septembrie 2010

SUMAR

STANDARDEINTERNAÞIONALE

Asigurarea conformitãþiicu cerinþele de informare

stipulate de IAS 16 Imobilizãricorporale (II) – Nadia Albu,Cãtãlin Albu, ªtefan Bunea,

Daniela Calu, Mãdãlina

Gîrbinã

Implicaþiile IFRS ºi Solvency IIasupra contabilitãþii

asigurãrilor (II) – Lucia Sucalã

LEGISLAÞIECOMENTATÃ

BIBLIOTECADE SPECIALITATE

ªTIRI

Din activitatea CECCAR

Agenda preºedintelui

Congresul Profesiei Contabile

din România, ediþia a XVIII-a

Ziua Naþionalã a Contabilului

Român – 21 septembrie 2010

PROFESIACONTABILÃ

Calitatea serviciilor contabile:

auditul structural (III) – Doina

Leuºtean

PRACTICÃCONTABILÃ

Ajustarea situaþiilor financiare

individuale în vedereaconsolidãrii – Marian Sãcãrin

Înregistrãri contabile specificeasigurãrilor generale în

condiþiile armonizãrii

legislaþiei româneºti custandardele internaþionale

de contabilitate ºi raportare

financiarã (II) – MarinicãDobrin

Recunoaºterea ºi evaluareainiþialã a imobilizãrilor

corporale (I) – Mihai Ristea,

Graziella Corina Dumitru,Cristina Lidia Manea, Mirela

Elena Nichita

04

05

18

06

51

2363

69

29

36

58

44

CONTENTS

INTERNATIONALSTANDARDS

Assurance Compliance withthe Information Requirements

Stated in IAS 16 Property, Plantand Equipment (II) – NadiaAlbu, Cãtãlin Albu, ªtefan

Bunea, Daniela Calu,

Mãdãlina Gîrbinã

IFRS and Solvency IIImplications on Accounting

Assurance (II) – Lucia Sucalã

LEGISLATIONANALYZED

SPECIALIZEDLIBRARY

NEWS

From CECCAR’s Activity

President’s Agenda

The 18th Congress of the

Romanian Accountancy

Profession

The National Day of the

Romanian Accountant– 21 September 2010

THE ACCOUNTINGPROFESSION

The Quality of AccountingServices: Structural Audit

(III) – Doina Leuºtean

ACCOUNTINGPRACTICE

Adjust of Separate Financial

Statements for Consolidation

Purposes – Marian Sãcãrin

Specific Accounting Records

for General Insurance Takinginto Consideration the

Harmonization of Romanian

Law with the InternationalAccounting and Financial

Reporting Standards

(II) – Marinicã Dobrin

Initial Recognition and

Valuation of Tangible Assets(I) – Mihai Ristea, Graziella

Corina Dumitru, Cristina Lidia

Manea, Mirela Elena Nichita

04

05

18

06

51

23

63

69

29

36

58

44

SOMMAIRE

NORMESINTERNATIONALES

Assurance de la conformitéavec les dispositions

d’information présentés dans

IAS 16 Immobilisationscorporelles (II) – Nadia Albu,

Cãtãlin Albu, ªtefan Bunea,

Daniela Calu, MãdãlinaGîrbinã

Les implications de l’IFRS et

Solvency II pour la comptabilité

des assurances (II) – LuciaSucalã

COMMENTAIRESUR LA LEGISLATION

BIBLIOTHEQUEDE SPECIALITE

NOUVELLES

De l’activité du CECCAR

L’Agenda du président

Le 18-ème Congrès

de la Profession Comptable

de Roumanie

La Journée Nationale

du Comptable Roumain– 21 septembre 2010

LA PROFESSIONCOMPTABLE

La qualité des servicescomptables: l’audit structurel

(III) – Doina Leuºtean

PRATIQUECOMPTABLE

L’ajustement des situations

financières individuelles en

vue de consolidation – MarianSãcãrin

Des livres comptablesparticuliers pour les assurances

générales en vue d’harmoniser

la législation roumaine avecles normes internationales

comptables et d’information

financière (II) – MarinicãDobrin

La recognition et l’evaluationinitiale des actives corporeles

(I) – Mihai Ristea, Graziella

Corina Dumitru, Cristina LidiaManea, Mirela Elena Nichita

04

05

18

06

51

2363

69

29

36

58

44

Stiri

,

4 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor septembrie 2010

Din activitatea CECCAR

Al 18-lea Congres al profesiei contabile din Turcia

23-24 septembrie 2010, Ankara, Turcia

Uniunea Camerelor Profesioniºtilor Contabili din Turcia (TÜRMOB) a organizat în perioada23-24 septembrie al 18-lea Congres al profesiei contabile în Ankara, Turcia, unde preºedinteleCECCAR a fost invitat sã susþinã un discurs în sesiunea de deschidere a Congresului.

Congresul cu tema „Revoluþie în cultura contabilã pentru o þarã puternicã ºi independentã” areunit experþi ºi reprezentanþi ai organismelor profesionale la nivelul Europei. Cu aceastã ocazie s-adorit dezbaterea evenimentelor care au generat criza financiarã globalã ºi a schimbãrilor care trebuiefãcute pentru a evita reapariþia acestei situaþii ºi pentru a asigura o creºtere economicã stabilã. Oatenþie deosebitã s-a acordat ºi noþiunii de delegare a autoritãþii în activitãþile publice ºi rolului pecare profesioniºtii contabili îl au în administraþia publicã ºi în procesul de audit.

Întâlnirea Grupei de Lucru Audit a FEE

23 septembrie 2010, Bruxelles, Belgia

În data de 23 septembrie 2010, Federaþia Experþilor Contabili Europeni (FEE) a organizat laBruxelles întâlnirea periodicã a Grupei de Lucru Audit. Corpul Experþilor Contabili ºi ContabililorAutorizaþi din România a fost reprezentat la acest eveniment de reprezentantul CECCAR în aceastãgrupã.

Unul dintre aspectele principale de pe agenda întâlnirii a fost procesul de adoptare ºi imple-mentare a ISA-urilor ºi progresele înregistrate de fiecare stat.

De asemenea, s-a urmãrit analizarea reacþiilor care au fost primite la scrisorile de comentariiemise de FEE ca rãspuns la schimbãrile survenite în profesia contabilã mondialã. În încheiereaºedinþei au fost trecute în revistã principalele evenimente care au marcat evoluþia profesiei în primaparte a anului 2010.

Conferinþa Normalizatorilor Mondiali

20-21 septembrie 2010, Londra, Anglia

În perioada 20-21 septembrie 2010, IASB a organizat la Londra Conferinþa NormalizatorilorMondiali, la care a participat ºi reprezentantul CECCAR în acest domeniu.

Dezbaterile au abordat în special aspectele apãrute pe parcursul proceselor de implementare aIFRS-urilor complete ºi a IFRS-ului pentru IMM-uri. Participanþii la acest eveniment au acordat atenþieprogreselor înregistrate de IASB ºi necesitãþii de a înlocui sau modifica semnificativ standardul IAS 39.

În a doua zi a conferinþei s-au prezentat obiectivele ºi prioritãþile IASB pentru 2011 ºi proiectelepe care IASB doreºte sã le întreprindã pentru a susþine recuperarea economiei globale ºi creºtereaeconomicã.

septembrie 2010 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 5

01.09 Conduce ºedinþa lunarã a Biroului Permanent al Consiliului Superior alCECCAR.

03-04.09

Participã la Congresul al XVIII-lea al Profesiei Contabile din România avândtema „Pentru o nouã culturã în profesia contabilã”, organizat de CECCARla Bucureºti.

01.09 Conduce ºedinþa Consiliului Superior al CECCAR.

02.09 Conduce lucrãrile Conferinþei Naþionale.

02.09 Participã alãturi de preºedintele William Nahum la lansarea Academieide ªtiinþe ºi Tehnici Contabile ºi Financiare din Paris – Filiala România,organizatã la Bucureºti.

09.09 Participã la ºedinþa Consiliului Contabilitãþii ºi Raportãrilor Financiare.

10.09 Primiri în audienþã.

16.09 Participã la ºedinþa Consiliului Superior al Consiliului pentru Supraveghe-rea Publicã a Activitãþii de Audit Statutar.

21.09 Participã la manifestãrile prilejuite de Ziua Naþionalã a ContabiluluiRomân organizate de filiala CECCAR Bucureºti.

26.09 Conduce ºedinþa lunarã a Biroului Permanent al Consiliului Superior alCECCAR.

26.09 Conduce ºedinþa Consiliului Superior al CECCAR.





22-24.09

Participã la cel de-al 18-lea Congres al profesiei contabile din Turcia,cu tema „Revoluþie în cultura contabilã pentru o þarã puternicã ºiindependentã”, organizat la Ankara.

27.09 Conduce ºedinþa lunarã a Comitetului Executiv al IFA România.


Congresele Corpului Experþilor Contabili ºi Contabililor Autorizaþi din România(CECCAR), manifestãri cu o îndelungatã tradiþie în breasla profesioniºtilor contabili,au atins punctul culminant odatã cu cea de-a XVIII-a ediþie a Congresului ProfesieiContabile, eveniment desfãºurat recent la Palatul Parlamentului.

Personalitãþi ilustre din elita mondialã a contabilitãþii au participat la ceamai însemnatã manifestare naþionalã a profesiei contabile din ultimele douãdecenii, Congresul Profesiei Contabile din România, eveniment desfãºurat înprezenþa a peste 1.500 de participanþi, în zilele de 3 ºi 4 septembrie 2010.

Con

gre

sul

al

XVII

I-le

a a

lCo

ng

resu

l a

l XV

III-

lea

al

Con

gre

sul

al

XVII

I-le

a a

lCo

ng

resu

l a

l XV

III-

lea

al

Con

gre

sul

al

XVII

I-le

a a

lpr

ofe

siei

co

nta

bile

din

Ro

mâ

nia

pro

fesi

ei c

on

tabi

le d

in R

om

ân

iapr

ofe

siei

co

nta

bile

din

Ro

mâ

nia

pro

fesi

ei c

on

tabi

le d

in R

om

ân

iapr

ofe

siei

co

nta

bile

din

Ro

mâ

nia

Con

gre

sul

al

XVII

I-le

a a

lCo

ng

resu

l a

l XV

III-

lea

al

Con

gre

sul

al

XVII

I-le

a a

lCo

ng

resu

l a

l XV

III-

lea

al

Con

gre

sul

al

XVII

I-le

a a

lpr

ofe

siei

co

nta

bile

din

Ro

mâ

nia

pro

fesi

ei c

on

tabi

le d

in R

om

ân

iapr

ofe

siei

co

nta

bile

din

Ro

mâ

nia

pro

fesi

ei c

on

tabi

le d

in R

om

ân

iapr

ofe

siei

co

nta

bile

din

Ro

mâ

nia


Congresul Profesiei Contabile din RomâniaCongresul Profesiei Contabile din RomâniaCongresul Profesiei Contabile din RomâniaCongresul Profesiei Contabile din RomâniaCongresul Profesiei Contabile din România- editia a XVIII-a -- editia a XVIII-a -- editia a XVIII-a -- editia a XVIII-a -- editia a XVIII-a -

„PENTRU O NOUÃ CULTURÃ ÎN PROFESIA CONTABILÃ”

Congresul Profesiei Contabile din RomâniaCongresul Profesiei Contabile din RomâniaCongresul Profesiei Contabile din RomâniaCongresul Profesiei Contabile din RomâniaCongresul Profesiei Contabile din România- editia a XVIII-a -- editia a XVIII-a -- editia a XVIII-a -- editia a XVIII-a -- editia a XVIII-a -

„PENTRU O NOUÃ CULTURÃ ÎN PROFESIA CONTABILÃ”,,,,,,,,,,

Radu Moraru, prezentatorul emisiunii „Naºul”, B1TV, Marin Toma, preºedintele CECCAR, Robert Bunting,preºedintele IFAC, Olivier Boutellis-Taft, director executiv al FEE, Nenad Pacek, preºedintele

Global Success Advisors


Doamnelor ºi domnilor, bunã ziua ºi bine aþivenit la cea de-a XVIII-a ediþie a Congresului Profe-siei Contabile din România!

În ciuda dificultãþilor prin care trece economiamondialã ºi profesia contabilã, în general, experþii con-tabili români au fãcut tot ce este posibil pentru conti-nuarea unei tradiþii de aproape 90 de ani, organiza-rea, la fiecare doi ani, a unui Congres cu participareinternaþionalã, Congres ce are o dublã semnificaþie:

– În primul rând, constituie o manifestare ºtiin-þificã, iar cele 33 de intervenþii ale specialiºtilor româniºi internaþionali, precum ºi cele 500 de pagini de lu-crãri ºtiinþifice elaborate cu ocazia acestui Congresstau mãrturie.

– În al doilea rând, Congresul doreºte sã seconstituie într-un prilej de analizã punctualã a pro-blemelor ºi a tendinþelor din profesia contabilã încontextul socio-economic ºi politic existent.

Prin participarea a 1.500 de profesioniºti conta-bili care activeazã în practica liberã, în industrie,în comerþ, în administraþie, în educaþie ºi în celelalte

domenii ale economiei româneºti, aceastã a XVIII-aediþie a Congresului Profesiei Contabile se constituieîn cea mai mare manifestare de acest gen din Româniaºi este una dintre cele mai mari din Europa; ºi ospun fãrã falsã modestie, pe mãsura rolului pe careCECCAR îl are în mediul economic ºi social din Ro-mânia ºi în lumea profesiei contabile internaþionale.

Salutãm prezenþa la lucrãrile Congresului nos-tru a unor personalitãþi marcante din viaþa publicã,reprezentanþi ai Parlamentului, ai Preºedinþiei, ai Gu-vernului, ai autoritãþilor locale, precum ºi ai unororganisme ºi asociaþii patronale ºi profesionale.

Ne onoreazã cu participarea la Congresul nostrureprezentanþi ai unor organisme regionale (FederaþiaExperþilor Contabili Europeni – FEE, Federaþia Inter-naþionalã a Experþilor Contabili Francofoni – FIDEF,Federaþia Experþilor Contabili Mediteraneeni – FCM,Comitetul de Integrare Latinã Europa-America – CILEA),precum ºi reprezentanþi ai organismelor profesieicontabile din peste 50 de þãri, cãrora le mulþumescdin inimã.

Mesajul presedintelui CECCAR, Marin Toma,transmis cu ocazia deschiderii lucrãrilor

celui de-al XVIII-lea Congres al Profesiei Contabile din România

,

Marin Toma, preºedintele CECCAR, Radu Moraru, prezentatorul emisiunii „Naºul”, B1TV, Robert Bunting, preºedintele IFAC,ºi Olivier Boutellis-Taft, director executiv al FEE


Prima sesiune de comunicãri a fost deschisã decãtre Radu Moraru, prezentatorul emisiunii „Naºul”de la B1TV, ºi de Marin Toma, preºedintele CECCAR,cel din urmã subliniind cã, în ciuda dificultãþilor princare trece economia mondialã, implicit profesia con-tabilã, experþii contabili au fãcut eforturi pentru acontinua tradiþia de peste 90 de ani a acestor întâl-niri. „Acest eveniment are o dublã semnificaþie: pelângã caracterul ºtiinþific al evenimentului, a cãruidovadã o reprezintã cele aproximativ 500 de paginide lucrãri ºtiinþifice elaborate special pentru aceastãocazie, Congresul reprezintã, totodatã, un bun prilejde analizã punctualã a problemelor profesiei contabileîn contextul economic actual”, a declarat preºedinteleCECCAR, Marin Toma. Tema centralã a Congresuluia stârnit un interes deosebit în rândul participanþilor,subliniind importanþa unei noi culturi în profesia con-tabilã. Directorul executiv al Federaþiei ExperþilorContabili Europeni (FEE), Olivier Boutellis-Taft, a evi-denþiat necesitatea unei noi culturi în aceastã profe-

sie. „Tema a fost foarte bine aleasã, pentru cã, într-olume în care se cheltuieºte mai mult decât seproduce, este clar cã existã o nevoie specificã pentruo nouã culturã în domeniu”, a subliniat OlivierBoutellis-Taft.

Din lucrãrile Congresului al XVIII-lea al CECCAR

Doamnelor ºi domnilor, permiteþi-mi sã trans-mit, în numele dumneavoastrã, un salut de bun-venitNumãrului 1 Mondial în profesia contabilã, preºe-dintelui Federaþiei Internaþionale a Contabililor (IFAC),Robert Bunting.

Preºedintele Bunting, în ciuda unei agende ex-trem de încãrcate în aceste zile, a þinut sã participela Congresul nostru. Îi mulþumim foarte mult ºi amdori sã credem cã aceasta constituie o dovadã aîncrederii conducerii IFAC în profesia contabilã dinRomânia ºi o recunoaºtere a ataºamentului profesieicontabile din România la misiunea ºi strategia IFAC.

O puternicã delegaþie a IFAC, formatã din repre-zentanþi ai Comitetelor pentru Practici Mici ºi Mijlocii(PMM) ºi pentru Profesioniºtii Contabili Angajaþi, con-dusã de preºedinta Sylvie Voghel ºi de Roger Tabor,participã activ la lucrãrile Congresului nostru.

Le mulþumim foarte mult ºi sunt convins cã vomavea foarte multe lucruri de reþinut pentru profesianoastrã.

Tema centralã a Congresului nostru, „Pentru onouã culturã în profesia contabilã”, a stârnit încãde la anunþarea ei, cu peste un an în urmã, un viuinteres în mediile profesionale ºi nu numai. Interespe deplin justificat, dacã þinem seamã cã actualacrizã economicã ºi financiarã a dovedit cã toatevalorile cu care opereazã profesia contabilã, pre-cum ºi instituþiile necesare pentru comunicareaacestor valori trebuie reformate în continuare.

Dezvoltatã în sesiunile plenare ºi în cele cincimese rotunde, tema aduce în dezbatere aspecte le-gate de ireversibilitatea reformelor în profesia conta-bilã, pentru a asigura mult mai bine apãrarea intere-sului public, unele abordãri actuale de perspectivãale unitãþii ºi unicitãþii profesiei contabile, viitorulpracticilor mici ºi mijlocii (PMM-uri), al profesieicontabililor angajaþi ºi aspecte doctrinare, precumºi întãrirea rolului IFAC, ca voce unicã la nivel globala profesiei contabile, care, pe bunã dreptate, se aflãla rãscruce.

În încheiere, vã rog sã-mi permiteþi sã mulþumesccomitetului de organizare a Congresului ºi condu-cerii executive a CECCAR pentru eforturile depuseca lucrãrile acestei uriaºe manifestãri profesionalesã se desfãºoare în condiþiile pe care dumneavoastrãle veþi aprecia, sper, cu indulgenþa necesarã.

Mulþumim partenerilor ºi sponsorilor noºtri,PricewaterhouseCoopers, ACCA, JPA-International,Ernst

&

Young, KPMG, Uniunea Generalã a Industria-

ºilor din România, Curierul Naþional ºi Economistul.Mulþumim conducerii ºi structurilor Camerei

Deputaþilor care au aprobat ºi au facilitat desfãºura-rea lucrãrilor Congresului nostru în acest loc plinde simboluri ºi de semnificaþii pentru poporul român.

Mulþumim tuturor celor prezenþi ºi declar des-chise lucrãrile celei de-a XVIII-a ediþii a CongresuluiProfesiei Contabile din România.

Marin Toma, preºedintele CECCAR, ºi Radu Moraru,prezentatorul emisiunii „Naºul”, B1TV


Rolul contabililor, în progres continuu

Robert Bunting, preºedintele Federaþiei Interna-

þionale a Contabililor (IFAC), organismul normali-zator al profesiei contabile la nivel global, a þinut sã

fie prezent la acest eveniment de amploare, în ciuda

agendei sale deosebit de încãrcate. Domnul Buntinga subliniat, în discursul adresat profesioniºtilor conta-

bili, cã tema Congresului a fost aleasã în concordanþã

cu evenimentele economice actuale ºi a declarat cã„este nevoie de o nouã culturã în profesia contabilã,

pentru cã rolul contabililor din întreaga lume se vaschimba în actualul context economic. Profesia conta-

bilã are un rol foarte important: practic, creeazã ciclul

de afaceri ºi asigurã stabilitate pieþelor, oferind com-paniilor informaþii credibile, pe care sã se bazeze

atunci când investesc”. Robert Bunting a mai spus,

tot cu aceastã ocazie, cã, prin intermediul unor astfelde manifestãri de amploare, profesioniºtii contabili

împãrtãºesc cele mai bune practici ºi pot fi la curent

cu ultimele informaþii tehnice.

Principiile profesiei, mai presus de orice

Olivier Boutellis-Taft, directorul executiv al Fede-raþiei Experþilor Contabili Europeni, a fost, de aseme-nea, onorat sã le vorbeascã experþilor contabili dinRomânia ºi celor peste 150 de invitaþi strãini. Domniasa a subliniat, în contextul actualei crize economicemondiale, cã „obligaþia de a fi vertical atunci cândeste vorba despre principiile profesiei, cum sunt in-tegritatea, independenþa, obiectivitatea sau compe-tenþa, este importantã acum mai mult decât oricând”.Domnul Boutellis-Taft, fost preºedinte al Pricewater-houseCoopers, a adãugat cã inovaþia în profesiacontabilã trebuie luatã în calcul din ce în ce mai mult,deoarece condiþiile în care îºi desfãºoarã activitateaaceastã breaslã se aflã într-o continuã schimbare.

Recesiunea economicã, pe agenda specialiºtilorcontabili

Un alt specialist în domeniu prezent la Congres,Nenad Pacek, preºedintele Global Success Advisors,a fãcut o radiografie a principalelor probleme cu carese confruntã România în acest moment, el atrãgândatenþia asupra faptului cã ne aflãm încã în recesiune,din cauza mãsurilor luate de Guvern prea târziu.„Majoritatea þãrilor au început sã îºi revinã din crizã,însã, din pãcate, România este unul dintre puþinelestate care se aflã încã în recesiune. Acest fapt esteconsecinþa mãsurilor guvernamentale, care au venitmai târziu decât trebuia. (...) În timp ce în pieþeleemergente Guvernele au scãzut rata dobânzii ºi auacordat stimulente financiare, în România nu s-a în-tâmplat acest lucru”, a spus Nenad Pacek. Pe de altãparte, Pacek a precizat cã România s-a dezvoltatmult între 2003 ºi 2008, având, în medie, o creºtereeconomicã de 6,3%, însã, în acelaºi timp, a acumulato serie de datorii externe, pe care nu le-a mai pututsusþine ulterior. Ca urmare a evoluþiei nesustenabile

Marin Toma, preºedintele CECCAR, Robert Bunting, preºedinteleIFAC, ºi Olivier Boutellis-Taft, director executiv al FEE

Marin Toma, preºedintele CECCAR, Robert Bunting, preºedinteleIFAC, Olivier Boutellis-Taft, director executiv al FEE, Nenad Pacek,

preºedintele Global Success Advisors, ºi Gilbert Gélard,membru în Consiliul IASB

Nenad Pacek, preºedintele Global Success Advisors, Radu Moraru,prezentatorul emisiunii „Naºul”, B1TV, Marin Toma, preºedintele

CECCAR, ºi Robert Bunting, preºedintele IFAC


din anii precedenþi, „România trebuie sã asculte acumde FMI, iar acest lucru va avea un impact asuprarecesiunii pe termen scurt”, a precizat Pacek.

Experþii contabili înfruntã criza economicãmondialã

Preºedintele CECCAR, Marin Toma, a apreciat,la rândul sãu, într-unul dintre interviurile acordatepresei de specialitate în zilele Congresului, cã „pri-mele semne ale crizei mondiale au fost observate cucâþiva ani înainte, când profesioniºtii contabili au atrasatenþia asupra unor dezechilibre, dar avertismentelorde atunci nu li s-a dat importanþa cuvenitã”. Astfel,în opinia preºedintelui CECCAR, experþii contabili îºiasumã un rol major în depãºirea actualei crize mon-diale, punând pe acelaºi plan profesia contabilã ºiinteresul public, abordând aceastã profesie din punctde vedere al unitãþii ºi unicitãþii ºi, nu în ultimul rând,acordând o importanþã deosebitã interdependenþeidintre profesia contabilã ºi serviciile fiscale.

În ceea ce priveºte sprijinirea IMM-urilor, înspecial în aceastã perioadã de crizã, preºedinteleCECCAR a subliniat cã profesioniºtii contabili au rolullor bine stabilit în protejarea acestui tip de întreprin-deri. „Serviciile profesionale din domeniul conta-bilitãþii nu mai pot avea acelaºi curs. În momentulde faþã, cineva trebuie sã facã bilanþul, altcineva sãdea o consultanþã, alþii sã execute un control, iar acestlucru presupune costuri imense pentru IMM-uri.Trebuie sã trecem la servicii intergate pentru acesteîntreprinderi”, a declarat domnul Marin Toma.

În sesiunea plenarã au mai luat cuvântul GeraldRussell, preºedintele ICAEW, ºi Masum Türker, pre-ºedintele TÜRMOB.

Mesele rotunde, prilej de discuþii incitante

Cele douã mese rotunde desfãºurate în primaparte a lucrãrilor Congresului, în data de 3 septem-

brie, au avut teme la fel de interesante – „Profesiacontabilã ºi interesul public: ce va urma?” ºi „Abor-dãri ale unitãþii ºi unicitãþii profesiei contabile”.

Discuþiile, deosebit de incitante, au fost mode-rate de Martin Manuzi, director regional al ICAEW-Europa, ºi de William Nahum, preºedintele Acade-miei de ªtiinþe ºi Tehnici Contabile ºi Financiaredin Franþa. Printre participanþii la cele douã rundede dezbateri s-au numãrat Bernard Kleiner, directordezvoltare internaþionalã CNCC, Adriana Tudor Tiron,membru în Consiliul Superior al CECCAR, CameliaHorlaci, Country Managing Partner al Ernst

&

Young,

Mircea Bozga, Director Assurance Pricewaterhouse-Coopers România, precum ºi alte nume de referinþãdin elita internaþionalã a economiºtilor, finanþiºtilorºi specialiºtilor contabili.

IMM-urile au un aliat în elita profesiei con-tabile

Ziua a doua a Congresului, 4 septembrie, a în-ceput cu dezbaterea unei probleme acute, ºi anumeaceea a viitorului întreprinderilor mici ºi mijlocii,

Radu Moraru, prezentatorul emisiunii „Naºul”, B1TV, Marin Toma,preºedintele CECCAR, Robert Bunting, preºedintele IFAC,

Olivier Boutellis-Taft, director executiv al FEE, Nenad Pacek,preºedintele Global Success Advisors

Mircea Bozga, Director Assurance PwC România, Dean Westcott,vicepreºedinte al ACCA, Paul Van Geyt, IRE Belgia,

Jean-François Pissettaz, preºedintele Fiduciaire JF Pissettaz

Geoffrey Britton, preºedintele EFAA, Robin Jarvis, consilier tehnicACCA în Comitetul PMM al IFAC, Paul Pacter, membru în ConsiliulIASB, Stig Enevoldsen, fost preºedinte al EFRAG, ºi Florin Toma,

membru în Comitetul PMM al IFAC


subiect analizat în timpul acordat celei de-a treiamese rotunde, ce a avut ca temã „IMM/PMM: careeste viitorul?”. Lucrãrile au fost deschise de doam-na Sylvie Voghel, preºedintele Comitetului pentruPractici Mici ºi Mijlocii (PMM) al IFAC, iar moderatora fost Robin Jarvis, consilier tehnic ACCA în Comi-tetul PMM al IFAC.

Ultimele douã mese rotunde de pe agenda Con-gresului Profesiei Contabile din România, evenimentde talie internaþionalã, au avut ca subiecte „Profe-sioniºtii contabili angajaþi: o nouã abordare” ºi „Pro-fesia contabilã ºi serviciile contabile”. Moderatoriau fost Roger Tabor, preºedintele Comitetului PAIBal IFAC, ºi Stefano Marchese, membru în ConsiliulCNDCEC. Dintre vorbitori s-au evidenþiat VasileRãileanu, vicepreºedinte al CECCAR, Delia Cataramã,secretar general al IFA România, ºi Florentin Caloian,preºedintele filialei CECCAR Bucureºti.

Stefano Marchese, membru în Consiliul CNDCEC, Vasile Rãileanu,vicepreºedinte al CECCAR, Delia Cataramã, secretar general alIFA România, Tatiana Moºteanu, prof. univ. dr. ASE Bucureºti,

Emilian Miricescu, coordonator Tineret IFA România,Florentin Caloian, preºedintele filialei CECCAR Bucureºti

Robert Bunting, preºedintele Federaþiei In-ternaþionale a Contabililor (IFAC)

Robert Bunting este preºedintele Federaþiei In-ternaþionale a Contabililor ºi partener al Moss AdamsLLP, unde a deþinut funcþia de preºedinte ºi directorexecutiv în perioada 1982-2004. Iar în intervalul2004-2005, domnul Robert Bunting a fost preºedin-tele Consiliului Director al Institutului American alContabililor Publici Autorizaþi (AICPA).

„Din partea Federaþiei Internaþionale a Conta-bililor, doresc sã mulþumesc profesiei contabile ºiCorpului Experþilor Contabili ºi Contabililor Autorizaþidin România pentru invitaþia de a lua cuvântul laCongresul Profesiei Contabile din România, aflat lacea de-a XVIII-a ediþie.

Organizaþiile profesionale contabile puternicesunt importante pentru dezvoltarea continuã ºi întãri-rea profesiei contabile mondiale, iar CECCAR nu faceexcepþie. Prin asumarea precisã a strategiei IFAC ºiimplementarea acesteia în România, CECCAR con-tribuie în mod semnificativ la misiunea IFAC.

Întrucât, ca urmare a crizei economice globale,sunt propuse noi reglementãri ºi standarde, profesiacontabilã trebuie sã îºi facã auzitã vocea puternic,clar ºi consistent, ºi de aceea forumuri precum estecel de-al XVIII-lea Congres al Profesiei Contabiledin România sunt absolut esenþiale. Prin intermediul

unor astfel de adunãri de amploare, împãrtãºim celemai bune practici ºi suntem la curent cu ultimeleinformaþii tehnice. Iar prin intermediul acestor fo-rumuri ne putem exprima cu toþii mai puternic, ca ovoce unicã la nivel global.

Încã o datã vã mulþumesc pentru invitaþia de avorbi în frumoasa dumneavoastrã þarã. Aºtept cuinteres continuarea parteneriatului nostru în anii ceurmeazã ºi doresc sã vã revãd pe cât mai mulþi dintredumneavoastrã la cel de-al XVIII-lea Congres Mon-dial al Contabilitãþii, în Kuala Lumpur, Malaiezia,în perioada 8-11 noiembrie 2010.”

I would like to sincerely thank the Romanianaccountancy profession and the Body of Expert and

Spicuiri din discursurile personalitãtilor care au participatla Congresul al XVIII-lea al CECCAR

,

Robert Bunting, preºedintele IFAC


Licensed Accountants of Romania for inviting me tospeak at the 18th Congress of the Romanian Accoun-tancy Profession. As new regulations and standardsare proposed in the aftermath of the global economiccrisis, the accountancy profession must make itsvoice heard with strength, clarity, and consistency,and this is why forums like the 18th Congress of theRomanian Accountancy Profession are absolutelyessential.

Sylvie Voghel, preºedintele Comitetuluipentru Practici Mici ºi Mijlocii (PMM) al FederaþieiInternaþionale a Contabililor (IFAC)

Doamna Sylvie Voghel este preºedintele Co-mitetului PMM al IFAC ºi coproprietarã a unei cor-poraþii private din Quebec, Canada. Doamna SylvieVoghel a fost membrã a Consiliului IFAC în peri-oada 2003-2008 ºi a îndeplinit funcþia de preºedinteal Asociaþiei Contabililor Autorizaþi din Canada(CGA-Canada).

„Din partea Comitetului pentru Practici Mici ºiMijlocii al Federaþiei Internaþionale a Contabililor,doresc sã mulþumesc sincer profesiei contabile dinRomânia ºi Corpului Experþilor Contabili ºi Contabili-lor Autorizaþi din România pentru invitaþia la Congre-sul Profesiei Contabile din România, care se aflã lacea de-a XVIII-a ediþie.

Organizaþiile profesionale contabile puternicesunt importante pentru dezvoltarea continuã ºi întã-rirea profesiei contabile mondiale, iar CECCAR nuface excepþie. Prin asumarea precisã a strategiei IFACºi prin implementarea acesteia în România, CECCARcontribuie în mod semnificativ la misiunea IFAC.

Profesioniºtii contabili care lucreazã pentru sauîn întreprinderile mici ºi mijlocii îmbinã într-o pro-porþie semnificativã calitatea de membru al IFAC ºipe cea de membru al CECCAR. IMM-urile oferã ogamã variatã de servicii profesionale care cuprinde

auditul, certificarea, întocmirea situaþiilor financiareºi impozitarea pânã la salarizare, managementul fi-nanciar, precum ºi variante mai generale de con-sultanþã în afaceri. Existã multe dovezi cã IMM-urileapreciazã profesioniºtii contabili externi pentru com-petenþele lor, pentru utilitate ºi integritate, ºi îi consi-derã sursa cea mai demnã de încredere în consultanþade afaceri. Un sector al IMM-urilor prosper este vitalpentru crearea de noi locuri de muncã, pentru coe-ziunea socialã, inovaþie ºi creºtere economicã. Prinurmare, IMM-urile ºi PMM-urile au o contribuþie cru-cialã în dezvoltarea activitãþii economice durabile.

Comitetul PMM urmãreºte sã susþinã activitateaorganismelor membre ale IFAC în asistarea ºi repre-zentarea membrilor lor din rândul PMM-urilor. Încele din urmã, tindem sã susþinem PMM-urile prinsporirea influenþei lor, a profilului, a capacitãþii ºi arelevanþei lor la nivel global. Strategia noastrã ser-veºte drept foaie de parcurs pentru poziþionarea ºiechiparea PMM-urilor, astfel încât sã asiste efectivIMM-urilor pentru asigurarea conformitãþii cu regle-mentãrile financiare relevante ºi sã obþinã o dezvoltaredurabilã. Prin intermediul colaborãrii cu organismelenoastre membre, urmãrim sã avem cel mai puternicimpact pentru un numãr cât mai mare de PMM-uri,iar CECCAR are o contribuþie nepreþuitã în acest scop.

Pe lângã prezenþa domnului Florin Toma, încalitate de reprezentant în Comitetul PMM, care neajutã cu experienþa sa, din perspectiva României,evenimente ca acesta reprezintã o oportunitate pen-tru noi toþi de a ne împãrtãºi opiniile, experienþeleºi bunele practici.

Încã o datã vã mulþumesc pentru invitaþia de avorbi în fascinanta dumneavoastrã þarã. Aºtept cuinteres în anii ce urmeazã susþinerea CECCAR înactivitatea Comitetului PMM al IFAC ºi în activitãþileconexe.”

On behalf of the Small and Medium Practices(SMP) Committee of the International Federation ofAccountants (IFAC), I would like to sincerely thankthe Romanian accountancy profession and the Bodyof Expert and Licensed Accountants of Romania forinviting me to speak at the 18th Congress of theRomanian Accountancy Profession.

Strong professional accountancy organizationsare critically important to the continued growth andstrength of the global accountancy profession, andCECCAR is no exception. By truly embracing IFAC’sstrategy and aiding us here on the ground in Romania,CECCAR is contributing significantly to IFAC’s mission.

Once again, thank you for inviting me to speakin your fascinating country. I look forward toCECCAR’s continued support for IFAC SMP – relatedactivities in the years ahead.

Sylvie Voghel, preºedintele Comitetului PMM al IFAC


Olivier Boutellis-Taft, director executiv alFederaþiei Experþilor Contabili Europeni (FEE)

Fost director al PricewaterhouseCoopers ºimembru al Institutului belgian al Experþilor Contabiliºi Consilierilor Fiscali, domnul Olivier Boutellis-Tafts-a alãturat Federaþiei Experþilor Contabili Europeni(FEE) în octombrie 2006, în calitate de director exe-cutiv (CEO). Domnul Boutellis-Taft are o experienþãprofesionalã vastã. A lucrat în companii multinaþio-nale, în domeniul IMM, în sectorul public ºi în cel alorganizaþiilor non-profit ºi timp de 10 ani a deþinut func-þii importante în toate aceste sectoare economice.

„Al XVIII-lea Congres al CECCAR susþine creareaunei noi culturi în profesia contabilã. Laud aceastãambiþie.

Este adevãrat cã lumea din jurul nostru se aflãîntr-o continuã schimbare. Mai mult, ritmul schimbãriia sporit, importanþa provocãrilor ºi nivelul incertitudi-nii în economia globalã, dezvoltarea durabilã a pla-netei ºi afacerile la nivel mondial atingând nivelurinecunoscute pânã acum.

Este momentul oportun pentru a pune întrebãrifundamentale. Una dintre acestea este legatã derolul pe care îl au contabilii în interesul public sau însocietate. De asemenea, este momentul potrivit sãne aducem aminte de lunga istorie a profesioniºti-

lor contabili. De la tãbliþele din lut din Mesopotamia,din anul 3300 (î.H.), la Luca Pacioli, în 1494, aceastãprofesie are o îndelungatã tradiþie în serviciul omuluiºi al comerþului, dezvoltându-ºi valorile fundamen-tale ºi principiile care o diferenþiazã de celelaltemeserii sau profesii.

Federaþia Experþilor Contabili Europeni promo-veazã astfel dezbaterile publice pe tema valorilorprofesionale. Profesia contabilã are rãdãcini puter-nice ºi foarte multe lucruri de oferit pentru a construiun viitor mai bun. Profesia contabilã trebuie sã insisteîn a anticipa evenimentele ca sã poatã fi de folos,la cel mai înalt nivel, economiei ºi societãþii; este

Olivier Boutellis-Taft, director executiv al FEE


– Domnule preºedinte Marin Toma, tema Con-gresului din acest an al CECCAR sunã ca o foartelimpede declaraþie de intenþii. Este nevoie de o nouãculturã în aceastã profesie?

– Da, este nevoie de o nouã culturã în profesiacontabilã. În primul rând, pentru cã aceastã crizãfãrã precedent, care dominã omenirea, ne-a ridicatfoarte multe întrebãri legate de modul în care sunt

Congresele CECCAR continuã tradiþia interbelicã

Primul Congres Internaþional al Corpului Experþilor Contabili a avut loc în anul 1923, iar ultimul,înainte de era comunistã, în anul 1939. În perioada interbelicã, în 1931, la Bucureºti s-a þinut celde-al VII-lea Congres Mondial al Contabilitãþii, concomitent cu Congresul al V-lea al ProfesieiContabile din România. Tradiþia a fost reluatã în anul 1994, când CECCAR a organizat cea de-aX-a ediþie a Congresului Profesiei Contabile din România, manifestare de referinþã în calendarulinternaþional al evenimentelor contabile. Congresele se organizau o datã la doi ani, tradiþie pãstratãºi dupã perioada postdecembristã.

În acest sens, CECCAR continuã ºi are de apãrat o tradiþie solidã, iar profesioniºtii contabili dinRomânia luptã pentru a menþine aceastã tradiþie ºi în condiþii extrem de dificile, cum ar fi crizaeconomicã mondialã.

Interviu acordat de presedintele CECCAR, Marin Toma,cotidianului Curierul National înainte de începerea

lucrãrilor Congresului al XVIII-lea al CECCAR

,

,

Preºedintele Corpului Experþilor Contabili ºi Contabililor Autorizaþi din România, profesor universitardoctor Marin Toma, argumenteazã în interviul acordat cotidianului Curierul Naþional tema CongresuluiProfesiei Contabile din România, ediþia a XVIII-a, „Pentru o nouã culturã în profesia contabilã”, ºi susþinenecesitatea unei astfel de manifestãri de talie internaþionalã, mai ales în actualul context economic.

inutil sã adãugãm faptul cã provocãrile sunt nume-roase, cu precãdere în zilele noastre.

Iar obligaþia de a fi vertical atunci când estevorba despre principiile profesiei, cum ar fi integrita-tea, independenþa, obiectivitatea sau competenþa,este mai importantã acum mai mult decât oricând.”

The Eighteenth Congress of CECCAR calls fora new culture of the profession. I commend this am-bition. It is true that the world around us is constantlychanging.

It must continue to anticipating developmentsto best serve the economy and society.


guvernate economiile statelor din întreaga lume. ªidin acest motiv, dar ºi în virtutea rolului profesiei con-tabile de factor de creºtere economicã, de pârghiela îndemâna guvernelor, ca ºi a populaþiei, trebuiesã facem din profesia contabilã un instrument deapãrare a interesului public. Dacã prin cultura profe-siei contabile înþelegem totalitatea valorilor cu careopereazã profesia contabilã (centrate pe educaþie,eticã ºi calitate), precum ºi instituþiile care asigurãcomunicarea acestor valori, credem cã aceastã cul-turã a fost suficient de zdruncinatã de crizã ca sãjustifice accelerarea reformelor începute, cât ºi pro-vocarea unor noi reforme în acest domeniu.

– Cât de simplã sau cât de dificilã poate fi crea-rea unei noi asemenea culturi în profesia contabilã?

– Tema în sine este o adevãratã provocare.De fapt, surprinde ceea ce se întâmplã la nivel mon-dial, unde se pune tot mai mult întrebarea dacã nucumva profesia contabilã se aflã la o rãscruce. Istoriarecentã demonstreazã cã, în momente grele aleomenirii, profesia contabilã a plãtit o parte din fac-tura, din costurile acestor nenorociri care s-au abãtutasupra noastrã. Sã ne amintim de marile scandalurifinanciare care au condus la dispariþia uneia dintrecele mai puternice firme de contabilitate din lume.Sã ne gândim ºi cã primele semne ale acestei crize,care a fost declanºatã acum un an ºi jumãtate – doi,fuseserã observate cu câþiva ani buni înainte, cândprofesioniºtii contabili au atras atenþia asupra anumi-tor dezechilibre din economia mondialã. Dar avertis-mentelor de atunci nu li s-a acordat importanþa cuve-nitã. Aceastã crizã cumplitã la care s-a ajuns trebuiesã ducã la reforme în toate domeniile, în toate seg-mentele sociale, politice ºi economice ale statelor,dar ºi în profesia contabilã.

– Ce loc ocupã Congresul Corpului ExperþilorContabili ºi Contabililor Autorizaþi din România îndinamica evoluþiilor actuale, marcate de crizã?

– Ar trebui, mai întâi, sã încadrãm Congresulîn coordonate bine determinate de timp ºi spaþiu.Un eveniment de o asemenea grandoare – pentrucã este, într-adevãr, unul dintre cele mai importanteîn calendarul profesiei contabile la nivel european –se va desfãºura cu numai douã luni înaintea Con-gresului Mondial al Contabilitãþii. În al doilea rând,Congresul nostru are loc în plinã crizã, iar un eveni-ment de o asemenea amploare presupune eforturifoarte mari. Dar el este absolut necesar. Semnaleprivind iminenþa evoluþiilor care ne-au condus lasituaþia de azi au fost trase încã de acum doi ani, dela Congresul al XVII-lea al CECCAR. ªi au continuatla toate întâlnirile internaþionale.

– Cu ce efect?

– Prin acest gen de abordare, CongresulCECCAR s-a impus drept una dintre cele mai im-portante manifestãri de profil la nivel european ºimondial. Despre acest eveniment se vorbeºte, laora actualã, în toate mediile profesionale din Europa.ªi nu numai. Ne aºteptãm ca din dezbaterea teme-lor Congresului sã emane idei care sã devinã sursãde inspiraþie pentru noi reglementãri în domeniulprofesiei contabile din România. Sunt peste 500 depagini de lucrãri ºtiinþifice care vor fi prezentate cuaceastã ocazie ºi care vor constitui puncte de porni-re pentru cercetare în domeniile respective.

– De ce este nevoie de o regândire a profesieicontabile?

– Vorbim despre o nouã culturã a profesiei con-tabile în sensul în care trebuie regânditã, revizuitãarhitectura instituþionalã pe plan internaþional. Existãfoarte multe acþiuni de dezmembrare a profesieicontabile, iar caracterul unitar ºi unic al profesieicontabile începe sã nu mai fie respectat. Profesiacontabilã trebuie sã rãmânã unicã, sã aibã reguliunice pe mapamond ºi sã rãmânã unitarã, în sensulîn care toate activitãþile care formeazã profesia con-tabilã sunt de o importanþã egalã, privitã prin prismainteresului public.

– Ce ameninþã unicitatea ºi unitatea profesieicontabile?

– În ultimul timp, asistãm la elemente de sepa-rare a unor activitãþi din profesia contabilã, cum arfi, de exemplu, activitãþile de control ºi de audit. Oaltã mare problemã este transparenþa din sectorulpublic. Actuala crizã ne-a dovedit cã guvernele, îngeneral, cer transparenþã întreprinderilor din secto-rul privat, le cer sã respecte anumite standarde, darele însele nu respectã aceste reguli. Standardeleinternaþionale de contabilitate se lasã destul de greuaplicate în sectorul de stat.

– Existã ºi alte deschideri majore pe care arurma sã le anunþe Congresul Corpului ExperþilorContabili ºi Contabililor Autorizaþi din România?

– O altã problemã pe care dorim s-o abordãmºi care sperãm sã capete extindere la factorii dedecizie de la nivel naþional ºi internaþional priveºtesectorul întreprinderilor mici ºi mijlocii. Este unsector-cheie, ºtiut fiind faptul cã economia mondialãse compune în proporþie de peste 90% din IMM-uri.Ei bine, situaþia actualã, în care regulile pentruIMM-uri sunt stabilite în exclusivitate de cãtre ceimari, nu mai poate sã continue. Cei mari sunt ceicare au declanºat criza, dar curãþenia a început tot


cu cei mici. IMM-urile suportã cele mai grave con-secinþe ale crizei. Arhitectura instituþionalã trebuieregânditã; am în vedere faptul cã se irosesc energiiºi resurse fãrã o coordonare a acþiunilor.

– Credeþi cã sunt ºanse reale pentru corecta-rea acestei situaþii inechitabile?

– Aceastã situaþie trebuie, în orice caz, sã deaserios de gândit ºi specialiºtilor din întreaga lume,ºi guvernelor. Despre domeniul IMM se vorbeºtedestul de mult, dar se face foarte puþin. Aceste între-prinderi trebuie sã primeascã atât acces la surselede finanþare, cât ºi importanþa cuvenitã în elaborareareglementãrilor, cel puþin pe mãsura ponderii pe careo au în economia globalã. Este inacceptabil faptulcã atunci când cei mari greºesc, în loc sã fie traºi larãspundere, li se permite sã scrie reguli prin carecosturile sunt transferate asupra celor mici. Este caºi cum i-ai cere hoþului sã scrie reguli pentru propriasa capturare. Trebuie sã se punã stavilã acestor prac-tici, iar IMM-urile trebuie sã fie protejate.

– Cum pot profesioniºtii contabili sã sprijineIMM-urile în aceastã perioadã de crizã?

– Profesioniºtii contabili au rolul lor bine stabi-lit în protejarea acestui tip de întreprinderi. Noi amluat o serie de mãsuri ºi la Conferinþa Naþionalã aCECCAR, care precede Congresul, astfel încât con-tabilii, experþii contabili ºi contabilii de întreprinderi

sã devinã adevãraþi sanitari ai societãþilor, sã le prote-jeze, sã-i sprijine pe managerii acestora, sã le ofereservicii integrate, pentru a-i ajuta sã iasã mai uºordin aceastã crizã cumplitã. Serviciile profesionaledin domeniul contabilitãþii nu mai pot avea acelaºicurs: cineva sã facã bilanþul, altcineva sã dea o con-sultanþã, iar alþii sã execute un control º.a.m.d., fiindcãacest lucru presupune costuri imense pentru IMM-uri.Trebuie sã trecem la servicii integrate pentru acesteîntreprinderi. Dar vor fi multe alte tematici ce vor fidezbãtute la Congres. De exemplu, relaþia dintreprofesia contabilã ºi fiscalitate.

– Apropo de fiscalitate: cum comentaþi faptulcã reprezentanþi ai mass-media ºi ai lumii politicevorbesc despre situaþia actualã din România ca des-pre un „haos fiscal”?

– Eu aº spune cã acest haos nu îºi are rãdãci-nile în perioada curentã, ci în perioada ultimilor ani,ba chiar a fost sãdit cu multã vreme în urmã. Acumînsã a devenit mai evident. Punctul nevralgic estenormalizatorul, cel care construieºte ºi emite regle-mentãrile fiscale. Or, nu ne mai putem juca cu acestenorme pânã într-acolo unde ele ajung sã susþinã co-rupþia. Reglementãrile româneºti în domeniul fiscalsunt fãcute de aºa manierã încât aplicarea lor invitãla negociere. Iar asta nu înseamnã altceva decât unsuport material al corupþiei, care deja existã ºi caretinde sã se dezvolte în România.

Palatul Parlamentului, Bucureºti – locul de desfãºurare a Congresului al XVIII-lea al CECCAR


– Întorcându-ne la Congresul Profesiei Conta-bile, ce va aduce nou aceastã ediþie prin comparaþiecu cele precedente?

– Sunt multe elemente de noutate. În primulrând, participanþii strãini, specialiºti de înaltã clasã,care sunt peste 150 ºi vin din întreaga lume. Dintreaceºtia, vreau sã fac o remarcã specialã pentru preºe-dintele Federaþiei Internaþionale a Contabililor (IFAC),Robert Bunting, care, în ciuda agendei sale foarteîncãrcate din aceastã perioadã, a gãsit cã este binesã se adreseze profesiei contabile din România, ºinu de oriunde, ci de la tribuna Congresului nostru.Congresul CECCAR este deja mediatizat în peste30 de þãri, iar acest lucru se datoreazã atât prestigiu-lui câºtigat prin ediþiile anterioare, valorii deosebitea invitaþilor, cât ºi tematicilor propuse, mai bogateca altãdatã, din domeniul economic, financiar ºi alprofesiei contabile.

– Care vor fi principalele teme de discuþie?

– Vor avea loc cinci mese rotunde, iar temati-cile câtorva dintre ele le-am menþionat deja. Aº vreasã amintesc însã, în mod special, dezbaterea privindîntreprinderile mici ºi mijlocii ºi practicile mici ºimijlocii, deosebit de importantã. De asemenea, estevorba ºi despre un segment cãruia nu i s-a dat preamultã atenþie pânã acum, acela al profesioniºtilorcontabili angajaþi. Ei lucreazã în întreprinderi, în edu-caþie, în instituþii publice º.a.m.d. Or, forul profesionalal specialiºtilor în contabilitate este ºi al lor, la felcum regulile profesionale existã ºi pentru ei.

– Este un eveniment de elitã la care vor parti-cipa personalitãþi ilustre din mediul economic in-ternaþional. Ca organizare, aþi pregãtit ceva cu totulspecial?

– Respectând tradiþia româneascã a celor 17Congrese anterioare, în ceea ce priveºte succesiuneadiferitelor acþiuni, Congresul se va deschide cu o searã

de galã ºi cu un dineu unde participanþii vor aveaposibilitatea sã discute liber, sã socializeze. Iar la ca-pãtul primei zile de lucrãri ale Congresului, OrchestraSimfonicã Oltenia, împreunã cu maestrul TudorGheorghe, le va oferi acestora un concert deosebit.

– La lucrãrile Congresului CECCAR vor asistaºi reprezentanþi ai Ministerului Finanþelor Publice?Presupun cã ar trebui sã fie foarte interesaþi de temelede discuþie.

– Noi am trimis invitaþii la toate organele cen-trale ale statului (Preºedinþie, Guvern, Ministerul Fi-nanþelor Publice etc.). În situaþia prin care trecem cutoþii, nu ºtiu însã dacã vom avea reprezentanþi dintoate instituþiile româneºti la acest eveniment ºtiinþificºi de analize punctuale în domenii foarte specifice.

– Legat de diversele situaþii cu care ne con-fruntãm cu toþii, credeþi cã s-a luat o mãsurã greºitãprin adoptarea noilor prevederi fiscale legate de drep-turile de autor?

– Scopul este corect, deoarece sunt extraordi-nar de multe venituri ale persoanelor fizice care nusunt taxate. Însã, în loc sã se specifice, de exemplu,cã tot ceea ce presupune plãþi cãtre persoanele fizicetrebuie impozitat, lucrurile s-au amestecat ºi s-aucomplicat în aºa mãsurã încât contribuabilul estepus, pentru a plãti taxe la stat, sã alerge inutil. Dareu merg mai departe ºi spun cã nu s-a calculat câtpierd întreprinderile din cauza acestei fiscalitãþi.Ceea ce vreau sã spun este cã bilanþurile nu reflectãrealitatea, fiindcã ele sunt fãcute numai în scopurifiscale. ªi astfel ajungem la o întrebare simplã, cãreiatrebuie sã i se dea un rãspuns: Pânã când sutele demii de contabili din întreprinderile private româneºtivor fi plãtiþi de sectorul privat, în situaþia în care facservicii doar în beneficiul exclusiv al bugetului sta-tului, ºi nu în beneficiul întreprinderilor sau al celorcare utilizeazã situaþiile financiare?

Examenul de aptitudini, sesiunea 2010

Sesiunea 2010 a examenului de aptitudini în vederea accesului la calitatea de expert contabilºi de contabil autorizat se organizeazã în zilele de 17 octombrie (proba scrisã) ºi 24 octombrie(proba oralã).

Au dreptul sã participe la aceastã sesiune stagiarii aflaþi în anul trei de stagiu, precum ºi stagiariicare nu au promovat examenul de aptitudini ºi au dreptul sã se înscrie la urmãtoarele douã sesiuniconsecutive.


21

sep

tem

bri

e 2

01

02

1 s

epte

mbri

e 2

01

0

CECCAR filiala Bucureºti, în straie de sãrbãtoarede Ziua Naþionalã a Contabilului Român

Membrii filialei CECCAR Bucureºti auavut alãturi, de Ziua Naþionalã a ContabiluluiRomân, sãrbãtoritã la Palatul Copiilor dinCapitalã, peste 600 de invitaþi. Printre aceºtias-au numãrat colegi de breaslã, reprezentanþiai instituþiilor publice, oameni de afaceri saujurnaliºti.

Evenimentul ce a reunit o mare parte dinprofesioniºtii contabili din Capitalã a începutla ora 15,00, iar printre invitaþii de onoare s-aunumãrat Marin Toma, preºedintele CECCAR,Daniela Vulcan, director general al CECCAR,membri ai Consiliului Superior al CECCAR,comisarul-ºef adjunct al Gãrzii FinanciareBucureºti, reprezentantul Consiliului Superioral Magistraturii ºi alþii.

Mesajul de întâmpinare a fost citit de di-rectorul executiv al filialei CECCAR Bucureºti,Emil Floriþã, care a þinut sã-i salute pe toþi ceiprezenþi în salã ºi sã le adreseze un cãlduros„La mulþi ani!” cu ocazia unuia dintre celemai importante evenimente din viaþa profesio-niºtilor contabili.

„Declaraþia Congresului Profesiei Con-tabile”* face cinste membrilor CECCAR

Dupã ce urãrile de bun-venit au fost fã-cute, întreaga adunare a contabililor profesio-niºti din Bucureºti, membri ai CECCAR, aascultat Mesajul Consiliului Superior, care afost citit de preºedintele filialei CECCARBucureºti, Florentin Caloian. Acest mesaj,constituit în Declaraþia Congresului Profesiei

Contabile din România, eveniment de talieinternaþionalã, desfãºurat nu cu mult timp înurmã la Palatul Parlamentului, a cuprins hotã-rârile luate de Consiliul Superior al CECCAR,reformele ce urmeazã sã fie fãcute în dome-niul contabilitãþii, precum ºi cele nouã de-ziderate pe care participanþii la Congres auhotãrât sã le înfãptuiascã.

Declaraþia Congresului a fost primitã cuaplauze, toþi cei prezenþi în salã fiind în de-plin acord cu textul acesteia. Preocupaþi în

Marin Toma, preºedintele CECCAR

În toatã þara a fost celebratã în data de 21 septembrie 2010 Ziua Naþionalã a ContabiluluiRomân, eveniment organizat de Corpul Experþilor Contabili ºi Contabililor Autorizaþi dinRomânia (CECCAR) prin intermediul celor 42 de filiale ale sale. Astfel, specialiºtii contabili,membri ai Corpului, dar ºi din toate ramurile economiei au avut ocazia sã se bucure împreunãde roadele muncii lor, sã-ºi premieze colegii ºi sã dezbatã probleme profesionale de actualitate.


Delia Cataramã, secretar general al IFA România, Marin Toma, preºedintele CECCAR, Daniela Vulcan,director general al CECCAR, ºi Teodor Constantin, comisarul-ºef adjunct al Gãrzii Financiare Bucureºti

permanenþã de soarta economiei naþionale,profesioniºtii contabili, membri ai CECCAR,au atras atenþia, chiar în textul DeclaraþieiCongresului Profesiei Contabile, „asupra ire-versibilitãþii reformelor începute ºi a necesitãþiiunor noi reforme la nivel global ºi local caresã permitã creºterea contribuþiei profesiei con-tabile la ieºirea din crizã ºi la reluarea creºteriieconomice”.

Calitãþile membrilor CECCAR: profesio-nalismul, echilibrul ºi seriozitatea

Marin Toma, preºedintele CECCAR, aadresat, la rândul sãu, tuturor specialiºtilorcontabili aflaþi în salã urãri de bine ºi de sã-nãtate, a lãudat eforturile tuturor membrilorCECCAR ºi a dezvãluit cã numai prin unitate,profesionalism ºi echilibru, Corpul a reuºit sãse impunã în România, ºi nu numai, ca fiindcea mai serioasã ºi credibilã instituþie ce re-prezintã breasla contabilã din România.

„În aceastã zi aniversarã, vã invitãm sãreflectaþi, o datã în plus, asupra rolului pe careîl aveþi în dezvoltarea economiei naþionaleºi în apãrarea interesului public. Nu uitaþi cãvoi sunteþi artizanii situaþiilor financiare,cartea de vizitã a oricãrei entitãþi economicesau sociale. Nu uitaþi cã dezvoltarea între-prinderilor mici ºi mijlocii, care reprezintãpeste 80% din economia europeanã ºi consti-tuie inima comerþului european, depinde decostul capitalului acestora, iar costul capita-

lului depinde ºi de încrederea în informaþiilefinanciare, adicã de calitatea muncii voastre,indiferent cã aþi contribuit la elaborarea saucontrolul acestora. Nu uitaþi cã fãrã voi nuse pot mãsura activitãþile economice, nu sepot împãrþi roadele activitãþilor economiceîntre angajaþii unei companii ºi proprietariiacesteia, între muncã ºi capital. Nu uitaþi cãfãrã voi nu poate exista încrederea, atât denecesarã, mai ales azi, în tranzacþiile comer-ciale ºi financiare. Nu uitaþi cã fãrã voi nu potexista bugete naþionale ºi impozite ºi decinici solidaritate între membrii societãþii. Înde-pliniþi cu cinstea ºi mândria corespunzãtoareacest rol, indiferent de funcþie: directori eco-nomici, directori financiari, contabili-ºefi,controlori, inspectori, auditori, economiºtisau, pur ºi simplu, contabili. ªi indiferent dedomeniul de activitate: întreprinderi ºi alteentitãþi economice ºi sociale, educaþie, admi-nistraþie centralã sau localã, în practica publi-cã etc., asupra rolului social pe care îl aveþiatât la nivelul entitãþilor economice, al insti-tuþiilor ºi colectivitãþilor locale, cât ºi la nivelnaþional. Nu uitaþi cã de calitatea munciivoastre depinde bunãstarea oamenilor, cãmunca voastrã nu poate fi recunoscutã ºi apre-ciatã decât dacã sunt satisfãcute cerinþele deeducaþie, eticã ºi calitate, cele trei comanda-mente fundamentale ale profesiei contabileºi ale organismului sãu, Corpul Experþilor Con-tabili ºi Contabililor Autorizaþi din România!”,a declarat Marin Toma, preºedintele CECCAR,

,,Ziu

a N

atio

nalã

a C

onta

bilu

lui R

om

ân

Ziu

a N

atio

nalã

a C

onta

bilu

lui R

om

ân


Daniela Vulcan, director general al CECCAR

21

sep

tem

bri

e 2

01

02

1 s

epte

mbri

e 2

01

0cu ocazia sãrbãtoririi Zilei Naþionale a Conta-bilului Român.

Mândria de a fi expert contabil, cel maiînalt omagiu adus breslei

Daniela Vulcan, directorul general alCECCAR, le-a vorbit participanþilor la eveni-ment despre mândria de a fi expert contabil,despre calitatea deosebitã a acestei profesii,cât ºi despre faptul cã specialiºtii contabiliau un rol decisiv în actualul context econo-mic ºi nu numai. „Sunt expert contabil ºi esteo mândrie sã fii expert contabil, iar profesiacontabilã din România oferã calitate ºi onestita-te prin serviciile sale. Astfel, pe lângã board-ulfiecãrei instituþii ar trebui sã existe un expertcontabil care sã aducã prin experienþa ºiprofesionalismul sãu soluþii multora dintreproblemele economico-financiare existente.(…) Daþi-mi voie sã urez, ºi cu aceastã oca-zie, tuturor experþilor contabili ºi contabililorautorizaþi din toatã þara, precum ºi tuturorcontabililor din economie «La mulþi ani!» ºimulte împliniri profesionale”, a subliniatDaniela Vulcan, directorul general al CECCAR,cu ocazia participãrii sale la sãrbãtoarea ZileiNaþionale a Contabilului Român organizatãde filiala CECCAR Bucureºti.

Garda Financiarã Bucureºti îi preþuieºtepe profesioniºtii contabili

Teodor Constantin, comisarul-ºef adjunctal Gãrzii Financiare Bucureºti, le-a vorbit cuvãditã emoþie profesioniºtilor contabili aflaþiîn straie de sãrbãtoare. „Apreciez în moddeosebit profesia contabilã ºi pe toþi profe-sioniºtii contabili din România. Atunci cândvãd pe un act sau pe un document contabilparafa unui expert, ºtiu cã este totul în regulãºi nici nu mai verific, am toatã încrederea ºitoatã stima pentru aceastã breaslã, iar cu ocaziaZilei Naþionale a Contabilului Român nu-mirãmâne decât sã vã urez «La mulþi ani!» ºimultã sãnãtate”, a spus ºeful Gãrzii FinanciareBucureºti.

Rodica Zaharia, directorul economic alConsiliului Superior al Magistraturii, prezentã,de asemenea, la sãrbãtoarea breslei conta-bile, a adresat tuturor specialiºtilor aflaþi însalã felicitãri pentru modul echilibrat în careîºi desfãºoarã profesia ºi le-a urat acestora,în continuare, multã sãnãtate ºi cât mai multeîmpliniri pe plan profesional.

Discursurile personalitãþilor care au par-ticipat la eveniment au fost urmate de trei mese

rotunde care au avut subiecte deosebit de in-teresante ºi incitante.

Prima masã rotundã a adus în discuþie„Abordãrile actuale ale unitãþii ºi unicitãþii pro-fesiei contabile”, cea de-a doua, „IMM/PMM:care este viitorul?”, iar ultima prezentare pro-fesionalã de acest gen a avut ca subiect „Pro-fesia contabilã ºi serviciile fiscale”.

Diplomã de excelenþã pentru conduce-rea executivã a CECCAR

Evenimentul organizat de filiala CECCARBucureºti la Palatul Copiilor din Capitalã s-aîncheiat cu decernarea unor diplome. Astfel,peste 50 de membri ai filialei CECCAR au fostrãsplãtiþi pentru munca lor, în aplauzele celorpeste 600 de invitaþi prezenþi la una dintre celemai importante întâlniri ale breslei contabile.

Diploma de excelenþã a fost acordatã defiliala CECCAR Bucureºti doamnei directorgeneral, Daniela Vulcan, care a fost rãsplãtitãastfel în acest cadru festiv pentru competenþaºi consecvenþa cu care a promovat ºi în acestan, pe plan intern ºi internaþional, toate activi-tãþile Corpului.

În timpul manifestãrii au mai fost premi-aþi cu diplome de merit ºi alþi profesioniºti con-tabili, dintre care îl amintim pe cel mai tânãrexpert contabil din CECCAR, domnul IoanNiculescu, dar ºi pe cel mai vârstnic profe-sionist contabil din cadrul Corpului, domnulConstantin Zãvoianu, care, la venerabila vârstãde 89 de ani, se mândreºte a fi de-o seamã


DECLARAÞIACongresului Profesiei Contabile din România*

Delegaþii experþi contabili ºi contabili autorizaþi din România, reuniþi la cea de-a XVIII-aediþie a Congresului Profesiei Contabile din România, ale cãrei lucrãri s-au desfãºurat laBucureºti, în zilele de 3 ºi 4 septembrie 2010, având ca temã centralã a dezbaterilor „Pentruo nouã culturã în profesia contabilã”, adoptã urmãtoarea

DECLARAÞIE

Timp de douã zile am discutat despre profesia contabilã ºi despre exigenþele actuale, încontextul þãrii noastre ºi în context internaþional, despre o profesie liberalã care doreºte sãrãmânã liberalã pentru a apãra cât mai bine transparenþa ºi interesul public, pentru a contribuila ieºirea din crizã ºi pentru a combate cu succes flagelul economiilor noastre, reprezentatde activitãþile financiare ilicite.

Scoþând în relief faptul cã profesia contabilã la nivel global se aflã la rãscruce, lucrãrileCongresului au atras, totodatã, atenþia asupra ireversibilitãþii reformelor începute ºi a necesitãþiiunor noi reforme la nivel global ºi local care sã permitã creºterea contribuþiei profesiei contabilela ieºirea din crizã ºi la reluarea creºterii economice.

Reformele iniþiate sau cele care urmeazã sã fie fãcute trebuie sã aibã în vedere obiectivecentrale, precum:

folosirea mai accentuatã a valorilor specifice sistemelor de contabilitate, bazate peprudenþã ºi pe acþiuni preventive;

rolul profesiei contabile în realizarea reformelor financiare din sectorul public, însprijinirea guvernelor pentru raportarea unor informaþii de înaltã calitate;

asigurarea pentru întreprinderile mici ºi mijlocii (IMM-uri) a unei pieþe reale ºi eficientepe mãsura locului acestora în economia mondialã;

chiar cu Corpul Experþilor Contabili ºi Con-tabililor Autorizaþi, înfiinþat în 1921.

Ziua Naþionalã a Contabilului Român seorganizeazã în fiecare an de Corpul Exper-þilor Contabili ºi Contabililor Autoritãþi dinRomânia (CECCAR), prin cele 42 de filialeale sale, în 21 septembrie, în întreaga þarã,

într-un mod unitar prin întâlniri socio-profe-sionale, simpozioane, mese rotunde, urmatede momente culturale.

Aflatã în acest an la cea de-a VI-a ediþie,aceastã sãrbãtoare este încã o dovadã cãmembrii Corpului sunt strâns uniþi, iar acestmotiv este reprezentativ pentru toate realizã-rile CECCAR.

,,Ziu

a N

atio

nalã

a C

onta

bilu

lui R

om

ân

Ziu

a N

atio

nalã

a C

onta

bilu

lui R

om

ân


21

sep

tem

bri

e 2

01

02

1 s

epte

mbri

e 2

01

0 îmbunãtãþirea sistemelor de controale corporative prin creºterea rolului controalelor

de prevenire; eliminarea vulnerabilitãþilor existente în aplicarea standardelor internaþionale prin

extinderea proceselor de adaptare a standardelor la culturile juridice locale; unitatea profesiei contabile prin stoparea acþiunilor de separare a auditului ºi a altor activitãþi

componente ale profesiei contabile ºi prin creºterea rolului practicilor mici ºi mijlocii (PMM-uri); eliminarea tendinþelor de politizare ºi de etatizare a unor activitãþi ale profesiei contabile; creºterea rolului Federaþiei Internaþionale a Contabililor (IFAC) în calitate de voce a

profesiei contabile la nivel global ºi de lider în problemele relevante ale profesiei contabilepentru clarificarea aspectelor doctrinare ale acesteia.

Având în vedere toate acestea, cât ºi alte constatãri care au fost reþinute în cadrulsesiunilor plenare ºi al meselor rotunde, declarãm în continuare, aºa cum obiºnuim sã facemcu ocazia congreselor noastre, cã vom întreprinde ºi susþine o seamã de acþiuni care voravea ca obiectiv promovarea, dezvoltarea ºi consolidarea profesiei contabile.

Apreciind faptul cã evoluþiile în profesia contabilã sunt condiþionate de nevoile pieþei,de etapa de dezvoltare a societãþii, de alinierea la standardele internaþionale, de tendinþa dea dezvolta servicii complementare ºi cât mai diversificate, participanþii la Congres considerãnecesarã înfãptuirea urmãtoarelor deziderate:

1. Profesia contabilã se constituie într-un tot unitar format din zeci de activitãþi (serviciiprofesionale); întreprinderile, în calitatea lor de beneficiari, trebuie sã-ºi aleagã liber serviciilede care au nevoie ºi furnizorii doriþi. Reglementarea de o manierã monopolistã ºi exclusivistãde cãtre Guvern a uneia sau alteia dintre activitãþile componente ale profesiei contabile s-adovedit a fi dãunãtoare pieþei ºi prejudiciazã atât profesioniºtii contabili, întreprinderile, câtºi bugetul statului.

2. Întrucât serviciile contabile sunt servicii desfãºurate în interes public, solicitãm ca laadoptarea unor norme legislative specifice sã se prevadã interzicerea prestãrii serviciilorcontabile pe piaþa liberã de cãtre persoane neautorizate.

3. Experþii contabili ºi contabilii autorizaþi vor întreprinde acþiuni pentru extindereaelaborãrii ºi aplicãrii principiilor etice în toate segmentele componente ale profesiei contabileºi în toate domeniile de activitate ale profesioniºtilor contabili pe baza Codului etic naþionalal profesioniºtilor contabili.

4. Experþii contabili trebuie sã sprijine dezvoltarea întreprinderilor mici ºi mijlocii, sãajute la ridicarea calitãþii informaþiilor financiar-contabile ºi a declaraþiilor fiscale prin oferireade servicii integrate întreprinderilor. În acelaºi timp, cerem Guvernului sã sprijine IMM-urileprin înlãturarea tarifelor privind accesul la sursele de finanþare ºi prin asigurarea unui regimfiscal stabil care sã încurajeze dezvoltarea acestora.

5. Promovarea unei profesii puternice ºi unitare, îmbunãtãþirea mijloacelor de comuni-care, orientarea învãþãmântului economic mediu ºi universitar pe coordonate moderne, învederea pregãtirii ºi perfecþionãrii specialiºtilor din domeniul contabilitãþii.

6. Extinderea continuã a colaborãrii cu organele de control ºi judiciare pentru ca expertulsã-ºi sporeascã aportul în folosul societãþii, pe linia combaterii fraudelor, a crimei organizateºi a evaziunii, dar ºi pentru apãrarea intereselor societãþilor comerciale, a contribuabililor înfaþa oricãror abuzuri legate mai ales de interpretarea legislaþiei fiscale.

7. CECCAR va depune în continuare eforturi susþinute pentru aplicarea în România astandardelor internaþionale în domeniul contabilitãþii ºi al auditului ºi va sprijini toate acþiunilemenite sã contribuie la realizarea misiunii ºi strategiei IFAC ºi a Federaþiei Experþilor ContabiliEuropeni (FEE) în domeniul profesiei contabile.

8. Extinderea relaþiilor cu organizaþiile profesionale similare din alte þãri sã fie un principiucãlãuzitor al Corpului, în vederea ridicãrii continue a nivelului profesiei contabile ºi a situãriiei la locul care i se cuvine în societatea româneascã ºi la nivel global.

9. Cerem IFAC ºi FEE sã reia ºi sã dezvolte cercetãrile pentru unele aspecte de naturãconceptualã cum ar fi „interesul public” ºi rolul guvernelor în ceea ce priveºte protejareaacestuia, „profesia contabilã” ºi activitãþile componente etc.

Bucureºti – Palatul Parlamentului4 septembrie 2010

Profesia contabilã


Calitatea serviciilor contabile:auditul structural– partea a III-a –

Doina LEUªTEAN, expert contabilDâmboviþa

D. Calitatea muncii

O cerinþã esenþialã destinatã asigurãrii unui nivelridicat de calitate a muncii în cadrul cabinetului constãîn asigurarea concordanþei între efectivul de salariaþiºi volumul de activitate prevãzut în fiºa postului.

Sistemul de control intern, cu întregul sãu meca-nism de mijloace ºi instrumente, deþine un rol esenþialîn asigurarea calitãþii activitãþilor în conformitate cu

cele mai înalte standarde de profesionalism. Dinamiza-rea rolului ºi importanþei controlului intern presupunecu maximã stringenþã deþinerea unui manual care sãconþinã proceduri, politici, tehnici ºi metode adecvatecelui mai eficient mod de gestionare a activitãþilorcabinetului. Exemplificãm succint unele posibilitãþide perfecþionare a sistemului de control intern ce ope-reazã la nivelul unui cabinet administrat de cãtre unprofesionist contabil:

Key terms: procedures handbook, internal control, programming and planning, structuralaudit, practice

ABSTRACT

The Quality of Accounting Services: Structural Audit

In order to achieve a high quality level of the work performed in a practice ownedby a professional accountant, certain professional, public and professional bodies’requirements must be observed.

Therefore, to assure the compliance between staff number and work volume indicatedin the job description represents a fundamental requirement in assuring a high qualitylevel of the work performed in the practice. Having a handbook with procedures,technical policies and adequate methods helps enhance the role and the importanceof internal control in providing management efficiency for the practice activities.Having delegation procedures helps improving the conditions for performing activitiesaccording to the profession requirements. Developing planning and programmingprocedures for the works represents the basis for achieving high professionalismstandards in performing works for client entities. Developing procedures for qualitycontrol in the practice and having performance structures in assuring the qualityreview of works helps directly to increase the performance level in high professionalismmissions. Contracts for services, individual labour contracts and cooperation contractsmust contain provisions according to professional standards. In the same time, as aquality warrantee, the works performed must be acknowledged by creating a writtencommunication.


a) Elaborarea unui plan de organizare a activi-tãþii prin:

definirea clarã ºi precisã a sarcinilor, astfelîncât fiecare salariat/colaborator sã cunoascã rolul ºiatribuþiile sale concrete, inclusiv în cazul delegãrii;

definirea limitelor de competenþã ºi a rãspun-derilor, ceea ce presupune stabilirea unei ierarhii acãrei autoritate sã fie indiscutabilã;

stabilirea circuitului documentelor ºi al infor-maþiilor prin reglementãri precise, enunþate astfel încâtsã excludã neglijenþa ºi/sau fantezia;

un program individual de activitate pentru fie-care salariat/colaborator.

b) Monitorizarea permanentã a competenþei ºiintegritãþii personalului

Cele douã componente sunt esenþiale, atât la nive-lul fiecãrui salariat/colaborator, cât ºi la nivelul admi-nistraþiei ºi directoratului, având în vedere cã deciziilese repercuteazã asupra activitãþii în ansamblul sãu.Trebuie avut în vedere faptul cã, în cazul delegãriiunor sarcini, responsabilitatea formulãrii ºi exprimãriiopiniilor cu privire la misiunea derulatã îi revineprofesionistului contabil.

c) Existenþa unei „memorii” a cabinetuluiÎn acest sens se recomandã ca în cadrul fiecãrui

cabinet sã se elaboreze instrucþiuni scrise cuprinse înmanualul de proceduri, precum ºi nomenclatorul do-cumentelor de arhivã întocmit în conformitate cu pre-vederile legale. Potrivit art. 7 din Legea nr. 16/19961

republicatã, creatorii ºi deþinãtorii de documente suntobligaþi sã înregistreze ºi sã þinã evidenþa tuturor docu-mentelor intrate, a celor întocmite pentru uz intern,precum ºi a celor ieºite, potrivit legii. Anual, docu-mentele se grupeazã în unitãþi arhivistice, potrivit pro-blematicii ºi termenelor de pãstrare stabilite în nomen-clatorul documentelor de arhivã, care se întocmeºtede cãtre fiecare creator pentru documentele proprii.Dincolo de aspectul corelativ al respectãrii reglementã-rilor legale, existenþa unei documentaþii satisfãcãtoareîn ceea ce priveºte producerea ºi arhivarea infor-maþiilor este un element esenþial, determinant asupracalitãþii controalelor ulterioare.

Elaborarea unei proceduri de planificare ºi pro-gramare a lucrãrilor asigurã premisele atingerii unorînalte standarde de profesionalism în executarealucrãrilor destinate entitãþilor-client. În mod obliga-

toriu, manualul de proceduri al cabinetului trebuie sãînglobeze o procedurã de planificare a misiunilor ºide programare a lucrãrilor astfel încât sã se asigurerespectarea termenelor legale de depunere a declara-þiilor, precum ºi transmiterea periodicã a informaþiilorpe parcursul anului ºi cu ocazia închiderii anuale. Pro-gramarea lucrãrilor poate fi organizatã în funcþie destructura cabinetului, fie pe dosare (câte un dosar pentrufiecare client), fie pe secþiuni ale contabilitãþii (o per-soanã din cadrul cabinetului þine contabilitatea pentruo secþiune la mai mulþi clienþi).

Existenþa unei proceduri de delegare contribuiela ameliorarea condiþiilor de execuþie a lucrãrilor înconformitate cu exigenþele profesiei. Procedurile in-terne, deciziile emise ºi practicile din cadrul cabinetu-lui trebuie sã aibã în vedere cã nu pot fi delegate terþepersoane pentru cazurile de acceptare sau refuz almisiunilor, semnarea contractelor, semnarea rapoarte-lor, supravegherea totalã a lucrãrilor. De asemenea,este necesar sã se aibã în vedere cã factori precum mã-rimea ºi complexitatea lucrãrilor, volumul lucrãrilorºi termenele de realizare a acestora determinã dimen-siunile delegãrii ºi supravegherii lucrãrilor. Suprave-gherea se poate asigura parþial ºi de cãtre colaboratoriicare deþin un nivel de competenþã satisfãcãtor (capa-citate ºi experienþã corespunzãtoare responsabilitãþilorîncredinþate). În cazul unui cabinet, supravegherease exercitã, în principal, prin verificarea dosarelor delucru, astfel încât sã se poatã evalua stadiul de execuþiea lucrãrilor, precum ºi nevoile de informare a sala-riaþilor/colaboratorilor, concretizându-se prin note decomentarii, adnotãri la documentele de lucru ale sala-riaþilor/colaboratorilor, note personale ale liber-profe-sionistului contabil, arhivate în dosarul lucrãrii.

Elaborarea unor proceduri privind controlul decalitate în cadrul cabinetului ºi existenþa unei structuride execuþie care sã asigure verificarea calitãþii lucrã-rilor contribuie în mod direct la ridicarea niveluluide performanþã în ceea ce priveºte realizarea misiu-nilor la cele mai înalte cote de profesionalism. Încazul în care cabinetul valorificã lucrãri ale unor cola-boratori (specialiºti, tehnicieni, experþi etc.), profesio-nistul contabil va supune lucrãrile acestor autori (ra-poarte, avize, evaluãri, declaraþii de expert-specialist)procedurilor controlului de calitate. Profesionistulcontabil va avea în vedere cã responsabilitatea finalãasupra misiunii îi revine în totalitate. În vederea eva-luãrii competenþei profesionale a altor profesioniºti

1 Legea Arhivelor Naþionale.


sunt necesare dovezi ale calificãrilor profesionale (di-plome, înscrierea în tabloul profesioniºtilor agreaþi deun organism profesional etc.), experienþei ºi reputaþieiprofesionistului abilitat în domeniul pentru care estenevoie de un aviz de specialitate.

Contractele de prestãri servicii, contractele indi-viduale de muncã, contractele de colaborare trebuiesã conþinã în mod obligatoriu clauze conforme custandardele profesionale. Manualul de proceduri alcabinetului trebuie sã conþinã proceduri clare care sãstatorniceascã relaþia contractualã dintre cabinet ºicolaboratorii profesioniºti (instrucþiuni privind obiec-tivele ºi întinderea lucrãrilor; descrierea generalã aaspectelor particulare solicitate a fi tratate în raportulprofesionistului; condiþiile de acces al profesionistu-lui la documentele ºi fiºierele pertinente; clasificarealegãturilor care pot exista între profesionist, client ºientitatea profesionalã din care face parte profesionis-tul salariat ori colaborator; confidenþialitatea informa-þiilor despre client/entitatea profesionalã la care areacces profesionistul solicitat; informaþiile privind ipo-tezele ºi metodele pe care profesionistul solicitat le

va folosi ºi coerenþa lor cu cele aplicate, eventual, înexerciþiile precedente). Extrem de important pentruasigurarea calitãþii activitãþii unui cabinet este ca toatedocumentele interne, contractele individuale de mun-cã ºi contractele de prestãri servicii sã conþinã clauzede confidenþialitate. Contractele cu clienþii trebuie sãconþinã în mod obligatoriu elementele ºi clauzele pre-vãzute în reglementãrile Corpului (contract-cadru deprestãri servicii, contracte-cadru specifice fiecãrei mi-siuni, prevãzute de normele profesionale).

Calitatea lucrãrilor executate trebuie atestatã prinîntocmirea unor forme de comunicare scrisã. Pentrufiecare lucrare predatã ºi pentru fiecare client, cabinetultrebuie sã întocmeascã necondiþionat, conform con-tractului, o formã de comunicare scrisã (raport, atestare).

Pe baza constatãrilor profesionale asumate deauditorul de calitate, rezultatele cu privire la auditulstructural se consemneazã în Foaia de lucru – auditstructural, care conþine, în principiu, informaþii refe-ritoare la denumirea cabinetului auditat, numele au-ditorului de calitate, data, numãrul paginii, puncteleverificate, normele aplicabile ºi constatãri.

Matricea nr. 6. Foaie de lucru – audit structural

Foaie de lucru – audit structural

Cabinetul auditat: Auditor de calitate: Data: Pagina nr.

1. Punct de verificat:(nr.) (denumire)

2. Norma aplicabilã:(nr.) (denumire)

3. Constatãri:

1. Punct de verificat:(nr.) (denumire)

2. Norma aplicabilã:(nr.) (denumire)

3. Constatãri:

Etc.


Concluziile cu privire la auditul structural suntulterior sintetizate în Fiºa centralizatoare a rezulta-telor auditului de calitate, punctul I, pe baza constatã-rilor rezultate în urma vizitei la cabinet ºi a aprecierilor

auditorului de calitate cu privire la modul în care aufost respectate standardele, normele ºi reglementãrileprofesionale emise de Corpul Experþilor Contabili ºiContabililor Autorizaþi din România.

I. Auditul structural

1. Aþi efectuat o vizitã la sediul cabinetului? da • ; nu • ; N/A • ;

2. Independenþa:

Aþi constatat exercitarea de activitate în condiþii de incompatibilitatesau de conflicte de interese? da • ; nu • ;

Dacã da, se va explica în anexe.

Cabinetul efectueazã misiuni pentru entitãþi la care existã interese financiare,familiale sau de afaceri? da • ; nu • ;

Care sunt serviciile pe care le presteazã cabinetul?

– Servicii contabile – nr. clienþi ..............;

ponderea în cifrade afaceri ...........%;

– Servicii de audit statutar – nr. clienþi ..............;


– Servicii de alte tipuri de audit – nr. clienþi ..............;


– Servicii de consultanþã financiarã ºi fiscalã – nr. clienþi ..............;


– Servicii de personal – salarizare – nr. clienþi ..............;


Aþi constatat cã se consacrã marea parte a activitãþilor pentruo singurã entitate sau un grup restrâns de entitãþi? da • ; nu • ;

Cabinetul funcþioneazã în conformitate cu reglementãrileîn materie în ceea ce priveºte:

– obiectul de activitate? da • ; nu • ; N/A • ;

– acþionariatul? da • ; nu • ; N/A • ;

– administrarea? da • ; nu • ; N/A • ;

3. Competenþa:

Cabinetul foloseºte salariaþi? da • ; nu • ;

Dacã da, câþi? ............

Cabinetul foloseºte colaboratori pe bazã de contracte civile? da • ; nu • ;

Dacã da, câþi? ............

Nivelul de competenþã al efectivului este în concordanþãcu misiunile cabinetului? da • ; nu • ;

Existã un program de dezvoltare profesionalã continuãîn cadrul cabinetului? da • ; nu • ;

Matricea nr. 7. Fiºa centralizatoare pentru auditul structural (extras)


Existã o evidenþã a acþiunilor de formare ºi dezvoltareprofesionalã continuã la care participã efectivul cabinetului? da • ; nu • ;

Existã o continuitate a acþiunilor de formare ºi dezvoltare profesionalã? da • ; nu • ;

Se face periodic o evaluare a personalului? da • ; nu • ;

Existã proceduri scrise cu privire la evaluarea ºi promovarea personalului? da • ; nu • ;

Salariile personalului se înscriu în piaþã? da • ; nu • ;

Existã diferenþe între salariile din carnetele de muncãºi cele plãtite efectiv? da • ; nu • ;

Salariile personalului se plãtesc în funcþie de onorariile încasatepentru prestaþia fiecãruia dintre salariaþi? da • ; nu • ;

Existã standardele profesionale emise de Corpul Experþilor Contabiliºi Contabililor Autorizaþi din România pentru fiecare tip de serviciuprofesional prestat? da • ; nu • ;

4. Calitatea muncii:

Existã concordanþã între efectivul de salariaþi ai cabinetuluiºi volumul de activitate? da • ; nu • ;

Existã o procedurã de planificare a misiunilor ºi de programare a lucrãrilor? da • ; nu • ;

Asigurã planificarea cabinetului respectarea termenelor legalede depunere a declaraþiilor? da • ; nu • ;

Aþi constatat cazuri de delegare a demersurilor?

– de acceptare sau refuz al misiunilor da • ; nu • ;

– de semnare a contractelor da • ; nu • ;

– de semnare a rapoartelor da • ; nu • ;

Supravegherea lucrãrilor este corect efectuatã? da • ; nu • ;

Existã un sistem de control intern în cadrul cabinetului? da • ; nu • ;

Dacã da, se va descrie în anexe.

Cabinetul foloseºte lucrãri ale altor profesioniºti? da • ; nu • ; rareori • ;

Cabinetul întocmeºte dosarele de lucru pentru fiecare tip de misiune da • ; nu • ;ºi pentru fiecare client? nu în toate cazurile • ;

În documentele interne, în contractele individuale de muncã da • ; nu • ;ºi în contractele de prestãri servicii existã prevederi referitoare nu în toate cazurile • ;la confidenþialitate?

Contractele cu clienþii conþin clauzele ºi elementele prevãzute da • ; nu • ;în reglementãrile Corpului? nu în toate cazurile • ;

Existã o formã de comunicare scrisã (raport, atestare)pentru fiecare lucrare predatã ºi pentru fiecare client? da • ; nu • .

Pe baza foilor de lucru ºi a raþionamentului au-ditorului de calitate, raportat la normele tehnice ºi de-ontologice emise de Corpul Experþilor Contabili ºiContabililor Autorizaþi din România, acesta atribuiesensul corect sau incorect al rãspunsurilor ºi stabileºtenumãrul de puncte care se acordã cabinetului auditat.Este important de subliniat faptul cã nu orice rãspunsafirmativ identificã un corespondent în acumulareade punctaje favorabile. De exemplu, faptul cã se con-

sacrã o mare parte din activitãþi pentru o singurã enti-tate sau un grup restrâns de entitãþi nu constituie unfactor de influenþã favorabil, chiar dacã salariile per-sonalului se plãtesc în funcþie de onorariile încasatepentru prestaþia fiecãrui salariat.

În funcþie de varianta de rãspuns valabilã con-semnatã, în vederea evaluãrii punctelor calitative înconformitate cu prevederile Regulamentului privindauditul de calitate în domeniul serviciilor contabile,


BIBLIOGRAFIE1. CECCAR, Cartea auditului de calitate în domeniul serviciilor contabile, ediþia a III-a, Editura

CECCAR, Bucureºti, 2009.2. CECCAR, Codul etic naþional al profesioniºtilor contabili, ediþia a IV-a, Editura CECCAR, Bucureºti,

2007.3. CECCAR, Ghidul experþilor contabili ºi al contabililor autorizaþi în activitatea de prevenire ºi

combatere a spãlãrii banilor ºi a finanþãrii actelor de terorism, ediþia a III-a, Editura CECCAR,Bucureºti, 2009.

4. CECCAR, Manualul de proceduri privind atribuþiile, organizarea ºi funcþionarea structurilor executiveale Corpului, Bucureºti, februarie 2009.

5. CECCAR, Programul Naþional de Dezvoltare Profesionalã Continuã, ediþia a III-a, Editura CECCAR,Bucureºti, 2008.

6. CECCAR, Standardul profesional nr. 21: Misiunea de þinere a contabilitãþii, întocmirea ºi prezen-tarea situaþiilor financiare. Ghid de aplicare, ediþia a III-a, Editura CECCAR, Bucureºti, 2008.

7. CECCAR, Standardul profesional nr. 22: Misiunea de examinare a contabilitãþii, întocmirea ºiprezentarea situaþiilor financiare. Ghid de aplicare, ediþia a III-a, Editura CECCAR, Bucureºti, 2008.

8. CECCAR, Standardul profesional nr. 23: Activitatea de cenzor în societãþile comerciale, ediþia a III-a,Editura CECCAR, Bucureºti, 2008.

9. CECCAR, Standardul profesional nr. 24: Misiunile de audit financiar ºi Cadrul conceptual privindmisiunile standardizate ale expertului contabil, Editura CECCAR, Bucureºti, 2007.

10. CECCAR, Standardul profesional nr. 34: Serviciile fiscale. Ghid de aplicare, Editura CECCAR,Bucureºti, 2010.

11. CECCAR, Standardul profesional nr. 35: Expertizele contabile. Ghid de aplicare, ediþia a III-a,Editura CECCAR, Bucureºti, 2009.

12. CECCAR, Standardul profesional nr. 36: Misiunile de audit intern realizate de experþii contabili.Ghid de aplicare, Editura CECCAR, Bucureºti, 2007.

13. CECCAR, Standardul profesional nr. 39: Misiunea de consultanþã pentru crearea întreprinderilor,Editura CECCAR, Bucureºti, 2006.

14. Petrescu Silvia, Analizã ºi diagnostic financiar-contabil. Ghid teoretico-aplicativ, ediþia a II-a, EdituraCECCAR, Bucureºti, 2008.

15. Toma Marin, Iniþiere în auditul situaþiilor financiare ale unei entitãþi, ediþia a III-a, Editura CECCAR,Bucureºti, 2009.

16. Nota nr. 4.200/2005 privind unele mãsuri pentru prevenirea ºi combaterea incompatibilitãþilor ºi aconflictelor de interese, aprobatã prin Hotãrârea Conferinþei Naþionale a CECCAR nr. 05/53 din26 martie 2005.

17. Regulamentul intern al CECCAR, aprobat prin Hotãrârea Conferinþei Naþionale a CECCAR nr. 03/51,cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

18. Regulamentul privind auditul de calitate în domeniul serviciilor contabile, aprobat prin HotãrâreaConsiliului Superior al CECCAR nr. 08/91 din 14 mai 2008.

19. Regulamentul privind stabilirea criteriilor ºi modalitãþilor pentru determinarea onorariilor, indemni-zaþiilor ºi compensaþiilor cuvenite experþilor contabili ºi contabililor autorizaþi, precum ºi societãþilorde profil, membri ai Corpului Experþilor Contabili ºi Contabililor Autorizaþi din România, aprobatprin Hotãrârea Consiliului Superior al CECCAR nr. 09/144 din 12 ianuarie 2009, publicatã în MonitorulOficial nr. 87/13.02.2009.

20. http://www.scritube.com/sociologie/resurse-umane

auditul structural contribuie la ameliorarea rezulta-tului final.

Agregarea punctelor calitative totale ce secuvin cabinetului auditat ºi implicit stabilirea cla-

sei de calitate pondereazã auditul tehnic în pro-porþie de 50%, auditul de conformitate în propor-þie de 30%, iar auditul structural în proporþie de20%.

Practicã contabilã


Ajustarea situaþiilor financiareindividuale în vederea consolidãrii

Marian SÃCÃRIN, prof. univ. dr.ASE Bucureºti

O societate-mamã care întocmeºte situaþii finan-ciare anuale consolidate trebuie sã aplice aceleaºi me-tode de evaluare ca pentru situaþiile financiare anualeproprii1. Dacã activele ºi datoriile care urmeazã sã fiecuprinse în situaþiile financiare anuale consolidate aufost evaluate de entitãþile incluse în consolidare prinmetode diferite de cele utilizate pentru consolidare,acestea trebuie evaluate din nou pe baza metodelorfolosite pentru consolidare, cu excepþia cazului în carerezultatele noii evaluãri nu sunt considerate semnifica-tive. Abaterile sunt admise în cazuri excepþionale, daracestea ºi motivele care le-au determinat trebuie sãfie prezentate în notele explicative2.

Cu alte cuvinte, situaþiile financiare individualeale societãþilor care utilizeazã metode de evaluarediferite de cele aplicate la întocmirea situaþiilor finan-

ciare consolidate trebuie sã fie ajustate (retratate).Ajustarea vizeazã toate societãþile reþinute în perime-trul de consolidare, indiferent dacã acestea sunt filiale,entitãþi sub formã de asocieri în participaþie sau între-prinderi asociate. Ajustarea situaþiilor financiare indivi-duale se realizeazã în funcþie de modalitatea practicãde consolidare: consolidarea pe baza fluxurilor sau con-solidarea pe baza cumulului soldurilor (conturilor)3.

Deoarece consolidarea pe baza cumulului soldu-rilor este cea mai des utilizatã în practicã, prezentãmdoar regulile de ajustare a situaþiilor financiare indivi-duale pentru aceastã modalitate practicã de consoli-dare. Astfel:

ajustãrile se efectueazã atât pentru diferenþeleaferente exerciþiului curent, cât ºi pentru diferenþeleaferente exerciþiilor precedente;

1 Reglementãrile contabile conforme cu Directiva a VII-a a Comunitãþilor Economice Europene (pct. 47).2 Reglementãrile contabile conforme cu Directiva a VII-a a Comunitãþilor Economice Europene (pct. 48).3 Procedurile de consolidare care vor fi prezentate ulterior se bazeazã pe o consolidare ce se efectueazã þinându-se cont de

cumulul soldurilor (conturilor).

Key terms: consolidated financial statements, separate financial statements, adjust of separatefinancial statements

ABSTRACT

Adjust of Separate Financial Statements for Consolidation Purposes

Often the separate financial statements of entities for consolidation purposes areprepared based on accounting policies that are different from the ones used forreporting purposes through consolidated financial statements. Since the consolidatedfinancial statements must present information on a group of entities, as if the grouprepresented a sole entity from an economic point of view, the separate financialstatements of entities that use accounting policies that are different from the onesapplied in preparing consolidated financial statements must be adjusted (readdressed).This article aims to highlight the practical consequences for readdressing separatefinancial statements when consolidation is done based on an aggregation of accounts(balances).


ajustãrile aferente exerciþiilor precedente a-fecteazã capitalurile proprii (de exemplu, rezultatul

reportat sau rezervele4), în timp ce ajustãrile aferenteexerciþiului curent afecteazã rezultatul.

4 În exemplele prezentate, ajustãrile vor fi efectuate pe seama rezervelor.

Exemplul 1

În data de 29.12.N-1, societatea F (filialã) a achiziþionat un utilaj la costul de 100.000 lei. La filialã, acestutilaj se amortizeazã liniar pe o duratã de 4 ani, în timp ce pentru întocmirea situaþiilor financiare consolidateutilajul se amortizeazã liniar pe o duratã de 5 ani.

Deoarece durata de amortizare utilizatã la întocmirea situaþiilor financiare individuale ale filialei estediferitã de durata de amortizare utilizatã pentru întocmirea situaþiilor financiare consolidate, în vederea conso-lidãrii, situaþiile financiare individuale ale filialei sunt ajustate (retratate).

Situaþia amortizãrii cumulate a utilajului la filialã (situaþii financiare individuale) ºi la nivelul situaþiilorfinanciare consolidate

- lei -

Anul Amortizare cumulatã Amortizare cumulatã Diferenþã aferentã Diferenþã cumulatã

(1) (situaþii financiare (filialã) exerciþiului curent* (5) = (2) – (3)

consolidate) (3) (4)

(2)

N 20.000 25.000 -5.000 -5.000

N+1 40.000 50.000 -5.000 -10.000

N+2 60.000 75.000 -5.000 -15.000

N+3 80.000 100.000 -5.000 -20.000

N+4 100.000 100.000 20.000 0

* Aceasta se determinã ca diferenþã între amortizarea anualã din situaþiile financiare consolidate ºi amortizarea

anualã existentã la nivel de filialã.

Ajustarea situaþiilor financiare individuale ale filialei

1. Exerciþiul N

În acest exerciþiu, amortizarea de 25.000 lei înregistratã de filialã trebuie sã fie diminuatã cu suma de5.000 lei.

2813 = 6811 5.000

„Amortizarea instalaþiilor, „Cheltuieli de exploataremijloacelor de transport, privind amortizarea

animalelor ºi plantaþiilor” imobilizãrilor”

(utilaje)

2. Exerciþiul N+1

În acest exerciþiu, la ajustarea situaþiilor financiare individuale ale societãþii F trebuie sã se þinã cont atâtde diferenþa de amortizare aferentã exerciþiului curent (5.000 lei), cât ºi de diferenþa de amortizare aferentãexerciþiului precedent (5.000 lei). Diferenþa aferentã exerciþiului curent (N+1) afecteazã rezultatul prindiminuarea cheltuielilor cu amortizarea, în timp ce diferenþa aferentã exerciþiului precedent (N) influenþeazãcapitalurile proprii (rezervele).


2813 = % 10.000

„Amortizarea instalaþiilor, 106 5.000

mijloacelor de transport, „Rezerve” F

animalelor ºi plantaþiilor” 6811 5.000(utilaje) „Cheltuieli de exploatare

privind amortizarea

imobilizãrilor”

3. Exerciþiul N+2

2813 = % 15.000„Amortizarea instalaþiilor, 106 10.000



privind amortizarea

imobilizãrilor”

4. Exerciþiul N+3

2813 = % 20.000„Amortizarea instalaþiilor, 106 15.000



privind amortizarea

imobilizãrilor”

5. Exerciþiul N+4

În acest exerciþiu, în conturile situaþiilor financiare consolidate trebuie sã se înregistreze o cheltuialã cuamortizarea, în timp ce în conturile filialelor imobilizarea este amortizatã de la sfârºitul exerciþiului N+3. Înconsecinþã, se înregistreazã o cheltuialã cu amortizarea în corespondenþã cu majorarea capitalurilor proprii(rezervele).

6811 = 106 20.000

„Cheltuieli de exploatare „Rezerve” Fprivind amortizarea

imobilizãrilor”

Exemplul 2

Societatea F (filialã) a capitalizat (a recunoscut sub formã de imobilizare necorporalã), la începutulexerciþiului N, cheltuieli de constituire în valoare de 20.000 lei. Acestea urmeazã sã fie amortizate liniar pe oduratã de 2 ani. În schimb, la nivelul conturilor consolidate, cheltuielile de constituire sunt recunoscute subformã de cheltuieli ale exerciþiului în care au fost efectuate.


1. Exerciþiul N

Deoarece în situaþiile financiare consolidate cheltuielile de constituire nu se capitalizeazã, consecinþelecapitalizãrii acestora la nivel de filialã se eliminã.


5 Se recunosc cheltuielile în funcþie de natura lor (cheltuieli cu comisioanele ºi onorariile, cheltuieli de înregistrare ºi înmatri-culare etc.).

30.000 % = % 30.00010.000 2801 201 20.000

„Amortizarea cheltuielilor „Cheltuieli de constituire”

de constituire” 6811 10.00020.000 6XX „Cheltuieli de exploatare

Cheltuieli5 privind amortizarea

imobilizãrilor”

2. Exerciþiul N+1

106 = 6811 10.000

„Rezerve” F „Cheltuieli de exploatareprivind amortizarea

imobilizãrilor”

Exemplul 3

Pe data de 01.01.N, societatea F (filialã) a început realizarea unei construcþii în regie proprie. Manageriisocietãþii au decis ca dobânzile generate de creditul bancar contractat pentru realizarea construcþiei sã nu fieincluse în costul acesteia. Dobânzile aferente creditului contractat pentru realizarea construcþiei au fost de10.000 lei în exerciþiul N ºi de 15.000 lei în exerciþiul N+1.

La sfârºitul exerciþiului N, construcþia nu a fost terminatã, costul de producþie al acesteia fiind de 200.000 lei(mai puþin cheltuielile cu dobânzile). Construcþia este terminatã ºi pusã în funcþiune la sfârºitul exerciþiuluiN+1. Costul de producþie al acesteia este de 500.000 lei (mai puþin cheltuielile cu dobânzile).

Însã la nivelul grupului din care face parte filiala existã politica de a include în costul activelor cheltuielilecu dobânzile aferente împrumuturilor contractate pentru realizarea acestora.


1. Exerciþiul N

Costul de producþie al imobilizãrii corporale în curs de execuþie se majoreazã cu 10.000 lei.

231 = 722 10.000

„Imobilizãri corporale „Venituri din producþiaîn curs de execuþie” de imobilizãri

corporale”

2. Exerciþiul N+1

Se majoreazã costul de producþie al construcþiei cu dobânda aferentã exerciþiilor N ºi N+1.

212 = % 25.000

„Construcþii” 106 10.000„Rezerve” F

722 15.000

„Venituri din producþiade imobilizãri

corporale”


În consecinþã, rezultatul din situaþiile financiare consolidate se majoreazã cu 10.000 lei prin diminuareacheltuielilor cu activele cedate ºi alte operaþii de capital.

Exemplul 4

La sfârºitul exerciþiului N-1, societatea X achiziþioneazã o imobilizare corporalã în valoare de 100.000 lei.În conturile individuale ale filialei, aceasta se amortizeazã liniar pe o duratã de 5 ani, în timp ce la nivelulconturilor consolidate se amortizeazã tot liniar, dar pe o duratã de 4 ani. La sfârºitul exerciþiului N+1, imobilizareaeste vândutã la preþul de 70.000 lei.


1. Exerciþiul N

În acest exerciþiu, amortizarea de 20.000 lei înregistratã de filialã trebuie sã fie majoratã cu suma de5.000 lei. În urma majorãrii amortizãrii, valoarea imobilizãrii corporale în situaþiile financiare consolidate estede 75.000 lei, în timp ce în situaþiile financiare individuale ale filialei aceasta este de 80.000 lei.

6811 = 281 5.000„Cheltuieli de exploatare „Amortizãri privind

privind amortizarea imobilizãrile corporale”imobilizãrilor”

2. Exerciþiul N+1

În exerciþiul N+1 se înregistreazã amortizarea suplimentarã aferentã exerciþiilor N ºi N+1.

% = 281 10.000106 „Amortizãri privind 5.000

„Rezerve” F imobilizãrile corporale”6811 5.000

„Cheltuieli de exploatareprivind amortizarea

imobilizãrilor”

Datoritã diferenþelor de amortizare, rezultatul obþinut în urma vânzãrii imobilizãrii corporale la filialãeste diferit de cel din situaþiile financiare consolidate.

i) Rezultatul obþinut din vânzarea imobilizãrilor corporale la filialã:

ii) Rezultatul obþinut din vânzarea imobilizãrilor corporale în situaþiile financiare consolidate:- lei -

Preþul de vânzare al imobilizãrii corporale (a) 70.000

Costul imobilizãrii corporale (b) 100.000

Amortizarea cumulatã a imobilizãrii corporale (c) 50.000

Valoarea contabilã netã a imobilizãrii corporale (d) = (b) – (c) 50.000

Rezultatul generat de vânzarea imobilizãrii corporale (e) = (a) – (d) 20.000

- lei -


Costul imobilizãrii corporale (b) 100.000

Amortizarea cumulatã a imobilizãrii corporale (c) 40.000

Valoarea contabilã netã a imobilizãrii corporale (d) = (b) – (c) 60.000

Rezultatul generat de vânzarea imobilizãrii corporale (e) = (a) – (d) 10.000


Astfel, rezultatul obþinut la filialã trebuie sã fie diminuat cu suma de 50.000 lei.

6583 = 2111 50.000

„Cheltuieli privind activele „Terenuri”cedate ºi alte operaþii

de capital”

281 = 6583 10.000„Amortizãri privind „Cheltuieli privind activele

imobilizãrile corporale” cedate ºi alte operaþii

de capital”

Exemplul 5

Filiala F are un teren achiziþionat în exerciþiul N-2 la costul de 200.000 lei. La sfârºitul exerciþiului N,terenul este prezentat în bilanþul filialei la costul sãu de achiziþie. Însã politica grupului din care face partefiliala este aceea de a prezenta în bilanþul consolidat, la 31.12.N, terenurile la valoarea justã (valoareareevaluatã). La aceastã datã, valoarea justã a terenului este de 250.000 lei. În exerciþiul N+1, terenul estevândut la preþul de 260.000 lei.


1. Exerciþiul N

– Reevaluarea terenului pentru suma de 50.000 lei:

2111 = 105 50.000

„Terenuri” „Rezerve din

reevaluare”

2. Exerciþiul N+1

– Reevaluarea terenului pentru suma de 50.000 lei:

2111 = 105 50.000„Terenuri” „Rezerve din

reevaluare”

Rezultatul obþinut din vânzarea terenului este mai mic în situaþiile financiare consolidate decât în situaþiilefinanciare individuale ale filialei.

i) Rezultatul obþinut din vânzarea terenului la filialã:- lei -

Preþul de vânzare al terenului (a) 260.000

Costul de achiziþie al terenului (b) 200.000

Rezultatul generat de vânzarea terenului (c) = (a) – (b) 60.000

- lei -


Valoarea reevaluatã a terenului (b) 250.000

Rezultatul generat de vânzarea terenului (c) = (a) – (b) 10.000

ii) Rezultatul obþinut din vânzarea imobilizãrilor corporale la nivelul conturilor consolidate:


- lei -

Stoc final LIFO FIFO

Mãrfuri 200.000 198.000

Produse finite 25.000 26.000

BIBLIOGRAFIE

1. Feleagã N., Feleagã L., Contabilitate consolidatã – O abordare europeanã ºi internaþionalã, EdituraEconomicã, Bucureºti, 2007.

2. Gîrbinã M.M., Bunea ªt., Sinteze, studii de caz ºi teste grilã privind aplicarea IAS (revizuite) – IFRS,volumul 3, Editura CECCAR, Bucureºti, 2008.

3. Obert R., Pratique des normes IAS/IFRS, ediþia a II-a, Dunod, Paris, 2004.

4. Palou J.M., Manuel de consolidation – Principes et pratiques, ediþia a IV-a, Groupe Revue Fiduciaire,2006.

5. Raffournier B., Les Normes Comptables Internationales (IFRS/IAS), ediþia a II-a, Economica, Paris,2005.

6. Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 3.055/2009 pentru aprobarea Reglementãrilor contabileconforme cu directivele europene, publicat în Monitorul Oficial nr. 766 bis/10.11.2009.

De asemenea, deoarece terenul este vândut, surplusul din reevaluare este realizat ºi rezervele dinreevaluare se transferã la rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare.

105 = 1065 50.000„Rezerve din „Rezerve reprezentândreevaluare” surplusul realizat

din rezerve dinreevaluare”

Exemplul 6

Societatea F (filialã) evalueazã stocurile prin metoda LIFO (ultimul intrat – primul ieºit), în timp ce lanivelul grupului se utilizeazã metoda FIFO (primul intrat – primul ieºit). La 31.12.N se cunosc urmãtoareleinformaþii despre stocurile finale ale societãþii F:


În vederea întocmirii situaþiilor financiare consolidate, stocul final de mãrfuri al filialei se diminueazã cu2.000 lei, în timp ce stocul final de produse finite se majoreazã cu 1.000 lei.

607 = 371 2.000„Cheltuieli privind „Mãrfuri”

mãrfurile”

345 = 711 1.000„Produse finite” „Venituri aferente

costurilor stocurilorde produse”

Practic

ã cont

abilã


II. Contabilitatea operaþiilorprivind constituirea ºi utilizarearezervelor tehnice

Contabilitatea rezervelor tehnice asigurã eviden-þa rezervelor tehnice constituite de societate potrivitreglementãrilor legale.

Rezervele tehnice pentru asigurãrile generalereprezintã estimãri ale plãþilor viitoare pentru riscu-rile produse acoperite prin contractele de asigurareîn vigoare.

Valoarea rezervelor tehnice trebuie sã permitãasigurãtorului, în orice moment, sã îºi onoreze angaja-mentele ce rezultã din contractele de asigurare.

Rezervele tehnice se inventariazã ºi se evalueazãla sfârºitul fiecãrei perioade (lunar sau anual, dupã caz).

Metodele de evaluare a rezervelor tehnice adop-tate de societate (prorata temporis, statistice etc.) tre-buie sã fie aceleaºi în tot cursul exerciþiului financiar,precum ºi de la un exerciþiu la altul.

Conform prevederilor legale, asigurãtorul careexercitã o activitate de asigurãri generale are obligaþia

Înregistrãri contabile specifice asigurãrilorgenerale în condiþiile armonizãrii legislaþieiromâneºti cu standardele internaþionalede contabilitate ºi raportare financiarã– partea a II-a –

Marinicã DOBRIN, conf. univ. dr.Universitatea „Spiru Haret” Bucureºti

Key terms: general assurance, revenues, expenses, underwriting bonus, financial profit/loss,assurance middle-men, assurance policy, claims, reserves, expenses with the balance reserve

ABSTRACT

Specific Accounting Records for General Insurance Taking intoConsideration the Harmonization of Romanian Law withthe International Accounting and Financial Reporting Standards

This paper addresses the peculiarities of accounting records for general assurancetaking into consideration the harmonization of Romanian law with European directivesin the assurance sector.

Accounting records for general assurance mainly outlines: the accounting for revenuesand expenses in the assurance works (record of underwriting bonus, records ofreceiving assurance bonus, termination of the assurance policy, records of expensesand claims), accounting for activities in developing and using technical reserves(accounting for bonus reserves, accounting for claim reserve, accounting for nonexpired risks reserve, accounting for the reserve in case of catastrophe, accountingfor the benefit and return reserve).


sã constituie ºi sã menþinã urmãtoarele rezerve teh-nice1:

A. rezerva de prime;B. rezerva de daune;

– rezerva de daune avizate;– rezerva de daune neavizate;

C. rezerva pentru riscuri neexpirate;D. rezerva de egalizare;E. rezerva de catastrofã;F. rezerva pentru beneficii ºi risturnuri.Rezervele tehnice se constituie ºi se evidenþiazã

distinct pentru activitatea de asigurãri generale ºi acti-vitatea de asigurãri de viaþã.

Diminuarea sau anularea rezervelor tehnice seefectueazã prin creditarea conturilor corespunzãtoarede cheltuieli.

În cazul anulãrii sau rezilierii unui contract deasigurare, asigurãtorul va efectua ºi operaþiunile con-

tabile de anulare a rezervelor tehnice aferente contrac-telor respective.

A. Contabilizarea rezervei de prime

Rezerva de prime se calculeazã separat pentrufiecare contract de asigurare, iar suma rezultatelor ast-fel obþinute reprezintã rezerva de prime totalã.

Rezerva de prime se calculeazã lunar prin însu-marea cotelor-pãrþi din primele brute subscrise aferen-te perioadelor neexpirate ale contractelor de asigurare,astfel încât diferenþa dintre volumul primelor brutesubscrise ºi aceastã rezervã sã reflecte primele brutealocate pãrþii din riscurile expirate la data calculãrii.

Evidenþierea rezervelor de primã se face cu aju-torul conturilor 315 „Rezerva de prime privind asi-gurãrile generale” ºi 615 „Cheltuieli privind rezervade prime aferentã asigurãrilor generale”.

1 Ordinul preºedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor nr. 3.109/2003 pentru punerea în aplicare a Normelor privindmetodologia de calcul ºi evidenþã a rezervelor tehnice minimale pentru activitatea de asigurãri generale, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare.

Exemplu

La data de 1 aprilie 2010, rezerva de prime se constituie la nivelul primei brute subscrise:

6151 = 3151 1.200„Cheltuieli privind „Rezerva de prime

rezerva de prime privind asigurãrileaferentã asigurãrilor generale directe”

generale directe”

La sfârºitul fiecãrei luni, asigurãtorul diminueazã rezerva de prime aferentã perioadei expirate a con-tractului de asigurare. Astfel, în cazul nostru, la 30 aprilie 2010, asigurãtorul înregistreazã diminuarea rezerveide prime astfel:

3151 = 6151 100

„Rezerva de prime „Cheltuieli privind 1.200 × 30/360

privind asigurãrile rezerva de primegenerale directe” aferentã asigurãrilor

generale directe”

La data rezilierii contractului de asigurare, în momentul anulãrii primei brute subscrise se anuleazãconcomitent ºi rezerva de prime aferentã:

3151 = 6151 800

„Rezerva de prime „Cheltuieli privind

privind asigurãrile rezerva de primegenerale directe” aferentã asigurãrilor

generale directe”


B. Contabilizarea rezervei de daune

Rezerva de daune se creeazã ºi se actualizeazãlunar, în baza estimãrilor pentru avizãrile de dauneprimite de asigurãtor, astfel încât fondul creat sã fiesuficient pentru acoperirea plãþii acestor daune.

Se constituie pentru daunele raportate ºi în cursde lichidare ºi se calculeazã pentru fiecare contractde asigurare la care s-a notificat producerea evenimen-tului asigurat, pornindu-se de la cheltuielile previzibilecare vor fi efectuate în viitor pentru lichidarea acestordaune.

Rezerva de daune avizate care trebuie constituitãva fi obþinutã prin însumarea valorilor rezervei de daunecalculate pentru fiecare contract de asigurãri generale.

Dacã indemnizaþia de asigurare se va plãti subformã de anuitãþi, rezerva de daune va fi calculatãprin metode actuariale.

Elementele care se iau în considerare la calcululrezervei de daune sunt2:

valoarea estimatã a despãgubirii cuvenite pen-tru dauna avizatã, în limita sumei asigurate;

cheltuielile cu constatarea ºi evaluarea pagu-bei, aferente serviciilor prestate de terþe persoane;

costurile de lichidare a daunei, aferente servi-ciilor prestate de terþe persoane.

În cazul pretenþiilor de despãgubiri care fac obi-ectul unei acþiuni în instanþã, rezerva de daune se vaconstitui ºi se va menþine la nivelul pretenþiilor soli-citate în instanþã, în limita sumei asigurate.

În cazul daunelor refuzate la platã de asigurã-tori, dacã acestea fac sau devin obiectul unei acþiuniîn instanþã, rezerva de daune se va constitui ºi se vamenþine pânã la pronunþarea hotãrârii definitive ºiirevocabile, la nivelul pretenþiilor solicitate de asi-gurat în instanþã, în limita sumei asigurate, comple-tându-se cu valoarea estimatã a cheltuielilor totalede judecatã.

În cazurile în care contractul de asigurare preve-de încasarea primelor ºi plata despãgubirilor în valutã,rezervele tehnice aferente se pot constitui ºi menþineîn valutã. Rezerva de daune se constituie ºi se înregis-treazã în contabilitate separat pentru daune avizate ºineavizate, distinct pentru asigurãrile generale ºi celede viaþã.

Rezerva de daune neavizate se creeazã ºi seajusteazã cel puþin la încheierea exerciþiului financi-ar, dacã reglementãrile interne ale asigurãtorului nuprevãd altfel, în baza estimãrilor acestuia, a datelorstatistice sau a calculelor actuariale pentru dauneleîntâmplate, dar neavizate.

Asigurãtorii autorizaþi sã subscrie asigurarea obli-gatorie de rãspundere civilã pentru prejudicii produseprin accidente de vehicule au obligaþia de a determinatrimestrial valoarea rezervei de daune neavizate afe-rentã acestui tip de asigurare. De asemenea, asigurãto-rul este obligat sã transmitã Comisiei de Supravegherea Asigurãrilor, semestrial, un raport prin care sã pre-zinte modul de calcul al rezervei de daune neavizateaferente contractelor de asigurãri obligatorii de rãspun-dere civilã pentru prejudicii produse prin accidentede vehicule3.

ObservaþieSumele recuperabile provenite din achiziþionarea

creanþelor asiguraþilor faþã de terþi (subrogare în drep-turile acestora) sau din achiziþionarea drepturilor deproprietate asupra bunurilor asigurate nu se deducdin suma rezervei de daune ºi se estimeazã cu pruden-þã. Aceste sume se înregistreazã în contul de debitori,dezvoltat în analitice distincte în funcþie de clasa deasigurãri aferente, ºi se prezintã în notele explicativela situaþiile financiare.

Pentru evidenþierea în contabilitate a rezervelorde daune vom folosi urmãtoarele conturi:

Diminuarea rezervei de prime este generatã de perioada de timp expiratã din cadrul contractului deasigurare, iar anularea este aferentã perioadei neexpirate la momentul anulãrii din cadrul contractului deasigurare.

În contabilitatea financiarã, înregistrãrile privind rezerva de prime se efectueazã cel puþin lunar.

2 Ordinul preºedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor nr. 113.129/2006 privind modificarea ºi completarea Ordinuluinr. 3.109/2003 pentru punerea în aplicare a Normelor privind metodologia de calcul ºi evidenþã a rezervelor tehnice minimalepentru activitatea de asigurãri generale.

3 Ordinul preºedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor nr. 7/2008 pentru modificarea ºi completarea Normelor privindmetodologia de calcul ºi evidenþã a rezervelor tehnice minimale pentru activitatea de asigurãri generale, puse în aplicare prinOrdinul preºedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor nr. 3.109/2003.


Contul 627 „Cheltuieli privind rezerva dedaune aferentã asigurãrilor generale” – cu ajutorulacestui cont se þine evidenþa constituirii, majorãriisau diminuãrii ori anulãrii rezervei de daune privindasigurãrile generale directe ºi acceptãrile în reasigu-rare;

Contul 327 „Rezerva de daune privind asi-gurãrile generale” – cu ajutorul acestui cont se þineevidenþa rezervei de daune avizate ºi neavizate pri-vind asigurãrile generale aferentã asigurãrilor directeºi acceptãrilor în reasigurare, constituitã conform re-glementãrilor legale.

Exemplu

La data avizãrii producerii unui risc asigurat, asigurãtorul evalueazã daunele produse, estimându-le lavaloarea de 11.000 lei, cheltuielile preconizate pentru constatarea, evaluarea ºi lichidarea pagubei fiind estimatela 140 lei.

Înregistrãrile generate de aceste operaþiuni sunt:

– Constituirea rezervei de daune avizate:

62711 = 32711 11.140„Cheltuieli privind „Rezerve de daune suma constituitãrezerva de daune avizate privind la momentulavizate aferentã asigurãrile generale avizãrii daunei

asigurãrile generale directe”directe”

Ulterior, în procesul de evaluare a daunei, asigurãtorul constatã cã valoarea daunei produse este maimare decât valoarea estimatã iniþial cu 1.000 lei, fiind astfel obligat sã majoreze rezerva de daune estimateiniþial:

62711 = 32711 1.000„Cheltuieli privind „Rezerve de daune majorarea aferentãrezerva de daune avizate privind la momentulavizate aferentã asigurãrile generale constatãrii unor

asigurãrile generale directe” cheltuielidirecte” suplimentare

Dacã asigurãtorul constatã cã valoarea daunei produse este mai micã decât valoarea estimatã iniþial cu500 lei, acesta diminueazã rezerva de daune estimate iniþial:

32711 = 62711 500„Rezerve de daune „Cheltuieli privind

avizate privind rezerva de dauneasigurãrile generale avizate aferentã

directe” asigurãrilor generaledirecte”

Rezerva de daune neavizate se calculeazã actuarial cel puþin la încheierea exerciþiului financiar, înre-gistrãrile contabile aferente fiind:

– Constituirea rezervei de daune neavizate:

62721 = 32721„Cheltuieli privind „Rezerve de daunerezerva de daune neavizate privindneavizate aferentã asigurãrile generale

asigurãrilor generale directe”directe”


– Diminuarea rezervei de daune neavizate:

32721 = 62721„Rezerve de daune „Cheltuieli privindneavizate privind rezerva de daune

asigurãrile generale neavizate aferentãdirecte” asigurãrilor generale

directe”

C. Contabilizarea rezerveipentru riscuri neexpirate

Rezerva pentru riscuri neexpirate se calculeazãpe baza estimãrii daunelor ce vor apãrea dupã închi-derea exerciþiului financiar, în cazul în care se constatãcã daunele estimate în viitor depãºesc rezervele deprime constituite ºi, drept urmare, în perioadele vii-toare rezerva de prime calculatã în conformitate cuprevederile legale în vigoare nu va fi suficientã pentruacoperirea daunelor ce vor apãrea în exerciþiile finan-ciare urmãtoare.

Pentru evidenþierea în contabilitate a rezerveipentru riscuri neexpirate vom folosi urmãtoareleconturi:

Contul 634 „Cheltuieli privind rezerva pentruriscuri neexpirate” – cu ajutorul acestui cont se þineevidenþa constituirii, majorãrii, diminuãrii sau anulãriirezervei pentru riscuri neexpirate privind asigurãrilegenerale;

Contul 334 „Rezerva pentru riscuri neexpira-te” – cu ajutorul acestui cont se þine evidenþa rezerveipentru riscuri neexpirate privind asigurãrile generale,constituitã conform reglementãrilor legale.

Rezerva pentru riscuri neexpirate se calculeazã actuarial cel puþin la încheierea exerciþiului financiar,înregistrãrile contabile aferente fiind:

– Constituirea rezervei pentru riscuri neexpirate:

6341 = 3341„Cheltuieli privind „Rezerva pentru

rezerva pentru riscuri riscuri neexpirateneexpirate aferente aferente asigurãrilorasigurãrilor directe” directe”

– Diminuarea rezervei pentru riscuri neexpirate:

3341 = 6341„Rezerva pentru „Cheltuieli privindriscuri neexpirate rezerva pentru riscuri

aferente asigurãrilor neexpirate aferentedirecte” asigurãrilor directe”

D. Contabilizarea rezervei de egalizare

Rezerva de egalizare cuprinde toate sumelerepartizate în anii cu rezultate tehnice favorabile,conform prevederilor legale în vigoare, în vedereaacoperirii daunelor în anii în care rezultatele teh-nice vor fi nefavorabile. Rezerva de egalizare nupoate depãºi valoarea calculatã prin aplicarea unuiprocent de 3,5% asupra volumului de prime brutesubscrise, în exerciþiul financiar pentru care se facecalculul.

Pentru evidenþierea în contabilitate a rezervei deegalizare vom folosi urmãtoarele conturi:

Contul 638 „Cheltuieli privind rezerva deegalizare” – cu ajutorul acestui cont se þine evidenþaconstituirii, majorãrii, diminuãrii sau anulãrii rezerveide egalizare privind asigurãrile directe ºi acceptãrileîn reasigurare;

Contul 338 „Rezerva de egalizare” – cu aju-torul acestui cont se þine evidenþa rezervei de egalizareprivind asigurãrile directe constituitã conform regle-mentãrilor legale.


E. Contabilizarea rezervei de catastrofã

Rezerva de catastrofã se creeazã prin aplicarealunarã a unui procent de minimum 5% asupra volu-mului de prime brute subscrise aferente contractelorcare acoperã riscuri catastrofale, pânã când fondulde rezervã atinge cel puþin nivelul reþinerii proprii sau10% din acumularea rãspunderilor asumate prin con-tractele ce acoperã riscuri catastrofale. Aceastã rezervãeste destinatã acoperirii despãgubirilor aferente daune-lor de naturã catastrofalã.

ObservaþiePentru urmãrirea modului de calcul al acestei

rezerve, asigurãtorii vor þine o evidenþã separatã acontractelor care acoperã riscuri de catastrofã.

Pentru evidenþierea în contabilitate a rezervei decatastrofã vom folosi urmãtoarele conturi:

Contul 633 „Cheltuieli privind rezerva decatastrofã” – cu ajutorul acestui cont se þine evidenþaconstituirii, majorãrii, diminuãrii sau anulãrii rezerveide catastrofã privind asigurãrile directe ºi acceptãrileîn reasigurare;

Contul 333 „Rezerva de catastrofã” – cu aju-torul acestui cont se þine evidenþa rezervei de catastrofãprivind asigurãrile directe ºi acceptãrile în reasigurare,constituitã conform reglementãrilor legale.

Exemplu

Dacã asigurãtorul înregistreazã un profit tehnic de 500.000 lei în exerciþiul financiar (aferent unor primebrute subscrise de 900.000 lei), acesta poate decide constituirea unei rezerve de egalizare în cuantum demaxim 31.500 lei. Presupunem cã asigurãtorul decide constituirea rezervei de egalizare la nivelul cuantumuluimaxim permis:

638 = 338 35.000„Cheltuieli privind „Rezerva de egalizare”

rezerva de egalizare”

Dacã asigurãtorul înregistreazã o pierdere tehnicã de 20.000 lei în exerciþiul financiar urmãtor, acestapoate decide diminuarea rezervei de egalizare la nivelul pierderii tehnice înregistrate sau la un nivel inferioracesteia. Presupunem cã asigurãtorul decide diminuarea rezervei de egalizare la nivelul de 50% din pierdereatehnicã înregistratã, estimând cã în exerciþiul financiar ulterior este probabil ca rezultatul tehnic sã fie, deasemenea, o pierdere:

338 = 638 10.000„Rezerva de egalizare” „Cheltuieli privind

rezerva de egalizare”

F. Contabilizarea rezerveipentru beneficii ºi risturnuri

Rezerva de beneficii ºi risturnuri se constituiepentru contractele de asigurãri generale ºi cuprinde

sumele sub formã de participare la beneficii sau ristur-nuri destinate asiguraþilor sau beneficiarilor contractelorde asigurare, conform prevederilor legale. Participãrilela beneficii cuprind toate sumele imputabile exerciþiuluifinanciar care sunt plãtite sau trebuie plãtite asiguraþilor

Exemplu

Dacã asigurãtorul a subscris în exerciþiul financiar curent prime brute subscrise aferente contractelorcare acoperã riscuri catastrofale în valoare de 600.000 lei, soldul rezervei de catastrofã este de 780.000 lei,nivelul reþinerii proprii este de 3.000.000 lei, iar cel al rãspunderilor asumate prin aceste contracte este de8.000.000 lei, asigurãtorul înregistreazã majorarea rezervei de catastrofã cu 20.000 lei = 10% × 8.000.000 lei– 780.000 lei (pânã la nivelul de 10% din acumularea rãspunderilor asumate prin contractele ce acoperãriscuri catastrofale), astfel:

633 = 333 20.000„Cheltuieli privind „Rezerva de catastrofã”

rezerva de catastrofã”


Risturnurile cuprind sumele care reprezintã orambursare parþialã de prime, efectuatã pe baza per-formanþei contractelor.

Pentru contabilizarea rezervei de beneficii ºi ristur-nuri avem nevoie de conturile 632 „Cheltuieli privindrezerva pentru participare la beneficii ºi risturnuri”ºi 332 „Rezerva pentru participare la beneficii ºiristurnuri”.

BIBLIOGRAFIE

1. Badea Dumitru, Ionescu Luminiþa, Asigurãrile de personal ºi reflectarea lor în contabilitate, EdituraEconomicã, Bucureºti, 2001.

2. Constantinescu Dan Anghel, Reglementarea ºi supravegherea asigurãrilor în Uniunea Europeanã,Editura Semne ’94, Bucureºti, 2004.

3. Constantinescu Dan Anghel, Tratat de asigurãri, vol. 1 ºi 2, Editura Economicã, Bucureºti, 2004.

4. Dobrin Marinicã, Asigurãri ºi reasigurãri, Editura Fundaþiei România de Mâine, Bucureºti, 2000.

5. Dobrin Marinicã, Managementul contabilitãþii în asigurãri, Editura Tribuna Economicã, Bucureºti,2006.

6. Dobrin Marinicã, Contabilitatea societãþilor de asigurãri, Editura Fundaþiei România de Mâine,Bucureºti, 2007.

sau beneficiarilor, sau sumele acordate ca beneficii înfavoarea acestora, inclusiv sumele utilizate pentru majo-rarea rezervelor tehnice sau pentru reducerea primelorviitoare, în mãsura în care aceste sume reprezintã alo-carea unui excedent sau a unui profit rezultând dinansamblul operaþiunilor sau dintr-o parte a acestora,dupã deducerea sumelor incluse în cursul exerciþiilorfinanciare anterioare ºi care nu mai sunt necesare.

Exemplu

Pentru contractul de asigurare descris, clauzele contractuale prevãd acordarea unei reduceri de primã de10% în cazul în care nu se produc riscurile acoperite prin contract; asigurãtorul are obligaþia constituirii uneirezerve pentru participare la beneficii ºi risturnuri dacã estimeazã cã probabilitatea ca aceste daune sã nu seproducã este semnificativã.

– Constituirea rezervei pentru participare la beneficii ºi risturnuri:

6321 = 3321 120„Cheltuieli privind „Rezerva pentru

rezerva pentru participare la beneficiiparticipare la beneficii ºi risturnuri privind

ºi risturnuri aferentã asigurãrile generaleasigurãrilor directe” directe”

În cazul în care s-a notificat o daunã aferentã contractului respectiv, asigurãtorul va diminua corespunzãtorrezerva pentru participare la beneficii ºi risturnuri:

3321 = 6321 120„Rezerva pentru „Cheltuieli privind

participare la beneficii rezerva pentruºi risturnuri privind participare la beneficii

asigurãrile generale ºi risturnuri aferentãdirecte” asigurãrilor directe”

De regulã, rezerva pentru participare la beneficii ºi risturnuri se calculeazã actuarial pentru contractelede asigurare care prevãd astfel de clauze, la nivelul de portofoliu de asigurare.


7. Dobrin Marinicã (coordonator), Contabilitatea ºi principalii indicatori financiari specifici activitãþiide asigurãri, Editura Bren, Bucureºti, 2010.

8. Dobrin Marinicã, Gãliceanu Mihaela, Asigurãri ºi reasigurãri, Editura Fundaþiei România de Mâine,Bucureºti, 2003.

9. Dobrin Marinicã, Tãnãsescu Paul, Teoria ºi practica asigurãrilor, ediþia a II-a, Editura Economicã,Bucureºti, 2003.

10. Vãcãrel Iulian, Bercea Florian, Asigurãri ºi reasigurãri, ediþia a IV-a, Editura Expert, Bucureºti,2007.

11. Legea nr. 32/2000 privind societãþile de asigurare ºi supravegherea asigurãrilor, publicatã în MonitorulOficial nr. 148/10.04.2000, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

12. Legea contabilitãþii nr. 82/1991, republicatã în Monitorul Oficial nr. 454/18.06.2008.

13. Legea nr. 278/2008 pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 90/2008 privind auditulstatutar al situaþiilor financiare anuale ºi al situaþiilor financiare anuale consolidate, publicatã înMonitorul Oficial nr. 768/14.11.2008.

14. Ordinul preºedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor nr. 3.129/2005 pentru aprobareaReglementãrilor contabile conforme cu directivele europene specifice domeniului asigurãrilor, publicatîn Monitorul Oficial nr. 1.187/29.12.2005, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

15. Ordinul preºedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor nr. 24/2008 pentru punerea în aplicarea Normelor privind prevenirea ºi combaterea spãlãrii banilor ºi a finanþãrii actelor de terorism prinintermediul pieþei asigurãrilor, publicat în Monitorul Oficial nr. 12/07.01.2009.

16. Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 2.861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizareaºi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor ºi capitalurilor proprii, publicatîn Monitorul Oficial nr. 704/20.10.2009.

Abonamente pentru anul 2010

Pentru anul 2010, puteþi face abonamente la revista CONTABILITATEA, EXPERTIZA ºi AUDITULAFACERILOR la urmãtoarele preþuri:

abonament anual ................................................................................................. 180 lei

abonament semestrial ............................................................................................ 90 lei

abonament trimestrial ............................................................................................. 45 lei

Contravaloarea abonamentelor se achitã fie direct la casieria CECCAR – sediul central, fie cuordin de platã sau mandat poºtal, în contul CECCAR: RO91

RZBR

0000

0600

0061

5384, RAIFFEISEN

Bank – Agenþia Brãtianu.

Copia dupã documentul de platã, împreunã cu numele dumneavoastrã ºi adresa unde doriþi sãprimiþi revista expediaþi-le pe adresa Editurii CECCAR sau prin fax la 021

-

330.88.88.

Numere diverse din revistele din 2008 ºi 2009 se pot procura de la casieria CECCAR – sediulcentral, la preþul de 15 lei/exemplar.

Practic

ã cont

abilã


Recunoaºterea ºi evaluarea iniþialãa imobilizãrilor corporale– partea I –

Mihai RISTEA, prof. univ. dr.

Graziella Corina DUMITRU, prof. univ. dr.

Cristina Lidia MANEA, lect. univ. drd.

Mirela Elena NICHITA, lect. univ. drd.

ASE Bucureºti

Aºa cum se desprinde din Ordinul ministruluifinanþelor publice nr. 3.055/2009 pentru aprobareaReglementãrilor contabile conforme cu directivele eu-ropene, imobilizãrile corporale reprezintã active care:

a) sunt deþinute de o entitate pentru a fi utilizateîn producþia de bunuri sau prestarea de servicii, pen-tru a fi închiriate terþilor sau pentru a fi folosite înscopuri administrative; ºi

b) sunt utilizate pe parcursul unei perioade maimari de un an. (art. 92)

Imobilizãrile corporale cuprind: terenuri ºi con-strucþii; instalaþii tehnice ºi maºini; alte instalaþii,utilaje ºi mobilier; avansuri acordate furnizorilor deimobilizãri corporale ºi imobilizãri corporale în cursde execuþie. (art. 93 alin. (1))

Pentru recunoaºterea imobilizãrilor corporalese aplicã regula generalã: active generatoare de bene-ficii economice viitoare ... deþinute pe o perioadã maimare de un an ... ºi care trebuie evaluate la costul deachiziþie sau la costul de producþie. (art. 64 alin. (1))

Key terms: tangible assets, acquisition and production costs, assets transfers, changes

ABSTRACT

Initial Recognition and Valuation of Tangible Assets

We live in times of enormous change on international and national levels: sciences,culture, and environment. Everything around us is changing faster and faster. In thiscontext, it is the responsibility of regulators to improve the accounting regulations inorder to be able to offer a faithful representation of the business. National accountingregulations have also been subject to major changes lately. Accounting regulationsconform to European Directives provide some improved requirements regarding therecognition and measurement of elements in the financial statements.

The paper offers a guide to follow for initial recognition and measurement of tangibleassets and intends to enhance some specific differences between the new and oldaccounting regulations. Some of the issues presented are related to acquisition cost,production cost, transfers of assets, changes of assets and the accounting treatmentfor the assets for which the risks and benefits have been transferred, but their acquisitionprocess is in progress. The main changes in accounting treatments are highlightedand a lot of case studies are discussed.


Beneficiile economice viitoare reprezintã po-tenþialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxulde numerar sau de echivalente de numerar cãtreentitate. Potenþialul poate fi unul productiv, fiind par-te a activitãþilor de exploatare ale entitãþii. (art. 64alin. (2))

Pãrþile separate ºi echipamentul de service sunt,în general, înregistrate ca stocuri ºi recunoscute la

profit ºi pierdere atunci când sunt consumate. Totuºi,pãrþile separate ºi echipamentul permanent sunt con-siderate imobilizãri corporale când o entitate preco-nizeazã sã le utilizeze mai mult de o perioadã. În modsimilar, dacã pãrþile separate ºi echipamentul de servicepot fi utilizate numai în legãturã cu un element deimobilizãri corporale, ele sunt contabilizate ca imobi-lizãri corporale.

Evaluarea iniþialã se întemeiazã pe cost calculatpe baza documentelor justificative, cost care capãtãstatutul de valoare contabilã de intrare.

O imobilizare corporalã recunoscutã ca activtrebuie evaluatã iniþial la costul sãu determinat ... înfuncþie de modalitatea de intrare în entitate. (art. 105alin. (1))

La nivelul unei entitãþi, intrarea imobilizãrilorcorporale se poate realiza prin aporturile în naturã

ale proprietarilor, achiziþie cu titlu oneros, construcþieºi producþie proprie, obþinere cu titlu gratuit prin do-naþie sau plusuri la inventar.

În mod concret, valoarea contabilã de intrare seidentificã în cazul imobilizãrilor cu:

costul de achiziþie, pentru bunurile procuratecu titlu oneros;

costul de producþie, pentru bunurile produseîn entitate;

Exemplu

Societatea Alfa prezintã la data bilanþului urmãtoarele active:

1) o instalaþie construitã de societate pentru un client al sãu, care nu a fost vândutã acestuia pânã la databilanþului.

Analizã:a) Beneficiile din vânzare sunt certe – preþul de vânzare.b) Costul poate fi evaluat credibil – costul de producþie al instalaþiei,

dar:c) Instalaþia nu este deþinutã pentru exploatare pe parcursul mai multor perioade, întrucât societatea

intenþioneazã vânzarea sa în perioada imediat urmãtoare.

Concluzie: Instalaþia nu este recunoscutã ca activ imobilizat, ci ca activ circulant.

2) o casã achiziþionatã într-o altã localitate în care salariaþii sunt trimiºi frecvent în delegaþie.

Analizã:a) La prima vedere, beneficiile economice viitoare care sã rezulte direct din deþinerea casei nu sunt certe.b) Totuºi, în timp se diminueazã costurile cu cazarea (hotelul sau chiria) ºi, prin urmare, cumpãrarea

unei astfel de reºedinþe va aduce beneficii mult superioare costului casei.

Concluzie: Casa este recunoscutã ca activ imobilizat.

3) camere de luat vederi cumpãrate de la un furnizor, prin care se controleazã accesul în sediul societãþiiºi sistemul informatic, societatea având ca profil conceperea ºi vânzarea de programe informatice.

Analizã:a) Camera de luat vederi nu genereazã beneficii economice vizibile.b) Totuºi, prezenþa acesteia poate reduce unele cheltuieli cum sunt cele cu angajaþii pentru protecþie ºi

pazã ºi asigurã protecþia informaþiilor deþinute, care reprezintã factorul esenþial pentru buna desfãºurare aactivitãþii, implicit pentru obþinerea de beneficii economice viitoare.

Concluzie: Camerele de luat vederi sunt recunoscute ca activ imobilizat.


valoarea de aport stabilitã în urma evaluã-rii, pentru bunurile reprezentând aport la capitalulsocial;

valoarea justã, pentru bunurile obþinute cu titlugratuit. Prin valoare justã se înþelege suma pentrucare activul ar putea fi schimbat de bunãvoie întrepãrþi aflate în cunoºtinþã de cauzã în cadrul unei tran-zacþii cu preþul determinat obiectiv. Valoarea justã aactivelor se determinã, în general, dupã datele deevidenþã de pe piaþã, printr-o evaluare efectuatã, deregulã, de profesioniºti calificaþi în evaluare. (art. 50alin. (1) ºi (2))

Intrãri prin achiziþie

Conform Reglementãrilor contabile conformecu directivele europene, costul de achiziþie al bunu-rilor cuprinde preþul de cumpãrare, taxele de importºi alte taxe (cu excepþia acelora pe care persoanajuridicã le poate recupera de la autoritãþile fiscale),cheltuielile de transport, manipulare ºi alte cheltuielicare pot fi atribuibile direct achiziþiei bunurilor res-pective. În costul de achiziþie se includ, de asemenea,comisioanele, taxele notariale, cheltuielile cu obþine-rea de autorizaþii ºi alte cheltuieli nerecuperabile,atribuibile direct bunurilor respective. (art. 51 alin. (1))Cheltuielile de transport sunt incluse în costul de achi-ziþie ºi atunci când funcþia de aprovizionare este ex-ternalizatã. (art. 51 alin. (2)) Reducerile comercialeacordate de furnizor ºi înscrise pe factura de achiziþieajusteazã în sensul reducerii costul de achiziþie albunurilor. (art. 51 alin. (3))

În costul unei imobilizãri corporale sunt incluseºi costurile estimate iniþial cu demontarea ºi mutareaacesteia la scoaterea din funcþiune, precum ºi cu res-taurarea amplasamentului pe care este poziþionatãimobilizarea, atunci când aceste sume pot fi estimatecredibil ºi entitatea are o obligaþie legatã de demon-tare, mutare a imobilizãrii corporale ºi de refacere aamplasamentului. Costurile estimate cu demontareaºi mutarea imobilizãrii corporale, precum ºi cele curestaurarea amplasamentului se recunosc în valoa-rea acesteia, în corespondenþã cu un cont de provizi-oane (contul 1513 „Provizioane pentru dezafectareimobilizãri corporale ºi alte acþiuni similare legatede acestea”). (art. 105 alin. (4) ºi (5))

Conform IAS 16 Imobilizãri corporale, costulunei imobilizãri corporale achiziþionate este format din:

(a) preþul sãu de cumpãrare, inclusiv taxele va-male ºi taxele de cumpãrare nerambursabile, dupãdeducerea reducerilor comerciale ºi a rabaturilor.

(b) orice costuri care se pot atribui direct adu-cerii activului la locaþia ºi starea necesare pentru caacesta sã poatã funcþiona în modul dorit de cãtreconducere.

(c) estimarea iniþialã a costurilor de demonta-re ºi de înlãturare a elementului ºi de reconstituire aamplasamentului unde este situat, obligaþia pe careo suportã entitatea la dobândirea elementului sauca o consecinþã a utilizãrii elementului pe o perioadãanumitã în alte scopuri decât cele de a produce sto-curi în timpul acelei perioade.

Remarcã: Costurile îndatorãrii care sunt directatribuibile achiziþiei, construcþiei sau producþiei unuiactiv cu ciclu lung de fabricaþie pot fi incluse în costulacelui activ. Elementul de noutate introdus prinreglementãrile contabile conforme cu directiveleeuropene îl constituie ºi includerea comisioaneloraferente împrumuturilor contractate, nu numai adobânzilor. De exemplu, în costurile îndatorãrii potfi incluse dobânda la capitalul împrumutat pentru fi-nanþarea achiziþiei, construcþiei sau producþiei de activecu ciclu lung de fabricaþie, precum ºi comisioanele afe-rente acestor împrumuturi contractate. (art. 53 alin. (1))

În cazul intrãrii prin achiziþie cu titlu oneros, do-cumentul justificativ este „factura” care consemneazãtoate elementele de detaliu privind costul de origineal imobilizãrilor. Totodatã se întocmeºte procesul-ver-bal corespunzãtor naturii ºi destinaþiei activului imo-bilizat:

a) procesul-verbal de recepþie, pentru imobili-zãrile corporale independente care nu necesitã montajºi nici probe tehnologice (utilaje pentru intervenþie,unelte, accesorii de producþie, mijloace de transportauto, animale etc.);

b) procesul-verbal de recepþie provizorie, încazul utilajelor care necesitã montaj, precum ºi clãdi-rile ºi construcþiile speciale care nu deservesc procesetehnologice;

c) procesul-verbal de punere în funcþiune, pen-tru utilajele ºi instalaþiile care necesitã montaj, precumºi clãdirile ºi construcþiile speciale care deservesc pro-cese tehnologice;

d) procesul-verbal de constatare finalã, pen-tru sondele de injecþie, precum ºi sondele provenitedin lucrãrile geologice care au dat rezultate.


Exemplu

Factura nr. 15 din 10.01.2010 pentru un utilaj: Furnizor „Faur” SA Bucureºti:

Valoarea la preþ de cumpãrare .................................................................................... 20.000 lei

+ Cheltuielile de transport facturate de furnizori ............................................................ 2.000 lei

+ TVA deductibilã 24% ................................................................................................ 5.280 lei

Total facturã .................................................................................................................. 27.280 lei

– Avans acordat ............................................................................................................ 8.000 lei

– TVA aferentã avansului ............................................................................................. 1.920 lei

= Valoarea netã de platã ............................................................................................. 17.360 lei

a) Înregistrarea avansului acordat, pe baza facturii:

% = 512 9.920232 „Conturi curente 8.000

„Avansuri acordate la bãnci”pentru imobilizãri

corporale”4426 1.920

„TVA deductibilã”

b) Recepþia utilajului intrat în cadrul entitãþii „Martin” SA:

% = 404 27.2802131 „Furnizori de 22.000

„Echipamente tehnologice imobilizãri”(maºini, utilaje ºi

instalaþii de lucru)”4426 5.280

„TVA deductibilã”

c) Achitarea datoriei cãtre furnizor, cu reþinerea avansului acordat:

404 = % 27.280„Furnizori de 232 8.000imobilizãri” „Avansuri acordate

pentru imobilizãricorporale”

4426 1.920„TVA deductibilã”

512„Conturi curente 17.360

la bãnci”

La achiziþia unei imobilizãri corporale, determinarea costului activului este foarte importantã.

Exemplu

În anul N, societatea ABC achiziþioneazã o linie tehnologicã pentru extracþia petrolului. Cheltuielilelegate de achiziþie sunt: preþul de cumpãrare 30.000 lei; reducerea comercialã primitã 1.000 lei; taxa vamalã3.300 lei; cheltuieli de transport 9.000 lei; cheltuieli cu proiectul de amplasare 6.000 lei; onorariile inginerilorcare monteazã linia tehnologicã 7.000 lei; cheltuieli cu reclama produselor fabricate de entitatea ABC3.000 lei.


Costul de achiziþie se determinã astfel:Preþul de cumpãrare ................................................................................................... 30.000 lei

– Reducerea comercialã primitã .................................................................................... 1.000 lei+ Taxa vamalã ............................................................................................................... 3.300 lei+ Cheltuielile de transport ............................................................................................. 9.000 lei+ Cheltuielile cu proiectul de amplasare ........................................................................ 6.000 lei+ Onorariile inginerilor care monteazã linia tehnologicã ............................................... 7.000 lei= Costul de achiziþie .................................................................................................... 56.300 lei

Cheltuielile cu reclama produselor fabricate de entitatea ABC, în valoare de 6.000 lei, nu se includ încostul de achiziþie al liniei tehnologice, ci reprezintã cheltuieli cu publicitatea ce sunt recunoscute în contul deprofit ºi pierdere.

În costul de achiziþie sunt incluse ºi costurile de demontare ºi mutare a activului, respectiv costurilede restaurare a amplasamentului.

Exemplu

La data de 01.01.N, o societate comercialã nou-înfiinþatã specializatã în producþia ciocolatei a importatun echipament în valoare de 500.000 lei, taxe vamale 5.500 lei, TVA plãtitã în vamã 1.200 lei, rabat primit dela furnizor 2.000 lei. În vederea achiziþiei, societatea a suportat urmãtoarele costuri suplimentare: costuri delivrare 36.000 lei; costuri de instalare 49.000 lei; costuri generale de administraþie 6.000 lei; cheltuieli cureclama 20.000 lei; onorariile arhitecþilor care instaleazã echipamentul 18.000 lei. Pentru a aduce echipamentulîn condiþiile de funcþionare s-au efectuat costuri în valoare de 42.000 lei. În primele 4 luni, cantitatea deciocolatã produsã a fost foarte micã, generând o pierdere iniþialã din exploatare de 30.000 lei. Ca atare,societatea s-a hotãrât sã introducã un nou sortiment, costurile fiind de 13.000 lei. Costurile estimate de demontarerecunoscute printr-un provizion sunt de 25.000 lei.

Determinarea costului:Preþul de cumpãrare ................................................................................................. 500.000 lei

+ Taxele vamale .......................................................................................................... 5.500 lei– Rabatul primit .......................................................................................................... 2.000 lei+ Costurile de livrare ................................................................................................... 36.000 lei+ Costurile de instalare ................................................................................................ 49.000 lei+ Onorariile arhitecþilor care instaleazã echipamentul ................................................. 18.000 lei+ Costurile necesare pentru a aduce echipamentul în stare de funcþionare .................. 42.000 lei+ Costurile estimate cu demontarea activului .............................................................. 25.000 lei= Costul de achiziþie .................................................................................................. 673.500 lei

– Înregistrarea achiziþiei:

2131 = % 673.500„Echipamente tehnologice 404 643.000

(maºini, utilaje ºi „Furnizori deInstalaþii de lucru)” imobilizãri”

1513 25.000„Provizioane pentru

dezafectare imobilizãricorporale ºi alte acþiuni

similare legatede acestea”

446 5.500„Alte impozite, taxe ºivãrsãminte asimilate”


Terenurile ºi clãdirile sunt active separabile ºisunt contabilizate separat, chiar atunci când suntachiziþionate împreunã. (art. 93 alin. (2)) Terenurilenu se amortizeazã. (art. 113 alin. (1)) Clãdirile au o

duratã de utilizare limitatã ºi, prin urmare, sunt activeamortizabile. O creºtere a valorii terenului pe carese aflã o clãdire nu afecteazã determinarea valoriiamortizabile a clãdirii. (art. 93 alin. (2))

Remarcã cu titlu de informare: Ridicând pro-blema folosirii contului 231 „Imobilizãri corporaleîn curs de execuþie”, este nevoie sã se acorde omare atenþie la utilajele care necesitã montaj, al cãrorproces nu se terminã pânã la închiderea exerciþiului

financiar. Se precizeazã cã, în cazul în care s-a pro-dus intrarea constatatã prin recepþie, dar fãrã punereîn funcþiune, în locul contului 2131 se va folosicontul 231 „Imobilizãri corporale în curs de exe-cuþie”.

Exemplu

O societate comercialã achiziþioneazã o clãdire ºi terenul pe care este situatã la preþul unic de 170.000 lei,durata de viaþã utilã estimatã fiind de 50 de ani. Preþul estimat al activelor, dacã ar fi fost achiziþionate separat,este de 20.000 lei pentru teren ºi 180.000 lei pentru clãdire.

a) Repartizarea preþului unic plãtit de 170.000 lei între teren ºi clãdire:

b) Înregistrarea achiziþiei:

% = 404 170.0002111 „Furnizori de 17.000

„Terenuri” imobilizãri”212 153.000

„Construcþii”

Specificare Preþ estimat Cotã procentualã Repartizare

Teren 20.000 20.000/200.000 = 10% 170.000 × 10% = 17.000

Clãdire 180.000 180.000/200.000 = 90% 170.000 × 90% = 153.000

Total 200.000 100% 170.000

Exemplu

Entitatea ABC a achiziþionat un utilaj la preþul de cumpãrare de 3.000 lei, TVA 24%. Utilajul esterecepþionat pe data de 15.04.N, însã este pus în funcþiune pe data de 13.05.N. Cheltuielile cu punerea înfuncþiune au fost de 200 lei, TVA 24% (s-a apelat la o firmã specializatã).

a) Recepþia utilajului pe data de 15.04.N:

% = 404 3.720231 „Furnizori de 3.000

„Imobilizãri corporale imobilizãri”în curs de execuþie”

4426 720„TVA deductibilã”

b) Înregistrarea cheltuielilor cu punerea în funcþiune ca parte a costului utilajului, pe data de 13.05.N:

% = 404 248231 „Furnizori de 200

„Imobilizãri corporale imobilizãri”în curs de execuþie”

4426 48„TVA deductibilã”


BIBLIOGRAFIE

1. IASB, Standardele Internaþionale de Raportare Financiarã (IFRS). Norme oficiale emise la 1 ianuarie2009, traducere realizatã de CECCAR, Editura CECCAR, Bucureºti, 2009.

2. Ristea M., Dumitru C., Curpãn A., Manea L., Nichita M., Sahlian D., Politici ºi tratamente contabileprivind activele imobilizate, Editura Tribuna Economicã, Bucureºti, 2007.

3. Ristea M., Dumitru C., Ioanãº C., Irimescu A., Contabilitatea societãþilor comerciale, vol. 1 ºi 2,Editura Universitarã, Bucureºti, 2009.

4. Ristea M., Dumitru C., Irimescu A., Manea L., Nichita M., Contabilitatea amortizãrii ºi deprecieriiactivelor, Editura Tribuna Economicã, Bucureºti, 2009.

5. Ristea M. ºi colectiv, Contabilitatea financiarã a întreprinderii, Editura Universitarã, Bucureºti,2005.

6. Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 3.055/2009 pentru aprobarea reglementãrilor contabileconforme cu directivele europene, publicat în Monitorul Oficial nr. 766 bis/10.11.2009.

c) Punerea în funcþiune a utilajului pe data de 13.05.N:

2131 = 231 3.200„Echipamente tehnologice „Imobilizãri corporale

(maºini, utilaje ºi în curs de execuþie”instalaþii de lucru”

Imobilizãrile corporale pentru care s-au transferat riscurile ºi beneficiile aferente, dar care suntîn curs de aprovizionare, trebuie contabilizate într-o categorie distinctã.

Exemplu

La începutul lunii martie, o societate a achiziþionat de la furnizor un utilaj la costul de achiziþie de350.000 lei. Condiþiile de livrare sunt „ex-works”, însemnând cã activul ºi riscurile se transferã cumpãrãtorului,inclusiv plata transportului ºi costul asigurãrii, de la poarta fabricii vânzãtorului. La data de 31.03.2010 s-aîncheiat procesul de aprovizionare.

a) Deoarece s-au transferat riscurile ºi beneficiile aferente activului, însã acesta este în curs de apro-vizionare, utilajul trebuie reflectat în contabilitate distinct:

223 = 404 350.000„Instalaþii tehnice, „Furnizori de

mijloace de transport, imobilizãri”animale ºi plantaþii în

curs de aprovizionare”

b) La data la care s-a încheiat procesul de cumpãrare, societatea trebuie sã recunoascã utilajul astfel:

2131 = 223 350.000„Echipamente tehnologice „Instalaþii tehnice,

(maºini, utilaje ºi mijloace de transport,instalaþii de lucru” animale ºi plantaþii în

curs de aprovizionare”

Va urma...

Standarde internationale,


Studiul de caz 1

Societatea Beta a construit un nou sediu al firmeiºi a înregistrat urmãtoarele costuri:

comisioanele legate de achiziþia terenului:500 u.m.;

preþul de achiziþie al terenului: 65.000 u.m.; onorariul arhitectului pentru proiectul clãdirii:

1.200 u.m.; onorariul constructorului pentru construirea

sediului: 125.000 u.m.; onorariul constructorului pentru construirea

parcãrii: 12.000 u.m.; nivelarea terenului înaintea începerii construc-

þiei: 1.000 u.m.;

preþul de achiziþie al mobilierului de birou:25.000 u.m.;

costul transportului mobilierului: 1.000 u.m.La 1 decembrie, noul sediu a devenit operaþional.

Ce active sunt recunoscute ºi ce informaþii tre-buie prezentate în note?

Politicile de recunoaºtere ºi evaluare utilizate sunturmãtoarele:

Costul unui element de imobilizãri corporale tre-buie recunoscut ca activ dacã ºi numai dacã:

(a) este probabilã generarea pentru entitate debeneficii economice viitoare aferente activului; ºi

(b) costul activului poate fi evaluat în mod fiabil.(IAS 16.7)

Asigurarea conformitãþiicu cerinþele de informare stipulatede IAS 16 Imobilizãri corporale– partea a II-a –

Nadia ALBU, conf. univ. dr.

Cãtãlin ALBU, conf. univ. dr.

ªtefan BUNEA, lect. univ. dr.

Daniela CALU, prof. univ. dr.

Mãdãlina GÎRBINÃ, lect. univ. dr.

ASE Bucureºti

Key terms: accounting policies, acknowledgement, review, measurement, informationrequirements

ABSTRACT

Assurance Compliance with the Information Requirements Statedin IAS 16 Property, Plant and Equipment

In this article we aim to address the assurance compliance with the informationrequirements presented in the International Accounting Standard 16 Property, Plantand Equipment. The case studies are based on the annual reports of some entitiesthat present financial statements according to the International Financial ReportingStandards. We shall focus on the disclosure in the financial statements notes, acondition that a great number of Romanian entities failed to fulfill.


Deoarece prezentul standard nu prescrie unitateade mãsurã pentru recunoaºtere, adicã ce constituieun element de imobilizãri corporale, se impune utili-zarea raþionamentului profesional la aplicarea crite-riilor de recunoaºtere pentru circumstanþele specificeale unei entitãþi. (IAS 16.9)

În acest caz se vor recunoaºte cel puþin patruactive: terenul, clãdirea, parcarea ºi mobilierul debirou. În cazul în care diferite componente ale parcãrii(iluminat, semne etc.) se consumã în mod diferit, serecunosc ca active distincte.

Costul reprezintã suma plãtitã în numerar sauechivalente de numerar, ori valoarea justã a altor con-traprestaþii efectuate pentru achiziþionarea unui activ,la data achiziþiei sau a construcþiei acestuia sau, acolounde este cazul, valoarea atribuitã acelui activ la re-cunoaºterea iniþialã (IAS 16.6).

Costul unei imobilizãri corporale este format din:(a) preþul sãu de cumpãrare, inclusiv taxele va-

male ºi taxele de cumpãrare nerambursabile, dupãdeducerea reducerilor comerciale ºi a rabaturilor;

(b) orice costuri care se pot atribui direct aduceriiactivului la locaþia ºi starea necesare pentru ca acestasã poatã funcþiona în modul dorit de conducere;

(c) estimarea iniþialã a costurilor de demontareºi de mutare a elementului ºi de reabilitare a amplasa-mentului unde este situat, obligaþia pe care o suportãentitatea la dobândirea elementului sau ca o conse-cinþã a utilizãrii elementului pe o perioadã anumitã înalte scopuri decât cele de a produce stocuri în timpulacelei perioade. (IAS 16.16)

Aplicând politicile referitoare la cost, activelevor fi recunoscute la urmãtoarele costuri:

teren: 500 (comisioane) + 65.000 (preþ) +1.000 (nivelare teren) = 66.500 u.m.;

clãdire: 1.200 (onorariu arhitect) + 125.000(onorariu constructor) = 126.700 u.m.;

parcare: 12.000 (onorariu constructor) =12.000 u.m.;

mobilier de birou: 25.000 + 1.000 = 26.000 u.m.

Pentru imobilizãrile corporale construite seprezintã urmãtoarele informaþii (IAS 16.74):

La începutul anului, valoarea acestora era 0. Au fost angajate cheltuieli în valoare de

138.700 u.m. Au fost încheiate lucrãrile ºi au fost transfe-

rate active corporale în sumã de 138.700 u.m. (clãdire126.700 u.m. ºi parcare 12.000 u.m.).

Alte informaþii care trebuie prezentate:

metodele ºi duratele de amortizare pentru clã-dire, parcare ºi mobilier de birou (IAS 16.73b,

c), ca,

de exemplu:„Terenurile nu sunt active amortizabile. Duratele

de viaþã utilã folosite pentru amortizarea activeloramortizabile sunt urmãtoarele:

clãdiri: 40 ani; amenajãri de terenuri (parcãri): 25 ani; mobilier de birou: 8 ani.Pentru activele amortizabile se utilizeazã amor-

tizarea linearã”.

valoarea brutã ºi amortizarea cumulatã (IAS 16.73d):

Terenuri Clãdire Parcare Mobilier Total

Cost 66.500 126.700 12.000 26.000 231.200

Amortizare acumulatã - 264(1) 40 271 575

Valoare netã contabilã 66.500 126.436 11.960 25.729 230.625

(1) Amortizãrile au fost calculate þinând cont de duratele menþionate, pentru o lunã.

o reconciliere a valorii nete de la începutul ºi de la sfârºitul perioadei:

Cost de achiziþie sau de producþie Terenuri Clãdire Parcare Mobilier Total

1 ianuarie 2008 0 0 0 0 0

Intrãri de active 66.500 126.700 12.000 26.000 231.200

Active clasificate ca fiind deþinute în vedereavânzãrii

0 0 0 0 0

Vânzãri de active 0 0 0 0 0

31 decembrie 2008 66.500 126.700 12.000 26.000 231.200


Situaþia deprecierilor de valoare pentru perioada în curs poate fi prezentatã astfel:

Terenuri Clãdire Parcare Mobilier Total

1 ianuarie 2008 0 0 0 0 0

Amortizãri 264 40 271 575

Pierderi de valoare 0 0 0 0 0


0 0 0 0 0

Vânzãri de active 0 0 0 0 0

31 decembrie 2008 264 40 271 575 264

Valoare contabilã netã la 1 ianuarie 2008 0 0 0 0 0

Valoare contabilã netã la 31 decembrie 2008 66.500 126.436 11.960 25.729 230.625

Studiul de caz 2

La 1 ianuarie N se achiziþioneazã un mijloc detransport pentru care se plãteºte pe loc suma de10.000 u.m., iar 8.480 u.m. se plãtesc peste 6 luni.Firma ar fi putut obþine un împrumut echivalent la oratã a dobânzii de 6%. Se aºteaptã ca mijlocul detransport sã fie utilizat timp de 4 ani. Numãrul mediude kilometri care sunt parcurºi anual (pe baza estimã-rilor trecute) este de 30.000. Din 2 în 2 ani se înlocuieºteo piesã care costã 2.000 u.m. Datoritã contractelorsemnate la începutul anului N+1, se estimeazã cã înN+1 se vor parcurge 30.000 km, în N+2 se vor par-curge 32.000 km, iar în N+3, 35.000 km. La începu-tul anului N+2 se înlocuieºte o piesã în valoare de2.500 u.m. care reduce consumul de combustibil ºi sevopseºte maºina (cost 1.000 u.m.). În N+2 se parcurgefectiv 33.000 km.

Care sunt consecinþele asupra situaþiei poziþieifinanciare ºi care sunt informaþiile prezentate?

Conform IAS 16, se realizeazã urmãtoarelecalcule ºi raþionamente:

Deoarece plata se face decalat, costul acti-vului este echivalentul în numerar al preþului la datarecunoaºterii (IAS 16.23):

Costul = 10.000 + 8.480/1,06 = 18.000 u.m.;restul de 480 u.m. este dobândã, care se trateazã con-form IAS 23.

Mijlocul de transport este un activ tangibilcare va fi folosit în producþia de bunuri timp de maimulte perioade; costul sãu poate fi evaluat fiabil, prinurmare se poate recunoaºte ca imobilizare corporalã.Deoarece piesa are o duratã de viaþã diferitã de cea a

activului luat în ansamblul sãu, aceasta se va recu-noaºte ca activ distinct.

Prin urmare, se recunosc douã active: piesa: (cost) 2.000 u.m.; mijlocul de transport: 16.000 u.m.

Pentru piesã, durata de utilitate este de 2 ani,iar metoda de amortizare este linearã (nu existã indiciicã beneficiile economice se consumã diferit). Pentrumijlocul de transport, durata de utilitate este de 4 ani,iar iniþial se estimeazã un mod linear de amortizare(deoarece nu se prevãd diferenþe semnificative de la unan la altul în ceea ce priveºte numãrul de km parcurºi).

Conform IAS 16, metoda de amortizare utilizatãtrebuie sã reflecte tiparul preconizat de consumare abeneficiilor economice viitoare ale activului de cãtreentitate. (IAS 16.60) Metoda de amortizare aplicatãunui activ trebuie revizuitã cel puþin la fiecare sfârºitde exerciþiu financiar ºi, dacã se constatã o modificaresemnificativã a tiparului preconizat de consumare abeneficiilor economice viitoare aduse de acel activ,atunci metoda trebuie schimbatã pentru a reflectatiparul modificat. (IAS 16.61)

Deoarece în N+1 se schimbã condiþiile de uti-lizare a activului, se reestimeazã modul de amortizare,adicã se trece de la amortizarea linearã la amortizareaîn funcþie de unitãþile fizice (nr. de km) pentru a pre-zenta fidel tiparul preconizat de consum al beneficiiloreconomice viitoare înglobate în activ.

Piesa care reduce consumul de energie ge-nereazã avantaje economice viitoare, prin urmare seinclude în costul activului. Vopsirea maºinii nu ge-nereazã avantaje economice viitoare care sã poatã fiestimate în mod fiabil, prin urmare genereazã costuriîn cursul perioadei.


Situaþiile financiare vor fi afectate cu urmãtoare valori:

Exerciþiul ActivulValoarea

CheltuialaValoarea netã

amortizabilã contabilã

NPiesa 2.000

2.000 = 1.000 2.000 – 1.000 = 1.000

2

Mijlocul de16.000

16.000 = 4.000 16.000 – 4.000 = 12.000

transport 4

N+1

Piesa 1.000 1.000 0

Mijlocul de12.000 12.000 – 3.710 = 8.290

transport

N+2Piesa 2.000

2.000 = 1.000 2.000 – 1.000 = 1.000

2

Mijlocul de 8.290 + 2.500 10.790 × 33.000 = 5.236 10.790 – 5.236 = 5.554

transport = 10.790 33.000 + 35.000

N+3

Piesa 1.000 1.000 0

Mijlocul de5.554

5.554 × 35.000 = 5.554 5.554 – 5.554 = 0

transport 35.000

12.000 × 30.00030.000 + 32.000 + 35.000

= 3.710

În note se prezintã urmãtoarele informaþii:

detalii despre bazele de evaluare utilizate(IAS 16.73a):

„Imobilizãrile corporale ale companiei cuprind ...mijloace de transport ºi piese. Acestea sunt prezentatela costul istoric minus pierderile de valoare ulterioare.Costul istoric cuprinde preþul de cumpãrare, costurileatribuibile direct aducerii activului la locaþia ºi stareanecesare pentru funcþionare în modul stabilit de cãtreconducere.”

duratele ºi

metodele

de

amortizare

(IAS

16.73b,

c):

„Activele amortizabile sunt amortizate prin me-toda linearã pentru alocarea valorii amortizabile aactivelor pe întreaga lor duratã de viaþã utilã. Duratelede viaþã utilã folosite pentru amortizarea activeloramortizabile sunt urmãtoarele:

mijloace de transport: 4 ani; piese: 2 ani.”

valoarea contabilã brutã ºi amortizarea cumu-latã la începutul ºi la sfârºitul perioadei ºi o reconciliereîntre valorile nete pentru începutul ºi sfârºitul perioa-dei. (IAS 16.73d, e)

Pentru exerciþiile N+1 ºi N+2 situaþia se prezintã astfel:

Valoare la 1 ianuarie N+1 Mijloc de transport Piese Total

Cost 16.000 2.000 18.000

Amortizare acumulatã 4.000 1.000 5.000

Valoare netã contabilã 12.000 1.000 13.000

Mijloc de transport Piese Total

Valoare netã contabilã la 1 ianuarie N+1 12.000 1.000 13.000

Intrãri de active 0 0 0

Active clasificate ca fiind deþinute în vederea

vânzãrii0 0 0

Vânzãri de active 0 0 0

Cheltuieli cu amortizarea 3.710 1.000 4.710

Valoare netã contabilã la 31 decembrie N+1 8.290 0 8.290


efectul schimbãrii de estimãri (IAS 16.76) – înanul N+1 se schimbã metoda de evaluare datoritã noi-lor estimãri.

„Referitor la un mijloc de transport, achiziþionatla începutul exerciþiului N ºi amortizat linear pe 4 ani,s-a constatat în decursul exerciþiului N+1 necesitatearevizuirii metodei de amortizare utilizate iniþial, tre-cându-se la o amortizare în funcþie de unitãþi fizice.Astfel, dacã iniþial se estima o utilizare constantã peparcursul celor 4 ani, noile informaþii despre planulde producþie au condus la estimarea unor variaþii dela un an la altul.

Modificarea de mai sus va avea drept consecinþãscãderea cheltuielii anuale cu amortizarea echipa-mentului de la 4.000 u.m. la 3.710 u.m. în exerciþiulN+1. Vor fi afectate de aceastã schimbare ºi rezultateleexerciþiilor N+2 ºi N+3, în funcþie de variaþiile dis-tanþelor parcurse.”

Studiul de caz 3

O societate are trei categorii de active: terenuri,clãdiri ºi echipamente de lucru. Societatea a ales sãreevalueze clãdirile; prima evaluare a fost efectuatãîn urmã cu 3 ani, înregistrându-se o rezervã din ree-valuare de 2.000 u.m. La 31.12.N, valoarea contabilã aclãdirilor este de 25.000 u.m., iar valoarea justã determi-natã de un evaluator independent este de 22.000 u.m.Dacã ar fi fost evaluate la cost, valoarea netã ar fi fostde 24.000 u.m. (36.000 u.m. – 12.000 u.m. amorti-zare). Terenurile au fost achiziþionate cu un cost de10.000 u.m., iar la 31.12.N valoarea justã (prin rapor-

tare la preþul pieþei) este de 16.000 u.m. Echipamen-tele de lucru au o valoare contabilã de 8.000 u.m.(10.000 u.m. – 2.000 u.m. amortizare). Pe baza costu-lui de înlocuire amortizat se determinã cã valoareajustã a acestora este de 9.000 u.m. Firma alege sãreevalueze echipamentele.

Arãtaþi la ce valori vor fi prezentate activele însituaþia poziþiei financiare ºi care sunt informaþiileprezentate în note.

Se aplicã urmãtoarele politici de evaluare:

Dupã recunoaºtere, o entitate utilizeazã mode-lul costului sau modelul reevaluãrii. (IAS 16.29)

Dacã se alege modelul reevaluãrii, dupã recu-noaºterea ca activ, un element de imobilizãri corporalea cãrui valoare justã poate fi evaluatã în mod fiabiltrebuie contabilizat la o valoare reevaluatã, aceastafiind valoarea sa justã la data reevaluãrii minus oriceamortizare acumulatã ulterior ºi orice pierderi acumu-late din depreciere.

În cazul nostru, societatea reevalueazã douã ca-tegorii de active (echipamente ºi clãdiri), iar o altãcategorie este evaluatã la cost (o diferenþã semnifi-cativã între cost ºi valoarea justã nu obligã firma sãaleagã modelul reevaluãrii).

Reevaluãrile trebuie sã se facã cu suficientãregularitate pentru a se asigura cã valoarea contabilãnu se deosebeºte semnificativ de ceea ce s-ar fi deter-minat prin utilizarea valorii juste la data bilanþului.(IAS 16.31)

Valoare la 1 ianuarie N+2 Mijloc de transport Piese Total

Cost 16.000 2.000 18.000

Amortizare acumulatã 7.710 2.000 9.710

Valoare netã contabilã 8.290 0 8.290

Mijloc de transport Piese Total

Valoare netã contabilã la 1 ianuarie N+2 8.290 0 8.290

Intrãri de active 2.500 2.000 4.500


0 0 0

Vânzãri de active 0 0 0

Cheltuieli cu amortizarea 5.236 1.000 6.236

Valoare netã contabilã la 31 decembrie N+2 5.554 1.000 6.554


În exemplul nostru, clãdirile au fost reevaluateîn urmã cu 3 ani, însã deoarece este o diferenþã sem-nificativã între valoarea justã ºi valoarea contabilã,acestea se reevalueazã din nou. Echipamentele se ree-valueazã acum pentru prima datã.

Dacã valoarea contabilã a unui activ este ma-joratã ca urmare a unei reevaluãri, aceastã majoraretrebuie înregistratã direct în capitalurile proprii înelementul-rând „surplus din reevaluare”. Cu toateacestea, majorarea trebuie recunoscutã în profit saupierdere în mãsura în care aceasta compenseazã odescreºtere din reevaluarea aceluiaºi activ recunoscutanterior în profit sau pierdere. (IAS 16.39)

Pentru echipamente, costul este de 8.000 u.m.,iar valoarea justã este de 9.000 u.m. Prin urmare, seva contabiliza o rezervã din reevaluare de 1.000 u.m.

Dacã valoarea contabilã a unui activ este dimi-nuatã ca urmare a unei reevaluãri, aceastã diminuaretrebuie recunoscutã în profit sau pierdere. Cu toateacestea, diminuarea trebuie debitatã direct din capita-lurile proprii în elementul-rând „surplus din reevalua-re”, în mãsura în care existã sold creditor în surplusuldin reevaluare pentru acel activ. (IAS 16.40)

Pentru clãdiri, valoarea contabilã este de25.000 u.m., iar valoarea justã este de 22.000 u.m.,ceea ce presupune o reevaluare negativã în sumã de3.000 u.m. Pentru aceastã categorie existã o rezervãdin reevaluare în sumã de 2.000 u.m. care se va anula,iar restul de 1.000 u.m. se va contabiliza ca o cheltu-ialã a perioadei (o depreciere).

Valoarea justã a terenurilor ºi clãdirilor estedeterminatã, în general, pe baza probelor de pe piaþã,printr-o evaluare efectuatã în mod normal de evalua-tori profesioniºti calificaþi. Valoarea justã a elemente-lor de imobilizãri corporale este, în general, valoarealor pe piaþã determinatã prin evaluare. (IAS 16.32)Dacã nu existã probe de pe piaþã privind valoareajustã, din cauza naturii specializate a elementului de

imobilizãri corporale, iar elementul se vinde rar, doardacã reprezintã o parte a unei activitãþi continue, oentitate poate avea nevoie sã estimeze valoarea justãprin utilizarea unei abordãri bazate pe venit sau pecostul de înlocuire amortizat. (IAS 16.33)

Clãdirile sunt reevaluate cu ajutorul unui reeva-luator independent, iar echipamentele, pe baza costuluide înlocuire amortizat.

Prin urmare, în situaþia poziþiei financiare aparurmãtoarele valori:

terenuri: (cost) 10.000 u.m.; clãdiri: (valoare justã) 22.000 u.m.; echipamente: (valoare justã) 9.000 u.m.

Conform IAS 16.77, se prezintã urmãtoareleinformaþii:

Imobilizãrile corporale au fost iniþial prezen-tate în situaþiile financiare la costul lor. Clãdirile aufost pentru prima datã reevaluate la 31.12.N-3. La31.12.N se reevalueazã clãdirile ºi echipamentele.

Reevaluarea s-a fãcut prin apelul la evaluatoriindependenþi în cazul clãdirilor, cu referire la preþulde pe o piaþã activã. Valoarea justã a fost stabilitã deciprin raportare la tranzacþii cu active similare negociateîn mod liber pe o piaþã activã.

În reevaluarea echipamentelor de lucru, de-terminarea valorii juste s-a fãcut prin utilizarea uneiabordãri bazate pe costul de înlocuire amortizat. Înaceste evaluãri nu au fost implicaþi evaluatori inde-pendenþi.

Reevaluãrile elementelor de clãdiri ºi echipa-mente de lucru au condus la constatarea unor minusuride valoare pentru ambele clãdiri ºi a unor plusuride valoare pentru echipamente. În conformitate cuIAS 16, aceste operaþii au condus la contabilizarea:

unei scãderi a rezervei de 2.000 u.m. ºi a uneicheltuieli de 1.000 u.m. pentru clãdiri;

unei creºteri a rezervei în sumã de 1.000 u.m.pentru echipamente.

Dacã activele supuse reevaluãrii ar fi fost în continuare evaluate la costul iniþial, valoarea acestora ar fifost:

CostAmortizare Valoare netãacumulatã contabilã

Clãdiri 36.000 12.000 24.000

Echipamente de lucru 10.000 2.000 8.000

Total 46.000 14.000 32.000


BIBLIOGRAFIE

1. Feleagã N., Feleagã L., Albu N., Bunea ªt., Sãcãrin M., Coman N., Gîrbinã M.M., Gorgan C.,Morariu C.M., Diaconu P., Avram V., Politici ºi opþiuni contabile, Editura Infomega, Bucureºti, 2008.

2. Feleagã L., Feleagã N., Contabilitate financiarã – O abordare europeanã ºi internaþionalã, EdituraInfomega, Bucureºti, 2005.

3. Gîrbinã M.M., Bunea ªt., Sinteze, studii de caz ºi teste grilã privind aplicarea IAS (revizuite) – IFRS,vol. 1, ediþia a IV-a, Editura CECCAR, Bucureºti, 2009.

4. Gîrbinã M.M., Bunea ªt., Sinteze, studii de caz ºi teste grilã privind aplicarea IAS (revizuite) – IFRS,vol. 2, ediþia a IV-a, Editura CECCAR, Bucureºti, 2010.

5. IASB, Standardele Internaþionale de Raportare Financiarã (IFRS). Norme oficiale emise la 1 ianuarie2009, Editura CECCAR, Bucureºti, 2009.

6. KPMG, Illustrative Financial Statements International Financial Reporting Standards, 2009.

7. Raffournier B., Les normes comptables internationales (IAS/IFRS), 3e édition, Economica, Paris, 2006.

Conform IAS 16.79, societatea este încurajatãsã prezinte ºi urmãtoarele informaþii:

Terenurile sunt evaluate la cost. Totuºi, seconstatã diferenþe semnificative între valoarea justã

a acestor elemente ºi valoarea lor contabilã. Astfel,dacã terenurile ar fi evaluate la valoarea lor justãla data de 31.12.N, acestea ar fi avut valoarea de16.000 u.m.

TALON DE ABONAMENTla revista CONTABILITATEA, EXPERTIZA ºi AUDITUL AFACERILOR

editatã de Corpul Experþilor Contabili ºi Contabililor Autorizaþi din România– CECCAR –

Numele ______________________________

Prenumele ___________________________

Funcþia ______________________________

Firma _______________________________

Adresa ______________________________

Localitatea ___________________________

Str. __________________________________

Nr.____ Bl.____ Sc.____ Et.____ Ap.____

Codul poºtal ________ Jud./Sect. ________

Tel. _________________

Numãrul de abonamente _______________

Suma viratã ____________________________

Plãtit prin:

Mandat poºtal nr. ______________________

Ordin de platã nr. _______________________

Cont CECCAR: RO91 RZBR 0000 0600 0061 5384RAIFFEISEN Bank – Agenþia Brãtianu

Atenþie! Trimiteþi talonul deabonament numai împreunã cu

o copie a documentului de platã,prin fax sau prin poºtã.

Preþuri pentru anul 2010:

Anual (12 ex.) -------------------------------- 180 lei

Semestrial (6 ex.) ----------------------------- 90 lei

Trimestrial (3 ex.) ----------------------------- 45 lei

021 -

330.88.69 / 70 / 71

021 - 330.88.88

[email protected]

Editura CECCARBucureºti, Intrarea Pielari nr. 1, sector 4

Standa

rde in

ternat

ionale

,


Implicaþiile IFRS ºi Solvency IIasupra contabilitãþii asigurãrilor– partea a II-a –

Lucia SUCALÃ, conf. univ. dr.Universitatea „Babeº-Bolyai”, Cluj-Napoca

Key terms: IFRS 4, Solvency II, IASB, FASB, global accounting standard, XBRL

ABSTRACT

IFRS and Solvency II Implications on Accounting Assurance

This study reviews the changes in European and international accounting legislationon the work of insurance companies with practical implications on the Romanianinsurance market. The implementation of IFRS 4 should lead to greater transparencyof financial information, reduce information asymmetry and risk model designed toensure complete EU Solvency II Directive. Because Solvency II will not generatethe recovery of a solvency or capital crisis for insurance companies, but will allowdetection of conceivable deficiencies and continuous adjustment with the risk manage-ment process, policyholders will continue to maintain confidence that obligationsunder insurance contracts will be met by insurers. This will be achieved mainly bycreating competitive advantages in capital and resources to improve the protectionof policyholders. The same desire to protect the policyholders is manifested by thetwo bodies of accounting standards (IASB and FASB). They wanted and trying, throughjoint efforts, achieving a global standard applicable to insurance domain.

Regimul de solvabilitate în UE

Solvency IRegulile prudenþiale în asigurãri sunt conturate

prin directivele pentru Viaþã ºi Non-Viaþã adoptate din1973 pânã în 2002 (Directivele 79/267/CEE, 90/619/CEE ºi 92/96/CEE pentru asigurãri de Viaþã ºi Direc-tivele 73/239/CEE, 88/357/CEE ºi 92/49/CEE pentruasigurãri Non-Viaþã). Elementele esenþiale pe carese bazeazã aceste prevederi europene se referã în prin-cipal la necesitatea deþinerii de suficiente rezerve pentruriscurile asigurate, definirea marjei de solvabilitate ºia regulilor cantitative asupra limitãrii activelor eligibilepentru acoperirea rezervelor tehnice.

Solvabilitatea a reprezentat un obiect de studiucontroversat la nivelul UE, apreciindu-se faptul cã

falimentele companiilor de asigurãri ar fi putut fiprevenite prin monitorizarea atentã a acestui sistem.De altfel, grupul de lucru condus de Helmuth Müller(stabilit de conferinþa departamentelor reglementatea þãrilor membre UE în 1997) a recomandat subdivi-zarea sistemului de solvabilitate în trei componente:capital minim garantat, capital garantat ºi marjã desolvabilitate. În plus, în baza propunerii de limitarea capitalului garantat, s-au recomandat trei mãrimiutilizabile pentru determinarea capitalului în asigu-rãrile generale: prime, cereri de despãgubire ºi rezer-ve. Deoarece funcþionarea acceptabilã a sistemuluimarjei de solvabilitate nu era o garanþie a funcþionãriisale eficiente ºi viitoare, în 2000 s-a propus primadirectivã pentru asigurãrile de viaþã ºi generale Sol-vency I.


Nerealizarea evaluãrii activelor ºi datoriilor (in-clusiv a rezervelor tehnice) pe baza unei abordãri depiaþã, dependenþa cerinþelor de solvabilitate de para-metrii neadecvaþi pentru riscul de subscriere, neluareaîn considerare a anumitor riscuri sau considerarea lorparþialã în marja de solvabilitate cerutã, neacordareaimportanþei cuvenite anumitor forme de transfer alriscurilor ºi dependenþei între active ºi pasive, limitareacreditãrii reasigurãrilor, nestabilirea la nivelul UE adefiniþiei armonizate între cerinþele financiare, capita-luri ºi rezerve reprezintã câteva dintre punctele slabeale cadrului reglementat Solvency I.

Solvency IIÎn vederea dezvoltãrii unui cadru de analizã coe-

rent cu mãsurile de solvabilitate pentru toatã gama deasigurãri, în 2001 s-a demarat la nivel european proiectulSolvency II. Printre obiectivele regimului Solvency IIse numãrã:

protecþia asiguraþilor; determinarea necesarului de capital pentru

menþinerea solvabilitãþii conform metodelor adecvateriscurilor firmelor de asigurãri;

prevenirea complexitãþii inutile ºi a supracapi-talizãrii;

reflectarea evoluþiilor de pe piaþã; stabilirea principiilor ºi evitarea emiterii unui

numãr exagerat de reglementãri legale în domeniu.Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European

ºi a Consiliului din 25 noiembrie 2009 (Solvency II),publicatã în Jurnalul Oficial al Uniunii Europenenr. 52 din 17 decembrie 2009, va permite introducerea:

unui sistem bazat pe risc. Acesta presupunemãsurarea corectã a nivelului de risc al portofoliuluicompaniei de asigurãri în conformitate cu nivelul pro-porþional al capitalului.

unei abordãri integrate a rezervelor ºi a necesi-tãþilor de capital. Aceasta implicã evaluarea activelorºi pasivelor potrivit principiilor de piaþã, în condiþiilenivelului diferit al rezervelor de la þarã la þarã, de laun produs de asigurare la altul.

unui cadru vast pentru managementul riscu-lui. Acesta permite stabilirea sistemelor, proceselorºi controalelor specifice managementului riscului.

unei definiri a cerinþelor de capital printr-oabordare standard sau prin modele interne. Aborda-rea prudenþialã a conceptului de risc ºi conþinutul celortrei piloni ai directivei europene (vezi Figura 3) îºi punamprenta asupra modelelor interne de managemental riscului. Pentru asigurãrile de viaþã, spre exemplu,fundamentul modelelor interne îl constituie cele detip ALM (Application Lifecycle Management). Aces-te din urmã modele se bazeazã pe proiecþia activelorºi obligaþiilor în contextul unor scenarii economicediverse ºi tehnici actuariale preponderent uzitate. Im-plementarea modelelor interne sofisticate ºi rulareatestelor menite sã identifice mãrimea adecvatã a ca-pitalului în funcþie de repercusiunile evenimentelorasupra portofoliului de asigurãri implicã costuri ridicatepentru companiile de asigurãri. În schimb, Solvency IIfurnizeazã o alternativã a acestor modele interne. Maiconcret, este vorba despre folosirea abordãrii standardeuropene ESA (European Standard Approach) în lo-cul modelelor interne.

Figura 3. Designul Solvency II

Pilonul I: Cerinþe cantitative (reguliprudenþiale pentru rezerve tehnice,

investiþii ºi cerinþe de capital)

Evaluarea de piaþã a activelor ºipasivelor bilanþiere

Evaluarea pasivelor la valoareaaºteptatã a fluxurilor de trezorerie,împreunã cu o marjã de risc

Douã niveluri de capital:– Cerinþele de capital de

solvabilitate sau SolvencyCapital Requirement (SCR)determinat prin model internpropriu sau/ºi prin EuropeanStandard Approach (ESA)

– Cerinþele minime de capital sauMinimum Capital Requirement(MCR)

Clasificarea ºi eligibilitateafondurilor proprii

Pilonul II: Cerinþe calitative (recenziela procesul de supraveghereºi management al riscului)

Sistemul de guvernanþã Propriul risc ºi evaluarea

solvabilitãþii (Own Risk andSolvency Assessment sau ORSA)

Revizuirea procesului desupraveghere

Intervenþia autoritãþii desupraveghere în suplimentareacapitalului

Pilonul III: Disciplina de piaþã(publicarea informaþiilor

ºi transparenþã)

Publicarea informaþiilor – raportulanual de solvabilitate ºi situaþiafinanciarã

Informaþii ce trebuie furnizate înscopuri de supraveghere


diversificãrii ºi diminuãrii considerabile a ris-curilor. Aceasta înseamnã cã diversificarea riscurilorva determina ca necesarul de capital pentru toate an-gajamentele asumate prin asigurare sã fie mai micdecât cerinþa individualã de capital calculatã pe fiecarecomponentã.

Repercusiunile directe ºi imediate ale implemen-tãrii Directivei Solvency II (preconizatã în 2012) se

vor contura în situaþiile financiare ale companiilor deasigurãri.

Din punctul de vedere al tratãrii acestor situaþii,trecerea de la Solvency I la Solvency II (vezi Figura 4)a însemnat abandonarea abordãrii contabile în favoa-rea unei abordãri economice a posturilor bilanþiere(valoarea justã a activelor, valoarea economicã a obli-gaþiilor).

Adesea, analiºtii financiari trateazã acþiunile sauinvestiþiile în asigurãri ca o actualizare a valorii conta-bile a activelor ºi/sau a pasivelor bilanþiere, deoareceaceºtia nu înþeleg modalitãþile concrete de derulare aactivitãþilor specifice companiilor de asigurãri, nu cu-nosc modul de determinare a valorii acþiunilor în acestsector al economiei naþionale ºi al stabilirii performanþeicaracteristice. În plus, datele recente despre Standar-dele Internaþionale de Raportare Financiarã nu suntpercepute prin prisma utilitãþii lor de cãtre utilizatoriide informaþii contabile. Tratamentul diferit al contrac-telor de asigurare faþã de contractele de investiþii, pre-cum ºi practicile diferite de evaluare a contractelorde asigurare între diferite þãri ºi companii sunt genera-te de uzitarea practicilor locale caracteristice, de criteriiproprii fiabile ºi relevante, de teste diferite de adecvarea datoriei. În plus, datoriile generate de contractelede asigurare conþin marje prudenþiale, nu reflectã va-loarea în timp a banilor investiþi, nu reflectã valoarea

instrumentelor financiare încorporate, a garanþiilor saua altor elemente similare. Luând în considerare modi-ficãrile legislative perpetue, existã anumite elementedin cadrul activelor ºi pasivelor bilanþiere aflate înpermanentã transformare (vezi Figura 5).

Indiferent de modificãrile legislative ºi consecin-þele acestora, specialiºtii din domeniu (ca, de exemplu,domnul Paul Mitroi, director general al Direcþiei regle-mentãri ºi implementare solvabilitate din cadrul CSA)au subliniat faptul cã pentru implementarea criteriilorde solvabilitate conform Directivei Solvency II se im-pune testarea ºi reavizarea asigurãtorilor pe parcursulanului 2012, pe fondul migrãrii acestora de la uneleproduse de asigurare la altele. În plus, un risc impor-tant al procesului de adaptare la noile cerinþe se referãla faptul cã evaluarea bilanþului entitãþilor juridicese va realiza la valoarea de piaþã, ceea ce genereazãvolatilitate.

Figura 4. Diferenþe de abordare a situaþiilor financiareîntre Solvency I ºi Solvency II

Venitnet

Valoareacontabilã

a activelor

Excedent

Marja desolvabilitate

Rezervetehnice

Solvency I

Profiturinerealizate/

pierderi

Valoareacontabilã

a activelor

Excedent

Cerinþede capital

Marja de risc

Estimarerealã de

angajamente/obligaþii

Solvency II

Venitnet

Fonduri proprii pentruacoperirea obligaþiilorcurente

Valoarea actualãprobabilã a plãþilorviitoare


Solvency II ºi IFRS în piaþade asigurãri din România

Estimarea rezervelor tehnice, controalele interne,alocarea capitalului, administrarea, raportarea financiarã,calculul necesarului de capital reprezintã domenii prevã-zute în Directiva europeanã Solvency II. Solvency IIîmpreunã cu IFRS-urile vor remodela industria de asi-gurãri ºi reasigurãri româneascã, determinând modi-ficarea modelelor de business curente, atât în ceea cepriveºte pachetele de asigurãri oferite, cât ºi investiþiilerealizate. În conformitate cu modificãrile aduse acestormodele, cerinþele de capital potrivite ale asigurãtorilorvor fi realizate. Autoritatea de supraveghere a activitãþiiderulate pe piaþa asigurãrilor din România va evaluaasigurãtorii ºi reasigurãtorii dupã riscurile existente înportofoliile lor. Aceºtia din urmã îºi vor cuantifica ac-tivele ºi pasivele dupã principii economice.

Solvency II reprezintã oportunitatea realã pentrujucãtorii de pe piaþa asigurãrilor din România de aaduce modificãri esenþiale în cadrul companiilor. Sco-pul primordial al acestei directive europene de solva-bilitate este de a conduce la o administrare efectivã ºieficientã a riscurilor, cu impact semnificativ în procesul

de decizie. Iatã de ce impactul ºi efectele DirectiveiSolvency II sunt diverse, dintre care amintim:

incitã la provocãri în implementarea sau/ºiadaptarea modelelor de capital bazate pe evaluareariscurilor;

presupune controale ºi evaluãri complexe ºicomplete bazate pe evaluãri actuariale ºi de manage-ment al riscurilor;

impune crearea unei baze de date importantecalitativ pentru studiile de impact (QIS) la care parti-cipã fiecare companie în parte, precum ºi pentru proce-sul decizional eficient;

realizarea unui sistem de management al ris-curilor încorporat în cultura companiei, þinând contde profilul de risc specific, de limitele de toleranþãaprobate ºi de strategie;

stabilirea procesului complex pentru identifi-carea modelelor interne (inclusiv documentarea asu-pra modelelor, ipotezelor ºi interpretãrilor rezultatelorobþinute).

Deoarece Solvency II nu va genera redresareaunei crize de solvabilitate sau de capital a companiilorde asigurãri, ci va permite detectarea posibilelor defici-enþe ºi adaptarea continuã la procesul de management

Figura 5. Elemente ale bilanþului unui asigurãtor aflate curent sub revizuire legislativã

Sursa: Alexander Dollhopf, Future IFRS Accounting for Insurance Contracts

Activeintangibile

Costuri deachiziþieamânate

Imobiliare/Proprietate

Instrumentefinanciare

Numerar

ACTIVE

Capitalulacþionarilor

Provizioanetehnice

Datorii

Altedatorii/pasive

PASIVE

IAS 38 Active intangibile

IAS 18 Venituri

IFRS 4 Contractede asigurãri

IAS 40 Investiþii imobiliare

IAS 39 Instrumentefinanciare: recunoaºtere

ºi evaluare

IAS 32 Instrumentefinanciare: prezentare

ºi descriere

IFRS 7 Instrumentefinanciare: informaþii

de furnizat


ºi evaluare

Contractede asigurãri

Contractede investiþii

IFRS 4 Contractede asigurãri


ºi evaluare

IAS 18 Venituri


ºi evaluare

IAS 12 Impozitul pe profit

IAS 19 Beneficiileangajaþilor

IAS 37 Provizioane, datoriiºi active contingente


al riscurilor, asiguraþii vor pãstra în continuare încre-derea cã obligaþiile asumate prin contractele de asigurarevor fi onorate de cãtre asigurãtori. Acest lucru se varealiza în principal prin crearea unor avantaje compe-titive ºi alocarea resurselor de capital prin urmãtoareledirecþii de îmbunãtãþire a protecþiei asiguraþilor:

identificarea ºi cuantificarea corectã ºi dintimp a riscurilor;

stabilirea ºi urmãrirea aplicãrii în practicã areglementãrilor eficiente de cãtre autoritatea de supra-veghere.

Abordarea economicã prevãzutã de Solvency IIva permite asigurãtorilor înþelegerea exactã a riscurilorintervenite pe parcursul derulãrii contractelor, ceeace se va repercuta direct fie asupra preþurilor produ-selor oferite, fie asupra gamei sortimentale de pachetefolosite. Acest lucru va ajuta la evitarea posibilelorpierderi ale asiguraþilor. Nu trebuie sã concluzionãmfaptul cã Solvency II va genera modificarea produselorexistente ºi a modalitãþilor concrete de tarifare spe-cifice acestora, ci va permite identificarea riscurilor,armonizarea reglementãrilor privind solvabilitatea întoatã UE, conducând la crearea unei pieþe unice cupotenþiale beneficii pentru toþi clienþii.

Deoarece este un proces complex, implementareadirectivei europene de solvabilitate în România vagenera implicaþii deosebite, dar participarea Românieila studiile de impact (QIS 3 ºi QIS 4, iar pe viitor laQIS 5) a evidenþiat provocãrile considerabile existente.Iatã de ce:

realizarea unui dialog eficient între companiiºi CSA este crucialã;

organizarea ºi derularea seminariilor ºi work-shop-urilor profesionale sunt importante;

crearea grupurilor de lucru la nivelul organis-mului profesional (UNSAR) cu reprezentanþi ai com-paniilor membre ºi nemembre, cu specialiºti CSA ºicu consultanþi din firmele ce fac parte din Big Four,cadre academice universitare etc.;

discutarea mãsurilor concrete de implementaredetaliate pentru directivã cu specialiºtii din domeniu.

În vederea prezentãrii mai eficiente a informaþieifinanciar-contabile, un rol important îi revine XBRLîn crearea vocabularului comun necesar descrieriiexacte a datelor pentru includerea lor într-un raportsau într-o situaþie financiarã anualã, cu luarea în con-siderare a deosebirilor de reglementãri legale.

BIBLIOGRAFIE1. Andone I., XBRL – A New Language for Accounting and Finance Professionals, revista Informaticã

Economicã, nr. 2/2004, http://revistaie.ase.ro/content/30/andone.pdf2. Bonson E., Solvency II and XBRL: New Rules and Technologies in Insurance Supervision, Review

of Economic & Business Studies, nr. 2/2008, http://www.rebs.ro/articles/pdfs/46.pdf3. Duverne D., Le Douit J., IFRS Phase II and Solvency II: Key Issues, Current Debates, The Geneva

Papers on Risk & Insurance, Vol. 34, Issue 1, 2009, http://web.ebscohost.com/ehost4. Gatzert N., Implicit Options in Life Insurance: An Overview, 2009, http://www.springerlink.com/

content/7884862047838x115. Ionaºcu I., Stere M., Ionaºcu M., Implementarea IFRS ºi reducerea costului capitalului pentru

companiile româneºti cotate, revista Audit financiar, nr. 8/2010, http://www.revista.cafr.ro/Articol-5536. Ivãz L., IFRS 4 – Un prim pas cãtre reglementãrile contabile specifice asigurãrilor, Revista românã

de asigurãri, nr. 1/2009.7. Klumpes P., Fenn P., Diacon S., O’Brien Ch., Yildirim C., European Insurance Markets: Recent

Trends and Future Regulatory Developments, Huebner International Series on Risk, Insurance andEconomic Security, Vol. 26, 2007, http://www.springerlink.com/content/x281663374j566

8. Mateº D., Grosu V., Consideraþii privind evaluarea riscului de asigurare conform IFRS 4 Contractede asigurãri ºi monitorizarea solvabilitãþii în estimarea gradului de risc, revista Contabilitatea,expertiza ºi auditul afacerilor, nr. 8/2008.

9. Schradin H.R., Ehrlich K., Konzeption des Europäischen Standardansatzes und Kapitalausstattungfür Schaden-Unfallversicherer – Analyse und Beurteilung, 2009, http://www.springerlink.com/content/n52201726075m651

10. ªtefan D., Spãtãcean O., Manole D.B., Nandrea M., Convergenþã versus armonizare contabilã– implicaþii în sectorul asigurãrilor, 2006, www.oeconomica.uab.ro/upload/lucrari/820061/34.pdf

Legislatie comentatã,


Sursa: Ordinul Bãncii Naþionale a României nr. 9 din 16 iulie 2010 privind aplicareaIFRS-urilor de cãtre instituþiile de credit, ca bazã a contabilitãþii ºi pentru întocmireade situaþii financiare anuale individuale, începând cu exerciþiul financiar al anului 2012,publicat în Monitorul Oficial nr. 535/30.07.2010

Din 2012 instituþiile de credit vor aplica IFRS-uri

Prevederile Ordinului BNR nr. 9 din 16 iulie 2010 privind aplicarea Standardelor Inter-naþionale de Raportare Financiarã de cãtre instituþiile de credit, ca bazã a contabilitãþii ºipentru întocmirea de situaþii financiare anuale individuale, începând cu exerciþiul financiaral anului 2012, se aplicã tuturor instituþiilor de credit, respectiv:

a) bãncilor, persoane juridice române;b) organizaþiilor cooperatiste de credit;c) bãncilor de economisire ºi creditare în domeniul locativ;d) bãncilor de credit ipotecar;e) sucursalelor din România ale instituþiilor de credit strãine;f) sucursalelor din strãinãtate ale instituþiilor de credit, persoane juridice române.

Începând cu exerciþiul financiar al anului 2012, instituþiile de credit vor întocmi ºi vorpublica, potrivit legii, situaþii financiare anuale individuale în conformitate cu IFRS, în monedanaþionalã ºi în limba românã.

Instituþiile de credit vor organiza ºi vor conduce contabilitatea, începând cu data de1 ianuarie 2012, conform prevederilor Legii contabilitãþii nr. 82/1991, republicatã, ale IFRS,ale reglementãrilor emise de Banca Naþionalã a României, precum ºi ale celorlalte prevederilegale aplicabile.

Reglementãrile Bãncii Naþionale a României vor stabili, în principal, regulile privind evidenþiereaoperaþiunilor economico-financiare în baza tratamentelor contabile prevãzute de IFRS, elaborarea, aproba-rea, auditarea, depunerea ºi publicarea situaþiilor financiare anuale individuale, planul de conturi ºiconþinutul conturilor, tabelul concordanþelor dintre conturile din planul de conturi prevãzut de Reglemen-tãrile contabile ºi cel prevãzut în reglementãrile emise de Banca Naþionalã a României pentru punerea înaplicare a prezentului ordin, precum ºi prevederi referitoare la documentele, formularele, registrele decontabilitate ºi normele de întocmire ºi utilizare a acestora.

În acest sens, la nivelul instituþiilor de credit trebuie sã se întreprindã mãsuri pentru:a) stabilirea cadrului organizatoric intern ºi elaborarea planurilor de mãsuri pentru implementarea

IFRS, precum ºi calendarul de realizare a acestora;b) transmiterea la Banca Naþionalã a României a planurilor de mãsuri pânã la finele anului 2010;c) informarea Bãncii Naþionale a României, în prima decadã a lunii urmãtoare sfârºitului fiecãrui

trimestru al anului 2011, cu privire la implementarea mãsurilor stabilite prin planurile de mãsuri, cu respec-tarea calendarului asumat;

d) transpunerea corectã a soldurilor conturilor contabile, cu reclasificãrile ºi retratãrile corespunzã-toare, dupã caz, din balanþele de verificare întocmite la 31 decembrie 2011, în conturile prevãzute în noulplan de conturi cuprins în reglementãrile emise de Banca Naþionalã a României pentru punerea în aplicarea prevederilor ordinului;

e) asigurarea exactitãþii ºi realitãþii datelor care sunt prelucrate, respectiv înscrise în situaþiile financiareanuale individuale.

Situaþiile financiare anuale individuale conforme cu IFRS se vor audita potrivit legii ºi se vor transmiteBãncii Naþionale a României în termenul prevãzut de reglementãrile legale în vigoare.

Instituþiile de credit trebuie sã îndeplineascã o serie de obiective generale...

În scopul implementãrii IFRS ca bazã a contabilitãþii ºi pentru întocmirea de situaþii financiare anualeindividuale, trebuie îndeplinite o serie de obiective generale, cum ar fi:

fiecare instituþie de credit trebuie sã elaboreze un plan de mãsuri aprobate de structurile organiza-torice cu atribuþii de conducere ºi supraveghere, care trebuie sã cuprindã mãsuri ºi responsabilitãþi concrete


pentru fiecare structurã/departament implicatã/implicat ºi termene de realizare care sã asigure implemen-tarea IFRS fãrã dificultãþi, începând cu 1 ianuarie 2012;

în perioada premergãtoare implementãrii IFRS, fiecare instituþie de credit trebuie sã evaluezeimpactul asupra nivelului indicatorilor prudenþiali ºi de performanþã financiarã ºi sã adopte mãsuri pentruîncadrarea în limitele stabilite de BNR;

instituþiile de credit trebuie sã poatã asigura bazele de date ºi informaþiile necesare evaluãrii pe bazecontinue a impactului implementãrii IFRS, la solicitarea autoritãþii de supraveghere prudenþialã. De asemenea,BNR trebuie sã fie permanent informatã asupra problemelor apãrute în procesul de implementare a IFRS.

… dar ºi o serie de obiective punctuale

Obiectivele punctuale se referã în special la: elaborarea de monografii contabile pentru implementarea tratamentelor contabile prevãzute de IFRS; identificarea diferenþelor dintre tratamentele contabile prevãzute de IFRS ºi cele fiscale; elaborarea de proceduri/norme interne; adaptarea sistemelor informatice de evidenþã contabilã ºi raportare financiarã, pentru a rãspunde

cerinþelor de aplicare a mãsurilor necesare implementãrii IFRS etc.

Obiectivele prezentate nu au caracter exhaustiv. Fiecare instituþie de credit poate sã îºi lãrgeascãsfera de cuprindere a obiectivelor în raport cu necesitãþile interne specifice.

Sursa: Ordinul preºedintelui Agenþiei Naþionale de Administrare Fiscalã nr. 2.258 din 2 august 2010privind modificarea Ordinului preºedintelui Agenþiei Naþionale de Administrare Fiscalã nr. 819/2008pentru aprobarea Procedurii privind declararea contribuabililor inactivi, publicat în Monitorul Oficialnr. 552/05.08.2010

O nouã procedurã de declarare a firmelor inactive

Înainte de adoptarea Ordinului nr. 2.258 din 2 august 2010, declararea contribuabililor inactivi sefãcea cu data publicãrii ordinului preºedintelui Agenþiei Naþionale de Administrare Fiscalã pentru aprobarealistei contribuabililor declaraþi inactivi, în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Conform noului ordin, declararea contribuabililor inactivi se face cu data intrãrii în vigoare a ordinuluipreºedintelui Agenþiei Naþionale de Administrare Fiscalã pentru aprobarea listei contribuabililor declaraþi inactivi.

Lista contribuabililor declaraþi inactivi se afiºeazã la sediul Agenþiei Naþionale de Administrare Fiscalãºi se publicã pe pagina de internet a Agenþiei Naþionale de Administrare Fiscalã, la secþiunea Informaþiipublice – Informaþii privind agenþii economici.

Ordinul preºedintelui Agenþiei Naþionale de Administrare Fiscalã pentru aprobarea listei contribuabililordeclaraþi inactivi intrã în vigoare în termen de 15 zile de la data afiºãrii.

Începând cu data de întâi a lunii urmãtoare intrãrii în vigoare a ordinului preºedintelui Agenþiei Naþionalede Administrare Fiscalã pentru aprobarea listei contribuabililor declaraþi inactivi, se anuleazã, din oficiu,înregistrarea în scopuri de TVA a persoanelor impozabile cuprinse în listã.

Criteriile de stabilire a contribuabililor inactivi au rãmas aceleaºi

În evidenþa contribuabililor declaraþi inactivi sunt înscriºi contribuabilii persoane juridice sau oricealte entitãþi fãrã personalitate juridicã care îndeplinesc cumulativ urmãtoarele criterii:

nu au depus nicio declaraþie pe parcursul unui semestru calendaristic; nu li s-a aprobat, la cerere, de cãtre organul fiscal competent o mãsurã privind îndeplinirea obligaþiilor

fiscale declarative (regim derogatoriu).

Declaraþiile la care se face referire sunt urmãtoarele: 100 „Declaraþie privind obligaþiile de platã la bugetul de stat”; 102 „Declaraþie privind obligaþiile de platã la bugetele asigurãrilor sociale ºi fondurilor speciale”; 300 „Decont de taxã pe valoarea adãugatã”;


301 „Decont special de taxã pe valoarea adãugatã”; 390 VIES „Declaraþie recapitulativã privind livrãrile/achiziþiile intracomunitare de bunuri”; 394 „Declaraþie informativã privind livrãrile/prestãrile ºi achiziþiile efectuate pe teritoriul naþional”.

Prin excepþie, nu vor fi declaraþi inactivi contribuabilii aflaþi în stare de insolvenþã sau contribuabiliipentru care s-a pronunþat sau a fost adoptatã o hotãrâre de dizolvare.

Cum se pot reactiva contribuabilii declaraþi inactivi?

Contribuabilii declaraþi inactivi se reactiveazã dacã îndeplinesc una dintre urmãtoarele condiþii: li s-a aprobat, la cerere, trecerea în regimul derogatoriu de declarare; ºi-au îndeplinit toate obligaþiile declarative.

Reactivarea contribuabililor declaraþi inactivi se face cu data intrãrii în vigoare a ordinului preºedinteluiAgenþiei Naþionale de Administrare Fiscalã pentru aprobarea listei contribuabililor reactivaþi.

Lista contribuabililor reactivaþi se afiºeazã la sediul Agenþiei Naþionale de Administrare Fiscalã ºi sepublicã pe pagina de internet a Agenþiei Naþionale de Administrare Fiscalã, la secþiunea Informaþii publice– Informaþii privind agenþii economici. Ordinul preºedintelui Agenþiei Naþionale de Administrare Fiscalãpentru aprobarea listei contribuabililor reactivaþi intrã în vigoare în termen de 15 zile de la data afiºãrii.

Nu se înscriu în lista contribuabililor declaraþi inactivi acei contribuabili care, în urma notificãrilortransmise de organul fiscal, depun declaraþii fiscale pânã la data aprobãrii listei contribuabililor declaraþiinactivi prin ordin al preºedintelui Agenþiei Naþionale de Administrare Fiscalã.

Potrivit noilor prevederi, procedura descrisã nu se aplicã persoanelor fizice care desfãºoarã activitãþieconomice în mod independent sau exercitã profesii libere, ºi nici contribuabililor care au fost declaraþi inactivipotrivit condiþiilor privind declararea contribuabililor inactivi de cãtre organele de inspecþie fiscalã/organelede control din cadrul Agenþiei Naþionale de Administrare Fiscalã ºi din unitãþile sale subordonate.

Sursa: Ordinul preºedintelui Agenþiei Naþionale de Administrare Fiscalã nr. 2.289 din 5 august 2010pentru aprobarea Procedurii privind emiterea ºi comunicarea unor acte administrative pentrudebitorii care înregistreazã obligaþii fiscale restante sub o anumitã limitã, publicat în Monitorul Oficialnr. 573/12.08.2010

Creanþele fiscale restante mai mici de 10 lei nu se mai iau în calcul

La data intrãrii în vigoare a Ordinului nr. 2.289 din 5 august 2010 îºi înceteazã aplicabilitatea preve-derile ordinului preºedintelui Agenþiei Naþionale de Administrare Fiscalã, nepublicat, pentru aprobareaProcedurii privind emiterea semestrialã prin aplicaþia informaticã a Sistemului de administrare a creanþelorfiscale a somaþiei ºi a titlului executoriu în cazul în care valoarea obligaþiilor fiscale scadente ale debitorului,persoanã fizicã/persoanã juridicã/altã entitate fãrã personalitate juridicã, nu depãºeºte 100 lei, respectiv500 lei, precum ºi comunicarea acestora.

Potrivit noului ordin, creanþele fiscale restante aflate în sold la data de 31 decembrie a anului, maimici de 10 lei, se scad din evidenþele fiscale în primele 7 zile ale anului urmãtor.

Creanþele fiscale restante ale unui debitor reprezintã suma totalã a obligaþiilor fiscale datorate ºineachitate de cãtre acesta.

Sursa: Ordinul preºedintelui Agenþiei Naþionale de Administrare Fiscalã nr. 2.245 din 29 iulie 2010pentru aprobarea modelului ºi conþinutului formularului (300) „Decont de taxã pe valoarea adãugatã”,publicat în Monitorul Oficial nr. 539/03.08.2010

Formularul 300 „Decont de taxã pe valoarea adãugatã” este modificat din nou

Având în vedere noile prevederi legislative aplicabile de la 1 iulie, era necesarã ºi modificareacorespunzãtoare a formularului de decont de TVA (formularul 300).


La data intrãrii în vigoare a Ordinului nr. 2.245 din 29 iulie 2010, s-a abrogat Ordinul preºedinteluiAgenþiei Naþionale de Administrare Fiscalã nr. 77/2010 pentru aprobarea modelului ºi conþinutului formula-rului (300) „Decont de taxã pe valoarea adãugatã”, publicat în Monitorul Oficial nr. 67/29.01.2010. Nouldecont de TVA se va utiliza începând cu declararea obligaþiilor fiscale aferente lunii iulie 2010.

În decont a fost modificatã cota standard de taxã pe valoarea adãugatã (la 24% în loc de 19%), carese aplicã asupra bazei de impozitare pentru operaþiunile impozabile care nu sunt scutite de taxã ºi nici nusunt supuse cotelor reduse.

Instrucþiunile de completare prevãd ºi ele o serie de modificãri legate în special de înscrierea ajustãrilorbazei de impozitare prevãzute la art. 138 din Codul fiscal pentru care exigibilitatea taxei intervine înperioada de raportare, conform art. 1342 alin. (3) din Codul fiscal.

Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal au obligaþiaprezentãrii formularului (300) „Decont de taxã pe valoarea adãugatã”, cu codificarea informaþiei prin codde bare. Conform noilor instrucþiuni, sunt exceptaþi de la aceastã prevedere toþi contribuabilii care depundeclaraþiile fiscale prin mijloace electronice sau prin sisteme de transmitere la distanþã, potrivit prevederilorlegale în vigoare.

Concret, ce se întâmplã cu facturile stornate?

Presupunem cã avem o facturã de avans emisã cu data de 27 iunie 2010, când cota de TVA era de 19%.Pe 10 iulie 2010, la plata integralã, factura este stornatã ºi se emite o facturã cu cota de TVA de 24%.

Art. 1342 prevede: „Exigibilitatea taxei intervine la data la care are loc faptul generator.Prin derogare, exigibilitatea taxei intervine:a) la data emiterii unei facturi, înainte de data la care intervine faptul generator;b) la data la care se încaseazã avansul, pentru plãþile în avans efectuate înainte de data la care

intervine faptul generator. Fac excepþie de la aceste prevederi avansurile încasate pentru plata importurilorºi a taxei pe valoarea adãugatã aferente importului, precum ºi orice avansuri încasate pentru operaþiuniscutite sau care nu sunt impozabile. Avansurile reprezintã plata parþialã sau integralã a contravaloriibunurilor ºi serviciilor, efectuatã înainte de data livrãrii sau prestãrii acestora;

c) la data extragerii numerarului, pentru livrãrile de bunuri sau prestãrile de servicii realizate prinmaºini automate de vânzare, de jocuri sau alte maºini similare”.

În cazul nostru, pentru plata în avans, exigibilitatea intervine în luna iunie.

Art. 140 prevede: „(3) Cota aplicabilã este cea în vigoare la data la care intervine faptul generator, cuexcepþia cazurilor prevãzute la art. 1342 alin. (2), pentru care se aplicã cota în vigoare la data exigibilitãþiitaxei.

(4) În cazul schimbãrii cotei se va proceda la regularizare pentru a se aplica cotele în vigoare la datalivrãrii de bunuri sau prestãrii de servicii, pentru cazurile prevãzute la art. 1342 alin. (2)”.

În cazul nostru, avansul a fost încasat în luna iunie, iar livrarea ºi plata diferenþei au intervenit în lunaiulie. Pentru acest avans trebuie sã se efectueze o regularizare, care va fi reflectatã la rândul 15 (Regularizãritaxã colectatã), conform instrucþiunilor în vederea completãrii formularului (300) „Decont de taxã pe valoareaadãugatã”, cuprinse în Anexa nr. 2 a Ordinului nr. 2.245/2010:

„La rândul 15 se vor înscrie:– sumele rezultate din corectarea informaþiilor de la rândurile 9, 10, 11 ºi 12 din deconturile anterioare,– ajustãrile bazei de impozitare prevãzute la art. 138 din Codul fiscal pentru care exigibilitatea taxei

intervine în perioada de raportare, conform art. 1342 alin. (3) din Codul fiscal, dar care au fost generate deoperaþiuni pentru care cota de taxã pe valoarea adãugatã aplicatã a fost de 19%,

– sumele rezultate din regularizãrile prevãzute la art. 140 alin. (4) din Codul fiscal datorate modificãriicotelor de TVA,

– orice alte sume rezultate din regularizãrile prevãzute de legislaþia în vigoare datorate unor eveni-mente, cu excepþia celor prevãzute la art. 138 din Codul fiscal, care determinã modificarea datelor declarateiniþial, cum ar fi nedeclararea din eroare a operaþiunii în perioada în care intervine exigibilitatea”.

În cazul achiziþiilor intracomunitare de bunuri, nu se fac regularizãri în situaþia modificãrii cotelor deTVA, în sensul aplicãrii cotei de TVA de la data faptului generator de taxã, cota aplicabilã fiind cea învigoare la data la care intervine exigibilitatea taxei.


Sursa: Hotãrârea Guvernului nr. 768 din 23 iulie 2010 pentru modificarea ºi completarea Normelormetodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotãrârea Guvernuluinr. 44/2004, publicatã în Monitorul Oficial nr. 534/30.07.2010

Exemple de situaþii în care trebuie efectuate regularizãri

Normele metodologice de aplicare a codului fiscal oferã mai multe exemple în legãturã cu regula-rizãrile care sunt impuse de modificarea cotei de TVA ºi care trebuie sã fie reflectate în decontul de TVA:

Exemplul nr. 1:

O societate de construcþii întocmeºte situaþia de lucrãri în cursul lunii iunie, pentru lucrãrile efectuateîn lunile mai ºi iunie. Contractul prevede cã situaþia de lucrãri trebuie acceptatã de beneficiar. Beneficiarulacceptã situaþia de lucrãri în luna iulie 2010. Faptul generator de taxã, respectiv data la care se considerãserviciul prestat, intervine la data acceptãrii situaþiei de lucrãri de cãtre beneficiar, potrivit prevederilorart. 1341 alin. (7) din Codul fiscal. În consecinþã, cota aplicabilã pentru întreaga contravaloare a serviciiloracceptate de beneficiar este de 24%, cota în vigoare la data faptului generator de taxã. În situaþia în careanterior emiterii situaþiei de lucrãri au fost emise facturi de avans cu cota de 19%, dupã data de 1 iulie2010 avansurile respective se regularizeazã prin aplicarea cotei de 24%.

Exemplul nr. 2:

O societate de furnizare a energiei electrice are încheiate contracte cu persoane fizice ºi cu persoanejuridice:

A. Pentru categoria de consumatori casnici, în contractul de furnizare se prevede cã societatea facturea-zã energia electricã furnizatã la valoarea indexului comunicat de client lunar în intervalul 1-10 al fiecãreiluni. Dupã comunicarea indexului pentru energia electricã consumatã, societatea de furnizare emite facturaîn luna urmãtoare celei în care a fost comunicat indexul de cãtre client. Faptul generator intervine la datala care societatea de distribuþie emite factura potrivit art. 1341 alin. (8) din Codul fiscal. Presupunând cãindexul a fost comunicat de client la data de 10 iunie 2010, iar factura este emisã în cursul lunii iulie 2010,cota de TVA aplicabilã este de 24%. De asemenea, contractul de furnizare a energiei electrice prevedecã, în situaþia în care clientul nu transmite indexul, societatea de furnizare va emite factura pentru ovaloare estimatã a consumului de energie electricã, determinat potrivit consumurilor anterioare efectuatede client. Presupunând cã facturarea s-a realizat în lunile mai, iunie ºi iulie 2010, pe baza consumuluiestimat, se considerã cã faptul generator de taxã a intervenit la data emiterii fiecãrei facturi pentru valoareaconsumului estimat, cu cota de TVA în vigoare în perioadele respective, 19% în mai ºi iunie 2010 ºi 24%în iulie 2010. În luna august 2010, societatea de furnizare va trimite un reprezentant pentru citirea indexuluiîn vederea regularizãrii la consumul efectiv din perioadele de facturare anterioare. Presupunând cã existãdiferenþe în plus sau în minus faþã de consumul estimat facturat, în luna august 2010 intervine o situaþie deajustare a bazei de impozitare potrivit art. 138 din Codul fiscal, pentru care societatea de furnizare vaemite o facturã. În situaþia în care societatea de furnizare nu poate determina cãrei livrãri îi corespunddiferenþele respective, se va aplica cota de TVA în vigoare la data la care a intervenit evenimentul prevãzutla art. 138 din Codul fiscal, conform art. 1342 alin. (3) din Codul fiscal, respectiv 24%.

B. Pentru categoria de consumatori mari, potrivit contractului de furnizare de energie electricã, socie-tatea de furnizare factureazã lunar în avans o valoare a energiei electrice ce urmeazã a fi livratã în lunaîn curs, având la bazã criterii de determinare a cantitãþii necesare de energie electricã la punctele deconsum ale clientului. La finalul perioadei de facturare lunare, societatea de furnizare regularizeazã valoareafacturatã iniþial în vederea reflectãrii energiei electrice efectiv furnizate în luna respectivã. În aceastãsituaþie, factura emisã iniþial pentru valoarea energiei electrice ce urmeazã sã fie furnizatã se va considerao facturã de avans ºi nu dã naºtere unui fapt generator de taxã. În acest sens, faptul generator va intervenila emiterea facturii pentru cantitatea de energie electricã efectiv furnizatã în luna respectivã. Presupunândcã la data de 1 iunie 2010 se emite factura de avans pentru luna iunie 2010, se va aplica cota de TVA de19%, iar regularizarea facturii de avans se realizeazã la data de 1 iulie 2010, factura de avans va fi reluatãcu semnul minus ºi se va factura cantitatea de energie electricã furnizatã la cota de TVA de 24%, cota învigoare la data faptului generator de taxã. Presupunând cã regularizarea facturii de avans se realizeazã la30 iunie 2010, la facturarea cantitãþii de energie electricã furnizatã se va aplica cota de TVA de 19%.


Exemplul nr. 3:

O societate de leasing are încheiate cu utilizatori contracte de leasing financiar pentru autovehicule,în care se precizeazã un scadenþar pentru efectuarea plãþii ratelor de leasing. Pentru rata de leasingavând data scadentã pentru efectuarea plãþii în luna iunie 2010 se va aplica cota de TVA de 19%. Pentrurata de leasing având data scadentã pentru efectuarea plãþii în luna iulie 2010 se va aplica cota de TVA de24%. Dacã societatea de leasing emite factura pentru o ratã de leasing în avans faþã de data scadentãpentru efectuarea plãþii prevãzutã în contract, aceasta se va considera o facturã de avans. Prin urmare, seva efectua regularizarea facturii de avans, potrivit prevederilor art. 140 alin. (4) din Codul fiscal.

Exemplul nr. 4:

O societate de consultanþã fiscalã presteazã servicii de consultanþã pentru care emite rapoarte delucru. Prin contract nu se prevede cã este necesarã acceptarea raportului de lucru de cãtre client. Faptulgenerator de taxã este, prin urmare, data emiterii raportului de lucru. Dacã societatea de consultanþãfiscalã a prestat servicii de consultanþã în lunile mai ºi iunie 2010 pentru care a emis rapoartele de lucru înluna iunie 2010, factura va fi emisã aplicându-se cota de TVA de 19%, termenul de emitere a facturii fiindpânã la data de 15 iulie 2010, potrivit art. 155 alin. (1) din Codul fiscal.

Exemplul nr. 5:

O societate furnizeazã reviste online pe bazã de abonament, prin care clientul primeºte acces laconsultarea revistei pentru perioada de timp la care se referã abonamentul. Societatea factureazã în lunaiunie 2010 abonamente prin care se acordã acces la revista online pentru o perioadã de 6 luni, aplicândcota de TVA de 19%. Faptul generator de taxã intervine la data emiterii facturii prin care se acordã dreptulde acces online la reviste.

Exemplul nr. 6:

O societate înregistratã în scopuri de TVA recepþioneazã bunuri livrate din Ungaria în România, încursul lunii iunie 2010. Pânã la data de 15 iulie 2010, societatea nu primeºte factura aferentã bunurilorrecepþionate în luna iunie 2010 ºi, în consecinþã, va emite autofactura prevãzutã la art. 1551 alin. (1) dinCodul fiscal la data de 15 iulie 2010, aplicând cota de TVA de 24%. Achiziþia intracomunitarã de bunuri sedeclarã în decontul de TVA ºi în declaraþia recapitulativã aferente lunii iulie 2010. În luna august 2010,societatea primeºte factura emisã de furnizor având data de 10 iunie 2010. Întrucât factura are data anterioarãfaþã de 15 iulie 2010, exigibilitatea TVA intervine la data la care este emisã factura. Prin urmare, în lunaaugust 2010, societatea va înscrie pe rândurile de regularizãri din decontul de TVA diferenþele de cursvalutar rezultate între cursul în vigoare la data emiterii autofacturii ºi cursul de schimb în vigoare la dataemiterii facturii de cãtre furnizor, pentru a raporta achiziþia intracomunitarã de bunuri la cursul de schimbvalutar valabil la data exigibilitãþii de taxã. De asemenea, societatea va regulariza cota de TVA aferentãacestei achiziþii intracomunitare de bunuri în sensul aplicãrii cotei de TVA de 19%, cota de TVA aplicabilãla data exigibilitãþii achiziþiei intracomunitare de bunuri. În ceea ce priveºte declaraþia recapitulativãprevãzutã la art. 1564 din Codul fiscal, societatea va rectifica atât declaraþia recapitulativã aferentã luniiiulie 2010, în sensul excluderii achiziþie intracomunitare de bunuri, cât ºi declaraþia recapitulativã aferentãlunii iunie 2010, în sensul includerii achiziþiei intracomunitare de bunuri.

Adriana – Sofia RÃILEANU, prep. univ. drd.ASE Bucureºti

Lucrãri publicate de Editura CECCARBiblioteca de specialitate

Lucrãri publicate de Editura CECCAR


1. Nadia Albu, Cãtãlin Albu – Soluþii practice de eficientizare a activitãþilor ºi de creºtere aperformanþei organizaþionale – Gestiunea dezvoltãrii durabile prin Balanced Scorecard,2005 – 8 lei

2. Maria Berheci – Valorificarea raportãrilor financiare. Sinteze contabile: teorie, analize,studii de caz, 2010 – 40 lei

3. Mircea Boulescu, Marcel Ghiþã, Valericã Mareº – Controlul fiscal ºi auditul financiar-fiscal,2003 – 12 lei

4. Dorina Budugan, Iuliana Georgescu, Ioan Berheci, Leontina Beþianu – Contabilitate degestiune, 2007 – 45 lei

5. Iuliana Cenar, Sorin-Constantin Deaconu – Viaþa contabilã a întreprinderii de la constituirela faliment, 2006 – 20 lei

6. Alberta Gisberto-Chiþu, Corina Ioanãº – Auditul în instituþiile publice, 2006 – 12 lei

7. Horia Cristea, Nicolae ªtefãnescu – Finanþele întreprinderii, 2003 – 8 lei

8. Cornelia Dascãlu, Ileana Niºulescu, Chiraþa Caraiani, Aurelia ªtefãnescu, Cosmina Pitulice– Convergenþa contabilitãþii publice din România la Standardele Internaþionale de Conta-bilitate pentru Sectorul Public, 2006 – 32 lei

9. Marcel Ghiþã, Marin Popescu – Auditul intern al instituþiilor publice: teorie ºi practicã, Colecþia SectorulPublic, 2006 – 30 lei

10. Maria Mãdãlina Gîrbinã, ªtefan Bunea – Sinteze, studii de caz ºi teste grilã privind aplicarea IAS (revizuite)– IFRS, ediþia a IV-a, revizuitã, volumul 1, Colecþia Standarde Internaþionale de Contabilitate, 2009– 35 lei

11. Maria Mãdãlina Gîrbinã, ªtefan Bunea – Sinteze, studii de caz ºi teste grilã privind aplicarea IAS (revizuite)– IFRS, ediþia a IV-a, volumul 2, Colecþia Standarde Internaþionale de Contabilitate, 2010 – 35 lei

12. Maria Mãdãlina Gîrbinã, ªtefan Bunea – Sinteze, studii de caz ºi teste grilã privind aplicarea IAS (revizuite)– IFRS, volumul 3, Colecþia Standarde Internaþionale de Contabilitate, 2008 – 38 lei

13. Maria Carmen Huian – Instrumente financiare: tratamente ºi opþiuni contabile, 2008 – 40 lei

14. Iulia Jianu – Evaluarea, prezentarea ºi analiza performanþei întreprinderii. O abordare din prisma Stan-dardelor Internaþionale de Raportare Financiarã, 2007 – 45 lei

15. Camelia Iuliana Lungu – Teorie ºi practici contabile privind întocmirea ºi prezentarea situaþiilor financiare,2007 – 30 lei

16. Cristian Marinescu – Principalele sancþiuni prevãzute în legislaþia financiar-fiscalã, 2010 – 20 lei

17. Silvia Petrescu – Analizã ºi diagnostic financiar-contabil. Ghid teoretico-aplicativ, ediþia a III-a, revizuitãºi actualizatã, 2010 – 35 lei

18. Mihai Ristea, Lavinia Olimid, Daniela Artemisa Calu – Sisteme contabile comparate, 2006 – 21 lei

19. Alexandru Tamba – Contabilitatea instituþiilor de credit, a instituþiilor financiare nebancare ºi a Fonduluide garantare a depozitelor în sistemul bancar, Colecþia Contabilitate, 2010 – 35 lei


20. Marin Toma – Iniþiere în auditul situaþiilor financiare ale unei entitãþi, ediþia a III-a, revizuitã ºi adãugitã,2009 – 35 lei

21. Marin Toma – Iniþiere în evaluarea întreprinderilor, ediþia a III-a, revizuitã, 2009 – 35 lei

22. Marin Toma – Reorganizarea întreprinderilor prin fuziune ºi divizare, 2003 – 7 lei

23. Marin Toma, Jacques Potdevin – Elemente de doctrinã ºi deontologie a profesiei contabile, ColecþiaDoctrinã – Deontologie, 2008 – 50 lei

24. Ioan Moroºan – Contabilitate financiarã ºi de gestiune. Studii de caz ºi sinteze de reglementãri, ColecþiaContabilitate, 2010 – 50 lei

25. CECCAR – Standardul profesional nr. 21: Misiunea de þinere a contabilitãþii, întocmirea ºi prezentareasituaþiilor financiare. Ghid de aplicare, ediþia a III-a, revizuitã, Colecþia Standarde Profesionale, 2008– 25 lei

26. CECCAR – Standardul profesional nr. 22: Misiunea de examinare a contabilitãþii, întocmirea ºi prezen-tarea situaþiilor financiare. Ghid de aplicare, ediþia a III-a, revizuitã, Colecþia Standarde Profesionale,2008 – 25 lei

27. CECCAR – Standardul profesional nr. 23: Activitatea de cenzor în societãþile comerciale, ediþia a III-a,revizuitã ºi adãugitã, Colecþia Standarde Profesionale, 2008 – 25 lei

28. CECCAR – Standardul profesional nr. 24: Misiunile de audit financiar ºi Cadrul conceptual privindmisiunile standardizate ale expertului contabil, Colecþia Standarde Profesionale, 2007 – 45 lei

29. CECCAR – Standardul profesional nr. 34: Serviciile fiscale. Ghid de aplicare, Colecþia Standarde Profesionale,2010 – 25 lei

30. CECCAR – Standardul profesional nr. 35: Expertizele contabile. Ghid de aplicare, ediþia a III-a, revizuitã,Colecþia Standarde Profesionale, 2009 – 25 lei

31. CECCAR – Standardul profesional nr. 36: Misiunile de audit intern realizate de experþii contabili. Ghidde aplicare, Colecþia Standarde Profesionale, 2007 – 30 lei

32. CECCAR – Standardul profesional nr. 39: Misiunea de consultanþã pentru crearea întreprinderilor,Colecþia Standarde Profesionale, 2006 – 20 lei

33. CECCAR – Contabilitate ºi control de gestiune. Suport de curs standard pentru cursurile desfãºurate încadrul Programului Naþional de Dezvoltare Profesionalã Continuã, Colecþia Dezvoltare ProfesionalãContinuã, 2010 – 20 lei

34. CECCAR – Întrebãri ºi studii de caz privind accesul la stagiu pentru obþinerea calitãþii de expert contabilºi de contabil autorizat (cadrul general), ediþia a III-a, revizuitã, Colecþia Ghidul Expertului Contabil,2010 – 75 lei

35. CECCAR – Managementul pieþelor de capital. Suport de curs standard pentru Programul Naþional deDezvoltare Profesionalã Continuã, Colecþia Dezvoltare Profesionalã Continuã, 2010 – 20 lei

36. CECCAR – Audit. Suport de curs pentru examenul de aptitudini în vederea obþinerii calitãþii de expertcontabil, Colecþia Pregãtirea Stagiarilor, 2010 – 16 lei

37. CECCAR – Cartea expertului contabil ºi a contabilului autorizat. Culegere de acte normative ºi reglementãriale profesiei contabile elaborate de CECCAR în perioada 1994-2009, ediþia a V-a, revizuitã ºi adãugitã,Colecþia Doctrinã – Deontologie, 2009 – 40 lei

38. CECCAR – Ghidul experþilor contabili ºi al contabililor autorizaþi în activitatea de prevenire ºi combaterea spãlãrii banilor ºi a finanþãrii actelor de terorism, ediþia a III-a, revizuitã ºi adãugitã, Colecþia Doctrinã– Deontologie, 2009 – 20 lei

39. CECCAR – Cartea auditului de calitate în domeniul serviciilor contabile, ediþia a III-a, revizuitã ºi adãugitã,Colecþia Calitatea Serviciilor Contabile, 2009 – 20 lei

40. CECCAR – Programul Naþional de Dezvoltare Profesionalã Continuã, ediþia a III-a, revizuitã, 2008 – 8 lei

41. CECCAR – Congresul Profesiei Contabile din România – „Profesia contabilã între reglementare ºi interesulpublic”, Bucureºti, 1-2 septembrie 2008 – 25 lei

42. CECCAR – Din lucrãrile celui de-al XVII-lea Congres al Profesiei Contabile din România – „Profesiacontabilã între reglementare ºi interesul public”, Bucureºti, 1-2 septembrie 2008 – 35 lei

43. CECCAR – Codul etic naþional al profesioniºtilor contabili, ediþia a IV-a, revizuitã, Colecþia Doctrinã– Deontologie, 2007 – 15 lei

44. CECCAR – Rolul practicilor mici ºi mijlocii în furnizarea consultanþei de afaceri pentru întreprinderilemici ºi mijlocii, 2010 – 10 lei

45. CECCAR – Studiu comparativ între reglementãrile contabile din România (OMFP nr. 3.055/2009) ºiStandardul Internaþional de Raportare Financiarã pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii (IFRS pentru IMM),Colecþia Studii Comparative, 2010 – 18 lei

46. CECCAR – Standardul Internaþional de Raportare Financiarã pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii – 2009(IFRS pentru IMM-uri); Bazã pentru concluzii la IFRS pentru IMM-uri; Situaþii financiare ilustrative. Listapentru prezentarea ºi descrierea informaþiilor privind IFRS pentru IMM-uri (trei broºuri), 2010 – 50 lei

47. CECCAR – Standardele Internaþionale de Raportare Financiarã (IFRS). Norme oficiale emise la 1 ianuarie2009, 2009 – 200 lei

48. CECCAR – Manualul de Standarde Internaþionale de Contabilitate pentru Sectorul Public – 2009,vol. 1 ºi 2, 2009 – 120 lei

49. CECCAR – Actualizare suplimentarã a Standardelor Internaþionale de Raportare Financiarã (IFRSs),inclusiv Standardele Internaþionale de Contabilitate (IASs) ºi Interpretãrile lor publicate între martie2007 ºi ianuarie 2008, 2009 – 50 lei

50. CECCAR – Ghid de utilizare a Standardelor Internaþionale de Audit în auditarea întreprinderilor mici ºimijlocii, 2009 – 50 lei

51. CECCAR – Manualul pentru Standarde Internaþionale de Audit, Certificare ºi Eticã, 2007 – 45 lei


În afara acestor titluri, CECCAR publicã revistalunarã CONTABILITATEA, EXPERTIZA ºi AUDITULAFACERILOR, la care se pot face abonamente.

Pentru comenzi, adresaþi-vã la CECCAR,sediul central – Bucureºti,tel.: 021

-

330.88.69

/

330.88.70

/

330.88.71,

fax: 021 -

330.88.88, sau la filialele teritoriale

ale Corpului.

Documents

septembrie 2010