Seria de autor

]AMES CLAVELL

SHocuN (vol. I-II)

Thr-PeN (vol. I-II)

Ger-JrN (vol. I-II)

Nosrre CesA (vol. I-II)

CrreNcr

VAnrBJur, (vol. I-II)

JAMESCLAVELL

Tai-Pan

Traducere din limba englezitALFRED NEAGU

w*Bucuregti

2019

Dirh Struaru ie/ pe puntea dunuei nauei amiralYengance si se indreptdcu pEi mari spre pasareld. Naua'de linie cu ;aptezeci / patru de turuuri eraancoratd la jumdtate de mil^d de insula. Era inconjuratd d.e restul nauebr derdzboi aleflotei, dc naueb ce transplrtaserd nupe ale corpului expediyioruar'dt

naue de comery;i dipereh opiului, ale negustoribr carefareau negoy cu China.Era in zori, o zi de marli, celoasd ;i rece, 26 ianuarie I 841 .in urtme ce trauersd pantea principald, Struan aruncd o priaire spre lirm

;i simyi cum il prinde un fel dr emofie. Rdzboiul cu China d.ecursese a;acum Pldnuise el, uictoria se d.esdu,ir;ise a;a cum prezisese. Fructul uictoriei -insula - erd exact ceea ce.jinduise ureme de doudzeci d.e ani. Iar acum setndrEta spre ldrm pentru a participa kformalitayile de luare in stdp,inire,

?entra afi rnartor al actului prin cAre o insuld chinezeascd deuenea ungiuuaier al coroanei Maiestdyii Sale britanice, regina Victoria.

Insuh se numed Hong Kong. Ti'eizeci de mile pdnate de yinut rnurutllnumai piatr,i, tn dreptul gurii nordice a estuarului uriEului fluuiu Pearl,din sudul Chinei. La o mie de yarzi dz continent. Neospitaliera. Nefertlk.Nelocuitd, dacd nu se lua tn seamd o micd ayzare dz pescari pe ydrmul sadic.

Pksatd exact in drurnul monstruoasehr uragane care se ndpusteau tnfecarean din largal Pacifcului. Mnrginh'd la est gi la uest d.e primejdioase bancuride nisip ;i recifuri. Nefolositoare chiar ;i mandarinului - cam se Tzurneaorice reprezentant al tmpdratului Chinei - in prouirucia c,iruia se nimerise.Dar Hong Kongul auea cea mai rnare radd din lume. $i era primul pn allui Struan in China.

-Atenpie! sniga thndrul ofiyer de cart cdtre rnarinarul strkns tntr-o tunicdstacojie. Barca cea mare A domnului Smtan la scara centrali!

L2 Jarnes Clauell

-'Nyeles, sir!Marinarul se aplecd peste cuPastie {i repetd ordinul.

-intr-o secund^d, sir! adnugd oflt*l' incercdnd sd-;i staphneasca teama pecare i-o trezea acest ?riny al negoyului ce deuenise legenda tn mdrile Chinei.

-Nici o grabd, fldcdule.Straan erd un uriE, cufaya bdtuciti de o mie dr furtuni. Redingota

albasnd se Incheia cu nasturi de argint, iar pantahnii albi, bine mulayi, erau

adrdyi neglijent in ni;te cizme marini're;ti'. Era tnarmat cum se obi;nuia: un

cuyit ini-o teacd la spate gi altul la cizma dreaptd. Auea patruzeci 9i trei deani, pdrul ro;cat ti ni{te ochi aerzi ca smaraldul.

-O zi pe cinste, mai adauga el.-Da, sir.Smran cobort pasarela, siri la proua bdrcii sale ;i-i zimbi mai tlnar:ului

sdufrate uineg Robb, ce se atezate la mijlocul ambarcayiei.

-Am cam intirziat, ii spuse Robb foryhnd an zh'mbet.

-Mda, Excelenla Sa ;i amiralul carn aueau chef de uorbd. Struan seaitdfx o clipd spre insula, apoi tificu semn boymanului: Mok! Spre ldrm,domnule Mcl(ay.

-'lbles, sir.

-infine, am rea;it, Tai-Pan? ii spuse Robb.in chinezd Thi-Pan insemna lef suprem. Fiecare companie, sau armatd,

fhti ori yard. are numai un singur astfel de condacdtor cel care dtyine ade-ud.rata putere.

-Mda!ficu Stnran.Era Thi-Pan al Nobilei Case.

CAPITOLUL 1

-Dar-ar fren;ia-n insula asta impugiti! izbucni Brock uitindu-selung dinspre plaji pini sus spre piscurile golage. S-avem toati Chinala picioarele noastre si noi si. ne multumim doa' cu insula asta pustie,numa' stAncS. blestemati.

Stitea in picioare, pe plaja eliberati de reflux, impreuni cu algidoi comerciangi angajagi in negogul cu China. ln jurul lor erau 9i altegrupuri de negutS"tori si ofi,teri din corpul expedigionar. Toti asteptau caofigerul marinei regale si inceapi ceremonialul. Lingi catargul steaguluierau aliniagi pe doui rinduri perfecte douizeci de militari din marini,stacojiul uniformelor aruncind o pati de culoare. LAngi ei, neorinduialamarinarilor care tocmai reusiseri cu greu si infigi catargul steagului inpiatra ti.rmului.

-La opt bitii de clopot era vorba sI ridicim steagul! mirAi Brock,vocea ri.gusiti tridAndu-i nerS.bdarea. De-acu' a gi trecut un ceas. Ce-icuzibava asta, ftr-ar a naibii si fie!

-Margea e picat gifass riu, si blestemi, domnule Brock, replici JeffCooper.

Acesta era un american din Boston, zvelr, cu nasul coroiat, puftind oredingotS" neagri, iar pe cap joben de fetru, agezat sfidltor pe-o sprinceani.

-Foarte riu!Partenerul lui Cooper, VilfTillman, se crispi ugor cind simgi tonul

tiios, al vocii nazale, caracteristici mai tinirului siu tovarS;. Tillman eraun roscovan bine legat, din Alabama.

-Io am si t-o spun p-aia dreapti: rahatul ista de musci afurisit efassriu! replici Brock.

Joss eraun cuvint chinezesc ce insemna si;ansi, gi soarti, gi Dumnezeu,gi diavol, toate la un loc.

-Riu, fir-ar si fie.-Mai bine si. nu fie a.;a, sir! rispunse Tillman. Viitorul negogului cu

China e aici acum, joss bun sauTasr ri.u.Brock il privi de sus.

14 James Ckuell

-Hong Kongul n-are nici un viitor' Porturi deschise spre mare ale

zonei continentale, de alea avem noi nevoie, si doar avem habar de asta,

Doamne Dumnezeule!

-E cel mai bun poft din apele astea, relui Cooper' Loc destul gi pentrucarenaj gi pentru armarea navelor toate. Loc destul si ne ridicim locuinge

si depozite. $i la urma urmelor scipim 9i de amestecul chinezilor'- -O colonie nesmintit si aibi ogoare 9i lirani care si lucreze, dom le

Cooper. Si aduci venituri, sublinie Brock pierzindu-9i ribdarea' Am

bitut toate coclaurile la fel ca dumneata. Aici n-o si creasci niciodati nici

o recolti. Nu-s cAmpuri gi nici rAuri si le ude, nici o pigune' Deci nu o

si vedem noi nici carne, nici barabule. $i toate cele trebuitoare o si fim

nevoigi si le aducem pe mar€. Ia gAndegte-te cAt o si coste. Hmm, plni 9ipescuitul o si fie afurisit de nenorocit. $i cine-o sI pliteasci intreginerea

Hong Kongului, ei? Noi, cu negogul nostru' fir-ar si fie!

-Pii o colonie de asta vrei dumneata, domnule Brock? relui Cooper'Eu socoream ci Imperiul Britanic - gi scuipS dibaci in vant - are destulecolonii de felul ista.

Brock duse mAna spre cugit.

-Scuipi doar ca si-1i curegi gAdejul sau scuipi pe Imperiul Britanic?

Tyler Brock era un birbat de aproape cincizeci de ani, inalt 9i chior,

la Fel dc dur gi rezistent ca gi fierul cu care fusese nevoit si faci n€got pe

vrcmca cAnd umbla ca negustor ambulant la Liverpool, in tinerege, 9i la fel

de puternic gi periculos ca gi navele comerciale inarmate, pe puntea cirora

igi gsise refugiu gi pe care acum ajunsese si le conduci in calitate de 9efal casei Brock gi Fiii. Ve;mintele ii dovedeau bogigia 9i cugitul de la briuera bitut in pietre scumpe. Barba ca si pirul incepuseri si-i incirungeasci.

-Azi e destul de rece, domnule Brock, interveni iute Tillman,stipinindu-;i supirarea provocati de limba ascu$ti a mai tAni"rului siu

Partener.Brock nu era omul pe care siJ provoci, iar ei nu-gi puteau inci permite

si fie in relagii de dugminie pe fagi cu el.

-Vintul ista e cam tlios, aga-i, JeffrCooper didu scurt din cap afirmativ, dar nu-gi lui ochii de la Brock.

El n-avea culit, dar pistra in buzunar un pistol scurt de calibru mare' Era

cam de aceeasi inilgime cu Brock, dar mai zvelt 9i netemltor.

-Domle Cooper, si-gi dau o Povali, relui Brock. CAn pomenegtide Imperiu Britanic, nu mai stuchi atAt de des! S-ar putea si nimeregti

Thi-Pan 15

unu' care n-o si mai stea si cumpineascS. prea mult intrebAndu-se dacite-a ingeles bine sau nu.

-Mulgumesc, domnule Brock, am si gin minre, ii rispunse Coopernetulburat. Dar am si-f dau si eu un sfat: e joss riu si blestemi margea!

Brock i;i stipini mAnia. in cele din urmi avea si-i zdrobeasci peCooper ;i Tillman, ca gi firma lor, cea mai importantS. a unor negustoriamericani. Dar acum avea nevoie de ei ca aliati impotriva lui Dirk giRobb Struan. Brock blestemS. din nou acgl joss care fhcuse din Struangi Compania cea mai mare casi de comerg din Asia gi atAt de bogati qiputernicS. incAt ceilalgi negustori implicati in comergul cu China, imboldigide spaimi gi invidie, o numiseri. Nobila Casi, nobili pentru ci era primaprin bogitiile ei, prima prin mirimea ei, prima prin comergul pe care-lfrcea, prima prin cliperele sale, dar mai ales pentru ci Dirk Struan eraThi-Pan lnaintea tuturor celorlal,ti tai-pani din Asia. $i acela;i7ors il costasepe Brock, cu saptesprezece ani in urmi, un ochi, in anul in care Struanpunea bazele imperiului s5.u.

Nenorocirea se intimplase in largul Insulei Chushan. Chushan eraexact in sudul imensului port al Shanghaiului, Ia gura atotputerniculuifluviu Yang-tse. Brock izbutise cu greu si rizbeasci prin rafalele musonuluicu o incirciturl foarte mare de opiu, Dirk Struan ffind la numai cAtevazile in urma lui transponind tot opiu. Brock ajunsese primul la Chushan,

l^isi vinduse incarcatura si o pornise inapoi, fericit fiindci gtia de-acum ciS,ru"r, trebuia s5. o ia mai spre nord gi si lncerce si-si plaseze marfa pe ocoasti necunoscuti, infruntind riscuri in plus. Brock se gribea spre sud,citre cas5, Macao, cu llzile pline de lingouri, minat din spate de un vAntavan. Cind deodati, din Marea Chinei, s-a ridicat o furtuni pe cinste.Chinezii numesc aceste furtuni tai-fung. VAnturi Supreme. Negugitoriiii spun taifun. Thifunurile sunt spaima lnsisi.

Thifunul li devastase ftri mili nava, iar el fusese prins sub arboradagi catargele ce se pri"bugeau pe punte. Fu biciuit de gfichiul unei fungirupte, ce se zbitea sub furia vXntului, in vreme ce el zilcea neputinciosdedesubt. Oamenii lui au reugit si ajungi pAnI la el tiind funii, pardme,dar nu inainte ca cheia de impreunare rupri de la capitul funiei si-i scoatiochiul stAng. Nava era aplecati primejdios pe-o parte, aga cI, impreunicu ceilalti oameni ai lui, s-au chinuit si taie sarturile si straiurile ce tineaucatargele, arborada, aruncAndu-le peste bord si, printr-o minune, cliperulgi-a revenit pe chili dreapti. Abia atunci s-a lngrijit se toarne niste brandy

r6 James Claaell

in givanul ochiului din care curgea singe. inci gi acum igi amintea dedurerea care l-a fulgerat atunci. Nu uitase cum se tirise pini la urmiintr-un port, cu mult dupi ce fusese socotit pierdut pentru totdeauna,minunatul siu cliper cu trei catarge arltind doar ca o biati coci amirAti,prin incheieturile clreia pitrundea apa, frri nici un catatg' fiLri arboradi,frri un tun. Si, cind Brock izbuti pini la urmi si inlocuiasci arborada,catargele gi tunurile, sI faci rost de alti pulbere, de oameni gi munigie, si

cumpere alti incircituri de opium, tot cigtigul primului voiaj se dusese'Struan nimerise in acelagi taifun cu o mici lorcea - navi cu o coci

construiti dupi modelul chinezesc, dar cu arborada imprumutati de la

coribiile englezegti, folositi pentru contrabandi, de-a lungul coastei, doar

pe vreme frumoasi. Dar Struan iegi cu bine din taifun gi, elegant gi neatins

ca de obicei, il intimpini pe chei pe Brock, cintirindul batjocoritor cuochii sii mari, ciudagi gi verzi.

Dirk gi blestematul lui jos, se gindi Brock. Acelagifars i-a ingiduitlui Dirk si faci din lorcea aceea impugiti o floti intreagi de clipere 9isute de alte lorci, antrepozite gi grimezi de lingouri cite vrei. Si facl din

ea afurisita de Nobili Casi. Tot acelioss a impins firma Brock gi Fiii peblestematul de loc secund. Secund! $i, se gAndi el, tot datoritd' acelui joss

a ajuns Dirk sil aibi, in togi anii igtia, la degetul mic pe afurisitul nostrude plenipotengiar, frri vlagi in el, onorabilul Longstaff, blestemat si fie!

$i acum, mini-n mini, ne-au vAndut cu totul.

-Dar-ar frengia-n Hong Kong, frenlia-n Struan.

-Daci n-ar fi fost planul lui Struan, n-agi fi cXgtigat niciodati a;a deugor rizboiul Ista, replici linigtit Cooper.

Rizboiul izbucnise la Canton, cu doi ani inainte, cAnd impiratulChinei, hotirit si-i ingenuncheze pe europeni, incercase si puni capltcontrabandei cu opiu care forma grosul negogului englezesc. Vceregele

Ling inconjurase zonele rezidengiale striine de la Canton cu trupele sale

gi pretinsese toati marfa, pini la ultima ladi cu opiu existenti in Asia,drept preg de rlscumpirare pentru viaga negugitorilor englezi lipsigi de

apirare. in cele din urmi, au fost predate douizeci de mii de llzi plinecu opiu ce au fost distruse, iar englezilor Ii s-a ingiduit astfel si se retragi

in Macao. Dar englezii n-au putut accepta prea ugor nici acest amestec in

negopl lor, nici amenintarea care a planat asuPra concetigenilor lor. Cu

gase luni in urmi, in Orientul indepirtat sosise o forgi expedigionarS.

Tai-Pan \i

britanici pusi sub jurisdicgia lui Longstaff, cipitan superintendent al

Camerei de Comerg.

Dar Struan concepuse acel inspirat plan prin care a fost ocolitCantonul, unde incepuse conflictul, 9i trimisese forga expedilionari la

nord de Chushan. Struan explicase ci nu era mare lucru ca insula si fieocupati fari nici un fel de pierderi, deoarece chinezii nu erau aProaPedeloc pregitigi gi deci neajutoragi in faga unei armate sau flote europene.

Dupi ce lisari o fo4i neinsemnati de ocupalie la Chushan;i citeva navecare si blocheze gurile fluviului )la,ng-tse, restul forgei expedigionare putu

si se indrepte pe mare mai spre nord, spre gura fluviului Pei Ho, de unde si

ameninge direct Pekinul, capitala Chinei, aflatilanumai o suti de mile in

sudul fluviului. Struan gtia bine ci numai o astfel de ameningare directil-ar fi putut face pe implrat si qeari de indati pace. O idee minunati. $iizbutise in mod strilucit. Forga expedigionari sosise in China in iunie,

anul dinainte. in iulie fusese ocupati insula Chushan. in august flotaancorase la Pei Ho. Dupi doui siptimini, impiratul insircinase un trimisoficial si negocieze pacea, prima dati in istorie cAnd un impirat al Chinei

recunostea oficial o nagiune europeanl. $i rizboiul se incheiase aProape

fard. prea multe pierderi nici de-o parte, nici de cealalti.

-Longstaffa fost destul de ingelept si-i puni in aplicare planul, mai

adaugl Cooper.

-Orice pArlit de negustor care a {bcut negog prin pirgile astea gtiecum si-i puni pe chinezoi cu botu pe labe, replici Brock cu asprime'

igi impinse jobenul gi mai mult pe sPate gi-9i slibi bandajul de la ochi.

-Dd ia zi-mi de ce-a ingiduit Longstaff;i Struan si se tArguie asuprapicii la Canton, ei? Cel din urmi timp gtie ci a se tXrgui pentru unchinez inseamni si cigtige timp. Tlebuia si fi stat lapeni acolo in nord,

la Pei Ho, pini se semna pacea. Dd nu, am venit cu toati flota inapoigi de gase luni de zile bune tot a;teptim gi agteptdm ca sodomigii {tia sipuni pana pe hirtie gi si semneze! scuipi Brock. Prostie' mare prostiede tot. $i si piriduiesti ateta vreme gi atAgia bani pentru impulitura asta de

stAncirie. tebuia si pS.strim insula Chushan. Acum am avea o insuli pecare merita s-o pistrim.

lnsula Chushan avea douS.zeci de mile lungime gi zece ligime, plmAnt

fertil, bogat, un port bun gi un oras mare pe ea, Tinghai'

-Aveai loc un si respiri acolo, cAt i9i trebuie. Ei, 9i de acolo, cu trei sau

patru fregate, puteai bloca Yang-tse-ul cit ai zice pegte. $i cine stipaneqte

Seria de autor

JAMES CLAVELL

SHocun (vol. I-II)

Thr-PeN (vol. I-II)

Ger-Jrw (vol. I-II)

Nosna Cesi, (vol. I-II)

CneNcr

VAnrnyur. (vol. I-II)

JAMESCLAVELL

Tai-Pan{s ts

Traducere din limba englezitALFRED NEAGU

*_*Bucuregti

2019

Cele d.oudfegat€ PotnPeau cu salue dintr-un tnffeg bord primul dinne

forturik din *auersul gofului Bogue, o gituituri dr ureo zece milt ce pi.zea

drumul spre Canton. Goful Bogue era puternic inti.rit cu forturi care

dnminau intrd.rea;i benef.ciau de locuri pericuhs de inguste tn dreptul hriarfegatele pdreau atht de dezauantaiate in acest duel inc,fu pdnunderea lor

acolo serndna nai degrabd cu o misiune de sinucidzre. Local era prea ingust

pentnt rndn€are normale, iar tunurile din forturi le puteau line k resPectprin nagere directd pe clnd nauele ft.ceau uolte tntr-un bord ;i-ru cel^dlah,

chinuinda+e sd urce fluuiul. Dar tunurile eraa prinse f.x Pe postamentele

lor;i na puteau sd-;i urmdreascd. yintele, iar ueacuri tntregi de administra1ie

coruptd Ldsdserd forturile sd. li.ncezeascd.. A;a cd ghiulelele fu auertisment

treceaufird nici o primejdie chnd. tn babordul, cind in tribordulfregatehr.

De pe fregate furd lansate cutere, ;i militarii marini luard cu asabydrmuL Fornrile aufost \cupa.te cu u;urinfd;iftrd nici o pierdere, penffu cd'

apdrdtorii lor ;tiind cd au o situayie disperatd, se retrdseserd cu inyelepciune'

Militarii scoaserd nnarile dinfuncyi.une, bhilndu-le chte un piron in gaura

dr aprindcre, chyiua rdmiseser,i sd ocupe forturile. Ceilalyi se retraserd' din

nna pe naue, fregatele pornird spre nord urcind incd o mild, pntzPind cu

salue celelahe forturi ;i ocupindu'le cu aceea;i qurinyd.

irnpotriaa hr fu ffimisd o Jlotd dt ionci ;i de naue incendiare, dar flota

fu scufundatd. Fregatele puturd sd' drci.meze a;a d.e ulor atAt d'e mube jonci

?entru cd aueau superioritate de foc ;i pennu cd greementul ;i uelatura leingdduiau sd prindd. aiteza tn oricare direcyie a busolei, atunci cind bdtea

uhnnl. loncile nu puteauface uolte cumficea ofegatd.;i nici sd urce pe ul.nt.

8 Jarnes ClauellJoncilefusewrd czncepute pentra apele chinei ;i penmt a,inturile musonice,fregateb pennu chinuitoareb rafab care urku in canalul Mdnecii sau MareaNordului, sau pe Atkntic, unde furtunile eraa cead obi;nuit, iar uraganalun mod de uinya. CAPITOLUL 15

-Ca gi cum ai trage in n\te rage care stau nemigcate pb api, spuseamiralul plin de sili.

-Da, ii replici Struan. Dar ei au pierderi ugoare, iar ale noastre suntcu totul neglijabile.

-O victorie decisivi, asta-i ce conteazi! interveni Longstaff. Asta amdorit gi noi. Horatio, amintegte-mi si-i spun lui fuistotle si consemneze

pe o pAnzi atacul asupra Forturilor Bogue.

-Da, Excelengi.Erau pe duneta navei amird Wngence,la o mili de fregatele care-gi

croiau drum cu focul lor intens. in urmi se afla grosul corpuluiexpedigionar, China Cloud mergea cu cei de la aprovizionare, avind la

bord, nqtiugi de nimeni, pe May-may gi copiii.

-Cam rimAnem in urmi, domnule amiral, interveni Longstaff' Nuputem si ajungem din urmi fregatele, ei?

Amiralul incerci si-gi stipineasci eneryarea, hotirAt si fie politicoscu Longstaff, I se frcuse sili de lunile in care fusese ginut in frAu, luni deordine gi contraordine, obligat si duci un rlzboi umilitor.

-Sir, inaintim destul de bine.

-Nu prea. Tot facem volte inainte gi-napoi. Groaznici pierderede vreme. Trimite un semnal spre Nemesis. Ne poate remorca ln susulfluviului.

*Si remorcheze n v^mea amiral?! mugi amiralul, cu faga gi gitulrogii. Scroafa aia de navi ca un cirnat. Si remorcheza nava asta amiral

cu gaptezeci 9i patru de tunuri? S-o ia la remorci agi zis?

-Da, s-o ia la remorci, dragul meu, continui Longstafi ;i ajungemla Canton mai iute.

-Niciodati, pe Dumnezeul meu!

-Atunci imi trec cartierul meu general la bordul ei! Lasi la api uncuter. E ridicoli toati invidia asta. Nava e navi., indiferent ci-i cu velesau cu aburi, gi avem de cfutigat un rizboi' Pogi veni gi dumneata la bord

cind vrei, Dirk, voi fi fericit dacl mi lnsoEeqti' Haide, Horatio.

10 James Chuell

Longstaffporni cu pas,i mari pe punte, exasperar de amiral gi de ideilelui neghioabe, sternite de rivalitatea dintre marini si armata de uscat:rivalitate privind cine si conducS" in calitate de comandant, al cui sfat emai pretios, cine are primul drept de alegere pentru spagiul de carenarea navelor sau pentru baricile trupei pe tirmul de la Hong Kong, si dacirizboiul 5.sta e un rS.zboi maritim sau unul terestru, gi cine e privilegiatfagi de cine. $i in sufletul lui era inci mAnios ci gmecherul ila mic deCulum il picilise frclndu-l si semneze donarea citre Biserici a gorganuluilui Struan, Thi-Panul, frcinduJ si creadi ciThi-Panul fusese dinainte deacord cu ideea asta, punind la grea lncercare relatiile amicale pe care leintreginuse cu acest primejdios Thi-Pan atAtia ani, flcinduJ si.-i urmezescopurile. Si Longstaffse mai si.turase gi s5. intemeieze o colonie, situl sitot asculte cAnd milogelile, cind izbucnirile de minie ale neguti.torilor,amestecat astfel in confruntarea murdari. dintre ei. Si era furios gi pechinezi pentru indriznealalor de a denunga acel minunat ffatat pe careel, numai el, li-l impusese cu arara generozitate. Fir-ar si fte, se gindi el,uite unde am ajuns, s5" port pe umeri greutarea intregii Asii, si iau eu ginumai eu toate hotirArile, si.-i opresc si-gi taie beregata unul altuia, obligatsi port un rizboi spre gloria Angliei, salvindu-i comerEul, pe Dumnezeulmeu, si cu ce multumire mi aleg eu din toate astea? As ff meritat si ftuftcut lord cu multi ani inainte.

Apoi minia lui se mai potoli, penrru ci stia ci in curAnd situatiadin Asia se va stabiliza, iar din adlpostul sigur al coloniei Hong Kongse vor putea toarce itele puterii Imperiului Britanic. Dup5. cum va fiplacul guvernatorului coloniei. Guvernatorii sunt ftcugi cavaleri. Sir\Tilliam Longstaff- ei, iuni frumos! $i cum guvernatorii de colonii eraugi comandanti gefi ai rururor forgelor coloniale, oficial gi legal frcitori ailegilor coloniei, reprezentanti directi ai reginei, ei, atunci o si se poatijuca cu amiralii istia tl.fnosi, cu generalii plini de ifose, dupi cum ii vafi voia. Frengia in togi! se gindi el gi se simti mai bine.

Si Longstafftrecu la bordul navei NemesitStruan il insoti. Vapor sau nevapor, va fi cel dintAi in Canton.Dupi cinci zile, flotastitea la ancori.la \7hampoa, tot fluviul cAt ll

urcaserS. fiind supus si zoni. siguri. De indatS. se prezenri penrru negocierio delegatie a Co-hong-ului, din partea noului vicerege Ching-so. Dar lasugestia lui Struan, delegagia fu trimisi la plimbare ftri si fie primita, sia doua zi colonia fu reocupati.

Tai-Pan 11

Cind negustorii coboriri in dreptul coloniei, toEi vechii lor servitoriii agteptau dinaintea porgii factoriilor' $i totul era ca 9i cum colonia nu

ar fi fost pirisiti niciodati. in absenga stipinilor nimic nu fusese clintitde la locul lui. Nu lipsea nimic.

Piata fu desemnati pentru ridicarea corturilor unui detagament de

militari, iar Longstaffigi stabili cartierul general in factoria Nobilei Case.

Se prezenti o alti delegagie a Co-hong-ului care fu trimisi la plimbareca. si cea de dinainte, gi incepuri in mod deschis pregitiri amlnungite 9iample pentru asedierea Cantonului.

Zi gi noapte strada Hog;i Strada CelorTieisprezece Factorii erau pline

de animagie, clocoteau de mulgimea care cump[ra 9i vindea, se lua la ha4i

sau fura. Bordelurile gi bombele unde se vindeau biuturi prosperau' Mulgi

au dat ortul popii de atita biuturi, algii se aleseri cu beregata tiiati', iarallii pur;i simplu dispiruri- Patronii localurilor se luptau intre ei penffua dobAndi mai mult spagiu, pregurile urcau sau coborau, dar intotdeauna

giseai destule localuri, atetea cate suPorta piaga de desfacere.

O delega;ie chinezi incerci din nou si dobAndeasci o audiengi la

Longstaff, dar Struan reugi si-l convingi, iar aceasta fu respinsi. Navele

de linie igi stabiliri pozigiile in traversul fluviului Pearl, iar Nernesis pau'tla

'calml in sus gi-n jos, seminXnd numai groaz| in urma ei. Dar joncile

gi sampanele i9i vedeau nesdngherite de treburile lor in susul gi-n josul

fluviului. Ceaiul gi mitisurile de sezon soseau din interiorul girii ;iinundaseri depozitele Co-hong-ului care se ingiruiau pe malurile fluviului.

intt-o no"pt. apiru 9i Jin-qua, in taini'

-Hola, Tai-Pan! saluti el intrind in sufrageria particulari a lui Struan,

sprijinindu-se de bralele slujitorilor lui personali. Bine vede la mine. Tir

de ce nu venit vede la mine, hrya?Slujitorii il ajutari si se a;eze, se inclinari 9i apoi dispiruri. Bitrinul

pirea mai bitrAn ca niciodati, cu pielea gi mai zblrciti. Dar ochii luceau

tinereste, plini de istegime. Purta o robi lungl de mitase, de un albastru

gters, si pantaloni de mitase albagtri, nigte papucei moi in picioarelemicuge. O jacheti tot de mitase, verde gi ugoari, ciptuqiti cu puf depasire, il apira de umezeala gi ricoarea nopgii de primivari. Iar pe cappurta o tichie cu mai multe culori.

- Hola, Jin-qua, il intimpini Struan. Mandarin Longstaff tare taresupi.rat la el. Nu ingiduit la istaThin-Pan vede prieteni la el, aii iaaa! Ceai?

12 James Clauell

Struan intr-adins il primise imbricat numai in cimasi, pentru ci voiaca Jin-qua si stie de la inceput ci era foarte mAniat pentru jumitatea demonedi. datS.lui \7u Fang Choi. Se turn5, ceaiul 9i apoi apiruri servitoriiaducind delicatesuri comandate special de Struan. Struan ii oferi luiJin-qua si se servi si el cu nigte plicintele dim sum.

-Halel mult bun, spuse Jin-qua, stAnd foarte geapin pe scaun.

-Halel tare ri.u, spuse scuzindu-se Struan, stiind bine ci mAncareaoferiti de el era cea mai de soi din tot Cantonul.

Intri. un servitor care aduse jilratic, il agezi pe vatri. gi puse deasupracAteva begisoare de lemn parfumat. Mireasrna lemnului umplu indatlinci.perea destul de mici. Jin-qua gusti strimbAnd din nas inci vreo cd.tevadim surn gi sorbi din vArfirl buzelor putin vin chinezesc,incllzit,ata cum seservesc toate vinurile chinezegti, exact la temperatura cuveniti. BitrAnulse simgi incilzit de vin, dar mai ales de faptul ci protejatul siu Struan secomporta ca o gazdi. perfectS., asa cum trebuie s5" se poarte un subtiladversar chinez. Servindul cu dim sumla o masi de seari, cd.nd intreagatradigie dicta ca acestea si fie servite numai la inceputul dupi-amiezii,Struan nu numai ci ii indica inci o dati supararea sa, dar il 9i punea laincercare si afle cit de multe stia bitrinul de intilnirea lui Struan cu'WuKwok. Si cu toate ci Jin-qua era incintat ci invigiturile lui - sau maibine zis ale nepoatei sale T'chung May-may - diduseri roade atAt dedelicate, era asaltat de vagi nelinigti. igi asumi mari riscuri, isi spuse el,atunci cd.nd educi un barbar invigAnduJ regulile lumii civilizate. Elevuls-ar putea s5. invete chiar prea bine gi, ftri si prinzi de veste, elevul si-giintreaci profesorul. Fii cu bigare de seami.

Aga ciJin-qua nu ftcu ceea ce avusese de gAnd si faci, adici si ia ceamai micugi din plicingelele umplute cu crevere gi si i-o ofere pe deasupramesei, repetind gestul flcut de Struan pe nava lui Vu I(rvok, ceea ce ar fiari.tat cu toati subtilitatea orientali. ci el gtia rot ce se p€trecuse in cabinapiratului. Din contri, lui o plicinti foarte prijiti;i o puse pe propriafarfurie, ca apoi si o minAnce indiferent. Stia ci deocamdatS. era multmai intelept si nu dea in vileag ceea ce aflase. Mai tirziu, dacidorea, ilputea ajuta pe Thi-Pan si evite pericolul ln care se afla 9i si-i arate curnputea si se salveze de la dezastru.

$i in vreme ce morfolea o dim sum, se g5ndea la prostia cumpliti amandarinilor gi a celor din casta Manchu. Nigte nebuni! Mincitori de

Tai-Pan

rahat demni de dispreg, nigte nebuni frri mami, fafi'taril! Si ajungi si lise usuce midularul birbigiei gi si Ii se umple pintecele cu viermi!

$i pusese la cale gi inflptuise totul cu atA.ta istegime, se gAndi el' iiimpinsese pe barbari si intre in rizboi, la timpul gi in locul ales de noi,ceea ce le-a rezolvat lor problemele economice, daq degi am pierdut,n-am cedat nimic de prea mare importangi. Negogul a continuat ca si

inainte, numai prin Canton, gi astfel Imperiul de Mijloc este mai departeapirat de invadatorii europeni barbari. $i nu le-am cedat decit o insulSimpugiti cAt un cicat de musci si pe care pe deasupra am gi inceput s-oluim inapoi cu primul culi care a pus piciorul pe girmul ei.

$i Jin-qua incepu si cintireasci perfecgiunea planului car.e se folosise

de licomia impiratului gi de teama lui ci Ti-sen constituia o ameninfarela adresa ronului gi il frcuse c[iar pe impirat siJ distrugi pe cel de-unsinge cu el. Divini ispravi! Ti-sen fusese atit de frumos bigat in capcanigi ales cu atita ingelepciune pentru acest rol cu atata timp inainte. Instru-

mentul ideal pentru a salva gi obrazul implratului 9i pe cel al Chinei. Dar

dupi ani si ani de zile de urzeli, ribdare 9i dupi o totali victorie asuPraadversarilor Imperiului de Mijloc, impiratul ista ros de licomie, biatijavri obignuiti si adulmece sosuri de tArfe, a ftcut prostia de necrezut,neinchipuiti, de a denunEa acel perfect tratat'

Si acum barbarii {tia britanici sunt supiragi, 9i pe buni dreptate.$i-au pierdut cinstea obrazului dinaintea diavolului acela de regini a

lor gi a tAmpiEilor ei de curteni. Tirebuie si luim iar totul de la capit, gistrivechiul gel al Imperiului de Mijloc - acela de a civiliza 9i pimAnturilebarbare, de a le scoate din intuneric gi a le aduce la lumin5", ca si formeze

o singuri lume sub obliduirea unui singur impirat - trebuie si sufereamAnare. Pe Jin-qua nuJ supira si reia totul de la capit, lntrucAt pentruel timpul se misura inf veacuri. Era oarecum sAcdit doar de faptul ci. totul

fusese amAnat ftri nici un rost;i se pierduse o minunati ocazie. Mai intAiCantonul! Mai intii mult iubitul nosru Canton trebuie riscumpirat. $icam cit de pugin va trebui pentru arezolvasi asta? Cam cit de pugin...?

Struan fierbea. Se agteptase ca Jin-qua si ia una dintre plicingeleleumplute cu crevete gi si fl-o ofere pe deasupra mesei. Si insemne astaoare ci nu $tia ci \flu Kwok ii diduse prima jumitate de monedi? Cusigurangi c5. pricepuse semnificalia ritualului cu dim surn, nu? Fliciule,ai gr1j5. cum pfuegti mai departe.

-Mult bum-bum de la navele, heya? Hcu in cele din urmiJin-qua.

r3