Upload
andreimotora
View
229
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
7/26/2019 Serie de Învăţături Morale
http://slidepdf.com/reader/full/serie-de-invataturi-morale 1/28
serie de învăţături morale. “Testamentele celor doisprezece
patriarhF este cea mai importantă dintre ele.
10
J
2. Cuprinsul cărţii
il‘Testamentele celor doisprezece patriarhF pretind a
ne oferi ultimele cuvinte pe care fiii lui Iacov le adresează
copiilor lor. înainte de a muri, ei au cerut să fie consemnată,
în scris, povestea vieţii lor, cu viciile şi
virtuţile pe care le-au avut fiecare, brodate pe aluziile,• • • 12 m făcute despre ei, în cartea Facerii !. "in aceste
e#emple - ce nu sunt totdeauna demne de urmat -
patriar$ii scot lecţii, la care urmaşii lor trebuie să ia
aminte. %i trebuie să evite faptele rele, săv&rşite de
părinţii lor, şi să urmeze virtuţile prin care aceştia s-au
evidentiat.11
I
In final - poate şi pentru a se conforma temei
profetice, din binecuv&ntarea lui Iacov, din Facere ! '
patriar$ii prezic viitorul fiecărei seminţii.(
Fiecare )Testament * are un prolo+ stereotip.
formulă introductivă arată cititorului că are în faţa oc$ilor o
)copie* a testamentului patriar$ului respectiv, aici fiind
consemnate ultimele sale dorinţe.1 % amintită v&rsta
patriar$ului şi circumstanţele care au dus la reunirea fiilor în urul său. /estamentul se înc$eie printr-un epilo+, care şi el
10 M. de Jonge, /$e /estaments of t$e /elve atriarc$s. 2 3tud4 of t$eir
/e#t. 5omposition and ri+in, Assen, !"# $reedit. %eiden, !&'(.
11nt(.J. 6a+ran+e, %e )udaisme ..., aris, 1!71, p. 17.
1 *ro+lems and ssential -iepoints, în )2ufstie+ und 8ieder+an+ der
romisc$en 9elt, II, 0,1, :eriin-8e-;or<, 1!=>, p. 7?! u.
7/26/2019 Serie de Învăţături Morale
http://slidepdf.com/reader/full/serie-de-invataturi-morale 2/28
are un caracter stereotip.17 rolo+ul şi epilo+ul încadrează
un discurs de rămas bun, av&nd o structură comple#ă.5adrul format de prolo+ şi epilo+ este, fără îndoială, opera
unui redactor. %l a dat cărţiiI
unitate şi un stil testamentar propriu, uneori )funebru*. @2cest +en literar nu este însă fară precedent în
1
literatura intertestamentară. 2stfel 5artea Jubileelor - în
cuv&ntarea de rămas bun a Aebecăi Bcap. CD1 , sau a lui-v0 E E E E 1
Isaac Bcap. 7?D - are aceleaşi caracteristici.
"ar dacă aceste personae dau, înainte de a muri, o
ultimă învăţătură, aceasta o fac pe cale orală, în afara
oricărei forme uridice, şi fară ca să fie pronunţat cuv&ntul
)testament*. (ai mult, aceste discursuri - din
5artea Jubileelor - sunt inserate într-o povestire, care nu
• • 22 se prezintă nicidecum ca un
)testament*.2
Intr-adevăr, autorul “Testamentelor celor doisprezece
patriarhi* îşi creează un cadru testamentar, inspirat din două
surse distincte. % vorba, mai înt&i, de cuv&ntarea de rămas
bun a lui Iacov din Fac. !,!-7, şi apoi de binecuv&ntările
lui (oise din "euteronom 77,1 u.1 2ceastă a doua filiaţie
este ilustrată prin folosirea termenului )copie* şi prin
17/. Artur 0eiser, 1ntroduction to the ld Testament, %ondon, !3, p.442. /. A. Ca5uot 6i M. *hilonen7o, 1ntroduction generale.
*seudepigraphesr
del8Ancien Testament, în )6a :ible. %crits intertestamentaires . . p .
6GII.
1 M. de Jonge, 9tudies on the Testaments o: the Tel/e *atriarchs,
%eiden, !&", p. & u.
7/26/2019 Serie de Învăţături Morale
http://slidepdf.com/reader/full/serie-de-invataturi-morale 3/28
insistenţa cu care se subliniază faptul că patriar$ul era încă
)sănătos*, înainte de a muri Bcf. /est. lui 6evi 1,H /est. lui2şer 1,D.
/V
In acelaşi timp observăm că, )în testamentul său*,
patriar$ul nu se referă la bunuri materiale pentru urmaşii
săi. "ispoziţiile pe care le dă sunt de ordin moral.1C
“Testamentele celor doisprezece patriarhi; au o formă
fictivă, cu un conţinut didactic şi moral-spiritual, şi
nicidecum o semnificaţie uridică reală. "in acest punct de
vedere )Testamentele* constituie un +en literar nou.1? Fără
îndoială, s-a crezut că, pe patul lor de moarte, patriar$ii au
întrevăzut realităţile lumii ce va veni. /ar+umul lui pseudo-
Ionatan, asupra Facerii !,1, ne spune că ultimele cuvinte
ale lui Iacov, înainte de a muri, au fost “Feriţi</ă de orice
necurăţie 6i eu /ă /oi arăta toate tainele cele ascunse, datele cele
secrete, răsplata pentru cei drepţi, pedepsele păcăto6ilor 6i cum /a :i
:ericirea din den*.
1>
"iscursul de rămas bun este şi )povestire* şi
)încuraare*. unctul de plecare al cuv&ntării constă într- un
rezumat al vieţii le+endare a patriar$ului, dintre care unele
episoade sunt scoase în relief, spre finalul relatării. 2stfel,
cea mai mare parte a /estamentelor sunt
1C/. =.>. 9lingerland, /$e /estaments of t$e /elve atriarc$s 2 5riticai
istor4 of Aesearc$, Missoula, !&&, p. u.1?E E K2. 5aLuot şi (. $ilonen<o, 1ntroduction generale ..., p.
6GIII.
1>Ibidem.
7/26/2019 Serie de Învăţături Morale
http://slidepdf.com/reader/full/serie-de-invataturi-morale 4/28
consacrate glorificării unei virtuţi, sau stigmatizării unui27 • • • • i
viciu. Testamentul lui Simeon condamnă invidia, cel al lui
Dan mânia şi minciuna, cel al lui Gad ura. Testamentul
lui a!ulon laudă evlavia, cel al lui "eftali !unătatea, iar
cel al lui #osif ne$ri%ănirea.&' (
)ăcatul cel mai mare este desfrânarea. )rima dintre
virtuţi este *sim$litatea+. a este, -n *Testamente+, $usă
-n legătură cu -m$linirea egii Domnului/ * Ascultaţi din
toată inima voastră pe Domnul Dumnezeul vostru şi umblaţi
întru “nevinovăţie”, după toată Legea Sa+ 0Test. lui evi&1,& cf. Test. lui 3u!en 4,& Test. lui Simeon 4,56. cesta
este, dealtfel, sensul cuvântului, -n cele mai multe scrieri
greceşti ale iudaismului târziu.&8 9ra$ant, -n
“Testamente+, este $unctul $olemic faţă de care este
lăudată *nevinovăţia+/ * Să ştiţi copiii mei că în vremurile
de apoi iii voştri vor lăsa la o parte “nevinovăţia + ... vor
părăsi poruncile Domnului şi se vor alipi de !eliar + 0Test. lui
#sa%ar :,& cf. 7,76. ;r omul ne$ri%ănit este cel
1=Ibidem.
1!M E E EEE EE N2In mod special acesta este stri+ătul
credincioşilor 6e+ii, retraşi în pustie, în vremea lui 2ntio$ IG %pifanes B1>C-
1?7 a..D şi care atacaţi în ziua de sabat au refuzat să se apere “9ă murim toţi
?ntru ne/ino/ăţia noastră 6i /or mărturisi pentru noi cerul 6i păm@ntul că
:ără de )udecată ne ucideţr B1 (acabei ,7>H cf. 1 (ac. ,?0D.
7/26/2019 Serie de Învăţături Morale
http://slidepdf.com/reader/full/serie-de-invataturi-morale 5/28
5
care are sufletul curat, a cărui inimă este bună şi al cărui cu+et nu
este viclean 0, iar faptele lui nu sunt )cu două fete* “rice
lucrare a lui -eliar are două :eţe 6i nu este• •• '3')
în ea nevinovăţie” 0%a$lotes6 0Test. lui <eniamin :,76.* fi cu două feţe+ -nseamnă, de e=em$lu, să>l furi $e
a$roa$ele, dar să dai milostenie celor săraci 0Test. lui şer
2,5>76, să faci răul -n tim$ ce $osteşti 0Test. lui şer
2,'6 , să fii $e $lacul lui <eliar şi oamenilor lui şi să nu
fii dre$t -naintea lui Dumnezeu 0Test. lui şer 1,2>4,&6.
;mul care are *o singură faţă+, dim$otrivă, $ăzeşte
egea Domnului el nu se ali$eşte de cel rău, ca să>i fie!ine, ci face -ntotdeauna ceea ce e $lăcut -n oc%ii
Domnului 0Test. lui şer :,l>16.2&
Toată această $areneză n>ar avea nici un sens dacă n>
ar viza nişte oameni concreţi şi un $ericol real, cel al unui
mediu unde -nde$linirea a$arentă a egii se acomoda,
transgresând $rece$tele -n du%ul lor. ceste re$roşuri sunt
a$lica!ile -n multe situaţii şi -n multe locuri, dar -n cazulnostru ele sunt greu de e=$licat, fară un conte=t istoric
$recis. le amintesc, -n c%i$ s$ontan, de acuzaţiile similare
din vang%elia Sf. ?atei -m$otriva
)făţarnicilor* , pe care tradiţia i-a identificat cu Fariseii. 3-ar
putea ca )m&ini iudeo-creştine să fi forţat caracterul anti- fariseic a
0 )5ăutaţi pe "omnul cu inimă smerită cu+etele viclene depărtează de
"umnezeu înţelepciunea nu pătrunde în sufletul viclean ... "u$ul cel 3f&nt,
povăţuitorul oamenilor, fu+e de duplicitate $dolos( $?nţelep. lui 9olomon ,<"(B
c:. Annie Jau+ert, 6a notion dOalliance dans le Judaisme au# abords de lPere
c$retiene, *aris, !3#, p. 2&".
12m putea aminti aici şi alte te#te B/est. lui 2şer ,7H ,7DH /est. lui Geniamin
?,C-? îi înfierează pe cei cu două limbi, care sunt duplicitari în priviri, fapte şi
cuvinte Bcf. /est. lui Isa$ar ,?D.
2cuzaţiile +rave de fraudă şi adulter B/est. lui 2şer ,C-=D sunt su+erate în (t.7,7,C,>H pentru acuzaţii asemănătoare v. (t. ?,1-H cf. Iacov 1,=H ,=
)bărbatul îndoielnic*H v. Ioan 1,> “1ată cu ade/ărat, israelit ?n care nu este
/icle6ug *.
7/26/2019 Serie de Învăţături Morale
http://slidepdf.com/reader/full/serie-de-invataturi-morale 6/28
acestor pasae, dar fondul acestor e#$ortaţii să fie, în mod si+ur,
unul iudaic, inserat, în +eneral, într-un conte#t dualist, foarte
caracteristic scrierilor cu afinitate• 15 • • • @
Lumraniană. Qăsim o filieră de acuzaţii, foarte asemănătoare cu
cele e#primate aici, în înălţarea lui (oise.7
2r fi însă nedrept să-i în+lobăm pe toţi Fariseii în aceste
reproşuriH aici pare mai probabil că sunt vizate )tendinţe* fariseice,
sau cazuistica fariseică. Rnii critici biblici sunt de părere că
această critică, a “Testamentelor *, este îndreptată împotriva
mediilor oficiale de cărturari şi cazuişti, care însă sunt str&ns le+ate
de partidul fariseilor.7
Sutem concluziona că, la ori+ine, /estamentele sunt
cate+orice împotriva preoţiei la putere, şi că în redactarea lor
iudaică tendinţa levitică este evidentă, ea opun&ndu-se scribilor,
fariseilor şi iudaismului oficial.T
Aevenind la cuprinsul )Testamentelor * subliniem că în
fiecare din ele patriar$ul se adresează copiilor săi,dar în realitate discursul este destinat cititorilor /estamentului.
oate ar trebui să recunoaştem în aceste presante e#ortaţii o
influenţă a omiliei sina+o+ale. =
"iverse preziceri sunt inserate în cuprinsulA
discursului de rămas bun. In mod obişnuit patriar$ul denunţă
păcatele urmaşilor săi, prevăz&nd sancţionarea lor prin e#ilH
anunţă reîntoarcerea, prin care "umnezeu le va acorda iertarea.
2ceastă tematică “*ăcat - il < De?ntoarcere* este
prezentă în toate /estamentele, e#cepţie făc&nd doar /estamentul
lui Auben. 2ceste pericope sunt foarte polemice. 5ondamnarea
unei preoţii rătăcite, a sacrificiilor impure, a morţii celui ce a
reînnoit 6e+ea,/V
7G. 5onn4 %dlund, >as Ange der in:alt, Rpsala, 1!C, p. ?>H A.. 5$arles,
The Testaments o: the Tel/e *atriarchs, 6ondon, 1!0=, p. 107 Bcartea a fost
reeditată în 1!?0D.
7/26/2019 Serie de Învăţături Morale
http://slidepdf.com/reader/full/serie-de-invataturi-morale 7/28
7
prin puterea 5elui rea înalt, toate acestea amintesc, în mod
frapant, de 5omentariile Lumranite şi de salmii lui 3olomon.
Foarte multe pasae prezintă, în c$ip laudativ, tribul lui
6evi şi Iuda - de unde va veni m&ntuirea B/est. lui 3imeon >,1H/est. lui 8eftali =,H /est. lui Qad =,1H /est. lui Iosif 1!,11D. %ste
afirmată înt&ietatea lui 6evi faţă de Iuda. "acă aceste pericope
ridică dificile probleme literare şi doctrinare, nu acelaşi lucru se
înt&mplă în ceea ce priveşte aspectele mesianice luate în discuţie.
Qăsim astfel în Ae+ulat ̂ ••4j ••• • • •
Aomunităţii un anunţ al venirii a doi ?esia, un ?esia >
)reot şi un ?esia B laic 03egula Aomunităţii 8,&&6 25 cest
!i>mesianism -şi găseşte cea mai !ună ilustrare -n imnul
)reotului nou 0Test. lui evi &'6 şi -n #mnul Stelei din #acov
0Test. lui #uda 246, care omagiază, unul, $e ?esia>)reot,
iar celălalt $e ?esia>3ege.2: ?ai târziu, aşa cum reiese din
“Scrierea din Damasc+ 0&2,21>&1,&6 27 , cei doi ?esia vor fi
/. A. >upont<9ommer, 6e /estament de 6evi BGII-GIIID et la secteuive de
lP2lliance, ?n 9emitica 1-, !"2, pp. ##<"#.
CU.Q.Uu$n, The To Messiahs o: Aaron and 1srael, în )8e /estament
3tudies*, t. I, 1!CT1!CC, pp. 1?=-1=0 Bart. este reprodus în U.3tenda$l, The9crolls and the Ee Testament, 8e ;or<, 1!C>, pp. CC-?DH
.6.3ilbermann, The To Messiahs o: the Manual o: >iscipline, în
Getus /estamentum, t. C, 1!CC, pp. >>-=.
?2. "upont-3ommer, %e Testament de %e/i $-11<-111( ..., p. 77 u.H 2.3.
van der 9oude, %e Ma?tre de Justice et 1es deu Messies de lacommuanaute de Gumran, în )6a secte de Vumran et Ies ori+ines
c$retiennes*, )Aec$erc$es :ibliLues*, IG, 6ouvain 1!C!, pp. 11-17H Q.A.
:easle4-(urra4, The To Messiahs ..., pp. 1-1.
>Rna din scrierile sectare cele mai importante, descoperită printremanuscrisele unei +$eniza dintr-o sina+o+ă c&r&ită din 5airo, în1=!?- 1=!>, ne este prezentată de 2. "upont-3ommer, %a Hi+le. crits intertestamentaires ..., pp. 17C-1=7. B"e fapt prezentarea şi
traducerea de aici o reproduce pe cea publicată de acelaşi autor în)6es %crits esseniens decouverts pres de la mer (orte* Baris Ire ed.1!C!, e ed.1!=0D, pp. 17?-1>=D.
7/26/2019 Serie de Învăţături Morale
http://slidepdf.com/reader/full/serie-de-invataturi-morale 8/28
conto$iţi -ntr>unul, ce va fi *Cnsul lui aron şi #srael+.2'
ceastă evoluţie doctrinară a antrenat remanieri ale
te=telor des$re evi şi #uda,
=/. M.A. Che/alier, 6 %sprit et le (essie dans le :as Judaisme etle Eou/eau Testament, aris, 1!C=, pp. 111-1.
7/26/2019 Serie de Învăţături Morale
http://slidepdf.com/reader/full/serie-de-invataturi-morale 9/28
8
/estamentul lui 3imeon B>,D fiind un e#emplu tipic în
acest sens.M2utorii )Testamentelor celor doisprezece patriarhi;
acordă, în e#ortaţiilM lor, un loc foarte importantînvăţăturilor morale. (orala )Testamentelor ; estemarcată de un dualism contrastant. ).... Al /ostru este a
alege lumina sau ?ntunericul, %egea >omnului sau lucrările lui
-eliar f - zice 6evi copiilor săi B/est. lui 6evi 1!,1D. "ouă"u$uri se ocupă de om, cel al adevărului şi cel al
rătăcirii, ne învaţă /est. lui Iuda B0,1D, relu&nd aicitema centrală a )?n/ăţăturii despre cele două >uhuri*. înacest sens, )Testamentul lui A6er * dezvoltă o cazuisticăfoarte fină, av&nd un caracter sectar bine relevat.
(iso+inismul )Testamentelor ;I răspundedualismului lucrării şi reia idei şi ima+ini, care au +ăsitîn unele apocrife o e#presie clasică.!
Iubirea faţă de aproapele este menţionată de
nenumărate ori în /estamente B/est. lui Isa$ar C,H >,?H/est. lui "an C,7H /est. lui Qad ,H ?,1H /est. luiGeniamin 77,D. 5&mpul etic pare, uneori, a se restr&n+edoar la membrii sectei, atunci c&nd patriar$ul cerefiecăruia să-şi iubească fratele B/est. lui Auben ?,!H /est.lui 3imeon ,>H /est. lui Qad ?,1D.
)/estamentul lui Wabulon* iese din cadrul
tradiţional, recomand&nd să se aibă milă, nu numai faţă
de oameni, ci şi faţă de animalele lipsite de raţiune B/est.
lui Wabulon C,1D.
9undamentată $e <ec%iul Testament morala$atriar%ilor este solidă şi -naltă nimic nu indică,totuşi, un $as decisiv -n iu!irea a$roa$elui. Aeledouă $orunci de a> iu!i $e Dumnezeu şi $e
! 1+idem, p. 1 u.
7/26/2019 Serie de Învăţături Morale
http://slidepdf.com/reader/full/serie-de-invataturi-morale 10/28
a$roa$ele e=istă -n ege, dar se$arat 0Deut. :,5
evi &8,&'6. ?ântuitorul #isus ristos a revelatlegătura care le uneşte.4 Sunt unii !i!licişti caresusţin ideea că #isus ristos a cunoscut aceastăa$ocrifa şi s>a ins$irat din ea.1E
#. 1nterpolări cre6tine
*Testamentele+ sunt, incontesta!il, $resărate
de inter$olări creştine, -ntr>o măsură destul de
mare.1& S>a admis, -n general, că aceste inter$olări
s>au făcut de>a lungul vremii, adăugându>se $e
fondul $rimar al lucrării.12
Se $une, firesc, -ntre!area dacă $utem vor!i
des$re această lucrare ca fiind de origine $ur
iudaicăF Cnii cercetători au mers aşa de de$arte
-ncât au considerat *Testamentele+ ca fiind de
origine creştină. lţii, -nsă,vorbesc doar de caracterul creştin al acestor interpolări.77
8u trebuie mers însă p&nă acolo înc&t să considerăm
$ristolo+ia 8oului /estament şi a ărinţilor 2postolici ca
70 1+idem, nota , p. 1.
71 1+idem, p. 1.
7J.:. Fre4, art.cit., în ".:.3., col. 7=0.
77c:. M. *hilonen7o, 6es interpolations c$retiennes des /estaments
de II atriarc$s et les manuscrits de Vumran, *aris, !3. l a
preluat ?n mare parte 6i părerea lui A.>upont<9ommer, 2per+us
preliminaires sur les manuscrits de la (er (orteO, *aris, !", p. 3
6i 1dem, 8ouveau# aper+us sur les manuscrits de la mer (orte, *aris,
!"#, p. 3# u.
7/26/2019 Serie de Învăţături Morale
http://slidepdf.com/reader/full/serie-de-invataturi-morale 11/28
&&
fiind în recul în raport cu cea a /estamentelor, ce sunt
anterioare erei creştine. 2stfel e#presia “>umnezeu 6iom* B/est. lui 3imeon >,D ce apare în maoritatea
manuscriselor, e aplicată lui (esia din 6evi şi din Iuda.
%#presia este placată, artificial, pe un conte#t care
vorbeşte despre un mesia-preot şi un mesia-re+eH ea nu
mai este atestată nicăieri în altă parte în literatura iudaică
şi nu o re+ăsim nici în 8oul /estament şi nici la ărinţii
2postolici.
7
/otuşi s-a admis că, de-a lun+ul vremii, s-au făcut
unele interpolări creştine, ori s-au adău+at pe fondul
primar al cărţii. Rn iudeu n-ar fi putut scrie te#te în care
se pune, în mod desc$is, problema întrupării lui
"umnezeu B/est. lui 3imeon ?,C,>H /est. lui 6evi ,1H
/est. lui Isa$ar >,>H /est. lui Wabulon !,=H /est. lui "an
C,17H /est. lui 8eftali =,7H /est. lui 2şer >,7H /est. lui
Geniamin 10,>-!D.
Iată cum A.. 5$arles rezuma, în 1!07C,
)$ristolo+ia /estamentelor* )(ielul lui "umnezeu
BGeniamin 7,=D, 5el fară de perec$e BRniculD BGeniamin
!,D născut dintr-o fecioară din Iuda BIosif 1!,=D un om
drept B8eftali ,CD, din seminţia lui Iuda BIuda ,1D,
7cf. 2. Jaubert, %a notion d8alliance ..., p. ?=.
7Cv. J.:. Fre4, aricit, în ".:.3., col. 7=0-7=1.
7/26/2019 Serie de Învăţături Morale
http://slidepdf.com/reader/full/serie-de-invataturi-morale 12/28
"umnezeu şi om, în acelaşi timp B3imeon >,D.
"umnezeu va lua trup omenesc B3imeon ?,>D şi se vaarăta ca "umnezeu întrupat BGeniamin 10,=D şi va locui
cu oamenii pe păm&nt B8eftaliD. %l va fi fară de păcatBIuda ,1H Geniamin 7,=D, 6umină a lumii, care valumina pe tot omul B6evi 1,D, drasla 5elui reaînaltşi Izvorul vieţii tuturor BIuda ,D. %l va fi (are reot
BAuben ?,=D, (&ntuitorul lui Israel B8eftali =,D,(&ntuitorul 8eamurilor B"an ?,!D, (&ntuitorul lumii
B6evi ,H 1>,H Geniamin 7,=DH el va m&ntui pe Israel şitoate 8eamurile B2şer >,7H cf. Geniamin 7,=D, mai mult
c$iar, între+ neamul omenesc B6evi ,11H cf. 3imeon?,>D. e păm&nt el va fi botezat B6evi 1=,>D şi
recunoscut, din înălţimea cerului, de +lasul /atălui B6evi1=,? u.D, după care va fi prins de mari preoţi B6evi 1,D, i+nit, dispreţuit, ridicat pe un lemn BGeniamin !,7D,crucificat B6evi ,D şi va muri pentru cei necredincioşi
BGeniamin7.=D . erdeaua /emplului se va rupe BGeniamin
!,D, Iadul va fi +olit de suferinţe B6evi ,1DH el îiva izbăvi pe fiii săi căzuţi sub puterea lui Geliar
BWabulon !,=D, va slobozi pe cei ţinuţi încaptivitate de Geliar, c$iar sufletele sfinţilor
B"an C,11D, va ieşi din Iad BGeniamin !,CD, va
învia B6evi 1?,CH 1>,D şi va urca la cer B6evi1=, Bunele manuscriseD, Geniamin !,CD.7?
7? A.. 5$arles, art. Testaments o: the Tel/e *atriarchs, în Jams
astin+s Bedit.D, >ictionarK o: the Hi+le, tome IG, %dimbur+, 1!0,
pp. >1->C.
7/26/2019 Serie de Învăţături Morale
http://slidepdf.com/reader/full/serie-de-invataturi-morale 13/28
&1
2
Rn alt mare număr de pasae, at&t prin terminolo+ie, c&t
şi prin doctrină, au o str&nsă le+ătură cucn
"oul Testament. Se vor!eşte c%iar de o influenţă
$rofundă $e care ar fi e=ercitat>o *Testamentele+
asu$ra moralei creştine, su! acest as$ect
-nvăţătura lor este “ininit mai înaltă şi mai
curată dec"t cea a !ec#iului Testament şi a$ută
la umplerea golului ce separă !ec#iul de %oul Testament&'() Cnele inter$olări creştine 0ca de e=.
Test. lui evi &E,2 şi Test. lui şer 7,5 0cf. ?c. 7,'6
6 sunt -ndre$tate, fară -ndoială, -m$otriva
sacerdoţiului levitic, dar şi -m$otriva lui #uda 0cf.
Test. lui Dan 5,:>76.1'
Aeea ce evi re$roşează, mai ales
$reoţilor, este im$ietatea lor, $entru că au $us
mâna $e ?ântuitorul lumii 0evi &4,26, ceea ce a
$rovocat or!irea $o$orului. #udeii vor fi res$inşi
$entru că au tăgăduit $e ?ântuitorul, de aici
venind şi ameninţarea -m$răştierii lor 0evi &5,&>
2 cf. evi 1,2 şi 3om. 2,56. Dar această
rătăcire şi împrăştiere nu va împiedica m&ntuirea finală alui Israel B6evi 1?,C1 D.7!
7>A.. 5$arles, The Testaments ..., p. GIIH Idem ApocrKpha..., voi. II, p. =.
7=cf. .(. - J. 6a+ran+e, %e Judaisme ..., p. 17.
7!Ibidem.
7/26/2019 Serie de Învăţături Morale
http://slidepdf.com/reader/full/serie-de-invataturi-morale 14/28
Rniversalismul foarte clar al /estamentelor avea
partizani printre iudei. 5u această apocrifa moralaiudaică se ridica la o înălţime nee+alată p&nă aici. %a a
pre+ătit calea spre 8oul /estament.0
"ar au fost şi teolo+i care au respins asemenea
teze, sau le-au pus pe seama redactorilor creştini 1 , care
n-au ezitat a remania te#tul )Testamentelor *, spre a-1
face mai edificator. 2r fi +reu de e#plicat această aşa-
zisă influenţă e#traordinară a /estamentelor asupra(&ntuitorului nostru Iisus ristos şi a 2postolilor săi şi
cum ea n-a lăsat nici o urmă în literatura creştină a
primelor veacuri, de e#. la 3f. 5lement Aomanul, 3f.
I+natie /eoforul, :amaba, "ida$ia, 2ristide, 3f. Iustin
(artirul şi Filozoful, 2tena+ora, /ertulian, 5lement
2le#andrinul, etc. 7
8oi acordăm fondului iudaic al )Testamentelor *
un rol foarte important şi acesta se poate susţine, mai
ales, după descoperirile de la Vumran.
fcTestamentele celor doisprezece patriarhi sunt o
operă iudaică, av&nd pe alocuri, anumite interpolări, sau
0A.. 5$arles, ApocrKpha p. !1.
1%. 3c$iirer $A =istorK o: the )eish *eople in the Time o: Jesus
Christ, voi. III, 8e ;or<, 1=!1, p. 10-11D spune că din cele
patru pasae citate ca interpolări, trei BIsa$ar C,H >,?H Geniamin 7,7-CD lipsesc din versiunea aramaică a cărţii, versiune ce conţine mai
puţine interpolări, iar al patrulea B"an C,D este o dezvoltare
creştină.
5. lummer, art.cit., p. !0.
7cf. J.:. Fre4, art.cit., în ".:.3., col. 7=.
v. (. $ilonen<o, %es interpolations chretiennes ... p. 7.
7/26/2019 Serie de Învăţături Morale
http://slidepdf.com/reader/full/serie-de-invataturi-morale 15/28
&5
2
retuşări, arcuite într-un sens creştin,
4. Timpul scrierii cărţii 6i autorul eiA
3-a pus şi se pune firesc întrebarea In ce perioadă
de timp ar trebui situată redactarea “Testamentelor celor
doisprezece patriarhi* în forma lor actualăX
(ica apocalipsă păstrată în /estamentul lui 6evi
1>, multă vreme considerată ca indescifrabilă, aduce,totuşi, un indiciu preţios. e#e+eză mai atentă a
recunoscut aici o retrospectivă sectară a istoriei dinastiei
$asmonee, vinovată că ar fi persecutat secta eseniană şi
responsabilă, sub ircan II B>?-?>H ?7-0D de e#ecutarea?> E E E
“Maestrului dreptăţi :L 2mintim faptul că ircan II a
avut, ca (are reot, un lun+ pontificat, din anul >? p&nă
în anul 0 a.., cu o scurtă întrerupere între ?> şi ?7a.. %l va e#ercita şi puterea politică, fiind re+e, timp de
trei luni, în anul ?> î.d.., apoi etnar$, din anul ?7 p&nă
în anul 0 î.d..C
rofeţiile $iperbolice din /est. lui 6evi B10H 1CH
1?D, despre căderea Ierusalimului, trimit în c$ip e#pres
la evenimentul cuceririi oraşului de către ompei, în
anul ?7 a.. aluzie foarte clară, din /estamentul lui
Wabulon B!,CD, despre lupta dintre ircan II şi 2ristobul
II coincide cu această dată.? aluzie limpede, în
/estamentul lui*7Ci
Cv. .(. - J. 6a+ran+e, %e Judaisme . . p . 10.
7/26/2019 Serie de Învăţături Morale
http://slidepdf.com/reader/full/serie-de-invataturi-morale 16/28
Iuda B,D, despre urcarea pe tron a lui Irod cel (are ,
ne permite să cobor&m data redactării finale a cărţii, puţin după anul 7> a.. 2ceste indicaţii cronolo+ice ne
în+ăduie să fi#ăm, cu apro#imaţie data compunerii/\• >1
)Testamentelor * în a doua umătate a sec. I a.. T
/rebuie să menţionăm însă că anumite pasae din
carte fac aluzie la fapte din istoria poporului iudeu din
sec. II î.d... 2stfel tribul lui 6evi e#ercita o influenţă
considerabilă asupra poporului ales, c$iar şi asupra lui
IudaH el este cel care conduce şi poartă războaiele• 72 • • • j
"omnului. 3acerdoţiul levitic apare înconurat de un• 71
nimb +lorios, de o aureolă aproape mesianică. 2ceste
date ne reportează în vremurile cele mai bune ale
dinastiei asmonee, c&nd naţiunea iudee - debarasată deP !
opresiunea străină, prin viteia fiilor preotului (atatia -
se +ăseşte str&nsă în urul eliberatorilor săi, care sunt în
acelaşi timp prinţi, dar şi marii săi preoţi. 2ceastă
perioadă deosebită începe cu recunoaşterea oficială a lui
Ionatan ca )(are reot al iudeilor* B1C7 a..D şi atin+e
punctul culminant sub Ioan ircan I B17C-10 a..D.?
Aomanii n-au intervenit încă în afacerile alestinei,
deoarece, în enumerarea duşmanilor lui Israel, sirieniisunt ultimii numiţi B/est. lui 8eftali C,=D. 3cribii n-au
auns încă să aibă o mare influenţă reli+ioasă, aşa cum o
vor avea încep&nd cu domnia re+inei 2le#andra B>?-?>
?cf. .(. J. 6a+ran+e, %e Judaisme p. !1 u. şi 101 u.
7/26/2019 Serie de Învăţături Morale
http://slidepdf.com/reader/full/serie-de-invataturi-morale 17/28
&7
2
a..6. )reoţii sunt de$ozitarii ştiinţei sacre
0Test. lui 3u!en :,' evi &1,26.Testamentele $rovin, cu siguranţă, dintr>un
mediu
de tendinţă levitică şi sacerdotală.47 Hf
?ăreţia lui evi este -ntr>adevăr e=altată, nu
numai -n Test. lui evi, care săr!ătoreşte cu
mare !ucurie $e7 :L
$reotul > mesia aşte$tat 0Test. lui evi &'6 , sau
darul cunoştinţei atri!uit $reoţiei 0Test. lui evi
4,16, dar şi -n celelalte testamente. 9raţii lui
evi tre!uie să se su$ună acestuia, degea!a se
răscoală ei -m$otriva lui 0Test. lui 3u!en :,5
Test. lui Simeon 5,5 Test. lui Dan 5,46. Tre!uie
să asculte de evi şi de #uda 0Test. lui Simeon
7,& Test. lui 3u!en :,7 Test. lui #sa%ar 5,7
Test. lui "eftali ',2 Test. lui Gad ',&6, deşi #uda
-nsuşi recunoaşte su$erioritatea lui evi/ evi a
$rimit $reoţia, adică tre!urile cerului, iar #uda
regalitatea, adică tre!urile2
$ământeşti 0Test. lui #uda 2&,2 u.6. -ntâietatea şi
$rioritatea lui evi, care stră!ate Testamentele,
este semnătura unui mediu sacerdotal.7
3eţinem -nsă şi unele re$roşuri, care sunt
făcute fiilor lui evi 0Test. lui Dan 5,:6. "u e
vor!a -nsă doar de un sim$lu re$roş, a$roa$e
!anal, de a fi necredincios faţă
>cf. 2. Jaubert, %a notion d8alliance ..., p. >.
7/26/2019 Serie de Învăţături Morale
http://slidepdf.com/reader/full/serie-de-invataturi-morale 18/28
de ege. 9iii lui evi sunt acuzaţi că răs$ândesc
-nvăţături false, şi acest lucru arată că aici evor!a de divergenţele $rofunde asu$ra $ro!lemei
de doctrină/
“Hlesteme /or /eni asupra neamului /ostru, căci
lumina %egii care /<a :ost dată să lumineze pe tot
omul, această lumină /oi aţi a/ut plăcerea s<o
distrugeţi, ?n/ăţ@nd porunci contrare legilor lui
>umnezeu” *Test' lui Levi +,-' “ -oi ?i asupriţi pe cei drepţi 6i<i ur@ţi pe cei e/la/io6iB /oi
respingeţi cu dezgust cu/intele ade/ăruluF *Test'
lui Levi +.,/- 0Aceste reproşuri, că adevărul este
trădat, apar în Testamentul lui Levi ca un ecou al
polemicii, provenite dintr1un mediu preoţesc,
împotriva• • 79 • A -*
$reoţilor aflaţi la $utere. Ii acest lucru s>a
-ntâm$lat la -nce$utul domniei smoneilor. De
aceea unii autori au concluzionat că
*Testamentele+ -n forma $rimară au fost/v • 80 •
com$use -n a doua (umătate a sec. ## a.. lţi
autori se o$resc asu$ra altor date.4' 9a$tul că,
= 1A.. 5$arles crede că autorul )/estamentelor* a scris
sub Ioan ircan, între 10! şi 10> BThe Testaments..., p. 6IIIH The
ApocrKpha ..., voi. II, p. =! u.H F.5. :ur<itt Bîn Journal o:
theological 9tudies, 6ondon, oct. 1!0=, p. 17C-11D sub Ioan
ircanH .(. - J. 6a+ran+e $%e Messianisme chez 1es Jui:s, 1!0!, p.
?=->=D în vremea lui Ioan ircanH %. 3c$urer $A =istorK o: the
7/26/2019 Serie de Învăţături Morale
http://slidepdf.com/reader/full/serie-de-invataturi-morale 19/28
&8
2
fragmente din *Testamente+, au fost desco$erite
la Jumran au făcut $e unii autori să aratea$ro$ierea -ntre această carte şi documentele
Kumranite. vor!a des$re -nvăţătura dualistă
0T. #uda 2E,&>5 T. "eftali 2,:>7 1,& T. şer &' T.
Gad 4,7 T. <eniamin :,&648, des$re forma du!lă
de mesianism, mai ales la evi.5E
#dealul ascetic al *Testamentelor +, unde
$racticile $enitenţiale ocu$ă un loc a$arte5& , se
aseamănă foarte mult cu idealul esenian.
Jeish *eople, voi. III, p. 11-1D în primul secol înainte de
ristosH 3ze<el4 B:iblioteca apocr4p$a, 1.1, 1!17, p. 7=-D
sub ultimii 2smoneii, 2ristobul II şi ircan II, adică în vremea lui
ompei, etc.
!8umele lui Geliar, frecvent folosit la Vumran, sub forma Gelial,
este caracteristic )Testamentelor *.C02m putea aminti aici şi alte paralelisme, cum ar fir. cei patru şefi
din /. lui Auben ?,> corespund celor patru şefi ai celor trei triburidin 8umeri ,7,10,1=,C, iar această repartizare litur+ică apare în
comunitatea Lumranită Bv. Ae+ula Aăzboiului III, 1DH cf. 2.3. van
der 9oude, >ie messianischen -orstellungen deremeinde /on Gumran, 2ssen, 1!C>, p. 107D.
C1% vorba de post, abţinere de la vin, reţinere de la somn. cf. /est.
lui Auben 1,10H /est lui 3imeon 7,H /est. lui Iuda 1C,H /esţ. lui
Isa$ar >,7H /est. lui Iosif 7,-CH =,1.
7/26/2019 Serie de Învăţături Morale
http://slidepdf.com/reader/full/serie-de-invataturi-morale 20/28
3eţinem a$oi şi $referinţa esenienilor
$entru viaţa curată52, la fel cum e e=$rimată -n
Test. lui #sa%ar :,&>2.
#n concluzie, $utem afirma că
“Testamentele celor doisprezece patriar#i + a$ar,
-m$reună cu & no% şi Aartea Lu!ileelor, ca
unele din cele mai im$ortante te=te ale sectei
eseniene. le considera ca o $roducţie creştină ar
fi o mare greşeală, ce ar introduce -n studiul
literaturii creştine vectrf@grave confuzii. #Y In ceea ce priveşte autorul cărţii şi aici s-au
e#primat mai multe păreri. primă întrebare, în
acest sens, este cărui partid reli+ios aparţine autorul
cărţiiX 2r fi vorba, spun unii biblicişti, despre un)fariseu de modă vec$e*= H el ţine la 6e+e şi la
sacrificiile de la /emplu, aşteaptă împărăţia
mesianică şi învierea trupurilorH el cere să fie
observate castitatea, fidelitatea, iertarea, stăp&nirea• • M '7
de sine şi cumpatarea.
2lţii, dimpotrivă, susţin că scrierea, în faza
ei primară, ar fi fost )o e#$ortaţie despre pace,făcută de un saduc$eu*, partizan fidel al
2smoneilor, sau al fariseilor
rebeliH după căderea dinastiei asmonee un fariseu ar fi
C$ilon din 2le#andria, Guod mnis *ro+us %i+er sit, >?-
>=H 2polo+ie, cap. =.
7/26/2019 Serie de Învăţături Morale
http://slidepdf.com/reader/full/serie-de-invataturi-morale 21/28
2&
2
i E == făcut interpolăritendenţioase.
Rnii ar dori să considere această carte ca făc&nd parte din aşa-numita literatură a săracilor lui Israel.
. . . . =!
2utorul ar fi un pietist mesianist.
2poi s-a emis şi ipoteza că autorul
)Testamentelor * n-a fost )nici saduc$eu nici
fariseu*, ci pur şi simplu un )bun iudeu, care iubea
tot ce era mai bun în poporul său*.!
"e asemenea, s-a susţinut ideea că autorul ar
proveni din mediul leviţilor +alileeni C7, sau că ar fi
un epi+on esenian.C
C7A. %ppel, %e pietisme )ui:..., p. =-70 şi 1=7.
C F.M. Hraun, 6es testaments des II patriarc$es et le probleme de
leur ori+ine, De/ue Hi+li5ue 3& $!3(, p. "4&<"4'.
7/26/2019 Serie de Învăţături Morale
http://slidepdf.com/reader/full/serie-de-invataturi-morale 22/28
în ciuda at&tor păreri şi a incertitudinilor, care
înconoară această problemă, trebuie totuşi să admitem că
această lucrare, av&nd şi un caracter esenian, a trecut printr-
un mediu iudaic desc$is elenismului, unde e#ista speranţa
salvării şi m&ntuirii de către "umnezeu, nu numai a lui
Israel, ci şi a neamurilor.
". 1storia cărţii K
)Testamentele* ni s-au păstrat într-o versiune +reacă,din ea fac&ndu-se o traducere armeană şi una slavă.
(aoritatea criticilor sunt însă de acord că limba ori+inală a
cărţii n-a fost +reaca, ci ebraica sau81 i
aramaica.“Testamentele celor doisprezece patriarhi sunt
/V
cunoscute de mult timp. In secolul III, Aobert Qrosseteste
a făcut o traducere latină a /estamentelor.2 Z
In limba +reacă, )Testamentele* au fost publicate
pentru prima dată de J.%. QrabeCC, care vede în ele o operă
iudaică, cu interpolări creştineC?, apoi de A. 3in<er C>, şi în
fine de A.. 5$arles.C= %ditorul ediţiei din 1!0= s-a folosit
în redactarea cărţii de nouă manuscrise +receşti şi de o
versiune armeană, atestată de nouă
CCJ.%. Qrabe, 9picilegium patrum et haereticorum, I, #ford, 1?!=, pp.
1C-C7.
C?2ceastă ipoteză, tară a trece neobservată, nu s-a impus, şi criticii,
baz&ndu-se, în principal, pe pasaele mesianice, au considerat mult timp
)/estamentele* ca o scriere creştină.
C>A. 3in<er, Testamenta 11 *atriarchorum, 5ambrid+e, 1=?!.
C= D.=. Charles, /$e +ree< Gersions of t$e /estaments of t$e /elveatriarc$s, :ord, !'.
7/26/2019 Serie de Învăţături Morale
http://slidepdf.com/reader/full/serie-de-invataturi-morale 23/28
manuscrise, $recum şi de o versiune slavonă.58 De
atunci,
au mai fost desco$erite cinci manuscrise greceşti.
le au
fost folosite -n ediţia lui ?. de Longe A. Nurc%ard a
găsit
o ada$tare a *Testamentelor + -n greaca modernă şi a
$u!licat din aceasta te=tul *Testamentului lui
!eniamin,,.&EO
a cele nouă manuscrise armene aleTestamentelor, folosite de 3.. A%arles, s>au mai
adăugat
a$oi -ncă alte $atruzeci. Toate au fost a$oi
inventariate de
A. Nurc%ard:E şi de ?.. Stone.:&
2roblema “ Testamentelor celor doisprezece
patriar#i + a fost -n -ntregime revăzută -n urmadesco$eririlor de la Jumran. S>au găsit, -ntr>
adevăr,
diverse fragmente ale unui Testament aramaic a luievi & P t
C!V(. $ilonen<o, Testaments des douze *atriarches, în )6a
:ible. %crits intertestamentaires*, aris, 1!=>, p. =17.
?0 1dem, Wur armenisc$en Rberlieferun+ der /estamente der
zolf *atriarchen, în 5. :urc$ard - J. Jervell - J. /$omas, 3tudien zur
den
/estamenten der zolf atriarc$en, :erlin, 1!?!, p. 1-!.
?1 M.. 9tone, The Testament o: %e/i. A First 9tudK o: the
Armenian Mss. : the Testaments o: the 11 *atriarchs in the
Con/ent o: 9t. James, Jerusalem, !3!.
7/26/2019 Serie de Învăţături Morale
http://slidepdf.com/reader/full/serie-de-invataturi-morale 24/28
-n grota # , a$oi alte fragmente ale aceluiaşi
Testament -n grota #<.:2 3ecenzia aramaică a
Testamentului lui evi n>a fost total necunoscută
$ână la $relucrarea ei, deoarece multe fragmente s>
au găsit -ntr>o g%eniza cârâită din vec%iul Aairo.
ceste fragmente, $rovenite din g%eniza
amintită, cuprind în parte, o interpolare făcută în
manuscrisul +rec de la (untele 2t$os al /estamentului lui
6evi Bcf. /est. 6evi 1=,D. Gom observa că fra+mentele
aramaice, la fel ca interpolarea făcută în manuscrisul +rec
de la (untele 2t$os, sunt mult mai lun+i dec&t te#tul actual
al /estamentului lui 6evi.
Rn fra+ment din /estamentul ebraic al lui 8eftali,
+ăsit în +rota IG de la Vumran, cuprinde +enealo+ia lui
:il$a, dar într-un te#t mai lun+ dec&t cel al
/estamentului +rec al lui 8eftali.1 C
Tetul grec al “Testamentelor celor doisprezece
patriarhF nu este dec&t o versiune. "ouă manuscrisemenţionează că lucrarea este o traducere din ebraică în i
+reacă.
"estul de numeroşi critici consideră că
)Testamentele celor doisprezece patriarhF , în starea şi
forma care ne-au parvenit, au fost interpolate de copişti
creştini.
/raducerea noastră am facut-o după ediţia din ) %ar
Hi+le. crits intertestamentaires;, aris, 1!=>, pp. =1>- !.
arantezele drepte din te#t indică interpretările sau +losele.
?J./. (ili< a făcut cunoscut un fra+ment aramaic al aceluiaşi
/estament “%e Testament de %e/i en arameen, în )Aevue:ibliLueP, ?, 1!CC, p. 7!=-0?.
7/26/2019 Serie de Învăţături Morale
http://slidepdf.com/reader/full/serie-de-invataturi-morale 25/28
10C %l a fost publicat, parţial, de J./. (ili<, The Hoo7s o: noch,
#ford, 1!>?, p. 1!=. Rn /estament ebraic al lui 8eftali, cu
caracter secundar, a fost păstrat în două recenzii tardive, cf. 2.
ult+ard, %8schatologie des Testaments des >ouze *atriarches
II, Rpsala, 1!=, pp. 1=-17 şi pp. ==-!?.
7/26/2019 Serie de Învăţături Morale
http://slidepdf.com/reader/full/serie-de-invataturi-morale 26/28
/. . HuKsschaert, 1srael et le )udaisme dans l8ancien rient,
Hruges, !"#, p. #32.1 v. J.:. Fre4, art. ApocrKphes de l8Ancien Testament , în "ictionnaire
de la :ible, 3upplement, tome I, aris, 1!=, col. 7=0.4 /. M. de Jonge, The Testaments o: the Tel/e *atriarchsN Central & 1+idem.1= 2. 5aLuot, Ju+iles, în )6a :ible. %crits pp. ?7C-=10.1! 1+idem, pp. >77->7?.0 1+idem, pp. >>->>C.2 /. M. Testuz, %es 1dees religieuses du %i/re des Ju+iles, ene/e<
*aris, !3.
v. 2. 5aLuot, lements aggadi5ues dans le li/re des Ju+iles, în 6a6itterature intertestamentaire*, aris, 1!=C, pp. C>-?=.
2& /. D. ppel, %e pietisme )ui: dans 1es Testaments de douze
*atriarches, *aris, !#, p. ! u.! :ibliciştii au remarcat, mai demult, importanţa pe care
)/estamentele*
o acordă noţiunii de )$aplotes* Ba>i2,o#r[LD, termen intraductibil, care
a fost redat prin )simplitate* sau )nevinovăţie*, dar el comportă şi
înţelesul de )perfecţiune, )dreptate, )inimă curată. 2şa cum s-a
spus este virtutea supremă a /estamentelor Bv. /est. lui Auben ,1H /est.
lui 3imeon ,CH /est. lui 6evi 17,1H /est. lui Isa$ar 7,,?,>,=H ,1,?H
C,1,=H ?,1H >,>H /est. lui Geniamin ?,>H cf. A. %ppel, %e pietisme ..., p.
1?D.
In /estamentul lui 2şer tot o polemică vizează pe oamenii cu două feţe,
în opoziţie cu cei care n-au dec&t o sin+ură faţă B/est. lui 2şer ,1D.C 2. Jaubert, %a notion d8alliance ..., p. >? Bv. /est. lui Isa$ar ?,1H
/est. lui Geniamin ?,> Bopoziţia "umnezeu-GeliarDH /est. lui 2şer
1,7-CHC1 u. Bcele două căiD.
7? 1+idem, p. C!-?0. /e#tul apocrif “?nălţarea lui Moise* a fost
editat de A..5$arles, The Assumption o: Moses, 6ondon, 1=!>, cu
introducere, traducere şi note.7= 2. 5aLuot şi (. $ilonen<o, lntroduction generale ..., p. 6GIII.4 /. J. %i/er, >e >octrine o: the To Messiahs in 9ectar ian
%iterature, in the Time o: the 9econd Commonealth, ?n “=ar/ard
Theological De/ie;, t. "2!"2, p. " u.B .D. HeasleK<MurraK, The
7/26/2019 Serie de Învăţături Morale
http://slidepdf.com/reader/full/serie-de-invataturi-morale 27/28
To Messiahs in the Testaments o: the Tel/e *atriarchs, ?n “Journal o:
Theological 9tudies;, t. 4'!4&, p. # u.1 rezentarea acestei cărţi Lumranite este făcută de
2ndree "upont-r
3ommer, în ) %a Hi+le. crits ..., p. C-?H v. şi J. (urp$4-
P5onnor, %a genese litteraire de la Degie de la
Communaute, în )Aevue :ibliLue*, nr. >?, 1!?!, p. C=-C!H
J. ouill4, %a Degie de la communaute de Gumran ' son
e/olution litteraire, aris, 1!>?.43 /. =.0. =ollander, Joseph as an thical Model in the Testaments o:
the Tel/e *atriarchs, %eiden, !', p. "2 u.= (.J. 6a+ran+e, %e )udaisme ..., p. 1.C 5oncluzia lui (. de Jon+e B/$e /estaments ... 2ssen, 1!C7D -
practic, făcută fară ca să fie cunoscute descoperirile de la Vumran - este
că /estamentele sunt de ori+ine creştină, împotriva tezei +eneral admise a
interpolărilor creştine. ărerea lui de Jon+e, admisă de J./. (ili< BAevue
:ibliLue ? T1!CCD, p. !>-!= Brecenzia cărţii lui (.de Jon+eD a fost
contestată de 2.3. van der 9oude B"ie messianisc$en Gorstellun+en der
+emeinde von Vumran, 2ssen 1!C>, p. 1!0-1?D şi de F.(.:raun $%es
Testaments des 11 *atriarches et le pro+leme de leur origine, în Aevue:ibliLue ?>T1!?0, pp. C1?-C!D.
> "upă 5. lummer BThe relation o: the Testaments o: theTel/e *atriarchs to the +oo7s o: the Ee Testament, în
)%#positor4 /imes*, %dimbur+, dec. 1!0=, pp. =1-!1D numărul
acestora se ridică la apro#imativ 170. Rnii e#e+eţi susţin că /estamentul
lui Geniamin 11, ar face referire la 3f.2p.avel BJ.:.Fre4, art.cit, în
".:.3., I, col. 7=1D. A.. 5$arles BThe Testaments ..., p. GII şi
ApocrKpha ..., voi. II, p. =D - zice că în redica de pe (unte sereflectă, în multe pasae, spiritul şi, uneori, se reproduc fraze din te#tul
/estamentelor. 3f. 2p. avel ar fi şi el )din plin familiarizat cu versiunea
+reacă a acestei apocrife* BThe Testaments ..., p. 6GD.C= Q. Friedlander scrie OThe )eish sources o: the 9ermon on
the Mount, 6ondon, 1!11, p. 1?D )6a Filon din 2le#andria şi în
)Testamentele celor doisprezece *atriarhi, +ăsim o formă concisă
a +&ndirii şi învăţăturii iudaice dinainte de Iisus şi îndrăznim să credem
că ele sunt e+ale în valoare şi ori+inalitate cu învăţătura lui Iisus.*?> v. 2. "upont-3ommer, %e Testament de %e/i $-11<-111( ..p. 7C u.?! 1+idem, p. 17C u.
7/26/2019 Serie de Învăţături Morale
http://slidepdf.com/reader/full/serie-de-invataturi-morale 28/28
>0 1+idem, p. 1? u.>1 cf. 2. 5aLuot et (. $ilonen<o, 1ntroduction generale p. 6I.> v. J.:. Fre4, art.cit., în ".:.3., col. 7=7.
&# A. Ca5uot, %a >ou+le 1n/estiture de %e/i $Hre/es remar5ues sur Testamentde %e/i -111(, ?n “ or+e religionum;, 1, %eKde, !&2, p. "3<3.
>? 2. "upont-3ommer, %e Testament de %e/i-11<-111 ..., p. 7! u.>> cf. 2. (e4er, >as Dătsel des Ja7o+us+rie:es, în Weitsc$rift fur
die 8eutestamentlic$e 9issensc$aft, 1!70, :ei$eft 10, p. 1!1
)/estamentele sunt un veritabil produs al iudaismului levitic*.
Interesant de reţinut este şi părerea lui 2. 5ausse $%8ideal e+ioniti5ue
dans les Testaments des 11 *atriarches, în )5on+res dPistoire du
5$ristianisme*, aris, 1!=, p. CC S\ Aevue dPistoire et de
$ilosop$ie Aeli+ieuses > B1!>D, p. 01-1=] care vede în
)/estamente* o operă cu caracter laic şi popular.>= Aeproşurile antisacerdotale din )/estamente* se aseamănă foarte
mult cu cele din salmii lui 3olomon sau din 3crierea din "amasc
dispreţ şi profanare a celor sfinte /. lui 6evi 1,CH 1,= T s. lui
3olomon 1,=H ,7 H căsătorii vinovate şi nepermise /. lui 6evi 1,?H s.
lui 3olomon ,1-1CH =,!-17. 2ceste acuzaţii pot fi vec$i, dar
paralelismul cu s. lui 3olomon ne invită să ne +&ndim că ele au putut fi
folosite contra ultimilor 2smonei.> 2. Jaubert, %a notion d8alliance ..., p. >C.
=0 J.:. Fre4, art.cit., în ".:.3., col. 7=7.=? A.. 5$arles, The ApocrKpha ..., voi. II, p. !0.'& 1+idem.== cf. A. 6esz4ns<4, >ie 9adduzaer, :erlin, 1!1, p. 7>->.89
cf. 2. 5ausse, %es *au/res d 1srael, 3trassbour+, 1!, p.
1C0,1C=,1?7u.!0
cf. The Testaments o: the Tel/e *atriarchs b4 5$arles, it$ onintroduction b4 t$e Aev. 9..%. esterle4, 6ondon, 1!1>, p. I u.
!7 J.:. Fre4, art.cit., în ".:.3., I, col. 7==.!! M. de Jonge, The Testaments o: the Tel/e *atriarchs, %eKde,
!&'.100 5. :urc$ard, Eeues zur P+erlie:erung der Testamente der zol:
*atriarchen, în 8e /estament 3tudies, 1, 1!??, pp. C-C=.107 cf. ". :art$elem4 şi J./. (ili<, Gumran Ca/e 1, #ford, 1!CC, nr.
1.