%,.*

Snnn

. Pentru Lisa, care'a crezutPentru Eric, care-mi aminte$te cd iubirea e adevdrata...

de;i bdrbayii nu se implicd atdt de multpe cAt mi-ar pldcea sd cred gi

Pentru femeile din viala mea, care se vor regdsitn aceste pagini

r;* cr,&8rofog

Ianuarie 7815Domeniul Blackmoor, Essex, Anglia

Ploaia cidea neintrerupt pe stAncile lucioase ce marcau hota-rul comitatului Essex, marginit de faleze abrupte, de care se spir-geau valurile reci ale mirii.

Calul lui pigea cu teami, striduindu-se, din risputeri, si semenlini in picioare. in mod normal, o astfel de spaimi il iritape stipAn, iar animalul ar fi fost vindut sau dat pe mina mice-larului, dar azi, pietrele alunecoase il ficeau gi pe el in egali mi-suri de precaut. Nu plinuise si facd acea cilitorie tocmai atunci,dar unele lucruri nu pot agtepta. Primise vorbi, printr-un mesa-ger, chiar in acea dimineafi. Erau vegti rele, dAndu-i de gindit ciplanul pe care-l ticluise era pe cale si fie compromis. Cineva eradecis si distrugi totul... iar acel cineva trebuia oprit. Ficuse totposibilul si pistreze taina. Dar, cine gtie cum, contele descope-rise totul. De fapt, nu chiar totul. El nu gtia cit db strins legatrtra domeniul siu de intregul plan. $i stragnici strprizd,ar fi fostasta pentru el! Abia a$tepta si vadi expresia de goc de pe chipulcontelui. Ei, da, doar pentru aga ceva gi meritase si faci acea ci-lltorie mizerabili prin ploaia blestemati.

igi indrepti privirea spre ocean, unde o corabie era ancorati,rru departe de aceste f.aleze mohorXte din Essexshire. La vreo trei-zcci de metri inaintea sa, poteca se bifurca. Cirarea din stAngacobora brusc spre mare, fiind prea primejdioasi pentru un cal gi,rbia suficient de largi pentru un om. in dreapta, drumul gerpuiade-a lungul stAncilor gi, nu departe de riscruce, oferea un loc per-[ect pentru oricine ar fi fost interesat si priveasci evenimenteleelcsfAgurate dedesubt. Acolo avea si-gi incolteasci prada.

Sarah MacLean

Descileci inaintea rispAntiei gi-gi continui mersul pe jos, le-sAndu-gi calul in urmi. Astfel, avantajul surprizei avea si fie allui pe deplin. Mergea sigur pe el, mAnat de instinct. $tia fieca-re bucilici din aceste faleze, cici le stribituse de sute de ori.Ele ofereau acoperirea perfecti pentru fapta pe care voia s-o si-vArgeasci, locul ideal de intAlnire pentru tovarigii sii gi, bizardcoincidentS, locul perfect pentru a te descotorosi de cineva.

Intr-un final, contele ficuse totugi o gregeali. $i acum urmasi pliteascd.

Capitofuf t

Aprilie 18L5Londra', Anglia

- Au! M-ai injunghiat!

Ducesa de Worthington nu-gi lui insi ochii de la ac.-

Poate o si te inveli minte gi si nu te mai falai atat cAnd egtipe mAna croitoresei, guieri ea, arunc6.ndu-i o privire piezigi ce-lui mai tAnir vlistar al siu. Pe deasupra, mi indoiesc ci MadameFernaud te-ar fi ,,injunghiat".

Lady Alexandra Stafford, singura fiici a ducelui gi a duceseide Worthington, scoase un oftat gi-gi didu ochii peste cap. Cu ungest energic, igi freci punctul din talie care purta urma acului celeimai bune croitorese din Londra.

- Poate nu chiar m-a injunghiat, dar, in ortce.caz, m-a r6nit.

in fap lipsei totale de reactie din partea mamei sale gi a imper-turbabilei modiste, AIex ridici din umeri gi murmurd: Oricum,nu pricep de ce trebuie sd indur eu proba asta.

Ducesa continui s5-gi faci de lucru cu acul ei.-

Alexandra, sunt o multime de tinere care gi-ar asuma cu dragpozi\ia ta, stAnd pe platforma aceea gi ,,indurind" si probezeaceasti rochie.

- Ag putea invita pe una dintre ele si-mi ia locul?

- Nu!

AIex gtia ci ducea o biUlie dinainte pierduti.-

Nici nu-mi imaginam.Ducesa de Worthington agteptase gaptesprezece ani ca fiica ei

si fie, in sfArgit, introdusi in vArtejul social al sezonului de balurilondonez. Timp de trei ani, cursurile'zilnice ale Alexandrei fuse-seri scurtate, spre a lisa loc unor ore de sfaturi practice ridicole,

Sarah MacLean

menite si faci din ea o oferti tentanti pentru acei birbati neci-sitorifi considerali de mama ei ,,partide stragnice" - altfel spus,nobili, bogali gi total imbecili.

Alex dedicase mult timp orarului riguros impus de mamagi de guvernanta ei pentru a-i reprima toate micile ,,capricii",adici orice lucru de care cineva inzestrat cu un dram de inteli-genli s-ar fi simlit interesat. De la ,,Atitudine gi pozitie", o ju-mdtate de ori chinuitoare meniti s-o determine pe fati s5-gilini spatele perfect drept gi barbia indreptati spre interlocu-tor, Ia ,,Conversatie corespunzitoare", o sesiune teatrald., ficutianume pentru a o ajuta pe Alex si gtie ce trebuie gi ce nu trebu-ie si spuni divergilor barbagi intAlnili in decursul primului eisezorr, gi pini la ,,Subtilitifile dansului", materie unde studiacadril, vals, cotilion gi orice alt dans ce i-ar fi putut da ocazia dea incerca ,, sd pari gratioasi gi drigufi", in timp ce practica totce invitase despre conversatia corespunzitoare, lectiile erau,din punctul de vedere al fetei, o totali pierdere de vreme. Dinnefericire, nici mdcar armata lui Napoleon mirgaluind prin sa-loanele conacului Worthington n-ar fi putut s-o abati pe mamaei de Ia hotirArea de a-gi mdrita fiica

- gi, chiar intr-un aseme-

r:,ea caz, pe Alex n-ar fi mirat-o daci ducesa l-ar fi intrebat maiintAi, inainte de a se preda, pe vreun cipitan din garda impira-tului de genealogia gi mogtenirea acestuia.

La urma urmei, un mariaj atent plSnuit era mai important de-cAt chestiunile de stat.

Dar lecfiile o invitaseri pe AIex cAteva dintre regulile aristocra-liei londoneze. Trebuia; si te prefaci interesati atunci cAnd bir-bagii te bombardau cu detalii plictisitoare despre cai, vAnitoare giei ingigi. Nu trebuia: si dai dovadi de vreun semn de inteligenfi.Evident, asta ar fi alungat gentlemenii eligibili. De asemenea,era indicat se te ablii a mai sugera ci unii barbap ar putea ciutao femeie care sI gtie diferenla dintre greaci gi latini. in specialaceasti remarci o aducea pe guvernantd in pragul isteriei.

Firi si se gAndeasci la consecinte, Alex scoase un oftat profund,resemnat. Imediat, primi o impunsituri de ac in spate.

-Au!10

Sezonuf yasiunihr

Madame Fernaud era, poate, considerati cea mai renumiticroitoreasi din Anglia, dar AIex gtia ea mai bine. in mod clar, aceafran\rzoaici ducea un rizboi ticut impotriva inamicilor sii brita-nici, aplicAndu-le fecioarelor londoneze impunsituri fatale.

Aceasta era proba finali pentru cea mai importanti dintrenoile rochii ale Alexandrei

- rochia pe care avea s-o poarte la

primul ei bal, Ia Almack, peste mai pulin de-o sAptimAni. O apa-ritie la Almack era esentiali pentru orice debutanti in lumeabuni. Aici,,cei mai venerali aristocragi ai Londrei

- numiti, co-

lectiv, inalta societate -

igi delectau privirile cu cele mai proas.pete fele noi ale sezonului. ,,Ca vitele latdrg", se gindi Alex gisurAse discret, amuzati. Comparalia era prea nimeriti. Desigur,majoritatea celorlalte fete care aveau si i se aliture la bal visa-seri la acel moment toati viala lor. Dar, vai, gusturile lor nu sepotriveau deloc cu ale ei!

Cineva igi drese vocea Ia intrarea in salon, gi Alex, atenti si nuse migte prea tare ca nu cumva si fie iar intepati, igi intoarse ca-pul, privind-o pe Eliza, camerista ducesei.

- Scuzafi-mi, Excelenti, se adresi Eliza ducesei, ficAnd o ple-

cdciune. LadyAlexandraare oaspefi... Lady Eleanor gi LadyVivianse afli in salonul de la parter.

- Mullumescu-Ji, Doamne, sunt salvati! gopti Alexandra gi-i

adresi o privire rugitoare mamei sale. Te rog! Stau aici de-o veS-niciel Rochia asta e deja perfecta!

Madame Fernaud se dddu cAfiva pagi in spate 9i vorbi, pentruprima oari:

- Perfect e cuvAntul potrivit, mademoiselle. Se risuci spre du-

cesi gi exclami: Et voila! Excelenfi... fata e o splendoare... nucrede!i?

AIex se agili de aceasti afirmafie.-

Rochia e o capodoperS, mami. Cred ci, dupi un asemeneatur de for)d, n-ar trebui sd ne mai batem capul, nu?

Ducesa, perfeclionisti pAni in virful picioarelor, se ridici gipigi lent, in jurul fiicei sale, examinAnd cu ochi critic cusiturilegi alte detalii. Dupi un timp care fetei i se piru o eternitate, ridiciprivirea; intAlnind-o pe a Alexandrei.

- Egti adorabili, Alexandra. Vei face furori la acest bal!

11

Sarah MacLean

AIex inlelese ci triumfase. Chipul ii fu inseninat de un zAm-bet larg.

- Cu o mami ca tine, cum ar putea fi altfel?

Ducesa chicoti in fafa acestei lingugeli.-

Exagerezi, Alexandra. Du-te de aici!Alex bitu din palme gi siri de pe platforma pe care stituse

pAnd atunci, aruncAndu-se in brafele mamei 9i sirutAnd-o, zgo-motos, pe obraz.

- Mulgumesc, mami! Apoi ligni spre u.5i, aruncAnd peste

umir: Merci, Madame Fernaud! Rochia e superbi! Oui, c'est magni-fique!Vi multumesc!

in spatele ei, Excelenta Sa vorbi ca pentru sine:-

Ce mi fac eu cu fata asta?Daci Madame Fernaud n-ar fi fost atit de preocupati si i9i

arate indignarea fali de tratamentul atroce suferit de creatiasa in mAinile Alexandrei, ar fi detectat un aer de mAndrie inglasul ducesei.

,,r'lt '\'

Alex cobori in salturi scara larga a conacului Worthington $r seopri in fala ugilor salonului. Harquist, incercatul majordom, an-gajatlafamilia Stafford incd de cAnd bunicul Alexandrei stipAneaducatul, agtepta ticut. Cind faldurile de la rochia fetei, agitatede vArtejul ametitor aI goanei pe sciri, se opriri, slujitorul des-chise uga. AruncAndu-i o privire poznagi majordomului, Alex igiindrepti spatele gi ii adresi, pe cel mai protocolar ton cu putinfi,un ,,Multumesc, Harquist", in vreme ce intra, !an!o9i, in salon'

- Milady, riposti sobru birbatul, dar nu apuci si-qi termine

vorba, ci doui hohote de rAs izbucniri din mijlocul salonului.Expresia serioasd a Alexandrei se transformi intr-un surAs

larg atunci cAnd fata se arunci, intr-un mod deloc delicat, pe unfotoliu, IAngd cele mai bune prietene ale ei, Ella gi Vivi'

12

Capitofuf Z

Sezonu(yasiunifor

Cele trei erau prietene dintotdeauna. Camaraderia adolescen-tini a talilor lor se pistrase gi la maturitate, iar soarta diruisefieciruia cite o fatd, niscuti in trei siptimAni consecutive aleaceluiagi an. Era de agteptat ca fetele si devini prietene, confi-dente gi partenere chiar gi in nelegiuire.

Lady Vivian Markwell, singura fiici a marchizului de Langford,era cea mai mare dintre ele

- inalti gi supli, mogtenind pirul ne-

gru gi ochii violeli ai tatdlui siu. Frumusetea ei trida o minte as-cufiti gi o voin!5 puternici, de asemenea mogtenite de la tatil ei,care era nu doar bogat qi fermecitor, ci gi un erou nafional gi unmembru de rang inalt al Ministerului britanic de Rizboi.

Mama Vivianei murise cAnd fetila avea doar gapte ani, iar tat5lt:i nu se recisitorise. in schimb, igi dedicase toati energia creg-terii fetei gi a fratelui ei geamin, Sebastian. Pe cAnd Sebastianigi petrecea zilelela Eton, studiind de zor pentru a mogteni titlullatilui siu gi a deveni pair al regatului, Vivi devenise o frumuse-{c tulburatoare, exotici, gi o domnigoari deosebit de manierat5.

Cea mai tAniri dintre cele trei, cu doar cinci zile mai mici decAtrrrijlocia, era fata cea mare a contelui gi a contesei de Marlborough.'l'rAsiturile delicate ale Ellei gi chipul micu!, combinate cu pirulrrritisos, de culoarea spicelor, gi cu ochii albagtri ii permiteau si,riba exact acele insuqiri pentru care majoritatea doamnelor dininalta societate gi-ar fi vindut gi sufletul. Personalitatea Ellei sfi-rl,r insi aparenta ei de pipugi de porlelan: tAnira prefera cirlilelr,rlurilor gi era chiar mai pulin interesati decit Alex de zorzoa-rrt,le societigii londonere.in vreme ce Ella recunogtea gi acceptal,r ptul ci preocupirile ei ar fi putut-o face si rimAnd fate betrane,n r,rma tinerei se cutremura de groazi in fala acestei perspective.( ) ;rsemenea reactie n-o tulbura insi defel pe E11a... gi, de fapt,Alr,x chiar avea binuiala ci prietenei sale ii place grozav s-o ener-v(,2(' pe contesi.

Vivi gi Ella o insogiseri pe Alex Ia fiecare pas, gi ea nu-qi putearrrr,rgina o zifdrd, ele. Iar, in acel moment, faptul ci fetele erau aco-l, r o ;rducea in culmea bucuriei.

Sunt incAntati si vi vid! M-ap salvat de la cea mai lungi;rrolr;i de rochii din istorie. Aqi ajuns la fix!

M r rsafirele igi aruncara una alteia p;riviri piezige.

t3

Sarah MacLean

- Asta ar explica imbricimintea ta ciudati, spuse, pe un ton

sec, Ella.AIex se privi gi murmuri:-

Ah, eram atAt de gribiti si ies din cameri, incAt am uitat cinu mi-am scos rochia.

Se agezi pe fotoliu gi-gi ridici poalele.-

O schimb intr-o clipi. Dar nu mi aventurez inapoi in cameripAni ce nu pleaci Madame Fernaud. Are o plicere diabolici si mifaci si sufir.

- Mama ta o si aibi un goc daci te vede trintiti pe fotoliu,

in prima ta rochie de bal, sublinie Vivi. Dar, daci tot egti aici... iaridici-te, si o admirim!

Alex se ridicd, se roti gi ficu o pleciciune pentru prietenele ei.Vivi zAmbi larg.

- E frumoasi, Alex. Culoarea iti vine perfect. Sadici sau nu,

Madame Fernaud gtie si mAnuiascd acul.Alex se strAmbi, amintindu-gi de acul in chestiune, gi spuse,

afectati:-

Vai, daci ar fi la fel de atenti cu pielea mea pe cAt e cu mi-tasea...

Fetele r6.seri -

toate simfiserd asculigul acului modistei -,

iarAlex igi privi ginditoare rochia pe care o purtase aproape toatidupi-amiaza. Trebuia si admiti ci era frumoasd, Din matase bo-gatd, de culoarea smaraldului, punAndu-i in evidenli tenul bron-zat, ochii verzi gi pirul castaniu, rochia ii cidea perfect pe trup,de la umeri la linia gAtului gi la talie

- stil pe care Alex nu avusese

voie si-l adopte pAni atunci, vArsta interzicAndu-i si poarte cevaatAt de decoltat. Sub talie, rochia se umfla in valuri bogate de m5-tase, pAnd Ia podea. Dar sutele de bobocei de trandafiri cusuti demAni pe fesituri, intr-o cascadi diagonali, o ficeau cu adevdratremarcabili. Florile, din aceeagi mitase verde, apireau, rdzlete,pe corsaj, apoi se inmulteau, pe misuri ce coborau spre poale.Modelul evidenlia statura neobignuiti a fetei, alungindu-i forme-le gi ficAnd-o si pari gi mai inalti. Era cu adevirat o capodoperd.

EIla o intrerupse din examinarea rochiei.-

Daci tu crezi ci vei scipa de mariaj in rochia asta, te ingeliamarnic!

t+

Sezonuf yasiunifor

Alex ii aruncd o privire incruntati. Ella spunea tot timpul cegAndea. $i, de obicei, avea dreptate. Din nefericire, situalia defali nu ficea excepgie. Rochia fusese ficuti pentru un singurscop: s5-i aduci un sot. De mai bine de un an, mama ei fuse-se prinsi in virtejul pregitirilor pentru acel moment, primivaraanului 1815, cAnd AIex implinea gaptesprezece ani gi urma sd fie,,introdusi" in lume. Asta nu insemna ci pini atunci nu iegiseniciieri. Dar era totugi diferit. Era primul ei sezon, cind avea sifie expusi asemenea unei bucili de carne in fala fiecirui holteilondonez care se intAmpla si aibi o mogtenire frumugici gi un ti-tlu acceptabil. felul mamei sale era de a o mirita pe Alex pini intoamni. Se putea ceva mai riu de-atit?

- Am si incerc si zidirnicesc rostul acestei rochii, spuse Alex,

cu hotirAre in glas. Mama gi-a propus si-mi faci viala cit se poa-te de plictisitoare. Vreau si spun... cine-gi doregte si sfArgeascimlritati in Surrey? Ce cogmar! continui ea, fdri si se adresezecuiva anume.

Ella se sprijini de tapileria moale a scaunului gi privi inspre ta-van cu dispre!.

- Nimeni! CeI pulin nici o femeie care poate judeca singuri.

- Fralii mei sunt mai mari decAt mine,.. ii bate mama la cap si

se ageze la casa lor gi sI se insoare?-

Aga e, interveni Vivi.- $i asta pentru ci mamei ii place si-gi bati la cap copiii. Dar ei

nici n-o asculti! Singurul motiv pentru care fralii mei au acceptatsi participe la vreun bal, anul ista, e fiindci vor si aibd motive sirAdi de mine.

- Nu-i poli invinui, zise Ella. Se poate ride pe seama ta!

Vivi chicoti, iar Alex ii arunci prietenei sale o ciutituri fioroa-sd gi continui:

- E teribil de nedrept! Biiefllor de vArsta noastri nici micar

nu li se cere si participe la baluri. Ideea ca baiepi si se insoare laoptsprezece ani e de neacceptat in societatea noastri. Aga ceva seintimpli numai la !ari! $i totugi, noi, fetele, suntem plimbate cavitele prin tArguri, pentru a fi vAndute... celui care oferd mai mult!

EIla o intrerupse din nou:

15

Sarah MacLean

- Si fim cinstite, poate cd e mai bine ci b;ielii nu sunt insurati

la optsprezece ani. Ai tntdlnit vreodati vreun baiat oarecare deoptsprezece ani?

Urmd remarca seaci a lui Vivi:-

Hmm, inci incerc sd nu mi infurii fiindci am fost comparatecu nigte vite. Continui, Alex...

Alex suspini.- $tiu, gtiu, sunt prostutS. Dar asta simt! Mai ales ca am cres-

cut alituri de trei frali mai mari, pentru care par si existe regulicu totul diferite.

- Ai dreptate, zise Ella cu seriozitate, dar se pare ci n-avem de

ales. Opgiunile noastre sunt, mai degrabi,limitate.$i ElIa gtia prea bine asta. Fiind cea mai mare intr-o familie

care avea doar fete, ei ii revenea sarcina imediati de a se mirita,gi inci de a se mdrita bine, impunAnd un standard pentru suro-rile mai mici... asta daci nu gisea o cale de iegi din cursa miriti-gului. Iar Ella avea o serie de solutii pentru a rimAne nemiritati.Fetele discutaserd despre fiecare posibilitate, ajungAnd la o sin-guri concluzie: cel mai rapid mod de a fi scoasi din ,,circulatie"gi ignorati era prin ruinarea propriei reputatii.

Din nefericire, ruinarea reputatiei nu era o optiune, oricAt detentant ar fi sunat, cici se pirea ci ruinarea era pedeapsa pentrucineva care indtaznea micar si incerce ceva excitant. Fetele dinsocietatea londonezi puteau avea reputatia distrusi in nenumi-rate feluri, dar cele mai mari ofense erau, in mod clar, sirutul(sau ceva mult mai scandalos) pe buze (sau undeva gi mai scan-dalos), trei sau mai multe dansuri cu un singur barbat la un ba1sau vizitarea unui barbat la domiciliul lui, neinsotiti.

Ella luase in calcul iar gi iar aceste solutii, mergAnd chiarpAni acolo incAt si faci liste cu birbatii pe care simtea ci i-arputea convinge s-o ajute sd se compromiti, dar pur gi simplu nusuporta gAndul cI ar putea face din familia ei tinta bArfelor gi acriticilor. La urma urmei, ruinarea nu avea consecinte doar asu-pra ei. inalta societate ar fi putut fi la fel de crudi gi cu membriidragi ai familiei ei.16

Sezonufyasiunifor

- Trebuie si fac cumva si trec neobservati, daci nu vreau s-o

aduc pe mama in pragul isteriei qi si distrlrg gansele surorilor melede a se mirita vreodati, spuse Ella, firi a se adresa cuiva anume.

Vivi chicoti 9i scuturi din cap, privind-o.-

Faci si pari atAt de ugor! Dar egti frumoasi gi ai o zestrezdravdna. Nu-i deloc garantat c-ai cum si rimAi fati bitrAnS, Ella.

- Ah, dar ai uitat cea mai urAti trisituri a mea. Nimeni nu do-

re$te o nevasti inteligenti, spuse, in zeflemea, Ella. Posibilitateaar fiprea terifianti!

AIex rAse.-

Din picate, ai dreptate. Dezviluie-fi micar o parte din inteli-genfd, gi n-o si te mai deranjeze nici un pelitor. Mai ales vreunuldintre nerozti care o si te invite si te plimbi cu ei prin saloanelede la Almack.

Prietena ei zAmbi.-

Sd sperim ci aga va fi, fiindci e cel mai bun plan care-mi vine-nminte. $i singura cale ca romanul meu si poati fi weodati scris.

De fapt, atitudinea ei nu se datora doar faptului ci gdsea dez-gustitoare ipoteza de a se mirita cu un barbat de familie buni,ci mai ales faptului ci o asemenea varianti contrasta flagrant cusingurul lucru dorit de ea, de cAnd se gtia. Ella visase mereusi devini o scriitoare faimoasl gi si spun5, in cirlile ei, povesteavremurilor pe care le triia. Citea orice carte ii cidea in mAnd 9irareori eravizutd, fird jurnalele ei, in care-gi nota toate ideilegi observafiile pe care le considera utile, pentru vremea cAndurma sd aibi, in sfArgit, qansa de a-gi istorisi povestea.

Desigur, a fi o scriitoare de succes teprezentao provocare pen-tru Ella. Dintre toli romancierii respectabili din ultimii cincizecide ani, foarte pulini recunoscuseri (cel pulin in public) ci ar fifost femei. Dar Ella era congtienti ci pulinele ganse de a fi o scri-itoare necisitoriti erau vag mai mari decAt gansele infime de a fio autoare miritatd. $i dorea sd.mizeze pe ele.

- Asta-mi amintegte, interveni Vivi, ci am o idee care ar putea

fi perfecti pentru cartea ta.Fetele ficuserl intotdeauna schimb de idei gi de scenarii,

pe care Ella le nota, congtiincioasi, in jurnalele ei.t7

-

Sarah MacLean

- L-am auzit de nenumirate ori pe tata discutAnd despre cap-

turarea iminenti a unei serii de spioni -

spioni englezi- care vin-deau s ecret e fr ancezilor.

AIex se lungi pe fotoliu gi-gi trase picioarele sub ea. ii plicea multsi asculte povegti despre lucrurile la care trisese i cu urechea.

- Oh... Zirnai departe!

Vivi se apleci spre ele. Era o povestitoare inniscuti, cu harulde a face orice mizilic si sune interesant.

- Din ce am putut si aflu, Marina Regali are oarece rtecazuri,

din pricini ci migcirile ei secrete sunt interceptate de francezi.$i asta-i iriti la culme pe domnii din Ministerul de Rizboi. Dupdevadarea lui Napoleon din exil, de luni trecuti, ei sunt pregitifi,evident, pentru un asalt total, pentru a-l risturna de Ia putere.Au luat in calcul o serie de cii prin care instructiunile lor codatecitre navele de lupti ar putea fi interceptate gi decodate, dar separe ci existi o singuri concluzie: spionii sunt englezi.

Alex rosti un cuvAnt deloc demn de o lady la adresa acelor en-glezi care vindeau secrete de stat inamicului, in vreme de Azboi.Elle igi scosese deja jurnalul gi scria de zor.IgnorAnd limbajul dural prietenei sale, vorbi firi si ridice ochii din foaie.

- Fascinant. Cine-s spionii?

Vivi clitini din cap gi-qi fluturi o mAni.-

Deocamdati, n-au nici o idee. Trebuie insa sd fie cineva cufunctie foarte inaltd in Ministerul de Rizboi, care are acces laacest gen de informatii. Tatilui meu qi lui William li s-a incredin-tat recent cazul. intAlni privirea lui Alex atunci cAnd rosti numelefratelui mai mare al prietenei ei. sunt siguri ci intre ei lucrurilese vor clarifica in curAnd. Dar sunt la fel de sigura ci, daci cinevapoate face situatia mai interesanti, atunci acel cineva egti tu, Ella.

Fata nu rispunse pe moment, fiind cu totul absorbiti de ceeace-gi nota in jurnal. Rontdind capitul de plumb al creionului, igilesa mintea sa zaboveasci asupra povegtii pe care o putea lese injurul acestor informatiirdzlete. in vreme ce ea se lasa prada reve-riei, conversatia aluneci iar spre Vivi gi spre pregltirile pe care leficea ea cuocaziadebutului in inalta societate.

Cele trei fete aveau sa meargi la Almack, prima lor iegire ofi-ciali in lumea buni, in seara zilei de miercuri. Vivi, singurafiri1B

Sezonu asiunifor

o mami care s-o bati la cap, nu privea evenimentul cu la fel dernulti animozitate ca prietenele ei. Dar asta nu insemna ci ea nuresimtea presiunea regulilor sociale la fe1 de mult ca Alex qi Ella.Ca singura gi superba fati a unui marchizbogat qi adulat, era dea$teptat ca Vivi si se mirite, gi inci si faci o partidi buni, avAndin vedere ci nu putea mogteni titlul tatilui ei. Auzea asta ani dezile, din partea pArinlilor prietenelor ei gi a mitugilor sale, care-givArau nasul peste tot, dar avea un mare atu

- tatdl ei considera ci

e o idee absurdi si te miriti doar de dragul miritigului.Degi doamnele din inalta societate se aritaseri ani intregi

ingrijorate de faptul ci Vivi gi fratele ei geamin erau cres-culi de un tati viduv gi-l incurajaserd pe acesta fie si-gi lasecopiii in seama vreuneia dintre numeroasele rude de sex femi-nin, fie si se recdsitoreasci grabnic, marchizul nu se plecase infata convenliilor gi refuzase categoric si faci a$a ceva. Mariajulpirinlilor lui Vivi fusese unul din dragoste (ceva ce ar fi fostconsiderat groaznic de banal dacd tatil fetei n-ar fi fost decAtun simplu marchiz), iar el igi tratase fata cu aceeaqi griji gi ace-eagi afecliune pe care i Ie oferise qi mamei ei, incurajAnd-o si secisitoreasci din acelaqi motiv ca el. Din dragoste.

- Ah, fetigcano, ce noroc incredibil pofi avea! spuse Alex.

Ai permisiunea pirinteascd -

de fapt, nu doar permisiunea,ci chiar dorinla

- de a-i evita pe tofi acei dandy albi ca varul, mo-

latici gi prostinaci care ar putea veni si-!i ceari mAna. Egti sigurici tatdl tdu nu vrea si mi ia gi pe mine sub tutela lui?

- Nu cred ci tata ar putea si te struneascd, replici Vivi amu-

zatd.. Dar, iti spun cu toati sinceritatea, nu mi-am propus si evitorice petitot care m-ar cere de nevasti. Planul meu e si adun cAtmai multe cereri in cdsitorie. $i trebuie si-mi perfec\ionez tehni-cile de flirt daci vreau si pun mAna pe Cel Ales.

Cel Ales. Vivi fusese intotdeauna singura din cele trei fete carecredea in ,,Cel A1es". Ella specula ca aceasti convingere se datorafaptului ci fata fusese rodul unui mariaj din dragoste. Dar AIexgtia mai bine cum stitea treaba qi n-ar fi putut renunla niciodatiIa ideea ci Vivi pusese deja ochii pe berbatul pe care-l dorea. Vivi,intotdeauna misterioasa, refuza si rispundi oricaror rugiminli

I9

-

Sarah MacLean

sau linguqeli din partea prietenelor cAnd venea vorba despre acestsubiect, gi acum, ca de fiecare dati, le inchise gura, rostind sec:

- Oricine are un AIes. Doar ci nu toate gtim siJ agteptim.

Alex pufni intr-un mod lipsit de buna-cuviinti.-

Cred ci nu e vorba despre vointa de a aqtepta, Viv... Sunt maimult decAt dornici si agtept. Ani de zile! Decenii intregi.

Ochii ei sclipiri de veselie, iar Ella ii finu isonul:-

Secole! Milenii!-

Exista o singuri problemi. Alex se apleca in fata gi, facindu-icu ochiul Ellei, vorbi, pe un ton grav: Mamele!

Toate fetele izbucniri in hohote.-

Alexandra Elizabeth Stafford! Ce crezici faci aici?-

Aaa...-

Vorbeam despre..., ingaimi Ella.Alex igi trase picioarele de sub ea gi se ridica.-

Mami...Degi mica de staturi, ducesa pirea dintr-odata uriagi gi avea

un aer aristocratic, pe misura titulaturii.-

Ce !i-am spus despre rochia asta? Ce te-a apucat si vii aicigi sa te tivilegti cu ea de parcd. ar fi cimaga ta de noapte gi te-aiafla in dormitor? Nu mai vorbesc despre comportamentul tiu,cu totul nefiresc pentru o lady... ai idee cAt s-au chinuit MadameFernaud gi ajutoarele ei si transforme aceastd rochie in cevademn de purtat la primul tiu bal? Este o rochie de bal... nu uncostum de c;liriel

- Dar..., incerci Alexandra sa raspundi.

Ducesa nu era lnsi dispusi sa asculte explicaliile puerile alefiicei sale.

- Nici un dar, tinari lady! Urca in camera ta, cere-i sctzeElizei

pentru ci o deranjezila ora asta gi schimb;-1i imediat rochialBrusc, Ella deveni interesati de tesitura tapiteriei fotoliu-

lui pe care stitea. Vivi pirea sa fi gisit o comoari in poqeta eimicuti, atAt de atenti studia continutul acesteia

- adica nu mai

mult de un batic, un ruj de buze gi un pieptene. Nici o fati nudorea sa fie urmitoarea tintd a mAniei ducesei.

- $i voi doui!Fetele o priviri, apoi se ridicari.

,)o

Sezonulyasiunifor

Credeli ci n-am observat ci-i incurajati acest comporta-rrrcnt ridicol?

Vivi deschis e g:ura, dar se rdzgindi gi o inchise la loc.Excelenti alegere, Vivian. Mibazez pe voi doui ci o veli im-

lricdica pe Alex si-qi piardi de totb:unele maniere. Sper si nu merlezamagili.

Ella risci si deschida gura qi spuse:-

Da, Excelenta.- $i sunt la fel de increzdtoare ci n-o si mi dezamigili nici in

privinfa purtdrii pe care o s-o aveti la primul vostru sezon.De fapt, aceste cuvinte nu reflectau speranfa ducesei, ci mai

degrabi erau un ordin din partea ei. De data asta, Vivi fu cea carendrdzni si rispundi:

- Nu, Excelenti.

Din spatele mamei sale, Alex igi privi cu uimire prietenele.-

Tridltoarelor!Ducesa nu se intoarse spre ea.-

Prietenele bune gtiu ci nu trebuie si le infrunte pe mame,Alexandra!

in privirea ei se ghici o scAnteie de veselie in vreme ce Ie stu-dia pe cele mai apropiate confidente ale fiicei sale. Vivi intelese cafurtuna trecuse.

- Mai ales cAnd mama in chestiune e o ducesi.

Alex mormii ceva, dar ducesa zimbi.-

Fetelor, rimAneti la ceai?

Capitofuf s

CAnd reveni in salon, Alex purta nigte vegminte mult mai po-trivite pentru o dupi-ami azd. cu prietenele. Rochia in stil Empirecu care se imbricase avea o nuanti frumoasl de albastru, acope-rindu-i picioarele, pAni Ia papucii de casi asortati cu ea. Era gicgi confortabile

- doar una dintre noile sale rochii, menite si o

faci mai maturi gi mai grafioas5.21

--

Sarah MacLean -

Desigur, nici o rochie nu o putea face pe Alex si semene maimult cu o lady.

- Ziceti, ce-am pierdut? strigi ea nivilind pe uqi, doar pentru

a constata ca prietenele ei nu mai erau singure.Mai erau gi in inferioritate numerici.Fratii Alexandrei sosisere. inalti de peste 1,80 metri, cu umeri

Iargi gi picioare lungi, bdielii pdreau niEte uriagi, chiar gi in salonulmai inalt decAt o incipere obignuiti.

Cu scaunele acoperite cu satin gi fotoliile delicate, salonul erafoarte la moda. Ceea ce insemna, desigur, ca fusese ficut pentruoaspeti mai putin numeroqi, dar mai spilcuifi. Lucru ce nu se pu-tea spune despre barbagii aflali in acel moment in salon. Ei sti-teau, cu picioarele lungi intinse, tolinili pe delicatele obiecte demobilier firi si tini seama de dimensiunile acestora sau de alelor. De generatii intregi, birbafii din familia Stafford fuseseri.vestifi in lumea buni pentru infitigarea lor

- erau toli inalti,

bruneti qi chipegi. Tatil lui AIex era mai scund de 1,80 metri, fi-ind, din acest motiv, tachinat adesea de fragii qi de verii sii, ca-re-l numeau ,,ducele miruntel". Fiii lui nu avuseseri insi aceeagisoarti, fiind cu totii mai inalgi, dovedind astfel ci urmatoareageneratie Stafford avea sd primeasci aceasti mogtenire gigan-tesci. Fiii respectivi

- William, de 23 de ani, Nicholas, de 2L,

gi Christopher, de 19 -

impirtigeau totugi cu tatll lor celelaltetrisaturi de familie: aveau o frumusete draceasci, pdrul negruca noaptea, maxilare puternice, nasuri drepte gi lungi gi buzecirnoase, ce-i ficuseri pe birbagii din familia Stafford legendariinci din primele zil.e ale regatului.

Dar nu infitigarea lor le ficea pe femei si. ramAna mute de ad-miratie, ci faimogii ochi ai neamului Stafford. Dintotdeauna, bir-balii familiei fuseseri binecuvAntati cu ochi de culoarea celui maiclar smarald

- oglindind sentimentele lor nivalnice gi uneori scli-

pind cu umor, alteori lucind cu furie sau sclipind de pasiune.Erau ochi care ficeau ravagii printre femeile din jur

- cu excep-

tia surorii celor trei frafi. Pe aceasta, privirile lor nu reugeau decAts-o exaspereze.

- Ah, vorbeam de lup!

22

Sezonu asiunifor

Alex pitrunse in salon gi se sprijini de marginea unui fotoliu,,rruncAndu-Ie celor trei frali o privire rece.

- De ce sunteti atAt de amuzali?

- Din simplul motiv ci nici micar in cele mai rele zile ale noas-

tre n-am reugit s-o e eryim pe mama a$a cum ai ficut tu, aparentlara nici un efort. Ei, da, asta e o calitate admirabili! grii, din celi-lalt capit al salonului, William Sta rd, deja marchiz de Weston5i moqtenitor al ducatului.

- Fa[i de voi, mama pdstreazi cu totul alte standarde, Will.

$i vi ridicagi la inillimea agteptirilor ei - suntefi un trio de me-diocritate. Oare nu trebuia, ca niqte gentlemeni ce vi pretindeti,si vi ridicali atunci cind intrd o lady? zise Alex, incepAnd si re-grete intoarcerea in salon.

Chistopher ii arunci o privire mirati.-

Ce, a intrat vreo lady aici?in fap privirii dispreluitoare a surorii lui, chipul i se destinse

intr-un zimbet larg, in vreme ce tAnirul se intinse gi se agezi maiconfortabil pe scaunul siu.

- Hai, ie, z5;rt aga... doar fiindcd egti pe caie si participi la pri-

mul teu sezon nu inseamni ci trebuie si-fi pierzi simlul umorului.-

Dimpotrivi, Kit, mi-am pistrat intact simlul umorului. Fataarunci o privire impiciuitoare spre Vivi gi spre Ella gi-i spuse,cu sinceritate, fratelui siu: Pur gi simplu nu egti amuzant!

[-ln hohot puternic de ris se auzi dinspre ugi.-

Cam are dreptate, Kit!Alex se risuci spre nou-venit, gi pe chipul ei apiru mai intAi

o expresie de surprindere, urmatd de una de incintare.-

Nimeni nu mi-a spus ci te-ai intors! Desigur... din partea lornici n-ar trebui si mi mire, zise ea, aritAnd spre cei trei frati, carenu pireau prea entuziasmali de noua prezenfi.

Gavin Sewell stribitu inciperea gi, ajuns in fata fetei, ficuo pleciciune adAnci gi-i siruti mAna.

- S-ar pirea ci, intr-adevir, m-am intors... iar tu faci la fel de

multe nazbdtit ca ultima oarS cAnd te-am vdzttt.Ochii lui ii intAlnird pe ai ei gi un zimbet ii lumini fa!a.

23

Sarah MacLean

- Firi voia mea, se apiri fata. Cum vrei sa-mi amintesc toate

acele reguli prosteqti ale sezonului?Ella interveni scurt gi la obiect:-

Sincer vorbind, se pare ci a nu purta prima ta rochie de balin salon, in miezul zilei, e o reguli destul de ugor de amintit.

Gavin chicoti vazdnd privirea infuriati a Alexandrei gi nu seputu abtine sI n-o tachineze:

- Da, aga se pare, doar c5., neavAnd $ansa de a purta eu insumi

o rochie de bal, nu pot garanta ci n-ag fi fost la fel de confuz.-

Hmm, ista e un lucru bun. Nu sunt sigurd ci ai fi supravie-tuit corsetului.

La aceasti replici a fetei, el ridicd dintr-o sprAnceani gi trecumai departe, si le salute pe Ella gi pe Vivi. in vre-e ce Gavin ficeareverente in fala lor, Vivi ii vorbi prima, surprinzAnd-o pe Alex.

- Buni ziua,Lord Blackmoor!

- Ah, spuse Alex incetigor, amintindu-gi de bunele maniere gi

ficand, la rAndul ei, o pleciciune, iertare, milord, am uitat com-plet de noul dumneavoastri titlu!

Gavin se intoarse, mirat, spre ea.-

Nu te formaliza, AIex, eu insumi uit ci sunt conte in cea maimare parte a timpului. Nu prea mi impac cu ideea cd port titlulacum. in plus, nu prea vad cum un titlu poate schimba lucrurile.Nick a fost conte de cAnd il gtifi, gi asta nu pare si fi schimbat mo-dul in care il tratati.

ii trimise fetei un surAs ciudat qi se inclina in fata fratelui eimijlociu. Ca intotdeauna, Nick se beg; rapid in discufie:

- Aqa e! Voi, fetelor, nu mi-ati respectat niciodata titlul, spuse

el, umflAndu-gi pieptul cu o infatuare falsa, gi continui, cu o vocearoganti, de tenor:

- $i de ce un Blackmoor si se bucure de respect? Am fost contede Farrow inainte ca voi sd venili pe lume, dar asta nu mi-a adusun dram de stima din partea voastri!

Toti rAseri, gi, astfel, stAnjeneala care plutea in aer se topi.Gavin se agezi alSturi de fragii Alexandrei, lansAndu-se intr-oconversatie despre o licitatie de cai la care plinuiau si asiste pes-te o siptimini.2+

Sezonuf pasiunifor

Alex reveni lAnga Vivi gi EIla, care-gi reluasera disculia despreu rr roman pe care toate trei fetele il citiseri recent, Mansfield Park,rlar nu putea scipa de senzatia bizard resimgiti in timpul scenei,rnterioare. Ea remarcase faptul ci, degi Nick se impiunase cupropriul lui titlu, el se referise, aparent intAmplStor, la Gavin ca laun Blackmoor

- numele care era acum de drept al lui, alituri de

tlomeniu gi de toate privilegiile -, ca gi cum ar fi fost cel mai na-

t ural lucru din lume. Dar, cAnd ea il vizuse in pragul uqii, Alex nuobservase cd Gavin era cumva diferit, ci se schimbase ceva la el.

TrigAnd cu urechea Ia discufia fetelor, Alex arunci o privire;;i spre obiectul gAndurilor ei. Tatil lui Gavin fusese cel mai bunprieten din adolescenli al tatilui siu

- ceva ce era, intru cAtva,

de aqteptat, dat fiind faptul cd domeniile Blackmoor gi Staffordse lnvecinau atit in comitatul Essex, cAt gi la Londra, unde vi-lele din orag impirteau aceleagi gridini imense, in Park Lane.Amplasarea gi vArsta facuseri din Gavin un companion firesc alfra;ilor Stafford. Cei patru se ciliraseri impreuni in copaci, fu-seseri impreuni la gcoali gi ficuseri nenumirate dricii laolalti.

Gralie tuturor prinzuril.or, ceaiurilor de la ora cinci gi cine-lor la care Gavin luase parte, Alex il privea ca pe un al patruleafrate, Ia fel de exasperant ca togi ceilal;i, dar gi ca pe un protectorminunat. C?nd, la vArsta de gapte ani, fata se cocotase intr-uncopac din fundul gridinii, incercAnd si-gi imite fra\ii, gi rdmi-sese prinsi intre crengi, Gavin, care pe atunci avea 13 ani,ii sirise in ajutor, convingAnd-o sa coboare incet, pAni la o cracimai joasi, gi apoi si se arunce in bragele lui.

Desigur, de indatl ce spaima fetei trecuse, Gavin continua-se s-o tachineze, neuitAnd vreodati si-i spuni ci ,,se caldri incopaci ca fetele". Spre surpriza ei, ii simlise lipsa in ultimele cA-teva luni, iar acea perioadi de timp, degi scurti, il schimbase.Ultima oari il vizuse in ianuarie, in urmi cu trei luni, Ia funera-liile tatilui s5.u, fostul conte. Acesta murise in urma unui acci-dent stupid, c5zind de pe cal pe o cirare stAncoasi qi izolati depe domeniul Blackmoor, in Essex.

intreaga lume bund din Londra deplAnsese pierderea tatiluilui Gavin

- un b;rbat inteligent gi minunat, plicut gi admirat

2s

-

Sarafi MacLean

de tofi. Alex iqi amintea ci-l privise pe Gavin la inmormAntare,stAnd in picioare, cu ochii inundati de tristete, dar puternic Ai ti-cut, lAngi biata lui mami, care arita devastati' Dorise si meargila el, si-i vorbeasci, dar, in inghesuiala de dupi funeralii gi in zi-lele ce urmaseri, nu putuse gisi un moment in care si-i spuni cAtde rdu ii pirea pentru pierderea suferiti de el - chiar daci acelecuvinte nu i-ar fi adus prea multi mAngiiere unui fiu care-qi pier-duse tatil intr-un mod atAt de neagteptat.

Acum, cind il privea vorbind cu fratii ei, remarci chipul luislibit, dar mai serios gi privirea adAnci din ochii lui obositi. Erafericiti ci perioada oficiald de doliu se incheiase gi ca el li se ali-turase la Londra, pentru lezon, dar mai ales ci supravietuise tre-cerii de la starea de moqtenitot fdti griiila conte incircat cu toateresponsabilitaple inerente titlului. Totugi, ea nu se putea abflnesi se intrebe cit de mult ilafectase pe tAnir povara ultimelor luni.Ca gi cum i-ar fi ghicit gArrdurile, Gavin se intoarse gi-i intAlni pri-virea. Trecuri cAteva secunde, apoi el ii ficu prietenegte cu ochiul,ca gi cum ar fi vrut s-6 ssigure ca temerile ei erau nejustificate.Cu un colq al gurii ridicatintr-un zimbet strAmb, el se risuci sprefralii fetei, iar Alex reveni la conversatia dintre Ella gi Vivi, repri-mAndu-gi intrebirile pe care dorea sa i le puni gi promigAndu-qi sAgiseasci un moment in care si se afle doar cu el'

- Nu-l gisesc la fel de interesant caMdndrie gi prejudecatri, spu-

nea Vivi.-

Normal ci nu! irff5jedata n-am citit o carte la fel de bunica Mdndrie gi prejudecal;/exclami Ella cu inflicdrare. Dar nu mise pare relevant daci-i pai buni ori mai rea, Vivi. Ceea mi separe cu adevirat tragic in privinta acestei cirfi e ci nici micaracum, dupi ce a publicattrei romane minunate - fiecare la fel destrilucit ca orice lucru srris de un birbat -, autorul nu-gi poatedezvilui adevirata identitate, de teama repercusiunilor! E inad-misibii ca societatea noajtri si dovedeasci o asemenea devasta-toare lipsi de progres.

- Da, e tulburitor. Dar nu va dura la nesfArgit, proclami Vivi.

Aceasti doamni autoare e deja mult prea celebri pentru a mai ri-mine anonimi.

26

Sezonu asiunifor

- Nu putem decAt spera ci-i adevirat, zise Ella, intorcAndu-se

spre Alex. Ce crezi despre cartea asta, Alex?inainte ca fata si-i poati rispunde, conversalia fu intrerupti

de ricnetul nemultumit al lui Will:-

Fir-ar si fie! Nu putem merge la teatru in seara aia! E searain care Puglamaua igi face intrarea in inalta societate, la Almack.Mama o sd ne suceasci tuturor capetele daci nu vom fi acolo.

Auzind odioasa porecli pe care frafii i-o diduseri, Alex ridicibralul pentru a opri conversatia fetelor gi-i privi pe baieli.

- Wi[, sunt aici, in caz ci ai uitat. $i, crede-mi, nu consider o

seari la Almack mai distractivi decAt o consideri tu.-

Aiurea! o intrerupse Nick. Toate fetele sunt innebunite siajungi la Almack. $i toati adolescenla lor nu fac altceva decAtsi-gi inchipuie cum va fi prima lor seari acolo. Viseazi cu ochiideschigi la Iocul ista afurisit, imaginAndu-gi cine va fi primul bir-bat care le va fura inima.

- Nu qi fetele de fagi, interveni Ella.

- Cel pugin eu n-am nici un interes si-mi fie furati inima, zise

Alex, tot mai mAnioasi.Gavin se lesi pe spitarul scaunului gi le studie pe cele trei fete,

remarcAnd atitudinea temperamentali a Alexandrei.-

Sincer si fiu, Nick, ag fi surprins si le aud pe fete vorbinddespre inimi furate... cu o atitudine ca asta... Binuiesc mai degra-be ce ele sunt interesate si vadi cine va fi primul barbat ciruia iivor fura inima

- nu par deloc genul timid.

Alex explodi, iritatd:-

De ce oare cred barbagii ci toate femeile igi bat capul cu cap-canele dragostei qi ale idilelor? Nici micar nuluali in consideratiefaptul ci poate exista gi ceva mai mult pentru noi, nu-i aga?

Biielii se priviri unii pe allii gi se intoarseri apoi spre fete, ex-presiile de pe chipul lor oferind singure rispunsul la intrebarea ei,f5ra ca vorbele sd mai fie necesare.

- Nigte progti, murmuri Alex in barba, apoi continui cu voce

stridenti: De fapt, domnilor, cred ca am prefera si ne linem depar-te de orice furtigag de inimi, fie ca victimi, fie ca vAnitor. Desigur,voi nu puteli inlelege asta. Nu veli fi niciodati obligali si dansali

27

Sarah MacLean

cu vreun papi-lapte, doar pentru ca mamele voastre si se simtimai linigtite in privinta perspectivelor matrimoniale.

Will izbucni in rAs.-

Vorbegti precum cineva care n-a fost niciodati la bal cumama! igi 1rr, Alex, pe cAt e de dificil5 cu tine, pe atAt e de impo-sibili cu noi. Ducesa vrea o nuntd... gi orice nunti i-ar fi pe plac.

Gavin i se alituri.-

Aga e! Sezonul trecut, mamele noastre s-au aliat impotrivamea, de am zis ci atita mi-a fost! Am dansat serii intregi de ca-driluri cu nenumirate domnigoare disperate si se mirite, ina-inte de a-mi da seama cd. ar fi mai intelept pentru mine si refuzorice alti invitatie Ia bal. Tonul siu deveni serios: Plinuisem sifac acelagi lucru anul ista... dar, vizdnd-o pe Alex cum vine cao vijelie la Londra, mi-am spus cd o sa fie suficient de distractivpentru mine si particip la o reuniune sociali sau doui...

- Ai grijd, ce ifi doreqti, Blackmoor, interveni Nick. Eu sunt

cel care a fost obligat si-i fie partener in timpul lecliilor de dans.Nu e cea mai gratioasi dintre doamne.

- $i nici cea mai upoarilAi griji si nu te calce pe degete, amice!arunci Kit, ca de obicei, o aluzie riuticioasi, ridicind berbia spretot mai nervoasa Alex.

Will chicoti gi replici:-

A, desigur, cafrati, noi putem sta de-acum linigtili in privin-ta stAngaciei ei. Nu vom mai fi niciodati nevoiti si dansam cu ea.Miercuri seara, va fi trimisi in mijlocul nobililor din Londra. Suntconvins ci din lumea aia pestriti se va gasi cineva care si-i fie par-tener de dans.

Pufnind exasperatS., AIex ii tintui cu privirea pe b;rbapi dinsalon.

- Ei bine, mi consolez cu un lucru: indiferent cu cine va tre-

bui si dansez, sigur nu va fi mai plictisitor decAt voi trei, tontilor!Dumnezeu si 1e apere pe viitoarele voastre neveste!

Un armistiliu zgomotos fu incheiat intre tineri, iar conver-satia se indrepti spre sezonul care bitea Ia ugi gi spre vegnicelebArfe care aveau si faci deliciul lumii bune in urmitoarele sip-timAni: cine cu cine se incurcase cAt timp fusese plecat, pesteooZO

Sezonu asiunifor{ !iast-tvtt{'', I ir

r,rrni, din orag, ce ciai aveau si sofii respectabile in sezo-rr rrl ista, la ce baluri aveau si participe cele mai stralucitoare ste-It'ale Londrei. Pe misuri ce conversagia se derula, Alex observar ;i Gavin devenea tot mai tdcut, retrigindu-se ln el insuqi. Nu furlcloc surprinsi cind el se ridicS, scuzAndu-se, 9i pleci. Nimeninu remarci faptul ci ea il urmi.

in holul larg al conacului Worthington, Alex igi puse mAna pebratul prietenului ei, ficAndu-l si tresara, gi-i gopti:

- Te simli bine, milord?

El remarci ingrl)orareadin glasul ei. intilnind privirea de sma-rald a fetei, un colt al gurii lui i se ridicd intr-un suris trist. intinsepalma gi-i b5tu, incetigor, obrazul cu degetul - un gest frdfesc, pecare-l ficuse intotdeauna.

- Nu-i nevoie si fii atAt de delicati, NeastAmpirato. Sunt bine,

rosti el, apoi privi cAteva clipe in gol gi continui: imi face bine sirevin la Londra... departe de Essex qi de tot ce s-a intAmplat acolo.igi indrepti din nou atenfia asupra ei. $i mi bucur ci tu te pre-gitegti de primul tiu sezon, zise el, iar zAmbetul i se transformiintr-un rictus. Nu mi-ag dori si fiu niciieri in alt; parte. Sunt dor-nic si vid focurile de artificii.

Alex iqi didu seama ci tAnirul dorea sd schimbe subiectul.Scuturi din cap, ca gi cum ar fi respins categoric ideea participdriila acest sezon, cu tot ce insemna el, gi-i arunci o privire plini decompasiune.

- Milord... dacd simli vreodati nevoia si vorbeqti cu cineva...

despre orice... sunt aici... sper cI gtii asta.Rictusul lui Gavin dispiru, iar buzele i se unird pentru a fot-

ma o linie ferm5, ce-i trida hotirArea. Cuvintele sale venira intr-omanieri ce nu admitea contrazicere:

- inci o dati ili spun: sunt bine, Alex. igi mullumesc pentru

oferti, dar te asigur ci nu am nevoie de nimic. Acum, daci nu tesuperi... Am o intAlnire importanti, la care nu trebuie sI intirzii.

Se inclini scurt gi pleca, lesand-o pe Alex cu impresia clati cise descotorosise rapid de ea. Iar Alexandrei Stafford nu-i pliceasi fie tratati aga.

29

Sarah MacLean

Capitofuf IBirbatul trase o dugci zdravinide scotch gi se tolani in scaun,

privind in depirtare. Pentru un observator neavizat, foaia pe careo tinea neglijent in mAna, ca gi cum uitase de ea, pirea neimpor-tanti. De fapt, lucrurile stiteau exact invers. Pe pergnifient se in-girau doui rAnduri de text: I 1

TAnarul Blackmoor nu mai este ln doliu. I r . , ; 'coLc Lt L uvLLu.Afla ce stie. ' I I

Mintea lui era asaltata de ipoteze, luind in calcul potenlialiipaqi pe care-i avea, in continuare, de ficut. Degi tAnirul contefusese pregitit pentru aceasti noui stare lnci de la nagtere,era clar ci nu se agteptase si gi-o asume atAt de brusc sau dedevreme. $ansele ca el si fi primit vreo informatie din parteatatilui siu erau reduse, dar gi asemenea ganse lisau deschisiposibilitatea ca tAnirul si descopere adevirul. Or, birbatul nuputea risca si fie dat in vileag.

Aga cum se agteptase, moartea contelui Blackmoor ii deranja-se profund pe asociatii lui francezi. Ei se infuriaseri cumplit dincauza acliunilor sale, gi ficuse eforturi supraomenegti pentru ale dovedi ci era totugi un partener de incredere. Avea in continu-are de platit pentru fapta sivArgiti, pe misura ce se striduia sirecapete increderea fr ancezilor.

injura cumplit in sinea lui. Primul sau gAnd fu sa-l lichidezegi pe tAnirul conte, dar igi didu seama ci asta ar duce la inves-tigatii gi ar atrage suspiciuni asupra tuturor, mai ales dacd exis-tau informatii ascunse in conacul Blackmoor. Riposatul contefusese nesuferit, dar niciodati prost. Indiferent de informaliiledetinute, sigur avea documente cu care sA Ie probeze. Daci aceledocumente erau gisite, ar putea fi cu totii in pericol. PAni atunci,le spusese partenerilor sii ci nu-i credea in primejdie de a fi des-coperiti, dar ei incepusera sd se indoiasca de el. Vedea asta inochii lor, o simtea in glasurile lor. Trebuia sa actioneze prudent.30

Sezonu asiunilor-

liingura cale de a-gi asigura linigtea era de a le indeplini ordinele.' | 'rcbuia si afle precis ce anume gtia vlistaml contelui despre vialaI ,r tilui siu

- gi, mai ales, despre moartea acestuia.

- E extraordinar ci ai primit toati casa asta numai tu,

l',lackmoor, rosti Christopher Stafford, sprijinit in tac ai privindrlc-a lungul mesei de biliard.

- Cine mai are nevoie de un club pentru gentlemeni, cAnd ce1

rnai bun prieten al lui are un loc ca acesta la o azvirlitura de baq?Noul conte de Blackmoor examind inciperea, cu lambriuri-

lc bogate de stejar, verdele adAnc al mesei de biliard gi scaunelevechi, tapilate cu piele, ce denotau clar ci inciperea era rezewatd

-

Sarah MacLean

- Un vin de Porto ar fi o idee grozavi. Pe aici, domnilor!

ApisAnd un mAner ascuns, contele impinse intr-o parte o bu-cati de perete fals, dand la iveala camera care era, de generatii in-tregi, locul preferat al b;rbatilor din familia Blackmoor. incipereaera enormd, ocupAnd un colg din spatele chdirii gi avAnd, in locula doi pereti, ferestre imense, de la dugumea Ia tavan, care ofereauo superbi priveligte a gridinilor din spatele vilei. Pe cAnd Nick giKit pitrunsera in incdpere, Will gi Gavin se opriri chiar in pragulugii ce d;dea spre biblioteca. AruncAndu-i vechiului siu prieteno privire sugestivi atotcunoscitoare, Will ii gopti:

- Nu prea ti se pare in regulS, aga-i?

Chipul lui Blackmoor se intuneci.-

Aqa-i. Dar n-am alta solulie decAt si ma adaptez situatiei.ii urme pe tinerii Stafford in biblioteci, unde privirea ii citzu

asupra enormului birou de mahon gi asupra berbatului aflat inspatele lui

- care se ridici imediat gi incepu si puni in ordine hAr-

tiile pe care le citea.-

Unchiule Lucian, ii spuse el, aritAnd cu bragul spre ceilalti dinincipere, nu cred ca ai avut ocazia si-i cunogti pe prietenii mei.Ji-i prezint pe William Stafford, marchiz de Weston, NicholasStafford, conte de Farrow, gi Christopher Stafford, baron Baxter.Domnilor, acesta e unchiul meu, capitan Lucian Sewell.

Pe rAnd, tinerii merseseri si-i strAnga mAna cipitanului, cate,aparent dornic si scape mai repede de ei, ii saluta pe fiecare cu un,,milordl" scurt gi i se adresi, pe un ton sec, nepotului:

- O si vi las singuri, Blackmoor. Vrei sa discutam mAine des-

pre descoperirile mele referitoare Ia domeniu?-

Sigur, unchiule. RdmAne pe mAine, zise Blackmoor, rispla-tindu-gi unchiul cu un zAmbet cald. Seara buni! $i-p multumesc!

- N-ai pentru ce, ne vedem mAine! rosti birbatul gi, cu o scurti

plecaciune citre fratii Stafford, pirasi inciperea. Kitt se aqezipeun scaun moale, de piele.

- Ce-i cu unchiul Lucian? Mi s-a pirut tare solemn.

Blackmoor merse spre dulapiorul de lAngi birou, pentru a tur-na vinul de Porto in cAteva pahare.

32

Sezonu(yasiunihr

- E un tip ticut. Tata spunea mereu cd Lucian e dovada ci

,rpele linigtite sunt adinci. Aparent, ei n-au fost prea apropialirn copilirie, dar Lucian s-a gribit si fie alituri de noi de indati ce,r primit vestea despre... ce s-a intimplat.

Will incuviinti solemn din cap.-

Dincolo de diferengele dintre ei, fralii sunt frafi. Nici nurrr-ag fi agteptat la altceva.

Blackmoor traversi inciperea gi ii intinse prietenului siurrn pahar.

- Sentimentul ista n-a fost niciodati mai pregnant decAt

,rcum trei luni, cAnd unchiul a dat o remarcabili dovade de loiali-tate familiale. Atunci am fost surprins, cdci din copilirie nu-l maivAzusem decAt de citeva ori. Fiind cipitan in marini, s-a aflat pernare sau inrazboi, pe continent, in cea mai mare parte a ultimu-lui deceniu. Nu m-ag fi agteptat si lase totul balti gi si ni se al5-ture atAt de repede.

igi privi paharul, examinAnd licoarea chihlimbarie rotindu-sein cristalul greu. Apoi igi reveni din visare gi continui:

- Dar, la drept vorbind, ne-a fost de folos. Orice aq crede des-

pre personalitatea lui -

cici, vi spun sincer, n-are un caracterprea incAntdtor

-, m-a ajutat enorm in ultimele luni. Dupi cumgtifi, nu eram deloc pregitit si-mi asum indatoririle de conte,gi e bine si gtii ci ai lAngi tine pe cineva care cunoaqte atit debine toate chigibugurile domeniului.

- Ce noroc pe tine, daci ne gAndim c5.-ir5:zboi, interveni Nick.

Ce s-a intAmplat de-a venit acasi tocmai atunci? A fost rinit?Blackmoor scuturi din cap.-

Din cAte gtiu, nu. Eram la Oxford cind s-a intors, deci nucunosc circumstanlele in care gi-a pirisit postul. $tiu doar ci s-aluptat ca un erou la Lyngor. Presupun ci Will cunoa$te despreasta mai multe decAt mine.

-Lyngor? Asta nu-i in Danemarca? intrebe Nick.Will incuviinli din cap.-

Ai memorie buni! Dar mi-e teami ci nu gtiu despre unchiultiu absolut nimic, Blackmoor. Am venit in Ministerul de Rizboi lacAteva luni dupi batelie. Ceea ce qtiu e ci laLyngor s-a dat o lupti

.1.1

-

Sarah MacLean

foarte sAngeroas5 gi dezechilibrati. Danezii au fost zdrobiti gi aupierdut o multime de oameni in acea zi. Ei att iegit imediat dinrazboi,lisAndu-l pe Napoleon cu un aliat mai pulin pe mare.

- Din nefericire, asta n-a pirut si-l opreasci pe Bonaparte

si-gi continue ofensiva. Am impresia cirdzboiul esta nu se va maitermina, spuse Kit, referindu-se la recenta evadare a impiratuluifrancez din exilul impus gi la reizbucnireardzboiului care dura dedoui decenii.

Apoi il privi firect in ochi pe cel mai mare dintre frati, care replici:- $tii ci nu am voie si discut despre asta, Kit! Nu pot spune

decAt ca trupele britanice sunt cele mai bine antrenate, iar spi-onajul britanic e deasupra tuturor. L-am pus cu botul pe labe peNapoleon o datd... o vom face din nou.

- Unii ar putea spune ci, de fapt, Napoleon ne-a bitut gi ar pu-

tea si ne bati iar, observd mereu logicul Kitt, provocAnd, in mod in-tentionat, minia fratelui siu. A scipat deja din exil gi l-a rasturnatpe regele Ludovic, in timp ce trupele qi sustindtorii sai se aduni dintoate colturile Franfei. Se pare deci ci nu prea l-am pus la punct!

- Daci n-ag gti mai bine..., incepu William, pe un ton amenin-

fitor, dar fu intrerupt de Nick, care, recunoscAnd inceputul uneidezbateripolitice pe care o mai auzise de sute de ori inainte, rea-duse conversatia pe un teren mai linigtit.

- Ei bine, se pare ci societatea londonezd nu-i atAt de preocu-

pati pe cAt ar trebui de Napoleon sau de razboiul care bate la ugi.Sezonul ista va fi, probabil, mai elaborat decAt oricare din istoriarecenti. JudecAnd dupi numirul invitagiilor pe care le-am primitdeja, mamele se afli in plin sezon de vAnitoare de so[i, chiar inain-te ca sezonul londonez si fi inceput. LisAndu-se pe spatarul scau-nului, tAnirul privi spre tavan. in ceea ce md privegte, nu mai gisescsuficiente scuze pentru a evita asemenea evenimente odioase.

Dupi aceasti brusci schimbare de subiect, Kit zise gi el:-

Hmm! Nu ne ajuti cu nimic faptul ci Alex trebuie sa partici-pe la primul ei bal anul ista. Deja am renuntat Ia ideea ca voi reugisi evit cicileala mamei. Apoi tonul lui trecu, dintr-o dati, de la re-semnare la speranti. Stagi! Am gasitl Haideti s-o miritim pe AlexcAt mai rapid posibil. Asta ne va u$ura tuturor situafia.34

Sezonu asiunifor

- Da, dar nu sunt sigur ci va u$ura gi situatia ei, spuse Nick,

{ il un umor sec.Kit mim; dezaprobarea, dar Nick continui:- $i presupun ci nici a sofului ei!-

Sincer si fiu, nu mi agtept si fie prea mul1i berbati incAntafirle perspectiva de a-i face curte Alexandrei, gi asta ar trebui si nepreocupe, zise 11, adiugAnd: Marturisesc, singurul lucru pe ca-re I doresc e si-i ingrozescpe potenlialii pefitori.

- Avantajul e ca,ingrozindu-i pe ei, o vom infuria gi pe ea, chi-

coti Kit.Cei trei rAseri, fiecare constatind mai apoi ci Blackmoor stitea

tacut, pierdut in gAnduri gi neatent la conversatia lor. Cu o minisprijiniti de cerceveaua ferestrei, departe de Iumea qi de conversatiabaietilor, el privea spre gridina intunecati, in timp ce lumina lumi-nArii se reflecta in geam. Cind rAsetele se stinseri, cei trei frafi seprMri unii pe altii, iar lliam se apleci de pe scaun, proptindu-gicoatele in genunchi, in weme ce-l striga pe vechiul sdu prieten:

- Blackmoor?

Nu primi nici un rispuns.-

Blackmoorl repeti el, mai ferm, dar cu acelagi rezultat.Numele destrimi linigtea bibliotecii gi-qi atinse, in sfirgit, finta.

Blackmoor ridici ochii spre prietenii sii, cu o expresie posomoriti.-

Da, ce-i?in tdcerea care urmi, Nick se ridici gi se indrepti spre duli-

pior, si-i mai toarne un pahar de vin.-

Parci n-ai fi ln lumea noastri, zise el, intinzindu-i paharul tA-nirului conte. CAnd Blackmoor lui biutura, Nick igi indoi bragelegi se sprijini gi el de cercevea, cercetAndu-l atent pe prietenul siu.

- Se pare ci e de datoria noastri sa te intrebim ce te frimAnti...

Blackmoor murmuri ceva nedeslugit gi se intoarse spre fereastri.-

imi cer iertare. in seara asta mintea mi-e foarte framAn-tati de ginduri gi md tem ci asta md face o gazdi nesuferitd.

- Tocmai voiam si spun c5, degi ai o sali de biliard remarcabili

gi un vin exceptional, nu egti o gazdi prea veseld, comenti Kit,de pe scaunul siu aflat in partea cealalti a inciperii. Trebuie s5-tirevizuiegti atitudinea, daci wei si ai succes in calitate de conte.

J:)

Sarah MacLean

Degi nu gustase tachinarea din parteamoor surAse.

prietenului siu, Black-

-Yezi tu, asta-i tot o parte a problemei... Nu ma agteptam sidevin conte a$a repede.

Will igi lipi spinarea de spitarul scaunului gi rdsufla adAnc.-

Nu, nu te agteptai, desigur. A fost o lipsi de sensibilitate dinpartea noastr5. si nu recunoa$tem cAt de greu ifi este si te impacicu ce ti s-a intAmplat. Noi ar trebui si ne cerem iertare, nu tu.

Tinirul conte igi privi prietenii gi spuse:-

Nu, n-aveti de unde si gtiti ce vegti am primit in aceasti di-mineafi. Ficu o panzd., apoi rosti mai departe: Sergentul de po-litie din Essex gi mai mulgi membri de rang inalt din Ministerulde Rizboi au ajuns la concluzia ci moartea tatilui meu a fostaccidentali.

Str5batu incaperea pAni la birou gi ridici de pe el o foaie dehArtie, citind-o clar gi rispicat:

Contele a fost azvdrlit din qa de calul sdu, care, pe baza cer-cetarilor facute de aceasta comisie, cel mai probabil a alunecat,din cauzaploii. Nu exista nici un indiciu ca s-ar fi savdrqit o cri-md, iar comisia a stabilit ca moartea lui Richard Sewell, al Ease-lea conte de Blackmoor, a fost cauzata de un accident regretabil,petrecut intr-o zond greu accesibila, pe o vreme urdta. Echipade invest tori adreseaza sincere condoleante familiei rdposa-tului conte, in special contesei vaduve Si contelui de Blackmoor.

Blackmoor puse hArtia la loc, pe birou, cu mipciri studiate.-

Ultimul conte de Blackmoor, ar putea spune cineva, sunt eu,zise el,rizdndforfat. $i cu asta, basta, am intelcs!

Nick, cel mai sensibil dintre fratii Stafford, intreba precaut;-

Dar te agteptai la alte concluzil?Blackmoor trimise spre prietenul siu o privire sumbri, apoi se

sprijini de birou, cu ochii indreptati spre tavan.-

Si fiu cinstit, nici nu gtiu la ce mi agteptam. Tata era un cali-re! redutabil. Am fost acolo cAnd a plecat cilare pe domeniu

- l-am

auzit spunAndu-i mamei cI pleaci. $i l-am auzit cd.vrea sd verifice36

Sezonu asiunifor

,l,r< i sistemul de drenaj functioneazi pe timp de ploaie. I-am vi-;rr rt fata cAnd a plecat. Era un om aflat intr-o misiune.

'facerea care urmd fu destrimati de William.- Tatil tiu a fost un om deosebit, care trata cu seriozitate fie-

,,rre lucru. Mi gindesc ci poate considera important chiar gi unlrrt.ru aparent minor.

- Desigur, ai dreptate, Will, zise Blackmoor, privindu-gi pal-

rrrcle. Presupun ci doar vreau si cred ci a existat un motiv pentrurrroartea sa

- ceva mult mai important decAt o pigune imbiba-

l.i de api. Pentru ci, pur gi simplu, nu vid motivul pentru caret;rta se afla pe acele stAnci gi de ce s-ar fi speriat armisarul lui...$i, chiar de s-ar fi speriat, nu vid cum a putut un cilire! ca tata silie azvdrlit din ga. in toqi anii de cAnd noi ne gtim, ati auzit vreo-rlata ca tata sd cadi de pe cal?

ii privi, gi ceilalli scuturari din cap.-

Acest raport, continua contele cu convingere, e gregit. Nu opot dovedi, dar o gtiu.

Aruncd iarigi o privire spre ceilalli tineri din incipere, care-Irrrmdreau ticufi, fiecare agteptAndu-i pe ceilalli si vorbeasci.Contele zari consternarea gi nesiguranla pe chipurile lor gi, deqi:rr fi vrut si continue, se stipAni.

- Dumnezeule, toati povestea asta ne-a afectat pe toti, nu-i

aga? Ofti adAnc Ai se indrepti spre uga secreti care ducea c5-tre sala de biliard. Risuci mAnerul pentru a deschide uga gi seintoarse spre prietenii sii. Gata cu discutiile macabre. Mai fa-cem un joc?

Se lasa o linigte adAnci, ristimp in care fralii Stafford se gin-diri la lucrurile auzite gi la ce era de ficut in continuare. Willrupse primul ticerea; recunoscAnd stAnjeneala lui Blackmoor gidorinla acestuia de a pune capit momentului delicat, el vorbi cuaroganta-i specifici:

- Sigur, daci vreli si vi bat iarigi mir la biliard...

PricepAnd aluzia, Nick gi Kit pufniri dispreluitori gi se ridica-ri, alaturi de fratele mai mare, si-I urmeze pe Blackmoor la masade biliard

- ca nigte adevirafi prieteni.

JI

- Sarafi MacLean

Capitofuf s

Alex iegi din cadi, luAnd prosopul mare de pdnzd pe careElizai-lintinsese. vazand-o inveliti in prosopul uscat, cameris-ta o conduse repede lAngi focul ce ardea in gemineu, in cealaltiparte a camerei.

- Lasi capul in jos, zise ea, iar AIex igi ravigi pletele catre cal-

dura flicirilor, in vreme ce Eliza incepu si-i pieptene guvifelelungi gi drepte, care se uscau, incet, la foc.

- Ridicol? se miri camerista.

- Chiar aga! zise Alex, cu vocea lnibugiti de perdeaua de pir

gi de pozitia ciudati in care stitea. Vreau si spun... de cAt timpsunt in baie? De o ord?

- Nu, nici micar de un sfert de ori, spuse Eliza, stipAnindu-gi

cu greu rAsul.-

Ah, mi s-a parut ci a trecut o ori, gopti, morocinoasd, Alex.M-am simtit de parci fiecare centimetru de piele mi-ar fi fost ju-puit. $i toate astea pentru ce?

- Pentru frumuse[e, rosti camerista, concentrat; asupra sar-

cinii sale. CAnd o si te vadi, Printul te va considera cea mai fru-moasi lady!

Alex replici pe un ton preficut:-

Si sperim ci nu va fi cazul, Eliza. Istoria ne invata ci lucruri-le nu se sfirgesc cu bine atunci cAnd printii pun ochii pe ,,cea maifrumoasa lady" pe care au virzttt-,o in viata lor. Mai bine ai griji:daci te achili prea bine de datoria ta, a$ pu ea si bAntui firi capTurnul Londrei, alituri de Anne Boleyn.

O privi, printre guvite, pe Eliza, cu un amuzament pe care ca-merista nu i-l impirtagea, gi mai primi un ghiont, pentru a-gi rea-minti ci trebuia si lini capul in jos.

- Bine! Atunci, si suferim pentru frumusete! continui ea, flu-

turAnd un brat, cu un aer plictisit. Rimase tacuti pret de cAteva?o.)()

Sezonuf yas{unifor, lipe, respirAnd cu nesat mireasma de lavandi care-i inviluia tru-;rrrl, dupi ceEliza o sipunise zdravdn, apoi spuse: Ai terminat?

- Nu. Capul'jos!

- Urasc asta, pufni Alex.

- Egti deznidajduiti riu.

- IVu sunt del.oc deznadajduita!

Eliza mormli ceva, iar Alex ridici spre ea capul, moment inr .rre pieptenele i se incilci in pir.

- Au, mi doare!

- Asta nu s-ar fi intAmplat daci !i-ai fi linut capul cum trebuie.

Alex pufni neincrezitoare, dar nu se mai migci' La drept vor-lind, era deznidijduita. Eliza avea dreptate. Eliza avea intot-rleauna dreptate. Cu doar trei ani mai mare decAt Alex, Eliza( rescuse alituri de copiii familiei Stafford pe domeniul din Essex,I iind fiica bucitiresei qi a grljdarului de la conacul Stafford' Degidiferenfa sociali dintre ele fusese intotdeauna clara, cAnd erausingure, fetele se simteau cAt se poate de egale. inci de cind seirnprieteniseri, tAnira cameristi avea uimitoarea capacitate de aghici starea de spirit a Alexandrei - adesea inainte chiar ca fatasa o infeleagi.

- De ce nu-mi spui motivul pentru care n-ai chef de nimic?

o afili Eliza, continuAnd si-i pieptene pirul, care se usca rapid,in cildura dogoritoare.

- Nici micar eu nu gtiu ce mi se intAmpli, admise Alex. Mai

curAnd mi inspiimAnti aceastd. zi, ptezentarea... pompa 9i im-prejuririle.

- Dar de ce? E prima ta zi ca o adevirati lady. Niciodati n-am

vizut-o pe mama ta atat de... cum si spun... E mAndr5 ca un p5un.Ag fi crezut cd qi tu vei arde de neribdare... RidicS-te!

Alex se ridici gi se suci pe scaunul unde fusese pieptinati, pen-tru ca focul si-i usuce gi restul pirului. Eliza continui si-i piepte-ne guvilele lungi, pini cAnd acestea striluciri.

- Hmm... Prima rnea zi ca o adeviratd lady, pufni Alex.

Ce-nseamni asta? Iar mama e aga emotionati pentru ci suntfoarte aproape de mlritig.

- $tii ci nu la asta se gindegte.39

Sarah MacLean

- Nu in mod congtient. Dar ideea e acolo, pAndind in sufletul

ei. o partidi buni reprezintiviitorul pe care intotdeauna l-a do-rit pentru mine. rar astitzi e inceputul acelui viitor. Ficu o pauzd,,intinzindu-gi picioarele gi inclinAndu-se spre gemineu, pentrua se bucura de dogoarea focului.

- Ah, daci ag dori asta la fel de mult cum o doresc pirinfii mei...

- Poate diseari vei intAlni pe cineva care si te faci si o doregti.

AIex igi didu ochii peste cap, plictisiti.-

E o noapte la Almack, Eliza, nu un bal mascat! Si nu ne im_batam cu api rece.

- Nu gtii niciodati, dragd!

- Ba eu gtiu!

- Ridici-te!

- in sfirgit! Alex siri de pe scaun gi pdgi pe podeaua dormito-

rului, fericiti si scape de povara pieptinatului. $i acum?-

Ei bine, ficu Eliza, privind-o gAnditoare, cred ci n-ar fi preagrozav daci l-ai intAlni pe Print infagurati intr-un prosop ud.

- Probabil cd nu, admise Aiex gi zdmbilarg.

- Ciorapii, ziseEliza, aritind spre doui bucifi lungi de mitase

ce atArnau de un cdrlig, in garderobi.Alex merse si-gi punl ciorapii, in vreme ce camerista scotocea

Chiar cand Alex termini de legat jartierele in partea de sus aciorapilor, Eliza se ivi de dupi uga garderobei, cu un morman d.elenjerie albi, din pdnzdgi bumbac. Alex facu ochi mari gi exclami:

- Ah, ce ni se cere si facem in numele modei!

Eliza nu era considerati una dintre cele mai bune cameristedin istoria familiei stafford, dar asta fira un motiv anume. Ea nudadea mare atentie mofturilor ficute de Alex cand era vorba des-

pdnzd., gi se intoarse spre Eliza, pentru ca tAnira cameristi sd_ipo*e prinde panglicile gi cordoanele la golduri $i talie.

In vreme ce Eliza o ajuta sa se imbrace, Alex o indemni:-

Spune-mi ceva fascinant!

+0

Sezonufyasiunibr

Camerista avea intotdeauna la indemAni vreo bArfi teribili, pe(,lre o pastra anume spre a o povesti intr-un asemenea moment.

Ei bine, a$ avea ceva, dar nu qtiu cAt de credibile sunt surse-lc mele.

- BArfele din surse neverificate sunt intotdeauna mai bune

rlccAt bArfele credibile, Elizal zise AIex, cu un zAmbet larg. Hai,vorbeqte!

Se intinse citre mormanul de haine gi-gi trase pe ea o cimagir u umeri largi, lisind-o si-i cadi pe trup, ca o cascadl de mita-se. Aceasti piesi vestimentari nu avea o formd clari, iar Alex se,lrrruza intotdeauna de cAt de total nefeminin putea fi un vegmAntt I estinat special femeilor.

Eliza incepu sa-iaranjeze cimaqa, indoind lesitura intr-un loc,prinzAnd-o cu un ac in altul, gi spuse:

- Se pare ci John, vizitiul, e indrigostit.

- Ziu? Alex nu gi-l putea imagina pe vizitiul tatilui siu, un

vlijgan cate rareori vorbea gi cu altcineva decit cu caii, indragos-lit. $i de cine?

- De Margaret, fata micelarului.

- E adevirat?

Eliza incuviinli din cap, luAnd un corset leapin de pe patulfetei. Dintr-o cutiufi aflati pe comoda de alituri, camerista aleseun ac mare de corset, trecAnd prin el, cu pricepere, o sforicici inclipa cAnd reveni lAngi Alex.

- Trebuie si spun ci, de Ia o vreme, pare mult mai dornic decit

de obicei si le duci pe slujitoarele de la bucitirie la piala de carne.AIex lui corsetul qi gi-l puse peste piept, impingind bucalile

din spate spre Eliza, care Ie prinse cu dibicie una de alta, fere seintrerupi disculia.

- Dar ea il iubegte? se interesi Alex, luAnd o pozi\ie rigidd,

pentru caEliza si-i poati fixa corsetul.-

Nu sunt siguri, dar Mary, fata de la bucitirie...Alex inclini din cap in semn ci gtia despre cine era vorba.-

Ei bine, Mary spune ci Margaret are intotdeauna dulciuripitite pentru John gi intreabi mereu de el cAnd acesta nu vinela miceldrie. Nu te migca!

+1

Sarah MacLean

- Excelent! ,,Iubirea te alini ca soarele dupi ploaie." Of! ofta

Alex gi se agifi de stilpul patului in momentul cAnd Eliza incepusi-i stringi corsetul.

- fi-am spus si nu te migti, o dojeni Eliza gi, pe misuri ce cor-setul se strAngea tot mai mult, fetele incepuri si respire tot maigreu. Parci tu nu credeai in dragoste...

- N-am spus asta niciodati, se otiri Alex, chinuindu-se si res-

pire. Cred in iubire, evidentl-

Chiar aga? Respiri.Fata trase inci o data aer in piept cu toati puterea gi, simlind

strAnsoarea dureroasi a corsetului, nu se putu ab;ine si nu injuregi sd exclame: Destul!

- Gata, am terminat, o linigti Eliza, intorcAndu-se sa ia urmi-

toarea piesi vestimentari. Trec cu vederea ca tocmai ai injurat caun birjarl

- Fralii mei sunt de vini! susuri Alex, stAnd pe marginea patului

gi incercAnd din risputeri gi respire normal Corsetul e prea strAmt.-

O si-gi mai dea drumul, doar gtii!AIex gtia asta, dar totugi pufni:-

Ur5sc moda!-

Mai bine mi-ai spune despre aceasti noua credinli a ta indragoste, o descusu Eliza, punind pe pat un jupon.

Aceastd piesi vestimentari era mai complicata ca oricare altape care Alex o imbricase, fiind o creatie a doamnei Fernaud,din batist gi olandi, tiviti la bazi cu o superbe broderie verzuie,care se asorta cu rochia pe care fata urma s-o poarte in acea seari.

Alex se opri si admire delicatii boboci de trandafiri cusuti cuatAta migali pe lenjeria de corp, inainte de a o lasa pe Eliza sa oimbrace qi cu juponul.

- Nu e noui. Cici eu nu ma opun iubirii, ci cisitoriei! Prima

le amintegte femeilor ci sunt libere sa fie cum vor -

fiindci ci-neva le iubegte tocmai pentru asta, zise AIex, chinuindu-se saiasi din juponul infoiat. in vreme ce casatoria le ripegte aceastilibertate.

Eliza incepu si incheie juponul, Iegind gireturile de la bazaacestuia, gi zise:

1.2

Sezonu asiunifor

Mi se pare mie sau un mariaj fericit ar putea spori, de fapt,,rr casti libertate?

Alex privi in gol, gAndindu-se la remarcaElizei.Presupun ci da... insd cAte exemple de mariaje fericite cunogti?Pirinlii tdi au unul reugit, cred... $i bunicii tdi au avut.

Camerista merse la pat qi ridici rochia ampli de bal, verde car,rnaraldul, scuturAnd-o, pentru a indrepta cutele satinului, inain-tt' de a i-o intinde Alexandrei.

- Asta e altceva, replici Alex, imbricAnd rochia gi ajutAnd-o

lrc Eliza s-o aranjeze in aga fel incAt si i se potriveasci perfect per orp. Tinind strAns juponul, in vreme ce camerista lui o crogetii;i incepu si tragi cu ea, prin giici, butonii de pe spatele rochiei,l.rta continui: Mama gi bunica au fost faimoase nu doar pentrulrumusetea, ci gi pentru inteligenla lor. Iar tata $i bunicul au fostrrigte birbaqi care nu s-au temut si-gi ia solii capabile s5-i egaleze,t a intelect. Nu mai existi aqa b;rbagi in afara familiei Stafford!

- Norma1 ci spui asta, pufni Eliza, doar gi tu egti o Stafford.

l)ar adevirul e, Alexandra, ca in toata istoria cu greu ai gisi unsingur birbat, la fiecare generatie, dornic sa-gi lase partenera siinfloreasci lAnga el.

Degetele ei zburau cu cro$eta peste butoni, incheindu-i rapid,unul dupi altul. AIex ofta gi fluturi dintr-un bra! lung.

- Bine, fie! Pirerea mea este ci nu sunt multi berbati aga.

$i, pur gi simplu, nu vreau sa risc.-

Uite ce, zise Eliza, dupi ce AIex igi intoarse fala spre ea, apoinetezi marginile superbei rochii verzi. indriznesc si spun ci veirisca incl din seara asta, fiindci orice barbat care te va vedea im-bricati astfel are si-gi piardi capul. Egti o frumusele Ia fel de in-teligenti ca toate femeile Stafford de dinaintea ta, spuse Eliza qi oinviti la misufa de toaleti de alituri. Stai jos, te rog!

Alex ofte din nou, gtiind ca urma o noui reprizd. de torturi,in vreme ce Eliza ii imblAnzea zulufii lungi gi castanii, strAngAn-du-i intr-un coc complicat, in cregtetui capului, gi flcea ultimeleretuguri inainte ca tAnira si fie prezentati Prinfului. Dar, inain-te de a putea urma instrucliunile cameristei, AIex igi surprinse

+3

Sarah MacLean

chipul in oglinda de lAngi garderobi. Nu putu sd-gi reprime unlipit de surprizi in fafa a ceea ce vdzu.

Acolo se afla o taniri scildati inrazereaurii ale soarelui ce serevirsau prin ferestrele dormitorului, cu pirul strilucind ca ma-tasea, cu obrajii rozarii, din catza cildurii din baie gi a eforturi-lor depuse cu imbracatul, intr-o rochie ficuti anume pentru eain toate privintele

- tiietura, culoarea, materialul. pentru o clipi,

nu-gi putu crede ochilor; chiar ea era frumusetea din oglindd.Ci-i plicea sau nu, noaptea aceea era una pe care n-avea s-o

uite prea curAnd.

Ducesa de Worthington igi puse mAna, aflati intr-o elegantiminugi, pe genunchiul fiicei sale gi gopti:

- Am ajuns.

in lumina slabi a trisurii inchise, care estompa sunetere stra-zii, Alex ii didu mAna mamei sale gi, cu un surAs stingher, rosti,in vreme ce ochii verziii striluceau de emotie:

- Agadar, incepe.

- intr-adevar! Vei fi minunati.

Ca la un semn, un valet in livrea deschise uga, iar ducele, carestatuse vizavi de bancheta doamnelor, cobori primul din impo-zantul atelaj impodobit cu blazonul familiei Worthington. De

strAnse o dati mAna fiicei, surAzAndu-i incurajator. Apoi venirandul Alexandrei. se migci greu pe bancheta tapitati cu cati-fea verde, uitandu-se direct in ochii plini de mAndrie ai tatrlui,gi-i dddu mAna acestuia. Se simti prinsi cu fermitate gi ajutatisi coboare in stradi, iar gestul ii didu curaj

- dincolo de ceea

ce simtea in privinta acelei zile, nu putea si fie un lucru preaneplScut sa-gi faci parintii mAndri de ea, nu? CAnd picioarele iiatinseri pavajul, se trezi, dintr-odati, impresurati de toate ima-ginile gi sunetele legendarului Almack. primul lucru pe care-lremarci fu galigia. Un talmeq-balmeg de sporoviieli, mai taridecat orice auzise vreodati in afara casei, o inconjuri imediat.Nu putu deslugi mare lucru din conversatia presirati cu hohote++

Sezonu asiun{br,lc rAs gi cu exclamalii de incAntare, din partea domnilor gi a,loamnelor din lumea buna, care pireau incAntafi de acest primcvcniment major al sezonului anului 1815.

Cladirea ca atare nu era impresionanti -

o simpli structurd de;rirrtri care, de cele mai multe ori, nu didea de inteles ci ar fi unulr lintre cele mai importante locuri in care se reunea lumea din inaltar;ocietate londonezi. Alex mai trecuse prin fafa acestei chdiri dezt'ci de ori inainte gi de fiecare dati o ignorase. Se pirea insi cirrr noptile de miercuri din timpul sezonului lucrurile se schimbau.

Uitindu-se inapoi spre trisurS, Alex simli o dorinti intensirle a se intoarce Ia ea, de-a se sui induntru, de-a inchide uga inrrrma ei gi de-a agtepta cuminte acolo pAni cAnd pirinlii aveau sit ermine cu balul. Dar nu o ficu, ci rimase dreapti, fara sd dez-valuie nimic din emotiile ce o ficeau sa vibreze. Privi de-a lungullGng Street, intesata de trisuri gi calegti care nu aveau decAt unsingur scop

- si-i aduci in fafa clidirii pe cei mai respectabili

rnembri ai inaltei societifi londoneze, pentru o seari in care ur-rnau si admire gi si fie admiraqi. Felinarele nenumiratelor tri-suri inundau trotuarele gi treptele clidirii, dAnd momentului ostrilucire magici, de parci nici micar lumina nu putea sta deo-parte de frumogii oameni care umpleau strada.

Alex trase aer in piept, simfind un gol in stomac. Abia inacel moment intelegea pe deplin cAt de mult o ingrozea aceaprimi seari oficiali petrecutl in inalta societate. in aceadupi-amiazi, fusese prezentati la palatul Buckingham prinfu-lui regent, un blrbat intre doui vArste, fermecitor, reputat caadmirator al celor mai frumoase femei gi al celor mai extrava-gante petreceri din Londra. $i, cu toate ci reuniunea fusese do-minati de pompa gi ceremonialul cuvenite unei vizite la curtearegall., n-o ficuse pe Alex si se simti mai nesiguri decAt se sim-fea in acel moment, inconjurati de protipendada londonezd,care se inghesuia la intrarea in clidire. La urma urmei, toli gti-au ci doar opiniile doamnelor patroane de Ia Almack

- un grup

format din cele mai elegante lady din Londra -

contau in pri-vinta chestiunilor mondene. Cu un suspin, se risuci spre tatilsiu, care o privea zdmbitot, gi ii intinse bra1ul.

+5

Sarah MacLean

- Cam intimidant, nu-i aga?

- Cam da, gopti ea gi-i oferi m6.na, intorcAndu-i zAmbetul. Cum

reugegti si iegi intotdeauna teafir de aici?FicAnd un semn vag, aproape imperceptibil citre mama ei,

care se oprise la cAliva pagi in fa!i, tatil ii rispunse;-

E de datoria unui duce si-gi faci ducesa fericiti, pipugica mea!zdmbetti Alexandrei se lirgi la auzul acestor cuvinte. cand

ajunseri suficient de aproape de mama ei incat aceasta si se poa-ti face auziti, ducesa gopti:

- Alexandra, in dreapta ta se afli Lady Jersey.

Fata igi intoarse capul gi o privi mirati spre femeia micuti, maidegrabi respingitoare, care fusese numiti ,,regina Londrei..gra-lie pozitiei sale superioare, intre patroanele de la A]mack, inainteca mama ei s-o repeadi:

- Alexandra, incearci si fii discreti. Doamnele nu-gi atintesc

privirile asupra cuiva!Alexandra igi intoarse capul gi ingAnd, spigiti, nigte scuze,

apoi se apleci spre urechea mamei gi-i gopti:-

Femeia aial-a intors din drum pe ducele de Wellington?Ficea referire, desigur, labdrfalegendari care avea cu certitu-

dine si asigure pentru Lady sarah Jersey un loc in analele aristo-cratiei britanice. Ducele de wellington

- nu doar un nobir de rang

inalt, ci gi un erou de riLzboi de prima mani -

si se fi lisat infrintde femeia aceea miruntica? Ea si-i fi interzis intrarea la Armack?un loc ficut celebru de volanele de satin gi de limonada diruati?Ce fel de reguli perpetua aceasti societate?

- Chiar ea. A venit la un bal cu pantaloni lungi, in loc si poarte

pantaloni pAni la genunchi gi ciorapi albi.AIex ficu ochii mari auzind despre o asemenea ,,infractiune,,

ridicoli. Tatil siu observi gi-i spuse:-

Nu te teme, pipugicol Am inteles ca lectia primita de la LadyJersey i-a prins bine in lupti. De atunci nu l-a mai infruntat peNapoleon decAt imbricat dupi ultimul ricnet al modei.

- Slavi Domnului! rispunse Alexandra, cu o seriozitate prefi-

cuti care-i provoci tatilui ei un hohot de rAs.46

Sezonu(yasiunihr

- Ag dori si n-o mai incurajezi, il puse la punct ducesa, degi

,rhia-gi stdpAnea rAsul, gi se intoarse spre fati. Egti gata si-!i faciintrarea, Alexandra?

- Am posibilitatea sd spun ,,nu"? intrebe tAnira, iar sarcasmul

rlin glasul ei atrase o clutiturd incruntati din partea mamei.-

Nici si nu te gindegti! Aqtept de prea multi vreme momen-t ul asta. Tu vei...

- $tiu, gtiu, voi face furori! o intrerupse Alex, respirAnd adAncpi facAndu-gi curaj. Da, venise momentul, indiferent ci ii plicea

Alex o lui de mAni pe EIla gi o duse intr-un alcov, in afaraprin-cipalei sali de bal de la Almack gi departe de multimea de aristo-crati adunagi acolo.

- $i oamenii iqtiavin si se inghesuie aici in fiecare siptimAni?Dupd ce se asigurl ci se afl5 bine ascunse in spatele unui ghiveciuriaq cu ferigi, Alex se sprijini de o coloani de marmuri. Nu maicalc aici in viala mea! ii scutesc de prezenfa mea!

Ella chicoti gi se sprijini, la rAndul ei, de Alex, recitAnd, cu infli-cdrare:,,$i acum, iati-m5 la Almack, ce nebun!/Acasi parci loculimi era mai bun".

RizAnd de felul cum declamase prietena ei versurile din piesaei shakespeariani favoritd,Alex o completd:

- ,,Dar cilitorii trebuie si fie mullumili de drum!" Ah, cen-ag da si fiu acum intr-o pidure, departe de orice fel de ti-tluri! Apoi, cu o voce mai scizuti, se confesi: Daci Lord Waringmi mai inghesuie o singuri dati, trebuie sd mi prefac ci mi-eriu. Mai bine mi fac ci legin decAt si fiu iaragi nevoita se vor-besc cu el.

- O si-mi lin sirurile la indemAni atunci, zise Ella, uitAndu-se

incoace gi-ncolo, ca si se asigure ci nu Ie asculta nimeni. Da, gi euam remarcat ci se line dupi tine. Mama ta trebuie sd fie foartefericiti si vadi asta. La urma urmei, el este totugi un marchiz.

47

Sarah MacLean

- Chiar aga! Marchizul Neroziei Chinuitoare! $i are un numepotrivitl. Mi plictisegte de moarte.

Fetele rAseri pufin prea tare, dar igi diduri seama gi se opriri.-

O si dam de bucluc daci ne mai purtim aga, Alex, spuse Ella.Ce-o si zicd mamele noastre daci o sI ne d.esco p.r" ierand ,^nigte apucate? $i asta la doar cAteva ore dupd ce am fost prezen-tate printului regent!

- Mi se pirea mie cd vi aud rdzdnd! zise Vivi, ivindu_se de dupighiveci. Chiar mi intrebam unde va ascundeti. vazdndinsi ce as-

cunzitoare buni gisisera fetele, inclini din cap in semn de apro_bare, se strecuri in spatiul strAmt gi exclami ironica:

- Foarte dragu!! Atat de spatios...

- $i inci mai avem loc, spuse AIex gi facu un semn din cap totalnedemn de o lady. Cum stau lucrurile?

- Nu prea bine. Dar e ora unsprezece, ceea ce inseamnd ci ni_

meni nu mai poate intra -

deci tot e ceva, zise Vivi, examinAndsala balului printre frunzele de ferigi.

- De ce ar tine cineva mortig si participe ra o seari la A]mack

e peste puterea mea de intelegere. Am fost cdlcati de doui oripe picior, ducesa viduvd de Lockwood m-a pocnit cu bastonul,intentionat, gi era cat pe ce si mi trezesc cu limonada rui LordWaring in poali. Ofta gi igi privi prietenele. $i nici voi nu parelisa vi simliti mai bine!

Continuand si cerceteze din priviri sara de bal, vivi observa untAnir inalt gi chipeq gi ridici din sprAncene catre Alex.-

Totugi, s-a intAmplat sd te vdd rlrzdnd cu Lord Stanhope intimpul unui cadril' E ceva ce-ai wea sa re spui prieteneror tale dragi?

Alex scuturi din cap.-

Mi tem cd n-am si vi spun nimic important. il gtiu peFreddie de cAfiva ani. Am fost coregi de gcoali. A vrut doar si fiedrdgu! gi sd se asigure ci voi avea carneterul de bal compretat. privipeste umirulprietenei sale, printre frunzereverzi, pentiu a-rvedeape subiectul conversatiei lor oferind uneia dintre marile doamne1in..englezd, waring se pronunti aseminetor cu wearing,care inseamni

,,a plic_tisi". (n.tr.)

48

Sezonufyasiunibr

,rlr, protipendadei un pahar cu limonadi, cu un surAs indrdznet.I ).r, e fermecitor. $i amuzant, completi ea, dupi o scurti patzd,.

$i chiar atrigdtor, se amesteci EIla.- $i un afemeiat incorigibil, replici Alex.Vivi incuviinfi.

Niciodati n-au fost rostite cuvinte mai adevarate!Reputafia tinirului conte de Stanhope vorbea de la sine.-

Dar daci e cineva in siguranli cu Stanhope, aceeagi egti tu,Alcx. Frafii tii i-ar suci gitul daci ar intrece limitele...

- Vorbeqti despre lup, se amuzi EIIa, privind printre frunzele

r lt' feriga, Fralii tdi au sosit, iata-i, sunt toti trei. $i au gi fost lualir rr asalt, adiugi ea gi rAse cu pofti.

- Zilfl Alex se rasuci gi i se alituri Ellei in postul acesteia de

observatie. intr-adevir, cei trei frali fuseseri inconjurali de o gri-rrrada de mame durdulii gi de fiice inzorzonate, toate vociferAndi;i incercind si se bage in seami.

Nick, intotdeauna gentleman, fecea tot posibilul si para inte-resat. Kit pirea ingrozit, ciutind din priviri o scipare. Dar Willcra cel care stArnise acea grimadi de admiratoare, pentru a oscipa pe Alex. Ca viitor duce, el era asaltat din toate pirlile defete dornice de o partide buni. Dar nu degeaba fiul cel mareal familiei Stafford era tinara stea a Ministerului de Razboi.Alex iI putu vedea cum ciuta o strategie de retragere, chiar invreme ce igi croia cu eleganli drum prin mullime. in doar cAte-va secunde, i se alituri altui gentleman gi, rapid, muti atentiagenerali asupra acestuia, in vreme ce el se strecuri spre mamalui, care-i ficea semn cu mina.

- Remarcabil, gopti Alex.

Era o dezangajare tactici de care Wellington ar fi fost mAn-dru. StAnd o clipi sd admire abilitatea fratelui de a trata cu lumeabuni, Alex igi puse in minte s5-i ceara sfaturile in aceasti privin-ti, cu prima ocazie cAnd il intAlnea. Apoi, indreptAndu-qi iar pri-virea spre mulqimea de doamne de care fratele ei tocmai scipase,Alex agtepti ca inlocuitorul lui Will si ridice ochii citre ea. Era cu-rioasi si vadi cine putuse capta cu atAta ugurin+A atenfia indrep-tati inilial asupra mogtenitorului unui ducat - sau fusese oare

-

Sarah MacLean

1l atat de priceput cu astfel de manevre evazive? oricine ar fi

incepu imediat.-

Lad Am crezut cd poate ai plecat! Aproape am muritde necaz a asta.

Vivi fu acostati de cel mai mare gi, probabil, cel mai melodra_matic dintre fiii vicontelui Sudberry.

EIla se trezi instantaneu abordati de Lord Sumner:

- Lady Alexandra, cred ci ista e dansul meu, auzi Alex o voce

nazala gi, ascunzAndu-gi o grimasi, afiqi un suris strilucitor.-

Sigur, Lord Waring, cred ca ai dreptate! Risucindu_se citreprietenele sale, mimi inspre ele: ,,Salvafi-ma!,.

Vivi se apropie de ea gi gopti:-

Ne vedem in partea cealaltd a salonului dupa cotilion.rra fu c.scortati pe ringulde ute ea multumi creatoru_lui rau ondra acelui an _ co_

50

Sezonu asiunilor --

Suna grozavl Oricum, sunt stoarsi de vlagi! Te-ar deranja

,rltceva ar fi dorit - de teami ci mersul pAni la salonul cu rico-

,l(l('

ruseri atunci cAnd il spionase inilial. Cu siguranti, erau o trisa-turi definitorie, 9i ea remarcd, incAntati, ci haina lui neagri eracroitd cu atAta pricepere, incit ii venea berbatului ca o a doua pie-

la urma urmei? $i de unde le gtia pe Vivi 9i pe Ella?CAnd Alex gi waring se mai apropiari, vivi ii vint qi le adresi

batului cu pir auriu gi umeri largi pe care-l studiase pani atunci.Privind printre gene, ea ii intAlni privirea - acei ochi pe care-i

51

-+ Sarah MacLean

,,Blackmoor? Serios?,, El sd fie birbatul pe care_l remarcase?

Igi apisa mAna inminugatl pe obraz,ca gi cum ar fivnttsd stingivdpaia' Ea nu rogise niciodati. Ce i se intimprase? Afigi un surasforfat gi le privi pe fete. Vivi incerca s; surAda gi ea, degi se vedeaclar ci o pufnea rAsur, iar Elra ii arunci Alexandrei o privire sur-prinsi, de parci ar fi fost vreo creaturi numai buri de studiatintr-un laborator.

CautAnd sa-gi recapete cumpitul, Alex il privi pe Blackmoorgi grdi, cu o voce care-i piru strdini:

- Lord Blackmoor! Buni searal

- LadyAiexandra, ca intotdeauna, simpla taprezentiface sea-

ra mai interesanti, rispunse el, apoi ii prinse mina gi nu ii maididu drumul decat atunci cAnd fu convins cd fata nu avea sa-gipiardi echilibrul gi si legine. waring! continud er, salutandu-r cu oinclinare din cap pe lord.-

Bund seara, Blackmoor, Lady Vivian , Lady Eleanor! Vi rog sdmi scuzati. Daci Lady Alexandra se simte suficient de bine pen_tru a-mi permite si plec, voi reveni si o inviore z ctJ o limonadi,cum i-am promis. Pot si vi aduc ai voud?

- De fapt, Lord Waring, rispunse Vivi, eu gi Lady Eleanor toc_

mai voiam sa facem un tur de salon. Te vom insoti la salonul curacoritoare

- daci ne accepti compania, desigur.Impresionati de gratia gi de tactul prietenei ei, Alex privi ui_

grosolan om din lume. Desigur, data fiind gra\iagi delicatefea luiVivi, AIex putea paria cd Waring avea s_o dr:a pe ea uitarii la doarcateva clipe