Să înțelegem modificările sânilor

Ghid de sănătate pentru femei

Să înțelegem modificările sânilorGhid de sănătate pentru femei

„Mi-a fost mai ușor să vorbesc cu un doctor după ce am citit această broșură. Mai mult decât atât, am fost bucuroasă să aflu că majoritatea schimbărilor care apar la nivelul sânilor nu înseamnă cancer.”

Cuprins

Introducere

Anatomia sânului

1. Noțiuni de bază despre sâni și sistemul limfatic

2. Discutați cu medicul despre modificările sânilor

3. Modificări ale sânilor avute de-a lungul vieții care nu reprezintă forme de

cancer

4. Identificarea schimbărilor sânilor

5. Obținerea/Interpretarea rezultatelor mamografiei

6. Teste suplimentare pentru identificarea modificărilor sânilor

7. Modificările și bolile sânilor:

realizarea testelor suplimentare (de follow-up)

8. Obținerea ajutorului de care aveți nevoie

Boli ale sânilor și îngrijirea suplimentară

Termeni de reținut

1. Noțiuni de bază despre sâni și sistemul limfaticPentru o mai bună înțelegere a modificărilor ce apar la nivelul sânilor este necesar să cunoaștem din ce sunt alcătuiți sânii și sistemul limfatic.

Din ce sunt alcătuiți sânii?Sânii sunt compuși din țesut conjunctiv, țesut glandu-lar și țesut adipos. Țestutul conjunctiv și cel glandular au aspect dens sau de culoare albă într-o mamografie. Sâ-nii denși pot face dificilă interpretarea unei mamografii.Sânii sunt formați din lobi, lobule, ducte, câte o areolă și un mamelon. • Lobii sunt secțiuni ale țesutului glandular. Lobii au

secțiuni mai mici, denumite lobule, terminate în lob-ule care pot produce lapte

• Ductele sunt canale subțiri care conectează lobii și lobulele. Laptele curge de la lobule prin ductele lactifere la mameloane

• Mamelonul este zona mică, ridicată, din vârful sânu-lui. Laptele curge prin mamelon. Areola este zona cu piele mai închisă la culoare din jurul mamelonu-lui. Fiecare sân are și vase limfatice

Din ce este alcătuit sistemul limfatic?Sistemul limfatic, care face parte din sistemul de apărare

al organismului, este alcătuit din vase limfatice și noduli limfatici. • Vasele limfatice sunt tuburi subțiri care transportă

un fluid numit limfă și globulele albe din sânge• Vasele limfatice conduc la niște organe mici, de for-

ma unor boabe de fasole denumite noduli limfatici. Nodulii limfatici se regăsesc lângă sâni, sub braț, deasupra claviculei, în piept precum și în alte zone ale corpului

• Nodulii limfatici filtrează substanțele din limfă pen-tru a ajuta la lupta împotriva infecțiilor sau bolilor. De asemenea, ele înmagazinează globulele albe din sânge, denumite limfocite, capabile să se lupte cu bolile

2. Discutați cu medicul despre modificările sânilorAdresați-vă medicului dacă sânii arată sau îi simțiți difer-it. Nicio schimbare nu este prea mică pentru a nu întreba de ea. De fapt, cel mai indicat este să sunați de prima dată când observați o modificare a sânilor.Modificări ale sânilor pentru care trebuie să vă adresați medicului:

Un nodul sau o întăritură la nivelul sânilor• Nodul la nivelul sau în apropierea sânilor sau sub

IntroducerePoate citiți această broșură fiindcă dumneavoastră sau un medic ați găsit un nodul la sân sau ați obsevat modificări ale sânilor. Nu uitați că modificările la nivelul sânilor sunt ceva obișnuit. Majoritatea modificărilor nu înseamnă cancer. Este important însă, să faceți testelele suplimentare indicate de medic.

Care sunt schimbările sânilor?

Multe dintre schimbările sânilor se referă la modificările legate de aspectul sau modului în care simțiți sânii sau mameloanele. Puteți simți un nodul sau o întăritură la nivelul sânilor sau sub braț. Sau poate vi s-a modificat mărimea sau forma sânilor. Se poate ca mamelonul să arate sau să fie orientat spre interior (inversat) sau să fie sensibil. Pielea sânilor, areolele sau mameloanele pot fi solzoase, roșii sau umflate. Ați putea avea scurgeri ma-melonare, adică o scurgere anormală de fluid prin mamelon. Dacă simţiţi aceste schimbări ale sânilor sau oricare altele, adresați-vă medicului pentru un consult cât mai re-pede cu putință.

Această broșură vă poate fi de folos în cadrul următorilor paşi:• Să sunați medicul specalist pentru a face o programare de îndată ce ați observat orice modificare la nivelul

sânilor• Să vă adresaţi din nou medicului dacă rezultatul mamografiei nu este normal• Să urmați toate testele suplimentare pe care vi le-a indicat mediculV-ar putea fi de folos să aveţi această broșură cu dumneavoastră. Ea prezintă atât modificările sânilor care nu sunt cancer (benigne), cât și schimbările anormale sau care ar putea fi cancer. Puteți citi secțiuni diferite din broșură pe măsură ce aveți nevoie de ele. Secțiunea „Termeni de reținut” aflată la sfârșitul broșurii explică termenii care sunt scriși îngroșat la prima lor apariție în text.

Anatomia sânului

braț• Țesut gros sau dur la nivelul sau în apropierea sânilor

sau sub braț• Schimbarea mărimii sau formei sânilor

Nodulii pot avea diverse forme sau mărimi. Majori-tatea nodulilor nu reprezintă forme de cancer.

Dacă observați un nodul la nivelul unui sân, verificați și celălalt sân. Dacă simțiți ambii sâni la fel, s-ar putea să fie ceva normal. Țesutul mamar obișnuit poate fi uneori simțit cu cocoloașe. Unele femei își fac periodic autoexaminarea sânilor. Autoexaminarea sânilor vă poate ajuta să vedeți cum simțiți sânii în mod obișnuit și astfel să puteți identifica cu ușurință orice modificare apărută. Autoexaminarea sânilor nu este însă un substituent al mamografiei.Mergeți la un consult oricând aveți un nodul. Nu așteptați până la următoarea mamografie. Este posibil să trebuiască să faceți analize pentru a ști dacă nodulul nu este o formă de cancer.

Scurgeri mamelonare sau modificări ale mameloane-lor • Scurgeri mamelonare (fluid care nu este lapte) • Modificări ale mameloanelor – un mamelon care arată sau este orientat spre interior (inversat)Scurgerile mamelonare pot avea culori și texturi diferite. Acestea, de regulă, nu sunt un semn de cancer. Acestea

pot fi cauzate de pastilele anticoncepționale, de unele medicamente sau de infecții.Adresați-vă medicului dacă aveți scurgeri mamelon-are, mai ales când fluidul este eliminat singur sau este sângeriu.

Modificări ale pielii

Mâncărime, roșeață, piele solzoasă, adânci-turi sau piele încrețită la nivelul sânilor

Dacă pielea de pe sâni vi se modifică, adresați-vă medic-ului de îndată.

Purtați o conversație cu medicul dumneavoastrăVă poate fi de folos să vă pregătiți înainte să vorbiți cu un medic. Folosiți lista de mai jos. Înaintea vizitei medi-cale, notați modificările sânilor pe care le-ați observat precum și istoricul medical personal și istoricul medical al familiei dumneavoastră.

Povestiți-i medicului despre modificările sânilor sau alte probleme• Acestea sunt modificările sânilor sau probleme-le pe care le-am observat:• Iată cum arată sau se simt modificările sânilor:(de exemplu: Nodulul este tare sau moale? Simțiți sânul sensibil sau umflat? Cât de mare este nodulul? Ce

culoare are scurgerea din mamelon?)• Acesta este locul unde am observat modificar-ea:(de exemplu: Ce parte a sânului se simte diferit? Ambii sâni se simt diferit sau doar unul?)• Iată când am observat pentru prima dată modi-ficarea:• De atunci, iată care sunt schimbările pe care le-am constatat:(de exemplu: A rămas la fel sau s-a înrăutățit?)

Menționați istoricul medical personal• Am avut următoarele probleme ale sânilor și în trecut:• Acestea sunt examinările sânilor și analizele pe care le-am făcut:• Am făcut ultima mamografie la data:• Data ultimei menstruații este:• Acestea sunt medicamentele sau plantele me-dicinale pe care le iau:• În acest moment: □ Am implant la sâni □ Sunt însărcinată □ Alăptez• Am avut următorul tip de cancer înainte:

Menționați istoricul medical al familiei• Membrii familiei au avut următoarele probleme ale sânilor sau următoarele boli:• Acești membri ai familiei au avut cancer mamar:• Au avut cancer mamar la vârsta de:

3. Modificări ale sânilor avute de-a lungul vieții care nu reprezintă forme de cancer

Majoritatea femeilor au modificări ale sânilor de-a lungul vieții. Multe dintre aceste modificări sunt cauzate de hor-moni. De exemplu, vă puteți resimți sânii cu cocoloașe sau dureroși în momente diferite ale ciclului menstrual.

Alte modificări ale sânilor pot fi cauzate de către pro-cesul normal de îmbătrânire. Odată cu apropierea de menopauză, sânii își pot pierde din țesuturi sau din stratul adipos. Pot deveni mai mici și îi puteți simți cu cocoloașe. Majoritatea acestor schimbări nu înseamnă cancer; sunt numite modificări benigne. Oricum, atunci când observați schimbări ale sânilor, nu așteptați până la următoarea mamografie. Faceți-vă o programare pen-tru a o verifica.

Adesea, femeile tinere care nu au trecut prin menopauză au mai mult țesut dens în sâni. Țesutul dens are mai mult țesut glandular și conjunctiv și mai puțin țesut adipos. Acest tip de țesut fac mamografiile să fie mai greu de interpretat – deoarece atât țesutul dens cât și tumorile apar ca zone solide, albe în radiografii. Țesuturile sânilor își pierd din densitate pe măsură ce femeile îmbătrânesc. Înaintea și în timpul menstruațiilor, sânii pot deveni umflați, sensibili sau dureroși. Este posibil să simțiți unul sau mai mulți noduli din cauza fluidului în plus din sâni. Aceste modificări dispar de obicei până la sfârșitul ciclului menstrual. Întrucât unii noduli sunt cauzați de

modificări hormonale normale, este posibil ca medicul să vă cheme la o nouă consultație la un moment diferit al ciclului menstrual.

În timpul sarcinii sânii pot fi simțiți ca având cocoloașe. Această schimbare se produce deoarece glandele care secretă laptele încep să se înmulțească și să devină mai mari.

În timpul alăptării ați putea avea boala numită mastită. Aceasta se produce atunci când o ductă ce transportă laptele se înfundă. Mastita provoacă înroșirea sânu-lui, acesta putând fi resimțit ca având cocoloașe, cald și sensibil. Poate fi cauzată de o infecție și deseori este tratată cu antibiotice. Uneori este posibil ca ducta să trebuiască drenată. Dacă roșeața sau mastita nu dispar în urma tratamentului, adresați-vă medicului.

Pe măsură ce vă apropiați de menopauză, menstruațiile se răresc. Nivelurile hormonilor se modifică și ele. Acest lucru poate face ca sânii să fie sensibili, chiar dacă nu sunteți la menstruație. De asemenea, sânii pot fi simțiți ca având cocoloașe, mai accentuat ca înainte.

Dacă luați hormoni (precum cei din terapia de substituție hormonală în menopauză, pastile contraceptive sau injecții) sânii pot deveni mai denși. Acest lucru poate face ca o mamografie să fie mai greu de interpretat. Nu uitați să menționați medicului dacă luați hormoni.

Când nu mai aveți menstruații (sunteți la menopauză) nivelul hormonilor scade și țesutul sânilor devine mai puțin dens și mult mai gras. Este posibil să nu mai aveți nodulii, durerile sau scurgerile mamelonare care obișnuiau să apară. Și, întrucât țesutul sânilor este mai puțin dens, devine mai ușoară interpretarea mamo-grafiei.

4. Identificarea schimbărilor sânilor

Iată câteva metode prin care medicul poate identifica modificări ale sânilor:

Examinarea clinică a sânilorÎn timpul unei examinări clinice, medicul verifică dacă sânii, mameloanele și zona de sub braț au suferit modificări anormale.Întrebați medicul la ce vârstă și cât de frecvent ar trebui să aveți o examinare clinică a sânilor. În timpul consul-tului, este important să îi aduceți la cunoștință medicu-lui istoricul medical personal, precum și cel al familiei. Acesta include probleme sau boli pe care le-ați avut dumneavoastră sau alt membru al familiei.

Mamografia Mamografia constă în examinarea radiologică a țesutului sânului. Această examinare poate identifica tumori care sunt prea mici pentru a fi simțite. În timpul mamografiei, fiecare sân este presat între două palete de plastic. Este

normal să apară o senzație de disconfort; dacă însă devine dureros spuneți-i tehnicianului mamograf.

Cel mai indicat moment pentru a face o mamografie este la sfârșitul ciclului menstrual. Acesta este momen-tul când sânii sunt mai puțin sensibili. Unele femei au sânii mai puțin sensibili dacă nu consumă cofeină circa două zile înaintea mamografiei.

După realizarea examinării radiologice, radiografiile sunt trimise la un radiolog, care le analizează și scrie rezul-tatele pe care mai apoi le trimite medicului. Atât mamografia cu film cât și cea digitală utilizează razele X pentru a face o fotografie a țesutului sânilor. De altfel, procedura de realizarea a momografie este aceeași. Diferența constă în modul în care sunt înregis-trate și păstrate imaginile. Este precum diferența dintre un aparat foto cu film și unul digital.

• Mamografia cu film stochează imaginile direct pe radiografie

• Mamografia digitală realizează o imagine electronică a sânului pe care o stochează direct în-tr-un calculator. Imaginile digitale pot fi făcute mai deschise, mai închise sau mai mari. De asemenea, imaginile pot fi stocate sau distribuite electronic

Un studiu sponsorizat de Institutul Național al Cance-rului (INC) a arătat că mamografia digitală și mamogra-fia cu film sunt aproape la fel de eficiente în ceea ce privește identificarea cancerului mamar. Cu toate ace-stea, mamografia digitală ar putea fi mai bună în identi-ficarea cancerului la sân la femeile sub 50 de ani, cele care au sânii foarte denși sau sunt la premenopauză sau perimenopauză (perioadele dinaintea și de la începutul menopauzei). Adresați-vă medicului pentru a afla care opțiune vi se potrivește.

Mamografiile sunt folosite atât pentru screening (exam-inare sistematică) cât și pentru diagnosticare.Mamografia pentru screening Mamografia pentru screening este mamografia pe care și-o fac majoritatea femeilor. Este folosită pentru a de-pista modificările sânilor la femeile care nu prezintă semne de cancerMamografia de diagnosticare Dacă la cea mai recentă mamografie pentru screening a fost depistată o modificare a sânilor, sau s-a constatat că un nodul trebuie analizat, este posibil să aveți nevoie de o mamografie de diagnosticare. În timpul unei ma-mografii de diagnosticare, sunt făcute mai multe imagini ca urmare a expunerii la raze X pentru a putea analiza țesutul mamar din diferite unghiuri. Anumite zone ale acestor imagini pot fi mărite Mamografiile și implanturile de sânCând vă faceți o programare, nu uitați să menționați dacă aveți implanturi mamare. Întrebați dacă au per-sonal specializat, experimentat în interpretarea mamo-grafiilor la femeile cu implanturi mamare. Acest lucru

este important întrucât implanturile pot face mai dificilă interpretarea pe mamografie a cancerului sau a altor modificări anormale. Este folosită o tehnică specială numită examinare prin dislocarea implantului. • Dacă aveți implanturi mamare din motive estetice,

puteți face o mamografie pentru screening sau una de diagnosticare. Aceasta depinde de locul unde vă faceți mamografia

• Dacă aveți implanturi mamare după o mastectomie pentru cancerul la sân, adresați-vă chirurgului sau oncologului pentru a afla care este cea mai potrivită metodă de screening pentru dumneavoastră

RMN Rezonanța magnetică nucleară, denumită și RMN, utilizează un magnet puternic, unde radio și un comput-er pentru a face poze detaliate ale zonelor din interiorul sânului. RMN-ul este un alt instrument ce poate fi utilizat pentru identificarea cancerului mamar. Oricum, RMN-ul nu înlocuiește mamografia. El este folosit în completar-ea mamografiilor la femeile cu un risc crescut de a face cancer mamar.RMN-urile au totuși limitări. De exemplu, ele nu pot iden-tifica modificări ale sânilor precum microcalcificările. RMN-urile sunt și mai puțin specifice în comparație cu alte teste. Asta înseamnă că pot da rezultate pozitive false – testul indică existența unui cancer acolo unde de fapt nu este.Uneori medicii recomandă RMN-ul femeilor cu risc crescut de cancer mamar din cauza:• Modificărilor nocive (mutații) ale genelor BRCA1 sau BRCA2• Unui istoric de cancer de sân în familie• Propriului istoric medical

5. Obținerea/Interpretarea rezultatelor mamografieiAr trebui să primiți un rezultat scris al mamografiei în ter-menul agreat cu medicul specialist. Asigurați-vă că spi-talul sau clinica deține datele dumneavoastră de con-tact. Poate fi util să vă faceți mamografia în același loc în fiecare an. În acest fel, mamografia curentă poate fi comparată cu cele precedente.Dacă rezultatele sunt normale, atunci:• Țesutul mamar nu indică semne de formare a unei mase sau de calcificare• Adresați-vă medicului dacă observați o modifi-care a sânilor înaintea următoarei programăriDacă rezultatele sunt anormale, atunci:• A fost identificată o modificare a sânilor. Aceas-ta poate fi benignă (nu este cancerigenă), premalignă (poate deveni cancerigenă) sau canceroasă• Este important să faceți toate testele suplimen-tare pe care vi le indică medicul specialistDacă nu primiți rezultatele, sunați la clinică.Rețineți faptul că majoritatea modificărilor sânilor nu sunt forme de cancer. Însă toate modificările trebuie verificate și este posibil să fie necesare teste suplimen-tare.

„De fiecare dată când o mamografie identifica o modifi-

care, obișnuiam să cred că este cancer. Se pare totuși că majoritatea schimbărilor sânilor nu sunt cancer. ”

Ce poate indica o mamografie? Mamografiile pot identifica noduli, calcificări sau alte modificări ale sânilor. Medicul radiolog va analiza ma-mografiile pentru a identifica modificările sânilor care nu arată normal și diferențele dintre sâni. Atunci când este posibil, medicul radiolog va compara cea mai recentă mamografie cu una anterioară pentru a vedea dacă au apărut modificări.

NoduliMărimea, forma și marginile unui nodul oferă medicului radiolog informații importante. Un nodul care nu este o canceros are aspect neted și rotund, cu margini clare, bine definite. Adesea, nodulii care arată astfel sunt chis-turi. Urmăriți secțiunea „Modificările și bolile sânilor: realiza-rea testelor suplimentare (de follow-up)” pentru mai multe informații cu privire la chisturi. Cu toate acestea, dacă nodulul de pe mamografie are un contur zimțat și o formă neregulată, sunt necesare teste suplimentare.În funcție de mărimea și forma nodulului, medicul vă poate indica să realizați în plus:• O altă examinare clinică a sânilor• Altă mamografie pentru a vedea mai îndeaproape

zona• Un examen cu ultrasunete (ecografie) pentru a afla

dacă nodulul este solid sau plin cu fluid• Un test numit biopsie prin care se prelevează celule

sau întregul nodul spre a-l analiza la microscop pen-tru verificarea semnelor de boală

Calcificări Calcificările sunt depuneri de calciu în țesutul sânului. Ele sunt prea mici pentru a fi simțite dar pot fi văzute într-o mamografie. Există două tipuri de calcificări:• Macrocalcificările – arată ca niște puncte mici, albe

într-o mamografie. Ele sunt normale la femeile pes-te 50 de ani. Macrocalcificările nu au legătură cu

cancerul și de regulă nu necesită teste su-plimentare

• Microcalcificările – arată ca niște parti-cule albe, foarte mici într-o mamografie. De obicei, ele nu sunt semne de cancer. Cu toate acestea, dacă se regăsesc într-o zonă cu celule ce se divid repede sau care sunt grupate într-un anumit fel, ar putea fi necesare teste suplimentare

În funcție de numărul calcificărilor, a mărimii și localizării lor, medicul vă poate indica să faceți:• O nouă mamografie pentru a putea analiza mai în-

deaproape zona• Un test numit biopsie pentru analiza dacă sunt

semne de boală

Suntrezultatelemamografiilorîntotdeaunacorecte?Mamografia este un in-strument bun în iden-tifcarea modificărilor sânilor la majoritatea fe-meilor care nu prezintă semne de cancer mamar. Cu toate ace-stea, ea nu detectează toate formele de can-cer mamar și multe din-tre modificările iden-tificate nu sunt cancer. Adresați-vă medicului dacă aveți un nodul care nu a apărut pe mamografie sau dacă observați alte modificări ale sânilor.

6. Teste suplimentare pentru identificar-ea modificărilor sânilorO examinare cu ultrasunete, un RMN, o biopsie sau alte teste adiționale pot fi necesare pentru a afla mai multe despre modificările sânilor.

Ecografia (ultrasonografia)Examinarea cu ultrasunete, denumită și ecografie, folosește undele sonore pentru a crea o imag-ine a țesutului mamar. Această imagine se numește sonogramă. Aceasta îi este utilă radiologului pentru a afla dacă nodulul sau masa este solidă sau plină cu fluid.

Un nodul plin cu fluid se numește chist.

RMN-ulRezonanța magnetică nucleară, denumită și RMN, utilizează un magnet puternic, unde radio și un comput-er pentru a face poze detaliate ale zonelor din interiorul sânului. Uneori, sunt găsiți noduli ai sânilor sau noduli limfatici mari în timpul unei examinări clinice a sânilor sau în timpul unei autoexaminări, noduli care nu au fost identificați de mamografie sau ultrasunete. În această situație poate fi folosit RMN-ulpentru a afla mai multe despre aceste schimbări.

Biopsia sânuluiBiopsia sânului este o procedură prin care se prelevată o mostră de celule sau țesut mamar sau întregul nodul. Medicul patolog analizează proba la microscop pentru semne de boală. Biopsia este singura metodă pentru a afla dacă celulele sunt canceroase.Biopsiile sunt realizate de obicei într-un cabinet sau într-o clinică în regim ambulatoriu. Acest lucru înseamnă că veți putea merge acasă în aceeași zi în care a avut loc procedura. Pentru unele biopsii se folosește anestezia locală. Utilizarea acestei anestezii înseamnă că veți fi trează dar nu veți simți durere la sâni în timpul proce-durii. Anestezia generală este utizată frecvent pentru o biopsie chirurgicală. Utilizarea acestei anestezii presu-pune că veți dormi și nu vă veți putea trezi în timpul pro-cedurii.

Tipuri obișnuite de biopsii la sân:• Biopsie aspirativă cu ac fin Biopsia aspirativă cu ac fin este o procedură simplă și care durează câteva minute. Medicul introduce acul în sân pentru a colecta fluid și celule• Biopsia cu ac grosÎn biopsia cu ac gros numită și puncție mamară sau bi-opsie cu ac gros , se utilizează un ac pentru a preleva mici bucăți din țesutul sânului. Mostrele colectate sunt de mărimea unor boabe de orez. Este posibil ca în urma acestei proceduri să aveți o vânătaie însă nu și o cica-trice.

• Biopsie asistată de vacuum Biopsia asistată de vacuum utilizează o sondă conectată la un dispozitiv de aspirație, pentru a colecta o mostră mică de țesut. Mica incizie făcută în sân este mai mică decât cea din cazul biopsiei chirurgicale. Această procedură cauzează o cicatrice mică ce nu necesită cusăturăMedicul poate utiliza ultrasunete sau mamografie în timpul biopsiei pentru a localiza porțiunea de sân modificată.

• Biopsie chirurgicalăBiopsia chirucgicală este o operație de prelevare parțială sau totală a unui nodul pentru ca acesta să poată fi analizată la microscop pentru semne de boală. Uneori, ca prim pas, medicul va face o biopsie chirurgicală. Alte-ori, medicul poate face o biopsie chirurgicală dacă rezul-

tatele biopsiei cu ac nu furnizează suficiente informațiiCând este extirpată doar o mostră de țesut, procedura se numește biopsie incizională. Când este extirpat tot nodulul sau toată zona suspectă, procedura se numește biopsie excizională.Dacă modificările sânilor nu pot fi simțite, poate fi utilizată localizarea cu ac. În timpul acestui tip de localizare, un ac subțire, gol este introdus în sân. Apoi este făcută o mamografie pentru a verifica dacă acul a fost introdus în locul dorit. După aceasta, un fir fin este introdus prin ac pentru a marca zona din țesut ce trebuie înlăturată. Acul este înlăturat și este făctută o nouă mamografie. Pa-cienta este condusă la sala de operație unde chirurgul va înlătura firul și țesutul din jur. Acest țesut este trimis la laborator pentru a fi analizat pentru semne de boală.

Întrebări pe care să le adresați când este recomandată o biopsie:• De ce este necesară o biopsie? Ce ne va spune

aceasta?• Ce tip de biopsie mi se va face? Cum anume se va

face biopsia?• Unde va fi făcută biopsia? Cât timp va dura?• Va fi dureroasă?• Cât țesut mamar va fi înlăturat?• Voi fi trează?• Ce teste vor fi făcute pe țesutul mamar?• Când voi afla rezultatele?• Pot apărea efecte secundare? • Cum trebuie să îngrijesc locul biopsiei?• Trebuie să mă odihnesc după biopsie?• Întrebări pe care să le adresați cu privire la rezultatele biopsiei:• Care sunt rezultatele biopsiei?• Ce înseamnă rezultatele biopsiei?• Care sunt pașii următori? Sunt necesare teste suplimentare?• Cui trebuie să mă adresez în continuare?• Am un risc crescut de cancer mamar?• Cine îmi poate spune o a doua părere despre re-zultatele biopsiei?Printaţi și luați această listă cu întrebări la dumneavoastră când mergeți la medic.

7. Modificările și bolile sânilor: realizarea testelor suplimentare (de follow-up)

Rezultatele testelor vă vor spune dacă aveți:Modificări ale sânilor care NU sunt cancerAceste schimbări nu sunt semne de cancer și nici nu cresc riscul de apariție al cancerului mamar. Ele sunt numite schimbări benigne. Adenoză mamară: noduli mici, rotunzi sau o senzație de zonă cu cocoloașe cauzată de mărirea lobulelor din sâni. Uneori, nodulii sunt prea mici pentru a fi simțiți. Dacă apare țesut asemănător cu țesutul cicatricial, boa-la poate fi dureroasă și se numește adenoză sclerozantă.Chisturile: noduli umpluți cu fluid. Adesea, chisturile mamare devin mai mari și pot fi dureroase la începutul

menstruației. Apariția chisturilor este obișnuită la femeile aflate la premenopauză și la femeile care urmează tera-pia de substituție hormonală în menopauză. Necroza grăsoasă: noduli rotunzi, fermi care de regulă nu sunt dureroși. Adesea acești noduli apar ca urmare a unei lovituri la sân, a unei operații sau radioterapie.Fibroadenomul mamar: noduli tari, rotunzi care pot fi simțiți ca niște mărgele și care se pot mișca ușor. De obicei, ele nu sunt dureroase și sunt de regulă întâlnite la femeile sub 30 de ani.Papilom intraductal: o increscență mică, asemănătoare unui neg, în interiorul unui canal al laptelui. De regulă, se regăsește în apropierea mamelonului și se manifestă printr-o secreție mamelonară cu aspect transparent, lipicios, sângeriu. Poate cauza și durere sau un nodul. Este de regulă întâlnit la femeile cu vârste cuprinse între 30-55 de ani. Întrebați medicul când anume veți primi rezultatele testelor.

Modificări ale sânilor care NU sunt cancer, dar care cresc riscul de apariție a canceruluiAceste boli nu sunt forme de cancer dar, avându-le, cresc riscul de a face cancer mamar. Sunt considerate factori de risc pentru cancerul mamar. Alți factori de risc includ, de exemplu, vârsta pe care o aveți și anteceden-tele de cancer mamar din familie.Hiperplazie atipică:Hiperplazielobularăatipică(HLA) este o boală în care celule anormale sunt găsite în lobulii sânilorHiperplazieductalăatipică(HDA) este o boală în care celule anormale sunt găsite în ductele sânilorCarcinom lobular in situ (CLIS) este o boală în care celule anormale sunt regăsite în lobulele sânilor. Numărul celuleor anormale este mai mare în cazul lob-ulelor cu CLIS decât al celor cu HLA. Întrucât aceste ce-lule nu s-au extins în afara lobulelor, boala este numită „in situ”, ceea ce în latină înseamnă „în locul de origine”Celulele anormale regăsite în aceste afecțiuni nu sunt celule canceroase. Dacă aveți HLA, HDA sau CLIS adresați-vă medicului specialist pentru a concepe un plan care să vi se potrivească. În funcție de propriul is-toric medical, precum și antecedentele din familie, acest plan poate include:• Realizareauneimamografiianual• Examinaremamaraclinicălafiecare6-12luni• Tamoxifen (pentru toate femeile) sau raloxifen (pentru femeile la postmenopauză). Aceste medica-mente au condus la scăderea riscului de cancer mamar la unele femei• Operație. Un număr mic de femei care au CLIS și risc foarte ridicat de cancer mamar optează pentru operație• Testareaclinică. Întrebați medicul dacă testarea clinică este o opțiune pentru dumneavoastră

Modicări ale sânilor care pot deveni cancerCarcinom ductal in situ (CDIS): este o boală în care celule anormale sunt regăsite în interiorul canale-lor lactifere. Aceste celule nu s-au extins în afara ductei

spre țesutul mamar. De aceea este numită „in situ”, ceea ce în latină înseamnă „în locul de origine.” Este posibil să auziți de CDIS și sub denumirea de carcinom mamar in situ stadiul 0 sau cancer neinvaziv.

Întrucât nu pot fi determinate care cazuri de CDIS vor deveni cancer mamar invazive, este important să urmați un tratament pentru CDIS. Adresați-vă medicului spe-cialist pentru a afla mai multe informații. Tratamentul pentru CDIS depinde de suprafața afectată a sânului, unde anume este focalizată CDIS în sân și stadiul aces-teia. Majoritatea femeilor sunt vindecate cu tratament adecvat.OpțiuniledetratamentpentruCDISinclud:• L u m p e c -tomia. Reprezintă o operație de con-servare a sânului sau operație de salvare a sânului. Este de regulă urmată de radiotera-pie• Mastectomie. Acest tip de operație este folosită pentru a înlătura sânul sau cât mai mult țesut mamar• Tamoxifen. Acest medicament este administrat pentru a scădea șansele de recidivare a CDIS sau pentru a preveni cancerul mamar invaziv• Testareaclinică. Întrebați medicul daca testarea clinică este o opțiune pentru dumneavoastră

Cancerul mamarCancerul mamar este o boală în care celulele canceroa-se se formează în țesutul mamar. Celule canceroase mamare:• Cresc și se divid necontrolat• Invadează țesutul mamar învecinat• Pot forma o masă numită tumoare• Se pot metastaza sau extinde la nodulii limfatici sau în alte părți din organismDupă ce cancerul mamar a fost diagnosticat, sunt făcute o serie de teste pentru a afla măsura în care cancerul s-a extins, sau care este stadiul acestuia. Stadiul este dat de mărimea tumorii și dacă acesta s-a extins. Tratamentul depinde de stadiul cancerului.

adenoză = o boală sau modificare anormală a unei glande. Adenoza mamară este o afecțiune benignă în care lobulele sunt mai mari decât în mod normaladenoză sclerozantă = o afecțiune benignă în care este găsit țesut cicatricial într-o glandă, precum lobulele mamare sau prostata. Este posibil să fie necesară o bi-opsie pentru a putea deosebi țesutul anormal de can-cer. Femeile cu adenoză sclerozantă a sânilor pot avea riscuri ușor mărite de a dezvolta cancer mamaranestezie generală = o pierdere temporară a simțurilor și o pierdere totală a cunoștinței simțită ca un somn foarte adânc. Este cauzată de medicamente spe-

Boli ale sânilor și îngrijirea suplimentară

Cereți o a doua opiniePuteți consulta și un alt medic pentru a primi o a doua opinie cu privire la diagnostic sau tratament. Multe femei fac asta. Nu uitați – este important să vă adresați unui medic specializat în cancer mamar sau în tipul de boală pe care o aveți.Vă puteți adresa personalului de la spital sau de la clinică pentru a afla despre:• Un alt medic patolog care să analizeze testele pe care le-ați făcut și să pună un diagnostic• Un alt medic chirurg, oncolog-radiolog sau oncolog cu care să puteți discuta despre opțiunile de tratamentMajoritatea medicilor apreciază o a doua opinie, mai ales atunci când implică și tratament. Adresându-vă și altui medic, veţi fi mai împăcată. De asemenea, vă poate ajuta să luați cele mai bune decizii cu privire la propria sănătate.

8. Obținerea ajutorului de care aveți nevoieObservarea unei modificări a sânilor, primirea unor rezultate anormale sau aflarea despre o boală nouă

poate fi supărătoare. Sperăm că informațiile din această broșură au reușit să răspundă la o parte a întrebărilor pe care le aveați și v-au mai liniștit din temeri, în com-pletare la ceea ce discutați cu medicul. Sperăm că primiți îngrijirea suplimentară de care aveți nevoie.Multe femei aleg să apeleze la ajutor și susținere supli-mentare. V-ar putea ajuta să vă gândiți la persoanele care v-au fost alături la momente dificile în trecut.• Rugați prietenele sau pe cei dragi să vă fie aproape. Mergeți însoțită la întâlnirea unde vă sunt prezentate opțiunile de testare și tratament.• Rugați medicul:o Să vă explice termenii medicali noi și care vă deruteazăo Să vă spună cum s-au descurcat și alte per-soane cu emoțiile și trăirile pe care le avețio Să vă indice specialiști cu care puteți vorbi pen-tru a afla mai multe informații

Boala/afecțiunea Caracteristici Ce vă poate recomanda medicul

Adenom • Puteți simți noduli mici, rotunzi sau mai multe cocoloașe sau să nu simțiți nimic

• Lobule mărite ale sânilor• Dacă apare țesut asemănător cu țesutul

cicatricial, boala se numește adenoză sclerozantă. Poate fi dureroasă

• Unele studii au indicat că femeile cu adenoză sclerozantă pot prezenta un risc ușor mai ridicat de cancer mamar.

O puncție biopsie cu ac gros ar putea fi necesară pentru stabilirea unui diag-nostic.

Cancer mamar • Celule canceroase descoperite în sâni cu ajutorul biopsiei

• Un nodul la sau în apropierea sânului sau sub braț

• O modificare a mărimii sau formei sânilor• Unul din mameloane este orientat spre

interior (inversat) • Mâncărime, roșeață, piele solzoasă, adân-

cituri sau piele încrețită la nivelul sânilor• Scurgeri mamelonare de fluid care nu este

lapte.

Tratamentul depinde de întinderea sau stadiul can-cerului.Sunt făcute teste pentru a afla dacă s-a răspândit cancerul și în alte părți ale organismului.Tratamentul poate include:• Operație• Chimioterapie• Radioterapie • Terapie hormonală• Terapie biologică

Întrebați medicul daca tes-tarea clinică este o opțiune pentru dumneavoastră.

Carcinom ductal in situ (CDIS)

• Celule anormale sunt găsite în ductele sânilor

• HDA crește riscul de cancer mamar

Teste obișnuite:• Mamografii• Examinare clinică a sânilorTratament precum:Tamoxifen (pentru toate fe-meile) sau raloxifen (pentru femeile la postmenopauză

Carcinom lobular in situ (CLIS)

O boală în care celule anormale sunt regăsite în lobulele sânilor

Chisturi • Noduli umpluți cu fluid.• Adesea în ambii sâni.• Pot fi dureroase la începutul menstruației.• Unele chisturi pot fi simțite. Altele sunt

prea mici pentru a fi simțite.• Sunt obișnuite la femeile cu vârsta între

35-50 de ani.

• Chisturile pot fi urmărite de medic de-a lungul timpului, întrucât pot dispărea de la sine.• Ultrasunetele pot arăta dacă un chist este solid sau umplut cu fluid.• Biopsia aspirativă cu ac fin poate fi utilizată pentru înlăturarea fluidului din chist.

Fibroadenomul mamar • Noduli tari, rotunzi, care se pot mișca ușor și care, de obicei, nu sunt dureroși

• Adesea descoperit de către femei• Pe mamografie apar ca niște noduli netezi,

rotunzi cu margini bine definite• Sunt cele mai comune tumori benigne• Adesea întâlnite la femeile sub 30 de ani• Majoritatea fibroadenoamelor nu cres

riscul cancerului mamar. Cu toate acestea, fibroadenoamele complexe cresc riscul

• Poate fi necesară o biopsie pentru diagnosti-carea fibroadenomului.• Este posibil ca o tehnică minim invazivă pre-cum crioablația ghidată prin ultrasunete sau o biopsie excizională să fie utilizată pentru extirparea nodulilor.• Aceste increscențe pot fi urmărite de către medic de-a lungul timpului, întrucât pot dispărea de la sine

Hiperplazie ductală atipică (HDA)

• Celule anormale sunt găsite în ductele sânilor

• HDA crește riscul de cancer mamar

Teste obișnuite:• Mamografii• Examinare clinică a sânilorTratament precum:Tamoxifen (pentru toate fe-meile) sau raloxifen (pentru femeile la postmenopauză

Hiperplazie lobulară atipică (HLA)

• Celule anormale sunt găsite în lobulii sânilor

• HLA crește riscul de cancer mamar

Teste obișnuite:• Mamografii• Examinare clinică a sânilorTratament precum:Tamoxifen (pentru toate fe-meile) sau raloxifen (pentru femeile la postmenopauză

Macrocalcificări • Depuneri de calciu în sâni care arată ca niște puncte mici, albe într-o mamografie

• Adesea cauzate de îmbătrânire• Nu pot fi simțite• De regulă sunt benigne (nu sunt cancer)• Adesea întâlnite la femeile peste 50 de ani

• S-ar putea să fie necesară o nouă ma-mografie pentru a anal-iza mai îndeaproape zona

• De regulă, nu este necesară urmarea unui tratament

Microcalcificări • Depuneri de calciu în sâni care arată ca niște pete albe, foarte mici într-o mamo-grafie.

• De obicei, ele nu sunt semne de cancer. Cu toate acestea, dacă se regăsesc într-o zonă cu celule ce se divid repede sau sunt grupate într-un anumit fel, ar putea fi un semn de DCIS sau de cancer mamar invaziv

• S-ar putea să fie necesară o nouă ma-mografie sau o biopsie pentru a putea fi pus un diagnostic

Necroza grăsoasă • Noduli rotunzi, fermi care de regulă nu sunt dureroroși

• Pot apărea ca urmare a unei lovituri la sân, a unei operații sau radioterapie

• Formate din țesut adipos deteriorat• Pielea din jurul nodulului poate fi roșie,

învinețită sau cu gopițe• Este o afecțiune benignă (nu este cancer)

• Poate fi necesară o biopsie pentru diag-nosticarea și extirparea necrozei grăsoase întrucât de multe ori aceasta arată precum cancerul

• De regulă, necroza grăsoasă nu necesită tratament

Papilom intraductal • O increscență mică, asemănătoare unui neg, în interiorul unui canal al laptelui, de regulă în apropierea mamelonului

• Poate cauza și durere sau apariția unui nodul

• Poate cauza o secreție mamelonară cu aspect transparent, lipicios, sângeriu

• Este de regulă întâlnit la femeile cu vârste cuprinse între 30-55 de ani.

• Spre deosebire de papilomele individuale, papilomele multiple cresc riscul de cancer mamar

• Poate fi necesară o biopsie pentru diagnos-ticare și extirpare.

Termeni de reținut

ciale sau alte substanțe numite anestezice. Anestezia generală împiedică pacienții să mai simtă durere în tim-pul operațiilor sau a altor procedurianestezie locală = pierderea temporară a simțurilor pe o porțiune mică a corpului cauzată de medicamente speciale sau alte substanțe numite anestezice. Pacien-tul rămâne treaz dar nu simte durere în zona corpului tratată cu anestezicanormal = care nu este normal. O leziune anormală sau o increscență poate fi cancer, premalignă (poate de-veni cancerigenă) sau benignă (nu este cancer)antibiotic = medicament utilizat în tratarea infecțiilor cauzate de bacterii sau alte microorganismeareolă = suprafață de piele colorată închis care înconjoară mamelonul sânuluiautoexaminarea sânilor = o examinare efectuată de către o femeie a propriilor sâni pentru a depista prezența unor noduli sau a altor modificări. Denumită și AESbenign = nu este canceros. Tumorile benigne pot crește dar nu se extind în alte părți ale corpuluibiopsia aspirativă cu ac fin = prelevarea unei mos-tre de țesut sau fluid cu ajutorul unui ac fin pentru a fi examinate la microscop. Este numită și bopsie AAFbiopsie = extirparea sau prelevarea de celule sau țesut pentru a fi analizate de către patolog. Medicul patolog poate studia țesutul la microscop, sau poate face alte teste pe celulele sau țesutul respectiv. Există tipuri nu-meroase, diferite de proceduri de biopsie. Cele mai des întâlnite includ: 1) biopsie incizională – prin care doar o mostră de țesut este prelevată; 2) biopsie excizională – prin care este prelevat întregul nodul sau suprafață suspicioasă; 3) biopsie cu ac – prin care o mostră de țesut sau fluid este extrasă cu ajutorul unui ac. Când este utilizat un ac gros, biopsia este numită puncție mamară cu ac gros. Când este utilizat un ac fin, procedura se numește biopsia aspirativă cu ac fin biopsie asistată de vacuum = o procedură prin care este prelevată o bucată mică de țesut. Este utili-zat un aparat ce proiectează imaginea pentru a ghida o sondă conectată la un dispozitiv de aspirație. Sonda este introdusă printr-o mică incizie făcută în pielea amorțită a sânului. Mostra de țesut este prelevată cu grijă, utilizând dispozitivul de aspirație și un cuțit mic ro-tativ plasat în probă. Apoi mostra de țesut este analizată la microscop pentru identificarea semnelor de boală. Această procedură cauzează o cicatrice mică ce nu necesită coasere. Denumită și puncție biopsie asistată de vacuumbiopsie chirurgicală = prelevarea unei mostre de țesut de către un chirurg pentru a fi examinată de către un patolog. Patologul poate studia țesutul la microscopbiopsie excizională = o procedură chirurgicală prin care întreg nodulul sau suprafața suspectă este extirpată pentru diagnosticare. Țesutul este apoi examinat la mi-croscop pentru a fi verificat de semne de boală

biopsie incizională = procedură chirurgicală prin care este prelevată o porțiune a unui nodul sau a unei suprafețe suspecte pentru diagnosticare. Țesutul este apoi exami-nat la microscop pentru a fi verificat de semne de boalăBRCA1 = o genă situată pe cromozomul 17 care, în mod normal, ajută la suprimarea creșterii celulare. O peroană care moștenește anumite mutații (modificări) ale ge-nei BRCA1 prezintă un risc mai ridicat de a face can-cer mamar, ovarian, de prostată și alte tipuri de cancer. BRCA1 este prescurtarea din lb. engleză a cancerului mamar 1 – breast cancer 1 (gena la debut precoce)BRCA2 = o genă situată pe cromozomul 13 care, în mod normal, ajută la suprimarea creșterii celulare. O peroană care moștenește anumite mutații (modificări) ale ge-nei BRCA2 prezintă un risc mai ridicat de a face can-cer mamar, ovarian, de prostată și alte tipuri de cancer. BRCA2 este prescurtarea din lb. engleză a cancerului mamar 2 – breast cancer 2 (gena la debut precoce)calcificare = depunere de calciu în țesut. Calcificarea în sâni poate fi văzută într-o mamografie, însă nu poate fi simțită. Există două tipuri de calcificare în sâni – mac-rocalcificare și microcalcificare. Macrocalcificările sunt depuneri mari de calciu și, de regulă, nu sunt asociate cu cancerul. Microcalcificările sunt particule foarte mici găsite în zone cu celule care se divid rapid. Mai multe microcalcificări grupate pot reprezenta un semn al can-ceruluicalciu = un mineral necesar pentru a avea dinți, oase și alte țesuturi ale corpului sănătoase. Este cel mai comun mineral din organism. O depunere de calciu în țesuturile din organism, precum țesutul mamar poate reprezenta un semn de boalăcancer = un termen utilizat pentru bolile în care celule anormale se divid necontrolat și pot invada țesuturile învecinate. Celulele canceroase se pot extinde și ele în alte părți ale corpului prin sistemul circulator și limfaticcancer mamar = cancer care se formează în țesutul mamar, de obicei în ducte (canalele care transportă laptele la mameloane) și în lobule (glande care secretă laptele). Poate apărea atât la bărbați cât și la femei, deși la bărbați este mai rarcarcinom mamar in situ stadiul 0 = există două tipuri de cancer mamar în stadiu 0: carcinom ductal in situ (CDIS) și carcinom lobular in situ (CLIS). CDIS este o boală noninvazivă în care celule anormale sunt regăsite în interiorul ductelor (canalelor lactifere). Celulele anor-male nu s-au extins în afara ductei spre țesutul mamar. În unele cazuri, CDIS poate deveni cancer invaziv și se poate extinde către alte țesuturi; încă nu s-a găsit o modalitate de a putea prezice care dintre leziuni vor deveni cancer invaziv. CLIS este o boală în care celule anormale sunt regăsite în lobulele sânilor (mici secțiuni ale țesutului care produce lapte). CLIS rar poate deveni cancer invaziv și cu toate acestea, existența lui la unul dintre sâni crește riscul de apariție a cancerului mamar la oricare dintre sâni. Cancerul mamar în stadiu 0 este

Termeni de reținut

numit și carcinom mamar in situCDIS (carcinom ductal in situ) = o afecțiune noninvazivă în care celule anormale sunt regăsite în interiorul ductelor. Celulele anormale nu s-au extins în afara ductei către alte țesuturi din sân. În unele cazuri, CDIS poate deveni cancer invaziv și se poate extinde către alte țesuturi; încă nu s-a găsit o modalitate de a putea prezice care dintre leziuni vor deveni invazive. Este denumit și carcinom intraductalchimioterapia = tratamentul cu medicamente care ucid celule canceroasechirurg = medic ce înlătură sau repară o parte din corp prin operarea pacientuluichist = un sac sau o capsulă din corp. Poate fi umplut cu fluid sau cu altă substanţăciclu menstrual = ciclul lunar de modificări hormo-nale, de la începutul unei menstruații până la începutul următoarei menstruațiiCLIS (carcinom lobular in situ) = o boală în care celule anormale sunt regăsite în lobulele sânilor. CLIS rar poate deveni cancer invaziv dar, cu toate acestea, existența lui la unul dintre sâni crește riscul de apariție a cancerului mamar la oricare dintre sânicrioablația = o procedură prin care țesutul este înghețat pentru a distruge celule anormale. Aceata este realizată, de regulă, cu ajutorul unui instrument special care conține nitrogen lichid sau dioxid de carbon lichid. Este denumit și crio-operațiedensitatea sânului = descrie cantitatea relativă a diferitelor țesuturi din sân. Un sân dens are mai puțin țesut adipos în comparție cu cantitatea existentă de țesut glandular și conjunctiv. Radiografiile mamografiilor la sânii cu o densitate mai mare sunt mai greu de inter-pretat decât cele ale sânilor mai puțin denșidiagnostic = procesul de identificare a unei boli, pre-cum cancer, după semne și simptomeductă = canal subțire al sânului prin care curge lapte de la lobule către mameloane. Ductele sunt numite și canale lactifere.efecte secundare = o problemă care are loc atun-ci cînd un tratament afectează țesuturi sau organe sănătoase. Unle dintre cele mai obișnuite efecte se-cundare ale tratamentului pentru cancer sunt: oboseală, durere, greață, vomă, scăderea numnărului de globule din sânge, căderea părului și dureri de gurățesut conjunctiv = țesut de susținere care înconjoară alte țesuturi sau organe. Țesuturile conjunctive speciali-zate includ oasele, cartilagiile, sângele și grăsimeaexaminare clinică a sânilor = o examinare fizică realizată de către un medic pentru a depista noduli sau alte modificări. Denumită și ECSexaminare prin dislocarea implantului = o procedură pentru realizarea unei mamografii (expunerea la raze X) la sâni la femeile cu implant mamar. Implan-tul este împins către peretele pieptului și țesutul mamar este tras în fața și în jurul acestuia pentru ca țesutul să poată fi vâzut la mamografie. Denumită și examinare prin dislocarea Eklund și examinare Eklund

factor de risc = ceva ce poate crește șansele de a dezvolta o boală. Exemplele de factori de risc ai can-cerului includ: vârsta, antecedente de cancer în familie, folosirea produselor din tutun, anumite obiceiuri ali-mentare, obezitatea, lipsa exercițiului fizic, expunerea la radiații sau alți agenți cancerigeni și anumite modificări geneticefibroadenom = o tumoare benignă (nu este canceroasă) care adesea se formează în sâni aât din țesut fibros cât și glandular. Fibroadenoamele sunt cel mai des întâlnite tumori benigne ale sânilorglandă = un organ care secretă una sau mai multe substanțe precum lapte, hormoni, suc gastric, transpirație, lacrimi sau salivăglandular = vezi glandăglobule albe din sânge = un tip de celule imuni-tare din sânge. Majoritatea globulelor albe sunt produse în măduvă și se regăsesc în sânge și în țesutul limfatic. Globulele albe ajută organismul să se lupte cu infecțiile și cu alte boli. Granulocitele, monocitele și limfocitele sunt globule albe din sânge. Denumite și leucociteHDA (hiperplazie ductală atipică) = o afecțiune benignă (nu este canceroasă) în care sunt mai multe celule în interiorul ductelor mamare decât în mod nor-mal, iar celulele arată anormal la microscop. A avea HDA crește riscul de apariție a cancerului mamarhiperplazie atipică = o afecțiune benignă (nu este canceroasă) în care celulele arată anormal la microscop și se regăsesc în număr mareHLA (hiperplazie lobulară atipică) = o afecțiune benignă (nu este canceroasă) în care sunt mai multe ce-lule în interiorul lobulilor decât în mod normal, iar ce-lulele arată anormal la microscop. A avea HLA crește riscul de apariție a cancerului mamarhormon = una dintre multiplele substanțe chimice secretate de glande în corp. Hormonii circulă prin fluxul sangvin și controlează acțiunea anumitor celule sau or-gane. Unii hormoni pot fi făcuți și în laboratorimplant mamar = un săculeț umplut cu gel sau apă salină, plasat sub mușchiul pieptului pentru a reface forma sânuluiin situ = în locul de origine. De exemplu pentru car-cinomul in situ, celulele anormale sunt găsite numai în locul unde s-au format inițial. Ele nu s-au extinsinfecție = invazia și multiplicarea germenilor în organ-ism. Infecțiile se pot produce în orice parte din corp și se pot împrăștia în tot corpul. Germenii pot fi bacterii, virusuri, drojdii sau fungi. Ele pot cauza febră sau alte probleme, în funcție de localizarea infecției. Când sis-temul natural de apărare al organismului este puternic, adesea acesta se poate lupta cu germenii și astfel poate preveni infecțiile. Unele tratamente pentru cancer pot slăbi sistemul natural de apărareistoric medical al familiei = o evidență a relațiilor dintre membrii familiei alături de istoricul lor medical. Acesta include bolile curente și pe cele din trecut. Un istoric medical al unei familii poate indica un tipar al unei anumite boli în familie. Este denumit și istoricul familiei

istoric medical personal = o evidență a informațiilor cu privire la sănătatea unei persoane. Poate include informații despre alergii, îmbolnăviri sau operații precum și date și rezultate a examinărilor fizice, testelor, screen-ing-urilor și imunizărilor. Poate include și informații cu privire la medicamentele luate, dietele și exercițiile ur-mate. Denumit și arhivă personală sau istoric personallimfă = fluidul limpede care circulă prin sistemul limfat-ic și care transportă celulele care ajută la lupta împotriva infecțiilor sau a altor boli. Este numit și fluid limfaticlimfocitele = un tip ce celule imunitare produse în măduva osoasă, care se găsesc în sânge și în țesuturile limfatice. Cele două tipuri majore de limfocite sunt lim-focitele B și limfocitele T. Limfocitele B produc anticorpi și limfocitele T ajută la uciderea celulelor tumorale și ajută la controlarea răspunsului imunitar. O limfocită este un tip de globulă albălob = o porțiune a unui organ, precum sân, plămân, tiroidă sau creierlobul = un lob mic sau o subdiviziune a unui loblocalizarea cu ac = o procedură utilizată pentru a marca o suprafață anormală de țesut pentru ca aceas-ta să poată fi înlăturată prin operație. Un dispozitiv de imagistică este utilizat pentru a ghida un fir subțire cu un cârlig în capăt printr-un ac subțire pentru a plasa firul în sau în jurul suprafeței dorite. Odată ce firul este în lo-cul potrivit, acul este scos și firul este lăsat în loc pentru ca medicul să știe unde este țesutul anormal. Firul este scos odată cu realizarea biopsiei. Denumită și localizare cu ac/fir sau localizarea cu firlocalizarea cu fir = o procedură utilizată pentru a marca o suprafață anormală de țesut pentru ca aceas-ta să poată fi înlăturată prin operație. Un dispozitiv de imagistică este utilizat pentru a ghida un fir subțire cu un cârlig în capăt printr-un ac subțire pentru a plasa firul în sau în jurul suprafeței dorite. Odată ce firul este în lo-cul potrivit, acul este scos și firul este lăsat în loc pentru ca medicul să știe unde este țesutul anormal. Firul este scos odată cu realizarea biopsiei. Denumită și localizare cu ac/fir sau localizarea cu aclumpectomie = operație de extirpare a țesutului anormal sau a cancerului din sân alături de o cantitate redusă de țesut normal din jurul acestuia. Este un tip de operație de conservare a sânuluimacrocalcificare = o depunere de calciu în sân, care nu poate și simțită ci doar observată pe o mamografie. Este adesea cauzată de îmbătrânire, o lovitură mai veche, un țesut inflamat și de obicei nu are legătură cu cancerulmamelon = în anatomie, zona mică, ridicată, centrală, din vârful sânului prin care poate curge lapte spre exte-riormamografia de screening = radiografia sânului făcută pentru a identifica existența cancerului atunci când nu există semne sau simptomemamografie = utilizarea razelor X pentru realizarea unei poze a țesutului mamarmamografie cu film = utilizarea razelor X pentru a crea o imagine a sânului pe un film

mamografie de diagnosticare = o radiografie a sânilor utilizată pentru a verifica dacă există cancer după ce un nodul sau alte semne sau simptome de cancer mamar au fost identificatemamografie digitală = o tehnică ce utilizează un computer în locul filmului de radiografie pentru a întreg-istra imaginile la raze X ale sânuluimasă = în medicină, un nodul în organism. Poate fi cauzată de: creșterea anormală a unor celule, un chist, schimbări hormonale sau o reacție a sistemului imuni-tar. O masă poate fi benignă (nu este canceroasă) sau malignă (canceroasă)mastectomie = operație de extirpare a sânului sau cât mai mult țesut mamar posibilmastita = o afecțiune în care țesutul mamar este in-flamat. De regulă, este cauzată de o infecție și adesea întâlnită la mamele care alăpteazămedic oncolog = medic specializat în diagnosticarea și tratarea cancerului cu ajutorul chimioterapiei, terapiei hormonale și terapiei biologice. Medicul oncolog este, de regulă, principalul doctor care tratează o persoana cu cancer. Medicul oncolog acordă asistență și poate coordona tratamentul indicat de alți specialiștimenopauză = momentul din viața unei femei când ovarele încetează să mai funcționeze și ciclurile men-struale încetează. Menopauza naturală are loc în ju-rul vârstei de 50 de ani. Se spune că o femeie este la menopauză atunci când nu a mai avut menstruație timp de 12 luni la rând. Simptomele menopauzei includ: bufeuri, schimbări de dispoziție, transpirații nocturne, uscăciune vaginală, tulburări de concentrare și infertili-tatemenstruație = eliminarea periodică de sânge și țesut din uter. De la pubertate până la menopauză, menstuația se produce la circa 28 de zile, mai puțin în timpul sarciniimetastază = răspândirea dintr-o parte în alta a cor-pului. Când celulele canceroase se metastazează și formează tumori secundare, celulele din tumoarea metastazată sunt asemănătoare cu cele din tumoarea originară (primară)microcalcificare = o depunere minusculă de calciu în sân, care nu poate fi simțită ci doar detectată pe o ma-mografie. O grupare a acestor mici particule de calciu poate indica prezența canceruluimutație = orice modificare în ADN-ul unei celule. Mutațiile pot fi cauzate de erori apărute în timpul divi-ziunii celulare sau de expunerea la agenții din mediul înconjurători care afectează ADN-ul. Mutațiile pot fi dăunătoare, benefice sau pot să nu aibă niciun efect. Dacă se produc în celule care produc ovule sau spermă, acestea pot fi moștenite; dacă mutațiile se produc în alt tip de celule ele nu sunt moștenite. Anumite mutații pot conduce la cancer sau la alte bolinecroză grăsoasă = o afecțiune benignă în care țesutul adipos al sânului sau al altor organe este dete-riorat ca urmare a unei lovituri, operații sau radioterapie. Țesutul adipos din sân poate fi înlocuit de un chist sau de țesut cicatrizat, ce poate fi simțit ca un nodul rotund,

ferm. Pielea din jurul nodulului poate fi roșie, învinețită sau cu gropițenodul limfatic = o grupare rotundă de țesut limfatic, înconjurată de o capsulă cu țesut conjunctiv. Nodulii limfatici filtrează limfa (fluidul limfatic) și înmagazinează limfocite (globulele albe din sânge). Sunt localizate de-a lungul vaselor limfatice. Denumit și glandă limfaticănoninvaziv = în cancer, descrie bolile care nu s-au extins în afara țesutului unde au apărut. În medicină, descrie o procedură care nu necesită introducerea unui instrument prin piele sau printr-o deschidere a corpuluioncolog = un medic specializat în tratarea cancerului. Unii oncologi sunt specializați în tratarea unui anumit tip de cancer. De exemplu, un oncolog radiolog este spe-cializat în tratarea cancerului cu ajutorul radiațiiloroncolog radiolog = un medic specializat în tratarea can-cerului cu ajutorul radiațiiloroperație = procedură de înlăturare sau reparare a unei părți din corp pentru a vedea dacă este prezentă o formă de boalăoperație de conservare a sânului = o operație de înlăturare a cancerului mamar dar nu și a sânului. Tipuri-le de operații de conservare a sânului includ lumpecto-mia (extirparea nodulului), cuadrantectomia (înlăturarea a unei pătrimi sau a unui cadran al sânului) și mastec-tomia segmentală (înlăturarea cancerului cât și a unei suprafețe de țesut din jurul tumorii și a țesutului care acoperă mușchiul pieptului de sub tumoare). Denumită și operație de salvare a sânuluioperație de salvare a sânului = o operație de înlăturare a cancerului mamar dar nu și a sânului. Tipurile de operații de salvare a sânului includ lumpectomia (extirparea nodulului), cuadrantectomia (înlăturarea a unei pătrimi sau a unui cadran al sânului) și mastectomia segmentală (înlăturarea cancerului cât și a unei suprafețe de țesut din jurul tumorii și a țesutului care acoperă mușchiul pie-ptului de sub tumoare). Denumită și operație de salvare a sânuluipacient temporar = un pacient care vizitează o clinică pentru a i se pune un diagnostic fără a petrece însă noaptea la clinică. Uneori numit și pacient de zipapilom intraductal = o increscență benignă (nu este canceroasă) mică, asemănătoare unui neg, în interiorul unui canal al laptelui. De regulă este situat în apropierea mamelonului și poate cauza scurgeri mamelonare. De asemenea, poate cauza durere sau apariția un nodul care poate fi simțit în sân. De regulă apare la femeile cu vârste cuprinse între 30-55 de ani. A avea un singur papi-lom intraductal nu crește riscul de a face cancer mamar. Când apar multiple papiloame mamare intraductale, acestea sunt situate mai departe de mamelon. Este posibil să nu apară scurgeri mamelonare și papiloame-le să nu fie simțite. Existența mai multor papiloame mamare intraductale poate crește riscul apariției cance-rului mamar. Denumit și papilom mamar intraductalpatolog = un medic ce identifică boala prin studierea celulelor și țesuturilor la microscopperimenopauza = descrie perioada din viața unei femei în care ciclurile menstruale devin neregulate pe

măsură ce se apropie de menopauză. Aceasta are loc cu trei-cinci ani înaintea menopauzei și este semnalizată de apariția mai multor simptome ale menopauzei precum bufeuri, schimbări de dispoziție, transpirație nocturnă, uscăciune vaginală, dificultăți de concetrare și infertili-tatepremalign = termen utilizat pentru a descrie o afecțiune care poate (sau este probabil) să devenină cancer. Denumit și precancerospremenopauzal = care are legătură cu perioada di-naintea menopauzei. Menopauza („schimbarea vieții”) este perioada din viața unei femei cînd ciclurile men-struale înceteazăpuncție biopsie mamară cu ac gros = extirparea unei mostre de țesut cu ajutorul unui ac gros pentru ex-aminarea la microscop. Denumită și biopsia cu ac grosradiolog = medic specializat în realizarea și interpre-tarea imaginilor făcute la diferite părți ale corpului. Aces-te imagini sunt produse cu ajutorul razelor X, undelor sonore sau altor tipuri de energiiradioterapie = utilizarea radiațiilor de înaltă frcvență provenite de la radiațiile X, gama, neutroni, protoni și alte surse pentru distrugerea celulelor canceroase și micșorarea tumorilor. Radiațiile pot proveni de la un aparat localizat în afara corpului (terapie cu radiații ex-terne) sau pot proveni de la un material radioactiv locali-zat în corp, în apropierea celelelor canceroase (terapie cu radiații internă)raloxifen = ingredient activ al unui medicament utilizat pentru reducerea risului de cancer mamar invaziv la fe-meile aflate la postmenopauză și care prezintă risc cres-cut al bolii sau care au osteoporoză. Este folosit și pen-tru prevenirea și tratarea osteoporozei la femeile aflate la postmenopauză. De asemenea, este studiat pentru prevenirea cancerului mamar la anumite femei aflate la premenopauză și în prevenția și tratarea altor afecțiuni. Raloxifenul blochează efectele hormonului estrogenic asupra sânilor și crește cantitatea de calciu din oase. Este un tip de modulator de recepție selectiv al estrogenului (MRSE)rază X = un tip de radiație cu unde înalte. Razele X sunt folosite în doze reduse pentru diagnosticarea bolilor prin preluarea unor imagini din interiorul corpului. În doze mari, razele X sunt folosite pentru tratarea canceruluirezultat pozitiv fals = rezultatul unui test care indică faptul că o peroană are o anumită boală când, de fapt, persoana respectivă nu are acea boalăRMN (rezonanță magnetică nucleară) = procedură prin care undele radio și un magnet puter-nic sunt conectate la un computer și utilizate pentru a crea imagini detaliate din corp. Aceste imagini pot indica diferențele dintre țesutul normal și cel bolnav. RMN-ul face poze mai detaliate ale organelor și țesuturilor moi în comparație cu alte tehnici de scanare, precum to-mografiile sau radiografiile. RMN-ul este util pentru re-alizarea imaginilor creierului, splinei, țesuturile moi ale încheieturilor și interiorul oaselor. sân = organ glandular localizat pe piept. Sânul este constituit din țesut conjunctiv, adipos și glandular care

poate secreta lapte. Este numit și glandă mamarăsâni denși = vezi densitatea sânuluiscreening = verificarea existenței unei boli atunci când nu există simptome. Întrucât screening-ul poate identi-fica boli într-o fază timpurie, poate exista o șansă mai mare de vindecare a bolii. Exmplu de teste de screen-ing: mamografia (la sân), colonoscopia (la colon), testul papanicolau (la cervix) și examinare rectală cu camera (la prostată). Screening-ul poate include verificare riscu-lui unei perosane de a moșteni o boală prin realizarea unui test geneticscurgere mamelonară = fluid care se scurge prin mamelon și care nu este laptesistem limfatic = țesuturile și organele care produc, înmagazinează și transportă globulele albe din sânge care se luptă cu infecțiile și alte boli. Acest sistem in-clude măduva osoasă, splina, timusul, nodulii limfatici și vasele limfatice (o rețea de canale subțiri care transportă limfa și globulele albe din sânge). Vasele limfatice se ramifică, asemenea vaselor sangvine, în toate țesuturile din corpsonogramă = o poză realizată de un computer a unor suprafețe din corp, realizată prin plimbarea undelor cu frecvență înaltă (ultrasunete) dicolo de țesuturile interne și organe. Denumită și ultrasonogramăspecific = vezi specificitatespecificitate = când se face referire la un test medical, specificitatea se referă la procentajul de oameni care au fost testați negativ pentru un anumit tip de boală dintr-un grup de oameni care nu au boala respectivă. Niciun test nu este 100% specific deoarece unii oameni care nu au boala vor fi testați pozitiv la ea (fals pozitiv)stadiu = o descriere a unei tumori bazată pe gradul de anormalitate al celulelor canceroase văzute la micro-scop și de cât de repede este preconizat că tomoarea va crește sau se va extinde. Sistemul de măsurare diferă la fiecare tip de cancertamoxifen = un medicament utilizat în tratamenul an-umitor tipuri de cancer mamar la femei și bărbați. Este folosit și pentru prevenirea cancerului mamar la femeile care au (CDIS) carcinom ductal in situ (celule anormale regăsite în interiorul ductelor) și la femeile cu risc foarte crescut de a dezvolata cancer mamar. Tamoxifen-ul este studiat și pentru tratarea altor tipuri de cancer. El blochează efectele hormonului estrogenic în sâni. Ta-moxifen este un tip de antiestrogen. Denumit și citrat de tamoxifenterapia hormonală în menopauză = hormonii (estrogen, progesteron sau ambele) administrați unei femei după menopauză pentru a înlocui hormonii care nu mai sunt produși de către ovare. Denumită și terapia de substituție hormonală în menopauzăterapie biologică = tratament de întărire sau îmbunătățire a abilității sistemului imunitar de a se lupta cu cancerul, infecțiile sau cu alte boli. Utilizat și pentru a reduce anumite efecte secundare cauzate de anu-mite tratamente pentru cancer. Agenții folosiți în tera-pia biologică includ anticorpi monoclonali, factori de creștere și vaccinuri. Acești agenți pot avea și un efect

antitumoral direct. Denumită și terapia biologică de răspuns modificat, bioterapie, terapie BRM sau imu-noterapieterapie hormonală = tratament care suplimentează, blochează sau înlătură hormonii. Pentru anumite afecțiuni sau condiții (precum diabet sau menopauză), hormonii sunt administraţi pentru a ajusta nivelurile scăzute de hormoni. Pentru încetinirea sau stopar-ea creșterii anumitor tipuri de cancer (precum cel de prostată sau mamar) hormonii sintetici sau alte medica-mente sunt administrate pentru a bloca hormonii natu-rali ai corpului. Uneori este necesară o operație de ex-tirpare a unei glande care produce un anumit hormon. Denumită și terapie endocrină, terpie cu hormoni sau tratament horminaltestarea clinică = un mod de cercetare prin care se testează felul cum reacționează la oameni noile abordări medicale. Un studiu clinic testează noi metode de screening, prevenție, diagnosticare sau tratament a unei boli. Este numită și studiu clinictumoare = o grupare rotundă (masă) de țesut rezultată atunci când celulele se divid mai mult decât în mod normal sau nu mor atunci când ar trebui. Tumorile pot fi benigne (nu sunt canceroase) sau maligne (sunt can-ceroase). Denumită și neoplasmăultrasunet (ecograf) = o procedură prin care undele cu frecvență înaltă sunt plimbate dicolo de țesuturile in-terne și organe creând un ecou. Tiparul ecourilor este proiectat pe monitorul aparatului, formând o imagine a țesutului din corp numită sonogramă. Denumită și ultra-sonografievas limfatic = un canal subțire ce transportă limfă (flu-idul limfatic) și globulele albe din sânge prin sistemul limfatic

Un ghid oferit de https://www.cancer.gov/types/breast/breast-changes