52

Sibiu-studiu de Caz

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Sibiu-studiu de Caz

Citation preview

Page 1: Sibiu-studiu de Caz
Page 2: Sibiu-studiu de Caz

POZIȚIA ȘI LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ Poziţia geografică favorabilă, a Municipiului Sibiu, în sudul Transilvaniei, în limitele depresiunii Sibiului (sau a Cibinului, cum mai este denumită), în apropierea Munților Făgăraș, ai Cindrelului și ai Lotrului care mărginesc depresiunea în sud-vest și sud, determină gradul de relație cu unitățile geografice limitrofe. Localitatea se situează la 45°47' latitudine nordică și 24°05' longitudine estică, iar altitudinea sa variază între 400 și 431m în Orașul de Sus. În partea de nord și de est municipiul este delimitat de Podișul Târnavelor și Hârtibaciului, prin Dealul Gușteriței ce coboară până deasupra Văii Cibinului

Page 3: Sibiu-studiu de Caz

Rețeaua hidrografică. Resursele de apă pentru aprovizionarea orașului

Zona municipiului Sibiu este situată în bazinul hidrografic Olt. Valea Oltului, străbate 53 km pe teritoriul judeţului și a fost amenajată cu 4 lacuri de acumulare (Arpaşu, Scoreiu, Avrig şi Turnu) ce însumează 36,5 milioane m3 de apă. Teritoriul municipiului este străbătut de râul Cibin, afluent al Oltului, cu un bazin hidrografic care măsoară 2300 kmp. În limitele oraşului şi a localităţilor rurale limitrofe râul Cibin primeşte următorii afluenţi: - doi afluenţi de dreapta, pârâul Trinkbach (Valea Aurie) şi Valea Săpunului, şi - doi afluenţi de stânga, pârâul Fărmândoala şi pârâul Rusciorului (Rossbach

sau Rosbav). Rețeaua hidrografică principală a municipiului are caracter permanent chiar și în perioadele secetoase. Regimul de alimentare şi cel de scurgere este dependent de condiţiile climatic.

Page 4: Sibiu-studiu de Caz
Page 5: Sibiu-studiu de Caz

Cibinul izvorăște din Munţii Cindrelului, alimentarea sa fiind nivală şi pluvio-nivală, ceea ce se reflectă în caracterul scurgerii. Repartiţia scurgerii este în funcție de anotimpuri. Scurgerea minimă se produce iarna iar scurgerea maximă se produce primăvara când topirea zăpezilor se asociază cu ploile de primăvară sau vara când cad ploi bogate şi cu caracter torenţial care generează viituri pe Cibin și afluenții săi. Pe pârâul Trinkbach sunt amplasate 2 baraje, cu rol de agrement şi de regularizare a debitelor. Spre est, intravilanul este delimitat de Valea Săpunului, un canal ce pleacă din pârâul Şteaza (zona Răşinari), care transportă un debit de apă controlat şi poate fi folosit în diverse scopuri. Un rol important pentru flora Parcului Sub Arini îl are un canal care pleacă din Muzeul Satului şi are ca scop alimentarea pânzei freatice din zona parcului și constituie rezervorul arborilor din această zonă. Lacurile, de origine antropică, sunt poziţionate în NV oraşului, în cartierul Ţiglari (Binder, 7 ha. cu o adâncime de maximum 10 m., parţial colmatat) şi 2 lacuri în zona Muzeului Satului și a zonei de agrement din Pădurea Dumbrava –Grădina Zoologică

Page 6: Sibiu-studiu de Caz

În apropiere, la numai 17 km. de Sibiu, se află lacurile sărate de la Ocna Sibiului, lacuri de origine antropică, rezultate în urma exploatării sării.S-au efectuat amenajări în perioada 2009-2011 în arealul celor 14 lacuri ale stațiunii, cu fonduri guvernamentale (3,5 milioane euro) și ale Uniunii Europene (4,5 milioane euro) Complexul balnear Ocna Sibiului prezintă următoarele caracteristici: - prezenţa celor mai sărate lacuri din Europa( Lacul Brâcoveanu ); - existenţa celui mai adânc lac sărat de ocnă din România (lacul Avram Iancu - 130 m); - evaluarea Lacului fără Fund, ca unic în România prin fenomenul de heliotermie, ceea ce a determinat declararea acestuia ca monument ocrotit al naturii ; -existenţa nămolului sapropelic pentru tratamente cu efecte terapeutice; Apele minerale din depresiunea Sibiului au fost grupate în două mari categorii (L. Badea, 1971) şi anume: a) ape clorosodice cantonate în ocnele vechi, părăsite (Ocna Sibiului); b) ape clorosodice, iodurate şi bromurate legate de zăcămintele de gaz metan de la Bazna şi Miercurea Sibiului;

Page 7: Sibiu-studiu de Caz

Calitatea apelor de suprafață și subterane

Page 8: Sibiu-studiu de Caz

Calitatea apelor de suprafață și subterane Conform Raportului privind starea factorilor de mediu pe anul 2012 în judeţul Sibiu - bazinul hidrografic Olt - a fost delimitat un număr total de 69 corpuri de apă (râuri şi lacuri) în stare naturală şi puternic modificate (450,5 km), din care 21 corpuri de apă au fost monitorizate. Corpurile de apă nemonitorizate nu au mai fost evaluate prin procedura de similitudine cu corpuri de apă de aceaşi tipologie, cum s-a procedat în anii anteriori. Aproximativ 63 % din totalul apelor monitorizate au atins obiectivul de calitate – stare ecologică bună, restul fiind incluse în starea ecologică moderată. Râul Cibin a fost monitorizat în 3 puncte din care în 2 a obținut încadrarea în starea ecologică bună (Amonte Ac.Gura Râului / Izvoare și Amonte Confl. Sălişte – Aval Confl. Valea Lupului), iar în cel de al treilea în starea ecologică moderată (Av.Sibiu (Mohu) / Av. V.Lupului - Confl. Olt). Evaluarea stării chimice a corpurilor de apă subterană a fost stabilită în urma forajelor din zona de nord-vest municipiului Sibiu şi în zona Cristian pentru corpul de apa Depresiunea Sibiului rezultatul fiind o stare chimică bună a apelor freatice.

Page 9: Sibiu-studiu de Caz
Page 10: Sibiu-studiu de Caz

ALIMENTAREA CU APĂ A MUNICIPIULUI SIBIU

Page 11: Sibiu-studiu de Caz

Istoric • 1894, an ce marchează începuturile distribuţiei centralizate a apei în oraşul Sibiu.

• La 1858, ing. german Michael Seyfried propune captarea apei din râul Şteaza,

urmată de decantare, filtrare şi distribuţie prin conducte din fontă. • 1879, de ing. german Salsbach, care propunea captarea apei din subteran, din

Lunca Ştezii, constatând un debit de 900 de litri/minut, suficient pentru a acoperi consumul celor aproximativ 20.000 de locuitori ai Sibiului din acea vreme.

• 1881-1888 proiectul Salbach a intrat în blocaj, pe fondul lipsei de bani

• Epidemia de holeră de la 1892, generată în special de microbii din apa râului Şteaza, au determinat oficialităţile să adopte în regim de urgenţă măsuri pentru conectarea oraşului la sursa subterană indentificată de Salsbach.

• În 1893, se se concesionează serviciul de alimentare cu apă a Sibiului firmei austriece Rumpel & Niklas, care realizează proiectul Salsbach.

• La 1894, concesiunea este transmisă de Rumpel &Niklas către Societatea anonimă pentru instalaţii de apă, încălzit şi iluminat din Viena, care, la 25 noiembrie, pune în funcţiune Uzina de apă din Lunca Ştezii, precum şi apaductul ce alimenta oraşul.

Page 12: Sibiu-studiu de Caz

• La 1909 se pune în funcţiune aducţiunea de la Păltiniş, care transporta apă dintr-o reţea de izvoare captată în zona Şanta. Reţeaua este dezvoltată în 1922 şi 1928, când sunt captate izvoarele din zona Dăgneasa şi Cotorăşti

• La 1909 este realizată, de către firma Siemens, o instalaţie de tratare a apei prin ozonare, procedeu întâlnit la acea vreme doar în marile oraşe europene. Ozonarea apei a existat până la 1923, când s-a trecut la tratarea cu clor.

• Cea mai importantă extindere a capacităţilor de transport şi tratare a apei a venit însă în 1965, când, pe râul Cibin, în amonte de localitatea Gura Râului, a fost realizată o captare, o aducţiune de 14,1 kilometri cu un diametru de 600 mm şi o staţie de tratare a apei în apropierea oraşului, la ieşirea către localitatea Poplaca.

Page 13: Sibiu-studiu de Caz

• în 1979, este pusă în funcţiune o nouă aducţiune, de 1000 mm, care alimenta Staţia de tratare Sibiu cu apă provenind de la Acumularea Gura Râului

• Cu toate că Sibiul beneficia de o alimentare de 1610 l/secundă din sursele Gura Râului, Păltiniş şi Lunca Ştezii, în 1990 s-a căutat o alternativă surselor deja „tradiţionale”. Studiile au indicat râul Sadu, iar proiectul realizat prevedea construcţia unei prize de captare, aducţiune de 16,8 kilometri şi a unei noi staţii de tratare. Capacitatea de transport şi tratare a întregului ansamblu, realizat la 1994, este de 400 l/secundă, putând fi exstins la 1000 l/secundă. Noua staţie de tratare, Sibiu Sud, nu a fost realizată în întregime, aportul de apă din sursa Sadu fiind tratat în Staţia „Dumbrava”.

• Realizate începând cu 1908, canalizarea şi epurarea oraşului au continuat să se dezvolte în ritmul de creştere al oraşului. În 1970, a fost construită o nouă staţie de epurare a apelor uzate, amplasată la 5 kilometri de Sibiu, pe teritorul comunei Şelimbăr.

• Un pas important în dezvoltarea serviciilor de apă şi canalizare l-a constituit aprobarea, în 2002, a Proiectului privind reabilitarea sistemului de alimentare cu apă şi al canalizării din municipiul Sibiu, finanţat din fonduri Ispa.

Page 14: Sibiu-studiu de Caz

Alimentarea cu apă a Municipiului Sibiu, începută din anul 1894, se efectuează din: - două surse subterane (Şteaza şi izvoare Păltiniş); - trei surse de suprafaţă (baraj cu priză la Gura Râului, baraj cu

acumulare Gura Râului şi priză - canal de fugă Centrala Hidroelectrică Sadu II pe râul Sadu).

Transportul apei se realizează prin conducte de aducţiune în lungime totală de 75,345 km, având diametre cuprinse între 250-1.200 mm. Tratarea apei se realizează în: - Staţia de Tratare ST1 Calea Cisnădioarei pentru apele ce provin din

sursele subterane şi - Staţia de Tratare ST2 Dumbrava pentru apele din sursele de suprafaţă,

cu o capacitate totală de tratare de 1.560 l/s. - Staţia de Tratare Sibiu Sud ST3 se află în construcţie, fiind proiectată

pentru o capacitate de tratare de 400 l/s. Pentru compensarea variaţiilor de consum de pe reţeaua de distribuţie, păstrarea rezervei de incendii, a rezervei necesare în caz de avarie pe aducţiuni şi realizarea procesului de dezinfecţie al apei, există şapte rezervoare de înmagazinare, cu o capacitate totală de 34.200 mc.

Page 15: Sibiu-studiu de Caz

Reţeaua de distribuţie este compusă dintr-un complex de conducte cu diametre cuprinse între 50 – 1.000 mm, executată din următoarele materiale: 65 % fontă, 20 % oţel, 2,5 % azbociment, 10 % tuburi de beton şi 2,5 % polietilenă. În reţeaua de distribuţie funcţionează şapte staţii de pompare, cu rezervoare tampon, grupuri de pompare şi recipienţi de hidrofor. Distribuţia se realizează prin 314,674 km de reţele. Sistemul de canalizare al Municipiului Sibiu cuprinde reţeaua de canalizare în lungime totală de 252,248 km, din tuburi de beton, majoritatea în sistem unitar. Pe malul stâng al râului Cibin reţeaua este construită în sistem separativ, dar lungimea colectoarelor pluviale reprezintă o mică parte din total. Pentru evacuarea apelor uzate din zona malului stâng al râului Cibin, funcţionează patru staţii de pompare, cu o capacitate totală instalată de 1 500 mc/h. Apele uzate sunt transportate la staţia de epurare printr-un canal colector principal, în lungime de 5,3 km. Epurarea apelor uzate se realizează la staţia de epurare Şelimbăr, realizată în 1970 şi compusă dintr-o treaptă de epurare mecanică, cu o capacitate de 1.500 l/s şi o treaptă biologică cu o capacitate de 1.000 l/s.

Page 16: Sibiu-studiu de Caz

SURSELE DE APĂ

Page 17: Sibiu-studiu de Caz
Page 18: Sibiu-studiu de Caz

SURSELE DE APĂ Sa-1= Sursa de apă subterană Păltiniş Sa-2 = Sursa de apă subterană Şteaza Sa-2 bis =Sursa de apă de suprafaţă Şteaza constă dintr-o captare pe râul Şteaza cu baraj şi priză Sa-3= Sursa de apă este râul Cibin, de fapt lacul artificial Gura Râului Sa-4 Sursa de apă de suprafață este amenajată pe râul Sadu

Page 19: Sibiu-studiu de Caz

Sa-1= Sursa de apă subterană Păltiniş - este compusă din 274 izvoare, răspândite în munţii din jurul staţiunii

Păltiniş. - Izvoarele alimentează staţia de tratare (clorinare) St-1= Calea

Cisnădioarei - St1- Staţia de tratare Calea Cisnădioarei - tratează numai prin clorinare apa brută din subteran

Page 20: Sibiu-studiu de Caz
Page 21: Sibiu-studiu de Caz
Page 22: Sibiu-studiu de Caz

Apele de suprafaţă și apele subterane din regiunea Păltiniş-Cindrel Regiunea este drenată de afluenţii râului Cibin (Valea Săpunului, Valea Serviş, râul Sadu şi afluenţii acestora), al cărui bazin hidrografic are, în cei 2237km2 pe care se desfăşoară, o diferenţă de nivel de peste 1700m între izvor şi vărsare (zona de confluenţă Sadu-Hârtibaciu-Cibin-Olt). Râul Cibin izvorăşte de pe versantul nordic al Munţilor Cindrel, prin unirea a două râuri cu obârşia în lacurile glaciare Iezerul Mare şi Iezerul Mic. În zona montană prezintă un profil longitudinal în trepte, cu praguri, cu pantă medie ridicată. Debitul mediu multianual la confluenţa cu Oltul este de 15,5 m³/s, aportul cel mai important avându-l Sadu cu 4,4 m³/s şi Hârtibaciu cu 3,3 m³/s. Apele freatice aparţin în cea mai mare parte subregiunii corespunzătoare şisturilor cristaline. Circulaţia apelor freatice este intensă. Mineralizarea apelor freatice este, în general redusă (sub 200 mg/l), dominând apele carbonatate. În regiunea submontană cantităţi însemnate de ape freatice sunt cantonate la adâncimi mai mari în depozitele piemontane

Page 23: Sibiu-studiu de Caz
Page 24: Sibiu-studiu de Caz

Sa-2 = Sursa de apă subterană Şteaza - este compusă din 19 fântâni şi 8 puţuri, construite pe ambele maluri ale

râului Şteaza. - Furnizează apa către St-1-staţia de tratare (clorinare) Calea

Cisnădioarei

Sa-2 bis = Sursa de apă de suprafaţă Şteaza - constă dintr-o captare pe râul Şteaza cu baraj şi priză laterală, de unde

apa este condusă la o staţie de pompare echipată cu trei pompe, de aici la St-2=staţia de tratare a apei Dumbrava.

- Această sursă de apă nu este folosită în prezent. Apa are turbiditate mare şi este puternic poluată, captarea fiind situată în aval de comuna Răşinari.

- St2- Staţia de tratare Dumbrava- tratarea constă din coagulare-floculare, sedimentare, filtrare rapidă cu nisip, înmagazinare şi dezinfecţie

Page 25: Sibiu-studiu de Caz
Page 26: Sibiu-studiu de Caz
Page 27: Sibiu-studiu de Caz

Sursa de apă de suprafață Sa-4 - amenajată pe râul Sadu, în aval de centrala hidroelectrică Sadu

II. - Apa brută este transportată gravitaţional spre staţia de tratare a

apei Sibiu Sud, - conductă din oţel cu lungimea de 7,4 km, - transportă gravitaţional apa brută de la camera de echilibru

Sibiu Sud la staţia de tratare a apei Dumbrava (St-2).

Râul Sadu are două lacuri de acumulare (Negoveanu şi Sadu II), cu un volum de 6,8 milioane m3;

Page 28: Sibiu-studiu de Caz
Page 29: Sibiu-studiu de Caz
Page 30: Sibiu-studiu de Caz
Page 31: Sibiu-studiu de Caz

Sa-3= Sursa de apă este râul Cibin, de fapt lacul artificial Gura Râului - furnizează apa brută staţiei de tratare Dumbrava (St-2), prin două centrale

hidroelectrice (Centrala Hidroelectrică Cibin şi Centrala Hidroelectrică Gura Râului)

- Staţia de tratare St3 nefiind terminată, rezervorul nu este folosit. - St2- Staţia de tratare Dumbrava, tratarea constă: - din coagulare-floculare, - sedimentare, - filtrare rapidă cu nisip, - înmagazinare şi dezinfecţie

Barajul Gura Râului are o înălțime de 72 m și este situat la altitudinea de 550 m. În avalul barajului este amplasată o microhidrocentrală de 3.8 MW. Are un volum de apă de cca. 15,5 milioane mc. Transportul apei se realizează prin conducte de aducţiune cu o lungime totală de 75,345 km. Tratarea apei se realizează în Staţia de tratare Calea Cisnădioarei pentru apele ce provin din sursele subterane şi Staţia de Tratare Dumbrava pentru apele din sursele de suprafaţă, cu o capacitate totală de tratare de 1.560 l/s.

Page 32: Sibiu-studiu de Caz
Page 33: Sibiu-studiu de Caz
Page 34: Sibiu-studiu de Caz

Lacul de acumulare de la Gura Râului s-a format în urma construirii barajului în anul 1981 și are o suprafață de 65 ha fiind utilizat pentru alimentarea cu apă a orașului Sibiu, și localităților limitrofe, producerea de energie electrică și pentru regularizarea Râului Cibin. Pentru compensarea variaţiilor de consum de pe reţeaua de distribuţie, păstrarea rezervei de incendii și de avarii şi realizarea procesului de dezinfecţie al apei, există şapte rezervoare de înmagazinare, cu o capacitate totală de 34.200 mc.

Page 35: Sibiu-studiu de Caz
Page 36: Sibiu-studiu de Caz

TRATAREA APEI BRUTE

Page 37: Sibiu-studiu de Caz

Apa potabila In municipiul Sibiu, apa este tratata la Uzina de Apa Dumbrava. În fiecare secundă sunt tratați 680 de litri de apă provenind din sursele Gura Râului și Sadu. Uzina de Apa Dumbrava asigură apa potabilă pentru peste 200.000 de abonați din municipiul Sibiu, orașul Ocna Sibiului, comunele Șelimbăr, Șura Mare, Șura Mică și Cristian. - pentru consumatorii din perimetrul cuprins intre Palace

Dumbrava - str. Siretului - str. Bahluiului si Aleea Calaretilor, apa este tratată la Statia Lunca Stezii.

- Pentru consumatorii din orasul Avrig si localitatiile Marsa si Racovita, apa este potabilizata la Statia de tratare Avrig iar cea din Cisnadie la Statia de Tratare Cisnadie.

Page 38: Sibiu-studiu de Caz

1. Microsistemul Sibiu Staţia de tratare Dumbrava. - asigură o capacitate de tratare de 900 l/s, un debit maxim de 1200 l/s. Treptele de tratare sunt: Decantoare radiale sunt in număr de 2 şi au următoarele caracteristici:

Dimensiuni diametrul 30 m, adâncimea medie 2 m; Volum 2826 mc. Filtre de nisip sunt în număr de 14 şi au următoarele caracteristici:

4 bucăţi au dimensiunile L= 10,5 , l= 4,5 , H= 1,9; 4 bucăţi au dimensiunile L= 10,5 , l= 6 , H= 2,25; 6 bucăţi au dimensiunile L= 12 , l= 4,7 , H= 2,8 .

Instalaţia de dezinfecţie cu clor are următoarele caracteristici: - Se utilizează containere metalice ptr. clor; - Instalaţia asigură 100 % din necesităţile de dezinfecţie. - Instalaţiile de tratare cu var sunt in curs de execuţie prin programul de reabilitare

Instalaţiile de tratare cu polielectrolit - Dozator Zvedala 270 kg/h; -taţia de tratare Calea Cisnădioarei este utilizată pentru clorinarea apei brute provenite din sursele Şteaza şi Păltiniş şi este compusă dintr-un: sistem de clorinare, un laborator de analize o staţie de pompare. - Staţia de tratare Sibiu Sud este realizata în proporţie de 55 % la construcţii şi 8 % la echipamente şi este în conservare.

Page 39: Sibiu-studiu de Caz

2. Microsistemul Cisnădie Staţia de tratare a apei din oraşul Cisnădie realizează o tratare fizico-chimică a apei brute captate din sursa Sadu II, urmată de dezinfecţie cu clor gazos. Circuitul apei în staţia de tratare este gravitaţional, trecând prin fiecare faza din procesul tehnologic, asigurându-se astfel calităţile fizice, chimice şi organoleptice necesare apei potabile. 3.Microsistemul Avrig Stația de tratare a apei din oraul Avrig, pentru un debit maxim de 185 l/s realizează o tratare fizico-chimică a apei brute captate din sursa Avrig, urmată de dezinfecție cu clor gazos. Circuitul apei în stația de tratare este gravitațional, trecând prin fiecare fază din procesul tehnologic, asigurându-se astfel calităţile fizice, chimice şi organoleptice necesare apei potabile

Page 40: Sibiu-studiu de Caz

4.Microsistemul Sadu Se utilizează o stație de tratare containerizată care realizează simultan următoarele activități prefiltrare, coagulare cu sulfat de aluminiu, decantare, filtrare, corectare duritate cu clorura de calciu si clorinare, existând si o instalație de deshidratare a nămolului rezultat din procesul de tratare. Lucrarile fiind in curs de finalizare. 5. Microsistemul Făgăraş Apa captată din sursa subterană îndeplineşte condiţiile de potabilitate şi din această cauză nu este necesară tratarea. Dezinfectarea apei se face prin metoda chimica - clorinare, cu clor gazos într-o stație de dezinfectare care asigura 100% din necesităile de dezinfectare. Tratarea se face după cum urmează: - Captare Iași cu stație de clorinare tip ADVANCE 201; - Captare Pojorta cu stație de clorinare tip Advance 201, amplasata pe firul III aducțiune, in zona rezervoarelor de 2x2x1000mc unde se tratează si captarea de la Hurez.

Page 41: Sibiu-studiu de Caz

6. Microsistemul Păltiniş Apa captată din sursa subterană îndeplineşte condiţiile de potabilitate şi din această cauză nu este necesară tratarea. Dezinfectarea apei se face prin metoda chimica - clorinare, cu clor gazos într-o stație de dezinfectare care asigură 100% din necesităile de dezinfectare.

Page 42: Sibiu-studiu de Caz
Page 43: Sibiu-studiu de Caz
Page 44: Sibiu-studiu de Caz
Page 45: Sibiu-studiu de Caz

EPURAREA APELOR UZATE

Page 46: Sibiu-studiu de Caz

1. Staţia de epurare Sibiu - tratează un debit de 900 l/s și un debit maxim de 1270 l/s. În această staţie de epurare sunt tratate apele uzate din localitățile Sibiu, Cisnădie, Șelimbăr. Apele epurate se descărcă in râul Cibin. Tratarea apelor uzate se efectuează în două trepte: Treapta de epurare mecanică compusă din:

Grătare rare şi dese cu rol în reținerea corpurilor mari și a celor de dimensiuni medii, transportate de către apa uzată. Sistemele de grătare sunt amplasate intr-o construcție având L = 10. m, l = 7 m, H = 9 m. Reținerile sunt spălate compactate şi încărcate în containere. Deznisiparea şi separarea grăsimilor din apele uzate. Deznisiparea si separarea grăsimilor din apele uzate se realizează prin intermediul a 2 culoare longitudinale şi echipamentele aferente.

Page 47: Sibiu-studiu de Caz

Treapta de epurare biologică Aerarea apei se realizează prin intermediul a 3 bazine de aerare și instalaţiile aferente. Bazinele de aerare au dimensiunile de: L = 65 m, l = 5 m, H = 5 m, V= 7000 mc/bazin. Decantarea apei se realizează prin 5 decantoare radiale. Decantoarele au următoarele dimensiuni caracteristice:

Decantoarele 1 şi 2 DN = 45 m, H = 4,5 m, V= 7000 mc, Decantoarele 3, 4, şi 5 DN = 35 m, H = 3 m, V = 2900 mc. Fermentarea nămolurilor se realizează în 1 metantanc de 4000 mc și instalațiile aferente Deshidratarea și depozitarea nămolurilor. Deshidratarea se realizează în 3 etape: Îngroșare gravitaţională într-un rezervor de 1200 mc, Îngroșare mecanică pe 2 filtre bandă; Deshidratare mecanică pe două filtre presă cu bandă. Deshidratarea se realizează alternativ și prin platforme pentru uscarea nămolurilor Nămolurile deshidratate se descarcă în containere și se depozitează într-o haldă special amenajată la 1 km de stație.

Page 48: Sibiu-studiu de Caz

2. Stația de epurare Cristian - tratează un debit maxim de 6 l/s. apele epurate se descarca în râul Cibin. Tratarea apelor uzate se efectueaza în doua trepte:

1. Treapta de epurare mecanica compusa din: -Gratare cu rol în reținerea corpurilor mari și a celor de dimensiuni medii, transportate de catre apa uzata. -Separator de grasimi cu deznisipator în construcție monobloc.

2. Treapta de epurare biologica - Aerarea apei se realizeaza într-un bazin de aerare și instalatiile

aferente. Bazinele de aerare au dimensiunile de: L = 6 m, l = 5 m, H = 4,5 m, V= 145 mc/bazin.

- Decantarea apei se realizeaza prin filtrare în filtre cu fascicule și în instalaliile aferente.

- Fermentarea namolurilor nu se realizeaza acestea fiind transportate la stația de epurare Sibiu

- Deshidratarea se face în instalalii de centrifugare și depozitarea namolurilor se face în halda de gunoi de la Rusciori.

Page 49: Sibiu-studiu de Caz

3. Stația de epurare Avrig - trateaza un debit de 75 l/s Apele epurate se descarca în râul Avrig. Tratarea apelor uzate se efectueaza în doua trepte:

Treapta de epurare mecanica compusa din: -Gratare rare și dese cu rol în reținerea corpurilor mari și a celor de dimensiuni medii, transportate de catre apa uzata. -Deznisiparea și separarea grasimilor din apele uzate nu se realizeaza. -Deznisiparea și separarea grasimilor din apel uzate se realizeaza prin intermediul a 2 culoare longitudinale și echipamentele aferente.

Treapta de epurare biologica -Aerarea apei se realizeaza prin intermediul a 3azinele de aerare. Apa limpezita din decantorul primar trece gravitational în bazinul de aerare, de tipul cu aerare mecanica, care este echipat cu patru aeratoare mecanice de tip vertical cu diametrul de 1000 mm aclionate cu motor de 7.5 KW Elemente geometrice Lungime=28 m, suprafața orizontala=196 mp, Lațime=7 m, Adâncime=2.2 m, volum apa=534 mc - Decantarea apei se realizeaza prin decantoarele secundare. Din bazinul de aerare, apa trece gravitational în decantorul secundar, care este de tipul orizontal – longitudinal, cu rigola de fund și pod raclor, cu pompa care refuleaza namolul aspirat de pe fundul bazinului într-o rigola situata deasupra coronamentului.

Elemente geometrice Lungime=28 m, suprafala orizontala =140 mp

Page 50: Sibiu-studiu de Caz

4. Stația de epurare Fagaraș. Instalații de epurare: - stația de epurare este mecano-biologica, dimensionata pentru un debit de Q = 270 l/s și se compune din: 1. Tratarea mecanica este compusa din :

- gratar cu curațire mecanica - 2 gratare cu curațire manuala de - doua deznisipatoare având o capacitate de 10 x 1 x1,2 mc - decantor primar compus din doua baterii a patru decantoare din beton

2. Tratarea biologica este compusa din : - doua bazine de aerare cu cate patru aeratoare cu o capacitate de ( 3 x 3,5 x 11 ) mc - doua decantoare secundare gravitaționale radiale având DN = 20 m, volum de V

= 822 mc - bazin de contact de ( 20 x 10 x 1,5 ) mc - conducta evacuare DN 200 mm si L = 15 m pâna la un camin unde intra si by-pass de

la deversor, ovoid DN 2000 mm si L = 100 m pâna la Contracanalul Ac. Voilà . 3. Stația de epurare este prevazuta cu deversor pentru debite foarte mari, amplasat

amonte de grebla mecanica. Înainte de deversor se afla caminul principal de intrare a colectoarelor I si II si by-pass-ul general al stației de epurare.

4. Exista și doua deversoare cu funcționare permanenta situate in zonele Libertatii și Iazul morii

Page 51: Sibiu-studiu de Caz

5. Stația de epurare Paltiniș - trateaza un debit de 5 l/s Apele epurate se descarca in râul Degneasa.Tratarea apelor uzate se efectueaza în doua trepte: 1. Treapta de epurare mecanica compusa din: 1.1. Gratare rare cu rol in reținerea corpurilor mari si a celor de dimensiuni medii, transportate de catre apa uzata. 1.2. Deznisiparea râul Degneasa. Separarea grasimilor din apele uzate se realizeaza prin echipamentele aferente. 2. Treapta de epurare biologica 2.1. Aerarea apei se realizeaza prin intermediul a 4 bazinele de fermentare. Apa limpezita se deverseaza in râul Degneasa. 2.2. Deshidratarea se realizează in filtre prese cu saci si depozitarea namolurilor se realizeaza prin transportarea acestora la Sibiu.

Page 52: Sibiu-studiu de Caz

SITUAŢIA VOLUMELOR DE APE UZATE EVACUATE (EPURATE ŞI NEEPURATE)

Analiza statistică a situaţiei principalelor surse de ape uzate conform rezultatelor supravegherii efectuate în anul 2013 a relevat următoarele aspecte în judeţul Sibiu: - volumul total evacuat este de 28,49 mil. mc/an ape uzate; - volumul de ape uzate care nu se epurează şi ajung în receptorii naturali este de

2,74 mil.mc/an reprezentand 9,61 %; - volumul de ape insuficient epurate este de 2,614 mil. mc/an reprezentând 9,17 % - volumul de ape suficient epurate este de 23,153 mil. mc/an reprezentând 81,22

%. Aportul preponderent de ape uzate evacuate în emisar provine din activitatea de gospodărie comunală, 27,668 mil. mc/an, reprezentând 97,11 % din volumul total de ape uzate evacuate. Cele mai mari cantităţi de poluanţi evacuate în anul 2013, provin din domeniul gospodăriilor comunale şi din zootehnie şi se referă la: - reziduu filtrabil – 8547,14 tone/an - materii in suspensie – 2803,22 tone/an - CCOCr – 186547,41 tone/an - cloruri (Cl) – 1360,99 tone/an - CBO5 – 743,01 tone/an - amoniu (NH4) – 637,45 tone/an - azot total 459,26 tone/an