SEPTEMBRIE - Politia Romana · 2015-01-15 · chinez, L. Hong, 30 ani, unde a fost descoperit un utilaj de fabricare a pastelor f`inoase, un malaxor pentru fr`mântat coca [i un dispozitiv

SEPTEMBRIE2013anul XXINr . 421

RReevviissttaa ffuunncc]]iioonneeaazz`̀ \\nn bbaazzaa HHoott`̀rrâârriiiinnrr.. 225533//PPJJ//11999911 [[ii ffaaccee ppaarrttee ddiinnAAssoocciiaa]]iiaa ppoollii]]ii[[ttiilloorr bbuuccuurree[[tteennii

„„AASSPPOOLL““.. CChheellttuuiieelliillee ddee eeddiittaarree [[ii ttiipp`̀rriirree ssuunntt

aauuttooffiinnaann]]aattee,, ffiiiinndd aaccooppeerriittee pprriinn ppuubblliicciittaattee [[ii aaccttee ddee ssppoonnssoorriizzaarree,,

ccoonnffoorrmm lleeggiilloorr \\nn vviiggooaarree..

28 pagini - 3 LEISe distribuie gratuitla Sec]iile de Poli]ie

din Capital` [i prin intermediul persoanelor juridice asociate cu redac]ia.

REDACTOR {EF:REDACTOR {EF:

Manuela Elena NEAM}U

REDAC}IA:REDAC}IA:

Sorin ANGHEL - redactor

SECRETARIAT TEHNIC:SECRETARIAT TEHNIC:

Roxana MIH~ILESCU

Indira GHEORGHE

[i Dan CÂRSTOIU

CORESPONDEN}I:CORESPONDEN}I:

Dana MIHALACHE, Adrian VLAD,

Thomas CSINTA,

Viorel BACIU [i Aurelian {U}~-{{AI

R`spunderea pentru materialele publicate

revine autorilor. Reproducerea integral`

sau par]ial` a materialelor, f`r` acordul

prealabil al redac]iei, este interzis`.

TTiippaarruull:: TTiippooggrraaffiiaa

DDrr.. TTrr.. SSeevveerriinn;;

IISSSSNN 11558844-99991100

Adresa po[tal`: str. Eforiei nr. 3-55,

sector 5, Bucure[ti.

Tel/fax: 021.250.98.89. E-mmail:

[email protected]

Sumar

11Un nou \nceput de an [colar

4-5Poli]ia de Interven]ie a landului Renania - Palatinat

2O nuc` tare, f`r` miez

6-7

3

Noul Cod Penal nu accept` eutanasia

Infractorii de la cel`lalt cap`t al firului

19-21Neglijen]a na[te... evad`ri spectaculoase!

16-18File din trecutul Poli]iei Capitalei

DIRECTOR GENERAL:DIRECTOR GENERAL:

Mihai PRUTEANU

COLEGIUL EDITORIAL:COLEGIUL EDITORIAL:

Roberto {tefan ABABEI

Nelu LUPU

Mihai VOICU

P U B L I C A } I E E D I T A T ~D E D I R E C } I A G E N E R A L ~

D E P O L I } I E A M U N I C I P I U L U I

B U C U R E { T I RReevviisstt`̀ ttiipp`̀rriitt`̀ ccuu sspprriijjiinnuull

ACTUALITATE

1POLI}IA CAPITALEI - Septembrie

Pâinea noastr` cea de toate zilele...Poli]i[tii specializa]i \n depistarea infrac-

]iunilor economice de la nivelul Capitalei audeclan[at un plan de ac]iune, intitulat generic„Vatra 2013“, care vizeaz` agen]ii economiciangrena]i \n domeniul panifica]iei. Activit`]ilede control ale oamenilor legii s-au intensificatca urmare a noilor modific`ri ale legisla]iei \ndomeniu, cu privire la reducerea TVA-ului de la24% la 9%.

Rezultatele au ar`tat c` mul]i agen]i eco-nomici caut` s` ocoleasc` legea, pentru a aveaun profit cât mai mare. Ca urmare, verific`rilefirmelor din acest domeniu vor continua [i \nperioada urm`toare. |n rândurile de mai jos, v`prezent`m rezultatele ultimelor controale efec-tuate de poli]i[tii de Investigare a Fraudelor.

F`r` licen]e de fabrica]ie, dar cu tìe]ei la vânzare

Luni, 2 septembrie, au fost verificate 21 desociet`]i comerciale care au ca obiect de activi-tate „fabricarea pâinii, pr`jiturilor [i a pro-duselor proaspete de patiserie“, fiind controlateeviden]ele contabile a achizi]iilor de materii pri-me (fìn`, drojdie, amelioratori).

Poli]i[tii bucure[teni au constatat 12 infrac-]iuni de evaziune fiscal`, au întocmit opt dosarepenale [i au aplicat amenzi în valoare de peste40.000 lei.

Ofi]erii SIF - Sector 2 au efectuat, cu aceastòcazie, o perchezi]ie la re[edin]a unui cet`]eanchinez, L. Hong, 30 ani, unde a fost descoperitun utilaj de fabricare a pastelor fìnoase, unmalaxor pentru fr`mântat coca [i un dispozitivimprovizat pentru uscarea acestora, toate adusedin China \n anul 2010. Totodat`, au fost g`sitemai multe pachete de tìe]ei, care urmau s`

ajung` la vânzare \n Complexele „Europa“ [i„Dragonul Ro[u“. Cet`]eanul chinez nu a pututjustifica legal c` are licen]` pentru comercializa-rea unor astfel de produse.

De asemenea, la o alt` firm`, cu punct de lu-cru \n [oseaua Pantelimon, au fost descoperiteaproape trei tone de fìn`, achizi]onate f`r`documente legale [i care urmau s` intre \n pro-cesul de produc]ie.

Amenzi de 200.000 lei

Peste 60 de poli]i[ti au fost angrena]i, mar]i10 septembrie, \n ac]iuni de verificare, la nivelul\ntregii Capitale, a firmelor de panifica]ie, ce aucondus la rezultate foarte bune.

Astfel, oamenii legii, sprijini]i de echipe mixtedin Inspectoratul Teritorial de Munc` [i al Ofi-ciului pentru Protec]ia Consumatorului, au veri-ficat 38 puncte de lucru, fiind \ntocmite zecedosare penale [i aplicate amenzi de peste43.000 lei.

Cu aceast` ocazie, la o societate comercial` aunui cet`]ean strìn au fost indisponibilizate2900 pâini tip „franzel`“, în valoare de aproxi-mativ 2300 lei, precum [i 1500 lei, care nu auputut fi justifica]i contabil.

De asemenea, a fost confiscat` o ton` de f`-in`, în valoare de 4500 lei.

La o alt` firm` s-a descoperit c`, de[i unitatease afla în insolven]` din octombrie 2010, aceas-ta a continuat s` produc` [i s` comercializezeproduse de patiserie, în timp ce încas`rile rezul-tate nu erau eviden]iate în contabilitatea soci-et`]ii. Mai mult, taxa pe valoare adùgat`, prac-ticat` pentru produsele de panifica]ie, nu fuse-se modificat` conform legii de la 24% la 9%.

Pe 17 septembrie, au fost verificate alte 24puncte de lucru ce apar]in unor societ`]i co-merciale cu obiect de activitate în ,,fabricareapâinii, pr`jiturilor [i a produselor proaspete depatiserie“. {i de data aceasta, au fost deschisezece dosare penale, cuantumul amenzilorridicându-se la peste 143.000 lei, fiind confis-cate 4,5 tone grâu [i 100 kg fìn`, în valoare depeste 27.000 lei.

Cercet`rile sunt continuate de poli]i[tii Servi-ciului de Investigare a Fraudelor al Poli]iei Ca-pitalei, sub aspectul s`vâr[irii infrac]iunii deevaziune fiscal`.

SSoorriinn AANNGGHHEELL

2 Septembrie - POLI}IA CAPITALEI

JUDICIAR

Judiciari[tii Sectorului 5 aureu[it s` pun` cap`t unui [irde \n[el`ciuni, comise de ogrupare format` din [apte per-soane. Ace[tia au p`c`lit dou`firme, care vindeau miez denuc`, cauzându-le un prejudi-ciu total de peste 110.000 lei.

Din investig`rile oamenilorlegii a reie[it c`, pe 10 iunie, ofemeie din comuna Cozineni,jude]ul Buzù, a depus o plân-gere la Poli]ie, dup` ce a fostp`c`lit` de un individ necu-noscut. Pe scurt, femeia i-avândut b`rbatului 1500 kilo-grame de miez de nuc`, darcând a trebuit s` pl`teasc` cei50.000 lei pentru marfa achi-zi]ionat`, b`rbatul a plecat cuautoutilitara plin` de nuc`, [i al`sat \n urm` doar praful de petoba... de e[apament.

De[i femeia re]inuse num`-rul de \nmatriculare al ma[inii,\n urma anchetei, s-a doveditc` pl`cu]ele erau furate de laun alt autoturism.

Judiciari[tii de la ServiciulInvestiga]ii Criminale Sector 5au primit, pe 17 iunie, o plân-gere de la un cet`]ean sirian,F. Ramadan, administrator la ofirm`, care fusese \n[elat deun b`rbat, pe nume P. Valen-tin (cartea de identitate s-adovedit, ulterior, a fi fals`).Metoda folosit` a fost identic`:a[a-zisul P. Paraschiv s-a pre-zentat ca fiind administratorulunei firme interesate s` achi-zi]ioneze trei tone de miez denuc`, pentru 60.000 lei. Dup`ce au c`zut de acord, b`rbatula \nc`rcat marfa \ntr-o auto-utilitar` care a plecat. |n mo-mentul \n care erau \ntocmitefacturile de plat` P. Paraschiv

a spus c` se duce la ma[in` sàduc` banii, dar s-a urcat \ntr-unjeep Volkswagen [i a disp`rut.

Poli]i[tii au reu[it, \n scurttimp, s` identifice \ntregulgrup infrac]ional, format din:S. Cristian, 51 ani (el a folositCI sub numele P. Paraschiv), I.Vasile, 39 ani, G. Andrei, 36ani, A. Marian, 39 ani, R. Cos-min, 30 ani [i I. Niculae, 61 ani.|n urma supravegherilor, pe 11iulie, membrii grup`rii au\ncercat s`-l \n[ele pe un cet`-]ean turc, O. Hartun, din jude-]ul Boto[ani, când au vrut s`cumpere dou` tone de miezde nuc`, pentru 74.000 lei. |nmomentul \n care s-a pus \ndiscu]ie cum se va efectuaplata, indivizii au prezentat unordin de plat` fals, \n numele„Leumi Bank Romania“. Cet`-]eanul turc a \nceput s` aib`dubii cu privire la actele ce \ifuseser` ar`tate [i a refuzat s`\ncheie afacerea.

Continuând ancheta, poli-]i[tii au identificat care era nu-m`rul real de \nmatriculare alautoutilitarei folosit` \n prime-le dou` \n[el`ciuni, iar propri-

etarul s-a dovedit a fi R.Gheorghe, tat`l lui R. Cosmin,unul dintre membrii grup`rii.De asemenea, a fost g`sit [ijeepul folosit la \n[el`ciuneadin Sectorul 5, care figura, \nbazele de date ale Poli]iei, cafiind furat din Italia. Ma[ina afost vândut`, dup` comitereafaptei, \n jude]ul Tulcea, iar oa-menii legii au indisponibilizatvehiculul, urmând s` ajung` laproprietarul de drept.

Având \n vedere toat` a-ceast` situa]ie, pe 13 septem-brie, sub coordonarea procu-rorului, judiciari[tii Sectorului5, sprijini]i de colegi din Sec-]iile 17, 18, 19 [i 24, SSPIR [iIPJ Buzù au efectuat [apteperchezi]ii la locuin]ele mem-brilor grup`rii, fiind condu[i lasec]ie [ase dintre ei, cu excep-]ia lui G. Andrei, care este ple-cat din ]ar`.

Cercet`rile continu` subacuza]iile de \n[el`ciune, ten-tativ` de \n[el`ciune, compli-citate la tentativ` de \n[el`ciu-ne, fals material \n \nscrisurioficiale [i uz de fals.


O nuc` tare, f`r` miez

Credit foto: fc03.deviantart.net.


JUDICIAR

De la \nceputul anului acesta, la sec]iile depoli]ie din Capital`, [i nu numai, au venit totmai mul]i cet`]eni care au depus plângeriunde spuneau cum au fost \n[ela]i de indivizinecunoscu]i, ce s-au dat drept avoca]i ori re-prezentan]i ai unor companii telefonice.

Cele dou` metode folosite de infractori aufost denumite de oamenii legii „Accidentul“ [i„câ[tig Romtelecom“. Acestea au la baz`tehnici diferite, dar ambele apeleaz` la im-pactul emo]ional de moment al celui apelat.|n cazul metodei „Accidentul“, a[a-zi[i avoca]isun` victimele [i le anun]` c` fiul/nepotulcelui apelat a provocat un accident rutier, sol-dat cu accidentarea grav` a unei persoa-ne/copil [i dac` vor fi trimi[i ni[te bani printransfer bancar (Western Union sau MoneyGram) cei r`ni]i nu vor depune plângere laPoli]ie. Dac` persoanele sunate cad \n cap-can`, infractorii \ncep un discurs bine preg`tit[i nu las` victima pân` nu o aduce \ntr-unmoment emo]ional puternic, pentru a-i limitaposibilitatea de a-[i pune \ntrebarea „Oare ofi adev`rat?“.

Mul]i oameni s-au l`sat prad` acestoremo]ii puternice [i nu au stat s` verifice dacìnforma]iile sunt adev`rate, trimi]ând mii delei la infractori.

|n cazul metodei „câ[tig Romtelecom“,emo]iile provocate de posibilul câ[tig al unuipremiu consistent \n bani, doar pentru cèste clientul fidel al unei re]ele de telefonie,sunt suficiente pentru a le detemina pe unele

persoane s` cad` \n capcan`. {i \n acest caz,au existat mul]i infractori care [i-au umplutbuzunarele cu bani, de pe urma credulilor.

La \nceputul lunii septembrie, judiciari[tiiSec]iei 21 Poli]ie au destructurat o grupare,format` din patru persoane, care a \n[elatmai mul]i bucure[teni, prin metoda „Acciden-tul“. Capii re]elei, P. Ionel, A. Dumitru, O.Georgian [i B. Ionel Marius, unii dintre eiafla]i \nchi[i la Penitenciarul Gala]i, cu aju-torul unor „s`ge]i“ - complici, au reu[it s`p`c`leasc` peste 20 de persoane prinaceast` metod`, care au trimis sume cuprin-se \ntre 1700 lei [i 20.000 lei pentru a-[i sc`-pa rudele de necaz. Cu siguran]` c` aceast`re]ea a f`cut victime [i \n alte jude]e, iar an-chetatorii vor face toate conexiunile necesarepân` la \ncheierea cercet`rilor.

|n ceea ce prive[te metoda „câ[tig Rom-telecom“, poli]i[tii Serviciului Investiga]ii Cri-minale Sector 3, \mpreun` cu colegii lor de laSec]iile 10, 12 [i 13 Poli]ie au documentatactivitatea infrac]ional` a lui B. Marius, 31 ani,\ncarcerat la Penitenciarul Ia[i, care a \n[elatpatru persoane, cauzând un prejudiciu de16.000 lei. Astfel, anchetatorii au descoperitc`, \n timp ce se afla \nchis \n PenitenciarulRahova, pe 23 noiembrie 2012 l-a sunat peA. Vintil`, s-a dat drept director la Romte-lecom [i l-a convins s` cumpere dou` carteletelefonice re\nc`rcabile, \n valoare de 25 eurofiecare, [i s` trimit` codurile de acces pe unnum`r de mobil.

Pe 22 martie, l-a convins pe D. Andrei s`trimit` prin mandat po[tal electronic 2500lei, ca tax` pentru ridicarea unui premiu con-sistent \n bani. Acela[i lucru a f`cut [i M.Iordana, pe 24 octombrie 2010, care a trimis,\n dou` rânduri, 3800 lei [i 6800 lei, drept„tax` Unicef“. Incredibil, dar adev`rat!

La sfâr[itul lunii iulie, un alt bucure[tean afost cât pe ce s` fac` aceea[i gre[eal`, dar afost oprit la timp de angaja]ii unei b`nci,atunci când a vrut s` trimit` 9800 lei.

Oamenii legii continu` cercet`rile, autorulfiind acuzat de \n[el`ciune, fapt` prev`zut` [ipedepsit` de articolul 215 din Codul Penal.


Infractorii de la cel`lalt cap`t al firului

Credit foto: Corbis.com


BUNE PRACTICI

Conform programului privind cooperarea înanul 2013 între Ministerul Afacerilor Interne dinRomânia [i Ministerul pentru Sport [i Infrastruc-tur` din landul german Renania-Palatinat, în pe-rioada 16-20 septembrie, o delega]ie format` dinspeciali[ti ai Direc]iei Generale de Poli]ie a Muni-cipiului Bucure[ti s-a deplasat la Wittlich - Wen-gerohr, landul Renania - Palatinat, Republica Fe-deral` Germania.

Activitatea s-a \ncadrat \n schimbul de expe-rien]` pe tema „Men]inerea ordinii publice cuocazia manifesta]iilor de mare amploare“.

În acest context, partea german` a sus]inutprezent`ri, atât teoretice cât [i practice, cu privirela structura, organizarea [i competen]ele Poli]ieidin Renania-Palatinat pe linia men]inerii ordinii [isiguran]ei publice la manifesta]iile de mare amploa-re, cadrul legal de exercitare a acestor competen-]e, modalit`]ile [i limit`rile interven]iei, precum [iechipamentele folosite în ac]iunile poli]iei, pentruexemplificare fiind organizate dou` exerci]iidemonstrative pe tema „întruniri/demonstra]ii“.

For]ele de poli]ie din cadrul landului suntstructurate dup` cum urmeaz`: ordine public`,poli]ie judiciar`, poli]ie de interven]ie cu deta-[amentele speciale de documentare a faptelor [ide re]inere a celor care comit ac]iuni contrarelegii, cu ocazia întrunirilor/manifesta]iilor publice.

La nivelul fiec`rui land exist` o singur` struc-tur` responsabil` cu m`surile de men]inere, asi-gurare [i restabilire a ordinii [i siguran]ei publice,cu ocazia tuturor întrunirilor publice, inclusiv amanifesta]iile de amploare, respectiv Poli]ia deInterven]ie. Modul de organizare a unei Unit`]i dePoli]ie de Interven]ie este foarte asem`n`tororganiz`rii Jandarmeriei Române, având un efec-tiv de aproximativ 120-150 de poli]i[ti.

Totodat`, a fost prezentat deta[amentul dere]inere/arestare preventiv` [i dotarea tehnic`de care dispune, unitate care are efective spe-cial antrenate pentru scoaterea din grupurile demanifestan]i a celor care au s`vâr[it fapte cecontravin legii, ocupându-se [i de documen-tarea acestora.

Pentru a eviden]ia cadrul legal pe baza c`-ruia se realizeaz` interven]ia, a fost expus`tema privind „importan]a [i efectele libert`]ii dea organiza întruniri la nivelul Republicii FederaleGermania, în contextul articolului 8 din

Constitu]ie [i al Legii Întrunirilor (1953)“. Astfel,a rezultat faptul c` cet`]enii germani [i strìniau obliga]ia de a notifica autorit`]ile locale cuprivire la inten]ia de a se întruni sau de a ma-nifesta în spa]iul public, f`r` a fi necesar sòb]in` o aprobare în acest sens. Cât timp aces-te activit`]i se desf`[oar` pa[nic, f`r` utilizareaarmelor, orice cet`]ean dispune de libertatea dea organiza întruniri publice.

Cu ocazia manifesta]iilor, pe baza informa]iilorexistente [i a celor ob]inute de efectivele de spe-cialitate, se întocme[te un plan de m`suri/ac]iu-ne în care sunt cuprinse toate detaliile, coman-dantul for]elor de interven]ie implicându-se activîn coordonare, chiar de la fa]a locului.

De asemenea, a fost prezentat` [i concep]iade comunicare tactic`, activitate desf`[urat` depoli]i[ti cu preg`tire de specialitate, echivalentulnegociatorilor de la nivelul jandarmeriei, precum[i dotarea tehnic` a acestora. Totodat`, au fostdescrise mijloacele [i posibilit`]ile de interven]ieale echipei tehnice de interven]ie, echivalentulcriminali[tilor de la nivelul unit`]ii noastre.

Pentru a transpune în practic` cele expuse, afost prezentat` modalitatea de interven]ie la unmeci de fotbal. Poli]i[tii no[tri au observat faptulc`, începând cu preg`tirea misiunii [i pân` la apli-carea procedeelor tactice, exist` asem`n`ri cumodul în care Jandarmeria Român` se organizea-z` pentru interven]ie, cu excep]ia dot`rii, care estemai diversificat`, de mai bun` calitate.

Totodat`, delega]ia Poli]iei Capitalei a asistat laun exerci]iu demonstrativ, ce a reprezentat parteapractic` a examenului de absolvire a celui de-al13-lea modul de preg`tire, sus]inut de elevii [coliide Poli]ie a landului. Cursan]ii au fost pu[i în fa]aunor situa]ii ,,reale“, recuzita utilizat` fiind ceareal` [i folosit` de bandele de huligani la diversemanifest`ri de strad` sau pe stadioane (cocteiluriMolotov, petarde, fumigene, baricade din diferiteobiecte, etc.).

Activitatea de men]inere a ordinii publice laevenimentele de amploare este executat`, deregul`, de Poli]ia de Interven]ie [i, în func]ie desitua]ie, este sprijinit` de efectivele sec]iilor depoli]ie [i/sau de alte unit`]i de interven]ie de lanivelul landului, din landurile învecinate sau dinalte landuri, pe baza protocoalelor de colaborarereciproc`.

Poli]ia de Interven]ie a landului Renania - Palatinat


BUNE PRACTICI

De asemenea, au fost prezentate posibilit`]ilede interven]ie ale Poli]iei Fluviale, fiind executatun exerci]iu demonstrativ pe râul Mosel.

Delega]ia DGPMB a vizitat loca]ia Prezidiuluide Poli]ie Trier, unde exist` o înc`pere specialamenajat` în care se poate reuni Centrul de Co-mand` în caz de interven]ie la situa]ii de criz` îndomeniul ordinii publice [i nu numai. Totodat`, afost prezentat Dispeceratul ce preia apelurile deurgen]` la nivelul ora[ului Trier, modul de ges-tionare a acestora, aplica]ia prin care se putea sta-bili dispunerea de for]e [i modul de solu]ionare afaptelor sesizate.

Selec]ia de personal [i managementul resur-selor umane sunt stabilite la nivelul fiec`rui landde o comisie format` din ofi]eri cu func]ii de con-ducere, din toate domeniile de activitate ale poli-]iei, cu acordul sindicatelor.

În ceea ce prive[te preg`tirea viitorilor poli]i[ti,la nivelul fiec`rui land al Republicii Federale Ger-mania, exist` o [coal` de poli]ie care se ocup` de[colarizarea acestora (3 ani), preg`tirea poli]i[tilorjucând un rol foarte important. Dup` absolvire, eisunt obliga]i s`-[i desf`[oare activitatea timp dedoi ani în cadrul Poli]iei de Interven]ie, având po-sibilitatea s` r`mân` la aceast` structur`, în func-]ie de op]iune, sau s` fie repartiza]i la alte unit`]ide poli]ie pentru activit`]i curente de ordine pu-blic`.

Evaluarea personalului se face de c`tre o co-misie cu atribu]ii în acest sens [i cu experien]`în activitatea de poli]ie, o dat` la doi ani, pebaza unei fi[e de evaluare [i a unei me-todologii, care reglementeaz` modul [i criteriilede evaluare.

Cu privire la ]inuta vestimentar` a poli]i[tilor, s-aremarcat faptul c` toate for]ele de poli]ie auaceea[i uniform`, indiferent de structura din careprovin, cu men]iunea c` cei de la poli]ia de inter-ven]ie mai au, suplimentar, un echipament spe-cial de protec]ie. Uniformele sunt de foarte bun`calitate, impermeabile [i se schimb` complet odat` la doi ani, sau ori de câte ori este nevoie.

Luând în considera]ie necesitatea unei pre-g`tiri continue, mai ales practice, poli]i[tii deinterven]ie sunt deta[a]i periodic la sec]iile depoli]ie, între 2 [i 6 luni pe an, unde sunt inclu[iîn programul poli]i[tilor de la sec]ie [idesf`[oar` activit`]i curente din domeniulordinii [i siguran]ei publice sau siguran]eirutiere, împreun` cu ace[tia sau individual,fiind oricând preg`ti]i s` ocupe un post vacantîn cadrul acestor unit`]i, dac` din motive obiec-

tive nu mai pot activa la nivelul Poli]iei de Inter-ven]ie. Pe perioada cât sunt deta[a]i la sec]ia depoli]ie, dac` situa]ia operativ` o impune, încazuri deosebite, poli]i[tii pot fi chema]i urgentla structura de baz`.

La nivelul poli]iei din landul Renania - Palatinatexist` un program/aplica]ie în re]eaua intern` decomunica]ii, cu accesare pe diferite nivele, de lasimplul poli]ist pân` la directorul general, cuprivire la planificarea activit`]ii [i înc`rc`turiifiec`rui poli]ist, deta[`rile, datele de identificare,interven]iile la care a participat sau urmeaz` s`participe, etc.

Un alt obiectiv ce a fost prezentat delega]ieinoastre, a fost Centrul de Preg`tire a Poli]i[tilor îndomeniul tragerii [i poligonul de tragere,construit recent. Pentru deprinderea abilit`]ilor deutilizare a armamentului [i în scopul economisiriibanilor aloca]i pentru acest domeniu se folose[temuni]ia cu vopsea (genul paintball). De aseme-nea, a fost prezentat` [i tehnologia cu laser, pis-toalele folosite pentru antrenament fiind o copiea celor reale, cu proiec]ii 3D, care pun cursan-tul/poli]istul în situa]ii reale de interven]ie prinutilizarea armei din dotare.

În urma celor patru zile petrecute în cadrulacestei Unit`]i de Poli]ie de Interven]ie s-au pututremarca similitudini în ceea ce prive[te modalita-tea de organizare [i desf`[urare a interven]iei cuocazia întrunirilor/manifesta]iilor publice, dar [idiferen]e referitoare la structurile Poli]iei din lan-dul Renania-Palatinat, la dotarea [i echipa-mentele folosite de for]ele de interven]ie. Pentruasigurarea, men]inerea [i restabilirea ordinii [i si-guran]ei publice ac]ioneaz` o singur` structur`,respectiv Poli]ia de Interven]ie, spre deosebire desitua]ia din ]ara noastr`, care presupune impli-carea Poli]iei [i Jandarmeriei în gestionareaaceluia[i tip de evenimente.

IIuulliiaann MMAARRIINNEESSCCUU


LEGISLATIV

Este aproape o certitu-dine faptul c`, de la 1 fe-bruarie 2014, vom lucra penoul Cod Penal. De altfel,Legea nr. 187/2012 pentrupunerea în aplicare a Legiinr. 286/2009 privind CodulPenal a fost deja publicat`în Monitorul Oficial nr. 757din 12 noiembrie 2012.

Deoarece 61% dintrebucure[teni, potrivit unuisondaj de opinie datat2012, consider` c` „preve-nirea criminalit`]ii“ înseam-n` „informarea cet`]enilorcu privire la prevederile le-gislative“, am considerat utils` trecem în revist` princi-palele modific`ri care seaduc începând cu anul vii-tor.

Pentru început, constat`mc` defini]ia infrac]iunii estesubstan]ial modificat`, re-nun]ându-se în text la sin-tagma „pericol social“. A-ceasta nu înseamn` c` fap-tele lipsite de gravitate vor fitratate la fel de lege ca [icele grave, ci doar c` va fiurm`rit` oportunitatea pe-nal`, în acord cu legisla]iaeuropean`.

În ceea ce prive[te tipu-rile de pedepse, noul CodPenal le men]ine pe celevechi dar le sistematizeazàltfel, folosind drept criteriuordinea în care urmeaz` s`se execute: mai întâi pedep-sele principale, apoi cele ac-cesorii [i, în final, cele com-plementare. Totodat`, a fostintrodus` o nou` pedeaps`constând în afi[area sau pu-

blicarea hot`rârii definitivede condamnare. Noul CodPenal renun]` la criteriul zi-lelor de îngrijiri medicale îndelimitarea tipurilor de in-frac]iuni comise cu violen]`.

La 1 ianuarie 2014, pe-deapsa amenzii cap`t` oimportan]` mai mare, eafiind aplicat` pentru maimulte tipuri de infrac]iuni capedeaps` unic`, dar [i capedeaps` alternativ` la în-chisoare. Amenda se calcu-leaz` sub aspectul zilelor-amend`, fiecare „zi amen-d`“ având un anumit cuan-tum financiar. Se ]ine contla stabilirea acestei pedepsede faptul c` o persoan` aresau nu venituri [i care suntacestea. Un alt element denoutate apare în reglemen-tarea înlocuirii amenzii cu pe-deapsa închisorii ori a exe-cut`rii pedepsei amenzii prinprestarea de munci nepl`-tite, în folosul comunit`]ii.

Noul Cod Penal corectea-z` gre[eala vechiului cod încare autorul, instigatorul [icomplicele erau trata]i la

fel, chiar dac` între ace[tiaera clar o deosebire calita-tiv` a faptei lor.

În ceea ce prive[te mino-ritatea, se p`streaz` vârstade 14 ani ca vârst` a înce-perii r`spunderii penale, darse renun]` total la pedep-sele aplicabile minorilorcare r`spund penal, în fa-voarea m`surilor educativeneprivative/privative de li-bertate, aceasta fiind o alt`prevedere care ne aducemai aproape de legisla]iaeuropean`. Doar în cazul in-frac]iunilor grave sau a in-frac]iunilor multiple, pe-deapsa cu închisoarea poa-te fi dat` unui minor.M`surile educative nepri-vative de libertate sunt:stagiul de formare civic`,supravegherea, consemna-rea la sfâr[it de s`pt`mân`,asistarea zilnic`. Tot cu re-ferire la minori, dac` unp`rinte sau un tutore retra-ge copilul de la [coal` sau îlîmpiedic` prin orice mijloa-ce s` urmeze cursurile înv`-]`mântului general obliga-

Noul Cod Penal nu accept` eutanasia

Credit foto: Cristi Roman flickr.com.


LEGISLATIV

toriu, el poate primi o a-mend` sau o pedeaps` cuînchisoarea. Infrac]iunile deviolen]` în familie sunt pe-depsite mai aspru.

Printre infrac]iunile con-tra integrit`]ii corporale saua s`n`t`]ii a fost inclus` [i„încìerarea“, definit` ca ob`taie între mai multe per-soane, care se pedepse[tecu închisoare de la 3 luni laun an sau cu amend`. Oalt` infrac]iune nou intro-dus`, de data aceasta încapitolul „Infrac]iuni contralibert`]ii persoanei“, esteh`r]uirea, fiind definit` cafapta celui care în modrepetat urm`re[te, f`r` dreptsau interes legitim, o per-soan` ori îi supravegheaz`locuin]a, locul de munc`sau alte locuri frecventatede aceasta; pedeapsa esteînchisoarea sau amenda.H`r]uirea sexual` la locul de

munc` se pedepse[te cuînchisoare de la 3 luni la unan sau cu amend`, iar ac-]iunea penal` se pune înmi[care la plângerea preala-bil` a persoanei v`t`mate.

Traficul de persoane [itraficul de minori suntincluse ca dou` infrac]iunidistincte, iar cer[etoria afost împ`r]it`, ca infrac-]iune, în: „folosirea unui

minor în scop de cer[etorie“[i „exploatarea cer[etoriei“.Noul Cod Penal pune unaccent mare pe pedepsi-rea oric`rei forme de abuzsexual împotriva copilului [ipedepse[te ceea ce înOccident se cheam` „euta-nasia“.

DDaannaa GGAAVVRRIILLGGrraa]]iieellaa VV~~DDUUVVAA

Credit foto: Cristi Roman flickr.com.

EUTANASIAEutanasia, în traducere „moartea bun`“,

este terminarea activ`, inten]ionat` a vie]iiunui pacient, de c`tre un medic care conside-r` aceast` ac]iune în beneficiul pacientului.Ea poate fi voluntar` (cu consim]`mântul

pacientului), involuntar` (împotriva voin-]ei sale), non-voluntar` (dac` pacientul su-fer` de demen]` senil` sau este un copilmic), activ` sau pasiv` (prin retragerea trata-mentului medical).

Eutanasia sau sinuciderea asistat` medi-cal sunt ilegale aproape în întreaga lume.Printre motiva]iile acestei atitudini sunt celelegate de faptul c` via]a este cea mai marevaloare pe care o are un om. Cre[tinismulsus]ine c` omul a fost creat dup` chipul luiDumnezeu [i c` nimeni nu trebuie s` ucid`.Jur`mântul lui Hipocrate, spus de medici,respect` acelea[i principii.

Eutanasia este legal` doar în Olanda,Belgia [i Luxemburg, iar sinuciderea asistat`medical este legal` în Elve]ia [i în câtevastate din SUA: Washington, Oregon [iMontana.

Speciali[tii consider` c` eutanasia, odat`legalizat`, poate deveni necontrolabil`, decio veritabil` cutie a Pandorei.


COOPERARE

-- uurrmmaarree ddiinn nnuumm`̀rruull ttrreeccuutt --

Prin prezentarea particularit`]ilor acestorcrime reglementate de Statutul Cur]ii PenaleInterna]ionale, vom încerca s` surprindemaspectele referitoare la tr`s`turile comune,dar [i la cele distinctive dintre acestea, ceeace ne va permite o corect` în]elegere a lor [i,mai mult, aceasta v-a sprijini încercarea noas-tr` de a argumenta pozi]ia pe care trebuies` o ocupe terorismul în cadrul complexuluinormativ al crimelor interna]ionale, ca [icrim` de sine st`t`toare.

Crima de genocid

Prin crim` de genocid - în conformitate cuscopurile statutului - se în]elege oricare din-tre faptele men]ionate în art. 6 din statut,s`vâr[it` cu inten]ia de a distruge, în între-gime sau în parte, un grup na]ional, etnic,rasial sau religios.

|n acest sens, art. 6 din statut enumer` cafiind incluse în categoria „crim` de genocid“urm`toarele cinci crime:

Uciderea de membri ai grupului;V`t`marea grav` a integrit`]ii fizice sau

mintale privind membrii grupului;Supunerea cu inten]ie a grupului unor

condi]ii de existen]`, care s` antreneze dis-trugerea sa fizic` total` sau par]ial`;

M`suri vizând împiedicarea na[terilor însânul grupului;

Transferarea for]at` de copii apar]inândunui grup în alt grup.Crima de genocid este una dintre cele mai

odioase crime împotriva umanit`]ii, ea estetratat` separat în Statutul Cur]ii Penale Inter-na]ionale, de celelalte crime împotriva uma-nit`]ii.

Din cauza gravit`]ii pe care o prezint` a-ceast` crim` a fost enumerat` prima în art. 6din Statutul Cur]ii.

|n timpul dezbaterilor asupra acestei crimes-a criticat faptul c`, în Conven]ia din 1948 -cu privire la prevenirea [i reprimarea crimei

de genocid, nu au fost incluse [i faptele în-dreptate nu numai împotriva grupurilor na-]ionale, etnice, rasiale [i religioase, ci [i con-tra celor politice, sociale [i economice. Con-siderându-se c` lacunele Conven]iei din1948 nu produc, practic, nici un efect, în-trucât asemenea fapte pot fi calificate crimeîmpotriva umanit`]ii, participan]ii la Confe-rin]a privind Statutul C.P.I. au decis s` nuamendeze un text care, în momentul de fa]`,este larg acceptat.

Subliniem totu[i c`, dac` termenul de„genocid“ este relativ nou, ac]iunea de „exter-minare a gin]ii“ este tot atât de veche ca [iumanitatea. Genocidul este un produs al isto-riei [i poart` caracteristica societ`]ii în care aap`rut [i s-a practicat.

|n cursul lucr`rilor Tribunalului de la Nürn-berg, acuzarea a sus]inut c` „inculpa]ii aurecurs la genocid deliberat [i sistematic, adi-c` la exterminarea grupurilor sociale [i na]io-nale din cadrul popula]iei civile, aflate pe ter-itoriile ocupate, cu scopul de a distruge anu-mite rase sau clase de popula]ii [i de grupurina]ionale, rasiale sau religioase“, referindu-se, în mod concret, la actele de exterminare apoporului evreu [i a ]iganilor, dar [i la alteforme de represiune de natura crimei degenocid, ordonate de inculpa]i [i s`vâr[ite înAlsacia [i Lorena, în }`rile de Jos, în Norvegia[i în alte zone ale Europei.

Preciz`m c` în concep]ia Tribunalului de la

Informa]ia, Diploma]ia [i Ap`rarea Comun` - factori esen]iali \n strategia de securitate



COOPERARE

Nürnberg, faptele de genocid, al`turi de cele-lalte crime împotriva umanit`]ii erau calificatedrept crime numai dac` erau comise în leg`-tur` cu starea de r`zboi, iar cele s`vâr[ite întimp de pace nu aveau un temei juridic pen-tru a fi sanc]ionate.

Caracterul limitativ [i oarecum discrimina-toriu al acestei concep]ii a determinat elabo-rarea [i adoptarea în cadrul Organiza]iei Na-]iunilor Unite, la 9 decembrie 1948, a textuluiConven]iei pentru prevenirea [i reprimareacrimei de genocid. Potrivit art. I din aceast`Conven]ie, „p`r]ile contractante confirm` c`genocidul, comis atât în timp de pace, cât [iîn timp de r`zboi, este o crim` de drept inter-na]ional [i ele se angajeaz` s`-l previn` [is`-l pedepseasc`.“

F`când o analiz` a acestei infrac]iuni, a[acum este ea definit` în Statutul Cur]ii PenaleInterna]ionale, art. 6, (a[a cum a fost preluat`din Conven]ia din 1948) distingem ca ele-mente esen]iale urm`toarele:

Genocidul este caracterizat, în primul rând,prin inten]ia de a distruge un grup uman, înbaza unor criterii strict determinate.

Inten]ia calificat` a autorului unei crime degenocid este de a distruge în totalitate sau înparte un grup uman.

Esen]ial este, deci, pentru existen]a crimei degenocid, inten]ia calificat` a autorilor de a ac]io-na în sensul distrugerii, în totalitate sau în parte,

indiferent de propor]iile concrete ale distrugeri-lor, a unui grup uman prin acte îndreptateîmpotriva indivizilor care fac parte din grupulrespectiv. Genocidul apare ca un caz agravant,calificat, drept crim` împotriva umanit`]ii.

Genocidul, ca cea mai grav` form` decrim` împotriva umanit`]ii, se caracterizeaz`prin aceea c` autorul crimei de genocid areinten]ia de a distruge în totalitate sau în partegrupul vizat. Aceast` inten]ie, dolus specialis,a autorului de a distruge grupul, face ca înrealitate crima de genocid s` fie mai grav`decât celelalte crime împotriva umanit`]ii [is` o departajeze de acestea.

Vom vedea c`, spre deosebire de genocid,în cazul celorlalte crime împotriva umanit`]iiinten]ia de a distruge grupul lipse[te.

Practica incrimin`rii genocidului este oare-cum redus`, limitându-se la anumite cazuricum sunt cele din Bangladesh - 1971, Cam-bodgia - 1979, fosta Iugoslavie, Rwanda [ievident Curtea Penal`.

Crime împotriva umanit`]ii

Crimele împotriva umanit`]ii au fost defi-nite în doctrin` ca reprezentând anumitefapte de violen]`, comise pe scar` larg` dec`tre indivizii care sunt sau nu agen]i ai sta-tului, împotriva altor indivizi într-un scop emi-namente politic, ideologic, rasial, na]ional,



COOPERARE

etnic sau religios.Crimele împotriva umanit`]ii au ap`rut în

dreptul interna]ional penal abia dup` cel de-alDoilea R`zboi Mondial, avându-[i originea înfaptele comise de Germania nazist` [i Japo-nia militarist` împotriva unor categorii largide persoane, pe criterii rasiale, na]ionale, et-nice sau alte ra]iuni similare. De aceea, pri-mele instrumente interna]ionale care incri-mineaz` anumite fapte drept crime contraumanit`]ii sunt Statutul Tribunalului MilitarInterna]ional de la Nürnberg [i StatutulTribunalului Militar Interna]ional de la Tokyo.

Potrivit acestor instrumente interna]ionalesunt enumerate drept crime împotriva uma-nit`]ii, urm`toarele fapte: asasinatul, extermi-narea, supunerea la sclavie, deportarea [iorice alt act inuman comis împotriva oric`reipopula]ii civile, înainte sau în timpul r`zboiu-lui, precum [i persecu]iile pentru motive po-litice, rasiale sau religioase, dac` aceste actesau persecu]ii, fie c` ele constituiau sau nu oviolare a dreptului intern al ]`rilor în care s-aus`vâr[it, au fost comise ca urmare a oric`reicrime care intr` în competen]a tribunaluluisau în leg`tur` cu o asemenea crim`. Consta-t`m c` prin ultima parte a textelor men]io-nate, crimele contra umanit`]ii sunt asociatecrimelor contra p`cii [i crimelor de r`zboi,delimitându-se astfel, în timp, aplicarea statu-telor respective la crimele contra umanit`]ii

comise numai în timpul celui de-al DoileaR`zboi Mondial. Crimele contra umanit`]ii aucaracterul lor specific, care le deosebe[te dealte crime interna]ionale, [i anume:

ele se comit atât în timp de pace, cât [iîn timp de r`zboi;

pot fi comise numai împotriva popula]i-ei civile, atât a adversarului cât [i a proprieipopula]ii;

de[i pot fi comise numai împotriva per-soanelor, ele pot afecta [i bunurile apar-]inând acestora.Unele fapte grave, care intr` în categoria

crimelor împotriva umanit`]ii pot s` încor-poreze sau s` intre în concurs cu crimele der`zboi, dac` sunt comise pe timpul conflic-telor armate pe scar` larg` [i cu o deosebit`cruzime.

Dup` cum am precizat, Statutul Tribuna-lului Militar de la Nürnberg, f`cea din stareade r`zboi o condi]ie de calificare a acestorcrime, condi]ie ce s-a men]inut [i în statuteletribunalelor penale pentru fosta Iugoslavie [ipentru Rwanda.

Statutul Cur]ii Penale Interna]ionale numai men]ine îns` aceast` condi]ionare; art.7(1) dispune c` în conformitate cu aceststatut: „crim` împotriva umanit`]ii“ înseamnòricare dintre urm`toarele fapte, când suntcomise în cadrul unui atac generalizat sau sis-tematic lansat împotriva unei popula]ii civile[i în cuno[tin]` de acest atac: omorul; exter-minarea; supunerea la sclavie; deportareasau transferul for]at al popula]iei; arestareasau alt` privare grav` de libertate fizic`, prinviolarea regulilor fundamentale ale dreptuluiinterna]ional; tortura; violul; sclavia sexual`;prostitu]ia for]at`; starea de graviditate for]a-t` sau orice alt` form` de violen]` sexual` deo gravitate comparabil`; persecu]ia împotrivaunui grup sau a oric`rei colectivit`]i identifi-cabile din motive de ordin politic, rasial, etnic,cultural, religios sau sexual; dispari]ii for]atede persoane; crima de apartheid; alte fapteinumane cu caracter analog cauzând inten-]ionat mari suferin]e sau v`t`m`ri grave ales`n`t`]ii fizice sau mentale.

RRoommiicc`̀--AAddrriiaann VVLLAADDCCaammeelliiaa OOPPRREESSCCUU

-- vvaa uurrmmaa --



PREVENIRE

Un nou \nceput de an [colar„Orice sfâr[it reprezint` un

nou început“, spune o zic`toa-re din b`trâni. Punctul terminusal vacan]ei de var` a elevilors-a transformat într-unul depornire pe calea unei noi aven-turi a cunoa[terii. A începutnoul an de înv`]`mânt!

Elevi, p`rin]i [i cadre didac-tice au participat la deschide-rea noului an [colar, plini desperan]e pentru reu[ita tuturorîn procesul de educare [i deformare a tr`s`turilor de carac-ter ale viitorilor adul]i.

Prezen]i ca întotdeauna laceremonie, [i anul acesta poli-]i[tii bucure[teni au fost al`turide participan]i, asigurându-iînc` o dat` de eforturile pe carele vor sus]ine [i în continuarepentru men]inerea unui climatde ordine, astfel încât procesuleduca]ional s` se desf`[oare încele mai bune condi]ii.

Este bine [tiut faptul c` unrol deosebit în formarea [ieducarea copiilor îl au p`rin]ii.Nu numai cadrele didactice [ipoli]i[tii trebuie s` depunèforturi pentru dezvoltareacomportamentului civic al co-piilor, ci [i familia are acelea[iîndatoriri.

Pe parcursul noului an [co-lar, cadrele Serviciului de

Analiz` [i Prevenire a Crimi-nalit`]ii se vor întâlni cu eleviipentru preg`tirea antiinfrac-]ional` [i antivictimal` a aces-tora, în cadrul proiectelor dejacunoscute, [i anume „Unde-ilege, nu-i tocmeal`!“ [i „Sfaturimari pentru cei mici!“.

Poli]i[tii se vor axa pe dez-baterea unor teme privind arti-cole din Codul Penal, pe în]e-lesul copiilor, în scopul form`-rii unor comportamente pozi-tive pentru evitarea violen]elorîn unit`]ile de înv`]`mânt [i înafara acestora.

Dac`, totu[i, au loc inci-dente, recomand`m elevilor,cadrelor didactice [i p`rin-

]ilor s` semnaleze acestefapte conducerii [colii [iPoli]iei pentru a nu duce laagravarea acestora. Pentrusitua]ii de urgen]`, care re-clam` prezen]a [i interven]iarapid` a poli]i[tilor, se poateapela num`rul unic 112.

Cu încredere în reu[ita ac-]iunilor comune pentru reali-zarea unui spa]iu propice des-f`[ur`rii procesului instructiv-educativ, Direc]ia General` dePoli]ie a Municipiului Bucure[tidore[te elevilor, p`rin]ilor [icadrelor didactice „Un an[colar plin de succes!“.

CCrreenngguu]]aa RRAADDUU

PPeennttrruu aa ffaaccee rreevviissttaa „„PPoollii]]iiaa CCaappiittaalleeii““ mmaaii aacccceessiibbiill`̀ oo ppuuttee]]ii ddeesscc`̀rrccaa ggrraattuuiitt ddee ppee ssiittee--uull www.politiacapitalei.ro.

TTrriimmiittee]]ii--nnee aaddrreessaa dduummnneeaavvooaassttrr`̀ ddee ee--mmaaiill [email protected]

[[ii vvee]]ii pprriimmii oonnlliinnee \\nn ffiieeccaarree lluunn`̀ rreevviissttaa..

Primi]i revista „Poli]ia Capitalei“ pe e-mail

Credit foto: edu-news.ro


PREVENIRE

P`rin]ii, în menghinaschimb`rii

Aceea[i societate care influ-en]eaz` tinerii cere [i p`rin]ilorefort [i adaptare. Unii în]elegc` schimbarea este inevitabil`[i încearc`, uneori cu dispe-rare, s`-[i ajung` din urm`copiii, familiarizându-se cuacelea[i instrumente [i valorila care ei se raporteaz`: calcu-latorul, internetul, nume desvehiculate din lumea muzi-cal`. Cei mai înc`p`]âna]i con-servatori n-au nici o [ans` înprocesul de comunicare [ir`mân în afara universuluiadolescentului, favorizând învia]a acestuia crize majore [icomportament agresiv. „{i lanoi, foarte mul]i p`rin]i auînceput s` se intereseze cums`-[i creasc` copiii, dar r`mâ-ne în continuare [i o popula]iecare consider` c` ace[ti copiise cresc ca o buruian` în curte,le la[i libertate [i nu te preo-cupi de latura lor psihologic`[i c` e suficient s` le oferi maimult o grij` de ordin biologic -mas`, cas` - ca s` fii un bunp`rinte. Un p`rinte, când îlîntrebi «ce face copilul tù?»,zice «înva]` bine». Dar un copile mai mult decât atât. Darcând con[tientizezi asta, te ieicu mâinile de cap [i te întrebi«de unde încep?» [i «ce vreaus` fac, ce obiective vreau sàting, ce program educa]ionalam?»“

Cei mai mul]i cedeaz`în fata tenta]iilor

Num`rul adolescen]ilor pân`în 16 ani (n`scu]i dup` 1987),consumatori de tutun, alcool [idroguri a crescut îngrijor`tor, ascos la iveal` Studiul Na]ionalprivind Consumul de Tutun, Al-cool [i Droguri, ca parte a Pro-iectului „The European SchoolSurvey Project on Alcohol andother Drugs“ (ESPAD), care se

face o dat` la 4 ani în peste 30de ]`ri europene.

88 la sut` din adolescen]iide 16 ani au consumat bùturialcoolice;

52 la sut` au experimen-tat starea de ebrietate (cu 20la sut` mai mult fa]` de aniianteriori);

5,5 la sut` au consumattranchilizante sau sedative f`r`prescrip]ie medical`;

3 la sut` au combinatpastilele cu alcool;

3 la sut` au fumat mari-juana sau ha[i[ (dublu fa]` deceilal]i ani);

2 la sut` au consumatsubstan]e inhalante;

1,4 la sut` au consumatsimultan marijuana sau ha[i[

[i alcool;sub 1 la sut` pentru restul

drogurilor studiate (cocain`,steroizi anabolizan]i, amfeta-mine, ecstasy, LSD, alte haluci-nogene, crack [i alte droguriinjectabile).

Copii de 14 ani sau mai mici

32 la sut` au fumat prima]igar` înainte de 14 ani;

5 la sut` fumeaz` zilnic;55,5 la sut` au consumat

bere [i vin înainte de 14 ani,iar 15 la sut` bùturi alcoolicetari;

15 la sut` au experimen-tat starea de ebrietate;

1,3 la sut` au combinatalcoolul cu pastilele;

0,1 la sut` au consumatLSD/halucinogene, amfeta-mine;

0,2 la sut` - heroin`,cocain`, marijuana sau ha[i[,ecstasy [i steroizi anabolizan]i;

0,5 la sut` substan]einhalante.

O punte între genera]ii

Asisten]a psihopedagogicèste cea care vine în sprijinulcopiilor [i al p`rin]ilor pentruca ace[tia s` se în]eleag`, s`comunice [i s` rela]ioneze maibine. În ]ar` sunt aproximativ800 cabinete de asisten]` psi-hopedagogic`, în care lucreaz`speciali[ti psihologi, psihope-dagogi, sociologi [i asisten]isociali. Din p`cate, num`rullor nu este suficient de mare,ca în orice domeniu relativnou la noi. De consiliere potbeneficia atât copiii [i profe-sorii, cât [i p`rin]ii. Este un ser-viciu gratuit [i protejat princonfiden]ialitate.

Marcela C`lineci, coordona-

Cum s` ne ferimde infractori?

-- uurrmmaarreeddiinn

nnuumm`̀rruullttrreeccuutt --

Asisten]a psihopedagogicèste cea care vine

în sprijinul copiilor [i alp`rin]ilor pentru ca

ace[tia s` se în]eleag`,s` comunice [i s`

rela]ioneze mai bine.

” ”


PREVENIRE

toare CMAP: „Dorim s` dez-volt`m în copii o personalitatecapabil` s` se integreze social,f`r` revolte, f`r` consum emo-]ional inutil [i care s` aib` suc-ces personal [i profesional, s`se simt` bine cu sine [i cusocietatea în care trìe[te. Pelâng` activit`]ile de consiliere[i informare individual` [i degrup, un lucru foarte importantconst` în consultan]a educa-]ional` adresat` dirigin]ilorsau profesorilor, pentru a opti-miza rela]iile dintre ei [i clas`,dintre profesori [i p`rin]i [ipentru a dezvolta abilit`]ile decomunicare [i, nu în ultimulrând, pentru a-i înv`]a metodenoi [i moderne în a-i abordape elevi.

Sunt [i cazuri în care inter-venim pentru c` exist` dejaprobleme de tip emo]ional, decomportament, violen]`, agre-sivitate, probleme de rela]io-nare cu familia, grupul de pri-eteni, imagine [i încredere desine sc`zut`, orientare [colar`[i profesional`, iar în momen-tul în care nu putem intervenifiindc` nu avem preg`tireanecesar`, îi trimitem la cabi-netele particulare specializatepe o anumit` problem` sau laalte institu]ii.“

Dac` la început cei maimul]i au fost sceptici la asis-ten]a psihopedagogic`, în ulti-mii ani domeniul a câ[tigat unteren considerabil. Atât copiii,cât [i p`rin]ii [i profesorii auapelat la consilieri pentru càu în]eles c` au nevoie deaceast` interfa]` care lucreaz`spre binele fiec`ruia dintre ei.La efortul consilierilor [colariî[i aduc îns` aportul [i organi-za]ii guvernamentale [i non-guvernamentale (ca CentrulEduca]ia 2000+, UNICEF, Sal-

va]i copiii, UNFPA, CentrulParteneriat pentru Egalitate,Direc]ia pentru Protec]ia Drep-turilor Copilului etc). |mpre-un` cu acestea, consilierii [co-lari dezvolt` programe pentruun stil de via]` s`n`tos, pre-venirea consumului de droguri,alcool, tutun, prevenirea vio-len]ei, agresivit`]ii, traficuluide fiin]e umane, pentru orien-tarea [i consilierea privindcariera, programe de volun-tariat, managementul stresu-lui, tehnici de înv`]are efi-cient`, programe de dezvol-tare a creativit`]ii, de educa]iesexual`, informare [i respon-sabilizare, programe de pre-venire a abandonului [colar.

Delincven]a juvenil` - indice major de

pericol social

Odat` cu apari]ia noilor li-bert`]i democratice am asistatla o explozie a delincven]ei ju-venile nemaiîntâlnit` vreodat`în România. Astfel, din totalulinfrac]iunilor judiciare înregis-

trate, 60% sunt comise de mi-nori [i tineri pân` \n 21 de ani.

Situa]ia este la fel de alar-mant` [i în prezent, astfel c`cele mai multe furturi, tâlh`rii,violuri [i crime sunt comise deminori [i tineri.

În cele ce urmeaz` nuinten]ion`m s` facem o dez-voltare asupra delincven]eijuvenile, ci doar s` punct`mcauzele [i condi]iile care ofavorizeaz`, pentru c` în raportde aceasta p`rin]ii s`-[i iatoate m`surile de controlasupra copiilor, prevenindu-is` nu îngroa[e rândurile mino-rilor [i tinerilor infractori.

În contexul infrac]ionalit`]iigenerale, delincven]a juvenilòcup` un rol important atâtprin gradul de pericol social pecare îl reprezint` pentru pre-zent [i genera]iile viitoare, cât[i prin formele sale, tot maidiverse, de manifestare.

-- vvaa uurrmmaa --

TTrraaiiaann TTAANNDDIINN

Credit foto: pasunautre.com


ISTORIA LA ROTATIV~

Spaima Bucure[tilor, tistul doroban]ilor poli]iei,

Costache Chihaia

Apari]ia serdarului CostacheKihaia (Chihaia), sau mai târ-ziu Chihìescu, tistul (coman-dantul) doroban]ilor Agiei [iapoi Poli]iei Capitalei }`rii Ro-mâne[ti, poreclit CostacheChioru, c`lare, singur, ori \nso]itde jandarmii pe care-i coman-da, stârnea o panic` de ne-descris pe uli]ele Bucure[tilor\nceputului de veac XIX. Fie pe-aproape de Curtea Veche, fie \nmahalalele periferice, atuncicând potcoavele calului sùr`sunau pe caldarâmuri, negus-torii tr`geau obloanele, bucu-re[tenii se baricadau \n case [islobozeau câinii, pândind cuinima strâns` pe dup` garduri,doar-doar se va dep`rta de gos-pod`ria lor, iar pe unde treceaval-vârtej se f`cea dintr-o dat`cale liber`. Este aceasta o ima-gine real`, ori de el fugeau doarnelegiui]ii?

Chihaia a fost, dup` scrisalui Alexandru Antemireanu,„sufletul cel mai crunt \n trupulcel mai diform, energia ceamai s`lbatec`“. Povestea luiAntemireanu se bazeaz` perelatarea p`rintelui Rafail de laMân`stirea C`ld`ru[ani, carevorbea [i despre osândi]iitrimi[i s`-[i fac` pedeapsa \nostrovul Snagovului. 70 dintreei s-au pr`bu[it cu podul, pie-rind \n lac. Acolo, dup` cum se[tie, a fost ucis postelnicul

Constantin Cantacuzino [i aco-lo s-a ofilit boierul Mitic` Fili-pescu. C`lug`rul fusese [i el lapopreal` [apte luni, \n 1848.

Era „omul de \ncredere al luiVillara“, adic` al [efului Depar-tamentului Trebilor Dinùntru(M.A.I. de azi), „om f`r` cul-tur`, de mâna a doua, singurulom energic din partea cârmu-irei, mâna de fier a guvernului,

de care tremura toate [i toat`negustorimea Bucure[tilor“.Comanda cei 50 de doroban]iafla]i \n serviciul agiei bucure[-tene, \ncepând de prin 1824,dar faima sa se va accentua \npreajma Revolu]iei de la 1848.Nu-i vorb`, renumele acesteic`petenii va ajunge pân` \nsecolul al XIX-lea. ChestorulVasile Da[kevici scria despreamintirile b`trânilor cu privirela „Poli]ia lui c`pitan CostacheChioru“ sau „ca pe vremea luic`pitan Costache“. Mahalaleletremurau, femei [i fete r`mâ-neau batjocorite, copii orfani.Ajunsese s` cear` dajdea, adic`mita de la negustorii avu]i.

Aveau cas` pe Podul deP`mânt (Calea Plevnei), \n a-

propiere de cazarma de laMalmaison, cam pe unde-iSpitalul Militar „Carol Davila“ [ise pare c` se tr`gea dintr-unneam de boierna[i cu obâr[iebucure[tean`. Undeva s-a \n-semnat c` el ar fi primit o pri-m` gras`, \n decembrie 1843:2700 de lei adaos, la un sa-lariu lunar de 300 lei!. Excesulde zel se pl`tea bine, iaraceast` apuc`tur` s-a perpe-tuat de-a lungul vremii. Ar`mas \n memoria contempo-ranilor ca omul f`r` mil`, celce lovea cu „gârbaciul“, cu bi-ciul [i cu vâna de bou, c`ci pu-lan de cauciuc nu era pe atun-ci, [i care te las` f`r` bani \npung`. Dincolo de exager`rilefire[ti - dac` ne gândim c` elreprezenta omul st`pânirii, alrepresiunii [i, \n prim` instan-]`, al legii, la triumful c`reiauneori se cere o sfor]are su-praomeneasc` - Chihaia a fostun om corupt, crud, spaimaCapitalei, teroarea \ntruchipa-t`, un tor]ionar medieval, deapuc`turile c`ruia s-au folositmai mul]i agi, un om care nucùta dreptate [i pedepsireavinova]ilor, cât \navu]irea pro-prie, scotocind s` afle loculunde au ascuns valorile furate,pentru a le \nsu[i spre propriulfolos.

|n a doua zi de Pa[ti, 1848,din Vitan pân` \n Obor, de lamitropolie pân` \n Tei, locui-torii Bucure[tilor petreceau,prin gr`dina lui Hagi Ilie dinCalea V`c`re[tilor, a lui Prico-pie de la Podul de P`mânt,gr`dina Stater din dosul Ci[mi-giului, la Zece Mese pe PodulTârgului de Afar`, la Pu]u cuap` rece din Potera[i, Gra-mont, Gusi, \n Gr`dina Filare-tului. Geamala - momâia pre-cedat` de lùtari [i mânuit` deom, simbolul re\nvierii naturiidup` iarn` - era oprit` printr-o

FILE FILE DIN TRECUTULDIN TRECUTULPOLI}IEI CAPITALEIPOLI}IEI CAPITALEI

Florin {INCA

Chihaia a fost un omcorupt, crud, spaima Capitalei, teroarea

\ntruchipat`, un tor]ionar medieval...

” ”


ISTORIA LA ROTATIV~

ordonan]`, dup` Regulamen-tul Organic.

Spaima ho]ilor [i bra]ulde fier al regimului

El era bra]ul de fier al st`pâ-nirii. „C`pitan Costache !“ - erastrig`tul care \mpr`[tia toat`lumea. Venea Costache cugârbaciul lui cu 12 „varva-richiuri“, \n fruntea a [ase do-roban]i c`l`ri. {chiop`ta. „Gea-mal` v` trebuie?“ Geamala erarapid culcat` la p`mânt, cuoglinzile sparte. „S`-mi scoa-te]i pe sminti]ii care au adusmascaraua asta pe strad`, oriv` duc pe to]i la Agie!“. Unspion al Agiei i-ar fi indicatpatru elevi de la Sf. Sava, pecare i-a luat la sc`rm`nat. LaTudose abagiul, Costache g`-se[te \n tind` o laie de ]igani,\n chip de taraf. „Aaaa, a]i datde bine, ciorilor ?“ le zice tistultrecând pe lâng` ei [i dându-leghionturi. „Ce s`-i faci, s`ru-t`m mâinile, m`ria ta !... cuce-am apucat...“ i-a r`spuns un]igan mai b`trân, pe când cei-lal]i tremurau ca piftia de spaim .̀

Nu cu vorba bun` [i cu hâr-tii se impunea legalitatea peuli]ele Bucure[tilor de atunci.Bandi]ii dezbr`cau icoane [iatacau [i \n centru. Ei \nfundaupu[c`ria Sf. Anton sau ocnele.|n a treia zi de Pa[ti o ceat` deborfa[i jefuise un cârciumarbogat de la Mandricu, furasebanii, m`cel`rise pe st`pâni,aruncase un bìat de pr`v`lie\n pivni]`. Se furaser` scule demare pre], giuvaericale, sfe[ni-ce, \nc`l]`ri, [aluri [i toat` ago-niseala mai de valoare. Dup`cercet`ri minu]ioase, Agia a iz-butit s` descopere doi f`pta[idup` trei zile. A venit apoi rân-dul lui Costache s`-i ia la \ntre-b`ri. Se \n]elege c` nu le-apicat deloc bine...

Era un om cu o energie deo]el, nezdruncinat \n ac]iunilesale, netem`tor [i ne\nvins.Chior [i [chiop, era un ne\ntre-cut c`l`re] [i cu o agerime deuliu. Doar prin apari]ia sa \m-pr`[tia mul]imea. „Totdeaunac`pitan Costache isbutea s`puie mâna pe acei f`c`tori derele cari, \n cea mai mare par-te, mergeau s` putrezeasc` \nocne sau s` \nfunde pu[c`riaSf. Anton.“ (Curtea Veche). Sezice c` \n urma lui r`mâneaufete necinstite, case pr`date,copii orfani de p`rin]ii ce fu-seser` omorâ]i \n groaznicelecazne inventate [i perfec]iona-te de el [i de oamenii sì, la„Beciul Agiei“ de la biserica Sf.Anton. |nmul]indu-se l`cr`ma-]iile \mpotriva tistului, \n preaj-ma Revolu]iei de la 1848 \n-su[i aga i-ar fi luat ap`rarea [il-ar fi lùdat, zicând domni-torului Gheorghe Bibescu:„C`pitan Costache e singurulom de la Agie care poate s` ]ielumea la respectul legilor. |l \n-trebuin]ez pentru prinderea [ilini[tirea haimanalelor de prinmahala. Dac` uneori se \ntre-ce cu fapta, trebue s`-l mai ier-t`m. Cât o fi c`pitan Costachela Agie, n-avem s` ne tememde-o mi[care a popolului... el[tie cu cine are d'a face“.

Metodele sale de tortur`

|n scrierile autobiograficeale unui anume Ion Cristescu,arestat \n 1838 de marele agaManolache Florescu, pentrurestituirea unei zestre, avea sàminteasc` [i el de CostacheChihaia: „Dup` vreo zece zilem` pomenesc c` vine c`pitanCostache Chihaia [i m` scoate\n antreaoa arestului, apoi or-don` la doi solda]i \narma]i cupu[ti cu baionete, zicând:«Solda]i, v` ordon s`-l ]ine]i \n

picioare pe acest nesupusautorit`]ilor [i \nd`r`tnic, f`r`s`-l l`sa]i a se mi[ca m`car câtde pu]in. A]i \n]eles ce v-amspus? - Am \n]eles! V` maispun o dat`: nici cea mai mic`mi[care, adic`: s` nu se scar-pine pe cap, nici pe corp, banici capul s` nu-l mi[te nicide-cum, sau s`-l \ntoarc` a se uitala ceva [i nici mâncare, niciap` s` nu-i da]i. S` mi-l ]ine]ia[a, ca [i când ar fi ]eap`n.Cum \l ve]i vedea c` se mi[c`,s`-l \n]epa]i cu baionetele. A]i\n]eles?»

„Metodul acesta infernal detorturi, fiind inventat de c`pi-tanul Costache Chihaia, era celmai teribil: \ntrecea pe toatecelelalte; ou`le coapte le pu-nea la sub]iori, v`traiele [i lan-]urile arse le punea pe pânte-cele aresta]ilor! Mare [i nele-giuit tiran era acesta. Dum-nezeu l-a \nsemnat, c`ci era caun monstru: având un ochi, omân` [i un picior schilod.Când a murit, cu talerul l-au\ngropat la Sf. Constantin, pePodul de P`mânt.“

|ntr-un articol din „Prunculromân“ (nr. 20/29 iulie 1848),viitorul ministru de Interne,Constantin A. Rosetti, scria:„Acest c`pitan Costache nebate \n zilele Sp`t`riei, ne fur`

Domnitorul GheorgheBibescu (1804-1873)

[i ne biciuie[te [i ne arestu-ie[te de 24 de ani. Pe unachiar din doicile «Pruncului»(tot dup` cum ingenios zice«Popolul suveran») a \nchis-opentru ni[te p`c`toase de ver-suri, la 1837 [i a mai \nchis-o[i la 1848, de[i nu mai f`ceaasemenea p`cate. (...)

Suferir`m s` vedem oa-menii mâncând bice \n loc depâne...“

„|mi voi \mpleti biciul din piele de rumân“

|n vremea revolu]iei pa[op-tiste, dup` intrarea trupelorstrìne \n Bucure[ti, când turciise dedau la jafuri [i siluiri cudeosebire \n mahalaua Izvor,bicele doroban]ilor [i gârba-ciul lui Chihaia se arcuiesc pecârca celor prin[i \n locuri ne-potrivite [i considera]i revolu-]ionari, iar vâna de bou f`ceaminuni. Zilele de abuzuri \ierau num`rate \ns`. La Revo-lu]ia de la 1848, mul]imea aspart ferestrele cl`dirii poli]ieide pe uli]a Mihai Vod`, Chiha-ia a fost dat jos de pe cal [i asc`pat cu fuga ru[inoas` dars`n`toas`. Pentru m`surilesale represive, guvernul revo-lu]ionar de la 1848 \l va sur-ghiuni chiar din iunie la pu[-c`ria de la Râmnicu S`rat,al`turi de unii dintre cei afla]ipân` atunci sub porunca sa.Revenit de acolo, Chihaia nu

putea suferi pe revolu]ionari,din pricina c`rora avusese dep`timit. I-ar fi dus fericit pe to]ila ocna de la Telega, ori laSl`nicul Prahovei, unde s`crape la bolovani de sare pân`se va scurge [i ultima f`râm`de via]` din ei. „|mi voi \mpletibiciul cu piele de rumân, \mivoi zugr`vi [eaua cu sânge derumân, ca s` poat` ]ine maibine rumânul ce poate liber-tatea când se \ncearc` s` fiepe aici“ - ar fi spus, potrivit luiCezar Bolliac, dup` revenirea\n func]ie.

Un episod din 1833-1834ne d` prilejul s` observ`m laacest zbir [i o dovad` de onoa-re. Iat` \mprejur`rile: Orânduit„pentru nizamul (aplicarea re-gulamentului circula]iei, n.n) [ibuna orânduial`, a nu se \n-tâmpla nici un fel de rù laclubul lui Munsu AndronacheBurele, unde se face [i teatru“,Chihaia [i cazacii aveau porun-c` s` nu lase tr`surile ce adu-ceau mu[terii s` ias` pe poar-ta ce d`dea \n fa]`, \ntrucât\ncurcau circula]ia. Venit cufamilia, un anume Kir IancuB`lu]`, lipscan, supus austriac,l-a insultat pe comandant,numindu-l „m`gar blestemat,porc de câine [i \njurându-l [ide mam`“ [i „s`-mi f.... p...mumii mele“. F`r` a abando-na lupta, Costache se adresea-z` Judec`toriei jude]ului Ilfov,dar semnificativ este faptul cèl punea mai presus nu per-soana sa, ci autoritatea insti-tu]iei pe care-o reprezenta, \n-trucât spunea: „C`ci a l`saaceast` necinste este cu nepu-tiin]` pentru c` am urmat \n-tocmai dup` poruncile St`pâ-nirii, ce sunt date pentru bunaorânduial`, iar când dimpotri-v` nef`cându-s` cuviincioas`r`spl`tire, noi slujba[ii vom fidep`rta]i de sub ascultarea

poruncilor St`pânirii [i a bune-lor orânduieli, pentru c` devreme ce am ajuns a fi batjo-cori]i [i necinsti]i de oamenistrìni, mai vârtos dar \nc` deai no[tri patrio]i.“ De[i insultaa fost dovedit` cu martori,jupânii din Divanul Criminalnu i-au dat dreptate. Se potface similitudini cu perioadacontemporan` nou`.

Sfâr[itul unui om singur [i s`rac

Dup` lini[tirea evenimente-lor pa[optiste, Chihaia primiseo slujb` de strâng`tor al d`jdi-ilor, manifesta mustr`ri decon[tiin]` [i avea chiar mo-mente de real` generozitate [ise num`rau câteva binefaceriale lui.

Dar \ntocmai cum o vorb`]`r`neasc` zice: „Fosta-i lelecât ai fost/Da' acu' e lucruprost“, regimului despotic alChihaiei \i veni [i sorocul s` seduc`. Chihaia a murit b`trân [ia fost \ngropat ca un calic, „cutalerul“, adic` prin milacet`]enilor Capitalei, \n cimiti-rul din curtea bisericii Sfin]ii|mp`ra]i Constantin [i Elenade la Podul de P`mânt (CaleaPlevnei). Nici m`car o crucede lemn, strâmb`, \nnegrit` deploi, nu-i plânge la c`p`tâiulmormântului acoperit de b`l`-rii [i mai ales de uitarea ome-neasc`. M`rturie a corectitu-dinii de care ar fi dat dovad` -considera Vasile Da[kevici -este tocmai faptul c` „a murits`rac, \ngropat cu talerul“, iarnu \nconjurat de bog`]ii. Con-temporanii au fost \ns` de cutotul alt` p`rere: Capitala adevenit mai frumoas` dup`plecarea „simbolului str`[ni-ciei \n execu]iune“.


ISTORIA LA ROTATIV~

-- ssffâârr[[iitt --Credit foto: Corbis.com


MONDO POLICE

Nu numai figurile emblematice sau profe-sioni[tii marii criminalit`]i franceze au reu[its` evadeze spectaculos din mediul carceralfrancez. Istoria marilor evad`ri a consemnatmai multe tentative reu[ite (neplanificate) aleunori infractori, considerate spectaculoase,din cauza neglijen]ei, lipsei de vigilen]`,gre[elilor sau laxismului personalului peni-tenciar, respectiv, al autorit`]ilor poli]iene[ti [ijudiciare.

Printre cele mai remarcabile dintre ele,men]ion`m: Jean-Pierre Treiber („omulp`durilor“), evada]ii din \nchisorile Béziers;evada]ii din \nchisoarea Liancourt: Kamel Raï,Nicolas Leprêtre; evada]ii din \nchisoareaBorgo: Francis Mariani, Pierre-Marie Santucci,Maurice Costa [i Joseph Menconi; evada]iidin \nchisorile Franche Comté: Saïd Bahmed,Hakim El Bachir; evada]ii Ismaël Berasategui[i Ludovic Mallet. To]i au reu[it s` respireaerul libert`]ii, f`r` s` comit` acte decorup]ie, s` conceap` planuri de evadare uti-lizând telefonia mobil`, s` r`peasc` pe cine-va (de]inu]i sau supraveghetori), f`r` s` uti-

lizeze arme de foc sau explozibili [i f`r` s`pun` \n pericol vie]ile celor din jur.

Jean-Pierre Treiber

Jean-Pierre Treiber afost considerat singurulsuspect [i g`sit vinovat deasasinarea, pe 1 noiem-brie 2004, a dou` tinere,Katia Lherbier (32 ani) [iGéraldine Giraud (36 ani,fata cunoscutului actor francez Roland Giraud[i a actri]ei franceze de origine olandez`Maaike Jansen). Acesta a negat \n perioadaanchetei preliminare dublul asasinat [i a fost\ncarcerat la \nchisoarea Auxerre.

Profitând de neglijen]a [i laxismul persona-lului penitenciar, Treiber evadeaz` pe 8 sep-tembrie 2009, ascunzându-se (cu complici-tatea unui code]inut) \ntr-o cutie de carton,care a fost \nc`rcat` \ntr-un camion de livrareal produselor lucrate \n cadrul Serviciului deRegie Industrial` (\n interiorul penitenciaru-

Neglijen]a na[te... evad`ri spectaculoase!



MONDO POLICE

lui), c`tre o firm` partener` din exterior,aflat` la 15 km de \nchisoare.

Fost inspector la Oficiul Na]ional al Vâna-tului [i al Faunei S`lbatice (controlor-respon-sabil cu respectarea legisla]iei vânatului dinp`duri [i ]inuturi deschise vânatului pentruprevenirea braconajului), dup` evadare s-aascuns un timp \ntr-o p`dure din apropierealocalit`]ii Bonnard.

|n noiembrie 2009, a fost arestat \ntr-unapartament la Melun, \n opera]iune fiind im-plica]i 120 de jandarmi, elicoptere [i echipecanine.

N`scut \n 1963 la Mulhouse, Jean-PierreTreiber („omul p`durilor“) este considerat dejusti]ia francez` un amator, f`r` un trecut in-frac]ional, acesta nereg`sindu-se nici \n sferacrimei organizate delictuale sau a marii crimi-nalit`]i.

|ns`rcinat cu ancheta dispari]iei lui KatiaLherbier [i Géraldine Giraud, procurorul Fran-çois Pérain ajunge la presupusul asasin prinintermediul cardurilor bancare ale victimelor,folosite de „omul p`durilor“ \n supermarke-turile [i sta]iile de alimentare cu combustibildin regiune (departamentul Seine et Marne,Regiunea parizian`), dup` dispari]ia lor.

Cercetat penal, la \nceput, pentru r`pire [isechestrare de persoane, Jean-Pierre Treiber

va fi acuzat de dublu asasinat [i urma sàjung` \n fa]a judec`torilor, \n aprilie 2010.

Comisarul de poli]ie Michel Cunault, impli-cat \n anchet`, face leg`tura \ntre cardurilepersoanelor disp`rute [i [oferul unui Peugeot205 alb, decapotabil, care alimenta vehicululcu combustibil \ntr-o sta]ie de benzin`.

Imaginile video ale camerelor de suprave-ghere, \l identific` pe [ofer \n persoana luiJean-Pierre Treiber, care locuia la Villeneuvesur Yonne, nu departe de casa familiei Gi-raud.

Poli]i[tii Serviciului Regional al Poli]ieiJudiciare Dijon \l re]in [i g`sesc \n portofelullui cardurile bancare ale tinerelor disp`rute.Echipa de anchetatori descoper` pe 8 de-cembrie 2004, \n curtea casei lui, obiectearse, care apar]ineau tinerelor disp`rute, iarpe 9 decembrie, \ntr-un pu] p`r`sit, acoperitcu pl`ci de beton sunt descoperite cele dou`femei, dezbr`cate, legate la mâni [i picioare[i cu gurile acoperite cu scotch.

La interogatoriu, Jean-Pierre Treiber a fostincoerent [i confuz \n declara]ii, sus]inând c`femeile, cu acordul aman]ilor, ar fi pus la calepropria lor dispari]ie pentru a \ncepe o via]`nou`. Autopsia a pus \n eviden]` c` celedou` tinere nu au fost nici torturate [i niciviolate \n timpul sechestr`rii.


Anchetatorii au ajuns la concluzia c`femeile au fost otr`vite cu cloropicrin`, o sub-stan]` activ`, derivat` a cloroformului, identi-ficat` pe \mbr`c`mintea victimelor. Acestprodus, foarte periculos, este folosit devân`tori, care \l introduc \n vizuinile de vulpi[i de bursuci pentru alungarea lor.

Pe 17 septembrie 2009, s`pt`mânalul deinformare francez „Marianne“, cu care „omulp`durilor“ a intrat \n contact, a publicat oscrisoare (\nso]it` de cardul de de]inut), \ncare acesta \[i sus]ine nevinov`]ia: „Nu amevadat, am recuperat o parte din acea liber-tate pe care adev`ra]ii asasini mi-au furat-o.Nu mai suport deten]ia, fiind \n pragul sinu-ciderii, ceea ce ar conveni desigur atât vino-va]ilor cât [i magistra]ilor, respectiv, poli]i[ti-lor [i care vor to]i, f`r` excep]ie, ca vinovatuls` fiu eu. Am avut \ncredere \n Justi]ie ([i m-am\n[elat). Aceasta s-a concentrat prea mult pemine [i anturajul meu, uitând s` aprofundezerela]iile Géraldinei. Judec`torul de instruc]ie(Michaël Gihr) nu a dezmin]it niciodat` zvo-nurile din pres`, am avut interdic]ie la parloir(vizit`) timp de doi ani cu familia. Niciodat`nu am beneficiat de prezump]ia de nevino-v`]ie. Ast`zi, vreau ca judec`torul de instruc-]ie [i procurorul François Pérain s` pun` ladispozi]ia avocatului Eric Dupont-Morettitoate fotografiile f`cute \n timpul perchezi]iei\n c`tunul castelului. Vreau, de asemenea,difuzarea \n pres` a dou` portrete-robot. Estedoar o m`runt` dovad` a injusti]iei de caream parte. Deci, am ales evadarea, care nueste cea mai bun` solu]ie, dar este poate sin-gurul mijloc pentru a fi ascultat \nainte deprocesul meu, la care voi fi prezent“.

Pe 20 noiembrie este \ns` arestat, iar pe20 februarie 2010, se sinucide \n celul`, cupu]in timp \nainte a deschiderii procesuluisù.

Pe peretele celulei sale era scris: „M-ams`turat s` fiu considerat un asasin [i s` fiu pri-vat de cei care \mi sunt dragi (…). Via]a numi-a iertat nimic, ceea ce regret“.

Dup` un an de anchet`, judec`torulMichaël Gihr era ferm convins c` Treiber ar fiavut complici [i din acest motiv o aresteaz`pe fosta lui prieten`, Patricia Darbeau, res-pectiv pe Marie-Christine Van Kempen (m`-

tu[a lui Géraldine Giraud), pe 1 martie 2005,pentru ca pe 25 noiembrie s` fie inculpatepentru complicitate la sechestrarea celordou` tinere [i asasinarea lor.

Ele vor fi eliberate (din lips` de probe ma-teriale) pe 26 februarie 2006 [i achitate (res-pectiv, desp`gubite pentru prejudiciul moral[i material suferit \n timpul deten]iei provi-zorii).

Dup` evadarea lui Treiber, jurnali[tii de laFr3 (France Télévision) g`sesc o scrisoare alui Blandine (o vizitatoare, prieten` [i admira-toare a lui Treiber \n timpul \ncarcer`rii) - oinim` gravat` cu culoarea ro[ie pe trunchiulunui copac din p`durea Bombon: „|ngeruluimeu adorat, sper c` m` iube[ti la fel de mult,sunt fericit`, ei nu au reu[it s` ne prind` \ncapcan`, sper c` vei reveni s` cite[ti acesterânduri“. O s`pt`mân` mai târziu, pe 17 oc-tombrie, s`pt`mânalul „Figaro-Magazine“ pu-blic` fotografii ale lui Treiber (dup` \nregistr`-rile f`cute de camerele de luat vederi insta-late pe str`zile localit`]ii Bréau), la numai câ-teva zile dup` evadarea lui (pe 9 septembrie).

Pe 21 octombrie expediaz` o scrisoareunui code]inut, iar pe 19 noiembrie, cu o zi\nainte de arestarea lui, „Paris Match“ publicò ultim` scrisoare adresat` Blandinei, \n carepoveste[te cum a reu[it s`-i p`c`leasc` peanchetatori \n p`durea Bombon, pe 10 oc-tombrie, [i concluzioneaz`: „Chiar dac` nureu[esc s` dovedesc nevinov`]ia mea, celpu]in am \ncercat“.

TThhoommaass CCSSIINNTTAA


MONDO POLICE


-- vvaa uurrmmaa --


MAGAZIN

Ast`zi am trecut printr-ostare ciudat`, care m-a cu-prins dintr-o dat`, pe la oranou` [i a ]inut pân` la prânz.Nu mi s-a mai \ntâmplat s`fiu euforic` nici m`car câtevaminute, dar`mite vreme detrei ore, s` râd cu atâta poft`de giumbu[lucurile verbaleale unui personaj livresc, sìnspir la nesfâr[it aerul \nc`r-cat cu miresme de zmeur`coapt` [i s` mi se par` c` màflu \n gradina Raiului sau s`storc ochilor mei tri[ti atâtealacrimi de bucurie... Poate c`nimeni nu [tie mai bine câtde s`rate [i amare sunt la-crimile triste]ii, ale disper`rii !De data aceasta, lacrimile aufost dulci ca roua fericirii [i,\n loc de grimasele chinuiteale suferin]ei mi-au s`pat \nobraji, pentru prima dat`,zâmbetul care \nso]e[te \n-totdeauna bucuria \mplinirii...

Am \ncercat s`-mi explic cese \ntâmplase cu mine. Mai\ntâi am crezut c` eu, fata cupicioare urâte, condamnat`de soart` la resemnare, m-am\ndr`gostit de eroul unuiroman pe care \nc` nu l-amterminat de citit. |ncet-\ncet,\ns`, m-am trezit c` suntcuprins` din nou de \ngrijo-rare [i dezn`dejde, iar stareaciudat` prin care trecusemfusese o nebunie scurt`, o

fericire cu totul fals`, ca ostare de imponderabilitatepe care gravita]ia o anuleaz`când cobori cu picioarele pep`mânt.

Da, am fost ast`zi pu]innebun`, o nebun` fericit`câteva ore, am trìt senza]iaprizonierului condamnat pevia]`, care este scos la plim-barea zilnic` din curtea \n-chisorii: po]i s` te mi[ti, s` ]ise par` c` p`[e[ti ca un omliber, pentru ca, la fluierulgardianului, s` te precipi]i \ncelula resemn`rii [i s` la[i

afar` cioburile unei bucuriiscurte [i false.

Dar m-am luat cu vorba [iam uitat s` m` prezint: suntClaudia, am 17 ani, m-amn`scut \n ora[ul B., unde màflu [i acum \mpreun` cup`rin]ii mei. Nu mai am fra]i[i nici surori, am \n schimbvreo zece veri[oare pe careDumnezeu le-a \nzestrat cutot ceea ce a avut el mai bun\n atelierul de f`cut femeifrumoase. De altfel, \n or`-[elul \n care trìesc, toatefemeile sunt frumoase, chiar[i atunci când nu mai sunttinere [i atr`g`toare. Excep-]ie fac eu, fata cu picioareurâte, ajuns` \n prag de ba-calaureat f`r` s` pot spunec` m-a s`rutat un bìat saum`car c` m-a ]inut demân`...

Mama mea, care \naintede c`s`torie se numea Olah,de]ine titlul de Miss B. [i,

„Vai, s`raca fat`! Ce cap de bibelou

[i ce picioare strâmbe!“

Constantin CONSTANTINESCU

1

Credit foto: imgs.tuts.dragoart.com

MAGAZIN


de[i are aproape 40 de ani,eu o socotesc cea mai fru-moas` femeie din localitate.P`cat c` [i ea, ca [i mine,este condamnat` s` trìasc`supliciul singur`t`]ii, tata\nlocuind-o prea u[or [i preades cu ]iitoare frivole. Mamasufer`, de[i acest lucru nu sevede. Dup` ce \[i terminòrele la clas` (mama pred`limba francez` la Liceul „Sa-muel Vulcan“) ]ine drumulspre cas` ca un robot, cuprivirea a]intit` \n asfaltul tro-tuarului, \ncercând s` evitetocmai ce nu poate fi evitat:saluturile respectuoase aleoamenilor [i privirile admi-rative ale b`rba]ilor. Multedintre aceste drumuri le-amf`cut \mpreun` [i trebuie s`m`rturisesc c` niciodat` numi-a f`cut pl`cere. Sunt lavârsta când simt [i eu ca ofemeie, nu ca un copilne[tiutor, când tânjesc [i eudup` o privire admirativ`,mai ales dup` ce trec pelâng` un b`rbat [i acesta \[i\ntoarce capul ca s`-mi pri-veasc` picioarele. Când eramcu mama pe strad`, lucrul`sta se \ntâmpla la tot pasul,pentru c` ea are un corpsuperb [i ni[te picioare ca deartist`. Pe când eu, fiica ei,\mi c`ram trupul cu ni[tepicioare urâte, adic` sub]iri [istrâmbe. Era chinuitor pentrumine s` m` gândesc c` eueram privit` cu sil` [i compa-siune, iar mama cu admi-ra]ie. |n acele momente, credc` n-o mai iubeam. {tiu c`s`vâr[eam cel mai marep`cat lumesc, dar \mi cereamiertare \n fa]a lui Dumnezeuprin rug`ciuni fierbin]i, \ncer-când s` m` justific \n fa]a lui

prin celebrele cuvinte ale luiDesiderius Erasmus din „Elo-giul nebuniei“: „Po]i oareiubi pe cineva când te ur`[tipe tine \ns`]i?“

Ca s` evit astfel de trìri,devenite suplicii pentru mine,\mi scurtam la minimumprezen]a \n societate. Pre-feram, ca [i mama, singur`-tatea, de[i \mi era groaz` s`m` claustrez zilnic \ntre pe-re]ii casei. |n singur`tate,omul se las` cople[it de gân-duri. {tim lucru acesta, dinspusele lui George C`linescu(„Nu putem numi \n]elept pecine se ascunde de semeniisì, asemenea fiarelor s`l-batice“), \l [tiam, din expe-rien]a mea [i a mamei mele,al c`rei loc de claustrare eraveranda casei noastre undese adunau, cândva, volupt`-]ile unei vie]i de familieh`r`zit` s` trìasc` numai \nfericire... M` gândeam, atâtcât \[i poate \ng`dui o minte

fraged` de adolescent` ajun-s` \n pragul bacalaureatului:ce se va \ntâmpla cu noi?Tata \[i ascunde adulterulcontinuu sub plato[a justifi-c`rii c` afacerile \i consum`tot timpul, mama prefer` sin-gur`tatea casei unor aventuri\n replic` la ceea ce faceb`rbatul pe care, cândva, l-aiubit din toat` fiin]a ei, iareu? O povar` cu picioareurâte... {tiu c` mama sufer`[i din cauz` c` eu am ie[ita[a, dar ce ar mai putea face?

{i dac` a[a stau lucrurilecu ei doi, adic` unul \ncer-când s`-[i ascund` p`catele,iar altul suferin]a sufleteasc`,ei bine, \n ceea ce m` pri-ve[te, amândoi se str`duiescs` nu r`zbat` pân` la ure-chile lumii ru[inea pe care aaruncat-o pe capul meu acea\ntâmplare \ngrozitoare pe-trecut` cu un an \n urm`.

Credit foto: 3.bp.blogspot.com

-- vvaa uurrmmaa --


TIMPUL LIBER

||NN AA

CCEE

SSTT

LLOOCC

CCEE

AASS

LLOOCC

DDEE

BBAA

{{TT

IINN~~

CCAA

OOLL~~

MMÅÅ

IIEE

||NN CC

OOTT

~~ !!

||NN CC

EERR

CC !!

FFIIRR

TT

EEXX

TTIILL

AA

AAGG

RREE

SSAA

R~C

EAL~

SE

G-

ME

NTE

FON

ETI

CE

CCAA

RRIIEE

!!

RROO

{{UU

||NNCC

HHIISS

RIG

ID |N

CE

NTR

U !

CO

MP

LET

DE

SP

RE

STE

LE

AS

TA(p

op)

||NN BB

AAIIEE

!!

FF~~

RR~~

CCOO

NN-

}}IINN

UUTT

AB

IS !

AR

IN

M~

GA

R

CA

PS

E !

SFE

RT

CO

STU

MD

E G

AL~

A A

LEG

E

A U

RC

A

ELE

GA

NT

R~

S~

RIT

13 M

ETR

I !

BA

LUS

-TR

AD

~

IUB

I}I

PLA

NT

~

A D

~R

UI

|N C

EN

-T

RU

RR~~

CCEE

AALL~~

AACC

UUTT

!!||NN

DDEE

SS-

TTUU

LLAATT

||NN CC

EEAA

SS !!

IINNSS

TTRR

UU-

MMEE

NNTT

MMUU

ZZIICC

AALL

OOMM

~~TT

NNAA

{{

RR~~

CCEE

AALL~~

SÂ

N

AC

UT

!

AC

AR

!

CÂ

NTE

CD

ELE

AG

~N

CO

ST

EL

RA

{C

A-CC

OS

CO

ST

EL

RA

{C

A-CC

OS

Un

b`rb

at e

ra r

`cit,

dar

nu

vroi

a s`

mea

rg`

la m

e-

dic,

ca

s` n

u de

a ba

ni p

e co

nsul

ta]ie

. A

[a c

` l-aa

a[t

ep-

tat l

a lif

t pe

un v

ecin

de-

aal s

ù, t

ot m

edic

, [i l

-aa a

bord

at:

- S

alut

vec

ine!

C`

tot

te v

`d a

[ vr

ea s

` te

\nt

reb,

dum

neat

a ce

fac

i cân

d e[

ti r`

cit?

- S

i mpl

u ve

cine

, ...

- ur

mar

ea (

3 cu

v.)

pe l

inia

8 -

Dic

]iona

r:

Dic

]iona

r: Z

ÂR

N~

L ` m u r i r e 11113333

00002222

{os. de Centur` nr . 37 Pope[t i Leordeni , jud. I l fov , RomâniaT e l e f o n : + 4 0 2 1 3 5 1 9 3 7 6 ; + 4 0 2 1 3 5 1 8 3 7 8

F a x : + 4 0 2 1 3 5 2 8 3 7 5M o b i l : + 4 0 7 4 5 1 1 9 4 1 1E - m a i l : o f f i c e @ w a v i n . r o

Autoarea poeziei al`turate este poli]ista Liliana - ValeaC`]escu. Aceasta lucreaz` la Sectorul 2 Poli]ie -Compartimentul Secretariat Arhiv`.

Are 41 de ani, iar pasiunea pentru poezie [i-a descope-rit-o \nc` din timpul liceului, când a [i publicat câteva din-tre ele \n revista liceului „Aripi tinere“ din Bârlad.

|ntrebat` de ce a ales meseria de poli]ist, doamnaC`]escu a r`spuns: „Am vrut o provocare!“. La acestr`spuns, putem adùga noi, se subscrie [i so]ul acesteia,poli]ist de 22 ani la Sec]ia 12 - Ordine Public`.

CARTEACARTEAÎntre crengile copacului

s`l`[luie[te-o carte{i-n frunze - ale ei file

emo]ii lungi dospesc{i tu[uri în tipare -

n]elesuri preg`tesc,Ca la osp`]ul vorbei

oricine s` ia parte.

Iar timpul lumii plânsul[i râsul dintr-o clip`

D` c`r]ii, ochiul min]iis` cânte-am`gitor,

Când mun]ii dintreghe]uri adast` suitor

{i m`rile din suduri, desoare fac risip`.

{i labirintul vie]ii-ntrevirgule se-ncheag`,

Prin zilele citirii, canoaptea s` nu doar`

{i marea întrebare s`vrem o via]`-ntreag`,

S`-nfrunzeasc`-n carte,copacul s` nu moar`.

To]i cei ce [tiu copaculdin carte-n carte stând

{i frunzei i-au urzit dintu[ul de tipar,

Se-opresc pu]in, la poale,din mersul lor fl`mând,

Pentru-a citi în frunze[i-a r`t`ci mai rar.

{i-apoi mereu pe-acolo,trecând ori noi ori al]ii,

Copacul fi-va-n carteacu file ce ne spun

C-avem un semn decarte [i noi [i împ`ra]ii

{i în]eleptul lumii, laumbra lui, nebun.

LLiilliiaannaa -- VVaalleeaaCC~~}}EESSCCUU

www.p

olitia

capita

lei.ro

Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[tiCalea Victoriei nr. 19, sectorul 3 - Bucure[tiE-mail: [email protected]: 021.311.20.21

Documents

SEPTEMBRIE - Politia Romana · 2015-01-15 · chinez, L. Hong, 30 ani, unde a fost descoperit un utilaj de fabricare a pastelor f`inoase, un malaxor pentru fr`mântat coca [i un dispozitiv