CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul XI I I nr . 23 (326) 19 decembrie 2011 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

ACTUALITATE

Venirea lui Moº Nicolae a declanºat „fiesta”;urmeazã ajunul, Crãciunul ºi anul nou. Purtaþi deelanul sãrbãtorilor de iarnã, ne bucurãm de familie,de cadouri, de gânduri bune.Armonia ne cuprinde sufle-tele, iar familia adunatã înjurul bradului, bucatelealese de pe masã, colindãto-rii ºi mirosul de cozonacicalzi concurã la crearea uneilumi perfecte în care spiritulsãrbãtorilor ne învaþã...

Magia z i l e i de Moº N ico laela comandamentu l d i v i z i e i

Sâmbãtã, 3 decembrie 2011, a fost una dintre celemai importante zile din viaþa Batalionului 300 Sprijin„Sarmis”. S-au împlinit 10 ani de la înfiinþare, iar cuacest prilej i-a fost înmânat Drapelul de Luptã, simbolal maturitãþii. Unitatea a luat fiinþã în data de 1 de-cembrie 2001 cu denumirea de Batalionul 300

Deservire. De-a lungulanilor, a suferit douãschimbãri de titulaturã.Începând cu 2008, s-anumit Batalionul 300Stat Major ºi Deservire,iar în 2010 a devenitBatalionul 300 Sprijin.

LECÞIA DE ISTORIE

Sãptãmâna Recunoº t i n þe iS e c v e n þ e t r ã i t e

Revoluþia Românã din 1989 a constat într-o serie deproteste, lupte de stradã ºi demonstraþii, care au dus lasfârºitul regimului comunist din România ºi la cãderea

lui Nicolae Ceauºescu. Demon-straþiile din ce în ce mai ampleau culminat cu procesul contro-versat ºi execuþia lui Ceauºescuºi a soþiei sale, Elena. Înainte deevenimentul din România, dindecembrie, toate celelalte stateest-europene trecuserã în modpaºnic la democraþie. Þara noas-trã a fost singura din blocul esticcare a trecut printr-o revoluþie...

Savanþii sunt de pãrere cã este posibil sã cloneze unanimal preistoric dispãrut acum câteva zeci de mii deani, dupã ce au descoperit ADN intact într-un os conser-vat în solul îngheþat din Siberia. Ambiþiosul proiect vafi realizat de o echipã formatã din savanþi ruºi, de la Mu-zeul Mamuþilor din Sakha, ºi japonezi, de la univer-sitatea Kinki, care se va ocupa de clonarea mamutuluilânos. Ei anunþã cãpremiera ºtiinþificãs-ar putea materializapeste numai 5 ani.Clonarea va fi posibilãprin înlocuirea ADN-ului unui ovul de ele-fant cu ADN-ul extrasdin mãduva osoasã...

10 an i de p ro fes iona l i sm

Incredibil! Va fi clonat un animal,dispãrut de zeci de mii de ani.

MOZAIC

Decembrie este, probabil, cea mai aºteptatã ºimai îndrãgitã lunã a anului. Dincolo de plãcerea cre-atã de joaca în zãpadã, sãniuºul ºi schiatul cel maimult ne bucurã Sãrbãtorile Crãciunului, cu toatecredinþele ºi tradiþiile lor.

Primul semn cã acestea se apropie, momentulcând magia ne cuprinde,este seara de 5, a ajunuluiSfântului Nicolae. Înfiecare casã, atât copiii câtºi adulþii, îºi lustruiescghetele ºi le pun lângã uºã.

KAKI 100%

DDDD aaaa tttt iiii nnnn iiii dddd eeee CCCC rrrr ãããã cccc iiii uuuu nnnn

SÃRBÃTORI FERICITE!

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 23 (326) din 19 decembrie 2011Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia "Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se va specificanumãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi sumadepusã. La aceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de peordinul de platã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreunfel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiiee

PPlltt..aaddjj.. MMiihhaaii OOaanneeSSgg..mmaajj.. CCooddrruuþþ MMiieeiillãã

iinntt.. 00111122

Tipografia ºi expediþiaU.M. 02214

Sg.maj. Narcis Guþã Toma BarbuGeorgeta Dumitrache Lenuþa Boþoagã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

CCooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ iinntt..00330077

SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

RReeddaaccttoorrii

MM..mm..IIVV MMoonniiccaa DDeeaaccuuCCrriissttiinnaa FFrraattuu DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt..00115566

ISSN 1582-1269

B 64411C 23/2011

„Fixeazã-þi în minte chiar acum o regulã ºi un idealde purtare cãrora sã te conformezi, atât în singurãtate,cât ºi între oameni, cãci înþelepciunea e a ta numaicând o dai altuia, altfel ea este numai în tine” – NicolaeIorga

Dacã plecãm de la acest model de viaþã pe careni-l sugereazã Iorga, putem sã extrapolãm ºisã ne oprim asupra spiritului sãrbãtorilor de

iarnã ºi sã facem ca magia care ne vrãjeºte în aceastãperioadã sã dureze tot anul. Se pare cã, indiferent devârstã, oamenii care sãrbãtoresc Crãciunul considerã cãluna decembrie este cea mai frumoasã lunã dintre toate.Acum, noi toþi devenim mai sensibili, mai emotivi, maiatenþi la ceea ce se întâmplã în jurul nostru.

De aceea, în ceea ce ne priveºte, a devenit deja otradiþie ca în seara de 6 decembrie sã aprindembeculeþele în bradul din faþa comandamentului Diviziei1 infanterie „Dacica”, prilej cu care copii cadrelor mili-tare au petrecut câteva momente minunate, anticipândvenirea moºului.

ªi de aceastã datã, buna dispoziþie ne-a cuprins sufle-tul. Miile de vise au recreat parcã o atmosferã specialã,cea a copilãriei când orice gest, oricât de neînsemnat,dacã este oferit cu dragoste, conteazã ºi face diferenþa.

Ne-am simþit „mai curaþi”, iar frustrãrile ºi regretelede peste an au dispãrut ºi am încercat cu toþii sã nebucurãm de plinul din viaþa noastrã.

Un alt moment al zilei de 6 decembrie a fost citireaordinului de avansare în grad ºi de trecere în retragere aldomnului general maior (rtr) Iulian Bacºiº, locþiitorulcomandantului diviziei.

Discursul dumnealui, cu acest prilej, a fost emoþio-nant, emoþia fiind stârnitã de faptul cã a pãºit într-o altãetapã a vieþii, despãrþindu-se de colectivul cu care alucrat ani de zile. Îi dorim multã sãnãtate alãturi de fa-milie ºi, pentru cã sãrbãtorile bat la uºã, îi urãm Crãciunfericit ºi un an nou plin de împliniri.

De altfel, deºi nu avem încã zãpadã,avem decoraþiuni, globuleþe, betealã ºibrazi. Cu toþii ne dorim în case câte unbrãduþ, fie înalt, fie scurt, verde crud sauargintiu, natural sau artificial, tãiat sau laghiveci. Cu toate cã aria dorinþelor noas-tre din aceastã perioadã este foarte mare,cu siguranþã, existã câte un vis împlinitpentru fiecare.

Venirea lui Moº Nicolae a declanºat„fiesta”; urmeazã ajunul, Crãciunul ºianul nou. Purtaþi de elanul sãrbãtorilor deiarnã, ne bucurãm de familie, de cadouri,de gânduri bune. Armonia ne cuprindesufletele, iar familia adunatã în jurulbradului, bucatele alese de pe masã, co-lindãtorii ºi mirosul de cozonaci calziconcurã la crearea unei lumi perfecte încare spiritul sãrbãtorilor ne învaþã sã fimmai buni ºi mai înþelegãtori.

LA MULÞI ANI!Cristina FRATU

M a g i a z i l e i d e M o º N i c o l a el a c o m a n d a m e n t u l d i v i z i e i

Revista „EROICA”, la o nouã apariþie

WASHINGTON – Statele Unite ale Americii vor sãvândã încã 18 avioane F-16 Irakului. SUAintenþioneazã sã vândã 18 avioane de vânãtoare F-16suplimentare Irakului, a anunþat Casa Albã în cursulvizitei premierului irakian Nuri al-Maliki la Washington,estimând cã aceastã operaþiune mãrturiseºte hotãrâreaBagdadului de a-ºi „proteja suveranitatea”. AdministraþiaObama a informat deja Congresul în acest sens, a sub-liniat purtãtorul de cuvânt al Consiliului Naþional al Secu-ritãþii (NSC) Tommz Vietor, citat de AFP. Potrivit lui,aceastã tranzacþie „ilustreazã atât progresele pe care le-afãcut Irakul pentru a-ºi asigura propria securitate, cât ºideterminarea sa de a-ºi proteja suveranitatea ºi indepen-denþa”. Vizita premierului Maliki la Casa Albã are loc întimp ce ultimii soldaþi americani îºi fac pregãtirile pentrua se retrage din Irak pânã la sfârºitul acestei luni, punândcapãt unui rãzboi declanºat în 2003 de administraþiarepublicanã a predecesorului lui Barack Obama, GeorgeW. Bush. TOKIO - Japonia doreºte sã achiziþionezeavioane invizibile F-35. Japonia intenþioneazã sã achi-ziþioneze avioane de luptã invizibile F-35 (stealth) pro-duse de SUA, datoritã capacitãþii acestora de a nu fidetectate pe radar, ceea ce îi va permite sã contrabalan-seze capacitãþile militare chineze ºi ruse, au anunþat surseguvernamentale de la Tokio. În condiþiile în care China ºiRusia încearcã sã producã avioane invizibile proprii,Japonia doreºte sã dispunã la rândul sãu de aceastãtehnologie pentru a asigura echilibrul strategic în regiune.Un oficial militar japonez argumenteazã aceastã alegereprin superioritatea avioanelor invizibile (cu tehnologiestealth) faþã de cele clasice: „Dacã folosim aparatelenoastre de zbor actuale într-o confruntare cu avioaneinvizibile, trebuie sã recunoaºtem cã lupta s-a terminatodatã ce avionul clasic este reperat”. Japonia doreºte sã-ºi înlocuiascã vechea flotã de avioane F-4 cu aparate dinnoua generaþie ºi are de ales între avionul american F-35,aparatul F-18 produs tot de SUA ºi Eurofighter, realizatde un consorþiu european. Însã primele aparate F-35 nuvor putea fi livrate Japoniei înainte de anul 2016.

PARIS – Producþia avionului Rafale va înceta înlipsa unor comenzi externe. Ministrul francez alapãrãrii, Gerard Longuet, a declarat cã producþia avionu-lui multirol (de vânãtoare ºi bombardament) Rafale va fiopritã dacã nu se vor primi comenzi ºi din partea altorarmate în afarã de cea francezã. Ministrul a precizat cãoprirea producþiei va avea loc odatã cu livrarea celor 180de aparate comandate de armata francezã care vor filivrate treptat pânã în anul 2018. Solicitat sã explice de ceFranþa nu reuºeºte sã vândã acest avion ºi altor state, ofi-cialul francez a argumentat cã este mai scump decât con-curentul sãu american ale cãrui costuri unitare suntreduse de numãrul mai mare de aparate produse. „Atuncicând noi comandãm 200 de avioane care urmeazã sã fielivrate pe parcursul a 10 sau 15 ani, americani produc înacelaºi interval de timp 3000 de aparate”, a explicat el.Pânã în prezent avionul Rafale nu a fost vândut decâtarmatei franceze. Elveþia a ales luna trecutã modelulsuedez Grippen în detrimentul Rafale. Întrebat în legã-turã cu perspectivele de comercializare cãtre alte state,ministrul a rãspuns cã se aflã în negocieri cu India, undeRafale este concurat de Eurofighter, cu Emiratele ArabeUnite, care „negociazã dur” ºi cu Brazilia, care pe lângãavionul francez mai analizeazã ºi oferta americanã pentruF-18 ºi pe cea suedezã pentru Grippen. Moscova -Consiliul NATO - Rusia inadaptat pentru o coopera-re realã. Dimitri Rogozin, reprezentantul permanent alRusiei la Alianþa Nord-Atlanticã, a declarat: „Nu cred cãformula actualã a Consiliului Rusia-NATO este adaptatãpentru o cooperare mai directã, Consiliul fiind un fel deperdea care îi permite Alianþei Nord-Atlantice sã iadecizii cu mult înainte de a anunþa partea rusã.” Potrivitdiplomatului misiunea rusã pe lângã NATO „obþinerezultate importante pentru Rusia, nu numai graþie Con-siliului, ci ºi prin dinamismul diplomaþilor ruºi.”Referindu-se la reuniunea ºefilor diplomaþiei din þãrilemembre ale Consiliului Rusia-NATO prevãzut pentru 8decembrie la Bruxelles, diplomatul a declarat cã partearusã aprecieazã cã era necesarã analiza rezultatelor cam-paniei din Libia, când trupele NATO s-au raliatopozanþilor regimului lui Muanmar Kadhafi. „Noi con-siderãm cã NATO trebuie sã audã opinia noastrã potrivitcãreia Alianþa, atunci când depãºeºte cadrul compe-tenþelor sale ºi pe cel al concepþiei de uniune defensivã,provocând o schimbare de elite în þãri situate pe alte con-tinente, genereazã haos”, a afirmat Rogozin. „Lideriiactuali poartã întreaga responsabilitate a venirii la puterea islamiºtilor fundamentaliºti în þãrile eliberate de mili-tarii NATO”, a conchis acesta. (D.M.)

Vineri, 25 noiembrie a.c., la CerculMilitar Târgoviºte, a avut loc lansareaunui nou numãr al revistei „EROICA”,revistã de culturã istoricã ºi de cinstirea eroilor neamului. Acest numãr a fostdedicat celor 95 de ani de la intrareaRomâniei în Primul Rãzboi Mondial,dar ºi celor 90 de ani de la creareasocietãþii „Cultul Eroilor”.

La eveniment, au fost prezenþireprezentanþi ai autoritãþilor publicelocale, comandanþi de unitãþi militare,cadre militare ale Ministerului Apãrã-rii Naþionale ºi ale Ministerului de In-

terne la nivel de garnizoanã, persona-litãþi ale culturii dâmboviþene, elevi ºimass-media locale.

Prezentarea acestui numãr a fostfãcutã de domnul general de brigadã(r) Constantin Tãnase, preºedintele alfilialei „Cultul Eroilor” Dâmboviþa ºide redactorul-ºef, profesor doctorGeorge Coandã. Cu aceastã ocazia, au

fost înmânatemedalii ºi diplo-me jubiliare per-sonalitãþilor care,prin obolul lor, aucontribuit la con-tinuitatea apariþi-ei revistei. De-alungul timpului,valoarea conþinu-tului ºtiinþific ºiistoric a conferitpublicaþiei recu-noaºtere în celemai înalte mediide specialitate.

Printre personalitãþile ce au primit dis-tincþii s-au numãrat: colonel ing.Nicolae Antonie, comandantul Bazei1 Logistice, colonel Valentin Sandu,comandantul Batalionului 22 Trans-

port, colonelªtefan Floreade la CentrulMentenanþã,locotenent-colonel ing.S o r i nE n a c h e ,comandantulBatalionului114 Tancuri,ºi colonelDan Gâju,d i r e c t o r u ladjunct al E-diturii Militare.

Revista „EROICA” a fost premiatãcu DIPLOMA DE EXCELENÞÃ pen-tru „respectul faþã de istorie ºi profe-sionalism în abordarea teoreticã” decãtre Uniunea Ziariºtilor Profesioniºtidin România, în data de 28 mai 2011.

Sediul redacþiei se aflã la CerculMilitar Târgoviºte, iar revista se dis-tribuie gratuit în unitãþi militare, ºcoli,biblioteci ºi tuturor iubitorilor de isto-rie din þarã ºi strãinãtate.

Plutonier-adjutantAdrian ROBU

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 23 (326) din 19 decembrie 2011 Pagina 3

În sãptãmâna 5 la 9 decembrie, în garnizoanaCraiova, s-a desfãºurat concursul „Omul anului”,etapa pe forþele terestre. Ca toate competiþiile, de

altfel, ºi aceasta s-a încheiat cu un ceremonial militarîn cadrul cãruia au fost premiaþi câºtigãtorii locurilorfruntaºe. În deschiderea acesteia domnul general debrigadã dr. Dorinel Duican a declarat: „Dupã cum bineºtiþi în cursul sãptãmânii pe care astãzi o încheiem, încomandamentul brigãzii ºi în poligoanele subordonatemarii unitãþi, s-a desfãºurat competiþia Omul Anului,competiþie la care au participat cei mai buni dintre ceimai buni militari din forþele terestre. Aºa cum amîncercat sã prevãd la începutul sãptãmânii, când amdeschis activitatea, competiþia a fost una dintre celemai strânse. Îmi doresc ca activitatea pe care amdesfãºurat-o în cursul acestei sãptãmâni, sã fie oprovocare pentru toþi cei care suntem acum în for-maþie, o provocare în a ne pregãti mult mai bine decâtam fãcut-o pânã acum, o provocare ca fiecare dintrenoi sã poatã sã participe la aceastã competiþie”.Cuvintele sale au fost urmate de festivitatea de pre-miere, care a debutat cu recunoaºterea meritelor celormai buni militari participanþi la secþiunea pe divizie.Astfel, la categoria soldat-gradat voluntar clasamentul

a fost urmãtorul:- locul 1 cap.

Cristian Tupiþã –Divizia 1 Infanterie„Dacica”

- locul 2 cap. DanMusteaþã – Divizia 2Infanterie „Getica”

- locul 3 cap.Marius Lãslean –Divizia 4 Infanterie„Gemina”

Ierarhia subofiþe-rilor a fost urmã-toarea:

- locul 1 sergent-major Florin Ducu –Divizia 1 Infanterie„Dacica”

- locul 2 plutonierClaudiu Buzoianu –Divizia 2 Infanterie„Getica”

- locul 3 maistrumilitar Ioan Bendean – Divizia 4 Infanterie „Gemina”

Anul acesta consiliul director al Fundaþiei „SfântulMare Mucenic Gheorghe Purtãtorul de Biruinþã” prinreprezentantul sãu, domnul colonel (r) Iulian Boeru apremiat cu câte 300 de lei locul 1 din categoria diviziiºi locurile 1,2 ºi 3 din cea a Statului Major al ForþelorTerestre.

Premiile pentru cel mai bun rezultat la probaInstrucþia tragerii cu armamentul de infanterie ºi pen-tru cel mai bun rezultat la proba practicã au fost acor-date domnului caporal Cristian Tupiþã. Proba depregãtire militarã generalã a fost câºtigatã de caporalulMarius Rãslean. Tot el deþine ºi cel mai bun rezultat laproba de educaþie fizicã militarã.

La categoria subofiþeri cele mai multe puncte lainstrucþia tragerii cu armamentul de infanterie au fostobþinute de domnul plutonier Niþã Cãtãlin Anghele.Diploma de merit pentru cel mai bun rezultat la probapracticã a fost a sergentului major Vasile Ducu. Scorulmaxim la pregãtire militarã generalã a fost adjudecatde plutonierul major Mihai Alecu, iar la educaþie fizicãmilitarã a excelat maistrul militar Ioan Beudean.

Daniel Fratoºiteanu, câºtigãtorul de anul trecut alcompetiþiei, a înmânat trofeul noului câºtigãtor la cate-

goria subofiþeri, ºi anume plutonierul Cãtãlin Anghele.Acesta a fost urmat în clasament de plutonierul DanielBodea, ocupantul locului doi ºi de plutonierul ClaudiuBuzoianu, clasat pe locul trei.

La acest nivel, clasamentul final pentru soldaþi-gradaþi voluntar a arãtat astfel:

- locul 1 cap. Marius Lãslean – Divizia 4 Infanterie„Gemina”

- locul 2 cap. Cristian Tupiþã – Divizia 1 Infanterie„Dacica”

- locul 3 cap. Drãgan Fundãtureanu - Statul Major alForþelor Terestre

Finalul a fost marcat de cuvintele gazdei com-petiþiei, domnul general de brigadã dr. Dorinel Duican

„Aºa cum vã spuneam, lupta a fost una strânsã, darîn acelaºi timp a fost una dreaptã. Am pretenþia cã amreuºit sã asigurãm toate condiþiile necesare pentru adesfãºura bine aceastã competiþie. În numele ºefuluiStatului Major al Forþelor Terestre, al conduceriibrigãzii ºi al meu personal doresc sã vã mulþumescp e n t r umodul încare aþiconcurat,p e n t r umodul încare v-aþipregãtit ºivreau caa c e a s t ãcompe t i -þie, rezul-tatele ob-þinute ºip r e m i i l eacordatesã consti-tuie oprovocarepentru toþi cei care sunt în formaþie. Provocare în a nepregãti. Probele pe care dumnealor le-au parcurs întimpul sãptãmânii nu sunt altceva decât ceea ce, noi,facem zilnic la instrucþie.

Încã odatã sã-i felicitãm pe cei merituoºi, pe ceimai buni ºi pregãtiþi-vã pentru a fi mai buni decâtdumnealor.”

Locotenent-colonel Vasile FUGACIU

Batalionul 300 Sprijin „Sarmis”10 an i de p ro fes iona l i sm

Sâmbãtã, 3 decembrie 2011, a fostuna dintre cele mai importante

zile din viaþa Batalionului 300 Sprijin„Sarmis”. S-au împlinit 10 ani de la înfi-inþare, iar cu acest prilej i-a fost înmânatDrapelul de Luptã, simbol al maturitãþii.

Unitatea a luat fiinþã în data de 1decembrie 2001 cu denumirea de Batali-onul 300 Deservire. De-a lungul anilor, asuferit douã schimbãri de titulaturã.Începând cu 2008, s-a numit Batalionul300 Stat Major ºi Deservire, iar în 2010a devenit Batalionul 300 Sprijin. Un anmai târziu a primit denumirea onorificã„Sarmis”.

Cu toate cã este o structurã relativtânãrã, ºi-a adus din plin contribuþia labuna desfãºurare a exerciþiilor ºi apli-caþiilor comandamentului Diviziei 1Infanterie „Dacica”, precum ºi a activi-tãþii de zi cu zi, asigurând suportul logis-tic necesar la cel mai înalt nivel posibil.S-au demonstrat a fi demni de toatãlauda prin modul cum au executat misi-unile externe din teatrul de operaþii

Bosnia-Hertzegovina ºi prin felul cumºi-au îndeplinit sarcinile militarii aces-teia care au participat la misiuni externeîn cadrul altor detaºamente, lucrurecunoscut ºi de comandant, locotenent-colonel Sorin Mihai în discursul sãu:„Certificarea capacitãþii noastre deadaptare la cerinþele unei armate mo-derne, la standardele acþionale ale ope-raþiilor militare NATO, a fost probatãprin participarea militarilor batalionu-lui la misiuni externe în zonele cheie aleteatrelor de operaþii, unde am ridicat pecele mai înalte culmi prestigiul de a fimilitar român”.

Ceremonialul în sine a dovedit cât debuni organizatori ºi ce echipã bineînchegatã este. Totul a mers ceas, de laprimirea invitaþilor, pânã la defilareamaiestuoasã în acordurile muzicii mili-tare. În semn de recunoºtinþã, personalulbatalionului, prin comnadantul lui, aînmânat plachete aniversare domnuluigeneral-maior dr. Mircea Savu, locþii-torul ºefului Statului Major al ForþelorTerestre, domnului general-maiorNicolaie Dohotariu, comandantulDiviziei 1 Infanterie, domnului colonelGheorghe Viºan, ºeful de stat major alaceleiaºi divizii, locotenent-coloneluluiOvidiu Jecu, cel sub conducerea cãruias-a „nãscut” unitatea, colonelului dr.Marian Mazilu, fost comandant al aces-teia, ºi domniºoarei Oana Banu, fiicaprecedentului comandant.

Cu toate cã a suferit o grea încercareîn luna februarie a acestui an, când dom-nul locotenent-colonel Gabriel Banu,comandant al batalionului la acea datã,ºi-a pierdut tragic viaþa într-un accidentde maºinã, unitatea, ca ºi structurã mili-tarã, a mers mai departe spre mai bine

sub conducerea locotenent-coloneluluiSorin Mihai. Pentru acesta, ziua de 3decembrie a avut o dublã semnificaþie,trecând ºi prin emoþiile avansãrii lagradul urmãtor, incomparabile, însã, curesponsabilitatea conducerii unui batal-ion cum este Batalionul 300 Sprijin.

Dupã oficierea serviciului religios desfinþire a Drapelului de Luptã, vãditemoþionat, comandantul a îngenuncheatpentru a primi cum se cuvine onoareacare i s-a acordat. Emoþiile i-au fost trã-date ºi de tremurul uºor al vocii dinmomentul rostirii jurãmântului prin careel, împreunã cu oamenii pe care îi con-duce, se angajeazã sã apere ºi sã facãcinste însemnului primit. Momentulurmãtor a fost dominat de þinutaimpunãtoare a Gãrzii Drapelului, care,sub conducerea fermã a locotenentuluiConstantin Vãleanu, a rãspuns ca un tot

comenzilor date„ca la carte”. A cu-les admiraþia tutu-ror în momentultrecerii prin faþaformaþiei, mândrãpurtãtoare a ceea cereprezintã trecereala un nivel superiorca ºi unitate mili-tarã.

Finalul a fost allor, al celor care,prin efort propriu,au reuºit sã facã dinBatalionul 300Sprijin o unitateapreciatã, militariiºi personalul civilcare îl încadreazã.La eveniment au

participat ºi cei care au fãcut parte din„familie”, conducerea demonstrând ast-fel cã este conºtientã cã meritul leaparþine „celor mici”.

Prin ceea ce a declarat, comandantulunitãþii recunoaºte meritele subordona-þilor, cei pe care se bazeazã zi de zi: „Cei10 ani de existenþã ai batalionuluireprezintã însumarea eforturilor ºiaspiraþiilor, reprezintã nevoia de per-fecþionare continuã ºi constantã, nevoiade a demonstra cã nimic nu poate opriun efort conjugat, o dorinþã ºi un idealcomun. Ceea ce suntem noi astãzi esterezultatul muncii în echipã, al unei men-talitãþi de învingãtori, al perseverenþeicu care am ºtiut, împreunã, sã depãºimcele mai dificile ºi solicitantemomente.”

M.m. cls.IV Monica DEACU

CC oo mm pp ee tt ii þþ ii aa „„OO mm uu ll aa nn uu ll uu ii ””

Decembrie este, probabil, cea mai aºteptatã ºi maiîndrãgitã lunã a anului. Dincolo de plãcerea creatã dejoaca în zãpadã, sãniuºul ºi schiatul cel mai mult nebucurã Sãrbãtorile Crãciunului, cu toate credinþele ºitradiþiile lor.

Primul semn cã acestea se apropie, momentul cândmagia ne cuprinde, este seara de 5, a ajunului SfântuluiNicolae. În fiecare casã, atât copiii cât ºi adulþii, îºi lus-truiesc ghetele ºi le pun lângã uºã. Apoi aºteaptã cusufletul la gurã ca acesta sã treacã pe la toategospodãriile pentru a lãsa cadouri pentru cei care aufost buni si cuminþi, sau câte o nuia pentru cei neas-cultãtori.

Pe 20 decembrie, sãrbãtorii religioase a SfântuluiIgnatie Teoforul îi este atribuitã datina româneasca detãiere a porcului sau Ignatul. În aceastã zi se pregãtescbucate tradiþionale: carnaþi, caltaboºi, jumãri, sânge-rete, slãninã sau ºuncã, în funcþie de zona þãrii. Totatunci se toacã ºi carnea pentru sarmalele fãrã de carenu se poate de Crãciun, iar pulpele se tranºeazã pentrufripturã. Imediat dupã sacrificare, gospodarul face„pomana porcului” oferind, celor care l-au ajutat latãiat, ºorici, carne proaspãt prãjitã ºi un pahar de vin(sau þuicã fiartã în anumite zone). În puþinele zile rã-mase pânã la Crãciun, gospodinele fac piftie, sarmale,cozonaci cu nucã, mac ºi rahat, plãcintã ºi diverse prã-jituri. În acelaºi timp, începe curãþenia în casã ºi încurte, împodobirea locuinþei ºi pregãtirea hainelor, lanoi fiind o tradiþie ca de sãrbãtori sã se poarte hainenoi.

Odatã finalizate toate pregãtirile, femeile pun câtepuþin din fiecare fel de mâncare gãtit ºi o sticlã cu vinîntr-un coº de nuiele, pe care îl duc la bisericã, în searade ajun, pentru sfinþire.

22 decembrie, denumitã ºi „Ziua deschiderii mor-mintelor”. În tradiþia româneascã se considerã cã îna-intea fiecãrei mari sãrbãtori se deschide poarta între lu-mea celor vii ºi lumea celor morþi. În Oltenia, spreexemplu, se înfige în mormânt un toiag pentru ca sufle-tul decedatului sã aibã în ce se sprijini în cãlãtoria saprintre cei vii.

23 decembrie este ziua în care se fac colacii pentruCrãciun. Este un întreg ritual de respectat care simbo-lizeazã sacrificarea spiritului grâului.

Pe 24 decembrie, în Ajun, începe marea Sãrbã-toare a Naºterii Domnului. Primele semne sunt date degrupurile de colindãtori, care merg din casã în casã, cutraista pe umãr, pentru a le ura gazdelor fericire, sãnã-tate ºi prosperitate. În schimb primesc covrigi, mere ºinuci. Colindele religioase sunt foarte asemãnãtoare întoate zonele þãrii, cele mai cunoscute ºi apreciate fiind:„O, ce veste minunata”, „Steaua”, „Trei pãstori”, „LaVifleim, colo-n jos”, „Cântec de Crãciun”, „Asearã peînserate”.

Unul dintre cele mai spectaculoase obiceiuri este„„CCaapprraa””. Un om mascat, ascuns sub un costum larg,care þine deasupra capului un bãþ în vârful cãruia estecioplit un fel de cap de caprã, „clãmpãne”, iar cei dinjurul lui cântã ºi danseazã. Unii dintre aceºtia suntinstrumentiºti cu acordeon, fluier, tobã sau chiar vioa-rã. Este un colind vesel, cu umor, care provine dintr-unstrãvechi ritual agricol, practicat pentru a aduce rodni-cie în anul ce vine. Pe vremuri, în faþa caprei se arun-cau boabe de grâu, orz sau porumb.

Asemãnãtor este obiceiul de a umbla cu „„UUrrssuull””.Aceastã datinã îºi are originea într-un cult geto-daciccare avea ca scop fertilizarea ºi purificarea solului ºi agospodãriei. Ursul este întruchipat de un flãcãu carepoartã pe cap, pe umeri ºi pe spate blana unui astfel deanimal ºi are în jurul urechilor niºte ciucuri roºii.

Cea mai iubitã este, însã, datina BBrraadduulluuii ddee CCrrãã-cciiuunn, sau „pomul vieþii” - o practicã veche, despre careunii afirmã cã se respectã dinainte de creºtinism. Ceicare îi atribuie o semnificaþie creºtinã spun cã braduleste „pomul cunoaºterii binelui ºi rãului”, iar împodo-birea acestuia cu mere roºii aminteºte de pãcatul origi-nar. Prima consemnare istoricã a împodobirii unui braddateazã din anul 1605, când, la Strasbourg, a fost înãl-þat, într-o piaþã publicã, un brad împodobit cu mereroºii. Aceastã tradiþie germanã a cucerit lumea relativrepede. În zilele noastre, în ajunul Crãciunului, înfiecare casã se împodobeºte câte un brad. Noaptea,

Moº Crãciun aduce daruri, pe care le pune sub acesta.Ziua de 25 decembrie este preponderent marcatã

de însemnãtatea dimineþii, când atmosfera este domi-natã de veselia copiilor ce îºi cautã, cuminþi, cadourilede sub brad.

Datina lui Moº Crãciun se bucurã de multã stimã ºirespect la noi în þarã. Legenda spune cã, fãrã acordulsoþului, Crãciuneasa a primit în gazdã pe FecioaraMaria, oferindu-i adãpost în grajd. Aflând acest lucruCrãciun i-a tãiat mâinile, iar Maica Domnului i le-a li-pit la loc. De bucurie cã nevasta sa a scãpat de pedeap-sa lui necugetatã, acesta a aprins un rug din cioate debrad în curtea lui ºi a jucat hora cu toate slugile. Dupãjoc a împãrþit familiei daruri pãstoreºti: lapte, caº, urdãºi smântânã.

De aici transfigurarea lui Moº Crãciun într-un sfânt,care aduce de ziua naºterii lui Iisus daruri copiilor, obi-cei care se suprapune ºi cu amintirea darurilor, pe care,dupã legenda evanghelica, le-au adus regii-magi înstaul noului Mesia. Cântecele de bucurie adresate deslugile lui Crãciun s-au transformat în colinde.

Cu toate acestea originea Moºului este controver-satã, fiind voci care susþin cã ar fi ba din Suedia, ba dinDanemarca, Finlanda, Groelanda, Alaska sau cã pur ºisimplu trãieºte undeva la Polul Nord. Cei mai mulþiacceptã naþionalitatea finlandezã. Cel mai bine este sãcredem cã este un cetãþean al lumii, deoarece împru-mutã trãsãturi ºi caracteristici de la fiecare popor. MoºCrãciun este simbolul a ceea ce avem noi mai bun.Indiferent de înfãþiºare a devenit celebru prin trãsãturiprecum înþelepciunea, corectitudinea, voioºia ºi bunadispoziþie. Aspectul sãu actual se datoreazã unei firmecelebre de bãuturi rãcoritoare care, vrând sã-l aibãdrept imagine, a comandat unui pictor un desen alMoºului, creând, astfel contextul apariþiei costumuluiroºu, iniþial în America ºi apoi în toatã lumea.

Dincolo de toate, Moº Crãciun este unic pentrufiecare în parte. Este ceea ce simþim în adâncul inimii,este speranþa cã cele mai frumoase gânduri se vormaterializa. Aceastã perioadã ne oferã ocazia sã ledãruim celor dragi toatã dragostea. Sã fim mai buni.

DD aa tt ii nn ii dd ee CC rr ãã cc ii uu nn

CMYK

Curierul ARMATEINr. 23 (326) din 19 decembrie 2011Pagina 4 SÃRBÃTORI FERICITE!

Spunem despre ceva cã existã, doar dacãputem sã îl vedem, de unde ºi incertitudineaexistenþei lui Moº Nicolae. Spre deosebire deMoº Crãciun, acesta nu se aratã niciodatã.Poate de aceea credem mai mult în moºul cubarba surã. Însã, acestaaºa cum îl ºtim noi astãzi,îmbrãcat în veºtmântroºu, cu barbã ºi cãlã-torind cu ajutorul renilor,a fost inventat la înce-putul secolului XX.Numele de Santa Claus(Moº Crãciun) provinedin termenul olandez Sin-terkloos care înseamnã,de fapt, Sfântul Nicolae.Figura lui Moº Crãciuneste clãditã pe cea a Sfân-tului Nicolae, patronul copiilor, care nu esteun personaj mitologic. Se ºtie cã la 30 de ania devenit Episcop de Myra, un oraº-port laMarea Mediteranã, care acum este parte dinTurcia, ºi cã a pãstorit intr-o vreme cândînvãþãturile greºite despre persoana lui Hris-tos, erau primite de diverse persoane ca fiindadevãrate. A participat in calitate de episcopla primul sinod ecumenic þinut la Niceea inanul 325, unde a fost condamnatã erezia luiArie, care susþinea cã Iisus Hristos nu esteFiul lui Dumnezeu, ci doar un om cu puterisupranaturale. Atât de puternic a argumentatSfântul Nicolae cã spusele lui Arie nu suntadevãrate ºi atât de încãpãþânat era acesta înceea ce susþinea, încât, îngrijorat de rupturacare se putea face în Bisericã, viitorul sfânti-a dat ereticului o palmã în cadrul sinodului.De la palma Sfântului Nicolae a rãmas obi-ceiul ca, în ziua de 5 decembrie, celor neas-cultãtori sa li se dea un bãþ în semn de aver-tisment.

Dar nu prin aceastã faptã a ajuns SfântulNicolae întruchiparea dãrniciei lui Dum-

nezeu. Sfântul Nicolae se trãgea dintr-o fa-milie bogatã ºi a devenit binecunoscut pentruajutoarele pe care le împãrþea celor nevoiaºi.Putea fi deseori vãzut, îmbrãcat în roºu si alb(roba sa de episcop), cãlare pe un mãgar, în-

mânând daruri copiilor. Potrivit tradiþiei,Sfântul Nicolae a aflat într-o zi, cã un tatãdin cetatea Mira, de durere cã este lipsit deorice ajutor în a-ºi întreþine cele trei fiice, segândea sã le dea spre desfrânare ca sã iasãdin sãrãcie. Miºcat de durerea tatãlui ºi îngri-jorat de soarta fetelor, Sfântul Nicolae a luatîntr-o noapte o pungã cu galbeni ºi a strecu-rat-o în casa acelei familii. De atunci ºi pânãîn zilele noastre, în fiecare noapte a Sfântu-lui Nicolae, cei dragi ºi copiii, în special,primesc daruri de la Sfântul Nicolae. În EvulMediu, multe biserici au fost ridicate înonoarea Sfântului Nicolae. În secolul XI,rãmãºiþele sale au fost depuse într-o bisericãdin oraºul italian Bari. Primii cruciaþi careau vizitat oraºul au dus cu ei acasã povestiridespre Nicolae rãspândind, astfel, tradiþia înlume. Aniversarea morþii sale, pe 6 decem-brie, a devenit o zi în care se fac daruri. MoºNiculae, însã, aduce daruri tuturor, mici saumari, dar trebuie sã învãþãm cã sunt ºi altfelde daruri care aduc o bucurie mai mare decâtcadourile din încãlþãri.

Adevãratul Moº Crãciun: Sfântul Nicolae?Porcul de Crãciun

În religia dacilor, porcul, sim-bolizând zeitatea întunericului caremicºora puterea soarelui în ziua ceamai scurtã din an (solstiþiul deiarnã), era sacrificat în scopulcreºterii forþei astrului. Ca un semnal eficacitãþii acestui ritual, ziuaîncepea sã se mãreascã.

Pe de altã parte, ritualul tãieriiporcului înglobeazã sensul strãvechide sacrificiu în semn de mulþumirepentru recolta trecutã ºi cea viitoare.În acest sens, porcul era vãzut ca unanimal sacru în culturile antice,fiind sacrificat în cinsteadivinitãþilor vegetaþiei si recoltei:Osiris la egipteni , zeiþele Persefonasi Demeter la greci, ºi Ceres, laromani.

ZãpadaOamenii din timpurile strãvechi

vedeau cerul ca pe un acoperiºsusþinut de pereþi cereºti, având fe-restre ºi uºi prin care coborau pe pã-mânt îngerii, zeii , zãpada ºi ploile.În cartea lui Iov, Dumnezeu areputerea de a trimite zãpada pe pã-mânt, pentru a proteja apa, solul ºi aascunde soldaþii din câmpurile deluptã.

În mod tradiþional, zãpada esteun simbol al puritãþii.

CrãciuniþaPoinsettia, Crãciuniþa sau

„steaua Crãciunului“ este originarãdin Mexic ºi denumitã dupã JoelPoinsett, primul ambasador ameri-can în Mexic, care a adus aceastãplantã în SUA, în 1828. Mexicaniicredeau ca ea simbolizeazã Steauadin Bethleem ºi, astfel, poinsettia a

ajuns a fi asociatã cu Crãciunul. Defapt, floarea ei este micã ºi galbenã,dar în jurul ei are frunze mari, de unroºu aprins, uºor de confundat cuniºte petale.

Bradul de CrãciunBradul de Crãciun, în sine, îºi

are originile în Germania secoluluial XVI-lea ºi la început a fost aºezatîn centrul oraºelor. Popoarele ger-manice aveau obiceiul de a decorabrazii cu trandafiri, mere ºi hârtiecoloratã. Se crede cã Martin Lutherar fi fost primul care a luminatbradul cu lumânãri. Întorcându-seacasã într-o noapte grea de iarnã, înpreajma Crãciunului, l-a izbit fru-museþea luminii stelelor printreramurile unui brãduþ de lângã casalui, ºi a imitat acele sclipiri cu aju-torul unor lumânãri prinse deramurile pomului de Crãciun dincãminul sãu. Practica a luatamploare ºi, pânã la urmã, s-arãspândit pânã în cele mai îndepãr-tate colþuri ale lumii.

Omul de zãpadã Tradiþia omului de zãpadã se

regãseºte încã din Evul Mediu. Înanul 1380 se obiºnuia ca, odatã cuvenirea zãpezii, acest simpatic per-sonaj sã ia viaþã. Lucrurile s-auschimbat pe la mijlocul secolului alXIX-lea, când a intrat în atenþiapedagogilor, care le-au recomandatcopiilor de vârste mici, jocul cuomul de zãpadã pentru dezvoltareaabilitaþilor artistice. Astãzi, pe lângãfaptul cã este o creaþie a copiilor,omul de zãpadã este un simbol demare succes folosit în publicitate, întimpul sãrbãtorilor de iarnã.

S I M B O L I S T I C Ã

SS ff ii nn þþ ii pp rr ii nn tt rr ee oo aa mm ee nn iiLA MULÞI ANI! Pagina 5

CMYK

Curierul ARMATEINr. 23 (326) din 19 decembrie 2011

Aceastã perioadã a anului este una a sãrbãtorilorreligioase, în care se comemoreazã unii dintre cei cares-au sacrificat pe ei pentru binele ºi întrajutorarea oa-menilor. Pentru faptele lor, drept mulþumire, societa-tea i-a declarat sfinþi.

Sfântul Vasile cel Mare Prima zi a Anului Nou este patronatã de Sfântul Va-

sile. Cunoscut sub numele de Vasile cel Mare, acesta atrãit între anii 330 ºi 379 ºi a fost un mare arhiepiscop

ºi unul dintre ceipatru doctori rãsã-riteni ai Bisericii,alãturi de Grigorede Nazianz (Teo-logul) ºi Ioan Gurãde Aur. A fãcutparte dintr-o familiecu 10 copii, dintrecare 3 au fost epis-copi, 5 monarhi, iarla sfârºitul vieþii 6au fost declaraþisfinþi.

Vasile a primit prima învãþãturã în casa pãrinteascã.Dupã aceea a studiat la Cezareea Capadocsiei ºi Atena.A avut drept profesori pe Libaniu, Proheresiu ºiHimeriu. Aici a închegat o prietenie vestitã cu SfântulGrigorie de Nazianz. S-a întors în þara natalã în anul355. A profesat câtva timp retorica, dar a renunþat lalume ºi a intrat în monahism dupã ce a fost botezatmoment în care a fãcut ºi o primã împãrþire a averiisale sãracilor. A cãlãtorit pentru cunoaºterea monahis-mului în Siria, Palestina, Egipt ºi Mesopotamia. S-aîntors hotãrât sã organizeze viaþa monahalã dupã cri-teriul obºtii. În Pont, pe malul râului Iris, nu departe desatul Annesi a îmbinat munca manualã cu rugãciuneaºi cu râvna caldã intelectualã, a scris regulile vieþiimonahale (Regulile mari ºi mici) ºi, împreunã cu Sfân-tul Grigorie a pus bazele Filocaliei.

Puþin timp mai târziu, în anul 364, a fost chemat deepiscopul Eusebiu ºi hirotonit preot, spre a i se încre-dinþa pastoraþia episcopiei. În 368, anul unei foametemari, Sfântul Vasile a organizat admirabil asistenþasocialã ºi a fãcut a doua împãrþire a averii salesãracilor. În 370 a devenit episcopul-mitropolit alCezareei. În urma atitudinii sale neînfricate contra ari-anismului ºi a complotului împãratului Valens, diocezai s-a împãrþi în douã.

În interiorul eparhiei, sfântul s-a impus printr-ouriaºã activitate dogmaticã, pastoralã ºi socialã. A înfi-inþat instituþii de asistenþã socialã: azil, ospãtãrie, casãpentru reeducarea fetelor, spital, ºcoli tehnice. Toateaceste aºezãminte erau cunoscute sub numele deVasiliada. A luptat pentru alinarea suferinþelor fãrã sãfacã deosebire între etniile ºi credinþele oamenilor.

În politica externã bisericeascã, Sfântul Vasile a

încercat sã împace bisericile orientale, fãcând apel laSfântul Atanasie ºi la papa Damasus. A încercat oîmpãcare între Orient ºi Occident. A fost numit „unroman printre greci”.

Sfântul ªtefanSfântul ªtefan, sau Stephanus dupã Noul Testa-

ment, a fost diacon evreu din Ierusalim ºi primul mar-tir creºtin, condamnat la moarte de autoritãþile iudaicedin Ierusalim. A trãit între anii 1 ºi 35. Potrivit NouluiTestament, Sfântul ªtefan a fost unul dintre cei ºaptebãrbaþi „plini de Duh Sfânt ºi de înþelepciune”, aleºi decãtre apostoli pentru a îndeplini calitatea de diaconi.ªtefan a fost unul dintre ucenicii lui Iisus Hristos, careîl urmau pretutindeni ºi care au fost martori ai faptelorSale. Întrucât, în Biserica primarã, rolul diaconului eraunul mult mai important decât în zilele noastre, Sfântula intrat rapid în atenþia fariseilor, care erau nemulþumiþide faptul cã el predica public învãþãturile lui Iisus. Lascurtã vreme dupã începerea misiunii sale de diacon, ela fost adus în faþa Sinedriului, pentru a fi acuzat deblasfemie contra lui Moise ºi a lui Dumnezeu. Întrebatde acelaºi Caiafa care îl judecase pe Iisus cumrãspunde acuzãrii, Sfântul ªtefan a þinut o lungãcuvântare, acuzându-i, la rândul sãu, pe cei ce îi doreaupieirea. Cu toatã îndârjirea de care a dat dovadã înapãrarea credinþei, tot a fost gãsit vinovat de blasfemie,dus înafara cetãþii ºi ucis cu pietre, devenind, astfel,

primul martir, primulucis pentru cã mãr-turisise credinþa înIisus. MormântulSfântului ªtefan afost descoperit înanul 415. Din anul560 osemintele salese aflã împreunã cuosemintele arhidia-conului roman Lau-rentius în cripta bise-ricii „San LorenzoFuori le Mura” dinRoma.

Sfântul ªtefan, diaconul, este sãrbãtorit de creºtiniiromano-catolici, anglicani, reformaþi, evanghelici ºiunitarieni pe 26 decembrie, iar de cei ortodocºi ºigreco-catolici pe 27 decembrie.

Sfântul Ioan BotezãtorulSfântul Ioan Botezãtorul, a fost , dupã cum ne spune

însuºi Mântuitorul Iisus, cel mai mare om care s-a nãs-cut pe pãmânt din femeie. Strigatul sãu, „Pocãiþi-vã!”,a avut, la acea vreme, un mare efect asupra naþiuniiebraice sãtulã de asuprirea invadatorilor romani dreptpentru care mulþi oameni s-au decis sã îl urmeze înpustiu.

Despre vestirea venirii lui pe lume se spune cã

odatã, în timp ce oficia slujba, lui Zaharia, tatãl sfântu-lui, i s-a arãtat Arhanghelul Gavril, care l-a înºtiinþat cãsoþia sa va avea un copil al cãrui nume va fi Ioan.

De-a lungul vieþii sale a evitat oamenii, trãind maimult singur si hrãnindu-se cu lãcuste si miere sãlbaticã.ªi-a început predica la vârsta de 30 de ani, în þinutuldin împrejurimile râului Iordan, propovãduind botezulpocãinþei, un botezcu apã, pentruiertarea pãcatelor.Foarte mulþi oa-meni au venit pen-tru a primi botezullui, care este con-siderat a fi un botezpremergãtor celuicreºtin. A cãpãtatîncrederea oame-nilor care erau gatasã facã orice pentruel. Aceste veºti auajuns ºi la Irod,regele vremii. Acestuia i s-a fãcut fricã vãzând câþiadepþi are ºi, considerând cã ar putea crea tulburãricare sã îi punã în pericol domnia, a luat decizia de a-lîntemniþa pe sfânt fãrã sã îl ucidã, însã, pentru a nutrezi ura mulþimii. Nu se ºtie exact locul in care a fostînchis, dar se bãnuieºte cã ar fi vorba de fortãreaþaMachaerus, aflatã pe malul rãsãritean al Mãrii Moarte,într-un þinut sumbru ºi izolat.

Povestea morþii sale spune cã la una din petreceriledate de Irod, fiica sa vitregã, Salomea, care îl vroiamort pe Ioan, a dansat pentru împãrat, în vãzul tuturorcurtenilor si oficialitãþilor aflate la petrecere. Existenþaacesteia este destul de misterioasã deoarece în NoulTestament, nu îi este pomenit numele, iar în istoriavieþii lui Ioan Botezãtorul, ea este numita „fata Irodi-adei”. Însã istoricul Flavius Iosefus ne oferã informaþiimai amãnunþite. Chipul prinþesei Salomea a fost pãstratpe o micã monedã, în care apare alãturi de soþul ei,Aristobul. Moneda poartã urmãtoarea inscripþie:”Regele Aristobul-Regina Salomea”. Irod, cu totul sub-jugat de dansul voluptos al fiicei sale vitrege, îi fãgã-duieºte în faþa dregãtorilor de la curte, a ofiþerilor ºi aoamenilor celor mai de seama din Galileea cã îi va daorice îi va cere, pânã la jumãtate din împãrãþie, ca sicum nimic nu ar fi fost mai presus de aceastã plãcerefizicã. Salomea, sfãtuitã de mama ei, Irodiada, cerecapul lui Ioan Botezãtorul pe o tipsie. Deoarece a fãcutun jurãmânt public, iar regii în acele timpuri erauobligaþi sã îºi þinã fãgãduielile verbale, Irod nu a avutde ales decât sã-ºi respecte fãgãduinþa. Ioan Botezã-torul este astfel decapitat.

În mare, viaþa lui a însemnat cei 30 de ani petre-cuþi în pustiu ºi singurãtate, un an ºi jumãtate depropovãduire publicã, un an ºi patru luni de temniþã.Apoi, moartea.

Revelionul nu este altceva decât un ceremonialfunerar al antichitãþii geto-dace ocazionat de moartea ºirenaºterea simbolicã a primului zeu al omenirii, Anul,ºi a timpului calendaristic cu care se confundã, înnoaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie. Timpulobiectiv, care curge spre infinit, liniar ºi fãrãîntoarcere, este oprit, dupã 365 de zile, ºi întors, de laînceput. Întoarcerea simbolicã a timpului în noaptea deRevelion a fost asimilatã cu moartea divinitãþii adorate,iar reluarea numãrului zilelor cu naºterea acesteia.

Anul Nou este marcat printre români, de urarea cuPluguºorul, cu Sorcova, cu Buhaiul, Vasilca ºi jocurilemimice cu mãºti de animale. Colindatul pe la case con-stituie un obicei strãvechi, precreºtin, dar, care, întimp, a ajuns sã se confunde cu creºtinismul. Cântecelede acest tip atrag norocul ºi binecuvântarea asupraoamenilor ºi gospodãriilor, pentru tot anul careurmeazã. Trebuie spus cã Pluguºorul ºi Sorcova suntlegate de înnoirea anului, neavând nici o legãturã cuciclul religios al Crãciunului.

În aceastã perioadã circulã tot felul de superstiþii ºimituri, iar atmosfera este încãrcatã de semne ºi sim-boluri. Astfel, se vorbeºte despre Moºul sau TatãlTimp. Imaginea acestuia este cea a unui bãrbat îmbrã-cat într-un cojoc lung sau o hainã pânã la picioare,purtând peste piept o eºarfã pe care este înscrisnumãrul noului an. Ca o personificare a vremii, poartãcu el o clepsidrã ºi o coasã, simboluri ale trecerii ire-mediabile a timpului ºi a iminenþei morþii. Aceastãînfãþiºare a Bãtrânului Timp aduce cu cea a RegeluiSfânt, zeul celtic al anului ce moare, dar ºi cu cea a luiCronos, zeul grec al timpului. Odatã cu apropierea

miezului nopþii intrã în scenã copilul Anului Nou, carepreia de la Moºul Timp îndatoririle ºi sarcinile. Estedescris ca un copilaº dolofan cu scutec, ce poartã ohainã ºi o eºarfã care ii traverseazã pieptul, pe care esteinscripþionat numãrul anului urmãtor. Tradiþia de asimboliza noul an printr-un bebeluº a apãrut în Grecia,în jurul anului 600 i.Ch., ºi era asociatã cu sãrbãtorireazeului vinului, Dionysus, care este înfãþiºat sub formaunui copilaº purtat într-un coº ºi reprezintã renaºtereaanualã a spiritului fertilitãþii.

Alte elemente fãrã de care parcã nu existã reve-lionul sunt focurile de artificii si pocnitorile. Obiceiul,ca în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie sã seaudã „bubuieli ºi pocnituri”, iar cerul sã fie luminatmai ceva ca ziua, provine din strãvechea credinþã po-pularã potrivit cãreia aceste zgomote ar avea darul de aalunga spiritele rele ºi de a aduce noroc. Totodatã,focurile de artificii simbolizeazã o renaºtere a univer-sului ºi zorii unor reîmprospãtate ºanse oferite de cãtreun nou început. În unele þãri, precum Australia, ajunulnoului an prilejuieºte o larmã ºi o cacofonie de fluierã-turi ºi pocnituri, claxoane de maºini ºi clopote ale bise-ricilor, asociate cu izgonirea influenþelor malefice.

De mult timp este o tradiþie ca toate casele sã fieluminate de licãrirea plãpândã a lumânãrilor. Acesteareprezintã o întruchipare a credinþei seculare conformcãreia fumul fãcut de arderea ei ar ridica pânã la cerurirugãminþile ºi dorinþele secrete, iar, în acest fel, Dum-

nezeu le va afla si le va împlini. Deasemenea luminasimbolizeazã ºi bucuria ºi afecþiunea.

În anumite zone pentru a alunga întunericul ºispiritele rele, care se presupune cã încearcã sã punãstãpânire pe lume în aceastã noapte, se obiºnuieºte sãse ardã un buºtean în sobã sau în ºeminee. Uneori,înainte de fi aruncat pe foc, este decorat cu panglici ºialte podoabe strãlucitoare. În occident, tradiþia spunecã buºteanul trebuie sã ardã întreaga noapte de anulnou , ºi sã fie apoi lãsat în jar timp de 12 zile, simbol alcelor 12 luni ale anului. În acest sens, un alt obicei estesã se aprindã focuri de tabãrã. Aceasta este cea maibunã ocazie ca oamenii sã se adune laolaltã, sã-ºiîmpãrtãºeascã speranþele ºi gândurile bune. Este otranspunere a dragostei ºi uniunii împãrtãºite în jurulaceloraºi credinþe ºi speranþe. Dansurile ºi cânteceledin jurul focului revitalizeazã armonia dintre oameni.

Dintre toate, indiferent de naþionalitate, religie saucrez personal, se pãstreazã cu sfinþenie obiceiul petre-cerii de Anul Nou. Se spune cã ceea ce vei mânca ºi veibea în aceastã noaptea iþi va fi pus pe masã în fiecarezi a anului în care intri. Din acest motiv, noaptea derevelion a devenit o ocazie de a petrece împreunã curudele ºi prietenii apropiaþi având pe masã bucate dincele mai alese ºi bãuturi fine. Trebuie þinut cont ºi de oveche superstiþie potrivit cãreia ca sã ai noroc în anulce vine cel dintâi musafir care îþi intrã în casã e musaisã fie un bãrbat înalt, cu pãrul închis la culoare, iar cucât are mai multe cadouri pentru gazde cu atât maibine.

Naºterea Noului An

Pagini realizate de: M.m. cls. IV Monica DEACU

Revoluþia Românã din 1989 a constat într-o seriede proteste, lupte de stradã ºi demonstraþii, care audus la sfârºitul regimului comunist din România ºi lacãderea lui Nicolae Ceauºescu. Demonstraþiile din ceîn ce mai ample au culminat cu procesul controver-sat ºi execuþia lui Ceauºescu ºi a soþiei sale, Elena.Înainte de evenimentul din România, din decembrie,toate celelalte state est-europene trecuserã în modpaºnic la democraþie. Þara noastrã a fost singura dinblocul estic care a trecut printr-o revoluþie violentãºi, în care, conducãtorii comuniºti au fost executaþi.

La fel ca în þãrile vecine, în anul 1989 majoritateapopulaþiei din România nu era mulþumitã de regimulcomunist. Politica economicã a lui Ceauºescu (inclu-siv proiecte de construcþii grandomane ºi un regimde austeritate menit sã ne permitã sã plãtim întreagadatorie externã) era consideratã responsabilã pentrupenuria extinsã din þarã. În paralel cu creºterea difi-cultãþilor economice, poliþia secretã, Securitatea, eraomniprezentã, fãcând din România un statpoliþienesc.

La 11 noiembrie 1989, înainte de congres, pestrãzile Brezoianu ºi Kogãlniceanu din Bucureºti,studenþi din Cluj-Napoca ºi Bucureºti au demonstratcu pancarte „Vrem reforme!” împotriva guvernuluiCeauºescu. Studenþii Mihnea Paraschivescu, GraþianVulpe, economistul Dan Cãprariu ºi alþii au fost ares-taþi ºi anchetaþi de lucrãtorii Securitãþii din Peni-tenciarul Rahova pentru propagandã împotriva so-cietãþii socialiste.

În luna decembrie 1989, în ziarul Scînteia, aparepe prima pagina un discurs al preºedintelui transcriscu toate greºelile gramaticale ºi de pronunþare pecare acesta le fãcea în exprimarea oralã. A fost unsemnal transmis în toate cotloanele þãrii, fiindcãziarul avea o rãspândire naþionalã necondiþionatã denumãrul cititorilor (puþini au citit însã acea primãpaginã). Numãrul respectiv al Scînteii a dispãrutînsã apoi din bibliotecile publice.

O încercare timidã de a protesta împotrivaregimului combinatã cu bucuria calificãrii naþionaleiromâne de fotbal la un campionat mondial, dupã 20de ani, a fost dispersatã de Securitate care ºi-a infil-trat lucrãtorii operativi printre studenþi. La cea maimare întreprindere din vest, U.M.T. (UzinaMecanicã Timiºoara), o parte a muncitorilor a încer-cat realizarea unui protest ºi popularizarea lui înoraº, dar Securitatea a reuºit calmarea spiritelor.

La 16 decembrie a izbucnit un protest înTimiºoara, ca rãspuns la încercarea guvernului dea-l evacua pe pastorul reformat László Tõkés. Pas-torul fãcuse recent comentarii critice la adresaregimului în mass-media internaþionalã, iar guvernula considerat cã incita la vrajbã etnicã. La cerereaguvernului, episcopul sãu l-a revocat din post,privându-l astfel de dreptul de a locui în apartamen-tul la care era îndreptãþit ca pastor. Enoriaºii s-auadunat în jurul casei sale, pentru a-l proteja dehãrþuire ºi evacuare. Aceasta era o nouã încercare aregimului comunist de a restricþiona libertatea reli-gioasã.

Î n t r etimp, la Bu-cureºti, pe 17d e c e m b r i e1 9 8 9 ,Ceauºescu aobþinut dinpartea CPEx( C o n s i l i u lPolitic Exe-cutiv) apro-barea folosi-rii forþei pen-tru înãbuºi-rea revolu-þiei.

Regimulplãnuia orga-nizarea deadunãri alemuncitorilorla locurile demuncã, la ca-re sã fie condamnate „actele huliganice” destabiliza-toare. Conform relatãrilor ulterioare, muncitorii aurefuzat, ºi s-a început organizarea de proteste ºi maiample împotriva regimului. Pe la ora 7:00, ElenaCeauºescu a fost informatã cã un mare numãr demuncitori, de la mai multe platforme industriale,înaintau spre centrul Bucureºtiului. Baricadele mili-þiei, care trebuiau sã blocheze accesul spre Piaþa Uni-versitãþii ºi Piaþa Palatului, s-au dovedit ineficiente.La 9:30, Piaþa Universitãþii era plinã de oameni. Lapresiunea masei imense de demonstranþi, forþelearmate (unitãþi ale armatei, miliþiei ºi securitãþii) auînceput sã fraternizeze cu demonstranþii.

În aceeaºi dimineaþã, ministrul apãrãrii VasileMilea s-a sinucis (dar unii susþin ºi acum, cã ar fi fostomorât din ordinul lui Ceauºescu). Decretul a fostcitit ºi repetat de mai multe ori la radio ºi la televi-ziune. Imediat dupã citirea decretului, din ordinul luiCeauºescu, a fost anunþatã ºtirea, cã Milea a fostgãsit vinovat de trãdare, ºi s-a sinucis pentru a scãpade consecinþe. O anchetã ulterioarã, realizatã prinexhumarea cadavrului, a concluzionat, în noiembrie2005, cã acesta s-a sinucis într-adevãr cu pistolulunui ofiþer de transmisiuni, Marius Tufan.

Dupã fuga lui Ceauºescu din clãdirea Comitetu-lui Central s-a instalat haosul în Bucureºti, precedatde o stare de euforie generalã. Mulþimile descãtuºateau invadat sediul acestuia, iar birourile oficialilorcomuniºti au fost vandalizate. Þintele preferate aufost portretele dictatorului ºi lucrãrile acestuia ºi alesoþiei lui, pe care protestanþii le-au aruncat pe fereas-trã în semn de izbândã ºi dispreþ.

La puþin timp dupã aceea, în jurul orei 12:50,Televiziunea Românã ºi-a reluat emisia. MirceaDinescu ºi Ion Caramitru au apãrut în fruntea unuigrup de revoluþionari, anunþând exaltaþi fuga dicta-torului. (O.M.)

sursa: www.wikipedia.org

Î ntrucât cu mila lui Dumnezeu suntem în apropiereaprea luminatului praznic al Naºterii Domnului, ne-

am gândit sã vorbim astãzi despre naºterea noastrã duhovni-ceascã. Fãrã de aceasta, nici un creºtin nu poate sã se mântu-iascã, dupã cuvântul mântuitorului care zice: „De nu se vanaºte cineva din apã ºi din Duh, nu va putea sã intre înÎmpãrãþia lui Dumnezeu”. Fiindcã „ce este nãscut din trup,trup este, ºi ce este nãscut din duh, Duh este”.

Când ºi cum primim noi duhovniceasca naºtere prin apãºi Duh? Negreºit, aceastã naºtere o primim toþi la SfântulBotez. Dar ce dobândim noi creºtinii ortodocºi prin naºterela Sfântul Botez? Întâi, prin Sfântul Botez, suntem iertaþi depãcatul strãmoºesc ºi ne facem fii ai Bisericii lui Hristos.Prin Sfântul Botez, suntem îmbrãcaþi împreunã cu El la oviaþã nouã. Prin Sfântul Botez, ne-am lepãdat de satana ºi detoate lucrãrile lui, dupã rânduiala Sfântului Botez; ne-am le-pãdat de omul vechi, am fãcut mãrturisirea dreptei credinþe;ne-am fãcut fii dupã dar ai lui Dumnezeu; ne-am îmbrãcat cuHristos.

Naºterile spirituale dinainte ºi dupã sfântul Botez se potrepeta ori de câte ori este nevoie, spre folosul sufletelor ome-neºti. Întâi este naºterea spiritualã care se face prin cuvânt,care trezeºte omul la o viaþã nouã în Hristos, spre a pãrãsi pã-catele ºi credinþa lui rãtãcitã. Cu acest botez al cuvântului,Sfinþii Apostoli, mai înainte de a boteza pe catehumenii dinpãgâni ºi din iudei, îi trezeau la credinþa cea adevãratã înHristos prin predica lui Dumnezeu.

Trebuie sã mai ºtim cã mai este ºi a doua naºtere duhov-niceascã ce se face prin Taina Spovedaniei ºi prin canon depocãinþã, numitã ºi „al doilea Botez”, dupã rânduiala taine-lor creºtineºti. Mai este ºi o altã naºtere duhovniceascã caretot prin spovedanie ºi fãgãduinþã de îndreptare se face. Este

tunderea în monahism sau cãlugãria pe care Sfinþii Pãrinþi oînþeleg ca un al doilea Botez. Ultimul ºi cel mai mare botez,deci naºterea duhovniceascã, este mucenicia, adicã botezulsângelui pe care l-au primit toþi martirii care au fost chinuiþiºi uciºi prin credinþa cea dreaptã în Hristos. Prin aceste chi-puri de naºtere duhovniceascã arãtate pânã aici, ºi mai alesprin Botez ºi spovedanie, Biserica lui Hristos aduce Mireluiei mare ºi nemãsuratã mulþime de suflete, care prin darul ºimila lui Dumnezeu dobândesc mântuirea ºi moºtenesc Împã-rãþia lui Dumnezeu.

Dumnezeiasca Evanghelie ne spune cã „ºi în cer va fimai multã bucurie pentru un pãcãtos care se pocãieºte”. ªidacã pentru unul care se pocãieºte se face atât de mare bucu-rie în cer, oare câtã bucurie se face la Dumnezeu pentru ne-numãratele mulþimi de suflete care se întorc cãtre El dintoatã inima lor? ªtim ºi din altã mãrturie a Sfintei Scripturicã „Dumnezeu nu voieºte moartea pãcãtosului, ci sã se în-toarcã ºi sã fie viu”.

Fericiþi ºi de trei ori fericiþi sunt acei oameni care se în-torc cãtre Dumnezeu cu adevãratã pocãinþã, pãrãsind pãcate-le. Cã dacã botezul este spãlare de pãcate ºi sfinþire pentruom, tot aºa ºi pocãinþa adevãratã este curãþire ºi spãlare depãcate, care face pe om renãscut ºi reînnoit înaintea luiDumnezeu. Aceasta o spune ºi sfântul Grigorie Teologul:„ªtiu încã ºi al cincilea Botez, al lacrimilor, dar este maiostenicios”.

Cea mai bunã pregãtire a creºtinilor ºi a noastrã pentruîntâmpinarea Mântuitorului este pocãinþa, mãrturisirea cucãinþã a pãcatelor ºi începerea unei vieþi duhovniceºti noi înIisus Hristos. Iatã Mesia vine, Fiul lui Dumnezeu este trimisde Tatãl în lume, fecioara Maria cu bãtrânul Iosif cautã locde naºtere în Betleem, dar nu gãseºte. Steaua se pregãteºtesã rãsarã pe cerul lumii. Arhanghelul Gavril, care a slujit la

tina Întrupãrii, se bucurã. Lumea aºteaptã, diavolii se cutre-murã, iar lumea se pregãteºte sufleteºte sã primeascã pePruncul Iisus.

Dar noi cum ne pregãtim sã primim pe Hristos? Vine înlume Domnul pãcii, va afla El loc de odihnã în inimile noas-tre? Oare noi ne-am împãcat prin pocãinþã cu Dumnezeu ºifiecare unul cu altul prin iertare? Vine la noi Mântuitorul lu-mii sã împace popoarele, sã liniºteascã minþile, sã spele pã-catele ºi sã mântuiascã sufletele noastre, dar noi oare ne-ampregãtit sã-L primim pe Hristos?

Fecioara Maria a gãsit loc de naºtere Fiului lui Dumne-zeu, în peºtera din Betleem, cã nimeni n-a vrut s-o primescã.Oare noi ne-am pregãtit sã-L gãzduim pe Hristos în inimilenoastre? Dar El nu intrã sã se sãlãºluiascã în inimile pline deurã, de rãutate, de mândrie ºi desfrânare. Hristos nu intrã încasele unde stãpâneºte beþia, uciderea de copii, desfrâul ºinecredinþa. Hristos nu se naºte prin Duhul Sfânt în inimilerobite de patimi ºi, mai ales, de duhul mândriei ºi al deznã-dejdii.

Aºadar, sã ne pregãtim cã vine Hristos în lume s-oîmpace ºi s-o înnoiascã, cãci lumea nu mai poate trãi fãrã El.Vine în casele ºi inimile noastre sã ne nascã din nou, sã neierte pãcatele sã ne dãruiascã Trupul ºi Sângele Sãu, sã neprefacã inima împietritã în Bisericã vie, în altar de rugãciuneºi de jertfã. Deci, nimeni sã nu fie trist ºi tulburat! Nimeni sãnu-i închidã uºa sufletului sãu. Nimeni sã nu mai zacã în be-þii ºi desfrâu, în nepãsare ºi necredinþã. Ci sã ne curãþim ºi sãne împãcãm, sã ne înnoim duhovniceºte ºi împãcându-neunii cu alþii, împreunã cu îngerii sã cântãm: „Hristos se naº-te, slãviþi-L; Hristos din ceruri, întâmpinaþi-L; Hristos pepãmânt, înãlþaþi-vã! Cântaþi Domnului tot pãmântul!”AAmmiinn!!

Colonel (r) ªtefan MITINCU

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 23 (326) din 19 decembrie 2011Pagina 6

Sãptãmâna Recunoº t i n þe i

S e c v e n þ e t r ã i t e

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

Naº te rea duhovn i ceascã a c re º t i nu lu i

L e c þ i a d e i s t o r i e aCartea din vitrinã

Pen tagonu l

TTuuddoorr GGhheeoorrgghhee vviinnee ccuu ssppeeccttaaccoolluull „„DDeeggeeaabbaa……??!!”” 2233ddeecceemmbbrriiee 22001111,, llaa SSaallaa PPaallaattuulluuii,, BBuuccuurreeººttii..

Maestrul va susþine pentru a treia oara acest spectacol„rock-simfonic”, dedicat tuturor celor care au luptat în ’89.Prima punere în scenã a spectacolului a avut loc în 2009, datãla care se împlineau 20 de ani de la tragicele evenimente.

CCrrããcciiuunn VViieenneezz ccuu EEddvviinn MMaarrttoonnEdiþia aniversarã a evenimentului „Crãciun Vienez” de

anul acesta, ce se va desfãºura pe 21 ºi pe 22 decembrie laBucureºti, îl va aduce în faþa spectatorilor pe Edvin Marton -celebru compozitor, dar ºi un excelent maestru al viorii.

Pe parcursul celor douã zile artistul va rãsfãþa auditoriul cusunetele divine redate de veritabila vioarã Stradivarius,folositã doar în concertele de mare anvergurã susþinute pe totmapamondul.

Extrem de apreciat pentru colaborãrile muzicale cu Seal,Zucchero, Lou Bega, Supertramp ºi chiar Gloria Gaynor, darºi pentru momentele artistice inedite alãturi de patinatorul rusEvgeni Plushenko, Edvin Marton va evolua pe scena SãliiPalatului alãturi de European Royal Orchestra, sub baghetadirijorului austriac Gottfried Rabl. (O.M.)

wwwwww..eevveenniimmeennttee..rroo

R e p e r e c u l t u r a l e

Plecând de la faptul cã „Nimic pe lumea aceasta nu esteîntâmplãtor, ci stã sub imperiul ordinii…” fostul nostru colegGeorge Teodorescu ºi-a lansat anul acesta cartea „Pentagonul”pentru cã „nu se ºtie când va deveni prea târziu sã îmi potstrânge laolaltã toate gândurile legate de ceea ce înseamnã pen-tru uni oameni, de ce nu ºi pentru mine o experienþã pentru oviaþã.” Aceastã carte reprezintã ocolecþie a impresiilor ºi expe-rienþelor acumulate de-a lungulcarierei de ofiþer în armataromânã.

„Privind înapoi, de la distanþaapreciabilã de zece ani, îmi dauseama cã misiunea asta m-aînvãþat multe despre oameni ºitrecerea lor prin viaþã, dar nusuficiente…

Suntem prinºi cu toþii caîntr-o cursã fãrã de sfârºit, întreBiblie ºi Demon, iar cursa peaceastã autostradã se desfãºoarãîntr-un ritm infernal. Nici nu-þidai seama când ai plecat pe unsens de la gânduri bune ºi aiajuns la faptele rele. Dar, te ºi minunezi, cum de reuºesc cei cevin de pe sensul celãlalt de mers sã aibã gânduri rele, când ei vorsã te convingã de faptele lor bune.

Încep sã mã gândesc din ce în ce mai des la cuvintele alea carecirculã printre oameni ºi pe care când le-am auzit prima oarã mis-a pãrut a fi un non-sens sau, mã rog, o propoziþie lipsitã de logi-cã: nici o faptã bunã nu rãmâne nepedepsitã. Descopãr de la o zila alta cã cine le-a spus pentru prima oarã a avut în vedere expe-rienþe de viaþã. Morala? Nu, nu aþi ghicit… Nu am sã vã îndemnsã nu mai faceþi fapte bune. Atenþie însã pentru cine le faceþi pen-tru cã s-ar putea sã fie pe sensul celãlalt de mers al autostrãzii ºideci sã fie pe invers, adicã sã nu înþeleagã ce doriþi. E posibil sãvi se întoarcã recompensele rele…” (M.C.)

Incredibil! Va fi clonat un animal,dispãrut de zeci de mii de ani.

Savanþii sunt de pãrere cã este posibil sã clonezeun animal preistoric dispãrut acum câteva zeci de miide ani, dupã ce au descoperit ADN intact într-un osconservat în solul îngheþat din Siberia. Ambiþiosulproiect va fi realizat de o echipã formatã din savanþiruºi, de la Muzeul Mamuþilor din Sakha, ºi japonezi,de la universitatea Kinki, care se va ocupa de clonareamamutului lânos. Ei anunþã cã premiera ºtiinþificãs-ar putea materializa peste numai 5 ani. Clonarea vafi posibilã prinînlocuirea ADN-ului unui ovul deelefant cu ADN-ul extras dinmãduva osoasã am a m u t u l u i .Embrionul real-izat în eprubetãva fi apoi implantat în uterul unei femele elefant, de-oarece aceastã specie este înruditã cu mamutul. Oa-menii de ºtiinþã încercã încã din anul 1990 sã clonezespecii dispãrute în Era Glaciarã, însã acest lucru nu afost imposibil pânã în momentul de faþã din cauzã cãnu au fost gãsite urme de ADN intact. O analizã curadiocarbon a oaselor gãsite în Shropshire aratã cãmamuþii lânoºi au trãit în Europa de vest pânã acum14.000 de ani, când, din cauza temperaturilor prearidicate, au dispãrut habitatele cu iarbã. Oaseledescoperite în luna august în Siberia sunt o ocaziedeosebitã pentru oamenii de ºtiinþã. Datoritã încãlziriiglobale ºi a topirii gheþii de pe suprafaþa solului dinSiberia, paleontologii au descoperit mai mulþi mamuþifoarte bine conservaþi.

NASA a descoperit elixirul vieþiiSavanþii americani au creat o linie de suplimente

alimentare, dupã cercetãri realizate împreunã cuexperþii de la NASA, care au capacitatea de a protejaºi de a prelungi viaþa.

Cercetãtorii de la NASA ºi Johnson Space Centre(JSC) au lucrat împreunã pentru a crea formulanutriþionalã AmeriSciences AS10, despre care afirmãcã are capacitatea de a prelungi viaþa, atunci cândorganismul este supus unor factori de stres, precumradiaþia.

AmeriSciences AS10 este un antioxidant puternicîn formã lichidã ºi cu efect de anti-îmbãtrânire, alcã-

tuit exclusiv din ingredi-ente obþinute din fructeºi legume.

În cadrul unui studiu,care a analizat benefici-ile asupra sãnãtãþii celu-lare, cercetãtorii au uti-lizat tehnologia facialãVISIA ºi au observat

astfel la nivelul pielii o reducere vizibilã a petelorcauzate de vârstã, a vãtãmãrilor tegumentului produsede razele ultraviolete, a petelor de roºeaþã ºi a pistru-ilor, în aproximativ douã luni de la începerea adminis-trãrii noului produs. AmeriSciences AS10 are o for-mulã specialã cu un grad de disoluþie de 95% - ceeace înseamnã cã 95% din vitaminele, mineralele ºifitonutrimentele din aceste suplimente sunt absorbitede organism, spre deosebire de actualele suplimentedin comerþ, care au o ratã cuprinsã între 25% ºi 50%.

Produsul AmeriSciences AS10 asigurã o „plasã desiguranþã” de vitamine ºi minerale esenþiale pentrumenþinerea sãnãtãþii optime ºi respectã una dintrerecomandãrile guvernului american pentru populaþie -aceea de a mânca cinci porþii de fructe ºi legumeproaspete în fiecare zi. Produsul este îmbuteliatîntr-un ambalaj care seamãnã cu o sticlã de vin ºi seadreseazã tuturor acelor persoane care se simt obositeºi epuizate din cauza unui stil de viaþã neechilibrat ºia unor carenþe nutriþionale.

A fost inventat sendviºul care rãmâneproaspãt doi ani.

Americanii au creat sendviºul care rãmâne la felde proaspãt ºi peste doi sau chiar trei ani. Soldaþiiaflaþi pe câmpul de luptãau nevoie de mâncare carepoate fi preparatã rapid, euºor de transportat ºi nu sestricã repede. În prezent,militarii primesc aºa numi-tele pachete cu mâncaregata preparatã, care nici nuaratã foarte bine, nici nu este foarte gustoasã. Unsendviº care rãmâne proaspãt ºi gustos pânã la treiani, fãrã a fi pãstrat la rece, îngheþat sau fãrã sã fienevoie sã adaugi apã. Asta e extremã conservare. Înpungã este o substanþã chimicã ce împiedicã reacþiacu oxigenul. Substanþa respectivã absoarbe oxigenulºi apa din pungã, ceea ce duce la mãrirea termenuluide valabilitate al sendviºului. Soldaþii americani aufost încântaþi de noul produs intrat în meniu.(C.F.)

sursa:www.stiinþã.ro

MOZAICCurierul ARMATEINr. 23 (326) din 19 decembrie 2011 Pagina 7

XBOX 360 - a vândut unnumãr record de uniãþi

Cu ocazia reducerilor de BlackFriday, Xbox 360 a reuºit sã vândãun numãr neaºteptat de mare deunitãþi. Având în vedere cã aceastãconsolã este pe piaþã de mai bine deºase ani, am crede cã vânzãrile salear înceta, însã abia acum încep sã iaun adevãrat avânt.

Microsoft a confirmat ca nu maipuþin de 960.000 de console Xbox360 au fost vândute pe parcursul

sãptãmânii trecute, dintre care800.000 au pãrãsit rafturile în inter-valul de 24 de ore în cadrul promoþi-ilor de Black Friday. Mai mult decâtatât, Kinect s-a vândut foarte bine,reuºind sã miºte „numai” 750.000 deunitãþi. Acest numãr include atâtvânzãrile individuale, cât ºi vânzã-rile în cadrul pachetelor de tip bun-dle. Cu adevãrat important este sãluam în considerare faptul cã vorbimaici doar de vânzãri din StateleUnite ale Americii, fãrã sã fieadunate ºi consolele vândute ºi înrestul lumii.

Deºi a intrat în al ºaptelea an deexistenþã, Xbox 360 nu pare sãîncetineascã, iar asta poate infirmanoile zvonuri din industrie caresugereazã lansarea unui succesoranul viitor.

HP încearcã marea cudegetul – Websos va fi Open

Source. De ce?CEO-ul HP, Meg Whitman, a

precizat pentru site-ul The Verge cãeste probabil ca HP sã construiascãdin nou tablete cu sistemul de opera-re WebOS dezvoltat în regim pro-priu, nu în 2012 însã. Cel mai mareproducãtor de computere, HP, aanunþat acum câteva zile cã va„elibera” WebOS-ul de sub tutelaHP ºi îl va oferi gratuit ca OpenSource, astfel încât orice companie

îl va putea folosi pentru dispozi-tivele sale.

Întrebarea rãmâne însã: ce com-panie va alege acest sistem de opera-re? Este aceasta doar o strategie de aatrage atenþia lumii asupra branduluiHP?

WebOS a fost creat pentru a rulape smartphone-uri ºi pe Tablet PC-uri sub brandul HP, linie de produsecare a fost terminatã odatã cu ple-carea fostului CEO Leo Apoheker.Între timp, seful eBay, Meg Whit-man, a preluat aceastã funcþie deCEO ºi a precizat cã acest sistem deoperare nu va fi dezvoltat în conti-nuare de HP.

Crearea de aplicaþii pentruWebOS se aseamãnã cu realizareaunui website cu mult conþinut activ,comparatã cu metoda de dezvoltareoferitã de Android sau chiar iOS dela Apple. Este nevoie mai mult deimaginaþie decât de cunoºtinþetehnice ale unui limbaj de progra-mare.

“HP plãnuieºte sã facã parte încontinuare în mod activ din procesulde dezvoltare al lui WebOS”

Aceasta a fost a doua afirmaþieoficialã oferitã de Meg Whitman. Osituaþie destul de asemãnãtoare cuAndroid, un sistem de operare gratu-it pentru utilizare, însã cu un suportde dezvoltare ºi ghidare venit de lacompania mamã. Singura diferenþãmajorã dintre acestea este cã Google

preferã sã îl dezvolte în particular ºiapoi sã facã publice noile update-uri,în vreme ce WebOS va fi dezvoltatîmpreunã cu colaboratori în moddeschis ºi constant.

Dacã stãm sã ne gândim puþin,recentele discuþii despre achiziþiadiviziei de smartphone-uri Motorolade cãtre gigantul Google ar puteaîntoarce capul companiilor care potdeveni astfel mai interesate deWebOS. S-a investit însã destul demult în Android în ultimii ani, încâtnu se ºtie exact ce se poate întâmplaîn continuare. Putem fi siguri însã cãnu ar strica încã un sistem de opera-

re Open Source, mai ales cã MeeBosau acum MeeGo, ce promitea des-tul de mult, nu pare sã câºtige atât demultã atenþie.

Detalii despre BlackberryBold 9930

În timp ce vechiul Bold a fost unpic rotunjit, un fel de dolofan, noulmodel este destul de zvelt ºi maisofisticat ca predecesorul sãu. Pri-vind strict la designul sãu este greude a detecta faptul cã s-a schimbatceva. Aveþi în continuare acelaºiaspect QWERTY cu acelaºi butonde bazã. Acesta este flancat de obarã solidã de butoane backlit, ace-laºi nivel cu afiºajul.

Acest smartphone este dotat cuun slot microSD, în cazul în careputeþi adãuga pânã la 32 GB pentrua stoca, însã veþi avea 8 GB inclus ºiun slot SIM. În plus acest smart-phone mai este dotat cu dual-bandCDMA / EVDO (800 / 1900 MHz),pe care îl cãutaþi la dual-bandUMTS / HSPA (900 / 2100 MHz) ºiquad-band GSM / GPRS / EDGE(850/900/1, 800 / 1900 MHz ), plus802/11a/b/g/n WiFi la 2.4 si5.0GHz. Dacã ai de dat un telefon deurgenþã, sunt ºanse ca acest lucru sãîþi poatã rãspunde, doar daca ai 4Gdesigur.

Mutaþi radiourile care arãtau cala predecesorul Bold ºi lucrurile carearatã mai puþin spectaculos, astfel cãacesta dispune de o versiune re-aranjatã de acelaºi hardware careeste gãsit în telefoanele Torch. Dinacest punct de vedere toate acesteasunt în esenþã acelaºi telefon, cu unprocesor de 1.2 de GHz, 768 MB deRAM ºi aºa-numita „graficã lichi-dã” care promite sã ofere o altfel deviziune.(O.M.)

ww.stiinta.ro

N o u t ã þ i î n l u m e a I T

Un om tare, când este lovit, îºi spo-reºte puterea.

Când marea este liniºtitã, oricinepoate fi cârmaci.

Nenorocirile fug departe de cei cu-rajoºi, ca ºi cum le-ar fi fricã de aceº-tia.

A învinge fãrã primejdie înseamnãa triumfa fãrã glorie.

Când existã voinþã, existã ºi calebãtãtoritã.

Remediul nenorocirii este echili-brul sufletesc.

Greutãþile se înmulþesc când neapropiem de þintã.

Universitatea dezvoltã toate apti-tudinile, inclusiv prostia.

Logica este arta de a face greºelicu fermitate.

Dacã vrei sã-þi învingi o slãbiciu-ne, nu o hrãni.

Dacã taci atunci când ar trebui sãvorbeºti, sã ºtii cã eºti fricos.

O mãsurã a oamenilor ºi a lucruri-lor este propria umbrã.

Pãzeºte-te a doua zi dupã succes.Guvernele cad prin aceleaºi mij-

loace prin care au ajuns la putere.Nu existã prieteni în politicã, exis-

tã numai prieteni politici.

Colonel (r) ªtefan MITINCU

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

* Vestimentaþia lui Moº Crãciun, aºa cum îl ºtim noi astãzi, a fost realizatãîn 1860, de cãtre caricaturistul Thomas Nast.

* În Finlanda ºi Suedia, cele 12 zile de dinaintea Crãciunului sunt declarateca fiind zilele pãcii ºi ale dreptãþii. De aceea, nelegiuirile sãvârºite în aceastãperioadã sunt pedepsite mai aspru decât în mod normal.

* În Marea Britanie, primul brad de Crãciun a fost împodobit în 1834,atunci când Regina Victoria l-a adus pe Prinþul Albert la Castelul Windsor.Prinþul, de origine germanã, a adus cu el tradiþia împodobirii bradului ºi a colin-delor de Crãciun.

* În Franþa se obiºnuieºte sã se ardã o crenguþa de mãslin înainte deînceperea cinei de Crãciun.

* La originea Crãciunului stau sãrbãtorile pãgâne romane, Saturnaliile,desfãºurate în luna decembrie. La petrecerile anuale date în cinstea lui Saturn,ce se transformau adesea în orgii, participau toþi romanii, cu excepþia ade-vãraþilor creºtini.

* Un brad pentru a putea fi folosit ca pom de Crãciun are nevoie de 7 pânãla 10 ani ca sã creascã.

* În Evul Mediu, brazii de Crãciun erau atârnaþi cu vârful în jos.* Tãierea porcului de Ignat, pe 20 decembrie, înainte de Crãciun, este un obi-

cei pur românesc. În aceastã zi gospodarii taie ºi preparã porcul. Se spune cã înnoaptea de dinaintea Ignatului, porcul îºi viseazã cuþitul, iar cei miloºi nu au voiesã participe, pentru cã acesta va muri mai greu iar carnea se va face rea la gust.

* Pomii de Crãciun erau odinioarã împodobiþi cu spumã de sãpun.* Înfãþiºarea lui Moº Crãciun, aºa cum îl ºtim noi astãzi, a fost realizata in

1822, de cãtre poetul C. Moore.* Beteala a fost inventatã în Germania în anul 1610 ºi era din argint, fiind

deci valoroasã ºi simbolizând bogãþia. Deoarece argintul oxida a fost înlocuitulterior cu alte materiale strãlucitoare ºi uºoare.

* În 1552, puritanii din Marea Britanie au interzis sãrbãtorirea Crãciunului.Traditia a fost reluata in 1660, sub Charles al doilea. (D.M)

(sursa:www.club13.ro)

ªª tt ii aa þþ ii cc ãã .. .. .. ??

CMYK CMYK

Curierul ARMATEINr. 23 (326) din 19 decembrie 2011Pagina 8

CC aa ll ee nn dd aa rr 22 00 11 22II AA NN UU AA RR II EE

LL MM MM JJ VV SS DD

1122 33 44 55 66 77 88 99 1100 1111 1122 1133 1144 1155

1166 1177 1188 1199 2200 2211 22222233 2244 2255 2266 2277 2288 22993300 3311

FF EE BB RR UU AA RR II EE

LL MM MM JJ VV SS DD

11 22 33 44 55 66 77 88 99 1100 1111 1122

1133 1144 1155 1166 1177 1188 1199 2200 2211 2222 2233 2244 2255 2266 2277 2288 2299

MM AA RR TT II EE

LL MM MM JJ VV SS DD

11 22 33 44 55 66 77 88 99 1100 1111 1122 1133 1144 1155 1166 1177 1188 1199 2200 2211 2222 2233 2244 2255 2266 2277 2288 2299 3300 3311

AA PP RR II LL II EE

LL MM MM JJ VV SS DD

1122 33 44 55 66 77 88 99 1100 1111 1122 1133 1144 1155

1166 1177 1188 1199 2200 2211 22222233 2244 2255 2266 2277 2288 22993300

MM AA II

LL MM MM JJ VV SS DD

11 22 33 44 55 66 77 88 99 1100 1111 1122 1133

1144 1155 1166 1177 1188 1199 2200 2211 2222 2233 2244 2255 2266 2277 2288 2299 3300 3311

II UU NN II EE

LL MM MM JJ VV SS DD

11 22 33 44 55 66 77 88 99 1100

1111 1122 1133 1144 1155 1166 1177 1188 1199 2200 2211 2222 2233 2244 2255 2266 2277 2288 2299 3300

II UU LL II EE

LL MM MM JJ VV SS DD

1122 33 44 55 66 77 88 99 1100 1111 1122 1133 1144 1155

1166 1177 1188 1199 2200 2211 22222233 2244 2255 2266 2277 2288 22993300 3311

AA UU GG UU SS TT

LL MM MM JJ VV SS DD

11 22 33 44 55 66 77 88 99 1100 1111 1122

1133 1144 1155 1166 1177 1188 1199 2200 2211 2222 2233 2244 2255 2266 2277 2288 2299 3300 3311

SS EE PP TT EE MM BB RR II EE

LL MM MM JJ VV SS DD

11 22 33 44 55 66 77 88 99

1100 1111 1122 1133 1144 1155 1166 1177 1188 1199 2200 2211 2222 2233 2244 2255 2266 2277 2288 2299 3300

OO CC TT OO MM BB RR II EE

LL MM MM JJ VV SS DD

11 22 33 44 55 66 77 88 99 1100 1111 1122 1133 1144

1155 1166 1177 1188 1199 2200 2211 2222 2233 2244 2255 2266 2277 2288 2299 3300 3311

NN OO II EE MM BB RR II EE

LL MM MM JJ VV SS DD

11 22 33 44 55 66 77 88 99 1100 1111 1122 1133 1144 1155 1166 1177 1188 1199 2200 2211 2222 2233 2244 2255 2266 2277 2288 2299 3300

DD EE CC EE MM BB RR II EE

LL MM MM JJ VV SS DD

11 22 33 44 55 66 77 88 99

1100 1111 1122 1133 1144 1155 1166 1177 1188 1199 2200 2211 2222 2233 2244 2255 2266 2277 2288 2299 3300 3311

1 februarie - Ziua Intendenþei Militare23 februarie - Ziua Hidrografului Militar1 martie - Ziua Automobilistului Militar

- Ziua Forþelor pentru Operaþii Speciale

25 martie - Ziua Operaþiilor Psihologice23 aprilie - Ziua Forþelor Terestre25 aprilie - Ziua Justiþiei Militare29 aprilie - Ziua Veteranilor de Rãzboi30 aprilie - Ziua Infanteriei Române

- Ziua Logisticii Militare15 mai - Ziua Trupelor de Apãrare CBRN

- Ziua Poliþiei Militare20 mai - Ziua Financiarului Militar31 mai - Ziua Geniºtilor Militari10 iunie - Ziua Paraºutiºtilor Militari

15 iunie - S-a înfiinþat D. 1 I. „Dacica”18 iunie - Ziua Constructorilor Militari1 iulie - Ziua Muzicilor Militare13 iulie - Ziua Specialitãþii Militare

„Rãzboi Electronic”14 iulie - Ziua Transmisioniºtilor Militari15 iulie - Ziua Submarinistului20 iulie - Ziua Forþelor Aeriene23 iulie - Ziua Presei Militare25 iulie - Ziua Radiolocaþiei26 iulie - Ziua Arhivelor Militare1 august - Ziua Tanchiºtilor15 august - Ziua Marinei Militare21 august - Ziua Medicinei Militare1 septembrie - Ziua Informaticienilor

Militari

4 septembrie - Ziua Tipografilor Militari19 septembrie - Ziua Artileriei ºi R.AA. 1 octombrie - Ziua Scafandrilor Militari9 octombrie - Ziua Resurselor Umane25 octombrie - Ziua Armatei României30 octombrie - Ziua Relaþiilor Publice

Militare3 noiembrie - Ziua Vânãtorilor de Munte10 noiembrie - Ziua Artileriei terestre12 noiembrie - Ziua S.M.G.

- Ziua Cercetaºilor Militari- Ziua Geodezilor Militari

16 noiembrie - Ziua Transporturilor Militare29 noiembrie - Ziua Infanteriei Marine14 decembrie - Ziua Direcþiei Operaþii27 decembrie - Ziua Centrului de

Operaþii Psihologice

Z I L E S P E C I A L E P E N T R U M I L I T A R I