile

interioare, dar mai ales în cele exterioare. Elpoate lua diverse forme, oferind modele unice.Pentru ca aceastã culoare a fierului sã nuparã prea rece, se poate combina cu diversealte piese (cum ar fi pernele, în cazul uneicanapele), sau se poate vopsi în diferiteculori.Ce poate fi mai romantic decât un pat cu

tãblie ornamentalã din fier forjat, prevãzut cubaldachin ºi cu un voal vaporos? Iar pentruca atmosfera sã fie intimã ºi misterioasã,aºazã ici-colo lumânãrele parfumate însuporturi din fier forjat ºi obiecte decorative înacelaºi ton.ªi în cazul în care îþi doreºti pentru locuinþa

ta un ambient de inspiraþie rusticã saumediteraneanã, te poþi orienta tot cãtre fierforjat, cu un succes garantat.

Vã reamintim cã aºteptãm scrisorile dumneavoastrã, prin care sã ne împãrtãºiþiexperienþe de viaþã, plãcute sau mai puþin plãcute, sau, de ce nu, sã oferiþi un sfatcelor ce ne-au scris deja. Aºteptãm mesajele dumneavoastrã prin poºtã, pe adresasediului nostru central, jud. Ialomiþa, municipiul Slobozia, Casa de Culturã aSindicatelor, et. 1 sau pe e-mail la adresa probleme@semnal.eu

VI SEMNALSEMNALSEMNALSEMNALSEMNALSOCIALSOCIALSOCIALSOCIALSOCIAL

Poveºti de viaþãPoveºti de viaþãPoveºti de viaþãPoveºti de viaþãPoveºti de viaþãLa nici 15 ani, am întâlnit dragostea

vieþii mele, care mi-a adus cea mai marefericire, dar ºi durere. Mi-a rãmas, acum,bãieþelul meu, Gabriel, o miniaturã atatãlui sãu.

Eram o adolescentã sfioasã ºivisãtoare, prea retrasã pentru vârstamea. Citeam mult ºi aveam momente încare trãiam mai mult în lumea descrisãîn cãrþi decât în realitate. Îmi venea greusã îmi fac prieteni printre cei de vârstamea, pe care îi consideram preasuperficiali ºi copilãroºi. Când am intratla un liceu foarte bun, la matematicã-fizicã, am crezut cã voi avea colegi maimaturi în gândire, dar mi-am dat seamacurând cã m-am înºelat: erau, într-adevãr, inteligenþi, dar se purtau tot caniºte copii, departe de eroii pe care îigãseam în romane. Am fost, în schimb,încântatã de profesori. De toþi, în afarãde cel de Limba ºi literatura românã. Mise pãrea mult prea sever ºi parcã dornicsã ne demonstreze cã nu ºtim nimic, nusã ne înveþe ceva. Era destul de tânãr,avea cam 40 de ani, dar aerul sãu gravîl fãcea sã parã mai în vârstã. Primeleore au fost un adevãrat coºmar pentrumine. Din rãspunsurile mele, îºi dãduseseama cã citisem mai mult decât colegiimei. Îmi punea câte o întrebare ºi, dacãrãspundeam corect, îmi cerea amãnunte,pânã când reuºea sã mã încurce. Atunci,începea sã mã ironizeze. De câteva ori,am fost pe punctul sã izbucnesc înplâns. Din mândrie, m-am stãpânit. Laînceput, am tãcut, dar dupã un timp amînceput sã ripostez ºi sã aducargumente în favoarea mea. „Rãzboiul”dintre noi a durat aproape tot trimestrulîntâi. Colegii mei începuserã sã mãcompãtimeascã. „Vera, ce-o avea ãstacu tine? E clar cã eºti cea mai bunã dinclasã, ai ºi intrat cu nota cea mai mare,ºi el îºi bate joc de tine!”, îmi spuneaucolegele. Nu înþelegeam nici eu nimic.ªtiam un singur lucru: cã nu îl pot suferipe profesor. Pânã când, într-o zi, dupã oorã în care mã ascultase din nou,profesorul m-a chemat sã discutãm.„Iartã-mã cã m-am purtat aºa. Îmi dauseama cã am greºit. Te consideram otocilarã, categorie de elevi care nu mi-eprea simpaticã. În plus, am vãzut cã eºtifoarte timidã ºi cã þi-e greu sã te impui.<Lecþiile> de duritate se pare cã þi-au fostde folos, pentru cã ai început sãreacþionezi. ªtiu cã nu am procedat preapedagogic, dar sper cã te-am ajutat sãcapeþi mai multã încredere în tine. M-amconvins: nu eºti tocilarã, chiar îþi placeliteratura. Aºa cã, de-acum, am terminatcu întrebãrile încuietoare!”

Nu-mi venea sã cred! Severul profesorIonescu (aºa îl chema) îºi cerea scuze,îmi vorbea pe un ton cald ºi îmi zâmbea!„Ce zici, încheiem un armistiþiu pânãdupã Olimpiada de românã?” m-aîntrebat. L-am privit ºi, pentru prima datã,am realizat ce trãsãturi distinse ºi ceþinutã impunãtoare are. Zâmbetul care îilumina chipul a trezit în mine o dragostece avea sã rãmânã la fel de profundãde-a lungul anilor.

Profesorul Cãtãlin Ionescu dobândiseîn ochii mei toate trãsãturile eroilor ºicavalerilor despre care citisem în romaneºi poezii. Eram uimitã de înþelepciunealui, de cunoºtinþele lui din orice domeniu.

ªi el începuse sã se poarte altfel cumine, spre nedumerirea colegilor. Nu amîncercat sã le explic nimic, pentru cã nuar fi înþeles trecerea lui bruscã de la oatitudine atât de severã la una cordialãfaþã de mine. I-am spus doar mamei ceexplicaþie îmi dãduse pentru modul încare mã tratase la începutul trimestrului.„Bine cã s-a terminat totul ºi nu o sã maiai motive sã te plângi de modul în carete trateazã, mi-a spus mama. Cred cãnu þi-a stricat lecþia asta! În viaþã ai partede tot felul de oameni ºi nu toþi suntdispuºi sã te laude ºi sã-þi recunoascãmeritele. Trebuie sã înveþi sã lupþi!” Cândam început, însã, sã-i povestesc cu luxde amãnunte ce a mai spus sau ce amai fãcut profesorul meu de românã,mama mi-a atras atenþia: „Ai grijã, Vera,ce faci cu dragostea asta a ta deºcolãriþã! Domnul Cãtãlin Ionescu nu eun personaj de roman! E un om în carneºi oase.”

Îmi dãdeam seama ºi eu cât de absurdeerau visurile mele: eram îndrãgostitã deun bãrbat care ar fi putut sã îmi fie tatã.Aflasem, de altfel, cã profesorul estecãsãtorit ºi are un bãiat aproape devârsta mea. Dar inima nu ascultã deraþiune! Iubirea pentru Cãtãlin (cum îispuneam în gând) mi-a dat parcã aripi.În toþi cei patru ani de liceu am participatla Olimpiadele de românã ºi am ajunsde fiecare datã pânã la faza pe þarã.Voiam ca el sã fie mândru de mine. Nimicaltceva nu conta.

Visul meu era sã devin profesoarã deLimba românã ºi sã îi fiu colegã lacatedrã. Am reuºit prima la facultate.Imediat dupã ce am vãzut rezultatele,le-am dat telefon pãrinþilor, apoi amalergat acasã la profesor. Eram atât defericitã, încât nu mi-am dat seama cãera aproape ora zece seara. Am sunat lauºã. Mi-a deschis soþia lui, care m-a privitmiratã. „Buna seara, Vera, ce e cu tinela ora asta?” Mã cunoºtea, pentru cãfusesem de câteva ori la ei acasã, casã împrumut cãrþi sau sã discut cuprofesorul, care mã ajutase sã îmipregãtesc examenul. Bunã seara,doamnã Ionescu, îmi cer scuze cã vãderanjez, dar n-am mai rezistat sã nu vãanunþ imediat, pe dumneavoastrã ºi pedomnul profesor. Am reuºit prima!”Cãtãlin apãruse, între timp, la uºã. M-aluat în braþe ºi m-a sãrutat pe obraji.

„Felicitãri, Vera, ºtiam eu cã o sãreuºeºti!” „Felicitãri, mi-a spus ºi soþialui. Intrã, un asemenea succes trebuiesãrbãtorit.” „Da, sigur”, m-a îndemnat ºiCãtãlin.

Au desfãcut o sticlã de vin ºi am bãut.Vorbeam toþi trei deodatã. La un momentdat, m-am uitat la ceas. Se fãcuseaproape ora 12.00. „Îmi cer, încã o datã,iertare cã v-am deranjat ºi am mai ºi statatât de mult. Trebuie sã plec, e foartetârziu!” „Cu asemenea veºti, sã tot fimderanjaþi!” mi-a spus doamna Ionescu.Dar nu poþi pleca singurã la ora asta!Cãtãlin, condu-o pânã acasã! „Nu trebuie,mulþumesc, ºi aºa v-am deranjat preamult!” „Nu mai discutãm, hai sã mergem.”Am plecat spre casã, însoþitã de Cãtãlin.Tãceam amândoi ºi, dupã zarva de pânãatunci, tãcerea aceasta pãrea încãrcatãde subînþelesuri. Nu ºtiu cum s-aîntâmplat, dar m-am trezit deodatã înbraþele lui, sãrutându-l. Mi-a rãspuns cu

o pasiune care m-a înfiorat. Dar totul nua durat decât câteva secunde. S-adesprins brusc din braþele mele. „Nu,Vera, nu se poate, e o nebunie!” „De ce?Acum sunt sigurã cã ºi tu mã iubeºti!”„Hai sã ne aºezãm puþin pe bancã.” M-aluat de mânã ºi m-a dus spre bancã. Ne-am aºezat, rãmânând mânã în mânã.„Fetiþa mea, gândeºte-te bine: ai abia 18ani ºi toatã viaþa înainte. Sunt cu 25 deani mai bãtrân decât tine. Da, mai bãtrân,vãd cã tresari la acest cuvânt. Nu amdreptul sã îþi stric tinereþea!” „Dar teiubesc, nu îmi pasã câþi ani ai! Te-aº iubila fel de mult ºi dacã ai avea 100! Teiubesc de acum patru ani ºi dragosteamea a rãmas neschimbatã în tot acesttimp!” „Draga mea, nu se poate! Ar fi ogreºealã. Sunt cãsãtorit ºi nu aº puteaniciodatã sã o pãrãsesc pe Irina. Cu atâtmai mult acum, când... a ezitat o clipã,iar apoi a schimbat vorba. Þin prea multla tine ca sã îþi cer sã îmi devii amantã.”„Mai ales acum când... ce anume,Cãtãlin?” „Numai din faptul cã nu þi-ascãpat ezitarea mea ºi pot sã îmi dauseama cât de mult þii la mine! Bine, osã-þi spun tot adevãrul: Irina e foartebolnavã. Are cancer, a fost operatã cu olunã în urmã, i s-a extirpat un sân. Dinpãcate, intervenþia a fost fãcutã târziu.Nu ºtiu cât mai are de trãit... e ochestiune de luni, poate un an, doi...” Întimp ce vorbea, ceva s-a frânt în el. Aînceput sã plângã în hohote. „Nu mãchinui, Vera, n-aº putea sã mi-o iertniciodatã!” Ochii mi s-au umplut delacrimi. Am început sã îl mângâi,vorbindu-i aproape ca unui copil. „Da,dragul meu, ai dreptate, lasã! Liniºteºte-te, nu trebuie sã-þi pierzi speranþa! Suntsigurã cã o sã fie bine, cã Irina o sãreziste ºi o sã se facã bine. Medicii semai ºi înºealã...”

M-a condus pânã în faþa blocului ºi ne-am despãrþit fãrã o vorbã. Nu l-am maicãutat, nici mãcar la telefon.

Am început sã învãþ cu încrâncenare,încercând astfel sã nu mã mai gândescla Cãtãlin. Noaptea, mã trezeam uneoriplângând, dupã un vis în care îmi apãreasilueta lui Cãtãlin, înconjurat de o ceaþãdeasã. Alergam spre el, dar, când aproapeajungeam în locul în care îl vãzusem,ceaþa se destrãma brusc ºi îmi dãdeamseama cã, de fapt, acolo nu fusesenimeni. Pãrinþii începuserã sã fieîngrijoraþi de starea mea ºi de faptul cãaproape nu mai ieºeam din casã, decâtca sã mã duc la cursuri, la bibliotecã saula examene. Eram cea mai bunã studentãdin an, dar acest lucru nu îmi aduceanici o satisfacþie. Oricât de multmunceam, nu reuºeam sã mi-l scot dinminte pe Cãtãlin.

La sfârºitul celui de-al doilea an defacultate, am vãzut în ziare ferpare pentruIrina Ionescu. Îmi dãdeam seama câtsuferã Cãtãlin, dar nu am avut curajulsã îl caut. Am aflat de la foºti colegi deliceu cã, deºi încerca sã îºi ascundãdurerea, se putea vedea cât de mult îlafectase moartea soþiei. Slãbise foartemult ºi avea tot timpul un aer absent.

Dupã terminarea facultãþii, am reuºit

ceea ce visasem întotdeauna, sã fiurepartizatã ca profesoarã la liceul în careînvãþasem. Îmi era, însã, teamã dereîntâlnirea cu Cãtãlin. În prima mea zide ºcoalã ca profesoarã, am intrat timidãîn cancelarie. Foºtii mei profesori m-auîntâmpinat cu multã cãldurã. Într-un colþ,l-am zãrit pe Cãtãlin. M-am dus imediatspre el. Am rãmas uimitã de cât de multse schimbase. Era îmbãtrânit, cu umeriicãzuþi, ca ºi cum avusese de purtat opovarã prea grea. Avea un aer rãtãcit,ca ºi cum ar fi fost cu gândul undeva,foarte departe. Când m-a vãzut, s-aluminat ºi, pentru o clipã, a redevenit celdinainte. Dar a recãzut repede în tristeþealui. Aveam atâtea sã îi spun, dar nu înfaþa celorlalþi! În ziua aceea, termina cuo orã mai târziu decât mine. L-amaºteptat, pretextând cã vreau sã cersfatul unor colege mai experimentate.Am plecat imediat dupã el ºi l-am ajunspe o strãduþã liniºtitã de lângã liceu.„Cãtãlin, nu te-am cãutat în tot acesttimp, pentru cã bãnuiam cã simþi nevoiasã rãmâi singur o vreme. Nu am cuvintesã îþi spun cât îmi pare de rãu pentrumoartea soþiei tale. Dar tu nu eºti vinovatcu nimic. Au trecut trei ani de atunci. Suntsigurã cã, de acolo de unde este, Irinaar dori ca tu sã fii fericit. Sentimentelemele pentru tine nu s-au schimbat. Tuhotãrãºti ce vom face! Te iubesc atât demult, încât te voi asculta chiar dacãhotãrârea ta ar însemna moartea pentrumine!”

Nu mi-a spus nici un cuvânt. M-a luat,însã, în braþe ºi m-a sãrutat, acolo, înmijlocul strãzii. Strâns îmbrãþiºaþi, ammers pânã la el acasã. Atunci am fãcutpentru prima datã dragoste.

Dupã trei luni, ne-am cãsãtorit. ªipãrinþii mei, ºi fiul lui au înþeles cât demult însemnãm unul pentru celãlalt ºi nus-au opus. Fiul lui se cãsãtorise deja ºilocuia împreunã cu soþia. Amândoi s-aupurtat extraordinar cu mine. Erau fericiþicã reuºisem sã îl scot pe Cãtãlin dinstarea în care îl aruncase moartea Irinei.

Visul meu de adolescentã se împlinise.Eram fericitã cum nu sperasem vreodatãcã aº putea fi. Când medicul mi-aconfirmat cã rãmãsesem însãrcinatã,aproape cã m-am speriat de atâtafericire. „Nu se poate, mã gândeam, totule doar un vis! O sã te trezeºti la unmoment dat ºi o sã vezi cã nu e adevãrat.”Am nãscut un bãieþel drãguþ ºi sãnãtos,pe care l-am botezat Gabriel. Ni se pãreacã Raiul s-a mutat pe Pãmânt.

Dar nu ne-a fost scris sã avem parteprea mult de fericire. Cu câteva zileînainte ca fiul nostru sã împlineascã unan, Cãtãlin a murit într-un accident demaºinã. În primul moment dupã aflareaîngrozitoarei veºti nu am putut sã credcã este adevãrat. Când i-am vãzut trupulmutilat, ºocul a fost prea mare pentrumine. A trebuit sã fiu internatã pentru untratament psihiatric. Am luptat, însã, cudisperare, de dragul fiului meu. Doar elmã mai þine legatã de viaþã ºi mãîmpiedicã sã încerc sã îl urmez peCãtãlin.

SEMNALSEMNALSEMNALSEMNALSEMNAL VIIMONDENMONDENMONDENMONDENMONDEN

Michael Kenji Shinoda (nãscut pe 11februarie 1977) este un muzician, producãtor ºiartist din Agoura Hills. Este cunoscut mai alesîn calitatea sa de membru al trupei Linkin Park(chitarã/vocalist/pianist).

Mike este jumãtatejaponez, originar dinAgoura, California. Tatãlsãu, Leslie Shinoda(american-japonez) ºimama sa, Kim(unguroaicã) l-aucrescut în suburbia dinLos Angeles, Agoura.Mike are un frate maimic, pe nume Jason. Avisat sã devinã muzicianimediat dupã primulconcert adevãrat la carea fost (era un concert lacare au cântat Anthraxºi Public Enemy). Afãcut ºcoala primarã laChester W. Nimitz înHuntington Park. Dupãaceea, a început lecþii depian. Mike a urmatcursuri de pian clasictimp de 10 ani. Totuºi, s-a sãturat sã cânte pieseclasice, aºa cã s-aapucat de jazz ºi apoi dehip-hop. În clasa a 7-a, l-a întâlnit pe chitaristulBrad Delson, cu care aînceput sã scrie ºi sãînregistreze cântece îndormitorul lui. La sfârºitulliceului, li s-a alãturat

Frumoºii nebuni ai unei „Teorii hibride“ (I)Mike Shinoda

bateristul Rob Bourdon ºi au format trupa Xero,cu mari vise în industria muzicii.

Dupã liceu, Mike a urmat liceul de Arte ºiDesign, unde l-a întâlnit pe DJ-ul Joe Hahn,care împreunã cu Dave Phoenix s-a alãturattrupei Xero. Dupã ce ºi ultimul membru al trupeiHybrid Theory, ce urma sã devinã Linkin Park,

Chester Bennington, s-a alãturat lor,bãieþii s-au pus serios pe treabã ºi auscos primul album EP, apoi „HybridTheory”, un mare succes, „Reanimation”,„Collision Course”, cu Jay-Z ºi în sfârºit,„Minutes to Midnight”, un aºteptat albumde cãtre fanii din întreaga lume.

Proiectul soloÎntre anii 2004-2005, Shinoda a format un

proiect solo, numit Fort Minor, pentru cãnu putea arãta latura sa hip-hop în LinkinPark. Albumul de debut, „The Rising Tied”,a fost lansat pe 22 noiembrie 2005.

Mike este însurat cu Anna (Hillinger)Shinoda din 2003. Ea este acum sursa deinspiraþie a artistului. Cântecul „Where’dYou Go” îi este dedicat soþiei sale. Cuplultrãieºte acum în Agoura, California.

În 2004, a fost supus unei farse într-unepisod din Punk’d (emisiune MTV). El aspus cã albastru închis este culoareanaturalã a pãrului sãu ºi cã etapa cândavea pãrul mai deschis a trecut, cã adorãmâncarea japonezã ºi cã partea cea maigrea a perioadei de douã luni petrecute înstudio a fost sã fie alãturi de Brad care nufolosea atunci prea mult duºul (nu cãacum ar face acest lucru mai des). Mikepoartã lentile de contact.

CULCULCULCULCULTURÃTURÃTURÃTURÃTURÃ SEMNALSEMNALSEMNALSEMNALSEMNALVIII

Figuri ilustre... aºa cum nu le ºtim

Editura Humanitas 2009

Editura Niculescu 2008

Editura Humanitas 2008

O carte care se citeºte pe nerãsuflate. O carte care arenu doar culoare - albul predominã, datoritã condiþiilor meteodin þinutul artic canadian... - dar ºi mult miez. O carte cuoameni parcã dintr-o altã lume, unde este frig ºi zãpadã,nopþile sunt lungi ºi pasiunile intense. Chiar dacã încâlcelilesorþilor nu lipsesc.

„Capcana de gheaþã“ (Editura Niculescu, 2008, Colecþiade literaturã universalã „Citim. ªtim”, noi doar comentãm!)

aparþine unei scriitoare lansate bine pe traiectoriile internaþionale, dar abia acumajunsã la noi. Dulcicã bine, blondã natural ºi cu ochi albaºtri ca o suedezã autenticã,are o biografie extrem de geograficã. Viaþa ei derulându-se prin Spania ºi Anglia,Canada ºi Franþa, cu experienþe hippiote ºi universitare de mai mare dragul depovestit.

Romanul ei de debut este, însã, mult mai dens ºi concentrat decât preumblãrile eiprin lume. O poveste cu multe întorsãturi ºi interogaþii, o naraþiune echilibratã ºilesne digerabilã cap coadã. Ceea ce pentru cititorul român, obiºnuit cu prea multesimandicoase divagaþii, poate fi un suspin de uºurare: se poate parcurge lesne ºi

cu folos. Dincolo de micilenoastre ironii, avem satisfacþiadescoperirii unei autoare deprimã mânã. ªi cu picioare

frumoase pe deasupra! Ceea ce completezã satisfacþia lecturii. Bedros Horasangian

Poveºti adevãrate lamulte minus zero grade

Elizabeta I, numitã ºi Glorioasa, fiica regelui Henric al VIII-lea, s-a nãscut pe 7septembrie 1533. Regele Henric a fost inconsolabil, deoarece îºi dorise foartemult ca urmaº un bãieþel. Dorinþa era atât de puternicã încât divorþase de primanevastã, Chaterine de Aragonia, deoarece ºi aceasta îi nãscuse numai o fetiþã,Maria.

Când Papa a refuzat sã desfacã cãsãtoria cu Chaterine de Aragonia, Henric aîntemeiat biserica anglicanã, al cãrei conducãtor suprem a fost chiar el. Dupãaceasta ºi-a aprobat propriul divorþ ºi recãsãtorirea.

Mama Elizabetei a fost Ana Boleyn. La început a iubit-o sincer, dar dupã 3 aniregele a acuzat-o de trãdare ºi de adulter. Deºi acuzaþiile erau false, femeia a fostcondamnatã ºi decapitatã în mai, 1536. Urmãtoarea soþie a fost Jane Seymour,care a murit cu câteva sãptãmâni dupã naºterea fiului lor, Edward.

Elizabeta ºi-a petrecut copilãria la þarã, departe de curtea londonezã. Împreunãcu fratele ei vitreg, a beneficiat de o educaþie deosebitã. Viaþa lor paºnicã a fostîntreruptã de moartea tatãlui în 1547, dupã care a ajuns pe tron Edward. Edward alIV-lea era un bãiat fragil, bolnãvicios ºi a murit cu ºase ani mai târziu, la vârsta de15 ani. L-a urmat pe tron Maria, fata mai în vârstã a lui Henric. Maria era romano-catolicã ºi a readus biserica anglicanã sub autoritatea papalã.

Când s-a aflat cã Maria vrea sã se mãrite cu moºtenitorul tronului spaniol, catoliculFilip, a izbucnit o rebeliune protestantã, Elizabeta fiind acuzatã de sprijinirea revolteiºi þinutã prizonierã timp de douã luni în temniþa din Turnul Londrei. Dupã eliberarea fost exilatã de la curtea regalã ºi din Londra.

Cu timpul, Maria a devenit din ce în ce mai nepopularã. Ea a trimis peste 300 deprotestanþi la rug deoarece nu s-au convertit la catolicism. Poporul o numea „Mariasângeroasa” (Bloody Mary). Când a murit în 1558, majoritatea englezilor a primitvestea cu bucurie.

Cãsãtoria Mariei cu Filip nu a fost binecuvântatã cu copii, astfel Elizabeta adevenit reginã. Elizabeta a tras învãþãminte din domnia scurtã a Mariei. A devenitfoarte prudentã faþã de orice extremism religios, fie acesta protestant sau catolic.A condus þara cu ajutorul parlamentului ºi al Consiliului Secret. Toatã lumea acrezut cã Elizabeta se va mãrita ºi va avea copii. Deºi a flirtat cu mai mulþibãrbaþi, nu l-a ales pe nici unul ca soþ.

Noua reginã a fost o protestantã moderatã. Era de acord cu desprinderea dePapã, dar a rãmas fidelã mai multor obiceiuri ºi simboluri catolice, de exemplucrucea.

Elizabeta a condus biserica anglicanã astfel încât principiile stabilite de ea aurãmas valabile pânã în zilele noastre.

Regina scoþianã, Maria Stuart a dat multã bãtaie de cap Elizabetei. Maria eraruda cea mai apropiatã a reginei i, deoarece aceasta era strãnepoata regelui Angliei,Henric al VII-lea, bunicul Elizabetei. Acest fapt însemna cã dacã moare fãrã urmaºi,Maria îi urma la tron. Maria era romano-catolicã ºi, din punctul de vedere al bisericiicatolice, ea era domnitoarea legalã a Angliei, deoarece cãsãtoria pãrinþilor Elizabeteinu era recunoscutã de Papã, deci nici domnia ei nu era legitimã.

În 1568, revolta protestanþilor scoþieni a obligat-o pe regina Maria sã abandonezetronul ºi sã se refugieze în sudul Angliei, lãsând în urmã fiul ei nou nãscut, Iacob.

Elizabeta, în loc sã o ajute, a întemniþat-o ºi a þinut-o prizonierã timp de 20 deani. ªeful serviciului secret, Sir Francis Walsingham a demascat multe tentativede loviturã de stat, care doreau instalarea Mariei pe tron. Deºi cu multe reþineri,pânã la urmã Elizabeta a acceptat executarea Mariei, sentinþa a fost îndeplinitã în1587.

La începutul domniei, în primii zece ani, Elizabeta a reuºit sã întreþinã relaþiirelativ bune atât cu francezii cât ºi cu spaniolii, dar cu timpul aceste relaþii s-audeteriorat.

Elizabeta a permis marinarilor olandezi sã acosteze în porturile englezeºti. Maimult, chiar marinarii englezi s-au aventurat din ce în ce mai des în apele teritorialespaniole.

Tensiunea dintre Anglia ºi Spania a atins apogeul la începutul anilor 1580, iar în1585, Elizabeta a fost de acord sã ofere ajutor militar rebelilor protestanþi.

Nimic nu a mai stat în calea lui Filip sã atace Anglia. A construit o flotã imensã,numitã Armada. Dupã bãtãlii sângeroase, Anglia a fost salvatã, iar planurile luiFilip spulberate.

Elizabeta ºi curtea ei fabuloasã îºi petreceau majoritatea vremii în palatele regaledin jurul Londrei: Hampton Court, Greenwich, Richmond, Whitehall ºi Windsor.Locul favorit al Elizabetei era Richmond. Când se afla în Londra, nu se duceaniciodatã în Turn. Poate cã din cauza celor douã luni petrecute acolo în timpuldomniei Mariei.

În fiecare varã, Elizabeta organiza „croaziere regale” în sudul ºi centrul Angliei,nu a vizitat însã niciodatã nordul þãrii. Mai multe sute de curteni ºi servitori oînsoþeau pe drum ºi erau primiþi la curþile nobilimii din provincie. Vizita regineireprezenta o favoare nu neapãrat îmbucurãtoare, deoarece costul aproximativ alunei zile de vizitã regalã se ridica la 100.000 de lire sterline (în banii de azi).

Regina a avut întotdeauna câþiva curteni a cãror companie o agrea în mod special.Îi numea „favoriþii ei” ºi aºtepta de la aceºtia loialitate ºi afecþiune necondiþionatã.

Elizabeta s-a stins în 24 martie 1603. Nu a desemnat niciodatã succesor. Delângã patul ei de moarte, primul ministru, Robert Cecil a trimis un curier la regeleScoþiei, Iacob al IV-lea cu mesajul „a venit timpul lui” ºi astfel fiul fostei rivale aajuns regele Angliei cu numele de Iacob I.

Dintr-o altã lume, Maria îºi luase revanºa…

Elizabeta I sau Regina Virginã

Kitty Sewell, Capcana de gheaþã

Carsten Wunn, Bozo ºi cu mine

Nu toatã lumea iubeºte pisicile, dar Bozo este o pisicãdeosebitã: vorbeºte ºi se poartã ca o adevãratã domniºoarã- se îndrãgosteºte, crede cã pe Lunã sunt râuri de lapte, darmai ales se descurcã de minune într-o lume cu oameni ºilighioane vorbitoare. În acest roman de debut, Carsten Wunnne spune cum într-o zi i-a bãtut în uºã Bozo, lihnitã ºi cublana cam gãuritã, dar plinã de idei ºi iniþiativã.

Filozof ratat ºi leneº, Carsten o adoptã pe Bozo, care devineBozo Wunn, prietena ºi asociata lui în afaceri. Bozo intrã în politicã ºi animã omiºcare feministã, dar este înlãturatã de un impostor. Când ea ºi Carsten rãmân fãrãbani, Bozo deschide un cabinet de medicinã veterinarã, unde trateazã ºi oameni. Laprimele pagini zâmbeºti, dupã vreo zece râzi în hohote, iar spre final îþi pare rãu cãpovestea se terminã. Încântarea de a o citi i se datoreazã ºi traducãtorului - AlexandruAl.ªahighian, un vrãjitor al cuvintelor ºi un mare inventator al limbii române. Meritãsã-i descoperiþi pe Dilicã Târgofleþea ºi pe domniºoara Incompetenþia concuratedoar de Dr. Mâtzendorff! Rareori am citit ceva atât de încântãtor tradus!

Doina Doru

Un basm cu tâlcpentru oameni mari

Isabel Allende, Ines a sufletului meu

Desigur, nu este vorba nici de Preºedintele Barack Obamaal Statelor Unite, care face furori prin lume ca Madonnasau Michael Jackson acum un deceniu, nici de TraianBãsescu, care face furori în toate judeþele patriei românecând aterizeazã sã mai dea mâna cu oamenii.

Preºedintele de care vorbim aici este Salvador Allende,fost preºedinte în Chile, a cãrui nepoatã - scriitoare a reuºitsã egaleze, dacã nu sã ºi depãºeascã popularitatea ºinotorietatea unui ºef de stat ce a murit cu arma în mînã.

Isabel Allende, cãci despre cunoscuta prozatoare este vorba, are o serie de autoriîn România prin osârdia editurii Humanitas Fiction, unde îi apar cu regularitate volumetraduse ºi premiate prin multe colþuri ale lumii. Noua apariþie „Ines a sufletului meu”(Editura Humanitas Fiction, 2008, desigur) continuã sã ne introducã în variata,tumultoasa ºi fascinanta istorie a Americii de Sud. O poveste de iubire peste mãri ºiþãri, dar ºi prin timp - suntem în secolul XVI - are toate ingredientele unui roman desucces. Poveste, suspans, exotism, „rãzboi ºi pace” în variantã latinã, psihologism,dar ºi tragism pe alocuri. Plonjãm în timp, ca sã surâdem apoi cã nu s-a schimbatmare lucru în vieþile lãuntrice ale oamenilor. Iar ce se consumã în afara noastrã, cãfolosim caravela sau un Boeing, conteazã mai puþin. Isabella Alende este o mãiastrãartistã a frescelor mari ºi o finã mânuitoare a miniaturilor de tot felul. Iar romanul cupãþaniile lui Ines Suarez, o bunã lecturã pentru zile friguroase. Cînd imaginaþia arputea fi mai tare decât ce vedem la televizor.

Bedros Horasangian

Romanele nepoateiPreºedintelui