Serie nou ã, nr. 401-402 / februarie 2020 _eb_2020.pdf · Revistă a Uniunii Ucrainenilor din România Luptaţi şi veţi învinge! Serie nou ã, nr. 401-402 / februarie 2020 Editorialul

Revistă a Uniunii Ucrainenilor din România

Luptaţi şi veţi învinge!Serie nouã, nr. 401-402 / februarie 2020

Editorialul de faţă reprezintă o expunere sin -te tică care rezumă constituirea şi principalelemomente din evoluţia limbii ucrainene literare.

Unii cercetători sunt de părere că în StatulKie vean existau manuscrise şi documente scriseîn limba rusă veche, încă înainte de adoptareacreşti nismului (988 d. Hr.) şi introducerea limbiivechi slave. Aceasta a fost limba în care cnejiiîncheiau tratate cu alte state, redactau diversedocumente şi hrisoave.

După cum arată faptele, însă, scrisul în RusiaKieveană a apărut în secolul al XI-lea, fiind de -terminat de condiţiile interne ale dezvoltării Sta - tului Kievean şi de răspândirea creş tinis mului.Cărţile necesare cultului şi unele creaţii lite rares-au scris la început în slava veche. Aproape înparalel a existat şi limba veche rusă literară, im -preg nată în documentele şi cărţile de provenienţă

kieveană (Evanghelia lui Ostromir, 1056; Sbor -nicul lui Sviatoslav, 1073 şi 1076; Evangheliagali ţiană, 1144; Codul de legi „Ruska Pravda“,Viaţa lui Teodosie Pecerski, Viaţa lui Borys şiHlib, Cântec despre oastea lui Igor ş.a.) cu tră -sături caracteristice ale limbii ucrainene.

După invazia mongolo-tătară (1237-1240), însecolul al XIV-lea, Rusia Kieveană se dezin te -grea ză, cea mai mare parte a Ucrainei fiind ane -xată de Lituania, iar Polonia ocupă cnezatulHalyci-Volynia. În Marele Ducat al Lituaniei şiîn Moldova, limba „rusă“ literară a fost folosităîn scop liturgic şi ca limbă de cancelarie, fapt do -vedit de documentele din secolele al XIV-lea – alXV-lea.

În secolele al XVI-lea – al XVII lea, cărţilereligioase au fost scrise într-o limbă cu caracterli vresc, denumită slavorusă, iar apoi sla vo -ucraineană. Dar şi aceste cărţi au fost influenţatede limba populară vie. Limba slavoucraineanăpredomină, însă, în cronici.

În această perioadă asistăm, de asemenea, lacontribuţia lingviştilor şi scriitorilor la comple -tarea şi precizarea vocabularului, la fixareanormei şi la modernizarea stilurilor. Apare Gra -ma tica şi dicţionarul Lexis ale lui LavrentiZyzani (1596), Gramatica lui Meleti Smotryţkyi(1619), care a influenţat cele dintâi încercări degramatică românească, şi Lexiconul lui PamvaBerynda (1627). Aceste lucrări de lingvistică aufost absolut necesare pentru scriitorii vremii.Mihai Eminescu scria: „Când cineva nu s-a îm -prietenit... cu gramatica românească, să nu cu -

teze a scrie poesii şi novele“ (Scrieri, pag. 387).Un suflu nou în limbajul poetic al epocii aduc

scriitorii I. Nekraşevyci şi H. Skovoroda. Am -bele tipuri de limbă veche ucraineană literară –slavoucraineană şi limba vorbită – se îmbogă ţesccu noi genuri şi forme stilistice.

De la mijlocul secolului al XVIII-lea, înUcrai na centrală şi în cea de pe malul stâng alNi prului, limba rusă devine limbă de comuni-care. Limba veche ucraineană livrescă se folo -seşte numai în literatură, dar şi ea este tot maimult în locuită de limba populară.

În anul 1798, apare „Eneida“ lui Ivan Ko tlea -revskyi, operă de la care îşi ia începutul noualimbă ucraineană literară.

În anii '20-'40 ai secolului al XIX-lea se facnumeroase încercări legate de aspectele gramati-cal şi lexicografic ale limbii ucrainene. Este

vorba de Gramatica lui O. Pavlovskyi (1818), deDicţionarul lui P. Bileţkyi-Nosenko (1840), deapariţia în vestul Ucrainei a almanahului RusalkaDnistrovaia (1837), care contribuie la diversifi-carea normelor limbii ucrainene literare.

Cel care a desăvârşit noua limbă ucraineanăliterară sub aspectul normelor şi al posibilităţilorstilistico-estetice este Taras Şevcenko. Opera luiŞevcenko reprezintă un moment de primăimportanţă al dezvoltării literaturii şi limbii poe -tice ucrainene şi oglindeşte – atât prin ceea ce apublicat poetul, cât şi prin variantele poeziilor şiprin alte lucrări tipărite – efortul de a perfecţionaşi moderniza mijloacele de exprimare literară ce -rute de nevoile comunicării. În laboratorul poeticşevcenkian, în miile de pagini de cronică pe mar-ginea actualităţii, a frământărilor contemporanelui, limba ucraineană a fost supusă unei noipre lucrări. Cuvintele şi tiparele vechi au fost re -ge nera te şi înzestrate cu valori noi, datorită legă -turilor sintactice neaşteptate dintre cuvinte pen-tru a exprima idei subtile şi simţiri adânci alecelui mai mare scriitor ucrainean. Prin noutateatemelor, prin forţa impresionantă a imaginilorprofund originale, opera lui Şevcenko se impune,fiind urmată de scriitorii succesivi.

A doua jumătate a secolului al XIX-lea – în -ce putul celui de-al XX-lea se caracterizează prindezvoltarea diferitelor stiluri artistice, mai puţina stilurilor publicistic şi ştiinţific. În con diţiileIm pe riului Rus şi al Imperiului Austro-Ungar,stilu rile literare ucrainene funcţionau în mod dis -pro porţionat, nefiresc. Ţaratul rus emitea ucazuri

privind interzicerea limbii ucrainene: Circularalui Valuev (1863) şi Actul de la Emsk (1876).

După revoluţia rusă din 1905, s-a mai extins,pentru un scurt timp, funcţionarea presei înlimba ucraineană. Tematica bogată a literaturiiucrai ne ne, activitatea scriitorilor în domeniul tra -du ce rii operelor literare au dus la îmbogăţireale xi cului limbii ucrainene, la apariţia genurilorli te rare noi, la dezvoltarea sistemului proce dee -lor sti listice. Tot acum, are loc un proces intensde normare, de codificare a normelor limbiiucrai ne ne literare. Apar dicţionarele lui E. Je le -chivs kyi şi S. Nedilskyi, lui B. Hrincenko, ca şigramaticile lui A. Krymskyi şi V. Simovyci. Auloc nu me roase polemici legate de îndreptarulorto grafic şi alfabetul ucrainean.

Scriitorul Ivan Franko, care continua ideilepromovate de almanahul Rusalka Dnistrovaia,

susţinea ideea limbii ucrainene literare unicecare trebuie să se dezvolte pe baza graiurilor cen-trale de pe malul Niprului, absorbind particu lari -tăţile dialectului sud-vestic.

În secolul al XX-lea, limba ucraineană lite -rară ca şi cultura ucraineană, în general, a avutper ioa de de renaştere naţională. Având în vederelăr girea funcţiilor limbii literare, revine în actua -li tate problema codificării normei literare faptînsoţit de tendinţe puriste în domeniul culturiilimbii.

În anii '20 şi '50-'60 ai acestui secol apar oserie de dicţionare terminologice ruso-ucrainene.Problema terminologiei şi a fixării standardelorlingvistice de stat în diverse ramuri ale ştiinţei şiproducţiei au căpătat o mare însemnătate în con -diţiile în care limba ucraineană devine limbă destat în Ucraina independentă.

Extinderea limbii ucrainene literare este şiastăzi la ordinea zilei. După cum a informatagen ţia UNIAN, la 25 aprilie 2019, Rada Su pre -mă a adoptat cu 278 de voturi Legea privindfunc ţionarea limbii ucrainene ca limbă de stat,care a intrat în vigoare la 16 iunie. Această legeprevede obligativitatea fiecărui cetăţean alUcrainei să cunoască limba de stat ca limbă ace tă ţeniei. Pentru aceasta, statul va organizacursuri de limba ucraineană pentru adulţi, asigu -rându-le cetăţenilor Ucrainei posibilitatea de avorbi liber limba ucrainenă literară, cultivată şinor mată.

Ion ROBCIUC

Cum şi când a apărut limba ucraineană literară?

Curierul UCRAINEAN2

Începutul dean se caracteri-zează, dupăcum observăori cine, printr-ocădere în de ri -zoriu a vieţiipolitice. Ac tivi -tăţii în slujbasocietăţii, atâtcât era aceasta,îi iau locul jo -curi po li ticia -niste ieftine şitertipuri para -

elec torale. Protagoniştii sunt partidele politice, dartot ele sunt, până la urmă, şi ţintele propriului joc,deoarece se discreditează reciproc.

Din fericire, parlamentarul UUR evită cu succesimplicarea în asemenea combinaţii care nu au legă-tură cu menirea sa. Misiunea nu e uşoară. AgendaParlamentului fiind dominată de scenarii şi combi-naţii fără legătură cu adevărata democraţie, activită-ţile deputaţilor aşteptate de alegători sunt împinse înplan secund.

Am observat în iniţiativele şi în poziţiile expri-mate de dl deputat Nicolae Miroslav Petreţchi oinsistenţă în a continua activitatea normală, îmbina-tă cu exprimarea, de câte ori a fost necesar, a uneidezaprobări a alunecării spre politicianismul ieftin.

Selectăm pentru rubrica de faţă câteva situaţiiilustrative.

POZIŢIA FAŢĂ DE MOŢIUNEA DE CENZURĂ

În preajma zilei pentru votarea Moţiunii de cen-zură care a condus la căderea Guvernului Orban I,în şedinţa Grupului parlamentar al minorităţilor na -ţio nale a avut loc o dezbatere aprinsă pe tema con-venirii unei atitudini unitare la votarea Moţiunii.Con ducerea Grupului a insistat pentru soluţianeparticipării la vot.

Reconstituind „pe surse“ poziţia deputatuluiucrainean, am aflat că dl Petreţchi a susţinut urmă-toarele poziţii:

• Din moment ce Grupul are o structură eteroge-nă, fiecare deputat fiind propus de altă organizaţie,nu este normal să se insiste pentru aceeaşi poziţie,noţiunea disciplinei de partid negăsindu-şi locul.

• Dacă majoritatea membrilor Grupului va optapentru neparticiparea la votarea Moţiunii, se va con-forma opiniei majoritare din spirit de colegialitate,atrăgând însă atenţia că respectiva soluţie este nu -mai aparent neutră; în realitate neparticiparea echi -valează cu jumătate de vot împotrivă (punând subsemnul întrebării întrunirea cvorumului).

• Dacă se va ajunge la o nouă criză de Guvern,atrage atenţia că aceasta afectează şi activitatea par-lamentarilor. Personal va stărui în atenţionarea mi -niştrilor, insistând chiar ca aceştia să nu se adăpos-tească sub scuza că sunt doar interimari.

Am regăsit această ultimă idee, reluată explicit,în documentele ulterioare puse la dispoziţie deCabinetul parlamentarului.

MASA CALDĂ ÎNCĂ NU E FIARTĂ

În pachetul celor 25 de ordonanţe de urgenţă dinultima noapte a Guvernului Orban I face parte şi oextindere a Programului „Masa caldă“ de la 50 la150 de şcoli. Susţinătorii ordonanţelor nocturne auacuzat controversatul lor asalt legiferator cu aceastămăsură ce se vrea emoţionantă. Problema e că intra-rea în vigoare depinde de adoptarea Normelor deaplicare care întârzie. Sesizând efectele indirecteale Ordonanţei, deputatul ucrainean a adresat minis-trului Educaţiei şi Cercetării, doamna MonicaCristina Anisie, o chestionare scrisă din care spi-cuim:

„Problema întârzierii Normelor de aplicare estemai serioasă chiar decât riscul ca încă o promisiu-ne să nu fie îndeplinită, ca încă o reglementare săfie iluzorie. De ce? Pentru că, până una alta, există50 de şcoli în care facilitatea se aplică deja. Dupăintrarea în vigoare a Ordonanţei de Urgenţă, în

toate cele 50 de şcoli care reuşiseră să implemente-ze acest program nu se va mai oferi masa caldă ele-vilor sub pretextul aşteptării noilor norme.

Faţă de cele arătate, vă adresez următoareleîntrebări punctuale:

1. Va reuşi MEC împreună cu ANSVSA să întoc-mească în timp util normele de aplicare ale OUG şicând anume?

2. Care au fost criteriile după care au fost selec-tate cele 150 de şcoli?

3. Se va aplica acest program, cel puţin într-unviitor previzibil, şi în zonele de munte sau în celedefavorizate?“

PUŞI LA COLŢ PENTRU JAFUL FORESTIER

Exemplul cel mai elocvent că joaca partidelor cuGuvernul, joacă „De-a hoţii şi vardiştii“, echivalea-ză cu chiulul de la făcutul temelor naţionale îl con-stituie, pe moment, dubla procedură de infringe-ment iniţiată de organismele europene. Este temaunei ferme întrebări scrise adresate ministruluiMediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe. Seobservă dintr-o privire fermitatea documentului dincare cităm:

„Vă destăinui amănuntul că pregătisem aceastăîntrebare scrisă încă de la sfârşitul Sesiunii parla-mentare precedente. Au apărut însă indiciile insta-bilităţii guvernamentale şi m-am gândit să aşteptlimpezirea situaţiei. Iată însă că criza politică s-aprelungit, iar viaţa nu iartă. Exact problema serioa-să pe care mă pregăteam să v-o prezint face obiec-tul procedurii de infringement european. Deci învreme ce sistemul nostru instituţional este blocat înlupte, strategii şi stratageme politicianiste, cotaprestigiului extern al ţării noastre coboară pentrucă autorităţile nu se ocupă de problemele grave alepatrimoniului natural al ţării.

Nu ştiu dacă adresându-vă această întrebare înluna decembrie, când am pregătit-o, aş fi stimulatpreocupările Dvs. O asociez acum severei atenţio-nări a organismelor europene şi vă spun că nu văveţi putea prevala de situaţia de interimat.Biografia Dumneavoastră politică va fi marcatămult timp de seriozitatea cu care veţi acţiona asu-pra problemei defrişărilor.

Cu aproximativ 15 ani în urmă, societatea civilădin România a reclamat nivelul alarmant al tăieri-lor ilegale. Aceste fapte au fost recunoscute şi de unraport realizat de Curtea de Conturi privind„Situaţia patrimonială a fondului forestier dinRomânia, în perioada 1990-2012“, în care se aratăfaptul că s-au tăiat ilegal aproximativ 80 de milioa-ne de metri cubi de lemn, de pe o suprafaţă de366.000 ha de pădure, proprietate de stat şi privată,fapt care a dus la pierderi de circa 5 miliarde deeuro.

Defrişările ilegale afectează chiar şi parcurilenaţionale de la noi din ţară. Într-un singur an, dincele 13 Parcuri Naţionale ale României au fosttăiaţi aproape 400.000 metri cubi. În Domogled-Valea Cernei, deşi, pe hârtie, este o arie protejatăde interes naţional, în realitate, pădurea virgină,monument natural în evidenţa UNESCO, este rasăde pe faţa pământului.

În lume, parţial şi în România, au fost aplicatesoluţii tehnice şi legislative pentru depistarea şisancţionarea jafului forestier. Cele din România nua fost duse decât până la jumătate.

Faţă de cele arătate vă adresez următoareleîntrebări de maximă actualitate:

1. Ce măsuri aţi iniţiat faţă de declanşarea celordouă proceduri de infringement de către ComisiaEuropeană?

2. Credeţi că situaţia de interimat va fi o scuzăpentru lentoarea sau timiditatea măsurilor drasticeşi urgente care se impun?“.

RESPECTAŢI LEGEA,DOAMNĂ MINISTRU!

În această perioadă, în care se alcătuiesc progra-mele pentru anul şcolar 2020-2021, dl deputatNicolae Miroslav Petreţchi a fost informat despreiniţiative cel puţin ciudate ale inspectoratelor şcola-

re din judeţele Suceava, Timiş, Maramureş. A reac-ţionat prompt, întâlnindu-se cu doamna ministru aEducaţiei şi Cercetării, Monica Cristina Anisie.Deşi a primit promisiuni că neregularităţile vor fiîndreptate, deputatul UUR nu s-a rezumat la asigu-rările verbale, adresându-i ministrului şi următoareaîntrebare în scris:

„Constat cu surprindere apariţia unor noi prac-tici contradictorii în domeniul învăţământului preu-niversitar. Mai multe conduceri de şcoli precum şiinspectorate şcolare judeţene întocmesc programede comasare a claselor. Vă rog să mă lămuriţi cinea iniţiat, cine coordonează şi după ce criterii s-adesfăşurat această acţiune care, în unele cazuri,produce efecte scandaloase.

Ridic această întrebare cunoscând importanţadeosebită a stabilirii efectivului de elevi pe clase. Elimpede pentru oricine că de structura optimă aefectivului depinde calitatea procesului educaţio-nal, condiţiile de lucru ale personalului didactic,folosirea judicioasă a resurselor, igiena dar şi satis-facerea particularităţilor geografice şi demograficeale localităţilor. Cum exemplele pe care vi le ofervin din judeţele Suceava, Timiş, Maramureş, zonecu concentrări de populaţie ucraineană, structurape clase afectează în mod direct şi condiţiile de res-pectare a dreptului constituţional al minorităţiloretnice la învăţământul în limba maternă.

Spre exemplu, în comuna Izvoarele Sucevei, careare o întindere pe direcţia SV-NE de 28 kilometrifuncţionează 4 grădiniţe, 5 şcoli primare şi 2 şcoligimnaziale. Un calcul simplu arată că distanţamedie dintre grădiniţe este de 7 km, dintre şcoli pri-mare, de 5,6 km, iar între şcolile gimnaziale, deaproape 15 km. În aceste condiţii, comasarea clase-lor programată de autorităţile locului transformă înutopie accesul la învăţământ al unor copii, în gene-ral, şi al copiilor care învaţă în limba ucraineană,în special.

Tot în judeţul Suceava, situaţii de comasareanormală a claselor cu învăţământ în limba ucrai-neană am constatat şi la Şcoala Gimnazială dinBrodina de Sus. La fel şi la Şcoala din Valea Vişeu -lui, judeţul Maramureş. În afară de rea-credinţă, nuam reuşit să aflu explicaţia pentru care la Grădiniţadin comuna Ştiuca, judeţul Timiş, planul de şcolari-zare pentru anul 2021 prevede comasarea a douăgrupe (de 14, respectiv 16 preşcolari) într-o singurăgrupă de... 30 de copii! Culmea absurdului, stimatăDoamna Ministru interimar, este că, în aceastăperioadă, Senatul României a adoptat în calitate decameră decizională modificarea articolului 63 dinLegea Educaţiei Naţionale exact în sens invers: sta-bilirea unui număr şi mai mic de elevi, respectivpreşcolari, pentru fiecare clasă sau grupă. Legeaeste înaintată spre promulgare. Este greu de crezutcă inspectoratele judeţene nu au cunoscut trendullegislativ, iar dacă nu l-au cunoscut, se pune între-barea unde mai este rolul îndrumător şi coordona-tor al Ministerului?

Dar normele la care mă refer mai stabilesc oobligaţie: când se pune în discuţie formarea-coma-sarea de clase ori grupe de învăţământ în limbamaternă a unei minorităţi etnice, legea prevede săfie consultate şi structurile corespunzătoare aleacelei minorităţi. Toate exemplele citate vizeazăîmpu ţi narea claselor/grupelor cu predare în limbaucraineană însă nu a fost consultată UniuneaUcrai ne nilor din România sau Departamentul pen-tru Relaţii Interetnice sau Grupul parlamentar alminorităţilor naţionale. Aşadar legea a fost încăl-cată în mod făţiş. Vă mai amintesc că UniuneaUcrainenilor din Ro mâ nia este reprezentată atât îninspectoratele şco lare menţionate, cât şi în direcţiade resort din Mi nister.

Aşa fiind, închei cu o reformulare a întrebărilorde mai sus după cum urmează:

Vi se pare normal ca Planurile pentru anul deînvăţământ 2021-2022, respectiv începerea puneriilor în practică, să se întemeieze numai pe o partedin prevederea legală şi nu pe integralitatea ei? Şivi se pare normal să se întocmească planuri, urma-te de începerea aplicării lor ignorându-se noilereglementări în iminentă intrare în vigoare?“.

Observator

Din agenda deputatului UUR

Curierul UCRAINEAN 3

În ziua de 20 februarie 2020, la sediul centralal UUR a avut loc şedinţa de lucru al ConsiliuluiUUR.

În prima parte a lucrărilor şedinţei Consiliului,echipa de experţi contabili şi resurse umane aUUR a prezentat situaţia privind sumele alocatede Guvern Uniunii Ucrainenilor din România şi aanalizat modul cum au fost utilizate de către fi lia -lele judeţene, respectiv, de către comisiile UURresursele bugetare alocate de la Bugetul de Statpentru anul 2019, rezultând că fondurile alocateau fost cheltuite în mod corespunzător.

În continuare, a fost analizată activitatea fi -nanciar-contabilă şi de evidenţă a bunurilor dinpatrimoniul UUR de la nivelul organizaţiilor şi alfilialelor în luna ianuarie 2020, constatându-se căactivitatea se desfăşoară conform reglementărilorîn vigoare şi a deciziilor primite de la conducereaUUR prin organele financiar-contabile, în majo -ritatea cazurilor.

Nu au fost constatate abateri în acest domeniu.În continuare, compartimentul de contabilitate

a făcut o informare referitor la bugetul de cheltu-ieli aprobat pentru anul 2020 şi modul cum aufost repartizate sumele pe diferite categorii decheltuieli: cheltuieli necesare funcţionării orga -nizaţiilor, sediilor filialelor; cheltuieli cu personalşi drepturi de proprietate intelectuală; cheltuielipentru presă, carte, manuale şcolare, publicaţiietc.; cheltuieli pentru organizare şi participare laacţiuni culturale, ştiinţifice; cheltuieli pentru in -vestiţii în bunuri mobile şi imobile. În cadrulacestui punct, preşedinţii de filiale au pus o seriede întrebări şi au primit răspunsuri la problemede interes general privind utilizarea fondurilor ladispoziţie, întocmirea şi înaintarea deconturilorpe categorii de cheltuieli, precum şi a celorlatedocumente de evidenţă şi contabilitate.

În cadrul unui punct de sine stătător, a fostanalizată situaţia membrilor UUR constatându-secă, în perioada imediat următoare, se impun ac -tua lizarea evidenţelor nominale şi a adeziunilorla nivelul organizaţiilor şi ale filialelor UUR,fiind făcute precizări privind conţinutul adeziu-nilor şi modul cum trebuie întocmite aceste docu -

mente. Lucrările şedinţei au continuat cu pre -zentarea şi discutarea devizelor estimative (25 dede vize) pentru activităţile planificate a se des fă -şura în luna martie 2020, conform Planului deacţiuni culturale aprobat de Consiliul UUR. Înprincipal, ele se referă la organizarea şi desfă -şurarea unor ac ţiuni culturale privind sărbătorireaZilei In ter naţionale a Limbii Materne, conferinţeşi mese rotunde privind sărbătorirea unor scriitoriucrai neni (Taras Şevcenko, Lina Kostenko,Maksym Rylskyi), sărbătorireea Zilei Femeii etc.Sumele solicitate pentru aceste acţiuni s-auînscris în limitele planificate iniţial, fiind apro-bate de către Consiliu în totalitate, cu unele su pli -men tări de fonduri în cazuri justificate şi în bazaunor eco no mii realizate din organizarea şi des -făşurarea altor acţiuni în perioada anterioară şi asuplimentării bugetului primit de la Guvern pen-tru 2020.

În continuarea lucrărilor, au fost analizate şiaprobate un număr de 61 referate de necesitateprin care se solicită, achiziţia unor autoturismepentru filiale, cumpărarea sau închirierea unorsedii pentru organizaţii, suplimentarea sumeloralocate în cazul unor acţiuni desfăşurate, alocareaunor sume de bani pentru achiziţia unor obiectede mobilier şi electrocasnice, produse electroniceşi IT, achiziţia unor instrumente muzicale şicos tume de scenă pentru formaţii artistice alefilia le lor UUR, organizarea şi desfăşurarea unorîntre ceri sportive, achiziţia unor piese de schimb,re paraţii, revizii şi poliţe de asigurare pentruautoturismele UUR şi cele din comodat, serviciiîn folosul UUR, realizarea unor materiale de pro-movare a filialelor, achiziţia de aparatură elec -tronică; scene mobile pentru filiale şi organizaţiilocale, cheltuieli gospodăreşti, deplasări pentru aparticipa la diverse acţiuni în ţară şi în afaragraniţelor care se înscriu în limitele fondurilorexistente ale bugetului aprobat şi ale legislaţiei învigoare, fiind aprobate în totalitate cele pentrucare nu se impune parcurgerea etapelor obliga-torii prevăzute de legislaţia în vigoare; pentrucelelalte solicitări, preşedinţi de filiale, după par-curgerea etapelor stabilite prin lege, vor înainta

spre aprobare dosarele cu documentele care seimpun pentru astfel de investiţii.

Referitor la activitatea editorială, au fostpre zentate rezultatele din discuţiile purtate curedac to rii-şefi ai periodi celor editate de UUR,rezul tând unele probleme privind calitatea şi ac -tua litatea materialelor care se publică în ziarele şirevistele editate sub egida UUR, lipsa de cores -pon denţe de presă şi nevoia anga jă rii unor spe -cia lişti care să urmărească reflec ta rea corectă şila timp a activităţilor ce se desfă şoară la nivelulorgani zaţiilor şi ale filialelor UUR atât în online,cât şi în presa scrisă. S-a stabilit ca în ziareleUUR, lunar, să se aloce spaţii pentru materialepri vind viaţa spirituală a ucrai nenilor din Ro mâ -nia şi învăţământul în limba ucraineană dinRomânia.

În continuare, deputatul Nicolae MiroslavPetreţchi a prezentat o scurtă informare referitorla activitatea deputatului în luna februarie a.c,urmând ca probleme de detaliu să fie prezentateîn ziarele UUR la rubrica „Din agenda deputatu-lui UUR“.

La ultimul punct al ordinii de zi, s-au luat îndiscuţie şi au fost soluţionate problemele referi-toare la o serie de invitaţii primite din parteapartenerilor din ţară şi din Ucraina pentru a par-ticipa la acţiuni culturale, reuniuni, consfătuirietc., care au fost analizate stabilindu-se măsuriconcrete şi condiţiile de participare.

La încheierea lucrărilor şedinţei, Consiliul aadoptat hotărâri şi decizii pentru fiecare dintremă surile votate, acestea fiind semnate de cătremembrii acestuia, precum şi Hotărârea privindparticiparea la alegerile locale şi condiţiile carese impun în de semnarea candidaţilor UUR. Ur -mătoarea şe dinţă de lucru a Prezidiului va avealoc la o dată şi în locaţia ce vor fi comunicate întimp util preşedinţilor fi lia lelor.

Şedinţa Consiliului UUR a fost precedată deun instructaj cu tot personalul angajat al UUR înca drul căruia au fost prezentate documentele(ROI, Manualul de proceduri contabile, Circularaprivind prezenţa la locul de muncă, Proceduraoperaţională privind efectuarea concediilor deodih nă şi a altor concedii) elaborate de către echi -pa de experţi contabili şi resurse umane care re -gle mentează activităţile la nivelul orga ni zaţiilorşi ale filialelor UUR. În urma discuţiilor purtate,participanţii la instructaj au semnat de luare lacunoştinţă a problemelor prezentate în ca drulacestuia.

Material realizat de Victor HRIHORCIUC,vicepreşedinte al UUR

Din activitatea conducerii Uniunii Ucrainenilor din România

Comunicat

În cursul anului 2019, am participat la şedinţeleordinare şi extraordinare convocate conform legiide către primarul comunei Remeţi, lipsind motivatdoar atunci când am fost plecat din localitate.

Am încercat să mă implic activ în toate proble-mele dezbătute şi rezolvate, exprimându-mi pozi-ţia în mod cinstit, deschis, tranşant şi în limitalegilor în vigoare. Câteodată, acest lucru nu era peplacul unora, dar am considerat că este datoriamea să fac ceea ce-mi dictează conştiinţa, să numă abat de la unele principii pe care le am în limitabunului-simţ, al cinstei, corectitudinii şi respectu-lui, având drept scop colaborarea şi sprijinireaExe cutivului în toate demersurile şi acţiunile făcu-te în interesul comunei noastre şi al satelor aparţi-nătoare, votând hotărârile în acest sens. Este ade-vărat că nu întotdeauna am reuşit, deşi am acţionatnumai din dorinţa de a face bine, astfel ca lucrurilesă fie rezolvate în interesul comunei şi al cetăţeni-lor ei. Nu am reuşit să-i determin întotdeauna pecei din conducerea Primăriei să-şi facă doar dato-ria în rezolvarea unor probleme foarte importantedin punct de vedere economic şi social. Ca exem-plu amintesc doar problema pă durii Primăriei,

deşi, de-a lungul anilor, în mai multe şedinţe deconsiliu am ridicat numeroase probleme în acestsens, uneori, mai delicat, alteori, mai dur, darîntotdeauna, în limita bunului-simţ şi pentru caaceste probleme foarte importante, unele la limitalegii, să fie rezolvate în interesul comunităţii. Dinpăcate, nici la această oră problemele foarte im -portante din punct de vedere economic şi social nusunt rezolvate, deşi s-au realizat şi lucruri bune înaceastă privinţă: a fost făcut un nou amenajamentsilvic, s-au asigurat lemne de foc pentru instituţii(grădiniţă, şcoală, bibliotecă, primărie) şi popula-ţie, materiale de construcţii (cherestea, grinzi,corni şi leaţuri) pentru instituţii şi pentru locuitoriicomunei care au putut achiziţiona aceste materialeconform cerinţelor şi la un preţ avantajos, sub celal pieţei, preţurile fiind stabilite în Consiliul Local.Dar mai sunt multe de făcut în această privinţă,materialul lemnos care putrezeşte, igienizareapădurii etc. De asemenea, nu am reuşit să-i con-ving şi să-i determin pe toţi să acţionăm, astfelîncât să putem construi „Centrul Cultural şi deInformare“, o clădire multifuncţională care s-ar firealizat prin UUR. Deşi din partea Executivului

am avut tot sprijinul, unii au considerat că dacă einu fac nimic să nu-i lase nici pe alţii să facă cevabun pentru comună. În această privinţă, am reîn-noit cererea şi la ora actuală problema este în cursde rezolvare. Mulţumesc consilierilor care au votatîn unanimitate pentru rezolvarea cererii făcute deUUR.

Fiind de profesie dascăl şi membru în Con -siliul de administraţie al şcolii şi în Comisia deînvăţământ-cultură din cadrul Consiliului Remeţi,am răspuns la toate solicitările conducerii şcolii şiam sprijinit demersurile făcute de şcoală şi admi-nistraţia locală pentru rezolvarea problemelorînvăţământului, în mod deosebit a problemeloreconomico-administrative şi mă simt mândru cândse vorbeşte frumos la adresa şcolii noastre, fiindapreciate eforturile conducerii, ale profesorilor,elevilor şi părinţilor. Menţio nez că elevii noştri nefac cinste şi sunt apreciaţi la nivel local, judeţeanşi naţional.

(Continuare în pagina a 4-a)

prof. Vasile PASENCIUC,consilier din partea UUR

Raportul privind activitatea consilierului Vasile Pasenciuc din partea UUR în Consiliul Local Remeţi pe anul 2019

54 Curierul UCRAINEAN

(Urmare din pagina a 3-a)

Un rol foarte important în viaţa oricăreicomunităţi îl are biserica, consider că relaţiile cutoate bisericile (pe raza comunei avem maimulte) trebuie să fie conform moralei creştine înspiritul bunei convieţuiri şi respectului reciproc.În acest sens am fost toţi de acord să-i ajutăm, lacererea lor şi din iniţiativa dlui primar Petru Şo -fi neţ, privind asigurarea cu lemne de foc. Per -sonal, fiind implicat în această problemă, deoa-rece societatea la care lucrez a făcut exploatareaşi transportul, cu multă plăcere mi-am adus con-tribuţia la rezolvarea acestei probleme. În ceeace priveşte biserica noastră ortodoxă, am avut ocolaborare foarte bună cu preotul paroh şi Con -siliul parohial. Am contribuit, conform protoco-lului încheiat între UUR şi biserica noastră laorganizarea şi desfăşurarea hramului bisericii şiam ajutat la lucrările care s-au făcut la acoperişulacesteia şi grup sanitar, asigurând materialullemnos, leaţuri pentru acoperiş, grinzi, corni şiscândură.

În calitate de angajat al unei firme care arepunctul de lucru în comuna Remeţi şi care este

cea mai importantă societate de pe raza comuneiam avut o relaţie bună cu Primăria şi ConsiliulLocal Remeţi, am răspuns solicitărilor Adminis -traţiei Locale întotdeauna şi în limita posibilită-ţilor. Consider că toate societăţile, întreprinzăto-rii locali, toţi cei care fac ceva în comună trebuiesprijiniţi şi ajutaţi în conformitate cu legea decătre Primărie şi Consiliul Local.

În calitate de preşedinte al Organizaţiei localeUUR Remeţi, prim-vicepreşedinte al UUR Ma -ra mureş, prim-vicepreşedintele Uniunii Ucrai ne -ni lor din România, membru în Consiliul şi Pre -zidiul UUR am acţionat în interesul localităţiinoastre având o colaborare bună cu administraţialocală, lucru pentru care ţin să mulţumesc tuturorcelor care au înţeles dorinţa noastră de a facelucruri bune şi frumoase. Vă asigur că şi în con-tinuare vă puteţi baza pe intenţiile noastre buneşi dorinţa de a ajuta, de a face ca lucrurile sămeargă mai bine şi problemele să fie rezolvate îninteresul comunităţii şi în spiritul legii, asigurân-du-vă că puteţi să apelaţi în caz de nevoie şi dacăconsideraţi că este necesar la conducerea UURlocală, judeţeană şi naţională, la mine personal,la preşedintele filialei judeţene a UUR şi, în mod

deosebit, la dl preşedinte al UUR, NicolaeMiroslav Pe treţchi, un tânăr capabil şi hotărât,cu mult potenţial şi cu posibilităţi de a ajuta şi dea face lucruri bune pentru toţi ucrainenii şi toţicetăţenii comunităţilor ucrainene în calitatea luide deputat în Parla mentul României.

Consider că pe viitor Consiliul Local care areun rol foarte important, hotărâtor, prin probleme-le pe care le dezbate şi hotărârile pe care le adop-tă să se implice mai mult şi într-un mod eficientşi pozitiv în viata comunităţii. Atât Con siliulLocal, cât şi Administraţia Locală trebuie să-şifacă doar datoria, fiind cu conştiinţa împăcată căau făcut ceea ce trebuie şi ceva util pentru comu-nitate, nu doar să-şi încaseze indemnizaţiile şi săne putem uita unii în ochii celuilalt şi mai ales înochii celor care ne-au votat cu convingerea că nule-am înşelat aşteptările, îndemnând pe cei ti -neri, indiferent de culoarea politică, să fie maiactivi. Consider că aceştia, deocamdată, au deza-măgit şi acest lucru îl spun nu numai eu, ci şifoarte mulţi cetăţeni care aşteaptă mai mult de lanoi toţi şi mai ales de la cei tineri, fiind vorba deviitorul lor, al copiilor şi nepoţilor noştri.

Raportul privind activitatea consilierului Vasile Pasenciuc din partea UUR în Consiliul Local Remeţi pe anul 2019

În conformitate cu Ordinul Ministrului Edu ca ţiei Naţionale numărul3.191/2019 privind structura anului şcolar 2019-2020, cursurile sunt dis-puse pe durata a 35 de săp tă mâni, începând cu luni, 9 septembrie.

Structura anului şcolar cuprinde semestrul I (9 septembrie - 20 decem-brie 2019) şi semestrul al II-lea (13 ianuarie - 12 iunie 2020).

Vacanţele din toate ciclurile de învăţământ sunt programate astfel: • vacanţa de iarnă (21 decembrie 2019 - 12 ianuarie 2020)• vacanţa de primăvară (4 - 21 aprilie 2020)• vacanţa de vară (13 iunie - data din septembrie 2020 la care vor începe

cursurile anului şcolar 2020 - 2021).Suplimentar, clasele din învăţământul primar şi grupele din învă ţă -

mântul preşcolar beneficiază de vacanţă în săptămâna 26 octombrie - 3 no -iembrie 2019.

Pentru clasele a XII-a zi, a XIII-a seral şi frecvenţă redusă, anul şcolarse încheie în data de 29 mai 2020, iar pentru clasa a VIII-a, la 5 iunie 2020.

Programul naţional „Şcoala altfel“ are o durată de 5 zile consecutivelucrătoare în timpul anului şcolar şi poate fi derulat în perioada 7 octombrie2019 - 29 mai 2020, pe baza unei planificări ce rămâne la decizia şcolilor.Desfăşurarea programului „Şcoala altfel“ nu coincide cu perioada alocatăsusţinerii tezelor semestriale. Acestea vor avea loc, de regulă, la finalul se -mestrelor, după parcurgerea programei şcolare, cu cel puţin trei săp tă mâniînainte de finalul semestrului. Etapele naţionale ale olimpiadelor şcolare seorganizează, în general, în perioada vacanţei de primăvară, potrivit unuicalendar specific.

În zilele nelucrătoare/de sărbătoare legală prevăzute de lege şi de con-tractul colectiv de muncă aplicabil, nu se organizează cursuri.

Calendarul examenelor/evaluărilor naţionale, al examenelor de ab sol -vire, respectiv de certificare/atestare a calificării profesionale/a com pe ten -ţelor, precum şi calendarul admiterii în clasa a IX-a se aprobă prin ordinedistincte ale ministrului educaţiei.

1. Olimpiada de Limba şi literatura ucrai neană maternă, etapajudeţeană, este stabilită împreună cu celelalte olimpiade pentru limbimaterne pentru data de 29 februarie 2020, de către CNEE. Calendarul sta-bilit de CNEE trebuie respectat, deoarece subiectele pentru olimpiadă sunttransmise prin canale securizate de către CNEE, conform Metodologiei-cadru şi a procedurii CNEE. Programa pentru olimpiadă este programaşcolară în vigoare, iar Regulamentul de organizare şi desfăşurare, elaboratîn conformitate cu Metodologia-cadru, se poate consulta pe site-ul MEC;

2. Olimpiada de Limba şi literatura ucrai neană maternă, etapanaţională, este stabilită pentru perioada 23-26 aprilie la Timişoara, în urmaconsultării cadrelor didactice care au propus organizarea acestei etape dupăSărbătorile Pascale. Programa pentru olimpiadă este cea în vigoare, iarRegula men tul de organizare şi desfăşurare, elaborat în conformitate cuMetodologia-cadru, se poate consulta pe site-ul MEC;

3. Concursul naţional Tradiţiile şi istoria minorităţii ucrainene dinRomânia este stabilit pentru perioada 8-10 mai, la propunerea dlui inspec-tor Sauciuc Ilie de la IŞJ Suceava, cu consultarea directorului ColegiuluiMihai Eminescu din Suceava, în calitate de organizatori. Regula mentul deorganizare şi desfăşurare, elaborat în conformitate cu Metodologia-cadru,se poate consulta pe site-ul MEC;

4. Concursul de cântece ucrainene pentru clasele I-VIII – Cântecul prie -teniei, ediţia a II-a, se va desfăşura la Rona de Sus, judeţul Mara mureş, înperioada mai-iunie. Informaţii suplimentare pot fi obţinute de la doamnaprof. Geta Petreţchi, organizatorul acestui concurs.

Elvira COdREA

Structura anului şcolar2019-2020

Informaţii referitoare laolimpiadele şi concursurile

şcolare pentru elevii ucraineniorganizate în anul şcolar

2019-2020

Educaţia în limba ucraineană maternă

55Curierul UCRAINEAN

PLANUL DE ACŢIUNI/PROIECTE CULTURALE ALE UUR PE ANUL 2020

Filiala Denumireaacţiunii Localizare Data

AradConcert de muzică

religioasă,ediţia a III-a

Arad august

Concert de colindeucrainene Tîrnova decembrie

BotoşaniPe urmele

strămoşilor noştride la Marea Neagră

Odesa – Vâlcov iulie

Festivalul fanfarelorucrainene Cândeşti iulie

Să-i cunoaştem peucrainenii din Banat Caraş-Severin august

Ziua Naţională a Ucrainei Botoşani august

Sportul pentru toţi Agafton –Botoşani septembrie

Rogojeşti, vatră aucrainenilor dinjudeţul Botoşani

Rogojeşti –Mihăileni septembrie

Tradiţii şi obiceiuriucrainene la

Cândeşti, BucovinaCândeşti octombrie

Ziua LimbiiUcrainene în

RomâniaMihăileni noiembrie

Sărbătoare de centenar în satul

Tudor Vladimirescudin comunaAvrămeni

TudorVladimirescu –

Avrămeninoiembrie

Comemorarea victimelor

HolodomoruluiBotoşani noiembrie

Sărbătorim ZiuaNaţională a României Botoşani decembrie

Obiceiuri şi reţeteculinare ucrainene înAjunul Crăciunului

Rogojeşti decembrie

Festivalul de colindeucrainene,

ediţia a XVI-aBotoşani decembrie

Vine, vine MoşCrăciun la elevii

ucraineni

Botoşani,Rogojeşti,Mihăileni,

Cândeşti, TudorVladimirescu

decembrie

Bucureşti

„Zilele culturii slave“– Conferinţă

internaţională cu dez-bateri pe tema „Cine

sunt rutenii?” (încolaborare cu UUR

Bucureşti)

Bucureşti iulie

20 de ani de laînfiinţarea

ansamblului artisticucrainean „Zorea“

Bucureşti iulie

140 de ani denaşterea scriitorului

ucrainean VolodymyrVynnycenko(1880-1951)

Bucureşti iulie

Seară literarăucraineană –

prezentarea cărţiloreditate de UUR

Bucureşti iulie

Folk Rock Fest„Ruja troiaka“,

ediţia IBucureşti august


Bucureşti

Săptămâna teatruluiucrainean, ediţia I175 de ani de la

naşterea dramaturgu-lui şi regizoruluiucrainean Ivan

Karpenko-Karyi(1845-1907)

Bucureşti septembrie

Festival Internaţionalde muzică religioasă„Acoperă-ne pe noicu acoperământulTău, Preasfântă

Fecioară“, ediţia a II-a

Bucureşti octombrie

Masă rotundă „Destrajă lângă ei pune-

voi cuvântul“ –comemorarea

scriitorilor ucrainenidin România

Bucureşti octombrie

Masa rotundă„Holodomorul dinanii 1932-1933 în

Ucraina – necesitateacondamnării lui lanivel internaţional“

Bucureşti noiembrie

„Sfântul Nicolae în mijlocul copiilor“ Bucureşti decembrie

Călătorie de documentare în

RegiuneaTranscarpatia (mem-brii activi ai filialei

UUR Bucureşti 30 persoane)

Bucureşti decembrie

Călătorie de documentare în

Regiunea Zaporijea(membrii activi ai fi -lialei UUR Bucureşti

30 persoane)


Călătorie de docu-mentare în Bucovina

(Vizitarea filialeiSuceava)


Călătorie de docu-mentare în Banat

(Vizitarea filialelorArad, Timişoara, Caraş-Severin)


Călătorie de docu-mentare în Dobrogea(Vizitarea filialelorGalaţi şi Tulcea, a

unei organizaţii UUR din Deltă)


Călătorie de docu-mentare în Ardeal(Vizitarea filialelorCluj-Napoca, SatuMare, Maramureş)


Caraş-Severin

Zilele culturiiucrainene Reşiţa iulie

Vizitarea locurilorstrăbune dinTranscarpatia

Transcarpatia iulie

Festival Internaţionalde cântece şi dansuri

ucraineneCaransebeş august


(Urmare din numărul 399/400)

Curierul UCRAINEAN6

PLANUL DE ACŢIUNI/PROIECTE CULTURALE ALE UUR PE ANUL 2020Filiala Denumirea

acţiunii Localizare Data

Caraş-Severin

Festivalde cântec religios Cornuţel septembrie

Bucătăria ucraineană. Nunta ucraineană Copăcele octombrie

Ziua Limbii Ucrainene Org. locale noiembrie

ComemorareaHolodomorului Org. locale noiembrie

Festival de colinde şidatini la ucraineni Reşiţa decembrie

Cluj-Napoca

Noaptea de Kupala(acţiune realizată în

cadrul „Clubului copii -lor ucraineni“/«Клубукраїнської малечі»)

Cluj-Napoca iulie

24 august – ZiuaIndependenţei

(acţiune realizată încadrul „Clubului copi-ilor ucraineni”/«Клубукраїнської малечі»)

Cluj-Napoca septembrie

230 de ani de lanaşterea fabulistului

Petro Hulak-Artemovskyi (1790-1865)

Cluj-Napoca octombrie

Şcoală, dragă şcoală(acţiune realizată în

cadrul „Clubului copii -lor ucraineni“/«Клубукраїнської малечі»)

Cluj-Napoca octombrie

125 de ani de lanaşterea poetului

Maksym T. Rylskyi(1895-1964)

Cluj-Napoca noiembrie

Sfântul Nicolae (acţiunerealizată în cadrul„Clubului copiilor

ucraineni“/«Клуб укра-їнської малечі»)

Cluj-Napoca noiembrie

425 de ani de la naşterea

hatmanului Ucrainei,Bohdan Hmelnyţkyi

Cluj-Napoca decembrie

Moş Crăciun cu pletedalbe (acţiune realizată

în cadrul „Clubuluicopiilor ucraineni”

/«Клуб українськоїмалечі»)

Cluj-Napoca decembrie

Galaţi Ziua IndependenţeiUcrainei Galaţi august

Comemorarea hatmanu-lui I. Mazepa şi

depunerea de coroanede flori la statuia dinParcul „Libertăţii“

Galaţi octombrie

ComemorareaHolodomorului în

Ucraina anilor 1932-1933

Galaţi noiembrie

Ziua MinorităţilorNaţionale Galaţi decembrie

IaşiMarcarea Zilei

Naţionale a Ucrainei şia Drapelului de stat

al UcraineiIaşi august

Vizită de studiu şi docu-mentare în Ucraina,

pentru membrii filialeiIaşi august-

septembrie


Iaşi

Vizită de studiu şi do -cumentare pentru mem-brii activi ai fi lialei „Să

ne cunoştem fraţii“.Schimb de experienţă

prin vizitareaorganizaţiilor judeţene

vecine

Iaşi august-noiembrie

Participarea la acţiuniorganizate în afara

graniţelor, la invitaţiaorganizatorilor,

asociaţilor şiinstituţiilor din Ucraina

sau alte ţări

Iaşi septembrie-octombrie

Zilele culturilor slave –simpozion Iaşi octombrie

Participarea la festival-ul dansului şi cântecu-lui popular naţional alminorităţilor din Iaşi

Iaşi octombrie

Ziua Limbii Ucraineneîn România. Evocarea

literar-artistică a scriitorilor şi poeţilor

din Bucovina. Expoziţie de carte

Iaşi noiembrie

Seară de film documen-tar şi artistic al

minorităţilor din Iaşi.Masă rotundă dedicatăZilei memoriei jertfelorHolodomorului anilor

1932-1933 din Ucraina

Iaşi noiembrie

Spectacol omagialdedicat ZileiMinorităţilor

Iaşi decembrie

Participarea laFestivalul datinilor şi

colindelor organizat dealte organizaţii judeţene

ale UUR

Iaşi

La invitaţiaorganizaţiilorjudeţene ale

UURDiversitatea culturală.

Cunoaşterea reciprocă atradiţiilor şi obiceiurilorspecifice minorităţilor

din judeţul Iaşi

Iaşi

În bazaînţelegerii cu

celelalteminorităţidin Iaşi

Prezentarea tradiţiilorşi obiceiurilor ucraine-nilor, în general, şi a

ucrainenilor dinRomânia în şcolile dinIaşi cu ocazia zilelor

„Şcoala altfel“

Iaşi Potrivit calen-darului MEC

Maramureş Cupa de fotbal a UUR,filiala Maramureş

Repedea, Leia deSus, Crăciuneşti,Remeţi, Sighetu

Marmaţiei

iunie, iulie,septembrie

Sărbătoarea cânteculuişi dansului ucrainean Crasna Vişeului iulie

Sărbătoarea cânteculuide nuntă la ucraineni Valea Vişeului iulie

Caravana folclorului ucrainean

Crăciuneşti,Bocicoiu Mare,Vişeu de Sus,Coştiui, Baia

Mare

iulie-septembrie

Vara la stână Leia de Sus august-septembrie



PLANUL DE ACŢIUNI/PROIECTE CULTURALE ALE UUR PE ANUL 2020Filiala Denumirea

acţiunii Localizare Data

Maramureş Festivalul minorităţilornaţionale din România

SighetuMarmaţiei septembrie

Întâlnirea cu fiii satului Lunca la Tisa octombrie

Obiceiuri de toamnăla ucraineni Remeţi noiembrie

Ziua Naţională a Limbii Ucrainene în

RomâniaSighetu

Marmaţiei noiembrie

Sărbătoarea folcloruluiucrainean Repedea octombrie

SărbătorireaPomuluide iarnă

Toate şcolilemaramureşene încare se studiază

limba ucraineanădecembrie

Satu MareSărbătorirea Zilei

Naţionale a Ucrainei şia Drapelului Ucrainei

Satu Mare august

Bucătăria tradiţionalăla ucrainenii sătmăreni

Păulian, MoftinuMic, Micula septembrie

Ziua culturii ucrainene Micula noiembrieSf. Nicolae la

ucrainenii sătmăreni Micula decembrie

Suceava Obiceiuri ucrainenela Ploşcii Ploşcii iulie

Identitatea religioasă a ucrainenilor Dărmăneşti iulie

Şcoala de vară pentruelevii care studiază

limba maternăBălcăuţi iulie

Concert de muzicăreligioasă ucraineană

Maidan, Cacica august

Ziua Naţională aUcrainei. Mitropolitul

Petru Movilă alKievului, un mare

spirit al ucrainenilorde pretutindeni

Siret,Kiev august

Ucrainenii în Bucovina– sesiune de

comunicări ştiinţificeGropeni septembrie

Bucătăria ucraineană –tradiţii culinare

de toamnăIzvoarele Sucevei septembrie

Elmovyi lyst – festivalde cântece ucrainene Ulma septembrie

Personalităţi ucrainene sucevene Brodina octombrie

Ziua educaţiei înşcolile în care se predă

limba ucraineanăToate

organizaţiile octombrie

Gospodina ucraineană– tainele murăturilor Milişăuţi octombrie

Să ne cunoaştemtrecutul – Holodomorul

din Ucraina anilor 1932-1933

Rădăuţi noiembrie

Omagierea scriitoareiOlha Kobyleanska Gura Humorului noiembrie

Ziua MinorităţilorNaţionale Rădăuţi decembrie

Colinda ucraineană –origine, funcţie şi

tipologie, antologiiSiret decembrie

Pomul de Crăciun Toateorganizaţiile decembrie


Timiş Seară culturalăinteretnică Remetea Mică iulie

Turneu de fotbal altinerilor ucraineni Soca iulie

Datini şi tradiţii laucrainenii din Lugoj

Lugoj – TeatrulNaţ. TraianGrozăvescu

iulie

Timişoara, capitalăculturală europeană

2021 – FestivalInternaţional

Săptămâna Ucraineanăla Timişoara

Timişoara – Casa Culturală a

Ucraineniloraugust

Din Maramureş la Ştiuca

Ştiuca – Căminul Cultural august

Marcarea ZileiNaţionale a Ucrainei Timişoara august

Festival etnic alminorităţilor din

TimişoaraTimişoara –

Parcul Rozelor septembrie

Gala maramureşeanăîn Banat Soca septembrie

Concurs de interpretarea cântecului ucrainean Dragomireşti octombrie

Zilele culturiiucrainene Variaş octombrie

Ziua ucrainenilor din Criciova –

aniversare jubiliarăCriciova noiembrie

Ziua limbii ucraineneîn România Ştiuca noiembrie

Lumânarea nestinsă –victimele

HolodomoruluiTimişoara noiembrie

Festival internaţionalde colinde

ucrainene în Banat

Timişoara – Casa Culturală a

Ucrainenilordecembrie

Sărbătorirea Pomului de Crăciun

Şcolile în care seînvaţă limbaucraineană

decembrie

TulceaÎntâlnire artistică şi

gastronomicăucraineană „Spivaemo

i jaremo pyrohy“

Sulina, Letea,Chilia Veche iulie

Traditii în gastronomiaucraineană.

„Festivalul BorşuluiPescăresc“

Sulina, Tulcea iulie

„Ivan Kupala“ –Eveniment major întradiţia culturală a

ucrainenilor dobrogeniTulcea iulie

AniversareaIndependenţei

de stat a UcraineiTulcea august

Zilele culturiiucrainene

Letea, Pardina,Teliţa, Dunavăţ,

Ciucurovaseptembrie

Dialog intercultural altinerilor aparţinând

minorităţilor naţionaleTulcea octombrie

Conferinţainternaţională:

„Contribuţia cazacilorzaporojeni la

stabilitatea teritorialăşi administrativă aDobrogei de Nord din secolul XIX“

Tulcea octombrie

Zilele culturiiucrainene

Crişan,Caraorman,Chilia Veche

noiembrie


Curierul UCRAINEAN8

Repere culturale ± Repere culturale ± Repere culturale

A trecut şi prima lună a Anului Nou,o lună preţioasă, o lună în care sperămcă am păşit cu dreptul într-o „proaspă-tă“ etapă a propriei existenţe. În acelaşitimp, ne gândim cine am fi noi fără tre-cut?! Fără deschizătorii de drumuri,care au ridicat literatura şi sufletul ome-nesc pe culmi nebănuite, care au înglo-bat viziunea unică în creaţii originale şiinegalabile, am fi cu siguranţă anonimi,mai săraci, mai singuri. Ne-au unit ai noştri! Ne-a unitEminescu, fiu al Boto şa -niului, şi ne-au unit creaţiileşi amintirile vii despre dom-nul ucrainenilor din Româ -nia, regretatul Ştefan Tca -ciuc.

Ne-am adunat din Avră -meni, Rogojeşti, Su naţi,Cân deşti-Bucovina, Cân -deşti II, Botoşani pentru amarca cele două mari talen-

te. S-a vorbit despre bibliografie şi biografie,s-au depănat amintiri, s-au citit versuri, s-au văr-sat lacrimi de emoţie şi s-a zâmbit mai apoi nos-talgic în amintirea celor care le-au făcut alornoştri trepte din cărţile scrise cu măiestrie, dinviziunea originală, mult peste cea a vremurilor încare au trăit. Am avut privilegiul de a cunoaştefamilia regretatului Ştefan Tcaciuc şi mi-amamintit ce atmosferă frumoasă şi plină de gân-duri calde răspândea în jur. Vibraţia oamenilorbuni, valoroşi, măreţia acestora rămâne vie însufletele noastre. Peste toate s-a aşternut neauaalbă ca în poveştile copilăriei...

Claudia SEMCIUC

Ianuarie cu evocări...

Începând cu anul 2010, ziua de naştere alui Mihai Eminescu a devenit Ziua CulturiiNaţionale. În expunerea de motive a iniţiato-rilor se arată: „Ziua Culturii Naţionale va fi,în viziunea noastră, o zi în care nu numaicelebrăm un mare creator, dar şi o zi dereflecţie asupra culturii române, în genere, şia proiectelor culturale de interes naţional“.

Anul acesta, am ales ca teme de reflecţie

două citate aparţinând poetului Eminescu:,,Oamenii nu se deosebesc atât prin ceea cezic, cât prin ceea ce fac“ şi „Ca să-ţi dai sea -ma de nivelul culturii generale a unei naţii,trebuie să vezi ce idoli are“. Citatele au fostdezbătute împreună cu elevii clasei a VIII-a.

Elevii celorlalte clase gimnaziale au pre-gătit un moment literar-muzical intitulat„Gânduri pentru Emi nes cu…“. Le-au rostit

într-o at mosferă încărcată deemoţie şi sensibilitate.

An după an, rostim totmai puţine gânduri pentrusuflet. Ne regăsim, tot maides, în versurile lui NicolaeDa bija: ,,S-avem pâinică-ncasă, fără poezie om maitrăi“. Şi, deşi ,,ne-au bătut şicerul şi pământul, vremurigrele au trecut pe-aici“ să nuuităm gândurile lui MirceaEliade: „Pentru noi, Emi -nescu nu e cel mai mare poetal nostru şi cel mai strălucitgeniu pe care l-au zămislitpământul, apele şi cerul ro -mânesc. El este, într-un anu-mit fel, întruparea însăşi aacestui cer şi a acestui pă -mânt, cu toate frumuseţile,durerile şi nădejdile crescutedin ele... şi cât timp va exis-ta, undeva în lume, un sin-gur exemplar din poeziile luiEminescu, identitatea nea -mului românesc este salva-tă“.

LăcrămioaraGRIGORCIUC

Gânduri pentru Eminescu…

Cei 170 de ani de la naşterea poetului Mihai Emi -nescu şi Ziua Culturii Naţionale au fost marcate deGalaţi prin intermediul unor acţiuni ale Bibliotecii „V.A.Ure chia“. În parc, la statuia poetului din Centrul Vechial Galaţiului, a avut loc „Revedere cu Eminescu“, oca-zie cu care s-au rostit alocuţiuni şi s-a recitat din liricaeminesciană şi din creaţiile membrilor Uniunii Scrii -torilor din România, filiala Sud-Est. S-au depus flori şis-au împărţit participanţilor cărţi poştale ilustrate cuMihai Eminescu şi cu alte personalităţi ale oraşului edi-tate de Centrul Cultural „Dunărea de Jos“. La filiala nr.5 „H.P. Bengescu“, a fost adus un „Omagiu domnuluiEmi nes cu“ (recital de poezii eminesciene şi poezii dedi-cate lui M. Eminescu de către elevii clasei I.C. Step byStep de la Şcoala Gimnazială nr. 22 coordonaţi de învă-ţătoarea Aurora Gheorghiu. La filiala nr. 1 „CostacheNegri“ a avut loc un program artistic „Cu Eminescu însuflet“, ai cărui protagonişti au fost elevi de la ŞcoalaGimnazială nr. 29 coordonat de învăţătoarea MarianaStanciu. La sediul central a fost programată o ediţie spe-cială a Cen trului „Axis Libris“ la care a luat parte şifiliala Ga laţi a UUR. La filiala nr. 1 „Costache Negri“,elevii Co legiu lui Na ţio nal, coordonaţi de Elvira Ale xan -drescu, au prezentat „Eminescu, prezentul continuu“.

În luna ianuarie, atât la sediul central, cât şi la filia-lele celor 10 organizaţii etnice existente în Galaţi, aufost organizate expoziţii dintre care amintim „Eminescuşi mu zicalitatea versurilor sale“ (partituri muzicale),„Mihai Eminescu în colecţiile speciale ale Biblioteciiju de ţene «V.A. Urechia»“ (cartofilie şi medalistică),„M. Eminescu omagiat de gălăţeni“ etc.

Vichentie NICOLAICIUC,preşedintele UUR Galaţi

170 de ani de la naşterea lui Eminescu

sărbătoriţi la Galaţi


Repere culturale ± Repere culturale ± Repere culturale

Anul Nou aproape întotdeauna este asociat cudorinţa unui viitor mai bun, iar sărbătoarea Naş -terii Domnului reprezintă ocazia de a ura uniialtora fericire, sănătate, mulţi ani şi bunăstare înfamiliile noastre, a prietenilor şi cunoscuţilornoştri. De altfel, în colindele de Crăciun este în -truchipată şi cântată atracţia eternă a oamenilorspre fericire, bunătate, frumuseţe, spiritualitate şiprosperitate. În timpul sărbătorilor de Crăciun s-astatornicit o bună tradiţie la nivelul UniuniiUcrainenilor din România de a organiza la nivellocal, regional şi naţional festivaluri de colinde şiobiceiuri cu ocazia sărbătorilor de iarnă. Scopulevenimentelor este de a reînvia şi de a popularizaobiceiurile populare străvechi care reprezintă spe-cificul zonei, căci nu degeaba se spune câtepopoare, atâtea colinde şi fiecaredintre ele este unică în felul ei şiuneşte modernul cu trecutul.

Hristos se naşte! Să-L slăvim!Cu aceste cuvinte se salutau reci-proc ucrainenii, participanţi lacea de-a XV-a ediţie a Fes ti -valului de colinde, care a avut locla 27 decembrie 2019, începândcu ora 11:00, în parcul central aloraşului Botoşani. Victor Sem -ciuc, preşedintele filialei Boto -şani a Uniunii Ucrainenilor dinRo mânia, a salutat pe toţi cei pre-zenţi şi le-a urat sănătate, bună -stare, pace şi înţelegere în fami-liile lor şi în marea familie aucrainenilor din România. La evenimentul festivdin acest an, au participat reprezentanţii autorită-ţilor locale, precum şi ai unor instituţii cu carecolaborează filiala Botoşani, un public destul denumeros venit din satele învecinate şi din oraşulBo toşani, precum şi invitaţi din Ucraina. Ini -ţiatorul şi susţinătorul financiar al evenimentuluia fost Uniunea Ucrainenilor din România şi filialaBotoşani.

După încheierea părţii oficiale, pe scenă s-aurânduit grupuri corale şi ansambluri vocale bine-cunoscute publicului din Botoşani, care au inter-

pretat diverse piese muzicale, printre care un locspecial a fost ocupat de colinde – parte integrantăa sărbătoririi Naşterii Domnului şi a Anului Nou.

Festivalul a fost deschis de ansamblul folclo-ric de copii „Tineri huţuli“ din Valea Vişeului dinjudeţul Maramureş, dirijor şi îndrumător artisticMaria Papariga, care au interpretat colinde vechicum ar fi: „Нині настала дивна новина“, „Нинінам ся з'явила“, „Вефлієм, Вінчування“, „Eseara de Crăciun“.

În continuare, i-au încântat pe cei prezenţicolindele bisericeşti ale grupului folcloric „Ver -by cenka“ din satul Styrcea, raionul Hliboka,regiunea Cernăuţi, îndrumător artistic IarciukMarina, cum ar fi: „Алелуя“, „Адаме“, „Новарадість стала“.

În interpretarea grupului vocal „Bila roza“ dinsatul Petia, judeţul Tulcea, îndrumător artisticMaxim Ivan, au răsunat atât colinde mai vechitransmise din generaţii în generaţii, cât şi cele maimoderne: „Як уродилось“, „Прeсвята Вар -вара“, „На Сіонській горі“ şi „Galbenă gutuie“.

Înălţător, maiestuos, inspirat şi solemn aurăsu nat colindele interpretate de ansamblul „Vy -şy vanka“ din satul Staryi Volcineţ, raionul Hli -boka, regiunea Cernăuţi, îndrumător artistic O.V.Belon: „Нова радість стала“, „Свята Вар ва ра“,„Ой сів Хрис тос вечeряти“.

La închiderea festivalului, pri-marul satului StaryiVolcineţ, domnul Os ta -ficiuk Petro Ra du lovyci,primarul sa tului Styrcea,doamna Budăi NataliaVasilievna şi primaruldin Hliboka au transmiscelor prezenţi urări depace, prosperitate, armo-nie şi bunăstare în caselelor. Invitaţii din Ucrainaau remarcat ro lul extremde important al festiva-lului pentru renaşterea şirevigorarea tradiţiilornaţionale. Scopul aces-tuia este unul nobil – săreamintească şi să res-taureze vechile colindeşi obiceiuri cu ocaziasărbătorilor de iarnă şi nu nu -mai. Oaspeţii din Ucraina şi-auexprimat convingerea că acestfestival va acumula noi valenţean de an şi lucrul acesta va ducela repunerea în drepturi a multortradiţii şi obiceiuri populare,unele de mult uitate, şi la desco-perirea în tezaurul in epui zabil alartei ucrainene a unor colinde şiobiceiuri mai puţin cunoscuteastăzi.

Cu un cuvânt de salut s-a adresat asistenţei şivicepreşedintele Uniunii Ucrainenilor din Ro -mânia, Victor Hrihorciuc, care a subliniat impor-tanţa Naşterii Domnului Hristos pentru întreagaomenire, spunând: „Domnul să fie printre noiprin aceste colinde pe care le-am auzit astăzi. Fieca locuinţele noastre să fie întotdeauna luminoa-se, pacea şi înţelegerea să domnească în ele. Fieca toate necazurile să ne ocolească, iar iubirea săse înmulţească şi să locuiască în inimile noastre.Fie ca lumina sărbătorii Naşterii lui Hristos să neofere o minune – capacitatea de a ierta şi de a nebucura alături de cei dragi. În final, doresc să rea-mintesc că nu trebuie să uităm în aceste zile cumşi pe cine sărbătorim – pe nimeni altul decât peIsus Hristos, iar lucrul acesta ne obligă“.

Spectacolul prezentat de colectivele partici-pante la eveniment a generat o stare de spiritpozitivă publicului spectator. Fiecare colind şicântare au fost însoţite de ovaţii şi aplauze puter-nice atât în sala Hotelului Maria, în prima zi a fes-tivalului, cât şi în ziua a doua, pe scenă, în parculcentral al oraşului. Organizatorii festivalului şi-auatins obiectivul – să prezinte crâmpeie din culturaucraineană, neasemuit de frumoasă şi bogată, săcontinue tradiţiile străvechi, care, din generaţie îngeneraţie, aduc un omagiu Naşterii Mântui -torului. Participanţii la eveniment şi-au exprimatdorinţa de a se reîntâlni cu aceste grupuri decolindători, dar şi cu alte formaţii şi în anul urmă-tor.

Sărbătoarea a adunat mulţi oameni care s-ausalutat reciproc, urându-şi cu această ocazie sănă-tate, fericire şi un an prosper, iar colindele şi cân-tecele au răsunat în această zi într-un mod maiinedit. A impresionat varietatea lor, ne-au bucuratmelodiile şi felicitările adresate pe tot parcursulfestivalului şi toate acestea au creat o atmosferăde bucurie, extrem de caldă şi primitoare. Costu -mele ucrainene, interpretările scenice cu elemen-te din tradiţiile populare şi simbolul – steauaBetleemului, au adăugat o culoare unică sărbăto-rii.

Buna dispoziţie, emoţiile şi impresiile plăcute– aceasta a fost atmosfera evenimentului sărbăto-rit. Toţi participanţii şi spectatorii prezenţi la eve-

niment au primit mulţumiri din partea organizato-rilor, iar cel mai minunat cadou pentru spectatoriau fost colindele de Crăciun, interpretate cu căl-dură şi frenezie, care au umplut inimile celor pre-zenţi de bucurie şi voie bună.

Sărbători fericite! Vă doresc tuturor ca Naş -terea Mântuitorului să aibă loc zilnic în ieslea ini-milor voastre calde!

Victor HRIHORCIUC,vicepreşedinte al UUR

Festivalul de colinde la Botoşani

510 Curierul UCRAINEAN

PLANUL DE ACŢIUNI/PROIECTE CULTURALE ALE UUR PE ANUL 2020


TulceaSă nu ne uităm istoria.

Holodomorul din Ucraina

Tulcea noiembrie

Ziua MinorităţilorNaţionale Tulcea decembrie

Participare la Festivalul colindelor Timişoara decembrie

Seară de colindeucrainene

Toateorganizaţiile

localedecembrie

Sărbătorirea pomului de Crăciun

Letea, Murighiol,Tulcea, Pardina,Crişan, Sfântu

Gheorghedecembrie

Comisiapentru

educaţieşi ştiinţă

Cursuri deperfecţionare pentru

cadrele didactice carepredau limba

ucraineană în instituţiiabilitate din Ucraina

Ucraina septembrie

Consfătuirile naţionaleale cadrelor didacticede limba şi literatura

ucraineană, de educaţiemuzicală şi de religie –

cultul ortodoxucrainean

Oradea/ Arad/Braşov octombrie

Încheiere de parteneri-ate între unităţi şcolaredin România şi Ucraina

Unităţi şcolaredin România şi

din Ucrainaanul şcolar2019-2020

Cursuri deperfecţionare pentru

cadrele didactice carepredau limba

ucraineană/ în limbaucraineană, cu forma-

tori din Ucraina

Unităţi şcolaredin România/sediile UUR

anul şcolar2019-2020

Comisiade Cultură

Participarea laFestivalul ProEtnica Sighişoara august

Întâlnirea scriitorilorcu cititorii Galaţi, Tulcea septembrie

80 de ani de la naştereascriitorului

Mihai MihailiucBucureşti octombrie

Întâlnirea scriitorilor cu cititorii

Iaşi, Suceava,Botoşani noiembrie

Participarea la TârgulInternaţionalGaudeamus

Bucureşti noiembrie

Participarea la Salonulde Carte şi Muzică Sinaia

Participarea laadunarea anuală a

Tineretului Ucrainean75 ani de la naşterea

publicistului IoanChideşciuc

Bucureşti

ConferinţaInternaţională

„Ucrainenii dinRomânia – istorie,

contemporaneitate şiperspective“, ediţia a IV-a

Concurs Naţional„Tinere talente

ucrainene“,ediţia a IV-a


OFUR„Scoala de vară a

femeilor şi tinerelorucrainene“

SighetuMarmaţiei iulie

Ziua IndependenţeiUcrainei

În fiecare org.jud. a UUR august

Realizarea de CD-uriale grupurilor

folclorice ucrainenedin România

În toateorganizaţiile

judeţene de femeiaugust

Respectul şi preţuireapentru implicarea şirealizarile femeilorcadre didactice pen-sionare şi scriitoare


judeţene de femeioctombrie

Ziua Limbii Ucraineneîn România


judeţene de femeinoiembrie

Sărbătoarea Sf. NicolaeÎn toate

organizaţiilejudeţene de femei

decembrie

OTURExcursie cultural-

educativă în satul natalal marelui Kobzar –

Taras Şevcenko

RegiuneaZvynehorodka,

Ucrainaiulie

Participare la „ForumulTineretului Ucrainean

al Diasporei“Ucraina august

„Zadunaiska rybka“ –concurs de pescuit

Tulcea – Sarichioi septembrie

Zilele filmuluiucrainean Cluj-Napoca octombrie

Proiect pentru TineriiUcraineni „MOJO“ Bucureşti

Mihai Traista,preşedintele Comisiei de Cultură

De ce, Doamne, ne-ai luat rădăcinile?!Era atât de sigur pe pământ...De ce, Doamne, nu dai glas sufletelor adormite?! Ca să nu mai fim duşi de vânt...

De ce, Doamne, ai presărat februarie Cu amintirea plecării mamei de aici?! Ne-ai lăsat goi, fără aripi... Plini de regrete, de doruri, de frici.

De ce, omule, nu trăieşti mai frumos ?!Iroseşti ore şi zile într-un mod durerosCând pulsaţia vieţii e încă a ta, Când în bine tu lumea o poţi „creiona“.

De ce, omule simplu, ai privirea de ger?! Tu te duci peste ani tot acolo, în CerCe-ai să iei, ce-ai să laşi pe pământ,Ca să nu mai fim goi, duşi de vânt?!

Mari întrebări...

Claudia SEMCIUC

(Urmare din pagina a 7-a)


Decembrie este luna Crăciunului. Putemobserva cum agitaţia de dinaintea NaşteriiDomnului îşi pune amprenta peste tot: ne facemplanuri cum să ne organizam timpul mai binepentru cadouri, concedii, curăţenie, împodobireabradului şi vrem ca totul sa iasă impecabil. Toatăatmosfera de Crăciun ne aduce bucurie şi neaminteşte cu precădere de anii copilăriei, de emo-ţia aşteptării împodobirii bradului, de deschidereacadourilor, de masa în familie, de aşteptarea pânătârziu a colindătorilor.

Vine Crăciunul să ne amintească un adevărnecontestat: de mult într-un staul în cetateaBetleem, dintr-o fecioară preacurată Maria senaş te un prunc, se naşte Mântuitorul acestei lumi,Domnul Isus Hristos. Sărbătoarea aceasta esteuna dintre cele mai importante sărbători pentrufiecare creştin, fiind aşteptată cu un mare entu-ziasm de toată lumea, indiferent de vârstă.

Naşterea Domnului Isus Hristos înseamnăbucurie, pace, speranţă şi, să nu uităm, este pentrutotdeauna, nu doar pentru o zi. Este dorinţa de atrăi împreună într-o armonie sinceră şi curată, dea dărui iubire, de a crea momente fericite în fami-lie şi mai mult de atât, să nu uităm de adevăratulSărbătorit şi care este semnificaţia acestei sărbă-tori.

La 21 decembrie 2019, a avut loc un eveni-ment important: Festivalul internaţional de colin-de ucrainene în Banat, organizat de UniuneaUcrainenilor din România, filiala Timiş.

Ediţia a XX-a a Festivalului a avut loc la Casade Cultură a ucrainenilor din Timişoara, unde aufost prezente mai multe formaţii din România,dar şi din Serbia.

Cu mult înainte de ora începerii, sala s-a um -plut până la refuz. Invitaţii, tot mai curioşi şinerăbdători, aşteptau să înceapă festivalul, copiiimai agitaţi, mai gălăgioşi ca înainte de începereaoricărui festival, cu toţii am aşteptat să ascultămcolindele noastre de suflet, cântate în limba noas-tră maternă. A fost o atmosferă plăcută, ne-ampregătit inimile pentru a asculta şi a primi colin-dătorii.

Grupurile de colindători erau îmbrăcate în stiltradiţional: cămăşi cu broderii deosebite, fustefolclorice, fiecare după zona din care făcea parte,

păstrând tradiţia şi obiceiurile lăsate de buniciinoştri. Toţi colindătorii ce urmau să ne încânteinimile erau emoţionaţi, nerăbdători să laude, săvestească prin momentele lor, naşterea DomnuluiIsus.

În deschiderea acestui festival, domnul preşe-dinte UUR, filiala Timiş, Gheorghe Hleba, a salu-

tat prietenii şi invitaţii: „Slava IsusuChrystu“, urând un bun venit invita-ţilor, prietenilor la cea de a XX-aediţie a Festivalului internaţional decolinde din Banat, apoi, a reamintitcă, în urmă cu 30 de ani au muritpeste 100 de tineri în oraşul Timi -şoara unde a avut loc Revoluţia din1989 şi a rugat publicul să ţină unmoment de reculegere în memoriaeroilor Timişoarei.

Ne-au onorat cu prezenţa lor laacest festival, dom nul preşedinte alUUR, deputatulNi colae Mi roslavPe treţchi, care aacceptat invitaţianoastră şi a ales săfie alături de noila ediţia a XX-a aacestui festival,se cretarul generalal UUR, Irina Liu -ba Horvat, prof.Ivan Liber, preşe-dintele UUR Ca -raş-Se ve rin, dlDu mitru Cer nen -cu, preşedinteleUUR Tul cea, dlGa vrilă Micu -laiciuc, preşedin-te UUR Arad,pro fesor MariaPa pa riga din Vi -şeu de Jos, in -spectorul pentrulimba ucraineanăla IŞJ Timiş, dlMihai Bobic,preo tul pro topopIlie Al biciuc.

După prezen-tarea invitaţilorde onoare, dom-

nul preşedinte al UUR Timiş, Gheorghe Hleba,i-a dat cuvântul domnului preşedinte al UUR,deputatul Nicolae Miroslav Petreţchi, care a vor-bit despre tradiţia, cultura şi limba noastră mater-nă pe care trebuie să le transmitem mai departe.De asemenea, a mulţumit pentru organizarea şisilinţa de care au dat dovadă toţi.

În continuare, grupurile de colindători veniţide departe au deschis festivalul cu colinde ucrai-nene, şi anume grupul de colindători de la Liceul„Iulia Hasdeu“ din Lugoj pregătiţi de prof.Violeta Manzur, grupul de copii colindători de la

Pogăneşti, pregătiţi de prof. IvanSmecicaş, grupul de colindători dinVişeu de Jos, coordonat de prof. MariaPapariga, grupul „Lileia“ din Arad,coordonat de prof. Anna Hanţig, grupuldin Serbia, alături de Ivan Kuzma, pre-şedintele Casei de Cultură „IvanSeniuk“, din Kula, duetul Filip Pronekşi Dragan Kovacev din Kula, copiii dincomuna Ştiuca – „Iasna zorea“, grupulde colindători din Lu goj – „Şovkovatrava“, coordonat de dna Savana Albi -ciuc, colindătorii din Petroasa Mare„Ke drovyna“, pregătiţi de prof. CubaşMariana, gru pul din Zorile, cu sceneta„Viflaim“, instrumentiştii Ana Hrin,

Nicoleta Hrin şi Nicolae Hrin.Festivalul de colinde ucrainene a fost condus

de doamna prof. Maria Szabo Condrei.În încheiere, doresc să-i îndemn pe ucraineni

să păstreze în inimă cultura, tradiţia, obiceiurileucrainene şi să le transmită mai departe pentru ur -mă toarea generaţie.

Vă doresc, la începutul acestui an, să aveţipace în inimă, bucurie în casele voastre şi în fie-care zi să iubiţi şi să dăruiţi iubire.

Să nu uităm că sărbătoarea aceasta este despreNaşterea lui Isus.

Filiala Timiş a UUR vă doreşte multă sănătate,bucurie, realizarea tuturor idealurilor, în anul2020.

Cornelia BENZAR,UUR Timiş

Festivalul internaţional de colinde ucraineneîn Banat, ediţia a XX-a

Curierul UCRAINEAN12

Când visele coincid cu planurile, evenimentelese vor întâmpla cu siguranţă. Astfel, conducereafilialei Iaşi a Uniunii Ucrainenilor din România arăspuns solicitărilor şi dorinţelor mai vechi alemembrilor săi de a vizita Cernăuţiul. Şi acum, laceas aniversar, visul s-a împlinit cu dorinţa de a fişi a simţi puţin din atmosfera locurilor în care atrăit şi a studiat poetul român Mihai Eminescu.Zis şi făcut. În Planul de acţiuni culturale pe anul2020, am prevăzut o vizită de studiu şidocumentare, „Pe urmele lui MihaiEminescu la Cernăuţi“, acţiunea fiinddedicată sărbătoririi a 170 de ani de lanaşterea geniului literaturii române,care a trăit mai mulţi ani în Bucovina.

În ajunul acestei călătorii, profitândde evenimentele organizate de filialaIaşi, în ultimele două-trei luni, mem-brii filialei noastre au avut ocazia săviziteze câteva din locurile din Iaşi,care ne amintesc de M. Eminescu cumar fi: Muzeul „M. Eminescu“, teiul şibustul lui Mihai Eminescu din parculCopou, Biblioteca Centrală Univer si -tară „Mi hai Eminescu“ şi statuia poe-tului amplasată lângă bibliotecă etc.

La 10 ianuarie, delegaţia filialeiIaşi a pornit pe urmele lui Mihai Emi -nescu spre Cernăuţi. Intenţia noastră afost să vizitam şi complexul mu zealdin satul Ipoteşti, judeţul Botoşani şisă facem şi o vizită la filiala Botoşania UUR, dar din motive obiective nu afost posibil acest lucru. După o călăto-rie plăcută şi fără probleme, iată-ne înCernăuţi. De la bun început trebuie săprecizez că marea majoritate a partici-panţilor la această vizită nu a mai fostîn Cernăuţi, aşa că ascultau cu multă atenţie şiînregistrau orice informaţie pe care o primeau peparcursul vizitei.

În prima zi, am vizitat Primăria oraşului Cer -năuţi şi am avut o discuţie interesantă şi utilă cuprimarul oraşului, domnul Kaspruk Oleksi Pavlo -vyci şi cu şefii departamentelor cultură şi respec-tiv învăţământ, despre viitoarea cooperare a de -par tamentelor Consi liu lui Municipal din Cer năuţicu filiala noastră, precum şi cu instituţii educaţio-nale şi de cultură din Iaşi. Partici pan ţii la discuţiiau făcut schimb de date de contact şi au convenitca într-o scurtă perioadă de timp să îşi împărtă-şească opiniile, prin mijloacele de comunicaţie

existente, cu privire la un posibil acord de colabo-rare în domenii de interes pentru ambele părţi.

Şederea delegaţiei noastre la Cernăuţi a conti-nuat cu o vizită la Centrul Bucovinean de Artăpentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tra di -ţio nale Româneşti, unde membrii delegaţiei noas -tre, reprezentanţi ai instituţiilor de învăţământ dinIaşi, au avut ocazia să discute cu preşedinteleCentrului, domnul Iuri Levcik, de la care au aflat

lucruri interesante despre activităţile acestuia şidificultăţile cu care se confruntă instituţia condu-să de domnia sa în prezent. Pe timpul discuţiilorau fost identificate posibile domenii de colabora-re, având în vedere faptul că numeroşi elevi, carese pregătesc la această instituţie, îşi continuă stu-diile în România la Colegiul Naţional de Arte„Octav Băncilă“ şi la Univer sitatea de Arte dinIaşi, precum şi în alte centre universitare dinRomânia. La finalul întâlnirii, în numele UniuniiUcrainenilor din România, delegaţia noastră adăruit elevilor Centrului mai multe cărţi, ziare şireviste publicate de UUR, iar membrii delegaţieinoastre, fiind sensibili la dificultăţile pe care le

întâmpină conducerea Centrului, din proprie ini-ţiativă, au strâns şi au oferit conducerii acestuiaun mic sprijin financiar.

A doua zi, delegaţia noastră a vizitat Uni ver -sitatea Naţională „Iuri Fedkovyci“ din Cernăuţi,însoţită fiind de un ghid, un foarte bun cunoscătoral limbii ucrainene şi române, dar şi a altor limbi,un adevărat profesionist în domeniul său de acti-vitate; o persoană preocupată să transmită cât maimulte informaţii ascultătorilor săi, presărate peici, colo, cu glume de bun gust. A fost o bună oca-zie pentru membrii delegaţiei noastre ca să afle omulţime de date şi informaţii utile despre istoriculconstrucţiei, sistemul şi procesul de învăţământdin Ucraina, despre persoane importante din Ro -mâ nia care au studiat sau au locuit o perioadă laCernăuţi (Mihai Eminescu, Ciprian Porumbescu,Aron Pumnul, Părintele Stăniloae etc.).

În cele două zile de şedere la Cernăuţi, partici-panţii la această acţiune au putut, de asemenea, săfacă cunoştinţă cu partea veche a oraşului, să facăo plimbare pe străzile pavate cu piatră cubică, săad mire construcţii şi clădiri vechi, multe dintreele din vremea Imperiului Austro-Ungar. Cu oca-zia acestui tur, am putut admira în partea centralăa oraşului (Piaţa Teatrului, Piaţa Cen trală, monu -men tul lui Taras Şevcenko şi cel al lui MihaiEminescu, Piaţa Filarmonicii, Piaţa Sf. Maria, str.Ol ha Ko byleanska, Catedrala Sfântului Duh,Cen trul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi“).

A treia zi, la invitaţia primarului oraşului Cer -năuţi, delegaţia noastră a fost prezentă la paradaformaţiilor participante la Festivalul internaţional„Malanka Fest – Cernăuţi 2020“, la ceremonia dedeschidere a festivalului şi la programul prezentatde câteva formaţii participante.

După masa de prânz, în drum spre casă, la ce -rerea participanţilor, am vizitat Mănăstirea SfântaÎnălţare din Bănceni a Eparhiei Cernăuţi-Bu co - vina din cadrul Bisericii Ortodoxe Ucrai nene.

Deplasarea a fost un succes. Participanţii laaceastă acţiune au fost plăcut impresionaţi deceea ce au văzut şi auzit şi au mulţumit organiza -to ri lor şi conducerii Uniunii Ucrainenilor din Ro -mânia, care a finanţat această activitate. Astfel deacţiuni trebuie continuate şi în ideea cunoaşteriiistoriei, a tradiţiilor şi obiceiurilor ucrainenilor, apersonalităţilor din diferite domenii de activitatecu care ne mândrim.

Victor HRIHORCIUC,preşedintele filialei Iaşi a UUR

«PE URMELE LUI MIHAI EMINESCU LA CERNĂUŢI»

Ca în fiecare an, filiala din Galaţi a UUR aorganizat o acţiune culturală deosebit de impor-tantă. Membrii comunităţii ucrainene din Galaţiau depus o coroană de flori la monumentul închi-nat hatmanului ucrainean I. Mazepa dinParcul Libertăţii.

Cei prezenţi au cinstit aspiraţia lui Maze -pa spre linişte şi pace, independenţă şine atâr nare a Ucrainei. La monumentul dedi-cat lui I. Mazepa am rememorat faptele devitejie, curaj şi eroism ale marelui hatman,erou al naţiei ucrainene. La sediul filialei,vi ce pre şedintele Simion Pancrat a subliniatfaptul că Ivan Stepanovyci Mazepa, marehatman al Ucrainei între anii 1689-1700,constituie o interesantă personalitate politicăşi militară, care a suscitat o atenţie deosebităîn istoriografie, datorită poziţiei sale de con-ducător al unui stat slav care a încercat, dupăanul 1708, să-şi redobândească vechiul sta-

tut politico-juridic de stat independent (pierdut în1654) faţă de „aliatul“ şi „protectorul“ – Rusia –un imperiu aflat în plină expansiune politică şiextensie teritorială, ce-şi exercita dreptul forţei,

sub masca eliberatorului mesianic al popoarelorcreştine din sud-estul Europei.

În continuare, vicepreşedintele Simion Pancrata subliniat că hatmanul cazacilor zaporojeni estecel care, în încercarea de a crea un stat ucraineanindependent faţă de Polonia şi Rusia, va trece cucazacii de partea regelui Suediei, Carol al XII-lea.Din nefericire pentru Mazepa suedezii au fostînfrânţi la Poltava (1709). Ivan Mazepa s-a refu-giat, împreună cu Carol al XII-lea la Bender, undea şi murit. Osemintele lui Ivan Mazepa au ajuns

în cele din urmă la Galaţi, la biserica SfântulGheorghe, de pe malul Dunării. Preşedintelefilialei gălăţene a UUR a ţinut un scurt dis-curs în care l-a prezentat pe hatmanul Ma -zepa ca pe un om de stat atât de important,încât fusese elogiat de Voltaire, Hugo şiLiszt. Filmul central al discursului a fostreprezentat de pronunţata amprentă lăsată dehatman în istoria populaţiei gălăţene în con-diţiile în care oraşul Galaţi are două cartierecentrale care poartă numele acestuia(Mazepa 1 şi Mazepa 2).

Vichentie NICOLAICIUC,preşedintele filialei Galaţi a UUR

Hatmanul Ivan Mazepa, simbol al identităţii ucrainene


În noaptea de 13 spre 14 ianuarie, în fiecarean, unele ţări slave sărbătoresc Anul Nou pe stilvechi. Gospodinele pregătesc masa de sărbătoarede cu zori şi împart dulciuri, mere şi nuci, urândca în anul care vine să fie belşug în casă.

La 13 ianuarie, am continuat sărbătorile laCasa de Cultură a ucrainenilor din Timişoara cuinvitaţii noştri. La ora 21:00, domnul preşedinte

al UUR – filiala Timiş, Gheorghe Hleba, a datstartul petrecerii. Au fost prezenţi aproximativ 70de persoane din diferite zone ale ţării. Ne-ambucurat să-i avem în mijlocul nostru într-o atmos-feră caldă, să petrecem clipe de neuitat şi săintrăm în Noul An împreună. La petrecerea deRevelion am avut parte de muzică ucraineanăcântată live de formaţia „Hutuţii din Banat“, amavut şi mass-media din oraş – TVR Ti mi şoara,TVR1 care au transmis petrecerea pe post.Invitaţii ucraineni veniţi din Maramureş, din Bu -covina, dar stabiliţi în Banat,ne-au impresionat prin ţinu-tele lor tradiţionale, ucraineniautentici din Banat, fiecare aadus bucate gustoase, me -niuri tradiţionale şi specificezonei din care fac parte. Gos -po dinele s-au pregătit extra-ordinar de bine punând sufletşi dragoste în preparatele lordelicioase, astfel ca petrece-rea de Anul Nou să fie una pecinste, cu mâncarea cea maibună.

Conform tradiţiei, urarea„Na mnohaia lita“ se face lamiezul nopţii, iar domnulpreşedinte al UUR – Timiş,Gheorghe Hleba, a rostitcuvântul de Revelion despre realizările UUR şi acitit mesajul de Anul Nou al preşedintelui UUR,dl Nicolae Miroslav Petreţchi, adresat ucraineni-lor din Timiş.

Petrecerea a continuat până dimineaţa, s-acântat, s-a dansat hora mare şi mică, iar, mai apoi,în onoarea Sfântului Vasile, s-a tăiat tortul cunumele de Vasylyna. Acest tort este mai special,având trei monede în interior, şi trebuie mâncatdoar de tinerii necăsătoriţi. Tinerii care vor aveaparte să găsească moneda în felia de tort îşi vor

găsi alesul sau aleasa inimii în anul în care tocmaiam păşit.

A fost un Revelion despre care o să ne amin-tim cu drag.

În încheierea acestei petreceri domnul preşe -din te al UUR Timiş, Gheorghe Hleba, a urat tutu-ror ca anul 2020 să le aducă bunăstare, fericire şipace.

Aceeaşi noapte de 13 spre 14 ianuarie a fost şipentru grupul de dansatori „Zoloti druzi“, dinloca litatea Ştiuca, judeţul Timiş, una deosebită.

Ei au organizat Revelionulpe stil vechi la sediul Or ga -ni zaţiei locale a UUR Ti -miş. Lor li s-au alăturat şialţi câţiva tineri. Petrecereaa început în jurul orei nouăşi s-a prelungit până spredimineaţă. Masa nu a fostuna bogată, pentru că fieca-re a venit de acasă cu ce areuşit să facă în ultimulmoment, însă atmosfera afost la superlativ.

Tinerii au dansat pemuzică ucraineană, au cân-tat în limba lor maternă şis-au simţit foarte bine. Laora 24, au ieşit afară, în faţaCăminului, unde au ciocnit

un pahar de şampanie, au făcut fotografii şi şi-auurat multă sănătate şi, mai ales, multă baftă laexamenele la care vor participa în acest an, avândîn vedere că mulţi vor susţine examenul de baca-laureat. Apoi, s-au reîntors în sală şi au continuatpetrecerea.

Cu toţii s-au simţit foarte bine şi au promis că,la anul, vor organiza un Revelion mai deosebit şicu mai mulţi tineri.

Cornelia BENZAR,UUR TIMIŞ

Revelion pe stil vechi la Timişoara

În cadrul filialei Timiş au loc mai multe eveni-mente cultural-religioase ucrainene care au deve-nit tradiţionale. Astfel, copiii ucraineni, care înva-ţă la şcoală limba ucraineană, participă laaşa-zisul festival dedicat doar copiilor.Acest festival are loc cu o zi înainte demarele Fes tival internaţional al colindelor.La această acţiune dedicată copiilor se pre-zintă copii din mai multe localităţi unde sepredă la şcoală limba ucraineană. Ea are locla sediul UUR din Timişoara, fiind dedicatăsărbătorii Crăciunului, iar membrii Comi -tetului UUR împart ca douri tuturor copii-lor. A doua zi, mai exact pe 21 decembrie2019, la sediul UUR din Timişoara a avutloc Fes ti va lul Inter naţional al ColindelorUcrai nene, ediţia a XX-a. La acest festival,au venit colindătorii din toate localităţileucrainene din judeţ, de asemenea, co -lindătorii de la fi lialele judeţene dinMa ramureş, Arad, Caraş-Severin, Tul -cea, dar şi două ansambluri vocal-in -strumentale din Novy Sad – Serbia. Unalt eveniment tradiţional a avut loc înlocalitatea Remetea Mică. În data de 8ianuarie 2020, a avut loc la CăminulCul tural din localitate evocarea Sărbă -torilor de iarnă la ucrainenii din Banat.UUR Remetea Mică se laudă cu douăevenimente culturale. Este vorba deZiua Culturii Ucrainene, care are loc înluna iunie, prima duminică după Rusa -

lii, iar cel de al doilea eveniment are loc la 8ianuarie şi poartă denumirea de „EvocareaSărbătorilor de iarnă la ucrainenii din Banat“, a

doua zi de Crăciun după stil vechi. Evenimentul aînceput la ora 9 cu Sf. Utrenie la biserică şi acontinuat cu Sf. Liturghie. Începând cu ora 15, auînceput să sosească invitaţii, colindătorii, dar şioficialităţile, precum primarii din localităţileMasloc, Fibis, Pischia, Giarmata, directorii case-lor de cultură din Dumbrăviţa, Giarmata şi Gh i -roada şi alţii. Programul cultural-religios a înce-put la ora 16, cu colinde, tradiţii şi obiceiuri spe-cifice sărbătorilor de iarnă, iar, începând cu ora20, a continuat cu cântec, joc şi voie bună alăturide formaţia vocal-instrumentală a UUR „Hutuliidin Banat“. Programul s-a încheiat cu un foc deartificii. Alt eveniment tradiţional a fost Reve -lionul ucrainean pe stil vechi care a avut loc lasediul UUR din Timişoara, la 13 ianuarie 2020.După ora 19, au venit ucraineni din Timişoara,dar şi din alte localităţi ucrainene. A fost prezentăşi Televiziunea Româ nă, care a filmat, a luatinterviuri de la cei prezenţi. La miezul nopţii, cutoţii au cântat „La mulţi ani!“ în limba ucrainea-nă, iar dl preşedinte Hleba Gheorghe a urat tutu-ror „toate cele bune în Noul An“. Adaug că latoate evenimentele enumerate a fost cea mai bunăsonorizare făcută vreodată, deoa rece UUR a făcutinvestiţii, astfel că UUR Timişoara a beneficiat deo staţie profesională, iar sunetul şi rezonanţa şi-auspus cuvântul. Colindătorii din Timiş au fost binepregătiţi, deoarece studenta la Fa cultatea deMuzică din Timişoara, Hrin Nico leta, s-a implicatîn pregătirea formaţiilor artistice. Deşi UUR nuare referent cultural, studenta Hrin Nicoleta s-apreocupat să fie bine pregătiţi cei care urmau săcolinde. Un mare rol l-a avut Comitetul UUR Ti -miş, care, împreună cu comitetele locale UURs-a implicat în reuşita evenimentelor.

Ana HRIN

Sărbători de iarnă la ucrainenii din Banat

Curierul UCRAINEAN14

La mulţi ani! Să fiţi sănătoşi,dragi cititori!

Iarna este plină de evenimentede povestit. Am avut norocul de aprimi cu entuziasm primii fulgi denea în perioada Sărbătorii NaşteriiDomnului nostru Isus Hristos şi dea ne bucura de colinde. A fost fru-mos!

Să începem...Copiii, după ce

au colindat fru -mos, au primit dinpartea re prezen -tan ţilor UUR dinjudeţul Boto şanitradiţionalele ca - douri trimise deMoş Cră ciun. En -tu zias mul lor seciteşte pe chip, vărog să priviţi ima -ginile.

Festivalul deColinde din ju -deţul Boto şani are unit oameni ta -lentaţi din judeţe-le Tulcea, Su -

ceava, Mara mureş, din comu-nele Mihăileni şi Cândeşti (ju -de ţul Botoşani) şi din Ucraina.Or ga nizator: UUR Bo to şani,re prezentată de Vic tor Sem -ciuc. Au fost invitaţi toţi boto -şă nenii care apreciază tradiţiilede Cră ciun, colindul din Bu co -vina, Ma ra mureş şi din Del taDunării.

Ai noştri au participat şi laFestivalul de Colinde din Ma -ra mu reş, bucurându-se de oa -menii frumoşi, de atmosferă,de tradiţii, de emoţia transmisă.

Imaginile vorbesc de lasine!

Claudia SEMCIUC

Iarnă de poveste

După parada grupurilor de colindători în ca -drul Festivalului Internaţional al Obice iurilor deIarnă de la Suceava, la care au participat perso-nalităţi cu înalte funcţii în stat la nivel de ţară, dejudeţ şi de peste hotare, mii de oameni care auadmirat programul prezentat, malanca din Vicova sosit şi la Brodina, la invitaţia comisarului-şefPetru Dănuţ de la Poliţia de Frontieră Brodina.Reprezentanţii malăncii au venit la Brodina pen-tru a doua oară. De data aceasta, au apărut călare

pe cai semeţi împodobiţi cu coroane din cetină şiflori, cu care au defilat prin centrul comuneipână la pichetul grănicerilor. Până la Brodina,caii, pentru a nu fi stresaţi, au fost aduşi cumaşini cu rulote speciale. Această defilare a stâr-nit emoţii puternice şi în rândul oamenilor care,cu mic, cu mare, s-au dus la locul sta bilit dinain-te, unde aştepta o mulţime de oameni care i-auîntâmpinat cu aplauze.

Rolul principal (Ştefan cel Mare) l-a avut po -liţistul de frontieră Petru Bo dârlău.El este tată a 7 copii, localnic dinVicovu de Sus. Prezintă aceastăpie să, cu diferite ocazii, de peste25 de ani. Alături de el este fratelesău Ioan Bodârlău. În aceastăpiesă, sunt implicaţi şi copiii lui.Una dintre fete este distribuită înpiesă. Rolurile din piesă sunturmătoarele: Ştefan cel Mare, hai-ducii care ţin locul răzeşilor, sulta-nul alături de suita lui turcească.Piesa de teatru a fost acompaniatăde muzicanţi: Cornea Dorin cufor maţia „Mugurii“, la trâmbiţăSchipor Constantin, Gheor - ghiţă Ioan, Cotos Petru.Organizatorii acestui spec-tacol sunt oameni ta lentaţi,credincioşi, cu su flet mare.Ei au conştientizat că muzi-ca, care în medicină repre-zintă un me dicament cealină durerea, ne determinăsă devenim deschişi, neconferă o stare de încredereîn sine şi în viitor, eliminăstarea de tristeţe şi frustră-rile acumulate, ajută laorganizarea gândurilor, laîmbunătăţirea performanţe-

lor. Muzica energică înlătură orice urmă de me -lan colie. De aceea, Petru Bodârlău, având copiifoarte talentaţi (dansatori, muzicanţi) îi ajută lacultivarea talentelor lor.

Poliţiştii de frontieră nu numai că veghează laasigurarea liniştii şi siguranţei la graniţa dintrestate, dar sunt uniţi, sar în ajutor celor ce aune voie de acesta. La anumite evenimente în fa -miliile lor, participă cu toţii, în frunte cu coman-dantul lor – un om omenos, modest, prietenos,co mu nicativ. Ori această unitate, întrajutorareîntre colegi în frunte cu conducătorul lor, la alteinstituţii nu găseşti. Cu toate că haina militarăimpune respect, emoţii, de multe ori teamă, lafoarte mulţi, sub haină, bate o inimă de aur.Cunosc o familie de poliţişti de frontieră care, înconcediu, se duce la mănăstiri cu ajutoare, darprestează şi muncă, fiind pricepută la toate.Munceşte şi câte o săptămână, ba mai mobilizea-ză şi pe alţii care fac împreună lucruri utile.După program, gospodarul pichetului, HudemaVasile, s-a îngrijit ca oaspeţii să fie onoraţi, pre-cum au onorat, distrat, încântat ei pe participanţila spectacol, dar şi pe trecători care opreau maşi-nile alăturându-se celor prezenţi pentru a privifrumuseţea spectacolului.

Lor, artiştilor, li s-au adresat mulţumiri şi,totodată, invitaţia pentru viitor.

Artemizia GHEORGHI

Cu malanca la Brodina


La 8 februarie a.c., filiala Bucureşti a UUR a organizat o interesantăacţiune culturală, şi anume „115 ani de la naşterea romancierului ucraineanUlas Samciuk“.

Manifestarea a fost deschisă de preşedintele filialei Bucureşti a UUR,scriitorul Mihai Traista, care a prezentat şi tradus filmul documentar despreromancierul ucrainean Ulas Sam ciuk, film absolut impresionant. În deschi-derea acţiunii, au luat cuvântul dl Bogdan Moisei, prim-vicepreşedinte alUUR, care atrans mis sa lu tuldlui Ni colae Mi -ro slav Pe treţ chi,p r e ş e d i n t e l eUUR, scriitorulucrai nean Iev henBa ran, preşedin-tele Or ga nizaţieiUniu nii Na ţio -nale a Scrii to -rilor din Iva no-F r a n k i v s k ,Ucrai na, dl Iev -hen Le vyţkyi dinpartea Am ba - sadei Ucrai nei înRo mânia.

Dl MihaiTraista a pre zen -tat biografia şicreaţia ro man -cie rului ucrai -nean Ulas Sam -ciuk (1905-1987). Prin vi -zio narea filmu-

lui documentar „Ce nu vindecă focul“ cei prezenţi au avut posibilitatea săafle lucruri neştiute din biografia, personalitatea şi opera lui Ulas Samciuk.Despre publicistica sa se vorbeşte foarte puţin. Deşi a fost publicată în între-gime, în 2008, la Rivne, într-un volum de 456 de pagini, opera lui Samciukrămâne inexplorată în întregime. Preşedintele UUR Bucureşti, dl MihaiTraista, a prezentat, în propria traducere, fragmente din romanul „Maria“.Tematica creaţiei lui Ulas Samciuk are la bază realităţi politice, situaţii derăzboi, lupta ucrainenilor pentru propria lor statalitate, motiv pentru care afost arestat de autorităţile germane de ocupaţie. El a relevat cititoruluiUcraina adevărată, cea apropiată sufletului său, fiind primul scriitor care afăcut cunoscut lumii Holodomorul, problemele Ucrainei. Scriitor proscris,interzis şi exilat (din cei 82 de ani de viaţă, doar 22 a trăit în Ucraina), UlasSamciuk a lăsat o moştenire literară unică, nestudiată îndeajuns.

Evenimentul s-a încheiat cu un moment poetico-muzical plin de sensibi-litate susţinut de Dan Vasilescu, căruia i s-a alăturat dna Zenovia Mandiuc.Felicitări dlui Mihai Traista pentru traducerea filmului documentar, pentruprezentarea romanului „Maria“ şi organizarea acestei emoţionante acţiuniculturale.

Ştefania PIETREANU

Omagierea lui Ulas Samciuk la Bucureşti

Ideea înfiinţării unui muzeu în localitateaCopăcele a apărut de foarte mult timp. Astfel, înanul 1959, la Şcoala din acest sat, a venit ca pro-fesor de istorie, regretatul domn Petru Câmpeanu.Într-un interviu acordat redacţiei Radio Timi -şoara, cu câţiva ani înainte de a se stinge dinviaţă, prof. Câmpeanu a spus că încă de la venireadomniei sale în acest sat s-a gândit cum au ajunslocuitorii lui aici. Gândurile au început să ia viaţă,astfel că a început să îi întrebe pe cei mai în vârstăoameni din sat, aflând detaliile strămută-rii localnicilor din Transcarpatia în zonă,încă la începutul secolului XX, ca mun -ci tori forestieri. Pe vremea Austro-Un -gariei, deplasarea se făcea în aceeaşi ţară(Transcarpatia şi Banatul erau sub ad - ministraţia Austro-Ungariei). De atunci,dl profesor, a început să co lecţio nezeobiecte vechi de la localnici, aşezându-leîntr-o vitrină în holul şcolii.

Mai târziu, eu, învăţând la aceeaşişcoală, îmi amintesc de această vitrină,amplasată chiar pe holul de la intrare înclasa noastră, ba mai mult, chiar am aduscâteva obiecte găsite în podul casei.

Ulterior, vitrina a devenit neîncăpă-toare şi în anul 2006, când în Copăcele s-a sărbă-torit Centenarul strămutării ucrainenilor dinTrans carpatia, printr-un eveniment grandios,unde au participat formaţii artistice şi solişti dintoată ţara, a apărut ideea de a arăta tuturor musa-

firilor fragmente din viaţa ucrainenilor din Copă -cele, începând cu venirea lor aici. Atunci, Pri -măria a oferit două încăperi pentru amplasareamuzeului satului Copăcele. Aici, au fost expuse

obiecte de vestimentaţie, de artizanat, unelte,obiecte din gospodăria oamenilor, dar şi fotogra-fii, toate donate de oamenii din sat.

Mai târziu, conducerea Primăriei nu a maidorit să găzduiască muzeul, astfel că o perioadă

toate obiectele au fost adunate undeva într-un colţal unei încăperi nefolosite. La iniţiativa câtorvaoameni inimoşi, printre care şi mama mea, MariaLiber, a fost găsită o casă veche, în care nu mai

locuia nimeni, foarte potrivită pentru găz-duirea muzeului. De atunci, au începutdemersurile pentru acest scop. În cele dinurmă, Primăria a achiziţionat casa, dar nua reabilitat-o, ci a demolat-o, şi în locul eia cumpărat o alta, care a fost asamblată peacel loc. Dl prof. Câmpeanu s-a ocupat deamenajarea muzeului în acea casă, aflatăpe un teren foarte pitoresc al satului. Decâte ori venea cineva în sat şi dorea săvizi teze muzeul, dl profesor îl conduceacu drag şi vorbea despre muzeu, prove-nienţa obiectelor şi despre istoricul locali-tăţii.

Astăzi, muzeul există în continuare înacest sat (Copăcele), dar probabil nu se

găsesc fonduri pentru a îngrădi curtea, atât de fru-moasă şi originală, în care se află casa-muzeu.

Simona LIBER-LăNCRăNjAN

Muzeul satului Copăcele

16 Curierul UCRAINEAN16

Iubire de biserică şi de neam

Naşterea Domnului este un Praznic Îm pă -rătesc aşteptat de fiecare dintre noi cu mareemoţie şi cu pregătire sufletească şi materială,fiecare creştin, însă, se va pregăti după cumcrede de cuviinţă pentru marele praznic.

În contextul globalizării şi al secularizării,ni se pare, oarecum, firească pregătirea cu unpronunţat caracter materialist, deşi adeseaauzim, povestindu-se, cu nostalgie, cum eraCrăciunul odinioară. Parcă tânjim după acea

tradiţie creştină încărcată de colind în grup, deumblat din casă în casă vestind Naşterea luiIsus, de dragostea dintre creştini şi de bise rică.Cu fiecare an care trece, simţim că ne înde -părtăm tot mai mult de tradiţiile noastre, defelul de a trece prin sărbători, iar nu pe lângăsărbători.

Din acest punct de vedere, noi, credincioşiiortodocşi ucraineni, care trăim în satele dinMaramureş, prăznuim Naşterea Domnuluidupă calendarul iulian (neîndreptat). Suntemîncă păstrători ai tradiţiei primite de laînaintaşii noştri, străduindu-ne să conservămşi să transmitem mai departe, generaţiilor vii -toare, ceea ce noi am moştenit.

Nu aş vrea să exprim faptul că, enoriaşiinoştri nu sunt influenţaţi de curentul occiden-tal, dar, cu toate acestea, ne străduim să sim -ţim adevărata bucurie pe care Naşterea luiIsus Hristos ne-o dăruieşte fiecăruia, înţele -gând că prin Naşterea Sa, noi toţi dobândimînfierea (Gal, 4,5).

Ajunul Crăciunului (6 ianuarie) este o zi depost negru pentru toţi credincioşii (cu excepţiacopiilor şi vârstnicilor), iar când se lasă seara,fiecare familie se strânge în jurul mesei, toţiservind mâncare de post. Înainte de a se aşezala masă, se rosteşte rugăciunea dinaintea me -sei, rugăciune care se încheie cu cântareatroparului Naşterii Domnului, capul familieibinecu vân tează masa, iar apoi se servesc mai

multe feluri de mâncare de post. Unele gospo-dine gătesc 7, 9 sau chiar 12 feluri de bucate.După cină, vin primii colindători – copilaşii. Eisunt primii evanghelişti, vestitori ai Naşterii,mer gând din casă în casă cu colindul, îngrupuri, după vârstă. Nimeni nu poate să nu-ipri mească pe aceşti colindători, ba încă cumare bucurie, credincioşii îi primesc în caselelor. Prima zi de Crăciun începe cu Sfânta Li -tur ghie, la care sunt prezenţi toţi credincioşii,

de la mic la mare, străduindu-se cu toţii să-Llaude pe Dumnezeu.

După Liturghie, cu toţii ne întoarcem lacasele noastre şi, după masă, aşteptăm să necolinde Viflaimul (băieţii din sat care inter pre -tea ză sceneta Naşterii, costumaţi cores pun -zător). Aceşti colindători sunt prezenţi înfiecare casă, vestind şi arătând tuturor că pro-rociile Vechiului Legământ s-au împlinit.Răsplata (bănească) pe care oamenii o fac faţăde Viflaim, ei o jertfesc pentru Biserică.

A doua zi de Crăciun, după Sfânta Li tur -ghie, colindă copilaşii în Biserică, pe două voci,pregătiţi de doamna preoteasă. Totodată,aceştia recită poezii, iar după program pri -mesc daruri de la Moş Crăciun. După masă, înaceeaşi zi, la casele creştinilor sosesc alţi co -lindători – Colinda bătrână. O numim aşa, nupentru că e formată dintr-un grup de vârst -nici, ci pentru că este o colindă populară deseco le. Nu se cunoaşte autorul acestei colinde(probabil au fost mai mulţi), dar este o colindămereu actuală, exprimând profunde adevăruridogmatice, o cântare care uneşte trecutul cupre zentul, biserica luptătoare cu bisericatrium fătoare, şi de aceea toţi ucrainenii o în -drăgesc, o cântă şi o predau tinerei generaţii. Atreia zi de Crăciun, de Sf.M.Mc. Ştefan,colindăm cu toţii în Biserică. În toate cele treizile de Crăciun, centrul sărbătorii este SfântaLiturghie, după săvârşirea căreia se umblă la

colindat în grupuri, apoi, cu toţii se întorc lacasele lor cu mare bucurie, în aşteptareaurmătorului praznic.

Prea Fericitul Părinte Patriarh Daniel, încuvântul pastoral de Crăciun al acestui an,subliniază rolul familiei, în general, şi al fami-liei creştine, în special. Întrucât familia estecoroana creaţiei şi locul sau mediul în careomul începe să înţeleagă taina iubirii şi abinecuvântării părinteşti… noi, credincioşiiparohiei ucrainene Bistra, suntem toţi o fami-lie mai mare, familie a cărei mamă este Bise -rica noastră, iar Tatăl este Dumnezeu, pe careÎl rugăm şi Căruia îi cerem cereşti bine -cuvântări. Trăind doar în comuniune unii cualţii, precum într-o bună familie creştină,putem înţelege marea Taină a iubirii TatăluiCeresc.

Pr. Ioan IURCEA, Parohia ortodoxă ucraineană Bistra

Praznicul Naşterii Mântuitorului nostru Isus Hristos în satele ucrainene din Maramureş

Responsabilitatea pentru opi niile ex pri -mate în paginile Curierului ucrai nean revineîn exclusivitate autorilor. Redacţia nu-şi asu -mă obli gaţiile legate de conţinutul mate ria -lelor şi nu retur nează articolele nepublicate.

Strada Radu Popescu, nr. 15, sector 1, Bucureşti

Telefon: 021.222.0724,Tel./fax: 021.222.0737

E-mail:[email protected]

Redactor-şef:Ion Robciuc

Redactor:Ştefania Pietreanu

Tiparul executat laTipografia

„RCR PRINT“ISSN 1223-5210

CURIERUL UCRAINEAN

Documents

Serie nou ã, nr. 401-402 / februarie 2020 _eb_2020.pdf · Revistă a Uniunii Ucrainenilor din România Luptaţi şi veţi învinge! Serie nou ã, nr. 401-402 / februarie 2020 Editorialul