Upload
others
View
5
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE
Serviciul Marketing şi Comunicare
Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod
010615, România
Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129
www.ase.ro; e-mail: [email protected]
CUPRINS:
Posibilitatea reunificării portofoliului Educaţiei cu cel de la Cercetare, între
coerenţă şi haos legislativ
Mitroi (ASE): Nu am nici cea mai mica temere ca economia româneasca nu va
opera între 8% si 9%
10 IANUARIE 2018
Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE
Serviciul Marketing şi Comunicare
Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod
010615, România
Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129
www.ase.ro; e-mail: [email protected]
Posibilitatea reunificării portofoliului Educaţiei cu cel de la Cercetare, între coerenţă şi
haos legislativ
În cadrul discuţiilor cu privire la restructurarea Executivului s-a vehiculat şi unirea Educaţiei şi a
Cercetării într-un singur minister. Specialiştii spun că această măsură ar putea fi benefică în condiţiile în care
cele două domenii sunt oricum interconectate. Educaţia şi Cercetarea au fost separate la finele lui 2016, când
PSD a preluat guvernarea. Fostul ministru al Educaţiei Mircea Dumitru spune că o astfel de structurare ar avea efecte benefice
asupra mediului universitar. „ Nu poţi să ai învăţământ superior de calitate fără o coordonare cu partea de
Cercetare. În plus, când vorbim în general de calitatea personalului din mediul universitar, aceasta nu se
poate realiza la un nivel superior fără investiţii corespunzătoare în Cercetare. Ideea că am putea separa
procesul pedagogic de cercetare nu se poate justifica, mai ales în cazul universităţilor care au performanţe
înalte. Din punct de vedere administrativ şi implicit
al implementării politicilor educaţionale ar fi
coerentă unificarea acestor două domenii.“, crede
rectorul Universităţii Bucureşti.
La rândul său, Dragos Ciuparu, fostul
preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Cercetare
Ştiinţifică, crede că învăţământul superior şi
Cercetarea merg mână în mână. „ În sistemele
educaţionale performante cercetarea şi educaţia sunt
împreunate. Descoperirile ştiinţifice trebuie să intre,
în primul rând, în învăţământ, iar un profesor care
nu predă lucrurile pe care el însuşi le descoperă nu
poate fi numit profesor în adevăratul sens al cuvântului. O discuţie relevantă în sensul de divizare a
sistemului de învăţământ ar fi dacă am avea un singur minister pentru mediul preuniversitar, respectiv unul
pentru învăţământul superior şi cercetare. Acesta este modelul aplicat în Germania“, explică Ciuparu.
De altfel, şi o parte dintre cercetători şi-au arătat îngrijorarea în octombrie anul trecut, când ministrul
Cercetării şi Inovării Lucian Georgescu declara că tipul de cercetare pe care-l fac profesorii este diferit de cel
pe care-l fac cercetătorii. ,,Legătura organică dintre cercetare şi educaţie pare a fi tăiată din start. Din acest
punct de vedere, este îngrijorător faptul că pare a se sugera revenirea la două sisteme separate, unul
responsabil cu predarea – universităţile, şi unul responsabil cu cercetarea – institutele de cercetare. Statutul
cercetătorului trebuie adus la zi, fiind o lege vetustă, bazată pe legea dinainte de 1989. Statutul personalul
didactic din învăţământul superior este reglementat de Legea 1/2011 a Educaţiei Naţionale. Statutul
personalului de cercetare-dezvoltare din institute de cercetare este reglementat de Legea 319/2003 privind
Statutul personalului de cercetare-dezvoltare. O abordare unificatoare a celor două categorii ar fi binevenită.
Ori, în momentul de faţă se discută despre o nouă Lege a Cercetării şi o nouă Lege a Educaţiei. Este greu
de crezut că cele două legi vor fi uşor de menţinut în paralel, având în vedere că ambele vor avea prevederi
care reglementează activitatea şi conduita aceluiaşi tip de personal (cercetători), dar din două ministere
diferite", au explicat într-o poziţie comună pentru pressone, Octavian Micu, Mihai Miclăuş şi Lucian Ancu,
membri ai Asociaţiei Ad Astra.
Şi directorul Unităţii Executive pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi
Inovării (UEFSCDI) Adrian Curaj crede că este destul de greu să ţinem în continuare separate Învăţământul
Superior şi Cercetarea însă e important să menţinem şi predictibiltatea funcţionării instituţiilor. „Schimbarea
sau eliminarea prea bruscă a unei entităţi nou stabilite aşa cum este Ministerul Cercetării şi Inovării afectează
Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE
Serviciul Marketing şi Comunicare
Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod
010615, România
Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129
www.ase.ro; e-mail: [email protected]
inevitabil activitatea în domeniul cu pricina. Transformările şi modificările instituţionale crează perioade
lungi de tranziţie care nu sunt de folos din punct de vedere al rezultatelor aşteptate.“, afirmă Adrian Curaj.
De cealaltă parte, reprezentanţii Patronatului Român din Cercetare şi Proiectare (P.R.C.P.) îşi exprimă
vehement dezacordul faţă de intenţiile de reunificare a sectorului românesc de cercetare cu cel de educaţie,
despre care s-a discutat recent în spaţiul public. Patronatul consideră că o astfel de măsură ar avea consecinţe
„deosebit de nocive” pentru activitatea sectorului pe care îl reprezintă, ale cărei rezultate au o „importanţă
deosebită (…) pentru dezvoltarea şi modernizarea întregii economii şi societăţi”.
„În perioada relativ redusă, scursă de la înfiinţarea Ministerului Cercetării şi Inovării şi definirea
Sectorului distinct de activitate, au fost întreprinse o serie de acţiuni, atât în ceea ce priveşte cadrul normativ
specific, înfiinţarea şi operaţionalizarea structurilor ştiinţifice şi sociale consultative, cât şi lansarea de
competiţii în cadrul Programelor de Cercetare, astfel încât să fie accentuată orientarea întregii activităţi de
Cercetare ştiinţifică şi Dezvoltare tehnologică, către obţinerea şi aplicarea de rezultate cu efecte directe în
creşterea competitivităţii economice şi dezvoltării sociale, în România, inclusiv prin promovarea Mărcii
«Conceput în România»”, susţine patronatul într-un comunicat de presă.
Potrivit sursei citate, toate aceste acţiuni au fost examinate, definite şi aplicate, în urma unui proces
intens de consultare cu partenerii sociali şi cu specialiştii din unităţile de cercetare şi mediul economic, astfel
încât rezultatele să fie cele scontate, rezultate care „având în vedere caracterul specific activităţii de
Cercetare ştiinţifică şi Dezvoltare tehnologică, necesită o anumită perioadă de timp pentru a-şi produce
efectele”.
În ce ţări Educaţia şi Cercetarea sunt în acelaşi minister:
• Danemarca – Ministry of Higher Education and Science
• Franţa – Ministry of Higher Education and Research
• Germania – Federal Ministry of Education and Research
• Italia – Ministry of Education, University, and Research
• Japonia – Ministry of Education, Culture, Sports, Science, and Technology
• Marea Britanie – Minister of State for Universities and Science
• Norvegia – Ministry of Education and Research
• Olanda – Ministry of Education, Culture and Science
• Suedia – Ministry of Education and Research
• SUA – în SUA organizarea este mai descentralizată, dar între departamentele federale (echivalente
ministerelor) există doar un departament de educaţie (Department of Education), care include şi inovarea, nu
şi unul de cercetare, cercetarea fiind coordonată de mai multe instituţii, neorganizate însă la nivel de
department federal.
SURSA: ADEVĂRUL - http://adevarul.ro/educatie/universitar/posibilitatea-reunificarii-
portofoliului-educatiei-cercetare-coerenta-haos-legislativ-1_5a550629df52022f75579829/index.html
Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE
Serviciul Marketing şi Comunicare
Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod
010615, România
Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129
www.ase.ro; e-mail: [email protected]
Mitroi (ASE): Nu am nici cea mai mica temere ca economia româneasca nu va opera
între 8% si 9%
Economia româneasca ar putea creste cu 8-9% în acest an, dublu fata de cea mondiala si triplu raportat la
cea europeana, sustine Adrian Mitroi, profesor de finante comportamentale la Academia de Studii
Economice (ASE).
'Ciclul de acomodare monetara s-a încheiat, dobânzile nu vor mai fi mici, dar vor fi rezonabile în raport
cu asteptarile de crestere economica, care sunt foarte mari. Daca te astepti ca economia mondiala sa urce cu
4%, nu am nici cea mai mica temere ca economia româneasca nu va opera între 8 si 9%. Nu am nici cea mai
mica îndoiala. În general, noi crestem, în ultima perioada, cam de doua ori mai mult decât economia
mondiala sau de trei ori mai mult decât cea europeana. Faptul ca masurile fiscale, cu lag-ul lor uzual, 6-9
luni, vor fi suport pentru cresterea economica, dobânzile mai mari vor fi suport pentru investitii. Va fi o
crestere sustinuta si de creditare', a declarat Adrian Mitroi, pentru AGERPRES.
El este de parere ca economia mondiala se afla într-un format foarte bun, iar tarile care ne cumpara
exporturile performeaza economic.
Potrivit acestuia, daca vine o criza, aceasta va fi mai punctuala, mai sectoriala.
'Criza o vad mai punctuala, mai sectoriala, adresata în general industriilor care trebuie reformate, dar nu
o vad la nivelul de macro-criza. Faptul ca bancile centrale încep sa-si ia mâna de pe economie denota un
sentiment pozitiv. Mesajul de crestere a dobânzilor de politica monetara este pozitiv pentru economie.
Asteptarile sunt, pe de o parte, inflationiste si o pozitionare contra inflatiei, contraciclica la inflatie, dar sunt
si asteptari de sustenabilitate a cresterii economice', a afirmat Mitroi.
În opinia profesorului, "unii se îngrozesc de inflatie putin prea repede si mult".
'Unii se îngrozesc de inflatie putin prea repede si mult, cum e si banca centrala, si atunci aceasta temere
ce ar putea sa ne aduca inflatia este mai degraba o asteptare inflationista, te face sa înaspresti politica
monetara, mai ales ca te uiti la partenerii tai, la alte banci centrale. Una foarte profitabila este Banca Elvetiei,
care, în încercarea de a ne proteja la un franc prea scump, tipareste franci, dar în timpul asta a devenit un
fond de investitii. Bancile centrale, mai ales din lumea dezvoltata, sunt fonduri de investitii care cumpara
risc, respectiv actiuni, ETF-uri, obligatiuni, chiar si corporatiste. Bancile centrale sunt jucatori importanti si
pe piata riscului si pe piata dobânzilor. Mie îmi da un pic de temere asta. Nu ar trebui sa faca asa ceva, ci ar
trebui sa fie foarte conservatoare", a explicat acesta.
Adrian Mitroi crede ca bancile centrale gresesc pentru ca înaspresc politicile prea repede si le
acomodeaza prea târziu.
'Banca noastra este un exemplu bun pe acest subiect. Bancile centrale, în general, gresesc. Ele înaspresc
politicile prea repede si le acomodeaza prea târziu. Asta înseamna ca ele se vor întrece acum în reducerea
stimulilor monetari, în mesajul transmis de peste ocean, în principal: 'S-a cam terminat cu favorabilitatea
sustinerii monetare a economiei, aveti si stimuli fiscali, acum e timpul sa va descurcati si de unii singuri'.
Acest mesaj de banca centrala pune presiune pe dobânzi, pe dolari în crestere, pe euro în crestere, pe petrol
în crestere, pe aur în crestere. Bine ca am luat o pauza de la activele digitale, care pareau o solutie pentru cei
cu foarte multa dorinta la risc. Realitatea noua în care trebuie sa ne acomodam este cea a volatilitatii, în
special pe dobânzi, probabil mai putin pe valute. Asta ne pune pe noi în postura sa întelegem mesajul dat de
banca centrala', a adaugat Mitroi.
SURSA: BIZLAWYER - http://www.bizlawyer.ro/stiri/studii-analize/mitroi-ase-nu-am-nici-cea-
mai-mica-temere-ca-economia-romaneasca-nu-va-opera-intre-8-si-9
Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE
Serviciul Marketing şi Comunicare
Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod
010615, România
Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129
www.ase.ro; e-mail: [email protected]
Important:
Revista presei conţine fragmente preluate, fără nicio modificare, din articolele despre învăţământul universitar ce apar în
presa locală, regională şi naţională.
Academia de Studii Economice din Bucureşti nu îşi asumă responsabilitatea pentru corectitudinea informaţiilor apărute în
presă, redate pe această pagina exact în forma în care au apărut în publicaţiile respective.
Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine în totalitate autorilor acestora (sursei).