Embed Size (px)
Citation preview
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
57
9
Nr.
crt.
TIT
LUL
PR
OIE
CT
ULU
I S
urs
ă d
e f
ina
nța
re
Co
rela
rea
cu
alt
e
do
cu
me
nte
str
ate
gic
e
P5
St
ruct
uri
loca
le p
en
tru
sp
rijin
ire
a af
acer
ilor
în c
om
un
a Sâ
ntu
hal
m -
Incu
ba
tor
de
afa
ceri
Pro
gra
m O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tară
1 -
Pro
mo
va
rea
tra
nsf
eru
lui
teh
no
log
ic;
P6
C
en
tru
pe
ntr
u o
rga
niz
are
a d
e e
ve
nim
en
te
Pro
gra
m O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tară
2 -
Îmb
un
ătăţ
ire
a
com
pet
itiv
ităţ
ii în
trep
rin
de
rilo
r m
ici ş
i
mij
loci
i;
P7
D
ezv
olt
are
pri
n c
rea
tiv
ita
te –
cen
tru
de
cerc
etar
e și
ino
vare
te
hn
olo
gică
P
rog
ram
Op
era
tio
na
l R
eg
ion
al,
Axa
pri
ori
tară
1 -
Pro
mo
va
rea
tra
nsf
eru
lui
teh
no
log
ic;
P8
R
ea
liza
rea
Pa
rcu
lui
de
Afa
ceri
De
va
. P
rog
ram
Op
era
tio
na
l R
eg
ion
al,
Axa
pri
ori
tară
1 -
Pro
mo
va
rea
tra
nsf
eru
lui
teh
no
log
ic;
P9
R
ealiz
area
per
iod
ică
de
son
daj
e d
e ev
alu
are
a te
nd
ințe
lor
și n
evo
ilor
me
diu
lui
de
afa
ceri
, în
ve
der
ea id
en
tifi
cări
i po
sib
ilită
țilo
r o
po
rtu
ne
de
spri
jin a
le a
dm
inis
traț
iei l
oca
le p
entr
u c
rear
ea d
e co
nd
iții
pro
pic
e
dez
volt
ării
acti
vită
țilo
r e
con
om
ice.
Bu
ge
t lo
cal;
P1
0
Într
epri
nd
ere
vir
tual
ă -
Incu
ba
tor
de
afa
ceri
- C
en
tru
de
ce
rce
tare
. P
rog
ram
Op
era
tio
na
l R
eg
ion
al,
Axa
pri
ori
tară
2 -
Îmb
un
ătăţ
ire
a
com
pet
itiv
ităţ
ii în
trep
rin
de
rilo
r m
ici ş
i
mij
loci
i;
P1
1
Elab
ora
rea
stu
diu
lui „
Stra
tegi
i pe
ntr
u c
om
pet
itiv
itat
e in
zo
na
adm
inis
trat
ivă
Dev
a”.
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Ca
pa
cita
te
Ad
min
istr
ati
va
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
58
0
Nr.
crt.
TIT
LUL
PR
OIE
CT
ULU
I S
urs
ă d
e f
ina
nța
re
Co
rela
rea
cu
alt
e
do
cu
me
nte
str
ate
gic
e
P1
2
Rea
lizar
ea d
e m
ate
rial
e și
acț
iun
i pro
mo
țio
nal
e la
niv
el lo
cal,
po
rtal
uri
de
inte
rnet
de
dic
ate,
cu
sco
pu
l de
atra
gere
a in
vest
ito
rilo
r st
răin
i.
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tara
7 –
Div
ers
ific
are
a e
con
om
iilo
r
loca
le p
rin
de
zvo
lta
rea
du
rab
ila
a
turi
smu
lui;
P1
3
Cre
are
a u
nu
i ce
ntr
u d
e co
nsu
ltan
ță p
en
tru
sp
rijin
ul I
MM
-uri
lor.
P
rog
ram
Op
era
tio
na
l R
eg
ion
al,
Axa
pri
ori
tară
2 -
Îmb
un
ătăţ
ire
a
com
pet
itiv
ităţ
ii în
trep
rin
de
rilo
r m
ici ş
i
mij
loci
i;
P1
4
Rea
lizar
ea d
e st
ud
ii și
cre
area
un
ei b
aze
de
dat
e n
ece
sare
dez
volt
ării
IMM
-
uri
lor.
Bu
ge
t lo
cal;
P1
5
Elab
ora
rea
un
ei s
trat
egi
i de
mar
keti
ng
pe
ntr
u m
icii
într
epri
nză
tori
. P
rog
ram
ul
Op
era
tio
na
l C
ap
aci
tate
Ad
min
istr
ati
va
P1
6
Imp
lem
enta
rea
un
ui c
en
tru
de
pro
mo
vare
, fo
rmar
e și
co
nsu
ltan
ță în
afa
ceri
.
Pro
gra
m O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tară
2 -
Îmb
un
ătăţ
ire
a
com
pet
itiv
ităţ
ii în
trep
rin
de
rilo
r m
ici ş
i
mij
loci
i;
P1
7
Org
aniz
area
și d
ive
rsif
icar
ea
târg
uri
lor
tem
atic
e cu
atr
ager
ea
exp
oza
nți
lor
din
sp
ațiu
l co
mu
nit
ar.
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tara
7 –
Div
ers
ific
are
a e
con
om
iilo
r
loca
le p
rin
de
zvo
lta
rea
du
rab
ila
a
turi
smu
lui;
P1
8
Elab
ora
rea
un
ei s
trat
egi
i pri
vin
d in
tro
du
cere
a si
stem
elo
r d
e c
om
erț
elec
tro
nic
și a
sis
tem
elo
r p
entr
u r
ela
ții c
u c
lien
ții (
Cu
sto
mer
Rel
atio
nsh
ip
Ma
na
ge
me
nt)
.
Bu
ge
t lo
cal;
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
58
1
Nr.
crt.
TIT
LUL
PR
OIE
CT
ULU
I S
urs
ă d
e f
ina
nța
re
Co
rela
rea
cu
alt
e
do
cu
me
nte
str
ate
gic
e
P1
9
Imp
lem
enta
rea
stra
tegi
ei p
rivi
nd
intr
od
uce
rea
sist
em
elo
r d
e co
mer
ț
elec
tro
nic
și a
sis
tem
elo
r p
entr
u r
ela
ții c
u c
lien
ții.
Bu
ge
t lo
cal;
P2
0
Man
agem
entu
l in
form
ațio
nal
în s
pri
jinu
l fir
me
lor
mic
i și m
ijlo
cii -
Pro
mo
va
rea
la
niv
el
loca
l a
te
nd
ințe
lor
no
i in
eco
no
mia
de
pia
ță
Bu
ge
t lo
cal;
P2
1
Aco
rdar
ea d
e sp
rijin
, în
co
lab
ora
re c
u t
oat
e in
stit
uți
ile lo
cale
co
mp
eten
te,
în v
ed
erea
imp
lem
entă
rii s
tan
dar
del
or
UE
în d
om
eniil
e m
anag
emen
tulu
i
calit
ății
și a
l pro
tecț
iei m
ediu
lui.
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Ca
pa
cita
te
Ad
min
istr
ati
va
P2
2
Rea
lizar
ea d
e st
ud
ii p
rivi
nd
fac
ilită
țile
și s
pri
jinu
l car
e p
ot
fi a
cord
ate
inve
stit
ori
lor
în v
ed
ere
a d
ezv
olt
ării
pie
ței l
oca
le im
ob
iliar
e.
Bu
ge
t lo
cal;
P2
3
Imp
lem
enta
rea
un
ui s
et
de
fac
ilită
ți o
feri
te in
ve
stit
ori
lor
– e
lab
ora
rea
un
or
sch
eme
de
sti
mu
len
te p
entr
u in
vest
ito
ri în
fu
ncț
ie d
e b
ene
fici
ul p
e ca
re
aceș
tia
l-ar
pu
tea
adu
ce b
uge
tulu
i lo
cal ș
i de
nat
ura
do
men
iulu
i sp
ecif
ic d
e
act
ivit
ate
Bu
ge
t lo
cal;
P2
4
De
zvo
lta
rea
un
ui
cen
tru
vir
tua
l d
e e
Bu
sin
ess
B
ug
et
loca
l;
P2
5
Cre
are
a u
ne
i b
aze
de
da
te i
mo
bil
iare
de
in
tere
s p
ub
lic,
fo
losi
toa
re
po
sib
ilil
or
inv
est
ito
ri
Bu
ge
t lo
cal;
P2
6
Cre
are
a u
nu
i ce
ntr
u d
e i
nfo
rma
re p
en
tru
in
ve
stit
ori
si
ela
bo
rare
a u
nu
i G
hid
loca
l
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Ca
pa
cita
te
Ad
min
istr
ati
va
P2
7
Mas
ter
pla
n p
rivi
nd
po
ten
țial
ul t
uri
stic
al l
oca
lităț
ilor
apar
țin
ăto
are
P
rog
ram
ul
Op
era
tio
na
l R
eg
ion
al,
Axa
pri
ori
tara
7 –
Div
ers
ific
are
a e
con
om
iilo
r
loca
le p
rin
de
zvo
lta
rea
du
rab
ila
a
turi
smu
lui
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
58
2
Nr.
crt.
TIT
LUL
PR
OIE
CT
ULU
I S
urs
ă d
e f
ina
nța
re
Co
rela
rea
cu
alt
e
do
cu
me
nte
str
ate
gic
e
P2
8
Ce
ntr
u d
e c
ole
cta
re a
pro
du
selo
r le
gu
mic
ole
– c
om
un
a Sâ
ntu
hal
m
Bu
ge
t lo
cal;
P2
9
Rea
lizar
ea u
ne
i pie
țe a
gro
alim
enta
re în
loca
lităț
ile a
par
țin
ăto
are.
B
ug
et
loca
l;
P3
0
Cre
ste
rea
com
pet
itiv
ităț
ii p
rod
use
lor
agro
alim
enta
re a
uto
hto
ne
pe
pie
țele
UE
pri
n c
ert
ific
are
a a
cest
ora
la
sta
nd
ard
e e
colo
gic
e c
on
form
e U
E
Bu
ge
t lo
cal;
P3
1
Mo
de
rniz
are
a s
pa
tiil
or
de
de
po
zita
re a
le C
en
tru
lui
Ag
ro D
ev
a p
rin
imp
lem
en
tare
a n
oil
or
teh
no
log
ii d
e d
ep
ozi
tare
in
atm
osf
era
co
ntr
ola
ta a
pro
du
selo
r a
gro
ali
me
nta
re
Bu
ge
t lo
cal;
P3
2
Stu
diu
pri
vin
d a
du
lții
din
co
mu
nit
ățile
ru
rale
făr
ă o
cup
ație
și c
are
au
aban
do
nat
șco
ala
și id
enti
fica
rea
de
măs
uri
în s
pri
jinu
l ace
sto
ra.
Pro
gra
m O
pe
rati
on
al
Ca
pit
al
Um
an
, A
xa
Pri
ori
tară
4 -
Incl
uzi
un
ea s
oci
ală
și
com
bat
erea
săr
ăcie
i;
P3
3
Imp
lem
enta
rea
pro
gram
ulu
i pen
tru
ad
ulț
ii d
in c
om
un
ităț
ile r
ura
le f
ără
ocu
paț
ie ș
i car
e au
ab
and
on
at ș
coal
a.
Pro
gra
m O
pe
rati
on
al
Ca
pit
al
Um
an
, A
xa
Pri
ori
tară
4 -
Incl
uzi
un
ea s
oci
ală
și
com
bat
erea
săr
ăcie
i;
P3
4
Înfi
ința
rea
un
ui b
iro
u d
e o
rien
tare
pro
fesi
on
ală
și in
term
edie
re lo
curi
de
mu
ncă
la n
ive
l m
un
icip
al.
Bu
ge
t lo
cal;
P3
5
Pre
găti
re, c
alif
icar
e si
rec
on
vers
ie p
en
tru
act
ivit
ăți d
e t
uri
sm.
Pro
gra
m O
pe
rati
on
al
Ca
pit
al
Um
an
, A
xa
Pri
ori
tară
3 –
Lo
curi
de
mu
nca
pe
ntr
u t
oti
;
P3
6
Serv
icii
de
calit
ate
în f
orm
area
pro
fesi
on
ală
a șo
mer
ilor,
ad
ap
tate
la
no
ile
ceri
nțe
ale
pie
ței m
un
cii
Pro
gra
m O
pe
rati
on
al
Ca
pit
al
Um
an
, A
xa
Pri
ori
tară
4 -
Incl
uzi
un
ea s
oci
ală
și
com
bat
erea
săr
ăcie
i;
P3
7
PR
AC
TIC
20
17
– P
rogr
am d
e fo
rmar
e co
mp
ete
nțe
an
trep
ren
ori
ale
F
on
du
ri p
riv
ate
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
58
3
Nr.
crt.
TIT
LUL
PR
OIE
CT
ULU
I S
urs
ă d
e f
ina
nța
re
Co
rela
rea
cu
alt
e
do
cu
me
nte
str
ate
gic
e
P3
8
AR
ET
EU
S –
Pro
iect
de
re
abili
tare
a a
sist
en
ței m
edic
ale
în p
ato
logi
a
card
iova
scu
lară
, pri
n c
reșt
erea
ad
apta
bili
tăți
i și c
om
pet
itiv
ităț
ii
pe
rso
na
lulu
i d
in s
ect
oru
l m
ed
ica
l
Fo
nd
uri
pri
va
te
P3
9
Spri
jin p
en
tru
dez
volt
area
învă
țăm
ântu
lui p
rofe
sio
nal
in v
ed
erea
inte
grăr
ii
pe
pia
ța m
un
cii
Fon
du
ri n
ațio
nal
e
P4
0
Dez
volt
are
a re
țele
i de
tele
com
un
icaț
ii m
etro
po
litan
e p
rop
rie
mu
nic
ipal
ităț
ii
Bu
ge
t lo
cal
P4
1
Dez
volt
are
a h
ărți
i eve
nim
en
telo
r în
Mu
nic
ipiu
l Dev
a (s
esiz
ări,
def
ecți
un
i
etc
.)
Bu
ge
t lo
cal
P4
2
Re
ab
ilit
are
a s
iste
mu
lui
de
te
rmo
fica
re în
mu
nic
ipiu
l Dev
a, in
ved
ere
a
înd
eplin
irii
stan
dar
del
or
de
med
iu p
rivi
nd
em
isiil
e d
e ga
ze s
i cre
ște
rea
efi
cie
nte
i e
ne
rge
tice
a s
iste
mu
lui
de
fu
rniz
are
a a
ge
ntu
lui
term
ic
Pro
gra
m O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tară
3 –
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ției
căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
carb
on
;
P4
3
Ca
na
liza
re p
luv
iala
si
mo
de
rniz
are
Str
. B
uco
vin
ei
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Infr
astr
uct
ură
Ma
re,
Axa
pri
ori
tara
3 –
De
zvo
lta
rea
infr
ast
ruct
uri
i d
e m
ed
iu i
n c
on
dit
ii d
e
ma
na
ge
me
nt
efi
cie
nt
al
resu
rse
lor;
P4
4
Ca
na
liza
re S
tr.
Bu
cov
ine
i P
rogr
amu
l Op
eraț
ion
al In
fras
tru
ctu
ră
Ma
re,
Axa
pri
ori
tara
3 –
De
zvo
lta
rea
infr
ast
ruct
uri
i d
e m
ed
iu i
n c
on
dit
ii d
e
ma
na
ge
me
nt
efi
cie
nt
al
resu
rse
lor;
P4
5
Alim
en
tare
cu
ap
a si
can
aliz
are
la in
ters
ecți
a st
răzi
i găr
ii cu
șo
seau
a
Hu
ne
do
are
i, C
rist
ur
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Infr
astr
uct
ură
Ma
re,
Axa
pri
ori
tara
3 –
De
zvo
lta
rea
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
58
4
Nr.
crt.
TIT
LUL
PR
OIE
CT
ULU
I S
urs
ă d
e f
ina
nța
re
Co
rela
rea
cu
alt
e
do
cu
me
nte
str
ate
gic
e
infr
ast
ruct
uri
i d
e m
ed
iu i
n c
on
dit
ii d
e
ma
na
ge
me
nt
efi
cie
nt
al
resu
rse
lor;
P4
6
Lucr
ări d
e in
terv
enți
e in
ve
der
ea în
lătu
rări
i efe
ctel
or
pro
du
se d
e
alu
ne
care
a t
ere
nu
lui
la b
locu
l 4
7 -
Ale
ea
Te
ilo
r
Bu
ge
t lo
cal
P4
7
Alim
en
tare
cu
ap
a si
can
aliz
are
inci
nta
I D
ealu
l Cet
ății
P
rogr
amu
l Op
eraț
ion
al In
fras
tru
ctu
ră
Ma
re,
Axa
pri
ori
tara
3 –
De
zvo
lta
rea
infr
ast
ruct
uri
i d
e m
ed
iu i
n c
on
dit
ii d
e
ma
na
ge
me
nt
efi
cie
nt
al
resu
rse
lor;
P4
8
Exti
nd
ere
a si
re
abili
tare
a in
fras
tru
ctu
rii d
e ap
a si
ap
a u
zata
in ju
deț
ul
Hu
ne
do
ara
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Infr
astr
uct
ură
Ma
re,
Axa
pri
ori
tara
3 –
De
zvo
lta
rea
infr
ast
ruct
uri
i d
e m
ed
iu i
n c
on
dit
ii d
e
ma
na
ge
me
nt
efi
cie
nt
al
resu
rse
lor;
P4
9
Dez
volt
are
si m
od
ern
izar
e ap
a/ca
nal
în s
ate
ap
arți
năt
oar
e.
Pro
gra
mu
l N
ati
on
al
de
De
zvo
lta
re R
ura
la;
P5
0
Alim
en
tare
cu
ap
a și
can
aliz
are
în lo
calit
atea
Bar
cea
Mic
a
Pro
gra
mu
l N
ati
on
al
de
De
zvo
lta
re R
ura
la;
P5
1
Reg
ula
riza
rea
alb
iei p
ârâu
lui a
dia
cen
t St
r. P
rim
ăver
ii P
rog
ram
ul
Na
tio
na
l d
e D
ezv
olt
are
Ru
rala
;
P5
2
Am
en
ajăr
i rig
ole
pe
ntr
u a
pe
plu
vial
e in
sat
ul A
rch
ia
Pro
gra
mu
l N
ati
on
al
de
De
zvo
lta
re R
ura
la;
P5
3
Îmb
un
ătăț
irea
infr
astr
uct
uri
i fiz
ice
și a
se
rvic
iilo
r d
e b
ază
în lo
calit
ățile
apar
țin
ăto
are,
pri
n d
ezv
olt
area
și r
eab
ilita
rea
sist
emu
lui d
e ca
nal
izar
e,
mo
der
niz
are
dru
mu
ri, m
od
ern
izar
e st
răzi
, ext
ind
ere
sist
em
de
alim
enta
re
cu a
pă
Pro
gra
mu
l N
ati
on
al
de
De
zvo
lta
re R
ura
la;
P5
4
Alim
enta
re c
u a
pa
si c
anal
izar
e p
e p
relu
ngi
rea
stră
zii A
ure
l Vla
icu
P
rogr
amu
l Op
eraț
ion
al In
fras
tru
ctu
ră
Ma
re,
Axa
pri
ori
tara
3 –
De
zvo
lta
rea
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
58
5
Nr.
crt.
TIT
LUL
PR
OIE
CT
ULU
I S
urs
ă d
e f
ina
nța
re
Co
rela
rea
cu
alt
e
do
cu
me
nte
str
ate
gic
e
infr
ast
ruct
uri
i d
e m
ed
iu i
n c
on
dit
ii d
e
ma
na
ge
me
nt
efi
cie
nt
al
resu
rse
lor;
P5
5
Ca
na
liza
re S
tr.
Dig
ulu
i -
De
va
P
rogr
amu
l Op
eraț
ion
al In
fras
tru
ctu
ră
Ma
re,
Axa
pri
ori
tara
3 –
De
zvo
lta
rea
infr
ast
ruct
uri
i d
e m
ed
iu i
n c
on
dit
ii d
e
ma
na
ge
me
nt
efi
cie
nt
al
resu
rse
lor;
P5
6
Ali
me
nta
re c
u a
pa
si
can
ali
zare
pe
Ale
ea
Ca
sca
de
i P
rogr
amu
l Op
eraț
ion
al In
fras
tru
ctu
ră
Ma
re,
Axa
pri
ori
tara
3 –
De
zvo
lta
rea
infr
ast
ruct
uri
i d
e m
ed
iu i
n c
on
dit
ii d
e
ma
na
ge
me
nt
efi
cie
nt
al
resu
rse
lor;
P5
7
Ali
me
nta
re c
u a
pa
si
can
ali
zare
pe
str
ad
a G
ran
itu
lui,
De
va
P
rogr
amu
l Op
eraț
ion
al In
fras
tru
ctu
ră
Ma
re,
Axa
pri
ori
tara
3 –
De
zvo
lta
rea
infr
ast
ruct
uri
i d
e m
ed
iu i
n c
on
dit
ii d
e
ma
na
ge
me
nt
efi
cie
nt
al
resu
rse
lor;
P5
8
Ali
me
nta
re c
u a
pa
si
can
ali
zare
Str
. R
oci
P
rogr
amu
l Op
eraț
ion
al In
fras
tru
ctu
ră
Ma
re,
Axa
pri
ori
tara
3 –
De
zvo
lta
rea
infr
ast
ruct
uri
i d
e m
ed
iu i
n c
on
dit
ii d
e
ma
na
ge
me
nt
efi
cie
nt
al
resu
rse
lor;
P5
9
Alim
en
tare
a cu
ap
a si
can
aliz
are
pe
pre
lun
gire
a st
răzi
i A
ure
l V
laic
u
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Infr
astr
uct
ură
Ma
re,
Axa
pri
ori
tara
3 –
De
zvo
lta
rea
infr
ast
ruct
uri
i d
e m
ed
iu i
n c
on
dit
ii d
e
ma
na
ge
me
nt
efi
cie
nt
al
resu
rse
lor;
P6
0
Ca
na
liza
re S
tr.
Dig
ulu
i -
De
va
P
rogr
amu
l Op
eraț
ion
al In
fras
tru
ctu
ră
Ma
re,
Axa
pri
ori
tara
3 –
De
zvo
lta
rea
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
58
6
Nr.
crt.
TIT
LUL
PR
OIE
CT
ULU
I S
urs
ă d
e f
ina
nța
re
Co
rela
rea
cu
alt
e
do
cu
me
nte
str
ate
gic
e
infr
ast
ruct
uri
i d
e m
ed
iu i
n c
on
dit
ii d
e
ma
na
ge
me
nt
efi
cie
nt
al
resu
rse
lor;
P6
1
Reg
ene
rare
a fi
zică
, eco
no
mic
ă și
so
cial
ă a
com
un
ităț
ii m
argi
nal
izat
e Z
on
a
Stre
iulu
i și c
rear
ea u
nu
i Ce
ntr
u d
e z
i de
inte
grar
e/re
inte
grar
e so
cial
ă
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tara
4 –
De
zvo
lta
re u
rba
na
du
rab
ila
;
P6
2
Exti
nd
ere
a se
rvic
iilo
r p
ub
lice
de
baz
ă p
rin
cre
area
un
ui C
entr
u d
e zi
de
inte
grar
e/re
inte
grar
e so
cial
ă în
Car
tier
Mic
ro 1
5
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tara
4 –
De
zvo
lta
re u
rba
na
du
rab
ila
;
P6
3
Exti
nd
ere
a se
rvic
iilo
r p
ub
lice
de
baz
ă p
rin
cre
area
un
ui C
entr
u d
e zi
de
inte
grar
e/re
inte
grar
e so
cial
ă în
Car
tier
Gri
gore
scu
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tara
4 –
De
zvo
lta
re u
rba
na
du
rab
ila
;
P6
4
Reg
ene
rare
a fi
zică
, eco
no
mic
ă și
so
cial
ă a
com
un
ităț
ii m
argi
nal
izat
e Z
on
a
Căm
in R
emp
es
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tara
4 –
De
zvo
lta
re u
rba
na
du
rab
ila
;
P6
5
Sis
tem
in
teg
rat
de
mo
nit
ori
zare
si
info
rma
re p
riv
ind
ca
lita
tea
fa
cto
rilo
r d
e
med
iu. (
Pan
ou
ri d
e in
form
are
aer,
ap
ă, p
olu
anți
.)
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Infr
astr
uct
ură
Ma
re,
Axa
pri
ori
tara
3 –
De
zvo
lta
rea
infr
ast
ruct
uri
i d
e m
ed
iu i
n c
on
dit
ii d
e
ma
na
ge
me
nt
efi
cie
nt
al
resu
rse
lor;
P6
6
Am
en
aja
re i
zvo
r zo
na
Be
jan
P
rog
ram
ul
Na
tio
na
l d
e D
ezv
olt
are
Ru
rala
;
P6
7
Re
gu
lari
zare
cu
rs V
ale
a B
eja
n
Pro
gra
mu
l N
ati
on
al
de
De
zvo
lta
re R
ura
la;
P6
8
Rea
lizar
ea d
e p
erd
ele
fore
stie
re d
e p
rote
jare
a lo
calit
ățilo
r ap
arți
năt
oar
e
con
tra
fe
no
me
ne
lor
me
teo
rolo
gic
e p
eri
culo
ase
(vâ
nt,
fu
rtu
ni)
și p
en
tru
am
eli
ora
rea
fa
cto
rilo
r d
e m
ed
iu.
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Infr
astr
uct
ură
Mar
e, A
xa P
rio
rita
ră 5
- P
rom
ov
are
a
adap
tări
i la
sch
imb
ările
clim
atic
e,
pre
ven
ire
a şi
ges
tio
nar
ea r
iscu
rilo
r
P6
9
Îmb
un
ătăț
irea
cal
ităț
ii m
ed
iulu
i pri
n îm
păd
uri
rea
tere
nu
rilo
r ag
rico
le
deg
rad
ate
din
loca
lităț
ile a
par
țin
ăto
are
.
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Infr
astr
uct
ură
Mar
e, A
xa P
rio
rita
ră 4
- P
rote
cţia
med
iulu
i
pri
n m
ăsu
ri d
e co
nse
rvar
e a
bio
div
ers
ităţ
ii,
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
58
7
Nr.
crt.
TIT
LUL
PR
OIE
CT
ULU
I S
urs
ă d
e f
ina
nța
re
Co
rela
rea
cu
alt
e
do
cu
me
nte
str
ate
gic
e
mo
nit
ori
zare
a ca
lităţ
ii ae
rulu
i şi
de
con
tam
ina
re a
sit
uri
lor
po
lua
te i
sto
ric;
P7
0
Îmb
un
ătăț
irea
cal
ităț
ii fa
cto
rilo
r d
e m
ediu
și a
cal
ităț
ii vi
eții
pri
n c
reșt
ere
a
sup
rafe
țelo
r sp
ațiil
or
verz
i și r
eal
izar
ea/c
om
ple
tare
a/re
con
diț
ion
area
de
alei
pie
ton
ale,
pis
te d
e b
icic
lete
, a d
otă
rilo
r d
e m
ob
ilier
urb
an ș
i a lo
curi
lor
de
joac
ă.
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tara
4 –
De
zvo
lta
re u
rba
na
du
rab
ila
;
P7
1
Rea
lizar
ea u
nu
i sis
tem
inte
grat
de
pro
tecț
ie, c
on
serv
are
și v
alo
rifi
care
a
bio
div
ers
ităț
ii p
arcu
lui n
atu
ral P
ădu
rea
Be
jan
.
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Infr
astr
uct
ură
Mar
e, A
xa P
rio
rita
ră 4
- P
rote
cţia
med
iulu
i
pri
n m
ăsu
ri d
e co
nse
rvar
e a
bio
div
ers
ităţ
ii,
mo
nit
ori
zare
a ca
lităţ
ii ae
rulu
i şi
de
con
tam
ina
re a
sit
uri
lor
po
lua
te i
sto
ric;
P7
2
Rea
lizar
ea p
rote
cție
i, co
nse
rvăr
ii și
val
ori
fică
rii b
iod
iver
sită
ții p
rin
real
izar
ea d
e re
împ
ădu
riri
ale
zo
nel
or
de
friș
ate
în m
od
ne
con
tro
lat
din
cad
rul l
oca
lităț
ilor
apar
țin
ăto
are
ale
mu
nic
ipiu
lui D
eva
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Infr
astr
uct
ură
Mar
e, A
xa P
rio
rita
ră 4
- P
rote
cţia
med
iulu
i
pri
n m
ăsu
ri d
e co
nse
rvar
e a
bio
div
ers
ităţ
ii,
mo
nit
ori
zare
a ca
lităţ
ii ae
rulu
i şi
de
con
tam
ina
re a
sit
uri
lor
po
lua
te i
sto
ric;
P7
3
Rea
lizar
ea u
nu
i sis
tem
inte
grat
de
ed
uca
ție,
info
rmar
e și
co
nșt
ien
tiza
re
pu
blic
a p
rivi
nd
pro
tecț
ia ș
i în
treț
iner
ea o
bie
ctiv
elo
r și
ari
ilor
pro
teja
te a
le
mu
nic
ipiu
lui
De
va
.
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Infr
astr
uct
ură
Mar
e, A
xa P
rio
rita
ră 4
- P
rote
cţia
med
iulu
i
pri
n m
ăsu
ri d
e co
nse
rvar
e a
bio
div
ers
ităţ
ii,
mo
nit
ori
zare
a ca
lităţ
ii ae
rulu
i şi
de
con
tam
ina
re a
sit
uri
lor
po
lua
te i
sto
ric;
P7
4
Ext
ind
ere
/mo
de
rniz
are
sis
tem
de
co
lect
are
se
lect
iva
. P
rogr
amu
l Op
eraț
ion
al In
fras
tru
ctu
ră
Mar
e, A
xa P
rio
rita
ră 3
- D
ezv
olt
are
a
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
58
8
Nr.
crt.
TIT
LUL
PR
OIE
CT
ULU
I S
urs
ă d
e f
ina
nța
re
Co
rela
rea
cu
alt
e
do
cu
me
nte
str
ate
gic
e
infr
astr
uct
uri
i de
med
iu în
co
nd
iţii
de
ma
na
ge
me
nt
efi
cie
nt
al
resu
rse
lor;
P7
5
Aso
ciaț
ia d
e d
ezv
olt
are
inte
rco
mu
nit
ara
- S
iste
m i
nte
gra
t d
e g
est
ion
are
a
deș
eu
rilo
r
Pro
gra
mu
l O
per
ațio
nal
Infr
astr
uct
ură
Mar
e, A
xa P
rio
rita
ră 3
- D
ezv
olt
are
a
infr
astr
uct
uri
i de
med
iu în
co
nd
iţii
de
ma
na
ge
me
nt
efi
cie
nt
al
resu
rse
lor;
P7
6
Pro
gram
de
susț
iner
e a
vo
lun
tari
atu
lui p
entr
u a
cțiu
ni d
e p
rote
jare
a
me
diu
lui
Bu
ge
t lo
cal;
P7
7
Am
en
aja
re p
latf
orm
e su
bte
ran
e p
en
tru
co
lect
are
deș
euri
P
rogr
amu
l Op
eraț
ion
al In
fras
tru
ctu
ră
Mar
e, A
xa P
rio
rita
ră 3
- D
ezv
olt
are
a
infr
astr
uct
uri
i de
med
iu în
co
nd
iţii
de
ma
na
ge
me
nt
efi
cie
nt
al
resu
rse
lor;
P7
8
Am
en
aja
re s
cua
r p
e B
d.
22
De
cem
bri
e
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tara
4 –
De
zvo
lta
re u
rba
na
du
rab
ila
;
P7
9
Am
en
ajar
e gr
ădin
ă u
rban
ă în
zo
na
Bej
an
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tara
4 –
De
zvo
lta
re u
rba
na
du
rab
ila
;
P8
0
Am
en
ajar
e gr
ădin
ă u
rban
ă în
zo
na
Zam
fire
scu
P
rog
ram
ul
Op
era
tio
na
l R
eg
ion
al,
Axa
pri
ori
tara
4 –
De
zvo
lta
re u
rba
na
du
rab
ila
;
P8
1
Sist
em
inte
grat
de
mo
nit
ori
zare
si m
anag
eme
nt
a u
tilit
ățilo
r p
ub
lice
și
red
uce
rea
co
nsu
mu
rilo
r e
ne
rge
tice
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Infr
astr
uct
ură
Mar
e, A
xa P
rio
rita
ră 6
- P
rom
ov
are
a
en
erg
iei
cura
te ş
i efi
cien
ţei e
ner
geti
ce în
ved
erea
su
sțin
erii
un
ei e
con
om
ii cu
em
isii
scăz
ute
de
carb
on
;
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
58
9
Nr.
crt.
TIT
LUL
PR
OIE
CT
ULU
I S
urs
ă d
e f
ina
nța
re
Co
rela
rea
cu
alt
e
do
cu
me
nte
str
ate
gic
e
P8
2
Cre
ște
rea
efi
cien
ței e
ner
geti
ce a
sis
tem
ulu
i de
ilum
inat
pu
blic
din
mu
nic
ipiu
l D
ev
a
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
Pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
ire
a tr
anzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P8
3
Rea
lizar
ea il
um
inat
ulu
i pu
blic
în u
ne
le p
arcu
ri s
au a
ilu
min
atu
lui
arh
itec
tura
l pri
n s
olu
ții e
fici
ente
en
erge
tic
,co
ntr
ol a
uto
mat
asu
pra
tim
pu
lui d
e fu
ncț
ion
are
și a
lime
nta
rea
din
su
rse
rege
ner
abile
-p
an
ou
ri
foto
vo
lta
ice
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
Pri
ori
tară
4 -
De
zvo
ltar
e u
rban
ă d
ura
bilă
;
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P8
4
Ne
t C
ity
B
ug
et
loca
l
P8
5
Cre
ște
rea
efi
cien
ței e
ner
geti
ce a
clă
dir
ilor
în c
are
fun
cțio
nea
ză C
ole
giu
l
Naț
ion
al D
ece
bal
din
str
. Oit
uz
nr.
8, D
eva
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P8
6
Cre
ște
rea
efi
cien
ței e
ner
geti
ce a
clă
dir
ilor
în c
are
fun
cțio
nea
ză L
ice
ul d
e
Art
e „
Sigi
smu
nd
To
du
ță”
din
str
. Cip
rian
Po
rum
bes
cu n
r. 1
, D
ev
a
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P8
7
Cre
ște
rea
efi
cien
ței e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
ințe
B -
B-d
ul
De
ceb
al
din
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Re
gio
na
l A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P8
8
Cre
ște
rea
efi
cien
ței e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
ințe
A -
B-d
ul
1 D
ece
mb
rie
din
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P8
9
Cre
ște
rea
efi
cien
ței e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
ințe
7 -
Ale
ea
Plo
pil
or
din
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
59
0
Nr.
crt.
TIT
LUL
PR
OIE
CT
ULU
I S
urs
ă d
e f
ina
nța
re
Co
rela
rea
cu
alt
e
do
cu
me
nte
str
ate
gic
e
P9
0
Cre
ște
rea
efi
cien
ței e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
ințe
P3
- A
lee
a M
oți
lor
din
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P9
1
Cre
ște
rea
efi
cien
ței e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
ințe
13
A -
Str
ad
a M
iha
i
Em
ine
scu
din
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P9
2
Cre
ște
rea
efi
cien
ței e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
ințe
M1
- A
lee
a
Cri
zan
tem
elo
r d
in M
un
icip
iul
De
va
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P9
3
Cre
ște
rea
efi
cien
ței e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
ințe
M2
- A
lee
a
Cri
zan
tem
elo
r d
in M
un
icip
iul
De
va
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P9
4
Cre
ște
rea
efi
cien
ței e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
ințe
P5
- S
tra
da
Tit
u
Ma
iore
scu
din
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P9
5
Cre
ște
rea
efi
cien
ței e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
ințe
C -
B-d
ul
Iuli
u M
an
iu
din
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P9
6
Cre
ște
rea
efi
cien
ței e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
ințe
D -
B-d
ul
Iuli
u M
an
iu
din
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
59
1
Nr.
crt.
TIT
LUL
PR
OIE
CT
ULU
I S
urs
ă d
e f
ina
nța
re
Co
rela
rea
cu
alt
e
do
cu
me
nte
str
ate
gic
e
P9
7
Cre
ște
rea
efi
cien
ței e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
ințe
8 -
Ale
ea M
oți
lor
din
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P9
8
Cre
ște
rea
efi
cien
ței e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
ințe
21
- A
lee
a J
up
ite
r d
in
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P9
9
Cre
ște
rea
efi
cien
ței e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
ințe
34
- B
-du
l N
ico
lae
Băl
cesc
u d
in M
un
icip
iul D
eva
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P1
00
C
reșt
ere
a e
fici
ențe
i en
erge
tice
a b
locu
lui d
e lo
cuin
țe F
RE
- S
tra
da
Ge
org
e
En
esc
u d
in M
un
icip
iul
De
va
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al
Axa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P1
01
C
reșt
ere
a e
fici
ențe
i en
erge
tice
a b
locu
lui d
e lo
cuin
țe 6
6 -
Ale
ea
Str
eiu
lui
din
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
riji
nir
ea t
ran
ziți
ei c
ătre
o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P1
02
C
reșt
ere
a e
fici
ențe
i en
erge
tice
a b
locu
lui d
e lo
cuin
țe 3
– B
-du
l 1
De
cem
bri
e
din
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P1
03
C
reșt
ere
a e
fici
ențe
i en
erge
tice
a b
locu
lui d
e lo
cuin
țe 8
- B
-du
l D
ece
ba
l d
in
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
59
2
Nr.
crt.
TIT
LUL
PR
OIE
CT
ULU
I S
urs
ă d
e f
ina
nța
re
Co
rela
rea
cu
alt
e
do
cu
me
nte
str
ate
gic
e
P1
04
C
reșt
ere
a e
fici
ențe
i en
erge
tice
a b
locu
lui d
e lo
cuin
țe B
B-d
ul
1 D
ece
mb
rie
din
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P1
05
C
reșt
ere
a e
fici
ențe
i en
erge
tice
a b
locu
lui d
e lo
cuin
țe 2
5 -
Str
. Io
n C
rean
gă
din
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P1
06
C
reșt
ere
a e
fici
ențe
i en
erge
tice
a b
locu
lui d
e lo
cuin
țe 2
6 -
Str
. Io
n C
rean
gă
din
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P1
07
C
reșt
ere
a e
fici
ențe
i en
erge
tice
a b
locu
lui d
e lo
cuin
țe M
- B
-du
l D
ece
ba
l d
in
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P1
08
C
reșt
ere
a e
fici
ențe
i en
erge
tice
a b
locu
lui d
e lo
cuin
țe 7
9 -
Str
. B
eja
n d
in
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P1
09
C
reșt
ere
a e
fici
ențe
i en
erge
tice
a b
locu
lui d
e lo
cuin
țe 2
2 -
B-d
ul
De
ceb
al
din
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P1
10
C
reșt
ere
a e
fici
ențe
i en
erge
tice
a b
locu
lui d
e lo
cuin
țe 2
3 -
B-d
ul
De
ceb
al
din
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
riji
nir
ea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
59
3
Nr.
crt.
TIT
LUL
PR
OIE
CT
ULU
I S
urs
ă d
e f
ina
nța
re
Co
rela
rea
cu
alt
e
do
cu
me
nte
str
ate
gic
e
P1
11
C
reșt
ere
a e
fici
ențe
i en
erge
tice
a b
locu
lui d
e lo
cuin
țe 2
1 -
Str
. Mar
eșal
Av
ere
scu
din
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P1
12
C
reșt
ere
a e
fici
ențe
i en
erge
tice
a b
locu
lui d
e lo
cuin
țe N
- B
-du
l D
ece
ba
l d
in
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P1
13
C
reșt
ere
a e
fici
ențe
i en
erge
tice
a b
locu
lui d
e lo
cuin
țe 6
1 -
Ale
ea
Str
eiu
lui
din
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P1
14
C
reșt
ere
a e
fici
ențe
i en
erge
tice
a b
locu
lui d
e lo
cuin
țe P
10
- B
-du
l D
aci
a d
in
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P1
15
C
reșt
ere
a e
fici
ențe
i en
erge
tice
a b
locu
lui d
e lo
cuin
țe 6
0 -
Ale
ea
Str
eiu
lui
din
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P1
16
C
reșt
ere
a e
fici
ențe
i en
erge
tice
a b
locu
lui d
e lo
cuin
țe 1
5 -
B-d
ul
De
ceb
al
din
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P1
17
C
reșt
ere
a e
fici
ențe
i en
erge
tice
a b
locu
lui d
e lo
cuin
țe 1
6 -
B-d
ul
De
ceb
al
din
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
59
4
Nr.
crt.
TIT
LUL
PR
OIE
CT
ULU
I S
urs
ă d
e f
ina
nța
re
Co
rela
rea
cu
alt
e
do
cu
me
nte
str
ate
gic
e
P1
18
C
reșt
ere
a e
fici
ențe
i en
erge
tice
a b
locu
lui d
e lo
cuin
țe 1
2 -
Str
ad
a M
.
Em
ine
scu
din
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P1
19
C
reșt
ere
a e
fici
ențe
i en
erge
tice
a b
locu
lui d
e lo
cuin
țe 1
4 -
Str
ada
Împ
ărat
ul
Tra
ian
din
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P1
20
C
reșt
ere
a e
fici
ențe
i en
erge
tice
a b
locu
lui d
e lo
cuin
țe 9
B -
Ale
ea
Tra
nsi
lva
nie
i d
in M
un
icip
iul
De
va
Pro
gra
mu
l O
pe
rați
on
al R
egio
nal
Axa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P1
21
C
reșt
ere
a e
fici
ențe
i en
erge
tice
a b
locu
lui d
e lo
cuin
țe 8
0/1
- S
trad
a M
ărăș
ti
din
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P1
22
C
reșt
ere
a e
fici
ențe
i en
erge
tice
a b
locu
lui d
e lo
cuin
țe 8
8 -
Str
ad
a H
ore
a d
in
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P1
23
C
reșt
ere
a e
fici
ențe
i en
erge
tice
a b
locu
lui d
e lo
cuin
țe 7
6 -
Str
ad
a B
eja
n d
in
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
c
arb
on
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P1
24
C
reșt
ere
a e
fici
ențe
i en
erge
tice
a b
locu
lui d
e lo
cuin
țe Z
2 -
Str
ad
a M
iha
i
Em
ine
scu
din
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
59
5
Nr.
crt.
TIT
LUL
PR
OIE
CT
ULU
I S
urs
ă d
e f
ina
nța
re
Co
rela
rea
cu
alt
e
do
cu
me
nte
str
ate
gic
e
P1
25
C
reșt
ere
a e
fici
ențe
i en
erge
tice
a b
locu
lui d
e lo
cuin
țe 5
6B
- S
tra
da
Mih
ai
Em
ine
scu
din
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P1
26
C
reșt
ere
a e
fici
ențe
i en
erge
tice
a b
locu
lui d
e lo
cuin
țe E
11
- A
lee
a C
rin
ilo
r
din
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P1
27
C
reșt
ere
a e
fici
ențe
i en
erge
tice
a b
locu
lui d
e lo
cuin
țe 2
7 -
Ale
ea
Pan
selu
țelo
r d
in M
un
icip
iul D
eva
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P1
28
C
reșt
ere
a e
fici
ențe
i en
erge
tice
a b
locu
lui d
e lo
cuin
țe 4
5 -
Ale
ea C
rișu
lui d
in
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P1
29
C
reșt
ere
a e
fici
ențe
i en
erge
tice
a b
locu
lui d
e lo
cuin
țe A
- B
-du
l N
ico
lae
Băl
cesc
u d
in M
un
icip
iul
De
va
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P1
30
C
reșt
ere
a e
fici
ențe
i en
erge
tice
a b
locu
lui d
e lo
cuin
țe D
- S
tra
da
Tit
u
Ma
iore
scu
din
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
Pro
gra
mu
l O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P1
31
C
reșt
ere
a e
fici
ențe
i en
erge
tice
a b
locu
lui d
e lo
cuin
țe 1
A -
Str
ada
Măr
ăști
din
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
59
6
Nr.
crt.
TIT
LUL
PR
OIE
CT
ULU
I S
urs
ă d
e f
ina
nța
re
Co
rela
rea
cu
alt
e
do
cu
me
nte
str
ate
gic
e
P1
32
C
reșt
ere
a e
fici
ențe
i en
erge
tice
a b
locu
lui d
e lo
cuin
țe 6
7 -
Str
ad
a B
eja
n d
in
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P1
33
C
reșt
ere
a e
fici
ențe
i en
erge
tice
a b
locu
lui d
e lo
cuin
țe 3
0 s
tr. M
ine
rulu
i din
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P1
34
C
reșt
ere
a e
fici
ențe
i en
erge
tice
a b
locu
lui d
e lo
cuin
țe K
- B
-du
l D
ece
ba
l d
in
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P1
35
C
reșt
ere
a e
fici
ențe
i en
erge
tice
a b
locu
lui d
e lo
cuin
țe 1
9B
- s
tr.
M.
Em
ine
scu
din
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P1
36
C
reșt
ere
a e
fici
ențe
i en
erge
tice
a b
locu
lui d
e lo
cuin
țe 1
6 -
str
. H
ore
a d
in
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P1
37
C
reșt
ere
a e
fici
ențe
i en
erge
tice
a b
locu
lui d
e lo
cuin
țe 5
- B
-du
l 1
De
cem
bri
e
din
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P1
38
C
reșt
ere
a e
fici
ențe
i en
erge
tice
a c
lăd
irilo
r re
zid
en
țial
e d
in c
arti
eru
l Mic
ro
15
(1
0 b
locu
ri c
are
se
po
t în
scri
e în
pro
gram
ul d
e re
abili
tare
clă
dir
i
rezi
de
nți
ale)
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
59
7
Nr.
crt.
TIT
LUL
PR
OIE
CT
ULU
I S
urs
ă d
e f
ina
nța
re
Co
rela
rea
cu
alt
e
do
cu
me
nte
str
ate
gic
e
P1
39
C
reșt
ere
a e
fici
ențe
i en
erge
tice
a c
lăd
irilo
r re
zid
en
țial
e d
in c
arti
eru
l Dac
ia
(7 b
locu
ri c
are
se
po
t în
scri
e în
pro
gram
ul d
e re
abili
tare
clă
dir
i
rezi
de
nți
ale)
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P1
40
C
reșt
ere
a e
fici
ențe
i en
erge
tice
a c
lăd
irilo
r re
zid
en
țial
e d
in c
arti
eru
l Go
jdu
-
Măr
ăști
- D
oro
ban
ți -
Băl
cesc
u (
9 b
locu
ri c
are
se p
ot
însc
rie
în p
rogr
amu
l
de
reab
ilita
re c
lăd
iri r
ezid
en
țial
e)
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Re
gio
na
l A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P1
41
C
reșt
ere
a e
fici
ențe
i en
erge
tice
a c
lăd
irilo
r re
zid
en
țial
e d
in c
arti
eru
l
Pro
gres
u ș
i zo
na
Cen
tral
ă (7
blo
curi
car
e s
e p
ot
însc
rie
în p
rogr
amu
l de
rea
bil
itar
e cl
ădir
i re
zid
enți
ale)
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P1
42
C
reșt
ere
a e
fici
ențe
i en
erge
tice
a b
locu
lui d
e lo
cuin
țe 5
1 -
Ale
ea C
rișu
lui d
in
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
Pro
gra
mu
l Op
eraț
ion
al R
egio
nal
Axa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P1
43
C
reșt
ere
a e
fici
ențe
i en
erge
tice
a b
locu
lui d
e lo
cuin
țe 2
5 -
Str
ad
a M
ine
rulu
i
din
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P1
44
C
reșt
ere
a e
fici
ențe
i en
erge
tice
a b
locu
lui d
e lo
cuin
țe 2
- S
trad
a G
rivi
ței d
in
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
riji
nir
ea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P1
45
C
reșt
ere
a e
fici
ențe
i en
erge
tice
a b
locu
lui d
e lo
cuin
țe 2
9 -
Ale
ea
Te
ilo
r d
in
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scă
zute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
59
8
Nr.
crt.
TIT
LUL
PR
OIE
CT
ULU
I S
urs
ă d
e f
ina
nța
re
Co
rela
rea
cu
alt
e
do
cu
me
nte
str
ate
gic
e
P1
46
C
reșt
ere
a e
fici
ențe
i en
erge
tice
a b
locu
lui d
e lo
cuin
țe 6
- A
lee
a R
om
an
ilo
r
din
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P1
47
C
reșt
ere
a e
fici
ențe
i en
erge
tice
a b
locu
lui d
e lo
cuin
țe 6
9 -
Ale
ea
Str
eiu
lui
din
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P1
48
C
reșt
ere
a e
fici
ențe
i en
erge
tice
a b
locu
lui d
e lo
cuin
țe 4
A -
B-d
ul
1
De
cem
bri
e
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P1
49
Cre
ște
rea
efi
cien
ței e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
ințe
C -
B-d
ul
1 D
ece
mb
rie
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P1
50
Cre
ște
rea
efi
cien
ței e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
ințe
F -
B-d
ul
1 D
ece
mb
rie
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P1
51
C
reșt
ere
a e
fici
ențe
i en
erge
tice
a b
locu
lui d
e lo
cuin
țe L
5 -
Str
. T
itu
Ma
iore
scu
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scă
zute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P1
52
Cre
ște
rea
efi
cien
ței e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
ințe
A -
B-d
ul
Iuli
u M
an
iu
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
59
9
Nr.
crt.
TIT
LUL
PR
OIE
CT
ULU
I S
urs
ă d
e f
ina
nța
re
Co
rela
rea
cu
alt
e
do
cu
me
nte
str
ate
gic
e
P1
53
Cre
ște
rea
efi
cien
ței e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
ințe
20
, Ale
ea
Ro
man
ilor
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P1
54
Cre
ște
rea
efi
cien
ței e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
ințe
4, A
lee
a R
om
anilo
r
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P1
55
C
reșt
ere
a e
fici
ențe
i en
erge
tice
a b
locu
lui d
e lo
cuin
țe 1
A+1
B, B
-du
l Iu
liu
Ma
niu
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P1
56
Cre
ște
rea
efi
cien
ței e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
ințe
F, B
-du
l 2
2 D
ece
mb
rie
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scă
zute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P1
57
Cre
ște
rea
efi
cien
ței e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
ințe
26
, str
. Min
eru
lui
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P1
58
Cre
ște
rea
efi
cien
ței e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
ințe
39
, str
. Min
eru
lui
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P1
59
Cre
ște
rea
efi
cien
ței e
ner
geti
ce a
blo
culu
i de
locu
ințe
E, s
tr. T
itu
Mai
ore
scu
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
60
0
Nr.
crt.
TIT
LUL
PR
OIE
CT
ULU
I S
urs
ă d
e f
ina
nța
re
Co
rela
rea
cu
alt
e
do
cu
me
nte
str
ate
gic
e
P1
60
R
ealiz
area
par
culu
i de
pro
du
cție
en
ergi
e fo
tovo
ltai
că.
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P1
61
P
lan
de
Acț
iun
e p
en
tru
En
erg
ie D
ura
bil
ă (P
AE
D)
Bu
ge
t lo
cal
P1
62
C
om
ple
tare
a si
stem
elo
r cl
asic
e d
e în
călz
ire
cu s
iste
me
care
uti
lizea
ză
ener
gie
sola
ră, e
ner
gie
geo
term
ală
sau
alt
e si
stem
e
Pro
gra
mu
l O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P1
63
Îm
bu
năt
ăţir
ea c
alit
ăţii
vieţ
ii şi
sp
ori
rea
măs
uri
lor
de
pro
tecţ
ie a
med
iulu
i
înco
nju
răto
r p
rin
uti
lizar
ea
de
surs
e d
e e
ner
gie
re
gen
erab
ile
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P1
64
R
edu
cere
a co
nsu
mu
lui d
e en
ergi
e p
rin
intr
od
uce
rea
de
sist
em
e d
e în
călz
ire
care
uti
lizea
ză e
ner
gie
alte
rnat
ivă
Pro
gram
ul O
per
ațio
na
l R
eg
ion
al
Axa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P1
65
R
eab
ilita
rea
sist
emu
lui d
e il
um
inat
pu
blic
în lo
calit
ăţile
ap
arţi
năt
oar
e.
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P1
66
R
eab
ilita
re C
orp
A p
rin
sch
imb
area
inst
alaț
iei i
nte
rio
are
la C
ole
giu
l
Na
tio
na
l Io
n M
incu
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
ca
rbo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P1
67
R
eab
ilita
re c
orp
B p
rin
mo
nta
re t
erm
osi
ste
m, s
chim
bar
e tâ
mp
lări
i
exte
rio
are
si s
chim
bar
ea in
stal
ațiil
or
ele
ctri
ce in
teri
oar
e la
Co
legi
ul I
on
Min
cu
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
60
1
Nr.
crt.
TIT
LUL
PR
OIE
CT
ULU
I S
urs
ă d
e f
ina
nța
re
Co
rela
rea
cu
alt
e
do
cu
me
nte
str
ate
gic
e
P1
68
R
eab
ilita
re ș
coal
a p
rin
mo
nta
rea
term
osi
stem
, sch
imb
are
tam
pla
rii
ext
eri
oa
re s
i sc
him
ba
rea
in
sta
lati
ilo
r e
lect
rice
la
Sco
ala
An
dre
i M
ure
san
u
apar
tin
ato
are
Co
legi
ulu
i Te
hn
ic E
ner
geti
c „D
rago
mir
Hu
rmu
zesc
u”
Pro
gra
mu
l O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P1
69
C
reșt
ere
a e
fici
ențe
i en
erge
tice
și m
od
eniz
are
a C
en
tru
lui C
ult
ura
l Dră
gan
Mu
nte
an
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
riji
nir
ea t
ran
ziți
ei c
ătre
o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P1
70
R
eab
ilita
rea
și c
reșt
ere
a e
fici
ente
i en
erge
tice
a c
lăd
irilo
r P
rim
ărie
i
Mu
nic
ipiu
lui
De
va
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P1
71
R
eab
ilita
rea
și c
reșt
ere
a e
fici
ente
i en
erge
tice
a in
fras
tru
ctu
rii e
du
cați
on
ale
a C
ole
giu
lui T
eh
nic
En
erge
tic
„Dra
gom
ir H
urm
uze
scu
”, lo
cați
a d
in S
trad
a
Scăr
ișo
ara
nr.
4 (
șco
ala
gen
eral
ă)
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P1
72
R
eab
ilita
rea
și c
reșt
ere
a e
fici
ente
i en
erge
tice
a in
fras
tru
ctu
rii e
du
cați
on
ale
a C
ole
giu
lui T
eh
nic
En
erge
tic
„Dra
gom
ir H
urm
uze
scu
”, lo
cați
a d
in S
trad
a
Be
jan
nr.
8 (
șco
ala
gen
era
lă)
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P1
73
C
reşt
ere
a e
fici
enţe
i en
erge
tice
a c
lăd
irilo
r Șc
olii
gim
naz
iale
An
dre
i Şag
un
a
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P1
74
C
rest
ere
a n
ive
lulu
i si
gra
du
lui
de
in
form
are
si
pre
ga
tire
, a
cu
ltu
rii
ma
na
ge
ria
le s
i o
rga
niz
ati
on
ale
(d
ezv
olt
are
a c
ap
ita
lulu
i u
ma
n),
in
do
me
niu
l
ma
na
ge
me
ntu
lui
en
erg
eti
c si
uti
liza
rii
surs
elo
r re
ge
ne
rab
ile
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
60
2
Nr.
crt.
TIT
LUL
PR
OIE
CT
ULU
I S
urs
ă d
e f
ina
nța
re
Co
rela
rea
cu
alt
e
do
cu
me
nte
str
ate
gic
e
P1
75
P
rom
ov
are
a m
asu
rilo
r d
e s
po
rire
a c
ap
aci
tati
i d
e a
bso
rbti
e a
em
isii
lor
de
CO
2 p
rin
re
zerv
oa
re n
atu
rale
pri
n c
rest
ere
a s
up
rafe
telo
r d
e s
pa
tii
ve
rzi
in
zon
a u
rba
na
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P1
76
Im
bu
na
tati
rea
sis
tem
ulu
i d
e m
on
ito
riza
re a
co
nsu
mu
lui
de
en
erg
ie l
a
niv
elu
l co
nsu
ma
toru
lui
pu
bli
c
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Reg
ion
al A
xa
pri
ori
tară
3 -
Sp
rijin
irea
tra
nzi
ție
i căt
re o
eco
no
mie
cu
em
isii
scăz
ute
de
car
bo
n
Pla
n d
e A
cțiu
ne
pe
ntr
u
En
erg
ie D
ura
bil
ă
P1
77
C
rest
ere
a g
rad
ulu
i d
e i
nfo
rma
re s
i co
nst
ien
tiza
re a
l co
nsu
ma
tori
lor
fin
ali
asu
pra
ne
cesi
tati
i d
e a
pli
care
a m
asu
rilo
r d
e i
mb
un
ata
tire
a e
fici
en
tei
ener
geti
ce ș
i în
cura
jare
a im
plic
ării
volu
nta
rilo
r în
ace
st g
en
de
acți
un
i
Bu
ge
t lo
cal
P1
78
D
esf
asu
rare
a a
ctiv
ita
tilo
r d
e i
nfo
rma
re s
i im
pli
care
a c
eta
ten
ilo
r in
imp
lem
en
tare
a P
AE
D s
i in
ati
nge
rea
ob
iect
ivu
lui g
en
era
l și î
ncu
raja
rea
imp
licăr
ii vo
lun
tari
lor
în a
cest
ge
n d
e ac
țiu
ni
Bu
ge
t lo
cal
P1
79
U
tili
zare
a u
nu
i C
en
tru
de
da
te e
xte
rn p
en
tru
a a
sig
ura
re
cup
era
rea
info
rmaț
iilo
r in
caz
de
de
zast
ru
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Infr
ast
ruct
ura
Ma
re,
Axa
Pri
ori
tară
5 -
Pro
mo
va
rea
adap
tări
i la
sch
imb
ările
clim
atic
e,
pre
ven
ire
a şi
ges
tio
nar
ea r
iscu
rilo
r;
P1
80
A
sigu
rare
a u
ne
i baz
e te
hn
ice
mo
der
niz
ate
şi a
cap
abili
tăţi
lor
nec
esa
re
pen
tru
inte
rven
ţia
op
ort
un
ă în
sit
uaţ
ii d
e u
rgen
ţă.
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Infr
ast
ruct
ura
Mar
e, A
xa P
rio
rita
ră 5
- P
rom
ov
are
a
adap
tări
i la
sch
imb
ările
clim
atic
e,
pre
ven
ire
a şi
ges
tio
nar
ea r
iscu
rilo
r;
P1
81
E
xtin
de
re s
iste
m d
e s
up
rav
eg
he
re v
ide
o u
rba
na
. P
rog
ram
ul
Op
era
tio
na
l R
eg
ion
al,
Axa
Pri
ori
tară
4 -
De
zvo
ltar
e u
rban
ă d
ura
bilă
;
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
60
3
Nr.
crt.
TIT
LUL
PR
OIE
CT
ULU
I S
urs
ă d
e f
ina
nța
re
Co
rela
rea
cu
alt
e
do
cu
me
nte
str
ate
gic
e
P1
82
C
entr
u m
un
icip
al in
tegr
at d
e m
anag
eme
nt
al s
itu
ațiil
or
de
urg
enta
. P
rog
ram
ul
Op
era
tio
na
l In
fra
stru
ctu
ra
Mar
e, A
xa P
rio
rita
ră 5
- P
rom
ov
are
a
adap
tări
i la
sch
imb
ările
clim
atic
e,
pre
ven
ire
a şi
ges
tio
nar
ea r
iscu
rilo
r
P1
83
R
ealiz
area
şi e
chip
area
ce
lule
lor
loca
le d
e in
terv
en
ţie
în s
itu
aţii
de
urg
enţă
în lo
calit
ăţile
ap
arţi
năt
oar
e a
le m
un
icip
iulu
i Dev
a.
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Infr
ast
ruct
ura
Mar
e, A
xa P
rio
rita
ră 5
- P
rom
ov
are
a
adap
tări
i la
sch
imb
ările
clim
atic
e,
pre
ven
ire
a şi
ges
tio
nar
ea r
iscu
rilo
r
P1
84
Im
ple
men
tare
a d
e s
iste
me
de
acce
s și
mo
nit
ori
zare
în in
stit
uți
ile d
e
învă
țăm
ânt
din
Mu
nic
ipiu
lui D
eva
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
Pri
ori
tară
10
- Îm
bu
năt
ățir
ea
infr
astr
uct
uri
i ed
uca
țio
nal
e;
P1
85
M
od
ern
iza
re p
ista
de
atl
eti
sm s
i p
ista
de
sa
ritu
ri l
a C
ole
giu
l N
ati
on
al
Sp
ort
iv C
eta
te -
De
va
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
Pri
ori
tară
10
- Îm
bu
năt
ățir
ea
infr
astr
uct
uri
i ed
uca
țio
nal
e;
P1
86
M
od
ern
iza
rea
ba
zei
spo
rtiv
e d
e l
a C
ole
giu
l Io
n M
incu
De
va
- t
ere
n d
e
ha
nd
ba
l
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
Pri
ori
tară
10
- Îm
bu
năt
ățir
ea
infr
astr
uct
uri
i ed
uca
țio
nal
e;
P1
87
A
me
na
jare
te
ren
uri
de
sp
ort
in
in
cin
ta S
coli
i G
imn
azi
ale
An
dre
i S
ag
un
a
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
Pri
ori
tară
10
- Îm
bu
năt
ățir
ea
infr
astr
uct
uri
i ed
uca
țio
nal
e;
P1
88
A
me
na
jare
te
ren
de
min
ifo
tba
l C
ole
giu
l N
ati
on
al
Sp
ort
iv C
eta
te -
De
va
P
rog
ram
ul
Op
era
tio
na
l R
eg
ion
al,
Axa
Pri
ori
tară
10
- Îm
bu
năt
ățir
ea
infr
astr
uct
uri
i ed
uca
țio
nal
e;
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
60
4
Nr.
crt.
TIT
LUL
PR
OIE
CT
ULU
I S
urs
ă d
e f
ina
nța
re
Co
rela
rea
cu
alt
e
do
cu
me
nte
str
ate
gic
e
P1
89
A
me
na
jare
te
ren
sp
ort
la
Lic
eu
l d
e a
rte
Sig
ism
un
d T
od
uta
- l
oca
tia
A-
Str
.
Cip
ria
n P
oru
mb
esc
u,
nr.
1
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
Pri
ori
tară
10
- Îm
bu
năt
ățir
ea
infr
astr
uct
uri
i ed
uca
țio
nal
e;
P1
90
M
od
ern
iza
re t
ere
n d
e s
po
rt S
coa
la A
nd
rei
Mu
resa
nu
P
rog
ram
ul
Op
era
tio
na
l R
eg
ion
al,
Axa
Pri
ori
tară
10
- Îm
bu
năt
ățir
ea
infr
ast
ruct
uri
i ed
uca
țio
nal
e;
P1
91
A
me
na
jare
te
ren
sp
ort
in
in
cin
ta C
ole
giu
lui
Te
hn
ic T
ran
silv
an
ia D
ev
a
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
Pri
ori
tară
10
- Îm
bu
năt
ățir
ea
infr
astr
uct
uri
i ed
uca
țio
nal
e;
P1
92
A
me
na
jare
te
ren
sp
ort
la
Lic
eu
l d
e a
rte
Sig
ism
un
d T
od
uta
- l
oca
tia
B-
Str
.
Av
ram
Ia
ncu
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
Pri
ori
tară
10
- Îm
bu
năt
ățir
ea
infr
astr
uct
uri
i ed
uca
țio
nal
e;
P1
93
M
od
ern
iza
re t
ere
n s
po
rt l
a L
ice
ul
teo
reti
c G
rig
ore
Mo
isil
P
rog
ram
ul
Op
era
tio
na
l R
eg
ion
al,
Axa
Pri
ori
tară
10
- Îm
bu
năt
ățir
ea
infr
astr
uct
uri
i ed
uca
țio
nal
e;
P1
94
M
od
ern
iza
re t
ere
n s
po
rt C
ole
giu
l T
eh
nic
Tra
nsi
lva
nia
, S
coa
la G
en
era
la
Em
ine
scu
– P
eto
fi
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
Pri
ori
tară
10
- Îm
bu
năt
ățir
ea
infr
astr
uct
uri
i ed
uca
țio
nal
e;
P1
95
M
od
ern
iza
re t
ere
n s
po
rt l
a C
ole
giu
l Naț
ion
al P
edag
ogi
c R
egi
na
Mar
ia
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
Pri
ori
tară
10
- Îm
bu
năt
ățir
ea
infr
astr
uct
uri
i ed
uca
țio
nal
e;
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
60
5
Nr.
crt.
TIT
LUL
PR
OIE
CT
ULU
I S
urs
ă d
e f
ina
nța
re
Co
rela
rea
cu
alt
e
do
cu
me
nte
str
ate
gic
e
P1
96
R
eab
ilita
rea,
mo
de
rniz
area
, de
zvo
ltar
ea ş
i ech
ipar
ea
infr
astr
uct
uri
i
edu
caţi
on
ale
a in
stit
uţi
ilor
de
învă
ţăm
ânt
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
Pri
ori
tară
10
- Îm
bu
năt
ățir
ea
infr
astr
uct
uri
i ed
uca
țio
nal
e;
P1
97
Îm
bu
năt
ăţir
ea p
roce
sulu
i ed
uca
ţio
nal
pri
n a
sigu
rare
a şi
mo
der
niz
area
ba
zei
teh
nic
o –
mat
eri
ale
a in
stit
uţi
ilor
de
învă
ţăm
ânt
din
mu
nic
ipiu
l Dev
a
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
Pri
ori
tară
10
- Îm
bu
năt
ățir
ea
infr
astr
uct
uri
i ed
uca
țio
nal
e;
P1
98
M
anag
emen
t in
tegr
at c
u a
cce
s la
sis
tem
ele
de
mo
nit
ori
zare
şi
sup
rave
ghe
re v
ideo
ale
şco
lilo
r d
in M
un
icip
iul D
eva
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
Pri
ori
tară
10
- Îm
bu
năt
ățir
ea
infr
astr
uct
uri
i ed
uca
țio
nal
e;
P1
99
Im
ple
men
tare
a p
rogr
amu
lui d
e îm
bu
năt
ăţir
e a
calit
ăţii
învă
ţăm
ântu
lui
ob
ligat
ori
u ş
i asi
gura
rea
acce
sulu
i la
ed
uca
ţie
pen
tru
to
ţi c
op
iii d
in m
ed
iul
rura
l.
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
Pri
ori
tară
10
- Îm
bu
năt
ățir
ea
infr
astr
uct
uri
i ed
uca
țio
nal
e;
P2
00
Îm
bu
năt
ăţir
ea c
on
diţ
iilo
r în
şco
li, c
reşt
ere
a ac
cesu
lui l
a e
du
caţi
e ti
mp
uri
e
pri
n r
efac
ere
a in
fras
tru
ctu
rii e
du
caţi
on
ale
– co
nst
ruir
ea d
e gr
ădin
iţe
în
loca
lităţ
ile a
par
ţin
ăto
are
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Ca
pit
al
Um
an
, A
xa
Pri
ori
tară
6 -
Ed
uca
ție
și c
om
pet
ențe
;
P2
01
R
eab
ilita
re in
stit
uți
i de
învă
țăm
ânt.
P
rog
ram
ul
Op
era
tio
na
l C
ap
ita
l U
ma
n,
Axa
Pri
ori
tară
6 -
Ed
uca
ție
și c
om
pet
ențe
;
P2
02
R
eab
ilita
rea,
mo
de
rniz
area
clă
dir
ilor
şi e
chip
area
infr
astr
uct
uri
i
edu
caţi
on
ale
a Ş
colii
Gim
naz
iale
An
dre
i Sag
un
a
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
Pri
ori
tară
4 -
De
zvo
ltar
e u
rban
ă d
ura
bilă
;
P2
03
R
eab
ilita
rea,
mo
de
rniz
area
și e
chip
area
infr
astr
uct
uri
i ed
uca
țio
nal
e
ante
pre
șco
lare
la C
reșa
De
va, A
leea
Viit
oru
lui n
r.5
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
Pri
ori
tară
4 -
De
zvo
ltar
e u
rban
ă d
ura
bilă
;
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
60
6
Nr.
crt.
TIT
LUL
PR
OIE
CT
ULU
I S
urs
ă d
e f
ina
nța
re
Co
rela
rea
cu
alt
e
do
cu
me
nte
str
ate
gic
e
P2
04
R
ea
bil
ita
rea
, m
od
ern
iza
rea
, e
xtin
de
rea
si
ech
ipa
rea
in
fra
stru
ctu
rii
ed
uca
tio
na
le p
resc
ola
re l
a G
rad
init
a c
u p
rog
ram
pre
lun
git
, n
r.2
, D
ev
a,
str.
Sca
riso
ara
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
Pri
ori
tară
4 -
De
zvo
ltar
e u
rban
ă d
ura
bilă
;
P2
05
R
ea
bil
ita
re/r
eco
nv
ers
ie s
i e
xtin
de
re c
lad
ire
exi
ste
nta
din
De
va
Al.
Vii
toru
lui,
nr.
9,
in v
ed
ere
a m
od
ern
iza
rii
si e
chip
ari
i in
fra
stru
ctu
rii
ed
uca
tio
na
le
pe
ntr
u e
du
cati
a t
imp
uri
e p
resc
ola
ra,
exi
ste
nte
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
Pri
ori
tară
4 -
De
zvo
ltar
e u
rban
ă d
ura
bilă
;
P2
06
R
eab
ilita
rea,
mo
de
rniz
area
clă
dir
ilor
si e
chip
area
infr
astr
uct
uri
i
edu
cați
on
ale
a C
ole
giu
lui N
atio
nal
Ped
ago
gic
"Reg
ina
Mar
ia"
(șco
ala
ge
ne
rala
)
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
Pri
ori
tară
4 -
De
zvo
ltar
e u
rban
ă d
ura
bilă
;
P2
07
R
ea
bil
ita
rea
, m
od
ern
iza
rea
, e
xtin
de
rea
si
ech
ipa
rea
in
fra
stru
ctu
rii
ed
uca
tio
na
le p
resc
ola
re l
a G
rad
init
a c
u p
rog
ram
no
rma
l, n
r.2
, D
ev
a,
Al.
Sa
lca
mil
or
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
Pri
ori
tară
4 -
De
zvo
ltar
e u
rban
ă d
ura
bilă
;
P2
08
C
on
stru
cția
și e
chip
area
infr
astr
uct
uri
i ed
uca
țio
nal
e an
tep
reșc
ola
re ș
i
pre
șco
lare
în c
adru
l Co
legi
ulu
i Naț
ion
al P
edag
ogi
c „R
egi
na
Mar
ia”
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
Pri
ori
tară
4 -
De
zvo
ltar
e u
rban
ă d
ura
bilă
;
P2
09
R
eab
ilita
rea,
mo
de
rniz
area
clă
dir
ilor
și e
chip
area
infr
astr
uct
uri
i
edu
cați
on
ale
a L
iceu
lui d
e A
rte
Sig
ism
un
d T
od
uță
(șc
oal
a ge
ne
rală
) lo
cați
a
str.
Av
ram
Ia
ncu
nr.
21
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
Pri
ori
tară
4 -
De
zvo
ltar
e u
rban
ă d
ura
bilă
;
P2
10
R
eab
ilita
rea,
mo
de
rniz
area
clă
dir
ilor
și e
chip
area
infr
astr
uct
uri
i
edu
cați
on
ale
a C
ole
giu
lui T
ehn
ic E
ner
geti
c „D
rago
mir
Hu
rmu
zesc
u”
–
loca
ția
din
str
. Scă
rișo
ara
nr.
4 (
șco
ala
gen
eral
ă)
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
Pri
ori
tară
4 -
De
zvo
ltar
e u
rban
ă d
ura
bilă
;
P2
11
R
eab
ilita
rea,
mo
de
rniz
area
clă
dir
ilor
și e
chip
area
infr
astr
uct
uri
i
edu
cați
on
ale
a C
ole
giu
lui T
ehn
ic E
ner
geti
c „D
rago
mir
Hu
rmu
zesc
u”
–
loca
ția
din
str
. Be
jan
nr.
8 (
șco
ala
gen
eral
ă)
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
Pri
ori
tară
4 -
De
zvo
ltar
e u
rban
ă d
ura
bilă
;
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
60
7
Nr.
crt.
TIT
LUL
PR
OIE
CT
ULU
I S
urs
ă d
e f
ina
nța
re
Co
rela
rea
cu
alt
e
do
cu
me
nte
str
ate
gic
e
P2
12
R
eab
ilita
rea,
mo
de
rniz
area
clă
dir
ilor
și e
chip
area
infr
astr
uct
uri
i
edu
cați
on
ale
a L
iceu
lui d
e A
rte
Sig
ism
un
d T
od
uță
, lo
cați
a st
r. C
ipri
an
Po
rum
be
scu
– f
inal
izar
e lu
crăr
i
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
Pri
ori
tară
4 -
De
zvo
ltar
e u
rban
ă d
ura
bilă
;
P2
13
C
on
stru
ire
grăd
iniț
ă Zo
na
Ori
zon
t P
rog
ram
ul
Op
era
tio
na
l R
eg
ion
al,
Axa
Pri
ori
tară
4 -
De
zvo
ltar
e u
rban
ă d
ura
bilă
;
P2
14
R
eab
ilita
rea
și e
chip
are
a in
fras
tru
ctu
rii e
du
cați
on
ale
a C
ole
giu
lui T
eh
nic
Tra
nsi
lva
nia
din
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
Pri
ori
tară
4 -
De
zvo
ltar
e u
rban
ă d
ura
bilă
;
P2
15
R
eab
ilita
rea
și e
chip
are
a in
fras
tru
ctu
rii e
du
cați
on
ale
a Li
ceu
lui T
eh
no
logi
c
Gri
go
re M
ois
il d
in M
un
icip
iul
De
va
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
Pri
ori
tară
4 -
De
zvo
ltar
e u
rban
ă d
ura
bilă
;
P2
16
C
on
stru
ctii
blo
curi
AN
L.
Bu
ge
t lo
cal;
P2
17
R
ea
bil
ita
re c
en
tru
ad
min
istr
ati
v.
Bu
ge
t lo
cal;
P2
18
S
tra
teg
ie d
e d
ezv
olt
are
pe
ntr
u z
on
ele
de
fav
ori
zate
Go
jdu
/Mic
ro/
Nic
ola
e
Gri
go
resc
u i
n v
ed
ere
a i
nte
gra
rii
in z
on
a u
rba
na
de
zvo
lta
ta
Bu
ge
t lo
cal;
P2
19
In
fiin
tare
a d
e i
ntr
ep
rin
de
ri s
oci
ale
(p
rote
jate
).
Bu
ge
t lo
cal;
P2
20
R
ea
bil
ita
re s
i e
xtin
de
re c
an
tin
a s
oci
ala
. P
rog
ram
ul
Op
era
tio
na
l R
eg
ion
al,
Axa
pri
ori
tară
8 -
De
zvo
lta
rea
in
fra
stru
ctu
rii
san
itar
e ş
i so
cial
e;
P2
21
C
en
tru
de
co
nsi
lie
re s
i sp
riji
n p
t in
sert
ia s
oci
ala
si
reco
nv
ers
ia p
rof.
a
pe
rso
an
elo
r a
fla
te i
n d
ific
ult
ate
.
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Cap
ital
Um
an, A
xa
Pri
ori
tară
5 -
De
zvo
ltar
e lo
cală
pla
sată
su
b
resp
on
sab
ilita
tea
com
un
ităț
ii (D
LRC
);
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
60
8
Nr.
crt.
TIT
LUL
PR
OIE
CT
ULU
I S
urs
ă d
e f
ina
nța
re
Co
rela
rea
cu
alt
e
do
cu
me
nte
str
ate
gic
e
P2
22
P
rev
en
ire
a p
ara
siri
i ti
mp
uri
i a
sco
lii.
P
rogr
amu
l Op
eraț
ion
al C
apit
al U
man
, Axa
Pri
ori
tară
4 -
Incl
uzi
un
ea s
oci
ală
și
com
bat
erea
săr
ăcie
i;
P2
23
P
reg
ati
re p
rofe
sio
na
la p
en
tru
pe
rso
an
e d
efa
vo
riza
te.
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Cap
ital
Um
an, A
xa
Pri
ori
tară
4 -
Incl
uzi
un
ea s
oci
ală
și
com
bat
erea
săr
ăcie
i;
P2
24
Im
ple
men
tare
a d
e s
olu
ţii i
no
vati
ve p
entr
u e
con
om
ia s
oci
ală
- o
şan
să
pen
tru
per
soan
ele
cu
diz
abili
tăţi
inte
lect
ual
e
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Cap
ital
Um
an, A
xa
Pri
ori
tară
6 -
Ed
uca
ție
și c
om
pet
ențe
P2
25
În
fiin
ţare
a şi
do
tare
a u
nu
i cen
tru
de
tip
aft
er-s
cho
ol
P
rog
ram
ul
Op
era
tio
na
l R
eg
ion
al,
Axa
pri
ori
tară
8
- D
ezvo
ltar
ea in
fras
tru
ctu
rii s
anit
are
şi
soci
ale
;
P2
26
R
ealiz
area
de
Ce
ntr
e d
e sp
rijin
al c
op
iilo
r şi
fam
ilie
i în
ved
erea
evi
tări
i
aban
do
nu
lui ş
cola
r
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Cap
ital
Um
an, A
xa
Pri
ori
tară
4 -
Incl
uzi
un
ea s
oci
ală
și
com
bat
erea
săr
ăcie
i;
P2
27
C
rea
rea
de
sp
ati
i d
e z
i, m
on
ito
riza
te,
pe
ntr
u b
ătrâ
nii
afla
ți în
sit
uaț
ii d
e
risc
.
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tară
8
- D
ezvo
ltar
ea in
fras
tru
ctu
rii s
anit
are
şi
soci
ale
;
P2
28
Im
ple
men
tare
a so
luţi
ilor
de
pro
mo
vare
a u
nei
so
ciet
ăţi i
ncl
usi
ve c
are
să
faci
lite
ze a
cces
ul ş
i in
tegr
area
pe
pia
ţa m
un
cii a
fem
eilo
r d
e et
nie
rro
mă
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Cap
ital
Um
an, A
xa
Pri
ori
tară
4 -
Incl
uzi
un
ea s
oci
ală
și
com
bat
erea
săr
ăcie
i;
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
60
9
Nr.
crt.
TIT
LUL
PR
OIE
CT
ULU
I S
urs
ă d
e f
ina
nța
re
Co
rela
rea
cu
alt
e
do
cu
me
nte
str
ate
gic
e
P2
29
R
ealiz
area
cen
tru
lui s
oci
al d
e u
rge
nţă
. P
rog
ram
ul
Op
era
tio
na
l R
eg
ion
al,
Axa
pri
ori
tară
8
- D
ezv
olt
are
a in
fras
tru
ctu
rii s
anit
are
şi
soci
ale
;
P2
30
R
ea
bil
ita
rea
Ca
nti
ne
i d
e A
juto
r S
oci
al.
P
rog
ram
ul
Op
era
tio
na
l R
eg
ion
al,
Axa
pri
ori
tară
8
- D
ezvo
ltar
ea in
fras
tru
ctu
rii s
anit
are
şi
soci
ale
;
P2
31
C
entr
u d
e zi
pen
tru
îngr
ijire
a co
piil
or
în m
un
icip
iul D
eva
P
rog
ram
ul
Op
era
tio
na
l R
eg
ion
al,
Axa
pri
ori
tară
8
- D
ezvo
ltar
ea in
fras
tru
ctu
rii s
anit
are
şi
soci
ale
;
P2
32
R
eab
ilita
rea
Căm
inu
lui p
en
tru
Per
soan
e V
ârst
nic
e
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tară
8
- D
ezvo
ltar
ea in
fras
tru
ctu
rii s
anit
are
şi
soci
ale
;
P2
33
R
ea
liza
rea
Ce
ntr
ulu
i b
aln
ea
r D
ev
a
Bu
ge
t lo
cal
P2
34
Lo
cuin
țe s
oci
ale
mo
du
lare
- 7
2 u
nit
ati
lo
cati
ve
Str
. N
ico
lae
Gri
go
resc
u,
mu
nic
ipiu
l D
ev
a
Bu
ge
t lo
cal
P2
35
C
entr
u in
tegr
at d
e in
terv
en
ţie
me
dic
o-s
oci
ală
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tară
8
- D
ezvo
ltar
ea in
fras
tru
ctu
rii s
anit
are
şi
soci
ale
;
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
61
0
Nr.
crt.
TIT
LUL
PR
OIE
CT
ULU
I S
urs
ă d
e f
ina
nța
re
Co
rela
rea
cu
alt
e
do
cu
me
nte
str
ate
gic
e
P2
36
C
all
-Ce
nte
r p
en
tru
vâr
stn
ici
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tară
8 -
De
zvo
lta
rea
in
fra
stru
ctu
rii
san
itar
e ş
i so
cial
e;
P2
37
R
ea
bil
ita
rea
si
do
tare
a u
nu
i ce
ntr
u d
e z
i si
a u
ne
i u
nit
ati
de
in
gri
jire
la
do
mic
iliu
pe
ntr
u p
ers
oa
ne
va
rstn
ice
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tară
8 -
De
zvo
lta
rea
in
fra
stru
ctu
rii
san
itar
e ş
i so
cial
e;
P2
38
O
șan
să la
via
ță d
emn
ă p
en
tru
vâr
stn
icii
din
jud
ețu
l Hu
ned
oar
a
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tară
8 -
De
zvo
lta
rea
in
fra
stru
ctu
rii
san
itar
e ş
i so
cial
e;
P2
39
P
rin
och
ii s
en
iori
lor
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tară
8 -
De
zvo
lta
rea
in
fra
stru
ctu
rii
san
itar
e ş
i so
cial
e
P2
40
C
RE
D –
Cu
no
aște
re, r
esp
ect,
em
oți
e, d
ăru
ire
– R
ed
uce
rea
și p
reve
nir
ea
aban
do
nu
lui ș
cola
r
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Cap
ital
Um
an, A
xa
Pri
ori
tară
6 -
Ed
uca
ție
și c
om
pet
ențe
;
P2
41
Im
ple
me
nta
rea
un
ei
infr
ast
ruct
uri
de
acc
es
pu
bli
c la
In
tern
et
(tip
Fre
e
Inte
rne
t A
cce
s -
Free
Ho
tSp
ot)
în s
pat
ii p
ub
lice
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tară
Axa
pri
ori
tară
4
- Sp
rijin
irea
de
zvo
ltăr
ii u
rban
e d
ura
bile
;
P2
42
A
pli
cati
i si
so
luti
i d
e a
cce
s la
dic
tio
na
re s
i b
ibli
ote
ci l
eg
isla
tiv
e o
nli
ne
B
ug
et
loca
l;
P2
43
S
iste
m i
nfo
rma
tic
ge
og
rafi
c co
mp
lex
(de
tip
GIS
) B
ug
et
loca
l;
P2
44
C
rear
ea
de
reţe
le w
irel
ess
(ho
t sp
ot-
uri
) în
zo
nel
e c
entr
ale
ale
tutu
ror
loca
lităţ
ilor
apar
ţin
ăto
are
.
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tară
Axa
pri
ori
tară
4
- Sp
rijin
irea
de
zvo
ltăr
ii u
rban
e d
ura
bile
;
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
61
1
Nr.
crt.
TIT
LUL
PR
OIE
CT
ULU
I S
urs
ă d
e f
ina
nța
re
Co
rela
rea
cu
alt
e
do
cu
me
nte
str
ate
gic
e
P2
45
R
ea
liza
rea
un
ui
Ce
ntr
u d
e p
ract
ica
re a
sp
ort
uri
lor
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tară
Axa
pri
ori
tară
4 -
Sp
riji
nir
ea
dez
volt
ării
urb
ane
du
rab
ile;
P2
46
R
ea
me
na
jare
Pia
ta A
gro
ali
me
nta
ra C
iocl
ov
ina
- M
icro
15
P
rog
ram
ul
Op
era
tio
na
l R
eg
ion
al,
Axa
pri
ori
tară
Axa
pri
ori
tară
4 -
Sp
riji
nir
ea
dez
volt
ării
urb
ane
du
rab
ile;
P2
47
R
ea
me
na
jare
Pia
ta A
gro
ali
me
nta
ra B
-du
l M
. K
og
aln
ice
an
u -
De
va
P
rog
ram
ul
Op
era
tio
na
l R
eg
ion
al,
Axa
pri
ori
tară
Axa
pri
ori
tară
4 -
Sp
riji
nir
ea
dez
volt
ării
urb
ane
du
rab
ile;
P2
48
R
ea
bil
ita
re l
oc
joa
ca p
e S
tr.
Imp
ara
tul
Tra
ian
P
rog
ram
ul
Op
era
tio
na
l R
eg
ion
al,
Axa
pri
ori
tară
Axa
pri
ori
tară
4 -
Sp
riji
nir
ea
dez
volt
ării
urb
ane
du
rab
ile;
P2
49
R
ea
bil
ita
re l
oc
joa
ca p
e A
lee
a N
ep
tun
din
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tară
Axa
pri
ori
tară
4 -
Sp
riji
nir
ea
dez
volt
ării
urb
ane
du
rab
ile;
P2
50
R
ea
bil
ita
re l
oc
joa
ca p
e A
lee
a N
ep
tun
(v
an
ato
rul
si p
esc
aru
l)
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tară
Axa
pri
ori
tară
4 -
Sp
riji
nir
ea
dez
volt
ării
urb
ane
du
rab
ile;
P2
51
R
ea
bil
ita
re l
oc
joa
ca p
e A
lee
a M
un
cii
(IT
M)
din
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tară
Axa
pri
ori
tară
4 -
Sp
riji
nir
ea
dez
volt
ării
urb
ane
du
rab
ile;
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
61
2
Nr.
crt.
TIT
LUL
PR
OIE
CT
ULU
I S
urs
ă d
e f
ina
nța
re
Co
rela
rea
cu
alt
e
do
cu
me
nte
str
ate
gic
e
P2
52
R
ea
bil
ita
re l
oc
joa
ca p
e A
lee
a P
aci
i (l
an
ga
Sco
ala
An
dre
i S
ag
un
a
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tară
Axa
pri
ori
tară
4 -
Sp
riji
nir
ea
dez
volt
ării
urb
ane
du
rab
ile;
P2
53
R
ea
bil
ita
re l
oc
joa
ca p
e C
ale
a Z
ara
nd
ulu
i, i
nte
rse
ctie
cu
Str
. M
ara
sti
din
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tară
Axa
pri
ori
tară
4 -
Sp
riji
nir
ea
dez
volt
ării
urb
ane
du
rab
ile;
P2
54
R
ea
bil
ita
re l
oc
joa
ca p
e S
tr.
Sa
turn
din
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tară
Axa
pri
ori
tară
4 -
Sp
riji
nir
ea
dez
volt
ării
urb
ane
du
rab
ile;
P2
55
R
ea
bil
ita
re l
oc
joa
ca p
e S
tr.
Min
eru
lui
(Uzo
Ba
lca
n)
din
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tară
Axa
pri
ori
tară
4 -
Sp
riji
nir
ea
dez
volt
ării
urb
ane
du
rab
ile;
P2
56
R
ea
bil
ita
re l
oc
joa
ca p
e S
tr.
Mih
ai
Em
ine
scu
(M
axx
a)
din
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tară
Axa
pri
ori
tară
4 -
Sp
riji
nir
ea
dez
volt
ării
urb
ane
du
rab
ile;
P2
57
R
ea
bil
ita
re l
oc
joa
ca p
e A
lee
a P
atr
iei
din
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tară
Axa
pri
ori
tară
4 -
Sp
riji
nir
ea
dez
volt
ării
urb
ane
du
rab
ile;
P2
58
R
ea
bil
ita
re l
oc
joa
ca p
e S
tr.
Arc
hia
Bl.
9 d
in M
un
icip
iul
De
va
P
rog
ram
ul
Op
era
tio
na
l R
eg
ion
al,
Axa
pri
ori
tară
Axa
pri
ori
tară
4 -
Sp
riji
nir
ea
dez
volt
ării
urb
ane
du
rab
ile;
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
61
3
Nr.
crt.
TIT
LUL
PR
OIE
CT
ULU
I S
urs
ă d
e f
ina
nța
re
Co
rela
rea
cu
alt
e
do
cu
me
nte
str
ate
gic
e
P2
59
R
ea
bil
ita
re l
oc
joa
ca p
e S
tr.
Sca
riso
ara
din
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tară
Axa
pri
ori
tară
4 -
Sp
riji
nir
ea
dez
volt
ării
urb
ane
du
rab
ile;
P2
60
R
ea
bil
ita
re l
oc
joa
ca p
e A
lee
a C
on
stru
cto
rilo
r d
in M
un
icip
iul
De
va
P
rog
ram
ul
Op
era
tio
na
l R
eg
ion
al,
Axa
pri
ori
tară
Axa
pri
ori
tară
4 -
Sp
riji
nir
ea
dez
volt
ării
urb
ane
du
rab
ile;
P2
61
A
me
na
jare
lo
c d
e j
oa
ca i
n c
art
ier
Vii
le N
oi
- S
tr.
Me
rcu
r P
rog
ram
ul
Op
era
tio
na
l R
eg
ion
al,
Axa
pri
ori
tară
Axa
pri
ori
tară
4 -
Sp
riji
nir
ea
dez
volt
ării
urb
ane
du
rab
ile;
P2
62
A
me
na
jare
lo
c d
e j
oa
ca i
n s
atu
l S
an
tuh
alm
P
rog
ram
ul
Op
era
tio
na
l R
eg
ion
al,
Axa
pri
ori
tară
Axa
pri
ori
tară
4 -
Sp
riji
nir
ea
dez
volt
ării
urb
ane
du
rab
ile;
P2
63
Im
bu
năt
ăţir
ea c
alit
ăţii
vieţ
ii în
loca
lităţ
ile a
par
ţin
ăto
are
pri
n a
men
ajar
ea
per
son
aliz
ată
a ce
ntr
ulu
i civ
ic ş
i a u
nu
i sp
aţiu
ver
de
cu f
un
cţiu
ni
com
ple
me
nta
re.
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tară
Axa
pri
ori
tară
4 -
Sp
riji
nir
ea
dez
volt
ării
urb
ane
du
rab
ile;
P2
64
Z
on
a d
e a
gre
me
nt
Pa
rcu
l B
eja
n.
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tară
Axa
pri
ori
tară
4 -
Sp
riji
nir
ea
dez
volt
ării
urb
ane
du
rab
ile
;
P2
65
E
xtin
de
re A
qu
ala
nd
- B
azi
n O
lim
pic
. P
rog
ram
ul
Op
era
tio
na
l R
eg
ion
al,
Axa
pri
ori
tară
Axa
pri
ori
tară
4 -
Sp
riji
nir
ea
dez
volt
ării
urb
ane
du
rab
ile;
P2
66
M
uze
ul
Oli
mp
ic –
gim
na
stic
a.
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tară
5:
Îmb
un
ătăț
irea
med
iulu
i urb
an
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
61
4
Nr.
crt.
TIT
LUL
PR
OIE
CT
ULU
I S
urs
ă d
e f
ina
nța
re
Co
rela
rea
cu
alt
e
do
cu
me
nte
str
ate
gic
e
și c
on
serv
area
, pro
tecț
ia ș
i val
ori
fica
rea
du
rab
ilă a
pat
rim
on
iulu
i cu
ltu
ral;
P2
67
R
ea
bil
ita
re s
i M
od
ern
iza
re S
ala
Sp
ort
uri
lor.
P
rog
ram
ul
Op
era
tio
na
l R
eg
ion
al,
Axa
pri
ori
tară
Axa
pri
ori
tară
4 -
Sp
riji
nir
ea
dez
volt
ării
urb
ane
du
rab
ile;
P2
68
C
on
stru
ire
Sală
Po
lival
entă
P
rog
ram
ul
Op
era
tio
na
l R
eg
ion
al,
Axa
pri
ori
tară
Axa
pri
ori
tară
4 -
Sp
riji
nir
ea
dez
volt
ării
urb
ane
du
rab
ile;
P2
69
C
om
ple
x p
en
tru
act
ivit
ati
ext
racu
ricu
lare
pe
ntr
u g
rad
init
e s
i sc
oli
. B
ug
et
loca
l;
P2
70
E
xtin
de
re s
pa
tii
ve
rzi,
pa
rcu
ri s
i zo
ne
de
ag
rem
en
t.
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tară
5:
Îmb
un
ătăț
irea
med
iulu
i urb
an
și c
on
serv
area
, pro
tecț
ia ș
i val
ori
fica
rea
du
rab
ilă a
pat
rim
on
iulu
i cu
ltu
ral;
P2
71
În
fiin
țare
si r
eab
ilita
re d
e p
arcu
ri s
i/cu
locu
ri d
e jo
aca.
P
rog
ram
ul
Op
era
tio
na
l R
eg
ion
al,
Axa
pri
ori
tară
5:
Îmb
un
ătăț
irea
med
iulu
i urb
an
și c
on
serv
area
, pro
tecț
ia ș
i val
ori
fica
rea
du
rab
ilă a
pat
rim
on
iulu
i cu
ltu
ral;
P2
72
C
rear
ea
şi d
ezv
olt
area
baz
ei m
ater
iale
nec
esa
re p
en
tru
co
nso
lidar
ea v
ieţi
i
cult
ura
le a
locu
ito
rilo
r m
un
icip
iulu
i Dev
a p
rin
org
aniz
area
per
iod
ică
de
spec
taco
le, c
on
cert
e, p
iese
de
teat
ru, e
xpo
ziţi
i, h
app
en
nin
g -u
ri.
Bu
ge
t lo
cal;
P2
73
A
me
naj
area
şi d
ota
rea
de
par
curi
şi c
en
tre
de
joac
ă şi
rec
reer
e p
entr
u
cop
iii d
in lo
calit
ăţile
ap
arţi
năt
oar
e.
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tară
5:
Îmb
un
ătăț
irea
med
iulu
i urb
an
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
61
5
Nr.
crt.
TIT
LUL
PR
OIE
CT
ULU
I S
urs
ă d
e f
ina
nța
re
Co
rela
rea
cu
alt
e
do
cu
me
nte
str
ate
gic
e
și c
on
serv
area
, pro
tecț
ia ș
i val
ori
fica
rea
du
rab
ilă a
pat
rim
on
iulu
i cu
ltu
ral;
P2
74
C
on
stru
cţie
baz
ine
de
îno
t şi
te
ren
uri
de
spo
rt m
ult
ifu
ncţ
ion
ale
în
loca
lităţ
ile a
par
ţin
ăto
are
(pri
n P
rogr
amu
l de
dez
volt
are
al in
fras
tru
ctu
rii ş
i
a u
no
r b
aze
sp
ort
ive
în m
ed
iul r
ura
l OG
.7/2
00
6).
Pro
gram
ul n
ațio
nal
de
de
zvo
ltar
e lo
cală
;
P2
75
R
efu
ncţ
ion
aliz
are
ter
en
uri
de
spo
rt ş
i co
nst
rucţ
ie v
esti
are
în lo
calit
ăţile
apar
ţin
ăto
are
ale
mu
nic
ipiu
lui D
eva
(pri
n P
rogr
amu
l de
de
zvo
ltar
e al
infr
astr
uct
uri
i şi a
un
or
baz
e sp
ort
ive
în m
ediu
l ru
ral O
G.7
/20
06
).
Pro
gram
ul n
ațio
nal
de
de
zvo
ltar
e lo
cală
;
P2
76
A
me
na
jare
te
ren
sp
ort
Co
leg
iul
Na
tio
na
l P
ed
ag
og
ic R
eg
ina
Ma
ria
- f
ost
Co
leg
iul
Na
tio
na
l S
ab
in D
rag
oi
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tară
9 -
Sp
rijin
irea
re
gen
erăr
ii
eco
no
mic
e și
so
cial
e a
com
un
ităț
ilor
de
fav
ori
zate
d
in m
ed
iul
urb
an
P2
77
A
me
na
jare
te
ren
de
sp
ort
Co
leg
iul
Na
tio
na
l D
ece
ba
l P
rog
ram
ul
Op
era
tio
na
l R
eg
ion
al,
Axa
pri
ori
tară
9 -
Sp
rijin
irea
re
gen
erăr
ii
eco
no
mic
e și
so
cial
e a
com
un
ităț
ilor
de
fav
ori
zate
d
in m
ed
iul
urb
an
P2
78
A
me
na
jare
te
ren
sp
ort
Co
leg
iul
Na
tio
na
l S
po
rtiv
- C
eta
te
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tară
9 -
Sp
rijin
irea
re
gen
erăr
ii
eco
no
mic
e și
so
cial
e a
com
un
ităț
ilor
de
fav
ori
zate
d
in m
ed
iul
urb
an
P2
79
A
me
na
jare
tre
n s
po
rt l
a S
coa
la G
en
era
la C
rist
ur
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tară
9 -
Sp
rijin
irea
re
gen
erăr
ii
eco
no
mic
e și
so
cial
e a
com
un
ităț
ilor
de
fav
ori
zate
d
in m
ed
iul
urb
an
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
61
6
Nr.
crt.
TIT
LUL
PR
OIE
CT
ULU
I S
urs
ă d
e f
ina
nța
re
Co
rela
rea
cu
alt
e
do
cu
me
nte
str
ate
gic
e
P2
80
A
me
na
jare
te
ren
sp
ort
la
Sco
ala
Ge
ne
rala
An
dre
i S
ag
un
a
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tară
9 -
Sp
rijin
irea
re
gen
erăr
ii
eco
no
mic
e și
so
cial
e a
com
un
ităț
ilor
de
fav
ori
zate
d
in m
ed
iul
urb
an
P2
81
A
me
na
jare
te
ren
sp
ort
Co
leg
iul
Te
hn
ic T
ran
silv
an
ia
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tară
9 -
Sp
rijin
irea
re
gen
erăr
ii
eco
no
mic
e și
so
cial
e a
com
un
ităț
ilor
de
fav
ori
zate
d
in m
ed
iul
urb
an
P2
82
R
eab
ilita
rea
şi r
efu
ncţ
ion
area
sp
aţiu
lui p
ub
lic
urb
an
B-d
ul D
acia
şi z
on
a
adia
cen
tă
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tară
5:
Îmb
un
ătăț
irea
med
iulu
i urb
an
și c
on
serv
area
, pro
tecț
ia ș
i val
ori
fica
rea
du
rab
ilă a
pat
rim
on
iulu
i cu
ltu
ral;
P2
83
A
me
na
jare
lo
c d
e j
oa
ca p
e A
lee
a A
rma
tei
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tară
5:
Îmb
un
ătăț
irea
med
iulu
i urb
an
și c
on
serv
area
, pro
tecț
ia ș
i val
ori
fica
rea
du
rab
ilă a
pat
rim
on
iulu
i cu
ltu
ral;
P2
84
R
ea
bil
ita
re l
oc
de
jo
aca
pe
Ale
ea
Ro
ma
nil
or
Bl.
22
P
rog
ram
ul
Op
era
tio
na
l R
eg
ion
al,
Axa
pri
ori
tară
5:
Îmb
un
ătăț
irea
med
iulu
i urb
an
ș i c
on
serv
area
, pro
tecț
ia ș
i val
ori
fica
rea
du
rab
ilă a
pat
rim
on
iulu
i cu
ltu
ral;
P2
85
R
ea
bil
ita
re l
oc
de
jo
aca
pe
B-d
ul
Iuli
u M
an
iu i
n s
pa
tele
Bl.
B s
i C
P
rog
ram
ul
Op
era
tio
na
l R
eg
ion
al,
Axa
pri
ori
tară
5:
Îmb
un
ătăț
irea
med
iulu
i urb
an
ș i c
on
serv
area
, pro
tecț
ia ș
i val
ori
fica
rea
du
rab
ilă a
pat
rim
on
iulu
i cu
ltu
ral;
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
61
7
Nr.
crt.
TIT
LUL
PR
OIE
CT
ULU
I S
urs
ă d
e f
ina
nța
re
Co
rela
rea
cu
alt
e
do
cu
me
nte
str
ate
gic
e
P2
86
R
ea
bil
ita
re l
oc
de
jo
aca
pe
str
ad
a C
iocl
ov
ina
P
rog
ram
ul
Op
era
tio
na
l R
eg
ion
al,
Axa
pri
ori
tară
5:
Îmb
un
ătăț
irea
med
iulu
i urb
an
și c
on
serv
area
, pro
tecț
ia ș
i va
lori
fica
rea
du
rab
ilă a
pat
rim
on
iulu
i cu
ltu
ral;
P2
87
R
ea
bil
ita
re l
oc
de
jo
aca
pe
Str
. S
cari
soa
ra l
an
ga
Gra
din
ita
nr.
2
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tară
5:
Îmb
un
ătăț
irea
med
iulu
i urb
an
și c
on
serv
area
, pro
tecț
ia ș
i val
ori
fica
rea
du
rab
ilă a
pa
trim
on
iulu
i cu
ltu
ral;
P2
88
A
me
na
jare
te
ren
sk
ate
pa
rc Z
on
a K
au
fla
nd
P
rog
ram
ul
Op
era
tio
na
l R
eg
ion
al,
Axa
pri
ori
tară
5:
Îmb
un
ătăț
irea
med
iulu
i urb
an
și c
on
serv
area
, pro
tecț
ia ș
i val
ori
fica
rea
du
rab
ilă a
pat
rim
on
iulu
i cu
ltu
ral;
P2
89
A
me
na
jare
zo
na
re
cre
ere
pe
nsi
on
ari
pe
B-d
ul
M.
Ko
ga
lnic
ea
nu
P
rog
ram
ul
Op
era
tio
na
l R
eg
ion
al,
Axa
pri
ori
tară
5:
Îmb
un
ătăț
irea
med
iulu
i urb
an
și c
on
serv
area
, pro
tecț
ia ș
i val
ori
fica
rea
du
rab
ilă a
pat
rim
on
iulu
i cu
ltu
ral;
P2
90
A
me
na
jare
zo
na
re
cre
ere
pe
nsi
on
ari
pe
B-d
ul
Al.
Pa
cii
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tară
5:
Îmb
un
ătăț
irea
med
iulu
i urb
an
ș i c
on
serv
area
, pro
tecț
ia ș
i val
ori
fica
rea
du
rab
ilă a
pat
rim
on
iulu
i cu
ltu
ral;
P2
91
A
me
na
jare
te
ren
uri
de
sp
ort
cu
ga
zon
sin
teti
c si
im
pre
jmu
ire
zo
na
Be
jan
-
mu
nic
ipiu
l D
ev
a
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tară
5:
Îmb
un
ătăț
irea
med
iulu
i urb
an
ș i c
on
serv
area
, pro
tecț
ia ș
i val
ori
fica
rea
du
rab
ilă a
pat
rim
on
iulu
i cu
ltu
ral;
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
61
8
Nr.
crt.
TIT
LUL
PR
OIE
CT
ULU
I S
urs
ă d
e f
ina
nța
re
Co
rela
rea
cu
alt
e
do
cu
me
nte
str
ate
gic
e
P2
92
A
me
na
jare
te
ren
de
sp
ort
cu
ga
zon
sin
teti
c si
im
pre
jmu
ire
Ale
ea
Pa
nse
lute
lor
- m
un
icip
iul
De
va
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tară
5:
Îmb
un
ătăț
irea
med
iulu
i urb
an
și c
on
serv
area
, pro
tecț
ia ș
i val
ori
fica
rea
du
rab
ilă a
pat
rim
on
iulu
i cu
ltu
ral;
P2
93
P
od
acc
es
intr
e i
nci
nta
III
si
II C
eta
te D
ev
a
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tară
5:
Îmb
un
ătăț
irea
med
iulu
i urb
an
și c
on
serv
area
, pro
tecț
ia ș
i val
ori
fica
rea
du
rab
ilă a
pat
rim
on
iulu
i cu
ltu
ral;
P2
94
A
me
naj
are
loc
de
joac
a p
e S
tr. B
. Lău
taru
P
rog
ram
ul
Op
era
tio
na
l R
eg
ion
al,
Axa
pri
ori
tară
5:
Îmb
un
ătăț
irea
med
iulu
i urb
an
și c
on
serv
area
, pro
tecț
ia ș
i val
ori
fica
rea
du
rab
ilă a
pat
rim
on
iulu
i cu
ltu
ral;
P2
95
A
me
na
jare
lo
c d
e j
oa
ca p
e S
tr.
D.
Za
mfi
resc
u
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tară
5:
Îmb
un
ătăț
irea
med
iulu
i urb
an
și c
on
serv
area
, pro
tecț
ia ș
i val
ori
fica
rea
du
rab
ilă a
pat
rim
on
iulu
i cu
ltu
ral;
P2
96
R
eab
ilita
re t
ere
n d
e sp
ort
vân
ăto
rul ș
i pes
caru
l P
rog
ram
ul
Op
era
tio
na
l R
eg
ion
al,
Axa
pri
ori
tară
5:
Îmb
un
ătăț
irea
med
iulu
i urb
an
ș i c
on
serv
area
, pro
tecț
ia ș
i val
ori
fica
rea
du
rab
ilă a
pat
rim
on
iulu
i cu
ltu
ral;
P2
97
D
ezv
olt
are
du
rab
ila
in
teg
rata
a M
un
icip
iulu
i D
ev
a p
rin
re
ab
ilit
are
a
spa
tiu
lui
pu
bli
c u
rba
n B
- d
ul
De
ceb
al
de
la
in
ters
ect
ia c
u B
-du
l Iu
liu
Ma
niu
pa
na
la
Pia
ta A
rra
s si
B-d
ul
22
De
cem
bri
e d
e l
a P
iata
Vic
tori
ei
si p
an
a l
a
Pia
ta A
rra
s (i
ncl
usi
v s
en
sul
gir
ato
riu
)
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tară
5:
Îmb
un
ătăț
irea
med
iulu
i urb
an
ș i c
on
serv
area
, pro
tecț
ia ș
i val
ori
fica
rea
du
rab
ilă a
pat
rim
on
iulu
i cu
ltu
ral;
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
61
9
Nr.
crt.
TIT
LUL
PR
OIE
CT
ULU
I S
urs
ă d
e f
ina
nța
re
Co
rela
rea
cu
alt
e
do
cu
me
nte
str
ate
gic
e
P2
98
R
eg
en
era
rea
urb
an
a a
axu
lui
cen
tra
l d
e a
cce
s in
Mu
nic
ipiu
l D
ev
a,
B-d
ul
22
De
cem
bri
e d
e l
a a
cce
sul
din
DN
7 s
i p
an
a l
a i
nte
rse
ctia
cu
Str
. C
ipri
an
Po
rum
be
scu
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tară
6 -
Îmb
un
ătăț
ire
a in
fras
tru
ctu
rii
ruti
ere
de
imp
ort
anță
reg
ion
ală;
P2
99
R
eab
ilita
rea
și m
od
ern
izar
ea r
ețe
lei r
uti
ere
urb
ane
pe
urm
ăto
arel
e ar
tere
de
circ
ula
ție:
- Z
on
a V
ulc
an
: S
tr.
Gra
nit
ulu
i; A
l. C
asc
ad
ei;
Str
. R
oci
; S
tr.
Co
zia
; D
rum
de
legă
tură
str
. Vu
lcan
– s
tr.
Co
zie
i
- Zo
na
Arc
hia
: Str
. Pri
nci
pal
ă sa
t A
rch
ia
- Zo
na
Sân
tuh
alm
: Str
. Ete
rnit
ății;
Str
. Fe
rmie
rilo
r; S
tr. A
rmin
de
nu
lui
- Z
on
a B
îrce
a M
ică:
Mo
der
niz
are
str
ada
Câm
pu
lui
- Z
on
a O
rizo
nt-
Zăvo
i: St
r. L
otu
sulu
i; St
r. N
ord
ulu
i; St
r. H
ort
ensi
ei;
Str.
Zen
itu
lui;
Str.
Vio
rele
lor;
Am
enaj
are
tro
tuar
e p
e st
r. Z
ăvo
i
- A
lte
zo
ne
:
- S
tr.
Pe
tre
Isp
ire
scu
(st
r. S
ad
ov
ea
nu
in
22
De
cem
bri
e –
lân
gă
Dir
ecți
a Sa
nit
ar V
ete
rin
ară)
;
- P
relu
ngi
re s
tr. B
rân
du
șei
- S
en
s g
ira
tori
u –
Em
ine
scu
-Min
eru
lui
- M
od
ern
izar
e p
relu
ngi
re s
tr. P
etru
Rar
eș
- M
od
ern
iza
re s
tr.
Pe
tre
Isp
ire
scu
Bu
get
loca
l, Fo
nd
uri
naț
ion
ale,
Alt
e s
urs
e
Pla
nu
l d
e M
ob
ilit
ate
Urb
ană
Du
rab
ilă
P3
00
A
me
na
jare
sca
ri S
tr.
Pa
ran
gu
lui
Bu
get
loca
l, Fo
nd
uri
naț
ion
ale,
Alt
e s
urs
e
P3
01
M
od
ern
iza
re d
rum
acc
es
Ca
pe
la -
Cim
itir
Ca
toli
c d
in s
atu
l C
rist
ur
Bu
get
loca
l, Fo
nd
uri
naț
ion
ale,
Alt
e s
urs
e
P3
02
A
me
na
jare
rig
ola
la
Bl.
82
, A
lee
a S
tre
iulu
i B
ug
et
loca
l, Fo
nd
uri
naț
ion
ale,
Alt
e s
urs
e
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
62
0
Nr.
crt.
TIT
LUL
PR
OIE
CT
ULU
I S
urs
ă d
e f
ina
nța
re
Co
rela
rea
cu
alt
e
do
cu
me
nte
str
ate
gic
e
P3
03
M
od
ern
iza
rea
str
ad
a A
lun
ulu
i B
uge
t lo
cal,
Fon
du
ri n
ațio
nal
e, A
lte
su
rse
P3
04
R
eab
ilita
rea
și m
od
ern
izar
ea u
no
r ar
tere
de
circ
ula
ție
adia
cen
te p
entr
u
legă
tura
cu
DJ6
87
.
PO
R 2
01
4-2
02
0,
Axa
4,
Pri
ori
tate
a d
e
inve
stiț
ie 4
.1
Pla
nu
l d
e M
ob
ilit
ate
Urb
ană
Du
rab
ilă
P3
05
C
on
stru
irea
a t
rei p
asaj
e p
este
cal
ea f
era
tă (
pro
iect
rea
lizat
de
SNC
FR),
resp
ecti
v 2
pas
aje
pie
ton
ale
și u
nu
l au
to.
Bu
ge
t S
NC
FR
P
lan
ul
de
Mo
bil
ita
te
Urb
ană
Du
rab
ilă
P3
06
C
on
stru
irea
un
ui p
od
în c
on
tin
uar
ea s
trăz
ii B
alat
a, p
en
tru
asi
gura
rea
legă
turi
i cu
Car
tier
ul G
rigo
resc
u. P
od
ul v
a as
igu
ra in
fras
tru
ctu
ră p
en
tru
tra
ficu
l a
uto
, cu
bic
icle
ta,
pie
ton
al.
Bu
get
loca
l, F
on
du
ri n
ațio
nal
e, A
lte
surs
e
Pla
nu
l d
e M
ob
ilit
ate
Urb
ană
Du
rab
ilă
P3
07
M
od
ern
iza
rea
DJ6
87
: Sân
tuh
alm
– H
un
ed
oa
ra –
Căl
an k
m 1
3+1
50
– 2
2 +
28
1
Bu
get
loca
l, Fo
nd
uri
naț
ion
ale,
Alt
e s
urs
e
P3
08
C
ulo
ar t
rafi
c M
ure
ș N
ord
B
uge
t lo
cal,
Fon
du
ri n
ațio
nal
e, A
lte
su
rse
P3
09
R
ea
bil
ita
rea
in
fra
stru
ctu
rii
ruti
ere
pe
co
rid
oa
rele
de
serv
ite
de
tra
nsp
ort
ul
pu
bli
c
PO
R 2
01
4-2
02
0,
Axa
4,
Pri
ori
tate
a d
e
inve
stiț
ie 4
.1
Pla
nu
l d
e M
ob
ilit
ate
Urb
ană
Du
rab
ilă
P3
10
C
rea
rea
/re
ab
ilit
are
a i
nfr
ast
ruct
uri
i ru
tie
re p
en
tru
zo
ne
le d
e d
ezv
olt
are
pre
văzu
te în
PU
G.
Bu
get
loca
l, Fo
nd
uri
naț
ion
ale,
Alt
e s
urs
e
Pla
nu
l d
e M
ob
ilit
ate
Urb
ană
Du
rab
ilă
P3
11
R
ealiz
area
un
ei l
egăt
uri
la A
uto
stra
da
A1
, co
nfo
rm v
aria
nte
lor
pre
zen
tate
în P
UG
Bu
get
loca
l, Fo
nd
uri
naț
ion
ale,
Alt
e s
urs
e
Pla
nu
l d
e M
ob
ilit
ate
Urb
ană
Du
rab
ilă
P3
12
R
ea
bil
ita
rea
in
fra
stru
ctu
rii
ruti
ere
pe
Ca
lea
Za
ran
du
lui,
ca r
ută
pri
nci
pal
ă
pen
tru
tra
nsp
ort
ul d
e m
arfă
Bu
get
loca
l, Fo
nd
uri
naț
ion
ale,
Alt
e s
urs
e
Pla
nu
l d
e M
ob
ilit
ate
Urb
ană
Du
rab
ilă
P3
13
A
me
naj
area
de
locu
ri p
arca
re/
încă
rcar
e/ d
escă
rcar
e/
dep
ozi
tare
mar
fă în
zon
a p
ort
ulu
i.
Bu
ge
t lo
cal,
Fo
nd
uri
naț
ion
ale,
Alt
e s
urs
e
Pla
nu
l d
e M
ob
ilit
ate
Urb
ană
Du
rab
ilă
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
62
1
Nr.
crt.
TIT
LUL
PR
OIE
CT
ULU
I S
urs
ă d
e f
ina
nța
re
Co
rela
rea
cu
alt
e
do
cu
me
nte
str
ate
gic
e
P3
14
A
me
naj
area
de
locu
ri p
arca
re/
încă
rcar
e/ d
escă
rcar
e/
dep
ozi
tare
mar
fă
tran
spo
rt p
e ca
lea
fera
tă.
Bu
get
loca
l, Fo
nd
uri
naț
ion
ale,
Alt
e s
urs
e
Pla
nu
l d
e M
ob
ilit
ate
Urb
ană
Du
rab
ilă
P3
15
O
rga
niz
are
a ci
rcu
lați
ei ș
i am
enaj
are
sen
s gi
rato
riu
în in
ters
ecți
a St
r. M
ihai
Em
ine
scu
– S
tr.
Min
eru
lui
Bu
get
loca
l, Fo
nd
uri
naț
ion
ale,
Alt
e s
urs
e
Pla
nu
l d
e M
ob
ilit
ate
Urb
ană
Du
rab
ilă
P3
16
A
me
na
jare
pa
saj
pie
ton
al
pe
ste
DN
la
Va
lea
Ce
rne
i B
ug
et
loca
l, F
on
du
ri n
ațio
nal
e, A
lte
su
rse
P
lan
ul
de
Mo
bil
ita
te
Urb
ană
Du
rab
ilă
P3
17
C
on
solid
area
sem
nal
izăr
ii ru
tie
re s
tati
ce o
rizo
nta
le ș
i ver
tica
le
Bu
get
loca
l, Fo
nd
uri
naț
ion
ale,
Alt
e s
urs
e
Pla
nu
l d
e M
ob
ilit
ate
Urb
ană
Du
rab
ilă
P3
18
S
tud
iu p
riv
ind
id
en
tifi
care
a p
osi
bil
elo
r ar
ii e
xclu
siv
pie
ton
ale
în M
un
icip
iul
De
va
Bu
get
loca
l, Fo
nd
uri
naț
ion
ale,
Alt
e s
urs
e
Pla
nu
l d
e M
ob
ilit
ate
Urb
ană
Du
rab
ilă
P3
19
R
ealiz
are
par
cări
în z
on
ele
rez
ide
nți
ale
. B
uge
t lo
cal,
Fon
du
ri n
ațio
nal
e, A
lte
su
rse
P
lan
ul
de
Mo
bil
ita
te
Urb
ană
Du
rab
ilă
P3
20
R
ea
me
na
jare
pa
rca
re d
in Z
on
a T
rid
en
t b
loc
2
Bu
get
loca
l, Fo
nd
uri
naț
ion
ale,
Alt
e s
urs
e
P3
21
R
ea
me
na
jare
pa
rca
re p
e A
lee
a C
iocl
ov
ina
ad
iace
nta
blo
culu
i 1
3A
B
uge
t lo
cal,
Fon
du
ri n
ațio
nal
e, A
lte
su
rse
P3
22
R
ea
me
na
jare
pa
rca
re p
e A
lee
a N
ep
tun
ad
iace
nta
blo
culu
i n
r. 3
7
Bu
get
loca
l, Fo
nd
uri
naț
ion
ale,
Alt
e s
urs
e
P3
23
A
me
na
jare
a p
arc
are
Bl.
C,
cart
ier
Pro
gre
sul
Bu
get
loca
l, Fo
nd
uri
naț
ion
ale,
Alt
e s
urs
e
P3
24
A
me
na
jare
pa
rca
re A
lee
a P
aci
i B
ug
et
loca
l, F
on
du
ri n
ațio
nal
e, A
lte
su
rse
P3
25
A
me
na
jare
pa
rca
re S
tr.
Ce
rne
i B
uge
t lo
cal,
Fon
du
ri n
ațio
nal
e, A
lte
su
rse
P3
26
A
me
na
jare
pa
rca
re S
tr.
Sa
lca
mil
or
Bu
get
loca
l, Fo
nd
uri
naț
ion
ale,
Alt
e s
urs
e
P3
27
A
me
na
jare
pa
rca
re S
tr.
Gh
. D
oja
, zo
na
Bl.
P3
- 8
0/2
B
uge
t lo
cal,
Fon
du
ri n
ațio
nal
e, A
lte
su
rse
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
62
2
Nr.
crt.
TIT
LUL
PR
OIE
CT
ULU
I S
urs
ă d
e f
ina
nța
re
Co
rela
rea
cu
alt
e
do
cu
me
nte
str
ate
gic
e
P3
28
A
me
na
jare
pa
rca
re p
e t
ere
nu
l d
in P
-ta
Un
irii
nr.
8
Bu
get
loca
l, Fo
nd
uri
naț
ion
ale,
Alt
e s
urs
e
P3
29
R
ealiz
are
par
care
cen
tral
ă zo
na
Spit
alu
lui J
ud
ețea
n d
e U
rge
nță
. B
uge
t lo
cal,
Fon
du
ri n
ațio
nal
e, A
lte
su
rse
P
lan
ul
de
Mo
bil
ita
te
Urb
ană
Du
rab
ilă
P3
30
R
ealiz
are
par
care
în z
on
a C
asei
de
Cu
ltu
ră.
Bu
get
loca
l, Fo
nd
uri
naț
ion
ale,
Alt
e s
urs
e
Pla
nu
l d
e M
ob
ilit
ate
Urb
ană
Du
rab
ilă
P3
31
R
ealiz
are
par
care
pe
Bd
. Dec
eb
al, z
on
a st
răzi
i Geo
rge
Co
șbu
c.
Bu
ge
t lo
cal,
Fo
nd
uri
naț
ion
ale,
Alt
e s
urs
e
Pla
nu
l d
e M
ob
ilit
ate
Urb
ană
Du
rab
ilă
P3
32
R
ealiz
are
par
cări
mo
der
ne
în z
on
ele
din
tre
blo
curi
, in
clu
siv
în v
aria
nta
Sm
art
Pa
rkin
g
Bu
get
loca
l, Fo
nd
uri
naț
ion
ale,
Alt
e s
urs
e
Pla
nu
l d
e M
ob
ilit
ate
Urb
ană
Du
rab
ilă
P3
33
A
me
na
jare
par
care
ad
iace
ntă
aer
od
rom
ulu
i, în
co
lab
ora
re c
u U
AT
Sim
eria
. B
uge
t lo
cal,
Fon
du
ri n
ațio
nal
e, A
lte
su
rse
P
lan
ul
de
Mo
bil
ita
te
Urb
ană
Du
rab
ilă
P3
34
R
evit
aliz
are
a și
re
pro
fila
rea
aero
dro
mu
lui,
în c
ola
bo
rare
cu
UA
T Si
mer
ia.
Bu
get
loca
l, Fo
nd
uri
naț
ion
ale,
Alt
e s
urs
e
Pla
nu
l d
e M
ob
ilit
ate
Urb
ană
Du
rab
ilă
P3
35
P
lan
de
org
aniz
are
a c
ircu
lați
ei
Bu
get
loca
l, Fo
nd
uri
naț
ion
ale,
Alt
e s
urs
e
Pla
nu
l d
e M
ob
ilit
ate
Urb
ană
Du
rab
ilă
P3
36
E
xtin
de
rea
sis
tem
ulu
i d
e m
an
ag
em
en
t a
l tr
afi
culu
i
PO
R 2
01
4-2
02
0,
Axa
4,
Pri
ori
tate
a d
e
inve
stiț
ie 4
.1
Pla
nu
l d
e M
ob
ilit
ate
Urb
ană
Du
rab
ilă
P3
37
Si
ste
me
de
limit
are
a ac
cesu
lui t
rafi
culu
i au
to în
zo
ne
le p
ieto
nal
e
PO
R 2
01
4-2
02
0,
Axa
4,
Pri
ori
tate
a d
e
inve
stiț
ie 4
.1
Pla
nu
l d
e M
ob
ilit
ate
Urb
ană
Du
rab
ilă
P3
38
Im
ple
me
nta
rea
un
ui
sist
em
de
man
agem
ent
al p
arcă
rilo
r cu
pla
tă
Bu
get
loca
l, Fo
nd
uri
naț
ion
ale,
Alt
e s
urs
e
Pla
nu
l d
e M
ob
ilit
ate
Urb
ană
Du
rab
ilă
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
62
3
Nr.
crt.
TIT
LUL
PR
OIE
CT
ULU
I S
urs
ă d
e f
ina
nța
re
Co
rela
rea
cu
alt
e
do
cu
me
nte
str
ate
gic
e
P3
39
Im
ple
men
tare
a u
nu
i sis
tem
de
imp
un
ere
a v
ite
zei l
ega
le d
e ci
rcu
lați
e
PO
R 2
01
4-2
02
0,
Axa
4,
Pri
ori
tate
a d
e
inve
stiț
ie 4
.1
Pla
nu
l d
e M
ob
ilit
ate
Urb
ană
Du
rab
ilă
P3
40
In
tegr
area
în s
iste
mu
l de
sem
afo
riza
re a
sem
nal
izăr
ii sp
ecif
ice
pe
ntr
u
bic
icliș
ti, p
e co
rid
oar
ele
pe
car
e su
nt
pre
văzu
te p
iste
de
bic
icle
te
PO
R 2
01
4-2
02
0,
Axa
4,
Pri
ori
tate
a d
e
inve
stiț
ie 4
.1
Pla
nu
l d
e M
ob
ilit
ate
Urb
ană
Du
r ab
ilă
P3
41
Im
ple
men
tare
a u
nu
i sis
tem
de
det
ecți
e au
tom
ate
a tr
ecer
ii p
e ro
șu
PO
R 2
01
4-2
02
0,
Axa
4,
Pri
ori
tate
a d
e
inve
stiț
ie 4
.1
Pla
nu
l d
e M
ob
ilit
ate
Urb
ană
Du
rab
ilă
P3
42
Im
ple
men
tare
a u
nu
i sis
tem
de
recu
no
aște
re a
nu
me
relo
r d
e în
mat
ricu
lare
la in
trăr
ile în
mu
nic
ipiu
PO
R 2
01
4-2
02
0,
Axa
4,
Pri
ori
tate
a d
e
inve
stiț
ie 4
.1
Pla
nu
l d
e M
ob
ilit
ate
Urb
ană
Du
rab
ilă
P3
43
În
fiin
țare
co
mis
ie t
eh
nic
ă p
entr
u p
rob
lem
ele
lega
te d
e s
iste
mat
izar
ea
din
amic
ă și
sta
tică
a c
ircu
lați
ei în
Mu
nic
ipiu
l Dev
a
Bu
ge
t lo
cal
Pla
nu
l d
e M
ob
ilit
ate
Urb
ană
Du
rab
ilă
P3
44
C
rear
ea
stru
ctu
rii d
e ge
stio
nar
e a
serv
iciil
or
de
taxa
re a
par
cări
lor
cu p
lată
B
ug
et
loca
l P
lan
ul
de
Mo
bil
ita
te
Urb
ană
Du
rab
ilă
P3
45
St
ud
ii p
en
tru
de
zvo
ltar
ea
ext
insă
a z
on
ei d
e ac
op
erir
e a
tra
nsp
ort
ulu
i
pu
blic
urb
an ș
i cre
ște
rea
niv
elu
lui d
e ac
cesi
bili
tate
al p
op
ula
ției
la a
cest
mo
d d
e t
ran
spo
rt
PO
R 2
01
4-2
02
0,
Axa
4,
Pri
ori
tate
a d
e
inve
stiț
ie 4
.1
Pla
nu
l d
e M
ob
ilit
ate
Urb
ană
Du
rab
ilă
P3
46
St
ud
iu p
rivi
nd
op
ort
un
itat
ea a
sigu
rări
i un
or
linii
de
tra
nsp
ort
pu
blic
car
e să
asi
gu
re le
gătu
ra p
e ar
tere
le d
e ci
rcu
lați
e ad
iace
nte
pen
tru
legă
tura
cu
DJ6
87
.
PO
R 2
01
4-2
02
0,
Axa
4,
Pri
ori
tate
a d
e
inve
stiț
ie 4
.1
Pla
nu
l d
e M
ob
ilit
ate
Urb
ană
Du
rab
ilă
P3
47
M
od
ern
iza
rea
sis
tem
ulu
i d
e t
ran
spo
rt p
ub
lic
loca
l p
rin
ach
izit
ion
are
a d
e
ve
hic
ule
eco
log
ice
, co
nst
ruir
e d
ep
ou
, p
recu
m s
i a
in
fra
stru
ctu
rii
afe
ren
te.
PO
R 2
01
4-2
02
0,
Axa
4,
Pri
ori
tate
a d
e
inve
stiț
ie 4
.1
Pla
nu
l d
e M
ob
ilit
ate
Urb
ană
Du
rab
ilă
P3
48
E
xtin
de
re t
rase
u d
e t
ran
spo
rt p
ub
lic
loca
l sp
re C
art
ieru
l G
rig
ore
scu
P
OR
20
14
-20
20
, A
xa 4
, P
rio
rita
tea
de
inve
stiț
ie 4
.1
Pla
nu
l d
e M
ob
ilit
ate
Urb
ană
Du
rab
ilă
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
62
4
Nr.
crt.
TIT
LUL
PR
OIE
CT
ULU
I S
urs
ă d
e f
ina
nța
re
Co
rela
rea
cu
alt
e
do
cu
me
nte
str
ate
gic
e
P3
49
Im
ple
men
tare
a u
no
r lin
ii d
e tr
ansp
ort
pu
blic
ele
ctri
c în
zo
na
pre
urb
ană
și
de
con
exiu
ne
cu M
un
icip
iul S
imer
ia ș
i Hu
ne
do
ara
(Stu
diu
de
op
ort
un
itat
e
ș i a
chiz
iția
veh
icu
lelo
r e
lect
rice
nec
esa
re p
en
tru
asi
gu
rare
a s
erv
iciu
lui)
PO
R 2
01
4-2
02
0,
Axa
4,
Pri
ori
tate
a d
e
inve
stiț
ie 4
.1
Pla
nu
l d
e M
ob
ilit
ate
Urb
ană
Du
rab
ilă
P3
50
St
ud
iu d
e o
po
rtu
nit
ate
pri
vin
d a
sigu
rare
a le
gătu
rii c
u a
ero
dro
mu
l pri
ntr
-o
lin
ie d
e t
ran
spo
rt p
ub
lic
PO
R 2
01
4-2
02
0,
Axa
4,
Pri
ori
tate
a d
e
inve
stiț
ie 4
.1
Pla
nu
l d
e M
ob
ilit
ate
Urb
ană
Du
rab
ilă
P3
51
Im
ple
me
nta
rea
un
ui
sist
em
de
ma
na
ge
me
nt
al
tra
nsp
ort
ulu
i p
ub
lic
(mo
nit
ori
zare
, ges
tio
nar
e, m
ente
nan
ță)
PO
R 2
01
4-2
02
0,
Axa
4,
Pri
ori
tate
a d
e
inve
stiț
ie 4
.1
Pla
nu
l d
e M
ob
ilit
ate
Urb
ană
Du
rab
ilă
P3
52
R
eorg
aniz
area
/în
fiin
țare
a st
ruct
uri
i de
gest
ion
are
a se
rvic
iilo
r d
e tr
ansp
ort
pu
bli
c
PO
R 2
01
4-2
02
0,
Axa
4,
Pri
ori
tate
a d
e
inve
stiț
ie 4
.1
Pla
nu
l d
e M
ob
ilit
ate
Urb
ană
Du
rab
ilă
P3
53
Ex
tin
der
ea
spaț
iulu
i pie
ton
al în
zo
na
urb
ană
P
OR
20
14
-20
20
, A
xa 4
, P
rio
rita
tea
de
inve
stiț
ie 4
.1
Pla
nu
l d
e M
ob
ilit
ate
Urb
ană
Du
rab
ilă
P3
54
A
me
naj
are
zon
ă p
ieto
nal
ă C
entr
ul i
sto
ric.
P
OR
20
14
-20
20
, A
xa 4
, P
rio
rita
tea
de
inve
stiț
ie 4
.1
Pla
nu
l d
e M
ob
ilit
ate
Urb
ană
Du
rab
ilă
P3
55
A
me
naj
are
zo
na
pie
ton
ală
Pia
ța C
etăț
ii și
zo
na
adia
cen
tă
PO
R 2
01
4-2
02
0,
Axa
4,
Pri
ori
tate
a d
e
inve
stiț
ie 4
.1
Pla
nu
l d
e M
ob
ilit
ate
Urb
ană
Du
rab
ilă
P3
56
R
eo
rga
niz
are
a s
pa
tiu
lui
urb
an
din
zo
na
Po
sta
Ve
che
– P
iata
Vic
tori
ei
– P
arc
I.C
. B
rati
an
u s
i tr
an
sfo
rma
rea
lu
i in
zo
na
pie
ton
ala
/ s
em
ipie
ton
ala
PO
R 2
01
4-2
02
0,
Axa
4,
Pri
ori
tate
a d
e
inve
stiț
ie 4
.1
Pla
nu
l d
e M
ob
ilit
ate
Urb
ană
Du
rab
ilă
P3
57
C
on
stru
ire
pis
te p
en
tru
bic
liști
și a
tra
see
lor
pie
ton
ale
pe
DN
7 în
Sân
tuh
alm
PO
R 2
01
4-2
02
0,
Axa
4,
Pri
ori
tate
a d
e
inve
stiț
ie 4
.1
Pla
nu
l d
e M
ob
ilit
ate
Urb
ană
Du
rab
ilă
P3
58
Ex
tin
der
ea
pis
tei p
entr
u b
icic
liști
și a
tra
see
lor
pie
ton
ale
de
pe
Cal
ea
Zara
nd
ulu
i sp
re z
on
a in
du
stri
ală
și c
om
erci
ală
a M
un
icip
iulu
i Dev
a
PO
R 2
01
4-2
02
0,
Axa
4,
Pri
ori
tate
a d
e
inve
stiț
ie 4
.1
Pla
nu
l d
e M
ob
ilit
ate
Urb
ană
Du
rab
ilă
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
62
5
Nr.
crt.
TIT
LUL
PR
OIE
CT
ULU
I S
urs
ă d
e f
ina
nța
re
Co
rela
rea
cu
alt
e
do
cu
me
nte
str
ate
gic
e
P3
59
C
on
stru
irea
tra
seu
lui p
en
tru
bic
icliș
ti p
e B
ule
vard
ul D
ece
bal
, Bd
. 22
Dec
em
bri
e și
în z
on
a ad
iace
nta
PO
R 2
01
4-2
02
0,
Axa
4,
Pri
ori
tate
a d
e
inve
stiț
ie 4
.1
Pla
nu
l d
e M
ob
ilit
ate
Urb
ană
Du
rab
ilă
P3
60
A
me
na
jare
a p
iste
de
bic
icle
te p
e t
rase
ul
De
va
-Ma
con
-Cri
stu
r P
OR
20
14
-20
20
, A
xa 4
, P
rio
rita
tea
de
inve
stiț
ie 4
.1
Pla
nu
l d
e M
ob
ilit
ate
Urb
ană
Du
rab
ilă
P3
61
C
rear
e p
iste
bic
icle
te p
en
tru
asi
gura
rea
legă
turi
i cu
DH
S și
ae
rod
rom
P
OR
20
14
-20
20
, A
xa 4
, P
rio
rita
tea
de
inve
stiț
ie 4
.1
Pla
nu
l d
e M
ob
ilit
ate
Urb
ană
Du
rab
ilă
P3
62
C
rea
re/r
ea
bil
ita
re/e
xtin
de
re p
iste
bic
icle
te –
re
aliz
are
legă
tură
cu
Sim
eria
și H
un
ed
oa
ra
Bu
get
loca
l, Fo
nd
uri
naț
ion
ale,
Alt
e s
urs
e
Pla
nu
l d
e M
ob
ilit
ate
Urb
ană
Du
rab
ilă
P3
63
Si
ste
m a
lte
rnat
iv d
e tr
ansp
ort
pu
blic
ne
po
luan
t p
en
tru
cet
ățe
ni ș
i tu
rișt
i in
Mu
nic
ipiu
l Dev
a (s
tud
iu p
rivi
nd
zo
na
de
imp
lem
enta
re ș
i re
aliz
area
de
pis
te
de
bic
icle
te p
e t
rase
ele
sta
bil
ite
).
PO
R 2
01
4-2
02
0,
Axa
4,
Pri
ori
tate
a d
e
inve
stiț
ie 4
.1
Pla
nu
l d
e M
ob
ilit
ate
Urb
ană
Du
rab
ilă
P3
64
Sp
ațiu
mu
ltif
un
cțio
nal
de
recr
eer
e, s
po
rt ș
i ed
uca
ție
tim
pu
rie
a b
icic
liști
lor
pen
tru
pro
mo
vare
a si
gura
nțe
i și s
ecu
rită
ții î
n t
rafi
c –
Ve
lo P
ark
PO
R 2
01
4-2
02
0,
Axa
4,
Pri
ori
tate
a d
e
inve
stiț
ie 4
.1
Pla
nu
l d
e M
ob
ilit
ate
Urb
ană
Du
rab
ilă
P3
65
A
sigu
rare
a tr
ansp
ort
ulu
i cu
veh
icu
le e
lect
rice
din
Pia
ța C
etă
ții p
ână
la
Po
arta
1 ș
i Pia
ța U
nir
ii
PO
R 2
01
4-2
02
0,
Axa
4,
Pri
ori
tate
a d
e
inve
stiț
ie 4
.1
Pla
nu
l d
e M
ob
ilit
ate
Urb
ană
Du
rab
ilă
P3
66
M
ărir
ea
cap
acit
ății
de
tran
spo
rt a
tel
eca
bin
ei
PO
R 2
01
4-2
02
0,
Axa
4,
Pri
ori
tate
a d
e
inve
stiț
ie 4
.1
Pla
nu
l d
e M
ob
ilit
ate
Urb
ană
Du
rab
ilă
P3
67
A
me
na
jare
a t
ran
spo
rt e
lect
ric
de
ag
rem
en
t in
zo
ne
le p
ieto
na
le
Bu
get
loca
l, Fo
nd
uri
naț
ion
ale,
Alt
e s
urs
e
Pla
nu
l d
e M
ob
ilit
ate
Urb
ană
Du
rab
ilă
P3
68
St
imu
lare
a tr
ansp
ort
ulu
i pri
vat
cu v
ehic
ule
ele
ctri
ce, p
rin
înfi
ința
rea
un
or
pu
nct
e d
e în
cărc
are
în M
un
icip
iul D
eva
PO
R 2
01
4-2
02
0,
Axa
4,
Pri
ori
tate
a d
e
inve
stiț
ie 4
.1
Pla
nu
l d
e M
ob
ilit
ate
Urb
ană
Du
rab
ilă
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
62
6
Nr.
crt.
TIT
LUL
PR
OIE
CT
ULU
I S
urs
ă d
e f
ina
nța
re
Co
rela
rea
cu
alt
e
do
cu
me
nte
str
ate
gic
e
P3
69
Tr
ansp
ort
pe
ntr
u a
grem
en
t p
e râ
ul M
ure
ș. C
rear
ea d
e p
iste
de
bic
icle
te p
e
arte
rele
de
acce
s în
zo
nă.
PO
R 2
01
4-2
02
0,
Axa
4,
Pri
ori
tate
a d
e
inve
stiț
ie 4
.1
Pla
nu
l d
e M
ob
ilit
ate
Urb
ană
Du
rab
ilă
P3
70
A
me
naj
area
zo
nei
po
rtu
are
pe
Râu
l Mu
reș.
B
uge
t lo
cal,
Fon
du
ri n
ațio
nal
e, A
lte
su
rse
P
lan
ul
de
Mo
bil
ita
te
Urb
ană
Du
rab
ilă
P3
71
R
ea
liza
rea
un
ui
sist
em
pa
rk-a
nd
-rid
e l
a i
ntr
are
a d
insp
re S
ime
ria
P
OR
20
14
-20
20
, A
xa 4
, P
rio
rita
tea
de
inve
stiț
ie 4
.1
Pla
nu
l d
e M
ob
ilit
ate
Urb
ană
Du
rab
ilă
P3
72
R
ea
liza
rea
un
ui
sist
em
pa
rk-a
nd
-rid
e la
intr
are
a d
insp
re M
inti
a și
A2
P
OR
20
14
-20
20
, A
xa 4
, P
rio
rita
tea
de
inve
stiț
ie 4
.1
Pla
nu
l d
e M
ob
ilit
ate
Urb
ană
Du
rab
ilă
P3
73
Im
ple
me
nta
rea
un
ui
sist
em
de
bik
e-s
ha
rin
g
PO
R 2
01
4-2
02
0,
Axa
4,
Pri
ori
tate
a d
e
inve
stiț
ie 4
.1
Pla
nu
l d
e M
ob
ilit
ate
Urb
ană
Du
rab
ilă
P3
74
Im
ple
me
nta
rea
un
ui
sist
em
un
ic,
inte
gra
t d
e t
axa
re p
en
tru
tra
nsp
ort
ul
pu
bli
c, b
ike
-sh
ari
ng
, p
arc
are
, tr
an
spo
rt t
ele
cab
ină
PO
R 2
01
4-2
02
0,
Axa
4,
Pri
ori
tate
a d
e
inve
stiț
ie 4
.1
Pla
nu
l d
e M
ob
ilit
ate
Urb
ană
Du
rab
ilă
P3
75
P
rogr
am in
tegr
at d
e m
ăsu
ri p
en
tru
pro
mo
vare
a e
lect
rom
ob
ilită
ții
Bu
get
loca
l, Fo
nd
uri
naț
ion
ale,
Alt
e s
urs
e
Pla
nu
l d
e M
ob
ilit
ate
Urb
ană
Du
rab
ilă
P3
76
P
rom
ova
rea
mo
bili
tăți
i urb
ane
du
rab
ile în
rân
du
l tin
ere
i gen
era
ții
Bu
ge
t lo
cal
P3
77
C
rea
rea
str
uct
uri
i d
e g
est
ion
are
a s
iste
me
lor
bik
e-s
ha
rin
g
Bu
ge
t lo
cal
Pla
nu
l d
e M
ob
ilit
ate
Urb
ană
Du
rab
ilă
P3
78
C
rear
ea
stru
ctu
rii d
e im
ple
men
tare
și m
on
ito
riza
re a
Pla
nu
lui
de
Mo
bil
ita
te
Urb
ană
Du
rab
ilă
Bu
ge
t lo
cal
Pla
nu
l d
e M
ob
ilit
ate
Urb
ană
Du
rab
ilă
P3
79
R
ea
bil
ita
re c
am
ine
cu
ltu
rale
ale
sa
telo
r a
pa
rtin
ato
are
. P
rog
ram
ul
Na
tio
na
l d
e d
ezv
olt
are
lo
cala
;
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
62
7
Nr.
crt.
TIT
LUL
PR
OIE
CT
ULU
I S
urs
ă d
e f
ina
nța
re
Co
rela
rea
cu
alt
e
do
cu
me
nte
str
ate
gic
e
P3
80
P
arc
de
agr
emen
t şi
dis
trac
ţii -
Th
esy
s P
ark.
(P
roie
ct d
ezvo
ltat
în c
ola
bo
rare
cu P
rim
ăria
Mu
nic
ipiu
lui H
un
ed
oar
a)
Bu
ge
t lo
cal;
P3
81
P
arc
de
ag
rem
en
t -
Alb
ia M
ure
sulu
i.
Bu
ge
t lo
cal;
P3
82
R
ea
bil
ita
rea
zo
ne
i u
rba
ne
De
alu
l C
eta
tii
De
va
, m
on
um
en
t a
l n
atu
rii
si
isto
ric
cu v
ala
ore
tu
rist
ica
rid
ica
ta d
in m
un
icip
iul
De
va
- R
efu
ncț
ion
aliz
are
a
Inci
nte
i I
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tară
7:D
ive
rsif
icar
ea e
con
om
iilo
r
loca
le p
rin
de
zvo
ltar
ea d
ura
bilă
a
turi
smu
lui;
P3
83
R
ealiz
area
un
or
dru
mu
ri c
ult
ura
le (
Dru
mu
l bis
eric
ilor
din
Dev
a şi
pro
xim
itat
e,D
rum
ul c
aste
lelo
r si
cet
atilo
r d
in D
eva
şi p
roxi
mit
ate)
.
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tară
7:D
ive
rsif
icar
ea e
con
om
iilo
r
loca
le p
rin
de
zvo
ltar
ea d
ura
bilă
a
turi
smu
lui;
P3
84
Si
ste
m in
tegr
at d
e as
igu
rare
a c
on
diţ
iilo
r o
pti
me
pe
ntr
u d
esfă
şura
rea
acti
vită
ţilo
r cu
ltu
rale
şi p
ăstr
are
a sp
ecif
icu
lui l
oca
l în
zo
na
adm
inis
trat
ivă
De
va
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tară
7:D
ive
rsif
icar
ea e
con
om
iilo
r
loca
le p
rin
de
zvo
ltar
ea d
ura
bilă
a
turi
smu
lui;
P3
85
R
eg
en
era
rea
me
diu
lui
cult
ura
l şi
a v
alo
rilo
r zo
ne
i ad
min
istr
ativ
e D
eva
pri
n
reab
ilita
rea,
mo
de
rniz
area
şi d
ota
rea
afe
ren
tă a
aşe
zăm
inte
lor
cult
ura
le
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tară
7:D
ive
rsif
icar
ea e
con
om
iilo
r
loca
le p
rin
de
zvo
ltar
ea d
ura
bilă
a
turi
smu
lui;
P3
86
R
eab
ilita
rea
Co
nac
ul B
arcs
ay ş
i in
tro
du
cere
a ac
est
uia
în c
ircu
itu
l tu
rist
ic
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tară
7:D
ive
rsif
icar
ea e
con
om
iilo
r
loca
le p
rin
de
zvo
ltar
ea d
ura
bilă
a
turi
smu
lui;
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
62
8
Nr.
crt.
TIT
LUL
PR
OIE
CT
ULU
I S
urs
ă d
e f
ina
nța
re
Co
rela
rea
cu
alt
e
do
cu
me
nte
str
ate
gic
e
P3
87
R
ea
bil
ita
rea
Tu
rnu
lui
din
cim
itir
ul
ort
od
ox
si i
ntr
od
uce
rea
ace
stu
ia i
n
circ
uit
ul
turi
stic
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tară
7:D
ive
rsif
icar
ea e
con
om
iilo
r
loca
le p
rin
de
zvo
ltar
ea d
ura
bilă
a
turi
smu
lui;
P3
88
P
ort
al
info
rma
tic
de
pro
mo
va
re t
uri
stic
a s
i in
form
are
me
teo
B
ug
et
loca
l;
P3
89
P
rom
ov
are
ag
rotu
rism
in
sa
tele
ap
art
ina
toa
re.
Pro
gra
mu
l n
ati
on
al
de
de
zvo
lta
re r
ura
la;
P3
90
R
ea
liza
rea
ce
ntr
elo
r d
e p
rom
ov
are
a m
est
esu
gu
rilo
r tr
ad
itio
na
le.
Pro
gra
mu
l n
ati
on
al
de
de
zvo
lta
re r
ura
la;
P3
91
El
abo
rare
a st
ud
iulu
i ”St
rate
gii p
en
tru
cu
ltu
ra in
zo
na
adm
inis
trat
ivă
Dev
a”.
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tară
7:D
ive
rsif
icar
ea e
con
om
iilo
r
loca
le p
rin
de
zvo
ltar
ea d
ura
bilă
a
turi
smu
lui;
P3
92
El
abo
rare
a st
ud
iulu
i ”St
rate
gii p
en
tru
tu
rism
şi a
grem
en
t in
zo
na
adm
inis
trat
ivă
Dev
a”.
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tară
7:D
ive
rsif
icar
ea e
con
om
iilo
r
loca
le p
rin
de
zvo
ltar
ea d
ura
bilă
a
turi
smu
lui;
P3
93
P
rom
ova
rea
si r
eab
ilita
rea
ob
iect
ive
lor
turi
stic
e ju
de
țen
e. (
Mar
care
si
ela
bo
rare
tra
see
tu
rist
ice
)
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tară
7:D
ive
rsif
icar
ea e
con
om
iilo
r
loca
le p
rin
de
zvo
ltar
ea d
ura
bilă
a
turi
smu
lui;
P3
94
P
rom
ov
are
mu
ltim
ed
ia a
sit
e-u
rilo
r d
e i
nte
res
turi
stic
. P
rog
ram
ul
Op
era
tio
na
l R
eg
ion
al,
Axa
pri
ori
tară
7:D
ive
rsif
icar
ea e
con
om
iilo
r
loca
le p
rin
de
zvo
lta
rea
du
rab
ilă a
turi
smu
lui;
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
62
9
Nr.
crt.
TIT
LUL
PR
OIE
CT
ULU
I S
urs
ă d
e f
ina
nța
re
Co
rela
rea
cu
alt
e
do
cu
me
nte
str
ate
gic
e
P3
95
Ed
itar
ea u
nei
bro
şuri
, tip
plia
nt,
de
po
pu
lari
zare
a f
acili
tăţi
lor
turi
stic
e d
e
care
dis
pu
ne
mu
nic
piu
lDe
va ş
i a c
elo
r af
late
în p
roxi
mit
atea
mu
nic
ipiu
lui.
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tară
7:D
ive
rsif
icar
ea e
con
om
iilo
r
loca
le p
rin
de
zvo
ltar
ea d
ura
bilă
a
turi
smu
lui;
P3
96
C
reşt
ere
a at
ract
ivit
ăţii
mu
nic
ipiu
lui D
eva
pri
n o
rgan
izar
ea
de
târg
uri
de
man
ufa
ctu
ră d
e ar
tă, p
rom
ova
rea
turi
smu
lui c
ult
ura
l, re
vigo
rare
a
ide
nti
tăţi
i ist
ori
ce a
div
ers
elo
r cl
ădir
i/st
răzi
din
zo
na
isto
rică
a o
raşu
lui,
org
aniz
are
a d
e zi
le/s
erb
ări i
n z
on
a is
tori
că a
ora
şulu
i
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tară
7:D
ive
rsif
icar
ea e
con
om
iilo
r
loca
le p
rin
de
zvo
ltar
ea d
ura
bilă
a
turi
smu
lui;
P3
97
P
ăstr
area
tra
diţ
iilo
r, o
bic
eiu
rilo
r şi
sco
ater
ea în
evi
de
nţă
a
mu
ltic
ult
ura
lităţ
ii zo
ne
i De
va p
rin
org
aniz
area
un
ui F
est
ival
cu
linar
si a
l
trad
iţiil
or
min
ori
tăţi
lor
din
Dev
a
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tară
7:D
ive
rsif
icar
ea e
con
om
iilo
r
loca
le p
rin
de
zvo
ltar
ea d
ura
bilă
a
turi
smu
lui;
P3
98
C
rea
rea
bra
nd
ulu
i tu
rist
ic a
l D
ev
ei
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Re
gio
na
l, A
xa
pri
ori
tară
7:D
ive
rsif
icar
ea e
con
om
iilo
r
loca
le p
rin
de
zvo
ltar
ea d
ura
bilă
a
turi
smu
lui;
P3
99
Si
ste
m c
en
tral
izat
pen
tru
înre
gist
rare
a și
mo
nit
ori
zare
a se
siză
rilo
r d
in
par
tea
cetă
țen
ilor
Bu
ge
t lo
cal;
P4
00
P
regă
tire
pro
fesi
on
ala
pe
ntr
u a
nga
jați
i pri
măr
iei
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Ca
pa
cita
te
Ad
min
istr
ati
va
;
P4
01
În
fiin
țare
co
mis
ie t
eh
nic
ă p
entr
u p
rob
lem
ele
lega
te d
e s
iste
mat
izar
ea
din
amic
ă și
sta
tică
a c
ircu
lați
ei în
Mu
nic
ipiu
l Dev
a
Bu
ge
t lo
cal;
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
63
0
Nr.
crt.
TIT
LUL
PR
OIE
CT
ULU
I S
urs
ă d
e f
ina
nța
re
Co
rela
rea
cu
alt
e
do
cu
me
nte
str
ate
gic
e
P4
02
R
eorg
aniz
area
/în
fiin
țare
a st
ruct
uri
i de
gest
ion
are
a se
rvic
iilo
r d
e tr
ansp
ort
pu
bli
c
Bu
ge
t lo
cal;
P4
03
C
rear
ea
stru
ctu
rii d
e ge
stio
nar
e a
serv
iciil
or
de
taxa
re a
par
cări
lor
cu p
lată
B
ug
et
loca
l;
P4
04
C
rea
rea
str
uct
uri
i d
e g
est
ion
are
a s
iste
me
lor
bik
e-s
ha
rin
g
Bu
ge
t lo
cal;
P4
05
C
rear
ea
stru
ctu
rii d
e im
ple
men
tare
și m
on
ito
riza
re a
Pla
nu
lui d
e M
ob
ilita
te
Urb
ană
Du
rab
ilă
Bu
ge
t lo
cal;
P4
06
C
arta
de
inve
stiț
ii a
Mu
nic
ipiu
lui D
eva
B
ug
et
loca
l;
P4
07
D
ezv
olt
are
a r
esu
rse
lor
um
an
e a
le p
erso
nal
ulu
i pri
măr
iei m
un
icip
iulu
i Dev
a
pri
n c
rear
ea
de
par
ten
eria
te ș
i sch
imb
de
exp
eri
en
ță la
niv
el t
ran
snaț
ion
al
în d
om
eniu
l res
urs
elo
r u
man
e, in
clu
ziu
nii
soci
ale
și o
cup
ării
forț
ei d
e
mu
ncă
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Cap
acit
ate
Ad
min
istr
ativ
ă
P4
08
C
alit
ate
și p
erfo
rman
ță în
ad
min
istr
ația
pu
blic
ă lo
cală
a M
un
icip
iulu
i Dev
a,
Jud
ețu
l Hu
ned
oar
a
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Cap
acit
ate
Ad
min
istr
ativ
ă
P4
09
A
plic
ație
info
rmat
ica
com
ple
ta s
i in
tegr
ata
de
man
age
men
t al
co
ntr
olu
lui
inte
rn/m
anag
eri
al f
un
cțio
nal
si e
fici
en
t
Pro
gram
ul O
per
ațio
nal
Cap
acit
ate
Ad
min
istr
ativ
ă
P4
10
R
ealiz
area
Cen
tru
lui d
e D
ate
al P
rim
ărie
i P
rogr
amu
l Op
eraț
ion
al C
apac
itat
e
Ad
min
istr
ativ
ă
P4
11
V
irtu
aliz
area
sta
țiilo
r d
e lu
cru
uti
lizat
e in
cad
rul P
rim
ărie
i P
rog
ram
ul
Op
era
tio
na
l C
om
pe
titi
vit
ate
,
Axa
Pri
ori
tară
2 -
Te
hn
olo
gia
Info
rmaț
iei ș
i
Co
mu
nic
ație
i (TI
C)
pe
ntr
u o
eco
no
mie
dig
ital
ă co
mp
etit
ivă;
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
63
1
Nr.
crt.
TIT
LUL
PR
OIE
CT
ULU
I S
urs
ă d
e f
ina
nța
re
Co
rela
rea
cu
alt
e
do
cu
me
nte
str
ate
gic
e
P4
12
R
ea
liza
rea
sis
tem
ulu
i d
e b
ack
-up
in
form
ati
c ce
ntr
ali
zat
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Co
mp
eti
tiv
ita
te,
Axa
Pri
ori
tară
2 -
Te
hn
olo
gia
In
form
ație
i și
Co
mu
nic
ație
i (TI
C)
pe
ntr
u o
eco
no
mie
dig
ital
ă co
mp
etit
ivă;
P4
13
M
od
ern
iza
rea
in
fra
stru
ctu
rii
info
rma
tice
si
de
co
mu
nic
ati
i la
niv
elu
l
Pri
măr
iei
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Co
mp
eti
tiv
ita
te,
Axa
Pri
ori
tară
2 -
Te
hn
olo
gia
Info
rmaț
iei ș
i
Co
mu
nic
ație
i (T
IC)
pe
ntr
u o
eco
no
mie
dig
ital
ă co
mp
etit
ivă;
P4
14
Im
ple
men
tare
a so
luti
ei d
e ti
p „
Clo
ud
” d
e m
are
cap
acit
ate
a P
rim
arie
i P
rog
ram
ul
Op
era
tio
na
l C
om
pe
titi
vit
ate
,
Axa
Pri
ori
tară
2 -
Te
hn
olo
gia
Info
rmaț
iei ș
i
Co
mu
nic
ație
i (TI
C)
pe
ntr
u o
eco
no
mie
dig
ital
ă co
mp
etit
ivă;
P4
15
S
iste
m i
nfo
rma
tic
inte
gra
t d
e m
an
ag
em
en
t a
re
surs
elo
r a
dm
inis
tra
tie
i
pu
bli
ce (
de
tip
ER
P)
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Co
mp
eti
tiv
ita
te,
Axa
Pri
ori
tară
2 -
Te
hn
olo
gia
Info
rmaț
iei ș
i
Co
mu
nic
ație
i (TI
C)
pe
ntr
u o
eco
no
mie
dig
ital
ă co
mp
etit
ivă;
P4
16
S
uit
a d
e a
pli
cati
i in
form
ati
ce d
e u
z a
dm
inis
tra
tiv
, fi
na
nci
ar-
con
tab
il,
sala
riza
re,
resu
rse
de
pe
rso
na
l
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Co
mp
eti
tiv
ita
te,
Axa
Pri
ori
tară
2 -
Te
hn
olo
gia
Info
rmaț
iei ș
i
Co
mu
nic
ație
i (TI
C)
pe
ntr
u o
eco
no
mie
dig
ital
ă co
mp
etit
ivă;
P4
17
In
teg
rare
a s
iste
mu
lui
de
tip
ER
P c
u a
lte
sis
tem
e c
on
exe
su
po
rt
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Co
mp
eti
tiv
ita
te,
Axa
Pri
ori
tară
2 -
Te
hn
olo
gia
Info
rmaț
iei ș
i
Co
mu
nic
ație
i (TI
C)
pe
ntr
u o
eco
no
mie
dig
ital
ă co
mp
etit
ivă;
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
63
2
Nr.
crt.
TIT
LUL
PR
OIE
CT
ULU
I S
urs
ă d
e f
ina
nța
re
Co
rela
rea
cu
alt
e
do
cu
me
nte
str
ate
gic
e
P4
18
S
iste
m i
nfo
rma
tic
inte
gra
t p
en
tru
im
bu
na
tati
rea
efi
cie
nte
i P
oli
tie
i Lo
cale
P
rog
ram
ul
Op
era
tio
na
l C
om
pe
titi
vit
ate
,
Axa
Pri
ori
tară
2 -
Te
hn
olo
gia
Info
rmaț
iei ș
i
Co
mu
nic
ație
i (TI
C)
pe
ntr
u o
eco
no
mie
dig
ital
ă co
mp
etit
ivă;
P4
19
Im
ple
me
nta
rea
so
luti
ei
un
ita
re d
e s
em
na
tura
ele
ctro
nic
a
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Co
mp
eti
tiv
ita
te,
Axa
Pri
ori
tară
2 -
Te
hn
olo
gia
Info
rmaț
iei ș
i
Co
mu
nic
ație
i (TI
C)
pe
ntr
u o
eco
no
mie
dig
ital
ă co
mp
etit
ivă;
P4
20
Im
ple
me
nta
rea
un
ui
sist
em
ce
ntr
al
de
ca
ptu
ra a
do
cum
en
telo
r P
rog
ram
ul
Op
era
tio
na
l C
om
pe
titi
vit
ate
,
Axa
Pri
ori
tară
2 -
Te
hn
olo
gia
Info
rmaț
iei ș
i
Co
mu
nic
ație
i (TI
C)
pe
ntr
u o
eco
no
mie
dig
ital
ă co
mp
etit
ivă;
P4
21
S
iste
m i
nfo
rma
tic
mo
de
rn d
e m
an
ag
em
en
t a
do
cum
en
telo
r(ti
p D
MS
) P
rog
ram
ul
Op
era
tio
na
l C
om
pe
titi
vit
ate
,
Axa
Pri
ori
tară
2 -
Te
hn
olo
gia
Info
rmaț
iei ș
i
Co
mu
nic
ație
i (T
IC)
pe
ntr
u o
eco
no
mie
dig
ital
ă co
mp
etit
ivă;
P4
22
D
ezv
olt
are
a s
i im
ple
me
nta
rea
Re
gis
tru
lui
Ag
rico
l si
a p
ort
alu
lui
info
rma
tic
de
in
tera
ctiu
ne
cu
ce
tate
nii
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Co
mp
eti
tiv
ita
te,
Axa
Pri
ori
tară
2 -
Te
hn
olo
gia
Info
rmaț
iei ș
i
Co
mu
nic
ație
i (T
IC)
pe
ntr
u o
eco
no
mie
dig
ital
ă co
mp
etit
ivă;
P4
23
S
iste
m e
lect
ron
ic d
e m
an
ag
em
en
t a
l a
rhiv
ei
fizi
ce
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Co
mp
eti
tiv
ita
te,
Axa
Pri
ori
tară
2 -
Te
hn
olo
gia
Info
rmaț
iei ș
i
Co
mu
nic
ație
i (TI
C)
pe
ntr
u o
eco
no
mie
dig
ital
ă co
mp
etit
ivă;
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
63
3
Nr.
crt.
TIT
LUL
PR
OIE
CT
ULU
I S
urs
ă d
e f
ina
nța
re
Co
rela
rea
cu
alt
e
do
cu
me
nte
str
ate
gic
e
P4
24
S
iste
m d
e i
nfo
rma
re p
ub
lica
si
inte
ract
iun
e c
u c
eta
ten
ii d
e t
ip I
nfo
-Ch
iosc
P
rog
ram
ul
Op
era
tio
na
l C
om
pe
titi
vit
ate
,
Axa
Pri
ori
tară
2 -
Te
hn
olo
gia
Info
rmaț
iei ș
i
Co
mu
nic
ație
i (TI
C)
pe
ntr
u o
eco
no
mie
dig
ital
ă co
mp
etit
ivă;
P4
25
A
do
pta
rea
un
or
serv
icii
de
dic
ate
de
co
mu
nic
are
pe
rso
na
liza
ta c
u c
eta
ten
ii
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Co
mp
eti
tiv
ita
te,
Axa
Pri
ori
tară
2 -
Te
hn
olo
gia
Info
rmaț
iei ș
i
Co
mu
nic
ație
i (TI
C)
pe
ntr
u o
eco
no
mie
dig
ital
ă co
mp
etit
ivă;
P4
26
S
iste
m d
e a
sig
ura
re a
in
tero
pe
rab
ilit
ati
i in
tre
in
stit
uti
i P
rog
ram
ul
Op
era
tio
na
l C
om
pe
titi
vit
ate
,
Axa
Pri
ori
tară
2 -
Te
hn
olo
gia
Info
rmaț
iei ș
i
Co
mu
nic
ație
i (TI
C)
pe
ntr
u o
eco
no
mie
dig
ital
ă co
mp
etit
ivă;
P4
27
A
pli
cati
e i
nfo
rma
tica
de
re
cun
oa
ste
re v
oca
la a
uto
ma
ta s
i tr
an
scri
ere
a
inre
gis
tra
rilo
r in
te
xt
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Co
mp
eti
tiv
ita
te,
Axa
Pri
ori
tară
2 -
Te
hn
olo
gia
Info
rmaț
iei ș
i
Co
mu
nic
ație
i (TI
C)
pe
ntr
u o
eco
no
mie
dig
ital
ă co
mp
etit
ivă;
P4
28
D
ezv
olt
are
a s
erv
icii
lor
pu
bli
ce e
lect
ron
ice
pe
ntr
u c
eta
ten
i P
rog
ram
ul
Op
era
tio
na
l C
om
pe
titi
vit
ate
,
Axa
Pri
ori
tară
2 -
Te
hn
olo
gia
Info
rmaț
iei ș
i
Co
mu
nic
ație
i (TI
C)
pe
ntr
u o
eco
no
mie
dig
ital
ă co
mp
etit
ivă;
P4
29
In
terc
on
ect
are
a s
ed
iulu
i P
rim
ari
ei
Mu
nic
ipiu
lui
De
va
cu
sis
tem
ele
ed
ilit
are
de
Ma
na
ge
me
nt
al
Tra
ficu
lui
si S
up
rav
eg
he
re V
ide
o
Bu
ge
t lo
cal;
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
63
4
Nr.
crt.
TIT
LUL
PR
OIE
CT
ULU
I S
urs
ă d
e f
ina
nța
re
Co
rela
rea
cu
alt
e
do
cu
me
nte
str
ate
gic
e
P4
30
Im
ple
me
nta
rea
sis
tem
ulu
i d
e v
ide
o-c
on
feri
nta
si
sist
em
mu
ltim
ed
ia l
a
sed
iul
Pri
ma
rie
i si
la
inst
itu
tiil
e s
ub
ord
on
ate
, in
clu
siv
in
terf
ata
rea
cu
sist
em
ele
op
era
tori
lor
de
uti
lita
ti
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Co
mp
eti
tiv
ita
te,
Axa
Pri
ori
tară
2 -
Te
hn
olo
gia
Info
rmaț
iei ș
i
Co
mu
nic
ație
i (T
IC)
pe
ntr
u o
eco
no
mie
dig
ital
ă co
mp
etit
ivă;
P4
31
Im
ple
me
nta
rea
un
ui
sist
em
in
teg
rat
de
tip
ma
na
ge
me
nt
al
pro
cese
lor
inst
itu
tio
na
le(B
PM
- B
usi
ne
ss P
rocc
ess
Ma
na
ge
me
nt)
ba
zat
pe
se
rvic
ii
ori
en
tate
pe
arh
ite
ctu
ri d
esc
his
e (
SO
A -
Se
rvic
e O
rie
nte
d A
rch
ite
ctu
re)
ne
cesa
r u
nif
orm
iza
rii
si i
nte
r-co
ne
cta
rii
ap
lica
tiil
or
dis
pa
rate
uti
liza
te
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Co
mp
eti
tiv
ita
te,
Axa
Pri
ori
tară
2 -
Te
hn
olo
gia
Info
rmaț
iei ș
i
Co
mu
nic
ație
i (TI
C)
pe
ntr
u o
eco
no
mie
dig
ital
ă co
mp
etit
ivă;
P4
32
În
fiin
ţare
a ce
ntr
ulu
i de
info
rmar
e u
rban
isti
că
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Co
mp
eti
tiv
ita
te,
Axa
Pri
ori
tară
2 -
Te
hn
olo
gia
Info
rmaț
iei ș
i
Co
mu
nic
ație
i (TI
C)
pe
ntr
u o
eco
no
mie
dig
ital
ă co
mp
etit
ivă;
P4
33
G
his
eu
un
ic s
i in
form
ati
zare
pla
ti t
axe
. P
rog
ram
ul
Op
era
tio
na
l C
om
pe
titi
vit
ate
,
Axa
Pri
ori
tară
2 -
Te
hn
olo
gia
Info
rmaț
iei ș
i
Co
mu
nic
ație
i (TI
C)
pe
ntr
u o
eco
no
mie
dig
ital
ă co
mp
etit
ivă;
P4
34
S
iste
m i
nfo
rma
tic
de
ma
na
ge
me
nt
ad
min
istr
ati
v i
nte
gra
t.(e
-ad
min
istr
ati
e,
ER
P A
PL,
so
ftw
are
, d
ata
ce
nte
r, P
C-u
ri,
arh
iva
re,
do
cum
en
t m
an
ag
em
en
t)
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Co
mp
eti
tiv
ita
te,
Axa
Pri
ori
tară
2 -
Te
hn
olo
gia
Info
rmaț
iei ș
i
Co
mu
nic
ație
i (TI
C)
pe
ntr
u o
eco
no
mie
dig
ital
ă co
mp
etit
ivă;
P4
35
E
xtin
de
re,
act
ua
liza
re s
i in
teg
rare
cu
se
rvic
iile
co
mu
nit
are
si
alt
e i
nst
itu
tii
jud
ete
ne
si
reg
ion
ale
.
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Co
mp
eti
tiv
ita
te,
Axa
Pri
ori
tară
2 -
Te
hn
olo
gia
Info
rmaț
iei ș
i
Co
mu
nic
ație
i (TI
C)
pe
ntr
u o
eco
no
mie
dig
ital
ă co
mp
etit
ivă;
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
63
5
Nr.
crt.
TIT
LUL
PR
OIE
CT
ULU
I S
urs
ă d
e f
ina
nța
re
Co
rela
rea
cu
alt
e
do
cu
me
nte
str
ate
gic
e
P4
36
P
latf
orm
a E
- P
CD
N (
Reţ
eau
a d
e D
ezv
olt
are
a C
arie
rei P
orf
esio
nal
e) D
eva
P
rog
ram
ul
Op
era
tio
na
l C
om
pe
titi
vit
ate
,
Axa
Pri
ori
tară
2 -
Te
hn
olo
gia
Info
rmaț
iei ș
i
Co
mu
nic
ație
i (TI
C)
pe
ntr
u o
eco
no
mie
dig
ital
ă co
mp
etit
ivă;
P4
37
Si
ste
m d
e in
form
are
şi c
om
un
icar
e fa
cil p
entr
u c
etăţ
eni –
pa
no
uri
info
rma
tiv
e D
ev
a
Pro
gra
mu
l O
pe
rati
on
al
Co
mp
eti
tiv
ita
te,
Axa
Pri
ori
tară
2 -
Te
hn
olo
gia
Info
rmaț
iei ș
i
Co
mu
nic
ație
i (TI
C)
pe
ntr
u o
eco
no
mie
dig
ital
ă co
mp
etit
ivă;
P4
38
Si
ste
m d
e au
tom
atiz
are
a ac
tivi
tăți
i Po
liție
i Lo
cale
. B
ug
et
loca
l;
STRATEGIA INTEGRATĂ PENTRU DEZVOLTARE URBANĂ A MUNICIPIULUI DEVA
636
13. MANAGEMENTUL RISCURILOR
Implementarea acțiunilor/proiectelor incluse în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană
poate fi afectată de o serie de riscuri, care pot avea atât caracter intern, cât și extern. Prin urmare,
evaluarea riscurilor reprezintă o activitate vitală în dezvoltarea cu succes a portofoliului de
proiecte cuprins în cadrul SIDU a Municipiului Deva.
Rolul unei metodologii a managementului riscurilor este acela de a conferi capacitatea de
a realiza activități precum conceperea unui plan de management al riscurilor, identificarea și
colectarea riscurilor într-un registru al riscurilor, prioritizarea riscurilor, dezvoltarea strategiilor
de răspuns asupra riscurilor, dezvoltarea proceselor de monitorizare și control permanent al
riscurilor identificate.
Planul de management al riscurilor reprezintă procesul prin care se hotărăște cum se
abordează și se planifică managementul riscurilor pentru activitățile de implementare a
strategiei. Acest plan de management al riscurilor cuprinde metodologia generală de abordare a
managementului riscurilor, responsabilitățile necesare, metodele de analiză a riscurilor,
metodele de comunicare, metodele de raportare și control.
În cadrul etapei de identificare a riscurilor, este prioritară crearea unui registru al
riscurilor, care acționează ca o bază de date a riscurilor identificate, a răspunsurilor posibile și a
responsabilităților în menținerea riscurilor identificate sub control, a costurilor necesare pentru
mitigarea respectivelor riscuri, și orice altă informație necesară privind un risc identificat.
Analiza calitativa a riscurilor este etapa prin care fiecare risc este analizat dupa o serie de
acțiuni ce îi determină importanța. Printre acțiunile analizei se enumeră:
v Analiza probabilității de apariție a riscului
v Analiza impactului riscului
v Gruparea riscurilor în funcție de categoria în care sunt încadrate
v Determinarea calității riscului de a fi acceptat sau nu
v Notarea rezultatelor analizei în registrul de risc
v Comunicarea rezultatelor către persoanele responsabile cu managementul riscurilor.
Analiza cantitativa reprezintă analiza din punct de vedere valoric. Astfel, aceasta analiză
utilizează metodele de estimare folosite și în metodologia de definire a planului de implementare
și are ca scop estimarea valorică a impactului riscului asupra implementării strategiei.
Planificarea raspunsului la risc reprezintă stabilirea soluțiilor pentru un risc identificat și
este realizată în următorii pași:
v Se determină dacă riscul este acceptabil sau inacceptabil.
v Se determină planul preliminar de răspuns.
STRATEGIA INTEGRATĂ PENTRU DEZVOLTARE URBANĂ A MUNICIPIULUI DEVA
637
v Se realizează clasificarea impactului implementării planului de răspuns: scăderea
impactului de producere a riscului sau a probabilității de producere a acestuia.
v Se verifică alte cazuri similare, soluțiile utilizate și rezultatele acestora.
v Se determină riscurile secundare sau reziduale ce pot să apară ca urmare aplicării
planului de răspuns.
v Se recalculează decizia de implementare a proiectului : DA / NU.
v Se actualizează registrul de riscuri și planul de management al riscurilor.
Monitorizarea si controlul riscurilor reprezintă o activitate în care trebuie să se implice
întreaga echipă de implementare, care interacționează cu posibile riscuri. Toate riscurile
identificate de personal sunt centralizate în cadrul registrului riscurilor, astfel încât, pornind de
la un risc izolat, să poată fi previzionată întreaga sa influență asupra altor procese/proiecte, dacă
este cazul.
În perioada de implementare a Strategiei Integrate pentru Dezvoltare Urbană,
identificarea și evaluarea riscurilor se face în ședințele echipelor de implementare a proiectelor,
în care fiecare membru își aduce contribuția pentru aria sa de responsabilitate. În cadrul
echipelor de implementare se iau masurile necesare,in competenta acestora pentru diminuarea
impactului riscurile identificate si acestea sunt comunicate Structurii de management si
implementare a SIDU pentru o interventie competenta daca este necesar.
Riscurile specifice implementării SIDU pot fi încadrate în următoarele categorii:
a. Riscuri externe
o Schimbări legislative;
o Schimbare buget - evoluție schimb valutar, costuri lucrări/echipamente.
b. Riscuri organizationale
o Schimbări organizare internă;
o Schimbarea prioritatilor/strategiilor de alocare a bugetului/fondurilor.
c. Riscuri management proiect
o Planificare greșită a resurselor, timpului alocat, obiective, activități;
o Lipsa de coordonare / comunicare;
o Neatingerea obiectivelor de mediatizare.
o Insuficiente resurse umane
d. Riscuri procedurale
o Probleme în derularea procedurilor de achiziţie pentru bunurile şi serviciile din proiectele componente SIDU
o Dificultăţi în contractarea furnizorilor
o Întârzieri ale contractorilor/calitatea lucrărilor
STRATEGIA INTEGRATĂ PENTRU DEZVOLTARE URBANĂ A MUNICIPIULUI DEVA
638
o Neasigurarea resurselor financiare prin diminuarea bugetului municipiului
Riscurile identificate pentru implementarea Strategiei Integrate pentru Dezvoltare
Urbană a Municipiului Deva și planul de răspuns pentru acestea sunt prezentate în matricea de
evaluare a riscurilor, prezentată mai jos. În acest caz, poziționarea riscurilor în diagrama riscurilor
este subiectivă și se bazează doar pe expertiza echipelor de implementare a proiectelor
componete ale SIDU.
Tabel 13.1. Matricea de evaluare a riscurilor de implementare a SIDU
Nr.
crt.
Risc Probabilitate
0,1 - Foarte mică; 0,9 - Foarte mare
Impact
1 - Foarte mic;
5 - Foarte mare
Expunere
la risc
1 Instabilitate instituțională/legislativă 0,5 3 2,1
2 Schimbarea condțiilor de acordare a finanțării 0,6 4 2,4
3 Valori nerealiste ale costurilor de implementare 0,4 3 1,2
4 Neasigurarea resurselor financiare prin diminuarea
bugetului municipiului
0,7 4 2,8
5 Neobținerea finanțări din surse externe (fonduri
europene)
0,4 5 2
6 Nerespectarea termenelor de plată conform
calendarelor previzionate pentru proiectele
componente SIDU
0,5 5 2,5
7 Indisponibilitatea efectuării plăților până la
recuperarea cheltuielilor efectuate
0,7 3 2,1
8 Înregistrarea de costuri suplimentare sau neeligibile
și care nu pot fi suportate de Primărie
0,5 4 2,0
9 Schimbări organizare internă 0,4 2 0,8
10 Planificare greșită a resurselor, timpului alocat,
obiective, activități
0,3 4 1,2
11 Deficitul de personal la nivelul administrației locale 0,3 5 1,5
12 Supraîncărcarea echipei responsabile cu
implementarea SIDU
0,5 2 1,0
STRATEGIA INTEGRATĂ PENTRU DEZVOLTARE URBANĂ A MUNICIPIULUI DEVA
639
13 Lipsa nivelului corespunzător de expertiză al echipei
de implementare a SIDU
0,4 4 1,6
14 Lipsa de coordonare / comunicare 0,4 2 0,8
15 Probleme în derularea procedurilor de achiziţie a
contractelor de furnizare servicii, bunuri sau lucrări
din proiectele componente SIDU
0,8 4 3,2
16 Neîncadrarea efectuării lucrărilor de către
constructori in graficelee de timp aprobat si in
cuantumul financiar stipulat in contractele de
lucrări
0,8 4 3,2
17 Lipsa de implicare a membrilor comunității în
punerea în practică a proiectelor SIDU
0,3 3 0,9
18 Dezinteres din partea comunității pentru
dezvoltarea capacității locale
0,3 3 0,9
19 Interes scăzut pentru noi afaceri și locuri de muncă
create prin proiecte componente SIDU
0,5 3 1,5
20 Influențe negative din partea celor care nu sunt
beneficiari direcți ai proiectului
0,5 3 1,5
21 Condiții meteorologice nefavorabile, care conduc la
întârzieri în implementarea proiectelor
0,4 3 1,2
Riscurile prezentate se vor urmări continuu pe parcursul perioadei de implementare.
Pentru minimizarea sau eliminarea efectului riscurilor asupra implementării strategiei se va
elabora planul de răspuns la riscuri.
Tehnicile de control al riscului recunoscute în categoria de specialitate se împart în
următoarele categorii:
v Evitarea riscului – implică schimbări ale planului de management cu scopul de a elimina
apariția riscului;
v Transferul riscului – împărțirea impactului negativ al riscului cu o terță parte (contracte
de asigurare, garanții);
v Reducerea riscului – tehnici care reduc probabilitatea și/sau impactul negativ al riscului;
v Planuri de contingență – planuri de rezervă, care vor fi puse în aplicare în momentul apariției riscului.
STRATEGIA INTEGRATĂ PENTRU DEZVOLTARE URBANĂ A MUNICIPIULUI DEVA
640
În tabelul următor sunt prezentate planul de răspuns la riscuri și strategiile aplicate.
Tabel 13.2. Planul de răspuns la riscuri și strategiile aplicate
Nr.
Crt.
Risc Strategie Plan de răspuns
1 Instabilitate
instituțională/legislativă
Atenuare Monitorizarea permanenta a stadiului
proiectelor si actualizarea permanenta a
planului de raspuns la risc astfel incat sa poata
exista o situatie clara a modului de desfasurare
a activitatilor in contextul legislativ aferent
perioadei de implementare.
Semnalarea si informarea factorilor de decizie
cu privire la posibilele efecte asupra bunei
desfasurari a contractului prin prezentarea
planului de risc actualizat si a masurilor
identificate pentru eliminarea riscurilor.
2 Schimbarea condițiilor de acordare a finanțării
Transfer In vederea contracararii efectelor unui astfel
de eveniment, se va realiza o analiza financiara
actualizata a proiectelor si se vor propune
solutii pentru depasirea situatiei (renegocierea
termenelor de plata cu furnizorii, reducerea
unor costuri mai putin relevante pentru
implementare si alocarea fondurilor pentru
activitatile critice a fi implementate, credit
bancar, garantii bancare etc).
3 Valori nerealiste ale costurilor
de implementare
Evitare Verificarea cu strictețe a documentațiilor tehnico-economice ale proiectelor și a valorilor de investiție estimate. Documentarea cu privire la costurile de realizare a proiectelor pentru
care nu există studii tehnico-economice
recente prin raportare la proiecte similare
implementate recent.
4 Neasigurarea resurselor
financiare prin diminuarea
bugetului municipiului
Evitare Realizarea unui buget anual realist, care să ia în calcul toate necesitățile de finanțare a proiectelor în curs de implementare sau care urmează a fi implementate, coroborat cu
graficul de realizare a activităților din proiectele respective.
5 Neobținerea finanțării din surse externe (fonduri
europene)
Evitare Proiectele/măsurile propuse prin planul de acțiune, eligibile pentru a obține finanțare din fonduri europene, reprezintă proiecte de bază pentru atingerea obiectivelor strategice
stabilite. Lipsa obținerii finanțării pentru aceste proiecte majore este un risc pentru atingerea
viziunii și realizarea misiunii SIDU. Strategia de minimizare a riscului presupune acordarea unei
atenții deosebite în elaborarea documentațiilor
STRATEGIA INTEGRATĂ PENTRU DEZVOLTARE URBANĂ A MUNICIPIULUI DEVA
641
care justifică necesitatea și oportunitatea investițiilor pentru care se solicită finanțare,
precum și adaptarea acestora la cerințele ghidurilor finale de finanțare.
6 Nerespectarea termenelor de
plată conform calendarelor previzionate pentru proiectele
componente SIDU
Transfer Cu toate ca termenele de rambursare sunt bine
stabilite de catre finantator, poate aparea
situatia unor intarzieri in rambursarea
cheltuielilor. Autoritatea Contractantă va realiza o analiza a situatiei financiare
actualizate din punctul de vedere al
cheltuielilor realizate si va propune un plan
pentru continuarea proiectului pana la
recuperarea platilor efectuate (renegocierea
termenelor de plata cu furnizorii, reducerea
unor costuri mai putin relevante pentru
implementare si alocarea fondurilor pentru
activitatile critice a fi implementate, credit
bancar etc)
7 Indisponibilitatea efectuării plăților până la recuperarea cheltuielilor efectuate
Transfer Autoritatea Contractantă va realiza o analiza a situatiei financiare actualizate din punctul de
vedere al cheltuielilor realizate si va propune
un plan pentru continuarea proiectului pana la
recuperarea platilor efectuate (renegocierea
termenelor de plata cu furnizorii, reducerea
unor costuri mai putin relevante pentru
implementare si alocarea fondurilor pentru
activitatile critice a fi implementate, credit
bancar etc)
8 Schimbări organizare internă Atenuare În perioada de implementare a SIDU este posibil să se producă schimbări de organizare internă în cadrul Primăriei (persoane, funcții, posturi). Atenuarea efectelor acestui risc se va
asigura prin transferul corespunzător al
responsabilităților în structurile actuale de monitorizare și implementare către noile structuri create, astfel încât să se asigure o continuitate a procesului de implementare a
strategiei.
9 Planificare greșită a resurselor, timpului alocat, obiective,
activități
Atenuare Realizarea unei planificări a resurselor și timpului alocat, în funcție de obiectivele și activitățile în desfășurare sau care urmează a fi demarate. Verificarea periodică a desfășurării activităților și monitorizarea resurselor, astfel
încât acestea să poată fi suplimentate din timp, înainte de producerea riscului.
10 Deficitul de personal la nivelul
administrației locale
Transfer În vederea monitorizării implementării strategiei, pregătirii documentațiilor de obținere a fondurilor europene și a celorlalte acțiuni necesare pentru realizarea cu succes a
STRATEGIA INTEGRATĂ PENTRU DEZVOLTARE URBANĂ A MUNICIPIULUI DEVA
642
proiectelor/acțiunilor, este necesară existența în cadrul administrației publice locale a unui personal competent și suficient pentru a face față sarcinilor cu care se confruntă. . Strategia
de răspuns pentru minimizarea acestui risc constă în întărirea capacității administrative,
dacă se consideră necesar, prin angajarea/pregătirea unor experți suplimentari (manageri proiect, experți achiziții, experți financiari etc.)
11 Supraîncărcarea echipei responsabile cu
implementarea SIDU
Atenuare Structura de management al implementării SIDU va fi alcătuită din personal instruit corespunzător, ce deţine o experienţă vastă în domeniu. Monitorizarea permanenta a
incarcarii membrilor echipei de proiect si
suplimentarea acesteia cu personal suport in
cazul in care se constata a fi necesar.
12 Lipsa nivelului corespunzător de expertiză al echipei de implementare a SIDU
Evitare Structura de management al implementării SIDU va fi alcătuită din personal instruit corespunzător, cu o experienţă vastă în domeniu.
13 Lipsa de coordonare /
comunicare
Atenuare Realizarea unui plan bine definit de comunicare
între toate entitățile implicate în implementarea proiectelor din cadrul SIDU.
Asigurarea că obiectivele, activitățile și toate celelalte aspecte tehnice ale proiectelor sunt
înțelese corespunzător de toate părțile implicate în implementarea acestora.
14 Probleme în derularea procedurilor de achiziţie a contractelor de furnizare
servicii, bunuri sau lucrări din proiectele componente SIDU
Evitarea
riscului
Preşedintele Unităţii de Implementare a Proiectului (UIP) va avea ca responsabilitate
monitorizarea şi controlul riscurilor, astfel încât activităţile din cadrul proiectului să fie adaptate imediat ce intervin schimbări în circumstanţe sau se produce un risc. Pentru a evita întârzierile în organizarea procedurilor de achiziţii, graficul de realizare a acestora va fi atent monitorizat, vor fi identificaţi din timp posibilii furnizori şi se va încerca o comunicare cât mai transparentă cu aceştia.
15 Nerespectarea graficului de
timp prevăzut Atenuare Întârzierea în implementarea unor proiecte
poate genera reducerea efectelor așteptate, mai ales în cazul proiectelor complexe, interconectate cu alte măsuri sau cu efect asupra acestora. Strategia de răspuns pentru minimizarea acestui risc constă în realizarea
unui plan de implementare care să asigure o integrare armonizată a proiectelor, din punct de vedere al planificării temporare, urmată de
STRATEGIA INTEGRATĂ PENTRU DEZVOLTARE URBANĂ A MUNICIPIULUI DEVA
643
evaluarea și monitorizarea continuă a implementării SIDU.
16 Lipsa de implicare a membrilor
comunității în punerea în practică a proiectelor SIDU
Atenuare Desfășurarea de campanii de conștientizare și de promovare a efectelor și beneficiilor directe și indirecte rezultate din implementarea portofoliului de proiecte al SIDU
17 Dezinteres din partea
comunității pentru dezvoltarea
capacității locale
Atenuare Desfășurarea de campanii de conștientizare și de promovare a efectelor și beneficiilor directe și indirecte rezultate din implementarea portofoliului de proiecte al SIDU
18 Interes scăzut pentru noi afaceri și locuri de muncă create prin proiecte
componente SIDU
Atenuare Desfășurarea de campanii de conștientizare și de promovare a efectelor și beneficiilor directe și indirecte rezultate din implementarea portofoliului de proiecte al SIDU.
19 Influențe negative din partea
celor care nu sunt beneficiari
direcți ai proiectului
Atenuare Desfășurarea de campanii de conștientizare și de promovare a efectelor și beneficiilor directe și indirecte rezultate din implementarea portofoliului de proiecte al SIDU
20 Condiții meteorologice nefavorabile, care conduc la
întârzieri în implementarea proiectelor
Atenuare
In vederea reducerii impactului asupra
implementării cu succes a investiţiei, se recomandă o planificare riguroasă a activităţilor proiectului şi luarea în calcul a unor
marje de timp.
În concluzie, pentru asigurarea implementării cu succes și atingerii obiectivelor strategice
ale SIDU, este necesară aplicarea măsurilor de management al riscurilor, care va presupune
parcurgerea etapelor esențiale: analiza contextului în care acestea ar putea să se producă,
identificarea riscurilor, analiza și ierarhizarea acestora, elaborarea planului de acțiuni adaptat
riscurilor identificate, punerea în aplicare a măsurilor, monitorizarea aplicării măsurilor și a
efectelor acestora.
Activitatea de management al riscului va fi parte componentă a activității organismului
de monitorizare a implementării strategiei integrate de dezvoltare urbană, implicat în
identificarea, analiza, decizia accesării finanțării, a pregătirii proiectului și a implementării lui
(persoane cu funcții de decizie din instituție și organizațiile partenere, coordonatori ai
compartimentelor de specialitate implicate, membri ai echipelor de proiect). De asemenea, se va
solicita opinia cât mai multor experţi în domeniul vizat de proiect, încercând să se identifice riscul
în termeni cât mai concreți. Persoanele respective vor fi implicate în managementul riscului în
toate etapele acestuia, având capacitatea de a asigura diminuarea/eliminarea impactului și
aplicarea măsurilor necesare în acest scop.
STRATEGIA INTEGRATĂ PENTRU DEZVOLTARE URBANĂ A MUNICIPIULUI DEVA
644
PARTEA IV
IMPLEMENTAREA, MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA STRATEGIEI INTEGRATE DE
DEZVOLTARE URBANĂ A MUNICIPIULUI DEVA
STRATEGIA INTEGRATĂ PENTRU DEZVOLTARE URBANĂ A MUNICIPIULUI DEVA
645
14. PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU
IMPLEMENTAREA STRATEGIEI INTEGRATE DE
DEZVOLTARE URBANA
Proiectele se adresează obiectivelor specifice ce vor fi atinse în perioada asumată în planul
de acțiuni, respectiv 2014-2023. Prin urmare, ele sunt legate de un calendar și un plan de actiuni
comun, iar rezultatele vor fi stabilite conform etapelor de evaluare corelate cu perioada asumată.
Analiza SWOT a determinat o prioritizare a necesităților de dezvoltare, care trebuie
corelată cu analiza gradului de sustenabilitate financiară a partenerilor și cu oportunitățile de
finanțare ale fondurilor structurale, intrumentelor europene, sau programelor naționale
aferente. Rezultatul acestei analize integrate a stat la baza planificării în timp a proiectelor.
Planificarea proiectelor implementate de autoritatea publică locală este coordonată cu
planificarea și abordarea de dezvoltare a mediului economic local.
Implementarea efectivă a strategiei de dezvoltare propusă depinde în mod fundamental
de capacitatea administraţiei locale de a atrage fondurile comunitare pentru a finanţa
acţiunile selectate şi de a gestiona judicios fondurile de la bugetul local. Absorbţia fondurilor
disponibile depinde însă, alături de eligibilitatea acţiunilor, de capacitatea instituţională de a
iniţia proiecte şi de a lucra în parteneriat pentru atingerea scopurilor strategice.
Un proiect ce urmărește obținerea de finanțare europeană trebuie să fie bine construit,
să se adreseze unui obiectiv global (strategic) și mai multor obiective specifice. Fiecare obiectiv
specific este atins prin una (sau mai multe) activități / acțiuni care dau un rezultat concret și
măsurabil atunci când sunt efectuate.
Procesul de implementare și monitorizare va include următoarele activităţi:
v Planuri de acţiune elaborate prin care obiectivele starategiei de dezvoltare a orașului se vor realiza şi aprobarea acestor planuri prin hotărâre de Consiliu Local;
v Realizarea fișelor de proiect, analiza şi corelarea proiectelor identificate în raport cu obiectivele sectoriale şi strategice, precum şi cu dezvoltarea teritorială, impactul estimat al proiectelor, în vederea identificării celor mai bune soluţii pentru atingerea obiectivelor şi priorităţilor locale propuse;
v Monitorizarea calendarului de implementare a proiectelor strategice;
v Implementarea prin realizarea acţiunilor, activităţilor, măsurilor şi proiectelor concrete de dezvoltare;
v Monitorizarea stadiului implementării, în fiecare etapă a acesteia;
v Evaluarea rezultatelor proiectelor, prin compararea cu indicatorii stabiliți
Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană i se va implementa un proces complex, care
necesită un management şi control adecvat, realizat de o structură organizatorică, un proces
unitar de implementare şi evaluare a rezultatelor obţinute.
STRATEGIA INTEGRATĂ PENTRU DEZVOLTARE URBANĂ A MUNICIPIULUI DEVA
646
Mecanismul de monitorizare și evaluarea a Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană se
referă la activități ce vor intra în atribuțiile departamentelor abilitate din Primăria Municipiului
Deva după cum urmează:
v analiza procesului de implementare a Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană și ulterior a proiectelor pe baza specificațiilor de proiect, a indicatorilor, precum și a modului în care acestea răspund cerințele Programelor Operaționale;
v Analizarea şi aprobarea planurilor anuale de implementare; v Propuneri de completare periodică a strategiei;
v facilitarea și îmbunătățirea continuă a proceselor de pregătire și implementare a proiectelor;
v îmbunătățirea mecanismelor interne de aplicare a cerințelor Autorităților de Management;
v Analizarea și aprobarea bugetului anual de implementare.
Etapa de implementare, monitorizare şi control reprezintă etapa de realizare a
proiectelor, a programelor şi politicilor prevăzute de strategie, de recoltare şi raportare a
informaţiilor asupra desfăşurării proiectelor şi asupra succesului şi impactului acestora relativ la
dezvoltarea municipiului.
Elaborarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană a Municipiului Râmnicu Sărat
necesită un suport ulterior pentru a fi eficientă, suport ce trebuie să îndeplinească mai multe
funcţii:
v Funcţia de coordonare - cuprinde activităţile prin care se vor armoniza hotărârile,
deciziile ṣi acţiunile implicate în structura de implementare a direcţiilor propuse prin
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană. Responsabilitatea principală a echipei va fi de
asigurare a unui management eficient în implementarea strategiei, ţinând cont de
resursele financiare, umane existente. În plus, este necesară o monitorizare ṣi o
evaluare a modului de implementare prin identificarea ṣi stabilirea unor indicatori
clar de progress, impact ṣi rezult at al obiectivelor. Evaluarea se va face prin
verificarea periodică a graficului de activităţi.
v Funcţia de organizare - cuprinde toate procesele de management, de planificare a
activităţilor, împărţire a atribuţiilor ṣi preluarea responsabilităţilor de către toţi cei
implicaţi (persoane fizice, agenţi economici, instituţii, Primărie etc.) în procesul
de implementare al strategiei. Este necesară ṣi elaborarea unui plan de Comunicare,
pentru o mai bună valorificare ṣi vizibilitate a Strategiei pe plan local ṣi judeţean. Scopul
planului de comunicare este informarea populaţiei cu privire la acţiunile întreprinse,
conducând astfel la noi oportunităţi de parteneriate ṣi de actori implicaţi.
v Funcţia de previziune - reprezintă elaborarea de proiecte pentru finanţare, întocmirea
studiilor de fezabilitate, a planurilor de afaceri, a studiilor de marketing, a
analizelor cost - beneficiu. Toate acestea sunt necesare pentru o bună justificare a
necesităţii realizării obiectivelor.
v Funcţia de monitorizare și evaluare - Activităţile de monitorizare ṣi evaluare a
impactului ṣi rezultatelor au ca scop asigurarea eficienţei ṣi calităţii în implementare,
urmărirea sensului de implementare a strategiei ṣi a componentelor sale, respectiv
realizarea obiectivelor propuse.
STRATEGIA INTEGRATĂ PENTRU DEZVOLTARE URBANĂ A MUNICIPIULUI DEVA
647
15. CONTEXTUL INSTITUȚIONAL
15.1. Autoritatea Urbană
Abordarea dezvoltării urbane durabile, prevăzută la art. 7 din Regulamentul (UE) nr.
1301/2013, va fi implementată în România prin intermediul Programului Operațional Regional
2014-2020, în cadrul căruia a fost stabilită o axă prioritară, respectiv Axa prioritară 4 intitulată
Sprijinirea dezvoltării urbane durabile.
Pentru implementarea proiectelor din portofoliul de proiecte al municipiului Deva,
finanțabile prin Axa prioritară 4 - Sprijinirea dezvoltării urbane durabile, municipiile reședință de
județ au fost desemnate organisme intermediare secundare (de nivel II) și sunt incluse în
sistemul de management și control al POR 2014-2020. Pentru îndeplinirea criteriilor
organizatorice impuse prin Documentul cadru de implementare a dezvoltării urbane durabile, în
cadrul municipiului Deva s-a constituit Autoritatea Urbană termen care desemnează structura
internă stabilită în cadrul municipiului Deva prin Hotărârea Consiliului Local nr.42/2017 și care
îndeplinește atribuția delegată de AM POR cu privire la selecția și prioritizarea proiectelor
finanțabile prin intermediul Axei prioritare 4 a POR 2014-2020.
Membri Autorității Urbane sunt desemnați prin dispoziție a Primarului, atribuțiile
acestora sunt prevăzute în Regulamentul de Organizare și funcționare și prevăzute în fișele de
post.
Autoritatea Urbană își desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile Acordului
cadru de delegare a atribuției de selectare strategică a fișelor de proiecte propuse spre finanțare
în cadrul POR 2014-2020, Axa Prioritară 4 Sprijinirea dezvoltării urbane durabile, semnat între
Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice și Fondurilor Europene (MDRAPFE), în
calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operaţional Regional (AMPOR) și UAT
Municipiul Deva.
Autoritatea Urbană este responsabilă în faţa Autorității de Management a Programului
Operațional Regional (AMPOR), pentru îndeplinirea activităţilor aferente atribuţiei delegate prin
Acordul de delegare, precum şi a tuturor obligaţiilor care decurg din acesta.
Autoritatea Urbană asigură cadrul organizatoric, procedural şi metodologic, conform
dispozițiilor regulamentelor europene și legislației naționale relevante, în acest sens, beneficiind,
din partea AMPOR, de îndrumare metodologică şi asistenţă de specialitate necesare elaborării
manualelor de proceduri interne şi derulării activităţilor specifice AU.
Autoritatea Urbană aplică metodologia şi criteriile pentru selectarea strategică a fișelor
de proiecte din Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Municipiului Deva, inclusiv din
scenariul selectat din Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pentru Municipiul Deva, cu
respectarea metodologiei şi a criteriilor de selectare strategică aprobate de CMPOR. În acest
proces va elabora Documentul Justificativ pentru finanțare din Fonduri ESI.
STRATEGIA INTEGRATĂ PENTRU DEZVOLTARE URBANĂ A MUNICIPIULUI DEVA
648
Autoritatea Urbană organizează procesul de selectare strategică a fișelor de proiecte la
nivel local și asigură transparența și imparțialitatea acestuia, în conformitate cu prevederile
procedurale, cu prevederile Documentului cadru de implementare a dezvoltării urbane durabile
– Axa prioritară 4 Sprijinirea dezvoltării urbane durabile și/sau ale ghidurilor specifice
elaborate de AMPOR şi răspunde de desfăşurarea acestui proces. Selectarea fișelor de proiecte
se realizează în baza metodologiei furnizate prin Documentul cadru de implementare a dezvoltării
urbane durabile – Axa prioritară 4 Sprijinirea dezvoltării urbane durabile.
Autoritatea Urbană își desfășoară activitatea cu respectarea principiilor transparenţei,
parteneriatului şi a unui management adecvat, în conformitate cu prevederile Acordului de
delegare, ale legislaţiei naţionale şi comunitare aplicabile şi ale procedurilor interne de lucru.
Este prevăzut ca Autoritatea Urbană să funcționeze ca organism intermediar de nivel II
până la finalul perioadei de implementare a POR 2014-2020, dacă nu se decide altfel la acel
moment. Dupa aprobarea Documentului Justificativ pentru finanțare din Fonduri ESI și dacă nu
i s-au atribuit alte atribuții interne cu privire la managementul proiectelor/documentelor
strategice, această structură funcțională își poate suspenda pe perioada temporară activitatea la
dispoziția Primarului.
Activitatea membrilor Autorității Urbane poate fi reluată ori de câte ori este necesar pe
parcursul perioadei de implementare a SIDU, inclusiv după realocarea financiară de la finalul
anului 2019, în măsura în care AMPOR va decide acest lucru, pe baza analizei solicitărilor concrete
ale beneficiarilor.
15.2. Structura de management si implementare a SIDU
Aprobarea prezentei strategii de dezvoltare nu trebuie sa fie percepută ca punct final al
unei elaborări tehnice şi nici ca un document de fundamentare finalizat cu o listă de proiecte
implementabile cu ajutorul instrumentelor de finanţare nerambursabile.
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbana a municipiului Deva reprezintă un instrument
de guvernare a municipiului, flexibil şi adaptabil în timp nevoilor în schimbare, care generează
acţiuni publice şi private cu valoare strategică pe termen lung pentru dezvoltarea competitivă a
municipiului si a localitatilor apartinatoare. Implementarea eficientă a unei strategii impune
participarea activă a unui set amplu de actori care cuprinde pe langa administratia publica a
municipiului Deva, Consiliul Judetean, Prefectura, structuri din Ministere, Agenţia de Dezvoltare
Regionala Vest prin Structura de sprijinire a Dezvoltarii Urbane, decidenti ai sectorului privat,
decidenti ai institutiilor publice si private, ONG-uri.
Implementarea prevede atingerea tuturor obiectivelor şi direcţiilor de acţiune ale
strategiei în vederea atingerii viziunii pe termen scurt (2023) şi pe termen lung (2030).
Implementarea strategiei trebuie să parcurgă un proces de corelare, între ceea ce este de dorit a
fi realizat, cu ceea ce este posibil în condiţiile resurselor existente şi ceea ce este probabil, în
condiţiile previzionate (climatul socio-economic naţional şi European, resursele nerambursabile
disponibile în această perioadă de programare).
STRATEGIA INTEGRATĂ PENTRU DEZVOLTARE URBANĂ A MUNICIPIULUI DEVA
649
În vederea implementării cu succes a prevederilor Strategiei Integrate pentru
Dezvoltare(SIDU), Municipiul Deva în calitate de beneficiar si finantator al actiunilor prevazute in
strategie se va asigura înfiinţarea Structurii de management si implementare a SIDU.
Mecanismul de implementare a proiectului se bazează pe trei elemente esenţiale:
o structura de implementare adecvată şi o organizare eficientă; o managementul echipei de implementare a SIDU;
o competenţele şi calitatea prestaţiilor membrilor echipei de implementare a SIDU
Structura echipei de implementare a SIDU va fi stabilită plecând de la ariile cheie de responsabilitate necesare pentru implementarea strategiei. Acestea sunt grupate astfel:
o Responsabilităţile strategice (de bază) în implementarea SIDU care vizează deciziile, acţiunile esenţiale pentru bunul mers şi direcţia proiectului;
o Responsabilităţile operaţionale care vizează operaţiunile din cadrul SIDU ce se desfăşoară conform planurilor întocmite şi aprobate de echipa de implementare.
Structura de management si implementare a SIDU va fi constituită ţinând cont de experienţa relevanta de capacitatea manageriala si competenta decizionala a persoanelor propuse în managementul implementarii SIDU.
Structura de management si implementare a SIDU este formată din 3 persoane după cum urmează:
Tabel 15.1. Echipa de monitorizare a SIDU
Nr.
crt.
Functia in Structura de management si
implementare a SIDU
1 Coordonator implementare SIDU
2 Responsabil financiar implementare SIDU
3 Responsabil tehnic implementare SIDU
Atribuţiile şi rolul fiecărui membru din Structura de management si implementare a SIDU,
precum şi experienţa relevantă necesară pentru rolul propus în echipa de implementare sunt
cuprinse în fişele postului.
Activitatea centrală a acestei structuri va reprezenta promovarea politicii de dezvoltare a
SIDU si corelarea actiunilor specifice.
Structura de management si implementare a SIDU este cea care urmareste respectarea
prioritatilor strategice stabilite prin SIDU pentru atingerea indicatorilor stabiliti si poate propune
adaptari ale strategiei functie de evolutiile si conditiile concrete constatate prin analize ale
mediului social si economic.
Activitatea structurii se bazeaza in principal pe activitatea echipelor de implementare a
proiectelor si realizeaza o integrare si coordonare a proiectelor aflate in responsabilitatea mai
STRATEGIA INTEGRATĂ PENTRU DEZVOLTARE URBANĂ A MUNICIPIULUI DEVA
650
multor echipe de implementare si din arii diferite de interventie. Astfel Structura de management
si implementare a SIDU se va baza pe colaborarea cu managerii de proiect.
Structura de management si implementare a SIDU va pregăti şi supraveghea
implementarea strategiei şi va coordona activităţile in desfăşurare. Aceasta entitate executiva se
va intalni ori de cate ori este necesar, dar minim trimestrial, pentru a discuta pe marginea
progresului înregistrat în implementarea strategiei şi pentru deblocarea-rezolvarea unor
eventuale probleme intampinate in implementarea proiectelor. Se vor urmari aspectele tehnice,
financiare si de corelare a investitiilor. Problemele discutate se consemneaza intr-un proces
verbal.
Atribuțiile structurii de implementare SIDU sunt următoarele:
v asigura evaluarea si reevaluare continua a masurilor de implementare a SIDU in
contextul conditiile economico sociale ce pot suferi modificari in vederea flexibilizarii
actiunilor pentru mentinerea caracterului viu al SIDU
v cunoaste prioritizarea proiectelor si actiunilor si actioneaza conform acesteia
v verifica cuprinderea in listele de investitii anuale a proiectelor prevazute de SIDU
conform prioritizarii
v urmărește iniţierea implementării proiectelor în conformitate cu planul de acţiune al SIDU
v identifică posibile surse de finanţare a proiectelor cuprinse în SIDU
v verifică respectarea calendarelor achizițiilor publice pentru fiecare proiect ce va fi implementat
v monitorizează activitatea echipelor de implementare a proiectelor
v elaborează și actualizează anual: Planul tehnic de implementare a proiectelor componente ale SIDU, Planul financiar de implemntare a proiectelor componente ale
SIDU , care vor fi corelate cu Lista de investiți și Bugetul general al Municipiului Deva, cu evidențierea distinctă a surselor de finanțare
v elaborează anual, sau ori de câte ori se solicită, situația privind stadiul implementării SIDU și a proiectelor componente
v în colaborare cu structurile responsabile de comunicare și mass-media se asigură că este comunicat cetățenilor stadiul de implementare al SIDU
15.3. Structuri conexe
Proiectele prevăzute în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă al Municipiului Deva fac parte integrantă din portofoliul de proiecte al Strategiei Integrate pentru Dezvoltare Urbană.
În PMUD a fost propusă înființarea unei structuri de implementare și monitorizare, ale
cărei responsabilități se vor axa pe monitorizarea implementării Planului de Mobilitate Urbană Durabilă, respectiv a proiectelor/ măsurilor propuse, conform procedurii de evaluare.
Conform prevederilor PMUD, din structura respectivă vor face parte cel puțin reprezentanți ai administrației publice locale și ai actorilor cheie implicați în procesul de realizare
a PMUD, printre care:
STRATEGIA INTEGRATĂ PENTRU DEZVOLTARE URBANĂ A MUNICIPIULUI DEVA
651
– UAT Municipiul Deva, prin direcțiile de specialitate
– Poliția Municipiului Deva
– Reprezentanți ai Agenției de Protecția a Mediului
– Reprezentanți ai operatorilor de transport
– Alte entități relevante
Activitățile principale ale structurii de monitorizare a implementării PMUD sunt:
– La nivelul autorității locale (Primăria Municipiului Deva):
o Implementarea PMUD: introducerea în programele de investiții anuale/multianuale a proiectelor prevăzute în PMUD, monitorizarea pregătirii proiectelor și a achizițiilor necesare, monitorizarea progresului implementării proiectelor, monitorizarea fondurilor bugetare necesare
o Asigurarea bunei gestiuni a procesului de implementare
o Revizuirea periodică a stadiului PMUD
o Realizarea ajustărilor necesare în Planul de acțiune, în funcție de evoluția în procesul de implementare
o Identificarea surselor de finanțare disponibile
o Actualizarea programelor de investiții și acțiuni pe termen scurt, mediu și lung, în funcție de evoluția factorilor socio-economici din municipiu
o Asigurarea cooperării cu instituții la nivel regional și național
o Informarea și implicarea cetățenilor în realizarea acțiunilor și proiectelor
o Colectarea periodică a opiniei cetățenilor asupra efectelor implementării măsurilor și proiectelor incluse în PMUD
– Departamentul de planificare a transporturilor:
o Monitorizarea indicatorilor de progres pentru estimarea evoluției atingerii obiectivelor stabilite prin PMUD
o Colectarea datelor necesare pentru evaluarea implementării PMUD și actualizarea modelului de transport
o Actualizarea modelului de transport și testarea proiectelor ce vor fi implementate, cu ajutorul acestuia
– Poliția Municipiului Deva, reprezentanți ai Agenției de Protecția a Mediului, reprezentanți ai operatorilor de transport:
o Analiza efectelor implementării PMUD
o Furnizarea de date relevante pentru evaluarea indicatorilor de rezultat
o Furnizarea datelor necesare pentru actualizarea modelului de transport
În vederea asigurării unei implementări integrate a proiectelor din SIDU, este necesar ca structurile de management și implementare ale PMUD și SIDU să lucreze în strânsă colaborare, fiind posibil chiar să existe persoane care să facă parte din ambele structuri, dacă acest lucru se consideră necesar.
STRATEGIA INTEGRATĂ PENTRU DEZVOLTARE URBANĂ A MUNICIPIULUI DEVA
652
16. MECANISMUL DE MONITORIZARE ȘI EVALUARE
16.1. Strategia de monitorizare și evaluare a SIDU
Implementarea presupune procesul de transformare a resurselor disponibile (materiale,
financiare, umane) în rezultate calitative şi cantitative, astfel încât să fie atinse toate obiectivele
strategice definite şi, prin intermediul acestora, la sfârşitul perioadei de planificare, misiunea
asumată.
Având în vedere restricţiile care se impun privind resursele disponibile, în etapa de
elaborarea strategiei a fost urmărită în mod permanent menţinerea unei corelări dinamice între
ceea ce este de dorit a fi realizat cu ceea ce este posibil în condiţiile resurselor existente şi ceea
ce este probabil, în condiţiile previzionate.
De asemenea, este necesar să se în considerare faptul că însăşi procesul de implementare
induce schimbări, uneori deosebit de importante, ale parametrilor de stare aferenţi mediului de
manifestare economic şi social, ca urmare a efectelor rezultate din implementarea noilor facilităţi
operaţionale rezultate. De aici imperativul parcurgerii unui proces de evaluare-reevaluare
continuu, cu reveniri asupra cerinţelor formulate iniţial şi ameliorarea/dezvoltarea aestor cerinţe
în conformitate cu situaţia economico-socială actualizată. Mai mult, saltul tehnlogic nu mai
reprezintă un element de excepţie. În timp scurt acesta poate reconfigura esenţial necesităţile,
aspiraţiile şi restricţiile impuse unui cadru atţt de laborios cum este cel reprezentat de portofoliul
de proiecte prin care se materializează strategia de dezvoltare a unei zone administrative.
Fiind o strategie pe termen mediu, procesul de implementare se va afla sub acţiunea unei
multitudini de factori interni şi externi, care pot produce efecte pozitive sau negative asupra
domeniilor specifice vizate de planificarea strategică. În aceste condiţii, monitorizarea se va
realiza pe tot parcursul procesului de implementare şi la sfârşitul lui, prin compararea cantitativă
şi calitativă a rezultatelor finale obţinute cu cele preconizate prin planificare. Rezultatele
concrete ale procesului de monitorizare se traduc prin realizarea de ajustări da natura acţiunilor
corective ale unui proces de auditare.
Referitor la perioada de realizare a monitorizării, pe lângă monitorizările care se
conformează la necesitatea unor raportări impuse de cadrul managerial definit la nivelul
instituţiei Primăriei Deva, fiecare implementare de proiect are un ciclu de viaţă propriu, ceea ce
presupune luarea în considerare a momentelor critice de implementare care se definesc la nivel
de proiect. Repunerea oportună a unui proiect pe traiectoria optimă de dezvoltare însemnă un
cumul de elemente benefice, cele mai multe de natura economiilor de resurse, fie că este vorba
de resurse materiale, umane sau deresursa timp.
Dinamismul, coerenţa şi flexibilitatea afacerilor de succes reprezintă o lecţie învăţată care
se doreşte să reprezinte un imperativ al unui sistem de administrare eficient şi inovativ. O altă
lecţie învăţată din aceeaşi arie de referinţă, mediul de afaceri, este următoarea: “Cine deţine
STRATEGIA INTEGRATĂ PENTRU DEZVOLTARE URBANĂ A MUNICIPIULUI DEVA
653
informaţia, deţine prioritate în afaceri”. Datele şi informaţiile de monitorizare, materia primă a
actului decizional, este necesar să respecte criteriile de calitate ale datelor. Astfel, o informaţie
eronată produce efecte negative mult mai mari decât lipsa informaţiei. Nu în ultimul rând,
monitorizarea presupune respectarea unui principiu devenit tradiţional în teoria şi practica
proceselor calitative: “Un lucru trebuie bine făcut de prima dată şi de fiecare dată”.
Acest proces poate fi pus în practică numai printr-un personal pe deplin conştient de rolul
şi locul fiecărei piese componente a sistemului integrat complex reprezentat de primăria unui
municipiu, în cazul nostru Primăria Municipiului Deva.
Evaluarea va aprecia în egală măsură performanţa - realizarea concretă, cantitativă şi
calitativă a obiectivelor propuse, cât şi procesul de implementare - modul în care au fost atinse
obiectivele strategice.
Pe lîngă procesul de monitorizare şi evaluare realizat de către personalul cu
responsabilităţi în acest sens stabilit la nivelul Consiliul Local Deva, se are în vedere apelarea la
experţi, atunci când se consideră necesar, sau constituirea de comisii consultative de experţi prin
care să se evalueze periodic proiectele propuse şi impactul gestionării resurselor alocate, fie la
nivelul instituţiilor din subordine, fie la nivelul altor entităţi finanţate în parteneriat, pe baza
proiectelor aprobate aflate în implementare.
Măsurarea performanţelor proiectelor urmează să fie evaluată în cadrul unui proces
transparent, care să ţină cont de criteriile de evaluare ale Uniunii Europene privind
relevanţa,eficienţa, eficacitatea, impactul şi sustenabilitatea proiectelor. Abaterile constatate vor
impune luarea unor măsuri de corecţie agreate de comun acord prin contractele de finanţare
semnate între părţi.
Pentru a se asigura monitorizarea implementării Strategiei şi susţine evaluările ulterioare,
a fost identificat un set de indicatori de rezultat, realizări şi impact.
Stabilirea indicatorilor s-a realizat pe baza documentelor orientative elaborate de Comisia
Europeană,referitoare la sistemele de monitorizare şi evaluare aprogramelor şi proiectelor, astfel
încât să poată fi evidenţiatîntr-un mod oportun şi eficient progresul realizat prin prisma criteriilor
urmărite la un moment dat.
Având în vedere caracterul complex, eterogen, al obiectivelor strategice, a fost necesară
structurarea indicatorilor în concordanţă directă cu schema generală urmărită pentru
constituirea portofoliului de proiecte şi acţiuni specifice. Schema rezultată este prezentată în
tabelul din subcapitolul referitor la indicatorii de rezultat.
Caracterul omogen al procesului de elaborare a Strategiei rezultă şi din utilizarea unei
scheme unice de referinţă – obiective strategice, domenii de intervenţie – în cadrul etapelor
majore ale elaborării portofoliului de proiecte prin care se concretizează strategia, respectiv:
fundamentare, planificare, implementare, evaluare, monitorizare.
Funcţie de context şi obiectivele manageriale avute în vedere, monitorizarea poate viza
diferite niveluri de referinţă: etapa de implementare a unui proiect, domeniile de intervenţie din
STRATEGIA INTEGRATĂ PENTRU DEZVOLTARE URBANĂ A MUNICIPIULUI DEVA
654
cadrul obiectivelor strategice, obiectivele strategice sau ansamblul proiectelor, deci portofoliul
de proiecte.
16.2. Structura de monitorizare și evaluare a implementării
Prin urmare, monitorizarea constă în realizarea analizei periodice a resurselor,
activităţilor şi rezultatelor implementarii SIDU, bazându-se pe un sistem coerent de culegere de
informaţii. Monitorizarea constituie un mecanism de analiza sistematică ce prezintă evaluarea
analitică a implementării SIDU şi constă în colectarea, analiza datelor, comunicarea şi utilizarea
informaţiilor obţinute despre progresul implementarii SIDU.
Prin monitorizare vor fi identificate abaterile dintre planificarea iniţială şi actualizări,
pentru a ajusta planul de implementare SIDU prin adoptarea de acţiuni corective, inclusiv prin
repetarea proceselor de planificare, atunci când este necesar.
Monitorizarea implementării SIDU va fi desfăşurată ca o activitate continuă, pe tot
parcursul implementării SIDU, fiind realizată de către Structura de monitorizare si evaluare a
SIDU.
Sistemul de monitorizare a SIDU va consta în ansamblul de instrumente de monitorizare
(programe/planuri, rapoarte, şedinţe de lucru, etc).
Pe lângă acestea se vor utiliza ca instrument de monitorizare întâlnirile de lucru (mai puţin
formale) în cadrul cărora se vor analiza modul de implementare trecând în revistă elementele de
urmărit care sunt prinse şi în capitolele rapoartelor/planurilor(progresul tehnic,progresul
financiar si aspectele de legalitate).
Echipa de monitorizare SIDU este constituită din 3 membri:
Tabel 16.1. Echipa de monitorizare a SIDU
Nr.
crt.
Functia in Structura de monitorizare si
evaluare a SIDU
1 Coordonator monitorizare SIDU
2 Responsabil monitorizare SIDU
3 Responsabil monitorizare SIDU
Atribuţiile Echipei de monitorizare si evaluare a SIDU sunt următoarele:
v Monitorizarea stadiului activităţilor, a atingerii rezultatelor şi indicatorilor asumaţi prin SIDU, a încadrării costurilor în bugetul proiectului;
v Asigurarea respectării legislaţiei specifice in toate proiectele din cadrul SIDU;
v Monitorizarea achiziţiilor publice;
STRATEGIA INTEGRATĂ PENTRU DEZVOLTARE URBANĂ A MUNICIPIULUI DEVA
655
v Anual elaborarea unui raport de monitorizare care să includă comentarii privind modul de implementare SIDU.
v Participarea la vizitele în teren.
v Înaintarea rapoartelor de monitorizare către Primarul Municipiului Deva şi supunerea lor atenţiei Consiliului Local, atunci când este cazul.
v Evaluarea nivelului de implicare a factorilor interesaţi
v Evaluarea gradului de cunoaştere şi asumare a responsabilităţilor
v Evaluarea intermediară
v Examinarea rezultatelor parţiale ale derulării Strategiei, pe fiecare activitate din perspectiva obiectivului general şi a obiectivelor specifice, din perspectiva relevanţei pentru grupurile ţintă şi pentru scopul proiectelor din Planul de proiecte
Atribuţiile şi rolul fiecărui membru din Structura de monitorizare si evaluare a SIDU, precum şi experienţa relevantă necesară pentru rolul propus în echipa de monitorizare si
evaluare sunt cuprinse în fişele postului.
16.3. Indicatori de rezultat
În tabelul următor sunt evidențiați indicatorii de rezultat ai Strategiei Integrate pentru
Dezvoltare Urbană:
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
65
6
Ob
iect
iv S
tra
teg
ic
Dir
ecț
ie d
e I
nte
rve
nți
e
Ind
ica
tori
de
re
ali
zare
U
nit
ate
de
mă
sură
Fre
cve
nță
rap
ort
are
OS
1.
De
zvo
lta
rea
un
ei
eco
no
mii
mo
de
rne
, b
aza
tă
pe
in
du
stri
i și
te
hn
olo
gii
ino
va
toa
re,
pe
rfo
rma
nte
și
cre
ati
ve
, și
pe
o f
orț
ă d
e
mu
ncă
su
ste
na
bil
ă ș
i d
e
cali
tate
DI1
.1.
Sp
riji
nir
ea
str
uct
uri
lor
și s
ervi
ciilo
r su
po
rt p
en
tru
me
diu
l d
e a
face
ri,
pri
n
con
soli
da
rea
in
fra
stru
ctu
rii s
pe
cifi
ce
acti
vită
ții d
e ce
rcet
are
-de
zvo
lta
re-
ino
vare
și î
ncu
raja
rea
inve
stiț
iilo
r în
d
om
en
iu
Str
uct
uri
pe
ntr
u s
pri
jin
ire
a a
face
rilo
r re
ali
zate
N
um
ăr
An
ua
l
Enti
tăți
car
e b
enef
icia
ză d
e sp
rijin
N
um
ăr
An
ua
l
Son
daj
e d
e ev
alu
are
a te
nd
ințe
lor
și n
evo
ilor
me
diu
lui
de
afa
ceri
re
ali
zate
Nu
măr
A
nu
al
DI1
.2. Î
ncu
raja
rea
afac
erilo
r n
oi ș
i cr
ește
rea
com
pet
itiv
ităț
ii ec
on
om
ice
a în
trep
rin
der
ilor
mic
i și m
ijlo
cii,
pri
n
mo
der
niz
area
și e
xtin
der
ea s
paț
iulu
i și
do
tări
lor
spec
ific
e, ș
i pri
n s
usț
iner
ea
un
or
solu
ții d
e af
acer
i și p
rom
ova
re
ino
va
toa
re
Într
epri
nd
eri c
are
ben
efic
iază
de
fin
anța
re
ner
amb
urs
abilă
pen
tru
dez
volt
are
și c
reșt
ere
a co
mp
etit
ivit
ății
Nu
măr
A
nu
al
Even
imen
te d
e in
form
are
și p
rom
ova
re p
entr
u
atr
ag
ere
a i
nv
est
ito
rilo
r
Nu
măr
A
nu
al
Stra
tegi
i, st
ud
ii și
pro
gno
ze r
ealiz
ate
Nu
măr
A
nu
al
Ba
ze d
e d
ate,
po
rtal
și a
lte
tip
uri
de
măs
uri
p
en
tru
sp
riji
nir
ea
in
vest
ito
rilo
r re
ali
zate
Nu
măr
A
nu
al
DI1
.3.
Asi
gu
rare
a u
nu
i me
diu
pro
pic
e
pen
tru
dez
volt
area
res
urs
elo
r u
man
e și
p
regă
tire
a u
nei
fo
rțe
de
mu
ncă
co
mp
etit
ive
și o
rien
tate
sp
re n
evo
i rea
le
ale
pie
ței m
un
cii,
care
să
con
du
că la
cr
ește
rea
grad
ulu
i de
ocu
par
e a
aces
teia
Per
soan
e ca
re b
enef
icia
ză d
e co
nsi
liere
și
ori
enta
re p
rofe
sio
nal
ă N
um
ăr
An
ua
l
Per
soan
e ca
re ș
i-au
găs
it u
n lo
c d
e m
un
că
Nu
măr
A
nu
al
Per
soan
e ca
re a
u d
ob
ând
it o
sp
ecia
lizar
e sa
u o
calif
icar
e în
urm
a fr
ecve
ntă
rii c
urs
uri
lor
de
form
are
pro
fesi
oan
lă
Nu
măr
A
nu
al
Pro
gram
e d
e in
tegr
are
a ad
ulț
ilor
fără
ocu
paț
ie ș
i ca
re a
u a
ban
do
nat
șco
ala
Nu
măr
A
nu
al
Pro
gram
e d
e fo
rmar
e a
com
pet
ențe
lor
an
tre
pre
no
ria
le
Nu
măr
A
nu
al
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
65
7
Ob
iect
iv S
tra
teg
ic
Dir
ecț
ie d
e I
nte
rve
nți
e
Ind
ica
tori
de
re
ali
zare
U
nit
ate
de
mă
sură
Fre
cve
nță
rap
ort
are
OS
2.
Asi
gu
rare
a u
ne
i
de
zvo
ltă
ri u
rba
ne
com
ple
xe
și
inte
gra
te,
care
să
co
ntr
ibu
ie l
a
îmb
un
ătă
țire
a c
ali
tăți
i
fact
ori
lor
de
me
diu
și
a
efi
cie
nțe
i e
ne
rge
tice
,
pro
mo
va
rea
en
erg
iilo
r
reg
en
era
bil
e ș
i
ma
na
ge
me
ntu
l p
roa
ctiv
al
situ
ați
ilo
r d
e r
isc
DI2
.1.
De
zvo
lta
rea
,
mo
der
niz
area
și r
eab
ilita
rea
infr
ast
ruct
uri
i d
e u
tilit
ăți,
incl
usi
v în
zo
nel
e m
argi
nal
izat
e
Inst
rum
ente
pen
tru
îmb
un
ătăt
țire
a ca
pac
ităț
ii d
e ge
stio
nar
e a
serv
icii
lor
pu
bli
ce r
ea
liza
te
Nu
măr
A
nu
al
Per
soan
e d
in z
on
e u
rban
e ca
re b
enfi
ciaz
ă d
e re
țele
de
apă/
can
aliz
are
no
i/re
abili
tate
/mo
der
niz
ate
Nu
măr
A
nu
al
Per
soan
e d
in s
ate
le a
par
țin
ăto
are
care
ben
fici
ază
de
rețe
le d
e ap
ă/ca
nal
izar
e n
oi/
rea
bil
ita
te/m
od
ern
iza
te
Nu
măr
A
nu
al
DI2
.2. Î
mb
un
ătăț
irea
cal
ităț
ii fa
cto
rilo
r d
e m
ed
iu,
con
serv
area
bio
div
ersi
tăți
i și a
p
atr
imo
niu
lui
na
tura
l,
man
agem
entu
l deș
eu
rilo
r
Cap
acit
ate
de
reci
clar
e a
deș
eu
rilo
r T
on
e/a
n
An
ua
l
Ca
pa
cita
te d
e c
ole
cta
re a
deș
eu
rilo
r T
on
e/a
n
An
ua
l
Str
ate
gii
, st
ud
ii,
pro
gn
oze
, p
lan
uri
de
ma
na
ge
me
nt
rea
liza
te
Nu
măr
A
nu
al
Sup
rafa
ța s
paț
iilo
r ve
rzi n
ou
cre
ate
Mp
A
nu
al
Ale
i p
ieto
na
le n
ou
cre
ate
/re
ab
ilit
ate
M
p
An
ua
l
Pis
te d
e b
icic
lete
no
u c
rea
te
Km
A
nu
al
DI2
.3. C
reșt
ere
a e
fici
ențe
i en
erge
tice
în c
lăd
irile
re
zid
enți
ale,
clă
dir
ile p
ub
lice
și
sist
em
ele
de
ilu
min
at
pu
blic
Scăd
erea
co
nu
mu
lui a
nu
al d
e en
ergi
e p
rim
ară
în c
lăd
irile
pu
blic
e
kW
h/a
n
An
ua
l
Clă
dir
i pu
blic
e cu
o c
lasi
fica
re m
ai b
un
ă a
con
sum
ulu
i de
en
erg
ie
Nu
măr
A
nu
al
Go
spo
dăr
ii cu
o c
lasi
fica
re m
ai b
un
ă a
con
sum
ulu
i de
ener
gie
Nu
măr
A
nu
al
Scăd
erea
co
nu
mu
lui a
nu
al d
e en
ergi
e p
rim
ară
în il
um
inat
ul p
ub
lic
kW
h/a
n
An
ua
l
Scăd
ere
anu
ală
esti
mat
ă a
gaze
lor
cu e
fect
de
seră
E
chiv
ale
nt
ton
e C
O2
An
ua
l
DI2
.4 M
anag
emen
tul s
itu
ațiil
or
de
urg
ență
P
erso
ane
care
ben
efic
iază
de
serv
icii/
infr
astr
uct
uri
îmb
un
ătăț
ite
N
um
ăr
An
ua
l
Cre
ște
rea
cap
acit
ății
de
inte
rven
ție
în c
azu
l sit
uaț
iilo
r d
e u
rgen
ță ș
i p
entr
u s
igu
ran
ța p
op
ula
ției
%
An
ua
l
Pe
rso
na
l ca
lific
at în
inte
rven
ții p
entr
u s
itu
ații
de
urg
ență
N
um
ăr
An
ua
l
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
65
8
Ob
iect
iv S
tra
teg
ic
Dir
ecț
ie d
e I
nte
rve
nți
e
Ind
ica
tori
de
re
ali
zare
U
nit
ate
de
mă
sură
Fre
cve
nță
rap
ort
are
OS3
. Cre
ște
rea
calit
ății
vieț
ii ce
tățe
nilo
r p
rin
a
sig
ura
rea
in
fra
stru
ctu
rii
rezi
den
țial
e,
edu
cați
on
ale,
de
săn
ătat
e, d
igit
ale,
sp
ort
ive,
a f
acili
tăți
lor
soci
o-c
ult
ura
le ș
i de
ag
rem
en
t
DI3
.1. C
reșt
ere
a ac
cesi
bili
tăți
i, ca
lităț
ii și
infr
astr
uct
uri
i ed
uca
țio
na
le
Infr
astr
uct
ură
de
învă
țăm
ânt
no
u
crea
tă/m
od
ern
izat
ă/d
ota
tă
Nu
măr
A
nu
al
Elev
i car
e b
enef
icia
ză d
e in
fras
tru
ctu
ra d
e în
văță
mân
t n
ou
cre
ată/
reab
ilita
tă
Nu
măr
A
nu
al
Rat
a b
rută
de
cup
rin
der
e în
cre
șe a
co
piil
or
cu v
ârst
ă în
tre
0 și
2 a
ni
%
An
ua
l
Cre
ște
rea
grad
ulu
i de
sigu
ran
ță în
un
ităț
ile e
du
cați
on
ale
%
A
nu
al
DI3
.2.
Asi
gu
rare
a u
no
r se
rvic
ii
soci
ale
și d
e să
năt
ate
de
calit
ate
și
pro
mo
va
rea
in
clu
ziu
nii
so
cia
le
Per
soan
e la
niv
elu
l co
mu
nit
ățilo
r m
argi
nal
izat
e af
late
în
risc
de
sără
cie
care
ben
efic
iază
de
serv
icii:
-me
dic
ale
-so
cia
le
Nu
măr
A
nu
al
Într
epri
nd
eri s
oci
ale
pro
teja
te în
fiin
țate
N
um
ăr
An
ua
l
Gh
idu
ri/s
tra
teg
ii/p
rog
ram
e/p
rog
no
ze/i
nst
rum
en
te
elab
ora
te/i
mp
lem
enta
te în
do
men
iul:
-so
cio
-me
dic
al
-asi
sten
ță s
oci
ală
Nu
măr
A
nu
al
Se
rvic
ii c
om
un
ita
re o
feri
te
-so
cia
le
-me
dic
ale
Nu
măr
A
nu
al
Per
soan
e ca
re b
enef
icia
ză d
e se
rvic
ii co
mu
nit
are,
din
ca
re
-vâr
stn
ici
-co
pii
Per
soan
e cu
diz
abili
tăți
Nu
măr
A
nu
al
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
65
9
Per
soan
e ca
re t
răie
sc în
zo
nel
e cu
inte
rven
ții î
n
rege
ner
are
fizi
că, e
con
om
ică
și s
oci
ală
a co
mu
nit
ățilo
r m
arg
ina
liza
te
Nu
măr
A
nu
al
DI3
.3.
Asi
gu
rare
a i
nfr
ast
ruct
uri
i
nec
esa
re p
entr
u c
reșt
erea
n
ive
lulu
i d
e u
tili
zare
a t
eh
no
log
iei
info
rmaț
iei î
n m
ediu
l pu
blic
și
pri
va
t
Solu
ții ș
i ap
licaț
ii in
form
atic
e re
aliz
ate
/im
ple
men
tate
în
me
diu
l u
rba
n
Nu
măr
A
nu
al
Reț
ele
wir
eles
s im
ple
men
tate
N
um
ăr
An
ua
l
DI3
.4. D
ezvo
ltar
ea in
fras
tru
ctu
rii ș
i o
fert
ei d
e ac
tivi
tăți
so
cio
-cu
ltu
rale
și d
e p
etre
cere
a t
imp
ulu
i lib
er
Locu
ri d
e jo
acă
no
u c
reat
e/re
abili
tate
/mo
der
niz
ate
N
um
ăr
An
ua
l
Spaț
ii d
e re
cre
ere
/ p
ract
ica
re
spo
rtu
ri
no
u
cre
ate
/
ext
inse
/ re
ab
ilit
ate
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
66
0
Ob
iect
iv S
tra
teg
ic
Dir
ecț
ie d
e I
nte
rve
nți
e
Ind
ica
tori
de
re
ali
zare
U
nit
ate
de
mă
sură
Fre
cve
nță
rap
ort
are
OS
4.
Asi
gu
rare
a u
ne
i
mo
bil
ită
ți u
rba
ne
du
rab
ile
, p
rin
imp
lem
en
tare
a u
nu
i
sist
em
de
tra
nsp
ort
acc
esi
bil
și
sig
ur,
ca
re s
ă
con
du
că l
a o
de
zvo
lta
re
ech
ilib
rată
a t
utu
ror
mo
du
rilo
r d
e t
ran
spo
rt ș
i
să s
usț
ină
cre
ște
rea
cali
tăți
i v
ieți
i ce
tățe
nil
or
DI
4.1
– R
eab
ilita
rea
și e
xtin
der
ea
infr
ast
ruct
uri
i p
en
tru
asi
gu
rare
a
creș
teri
i cal
ităț
ii, e
fici
ențe
i și
sigu
ran
ței s
iste
mu
lui d
e tr
ansp
ort
Lun
gim
e d
rum
uri
re
con
stru
ite
/mo
de
rniz
ate
K
m
An
ua
l
Op
eraț
iun
i im
ple
men
tate
des
tin
ate
red
uce
rii e
mis
iilo
r d
e
CO
2 (
alte
le d
ecât
cel
e p
entr
u t
ran
spo
rt p
ub
lic ș
i n
em
oto
riza
t)
Nu
măr
A
nu
al
Spaț
ii d
esch
ise
crea
te s
au r
eab
ilita
te în
zo
nel
e u
rban
e M
p
An
ua
l
Sis
tem
e i
nte
lig
en
te d
e t
ran
spo
rt im
ple
me
nta
te
Nu
măr
A
nu
al
DI
4.2
– C
reșt
ere
a e
fici
ențe
i, ac
cesi
bili
tăți
i și a
trac
tivi
tăți
i tr
an
spo
rtu
lui
pu
bli
c
Pas
ager
i tra
nsp
ort
ați î
n t
ran
spo
rtu
l pu
blic
N
um
ăr
An
ua
l
Op
eraț
iun
i im
ple
men
tate
des
tin
ate
tran
spo
rtu
lui p
ub
lic
și n
emo
tori
zat
Nu
măr
A
nu
al
Po
pu
lați
a ca
re b
enef
icia
ză d
e d
e se
rvic
ii/in
fras
tru
ctu
ră
reab
ilita
tă
Nu
măr
A
nu
al
Staț
ii m
od
ern
izat
e/re
abili
tate
N
um
ăr
An
ua
l
Em
isii
GE
S p
rov
en
ite
din
tra
nsp
ort
ul
ruti
er
Kg
CO
2/
mp
/an
An
ua
l
DI
4.3
– P
rom
ova
rea
și d
ezvo
ltar
ea
sist
em
elo
r d
e t
ran
spo
rt
alte
rnat
ive
și a
inte
rmo
dal
ităț
ii,
pe
ntr
u a
sig
ura
rea
un
ui m
ed
iu
săn
ăto
s și
cre
șter
ea c
alit
ății
vieț
ii ce
tățe
nilo
r
Lun
gim
e in
fras
tru
ctu
ră p
entr
u t
ran
spo
rt a
lte
rna
tiv
no
ucr
eată
/mo
der
niz
ată
Km
A
nu
al
Str
ate
gii
/pla
nu
ri/p
rog
ram
e/i
nst
rum
en
te e
lab
ora
te/
imp
lem
enta
te p
entr
u p
rom
ova
rea
mo
bili
tăți
i du
rab
ile
Nu
măr
A
nu
al
Op
eraț
iun
i im
ple
men
tate
pe
ntr
u a
sig
ura
rea
un
ui m
ed
iu
săn
ăto
s și
cre
șter
ea c
alit
ății
vieț
ii ce
tățe
nilo
r N
um
ăr
An
ua
l
Po
pu
lați
e ca
re b
enef
icia
ză d
e in
fras
tru
ctu
ra d
e tr
ansp
ort
a
lte
rna
tiv
Nu
măr
A
nu
al
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
66
1
Ob
iect
iv S
tra
teg
ic
Dir
ecț
ie d
e I
nte
rve
nți
e
Ind
ica
tori
de
re
ali
zare
U
nit
ate
de
mă
sură
Fre
cve
nță
rap
ort
are
OS
5.
Re
ali
zare
a n
od
ulu
i
con
ve
rge
nt
turi
stic
De
va
,
pri
n v
alo
rifi
care
a
inte
gra
tă,
inte
lig
en
tă ș
i
du
rab
ilă
a p
ote
nți
alu
lui
turi
stic
și
cult
ura
l,
pro
pri
u ș
i zo
na
l
DI 5
.1. C
on
serv
area
și v
alo
rifi
care
a o
bie
ctiv
elo
r și
tra
diț
iilo
r lo
cale
, is
tori
ce, a
rtis
tice
și c
ult
ura
le
Ob
iect
ive
de
pa
trim
on
iu r
eab
ilita
te/r
esta
ura
te ș
i red
ate
ci
rcu
itu
lui
pu
bli
c
Nu
măr
A
nu
al
Tra
see
te
ma
tice
re
ali
zate
N
um
ăr
An
ua
l
Turi
ști/
vizi
tato
ri la
ob
iect
ivel
e d
e p
atri
mo
niu
re
ab
ilit
ate
/re
sta
ura
te
Nu
măr
A
nu
al
Op
eraț
iun
i im
ple
men
tate
ce
con
du
c la
pu
ner
ea în
va
loar
e a
ob
iect
ivel
or
turi
stic
e/tr
adiț
iilo
r lo
cale
, art
isti
ce
și c
ult
ura
le
Nu
măr
A
nu
al
DI
5.2
. P
rom
ov
are
a p
atr
imo
niu
lui
turi
stic
loca
l și r
egio
nal
Str
ate
gii
/pla
nu
ri/p
rog
ram
e/i
nst
rum
en
te
ela
bo
rate
/im
ple
me
nta
te p
en
tru
pro
mo
va
rea
ob
iect
ive
lor
turi
stic
e/tr
adiț
iilo
r lo
cale
, art
isti
ce ș
i cu
ltu
rale
Nu
măr
A
nu
al
Ma
teri
ale
de
pro
mo
va
re e
lab
ora
te
Nu
măr
A
nu
al
Ev
en
ime
nte
org
an
iza
te p
en
tru
pro
mo
va
rea
ob
iect
ive
lor
turi
stic
e/tr
adiț
iilo
r lo
cale
, art
isti
ce ș
i cu
ltu
rale
Nu
măr
A
nu
al
Pro
du
se i
nfo
rma
tice
pe
ntr
u i
nfo
rma
rea
turi
știlo
r/vi
zita
tori
lor
Nu
măr
A
nu
al
Acc
esăr
i pag
ini w
eb
N
um
ăr
An
ua
l
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
66
2
Ob
iect
iv S
tra
teg
ic
Dir
ecț
ie d
e I
nte
rve
nți
e
Ind
ica
tori
de
re
ali
zare
U
nit
ate
de
mă
sură
Fre
cve
nță
rap
ort
are
OS
6.
Mo
de
rniz
are
a
ma
na
ge
me
ntu
lui
și
ad
min
istr
ați
ei
pu
bli
ce
loca
le l
a n
ive
lul
sta
nd
ard
elo
r e
uro
pe
ne
DI6
.1.
Dez
volt
area
cap
acit
ății
inst
itu
țio
nal
e și
a c
om
pet
ențe
lor
resu
rsel
or
um
ane,
în v
eder
ea
ati
ng
eri
i u
nu
i n
ive
l eu
rop
ea
n,
care
să s
pri
jine
real
izar
ea c
u s
ucc
es
a
ob
iect
ive
lor
stra
teg
ice
de
de
zvo
lta
re a
le M
un
icip
iulu
i D
ev
a
Op
eraț
iun
i im
ple
men
tate
pen
tru
dez
volt
area
cap
acit
ății
ad
min
istr
ati
ve
Nu
măr
A
nu
al
Par
tici
par
nți
la f
orm
are
pro
fesi
on
ală
con
tin
uă
N
um
ăr
An
ua
l
Str
ate
gii
/pla
nu
ri/p
rog
ram
e/i
nst
rum
en
te
elab
ora
te/i
mp
lem
enta
te p
entr
u c
reșt
ere
a ca
pac
ităț
ii a
dm
inis
tra
tiv
e
Nu
măr
A
nu
al
DI6
.2. C
reșt
ere
a e
fici
ențe
i ac
tivi
tăți
i ad
min
istr
ație
i pu
blic
e lo
cale
, pri
n a
chiz
iția
și u
tiliz
area
de
ech
ipam
ente
TIC
și a
plic
ații
soft
wa
re p
erf
orm
an
te.
Str
ate
gii
/pla
nu
ri/p
rog
ram
e/i
nst
rum
en
te
elab
ora
te/i
mp
lem
enta
te p
entr
u e
fici
enti
zare
a ac
tivi
tăți
i ad
min
istr
ație
i pu
blic
e și
inte
racț
iun
ii cu
cet
ățe
nii
Nu
măr
A
nu
al
Op
eraț
iun
i im
ple
men
tate
pen
tru
efi
cien
tiza
rea
acti
vită
ții
adm
inis
traț
iei p
ub
lice
Nu
măr
A
nu
al
Ap
licaț
ii TI
C c
e co
nd
uc
la e
fici
enti
zare
a ac
tivi
tăți
i ad
min
istr
ație
i pu
blic
e N
um
ăr
An
ua
l
Cet
ățen
i car
e u
tiliz
ează
sis
tem
ele
e-g
uv
ern
are
N
um
ăr
An
ua
l
Pu
nct
e d
e ac
ces
pu
blic
la in
form
ații
no
u în
fiin
țate
N
um
ăr
An
ua
l
STRATEGIA INTEGRATĂ PENTRU DEZVOLTARE URBANĂ A MUNICIPIULUI DEVA
663
PARTEA V
CADRUL PARTENERIAL PENTRU IMPLEMENTAREA
STRATEGIEI INTEGRATE DE DEZVOLTARE
URBANĂ A MUNICIPIULUI DEVA
STRATEGIA INTEGRATĂ PENTRU DEZVOLTARE URBANĂ A MUNICIPIULUI DEVA
664
17. CADRUL PARTENERIAL PENTRU
ELABORAREA ȘI IMPLEMENTAREA SIDU
17.1. Cadrul partenerial
În cadrul consultărilor care au avut loc pentru definirea viziunii strategice a municipiului
Deva, au fost angajate toate categoriile de factori interesaţi în dezvoltarea viitoare a localităţii,
respectiv indivizi, grupuri omogene sau instituţii care pot influenţa definirea sau dezvoltarea unei
anumite politici, ori care pot fi afectaţi de aceasta. A fost avută în vedere acoperirea întregului
spectru al persoanelor (cetăţenilor) şi instituţiilor reprezentative, a grupurilor specifice sau
categoriilor de persoane, cu participarea tuturor departamentelor administraţiei locale.
Populaţia este principalul beneficiar şi acţionar al Strategiei integrate pentru dezvoltare
urbană a Municipiului Deva în perioada 2014-2023, atât datorită numeroaselor domenii în care
vor avea beneficii în urma acestei strategii, cât şi datorită capacităţii de a influenţa o serie de
resurse esenţiale pentru implementarea acesteia. Cunoaşterea opiniei populaţiei a fost posibilă
prin studiul sociologic desfăşurat în etapa de fundamentare a strategiei pentru dezvoltare
durabilă. Detalii privind modul de organizare a studiului sociologic vor fi prezentate în secţiunea
următoare, referitoare la etapele procesului de planificare.
Un alt factor cheie este reprezentat de mediul de afaceri. Asigurarea unui cadru adecvat
al discuţiilor desfăşurate în acest scop a fost posibilă prin sprijinul acordat de Camera de Comerţ
şi Industrie a Judeţului Hunedoara. Interesul principal al antreprenorilor locali este de a fi
identificată o direcţie strategică viitoare prin care să se asigure revigorarea mediului de afaceri şi
crearea de oportunităţi noi pentru asigurarea unui mediu de afaceri competitiv, cu performanţe
de nivel european.
Mediul de afaceri joacă un rol cheie în Strategia de dezvoltare a municipiului şi datorită
capacităţii de a mobiliza anumite resurse financiare pentru implementarea planurilor de acţiune
propuse de comun acord. O serie de acţiuni se pot realiza prin parteneriate de tip public-privat,
autorităţile publice locale neavând capacitatea de a le implementa numai prin resurse proprii. Se
obţin astfel avantaje deosebite pentru partenerii implicaţi în acţiunile viitoare comune, aceste
beneficii fiind în final un element potenţator la nivelul municipiului şi al locuitorilor acestuia, cu
efecte imediate sau de durată.
Un factor deosebit de important în implementarea Strategiei integrate pentru dezvoltare
urbană a Municipiului Deva în perioada 2014-2023 este Consiliul Judeţean, prin punerea de acord
cu autorităţile publice locale asupra unor proiecte majore care să fie dezvoltate în perioada
următoare, cu includerea unor astfel de proiecte în cadrul strategiei judeţene. De asemenea, o
serie de resurse şi instrumente financiare şi de impozitare pot constitui factori de impact prin
contextul de dezvoltare imprimat pentru perioada strategică vizată.
Consiliul Judeţean are în subordinea sa o serie de instituţii cu rol deosebit asupra vieţii
cotidiene a locuitorilor municipiului Deva, cu impact esenţial pentru definirea şi configurarea
STRATEGIA INTEGRATĂ PENTRU DEZVOLTARE URBANĂ A MUNICIPIULUI DEVA
665
unor elemente operaţionale sau utilitare esenţiale pentru mediul social, economic, ambiental şi
cultural al localităţii. Dintre acestea amintim:
v Centrul Cultural „Drăgan Muntean”
v Muzeul Civilizatiei Dacice şi Romane Hunedoara-Deva;
v Biblioteca Judeţeana 'Ovid Densusianu' Hunedoara-Deva;
v Teatrul de Arta Deva;
v Ansamblul Profesionist "Drăgan Muntean" pentru promovarea Culturii
Tradiţionale Hunedoara;
v Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Hunedoara;
v Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului a Judeţului Hunedoara;
v S.C. ApaProd S.A. Deva;
v S.C. Compania Judeţeană de Turism Hunedoara S.A. Deva;
v Serviciul Public Judeţean Salvamont;
v Agentia de Dezvoltare Economico-Socială a Judeţului Hunedoara;
v Direcţia Publică Comunitară de Evidenţă a Persoanelor Hunedoara;
v Camera Agricolă Judeţeană Hunedoara.
Instituţia Prefectului, în calitate de reprezentant al Guvernului pe plan local, asigură
legătura operativă dintre fiecare minister şi organ al administraţiei publice centrale din
subordinea Guvernului cu serviciul public deconcentrat din subordinea acestuia. Mai mult, la
acest nivel se poate acţiona pentru definirea în cadrul Programului de guvernare a unor proiecte
care să contribuie la susţinerea sau potenţarea celor definite la nivel local.
În municipiul Deva îşi au sediul mai multe servicii publice deconcentrate ale ministerelor
şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale,
cum sunt: Direcţia de Sănătate Publică Judeţeană; Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi
Patrimoniu Cultural Naţional; Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor; Direcţia
Judeţeană de Muncă şi Protecţie Socială; Casa de Pensii Judeţeană; Agenţia Judeţeană pentru
Ocuparea Forţei de Muncă; Direcţia Judeţeană pentru Sport; Direcţia Judeţeană pentru Tineret;
Direcţia Judeţeană pentru Accize şi Operaţiuni; Secţia Judeţeană a Gărzii Financiare; Direcţia
Judeţeană pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală etc.
Aceste servicii reprezintă un alt factor important în definirea şi aplicarea Strategiei
integrate pentru dezvoltare urbană a Municipiului Deva în perioada 2014-2023, principala
modalitate prin care pot influenţa dezvoltarea municipiului fiind prin parteneriate cu autorităţile
publice locale, precum şi prin furnizarea de informaţii privind situaţia din municipiul Deva şi a
necesităţilor de dezvoltare identificate pe fiecare domeniu de responsabilitate în parte.
Instituţiile publice de cultură reprezintă un alt factor interesat în strategia de dezvoltare.
Astfel, în cadrul etapei de fundamentare a strategiei, specialiştii din cadrul Centrului Cultural
“Mihai Drăgan” şi ai Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Hunedoara-Deva au contribuit prin
STRATEGIA INTEGRATĂ PENTRU DEZVOLTARE URBANĂ A MUNICIPIULUI DEVA
666
furnizarea unor date şi informaţii specifice domeniului de activitate, precum şi prin identificarea
unor obiective şi modalităţi de sprijin reciproc în cadrul unor acţiuni concrete, cu impact asupra
vieţii culturale şi turistice a municipiului şi împrejurimilor acestuia.
Şi instituţiile publice de sănătate vor avea o serie de beneficii în urma implementării
strategiei, aceasta presupunând dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de sănătate în scopul
îmbunătăţirii serviciilor de sănătate. Mai mult, se oferă în viitor perspective largi de sprijin a
dezvoltării municipale, prin participarea la proiecte de cercetare inovatoare.
Municipiul Deva dispune de o serie de organizaţii non-guvernamentale, care au fost deja
enunţate la analiza modului de acordare a asistenţei sociale în cadrul municipiului. Mai mult,
având în vedere importanţa deosebită a acestor organizaţii, în cadrul Primăriei Municipiului Deva
funcţionează un compartiment cu competenţa speciale, Compartimentul programe sociale,
relaţia cu ONG.
Contribuţia ONG-urilor la viaţa socială a localităţii Deva este deosebit de importantă, iar
definirea în viitor a unor parteneriate cu autorităţile publice locale este facilitată de oportunităţile
oferite de dezvoltarea unor proiecte finanţate prin fonduri nerambursabile. Prin natura
activităţilor desfăşurate, însă, ONG-urile pot contribui şi la dezvoltarea altor sectoare.
Mass-media este un factor deosebit de important pentru influenţa şi aria largă de impact
pe care o are asupra formării sau transmiterii opiniei cetăţenilor, atragerea investitorilor, cât şi
pentru a influenţa creşterea numărului turiştilor interesaţi de obiectivele din localitate şi din
proximitatea acesteia. Ca mediator între autorităţile publice locale şi populaţie, mass-media are
un rol esenţial în influenţarea opiniei publice privind oportunitatea şi necesitatea investiţiilor
preconizate din municipiu.
Un factor indus este reprezentat de colectivitatea virtuală a turiştilor care vizitează
municipiul. Deşi o prezentă temporară în spaţiul localităţii şi al împrejurimilor acesteia, turiştii
sunt mesageri ai numelui şi renumelui acestei localităţi, prin care se consolidează reputaţia
municipiului. Strategia 2014-2023 va duce la îmbunătăţirea promovării şi informării turistice, la
modernizarea infrastructurii de acces la obiectivele turistice, reabilitarea obiectivelor turistice şi
amenajarea acestora, dar şi la dezvoltarea unor tipuri specifice de turism, conform
recomandărilor rezultate din analizele efectuate în acest scop.
17.2. Etapele procesului de planificare. Consultarea publică
Planificarea strategică este un proces în mai multe etape, prin care comunitatea participă
la crearea unei imagini a viitorului propriu în cadrul nou care va fi conferit localităţii lor, pornind
de la condiţiile prezente, cu identificarea şi definirea căilor de atingere a acelui viitor. Se
realizează astfel imaginea trecerii de la condiţiile actuale socio-economice la noul set de condiţii,
conform proiecţiei de perspectivă, care să corespundă aşteptărilor comunităţii şi a altor factori
interesaţi de dezvoltarea localităţii.
Documentul final rezultat, strategia de dezvoltare pe termen mediu a comunităţii
respective, deţine valenţe multiple:
STRATEGIA INTEGRATĂ PENTRU DEZVOLTARE URBANĂ A MUNICIPIULUI DEVA
667
v Constituie un document programatic privind direcţiile strategice de dezvoltare în perioada de planificare vizată;
v Este un document de cercetare privind contextul şi potenţialul de dezvoltare calitativă a sistemului complex al localităţii;
v Reprezintă un ghid de orientare unitară a liderilor administraţiei publice locale, a comunităţii de afaceri, investitorilor, dar şi a comunităţii civile în ansamblu;.
v Prin punerea în aplicare acţionează ca un instrument de lucru performant la dispoziţia autorităţilor locale pentru a întări potenţialul economic al localităţii, a îmbunătăţi climatul investiţional şi a creşte nivelul general de competitivitate;
v Reprezintă un mijloc de coeziune al instituţiilor şi întreprinderilor locale, precum şi a antreprenorilor şi forţei de muncă;
v Acţionează ca un garant al dezvoltării optimale prin care se sporeşte încrederea mediului de afaceri în eficienţa administraţiei publice locale şi contribuie astfel la
stimularea opţiunilor de a investi în zonă;
v Reprezintă un document de analiză detaliată a principalilor parametri de stare ai ariei administrative care constituie obiectul de referinţă al strategiei elaborate.
Oferirea unui răspuns adecvat acestui demers complex, cu actori care aparţin unor
categorii multiple şi animaţi de interese diverse, este posibilă numai în condiţiile definirii şi
transpunerii unui proces complex, care presupune parcurgerea iterativă a mai multor etape.
Este deosebit de important de subliniat faptul că întregul proces s-a desfăşurat cu
respectarea setului de cerinţe şi criterii definite în capitolele anterioare. Această modalitate de
abordare a asigurat condiţiile necesare fixării unui sistem de referinţă coerent cu documentele
programatice aplicabile şi orientarea permanentă a analizei spre direcţiile prioritare definite,
aferente obiectivelor strategice vizate.
De asemenea, este necesară evidenţierea caracterului iterativ al procesului de planificare,
o caracteristică intrinsecă a analizei unor procese complexe de dimensiuni mari. Rezultatele
demersurilor/acţiunilor dintr-o anumită etapă sunt strâns conexate de acţiunile celorlalte etape,
astfel încât deseori elemente şi caracteristici nou apărute la un moment dat conduc la necesitatea
unor revizuiri/reformulări în cadrul etapelor implicate.
Ca urmare, etapele principale pe care le vom prezenta nu au respectat o ordine de
derulare în timp strict secvenţială, ci, funcţie de concluziile reieşite din analiza unui anumit
aspect, s-a trecut la tratarea simultană, integrată, a unor elemente dependente diverse.
Aspecte şi condiţionări imperative reies din asigurarea caracterului de realism,
pragmatism şi sustenabilitate a obiectivelor, programelor şi proiectelor vizate prin strategie.
Aceasta a presupus adoptarea permanentă a unei atitudini responsabile, dincolo de formulările
şi obiectivele preţioase, fără acoperire în posibilităţile reale existente.
Deşi nu este prezentată în mod explicit în conţinutul documentului final, cheia succesului
a fost situarea permanentă într-un cadru de referinţă aferent funcţiei de dezvoltare a calităţii,
STRATEGIA INTEGRATĂ PENTRU DEZVOLTARE URBANĂ A MUNICIPIULUI DEVA
668
ceea ce a presupus conectarea permanentă la relevanţa sintagmenlor “Ce”, “Când” şi “Cum”,
tratate din perspectiva managementului total al calităţii.
Principalele etape parcurse în vederea fundamentării şi elaborării Strategiei integrate
pentru dezvoltare urbană a municipiului Deva în perioada 2014-2023 sunt:
Þ Analiza socio-economică;
Þ Analiza documentelor strategice anterioare;
Þ Sondajul opiniei publice;
Þ Definirea coordonatelor de context strategic;
Þ Stabilirea portofoliului de proiecte;
Þ Consultarea publică.
Rezultatele analizelor efectuate şi documentele programatice elaborate au fost
sistematizate în conţinutul Strategiei în cadrul a trei secţiuni principale:
Þ I. Analiza socio-economică;
Þ II. Analiza documentelor strategice la nivel european, național și regional ;
Þ III. Strategia de dezvoltare durabilă.
Prima etapă a procesului de planificare are drept corespondent în cadrul lucrării prima
secţiune, analiza socio-economică.
Principalul obiectiv al acestei etape a constat în determinarea parametrilor de stare şi a
nivelului de dezvoltare al acestora, pentru domeniile majore prin care se configurează mediul de
manifestare al tuturor factorilor de interes din cadrul municipiului Deva.
O importanţă deosebită a fost acordată în această etapă asigurării caracteristicilor de
calitate ale datelor prelevate pentru a fi prelucrate, referitoare la: actualitate, veridicitate,
relevanţă, credibilitate, consistenţă etc. Pentru respectarea acestei cerinţe, informaţiile şi datele
care au făcut obiectul analizei au fost solicitate de la responsabilii de domenii din cadrul Primăriei
municipiului Deva, respectiv de la instituţiile responsabile abilitate.
Datele statistice puse la dispoziţie de Direcţia Judeţeană de Statistică Hunedoara,
aferente Fişei localităţii Municipiului Deva, au constituit un prim set de date de analiză. Aceste
date au fost grupate pe domeniile specifice analizate şi sunt prezentate în lucrare în cadrul
Anexelor 1÷7. În vederea asigurării cerinţelor de reprezentativitate a datelor, s-a considerat
relevantă folosirea unor serii de timp cu orizont larg.
Instituţiile reprezentative din localitate au sprijinit demersurile de elaborare a Strategiei,
atât prin punerea la dispoziţie a unor analize/date specifice domeniului specific acestora, cât şi
prin formularea unor puncte de vedere şi sugestii extrem de utile. În acest sens, au fost
contactate următoarele instituţii abilitate: Camera de Comerţ şi Industrie a Judeţului Hunedoara,
Centrul Cultural “Mihai Drăgan”, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Inspectoratul Şcolar
STRATEGIA INTEGRATĂ PENTRU DEZVOLTARE URBANĂ A MUNICIPIULUI DEVA
669
Judeţean Hunedoara, Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Hunedoara, Inspectoratul de
Poliţie al Judeţului Hunedoara, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Direcţia
Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional, Agenţia de Protecţie a Mediului, Direcţia Silvică
Hunedoara, S.C. Electrocentrale Deva, S.C. ApaProd S.A.
Responsabilii pe domenii de referinţă din cadrul Consiliului Local Deva au susţinut
demersurile de elaborare a Strategiei prin implicarea directă în acest proces şi furnizarea de
informaţii relevante, sistematizate, privind demersurile intreprinse la nivel local.
Informaţiile analizate au fost structurate pe următoarele problematici/ capitole din
lucrare: mediul şi infrastructura de mediu; infrastructura şi echiparea teritoriului; dezvoltarea
urbană; economia municipiului; potenţialul turistic şi cultural; infrastructura socială. Gruparea pe
problematici a avut în vedere respectarea criteriului relevanţei analizei şi a gradului de
determinare reciprocă dintre diversele domenii specifice.
Datorită caracterului eterogen al setului de atribute care concură la definirea
potenţialului de dezvoltare al municipiului, s-a considerat oportună reliefarea acestor atribute pe
fiecare problematică în parte. De asemenea, atunci când a fost posibil, au fost furnizate analize
şi date comparative, prin care să fie posibilă creionarea unei imagini de referinţă a poziţiei actuale
deţinute de municipiul Deva într-un context mai larg, cel de nivel judeţean, regional, naţional,
european.
Rezultatele analizelor de fundamentare a elaborării strategiilor din cadrul Regiunii Vest,
efectuate de diverse colective de cercetare, inclusiv din cadrul Băncii Mondiale, au reliefat
aspecte importante de avut în vedere şi/sau au făcut recomandări prin care să se imprime o
traiectorie de dezvoltare unitară la nivelul regiunii. Reperele de coordonare sau cele prin care se
stabilesc elemente prioritare au fost reliefate ca punct de plecare al analizei la nivelul Devei în
calitate de municipiu reprezentativ al Regiunii Vest.
Rezultatele analizei socio-economice dau o imagine de ansamblu privind resursele actuale
de care dispune comunitatea, cu evidenţierea pentru fiecare problematică în parte a punctelor
tari, punctelor slabe, oportunităţilor de dezvoltare care trebuiesc exploatate, precum şi a
posibilelor riscuri/ameninţări care trebuie eliminate/evitate (analiza SWOT).
Analiza documentelor strategice la nivel european, național și regional a fost impusă de
necesitatea corelării obiectivelor strategiei locale cu cele de la nivel superior, astfel încât aceasta
să se integreze în traiectoria de dezvoltare identificată către o direcţie rezultantă a noului mediu
socio-economic de manifestare, atât intern cât şi extern.
În lucrare sunt evidenţiate axele şi obiectivele strategice/tematice la nivel european
(Strategia Europa 2020), național (Strategia de dezvoltare a României pentru perioada 2014 –
2020) și la nivel regional (Planul pentru Dezvoltare Regională a Regiunii Sud-Est 2014-2020),
precum și structura principalelor surse de finanțare. Deşi rezultatul acestei analize este destul de
laborios, aceasta a fost inclusă în lucrare deoarece constituie un punct de reper edificator privind
noua orientare a dezvoltării viitoare a municipiului definită prin Strategia integrată pentru
dezvoltare urbană a Municipiului Deva în perioada 2014-2023.
STRATEGIA INTEGRATĂ PENTRU DEZVOLTARE URBANĂ A MUNICIPIULUI DEVA
670
Pe baza analizei riguroase efectuate în această etapă s-a conturat setul actualizat al
acţiunilor dovedite eficiente în etapa anterioară în corelaţie cu acţiunile/proiectele aflate în etapa
de implementare şi care se situează pe mediana temporară a celor două strategii, precum şi
iniţierea unor acţiuni/proiecte noi care să fie demarate în strategia viitoare.
Sondajul opiniei publice reprezintă un element de importanţă majoră în vederea
elaborării unui astfel de document strategic. Rezultatele studiului sociologic care a fost realizat
în vederea cunoaşterii obiective a punctului de vedere al cetăţenilor localităţii au fost prezentate
în lucrare în cadrul secţiunii de analiză socio-economică, în conexiune directă cu problematica
analizată prin capitolele acestei secţiuni.
Pe lângă aceste elemente de natură concluzivă, referitoare la aprecierea calitativă a unor
factori/facilităţi urbane, a fost urmărită identificarea principalelor priorităţi de dezvoltare ale
oraşului din perspectiva locuitorilor. Se oferă astfel o imagine edificatoare asupra aspiraţiilor şi
doleanţelor cetăţenilor, care a fost inclusă în capitolul Context strategic, fiind unul din reperele
de urmărit în definirea traiectoriei şi acţiunilor viitoare.
Se asigură astfel condiţii favorabile pentru maximizarea gradului de acceptabilitate al
populaţiei faţă de măsurile şi acţiunile propuse prin strategie, precum şi a gradului de implicare
a populaţiei pentru crearea unei societăţi civile puternice, un pion esenţial în transpunerea
deciziilor luate de autorităţile publice la nivel local.
Obiectivele specifice ale studiului au fost:
v Evaluarea gradului de satisfacţie a populaţiei privind următoarele dimensiuni:
o infrastructura de transport rutier şi feroviar
o servicii utilitare
o resurse umane şi servicii sociale
o mediul înconjurător
o dezvoltarea urbană
o învăţământ şi activităţi culturale
v Analiza gradului de utilizare a mijloacelor de transport din localitate şi evaluarea
eficienţei acestora;
v Evaluarea nevoilor legate de infrastructura de recreere şi pentru activităţi culturale;
v Identificarea percepţiilor privind schimbările din ultimii ani în diverse domenii ale vieţii
sociale, culturale, economice şi politice din localitate;
v Identificarea principalelor priorităţi de dezvoltare a oraşului din perspectiva
locuitorilor;
v Evaluarea gradului general de satisfacţie al locuitorilor faţă de viaţa comunităţii
Municipiului Deva.
Tipul eşantionului proiectat şi realizat a fost probabilistic aleatoriu, pe cote, proporţional
cu structura populaţiei pe grupe de vârste şi gen. Cu ajutorul bazelor de date ale Institutului
STRATEGIA INTEGRATĂ PENTRU DEZVOLTARE URBANĂ A MUNICIPIULUI DEVA
671
Naţional de Statistică, realizate în urma Recensământului populaţiei din 2011, a fost analizată
distribuţia populaţiei Municipiului Deva funcţie de mai multe criterii, fiind selectate numai
criteriile considerate relevante pentru asigurarea reprezentativităţii statistice a eşantionului
studiului şi a concordanţei cu obiectivele cercetării.
Astfel, chestionarul a conținut întrebări închise şi deschise de mai multe tipuri pentru a
atinge obiectivele descrise mai sus. Mărimea eșantionului a fost de 500 chestionare realizate și
validate.
Structura eșantionului pe grupe de vârste și gen este evidențiată în tabelul de mai jos.
Tabel 17.1. Structura eșantionului pentru sondajul de opinie
18-39 ani 40-64 ani 65 ani + TOTAL VÂRSTE
MASCULIN 18% 22% 7% 47%
FEMININ 17% 24% 11% 53%
TOTAL GEN 35% 46% 18% 100%
Unul din parametrii evaluaţi în cadrul sondajului de opinie s-a referit la vechimea în
localitate. Distribuţia eşantionului selectat pentru sondajul de opinie este relevantă în acest sens,
marea majoritate a celor chestionaţi avâns calitatea de locuitori ai municipiului de mai mult de
20 de ani (Figura 11.1).
Fig. 17.1. Vechimea în localitate a respondenţilor la sondajul de opinie
Datele obţinute au fost analizate statistic, obţinându-se frecvenţe relative şi absolute sau
medii, care au fost reprezentate grafic. Răspunsurile la întrebările deschise au fost codificate
după regulile analizei de conţinut tematice, urmărindu-se, de asemenea, exigenţele generale ale
clasificării privind genul proxim şi diferenţa specifică dintre categorii.
1%5%
7%
86%
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
De mai puţin de 3
ani
De 3-10 ani De 11-20 ani De peste 20 de ani
STRATEGIA INTEGRATĂ PENTRU DEZVOLTARE URBANĂ A MUNICIPIULUI DEVA
672
Aceste rezultate au constituit elemente de analiză şi evaluare a opiniei cetăţenilor şi au
fost inserate în conţinutul strategiei. Mai mult, s-a considerat oportună evidenţierea gradului de
diversitate al punctelor de vedere ale cetăţenilor, fiind inserate în întregime în cadrul capitolului
referitor la contextul de elaborare al strategiei. Per ansamblu, interesul populaţiei în urma
strategiei este de a avea condiţii mai bune de viaţă, locuri de muncă diversificate şi bine
remunerate şi servicii publice de calitate.
Ultima secţiune se referă la Strategia de dezvoltare integrată. Definirea principalelor
repere strategice se realizează după fixarea contextului strategic actual, pe baza căruia sunt
stabilite coordonatele de planificare ale Strategiei. În final se prezintă portofoliul de proiecte şi
acţiunile concrete de materializare a obiectivelor strategice urmărite în vederea atingerii viziunii
şi a misiunii stabilite la orizontul anilor 2023.
Definirea coordonatelor de context strategic a vizat sistematizarea documentelor de
referinţă aplicabile, cu evidenţierea elementelor programatice esenţiale pentru respectarea în
cadrul strategiei elaborate. Au fost punctate cerinţele stipulate în cadrul documentelor şi
reglementărilor naţionale referitoare la reţeaua de localităţi urbane, cu evidenţierea criteriilor
aplicabile pentru categoria polilor şi a zonelor policentrice de dezvoltare urbană.
Având în vedere importanţa şi consistenţa documentelor de analiză întocmite la nivelul
Regiunii Vest sub egida Mondiale, un punct special a fost alocat prezentării acestui set de
documente, a elementelor de fundamentare a strategiei stipulate prin documentul final emis,
precum şi a modului de definire a obiectivelor tematice şi a priorităţilor de investiţii pentru
Regiunea Vest.
Definirea strategiei municipiului Deva pe traiectoria vizată de Regiunea Vest a constituit
un obiectiv imperativ al strategiei elaborate. S-a urmărit în acest mod crearea condiţiilor de
maximizare a atragerii de fonduri europene, concomitent cu asigurarea conformităţii la cerinţele
documentelor programatice strategice.
Un aspect deosebit de important în această etapă a fost reprezentat de elaborarea listei
de acţiuni orientative, pe domeniile de intervenţie prioritare identificate la nivelul celor şapte
obiective strategice definite prin Strategia integrată pentru dezvoltare urbană a Municipiului
Deva în perioada 2014-2023. Această listă a constituit un instrument de lucru deosebit de util,
prin care s-a facilitat comunicarea la nivelul structurilor de decizie şi a celor responsabile pe
domenii specifice din cadrul Primăriei Deva. Rezultatul s-a materializat sub forma unui portofoliu
iniţial de proiecte, pe baza căruia a fost continuat dialogul cu alţi factori cu capacitate de a susţine
şi/sau orienta traiectoria de dezvoltare a municipiului Deva.
Astfel, mediul de afaceri a reprezentat un partener cu o atitudine constructivă, de
implicare responsabilă în procesul de elaborare a strategiei. În primul rând, furnizarea datelor şi
statisticilor de referinţă privind starea actuală a municipiului, prin Camera de Comerţ şi Industrie
a Judeţului Hunedoara, a constituit un suport esenţial pentru definirea traiectoriei actuale a
economiei municipiului şi determinarea intensităţii de manifestare pe fiecare domeniu specific.
Interesul comun, cel al depunerii de eforturi pe toate planurile posibile pentru atingerea
STRATEGIA INTEGRATĂ PENTRU DEZVOLTARE URBANĂ A MUNICIPIULUI DEVA
673
obiectivelor strategice vizate în perioada imediat următoare, a reprezentat un liant puternic care
se va manifesta şi în continuare pentru acţiuni eficiente de implementare a strategiei de
dezvoltare durabilă.
Situaţia specifică a municipiului Hunedoara, de situare în imediata apropiere a
municipiului Deva, a determinat stabilirea în timp a unor conexiuni puternice între cele două
localităţi, devenite deja tradiţionale, cu aspiraţii comune privind dezvoltarea lor viitoare. Prin
actuala strategie se definesc o serie de proiecte comune, benefice pentru ambele localităţi,
rezultat al dialogului şi colaborării permanente între colectivele de elaborare a strategiilor de
dezvoltare 2014-2 aferente celor două localităţi, care au interfaţat de fapt dialogul dintre
structurile responsabile din cadrul celor două primării. În final, soluţiile propuse au primit girul
factorilor de decizie.
Proiectele şi acţiunile incluse în Strategia integrată pentru dezvoltare urbană a
Municipiului Deva în perioada 2014-2023 sunt adresate întregii comunităţi, ele implicând
deopotrivă instituţiile şi administraţia publică, mediul de afaceri, societatea civilă şi, mai ales,
beneficiarii finali ai rezultatelor implementării Strategiei, cetăţenii municipiului Deva.
Stabilirea priorităţilor la nivel de proiecte a avut în vedere în primul rând importanţa
acestora pentru comunitatea locală, aşa cum a rezultat din consultările publice care au avut loc.
În acest mod, se creează premisele unui impact favorabil cât mai larg în rândul populaţiei, prin
situarea pe traiectoria de dezvoltare dorită de cetăţeni şi luarea în considerare, cât mai mult
posibil, a doleanţelor şi aşteptărilor acestora.
În continuare, a fost urmărit gradul de complexitate al proiectelor prin prisma efortului
presupus de implementarea acestora, referitor la sursele şi modalitatea de finanţare, instituţiile
implicate, necesitatea aplicării unor proceduri specifice etc. De asemenea, pentru proiectele
prioritare s-a definit şi succesiunea de abordare a acestora, ceea ce presupune consolidarea
caracterului ferm, de aplicabilitate imediată şi lipsită de ambiguităţi, al strategiei elaborate.
Estimarea bugetară a proiectelor propuse se va realiza prin raportarea la standardele de
cost actuale aplicate la estimările realizate pe baza valorii unor proiecte similare aflate în
implementare sau implementate de curând.
Setul de proiecte astfel definit corespunde viziunii şi cerinţelor strategice vizate, precum
şi imaginii viitoare a localităţii conform cerinţelor exprimate de cetăţeni, instituţiile publice şi
mediul de afaceri, cu luarea în considerare a condiţiilor socio-economice care sunt expresia
resurselor potenţiale de care dispune municipiul la momentul elaborării strategiei şi maximizarea
şanselor de atragere a unui volum cât mai mare de fonduri europene. Ansamblul acestor proiecte
constituie Portofoliul de proiecte al Strategiei integrate pentru dezvoltare urbană a Municipiului
Deva în perioada 2014-2023. Transpunerea în realitate a acestui portofoliu este posibilă numai
în condiţiile unui parteneriat puternic cu instituţiile publice, mediul de afaceri şi societatea civilă.
Consultarea publică a fost amintită deja la prezentarea etapelor de fundamentare ale
elaborării strategiei de dezvoltare durabilă, în contextul prezentării sondajului de opinie realizat
printr-un studiu sociologic. Au fost astfel identificate principalele probleme cu care se confruntă
STRATEGIA INTEGRATĂ PENTRU DEZVOLTARE URBANĂ A MUNICIPIULUI DEVA
674
cetăţenii localităţii în viaţa de zi-cu-zi a acestora, precum şi acţiunile/ proiectele considerate
prioritare din punctul lor de vedere. O astfel de consultare a avut loc şi cu reprezentanţii mediului
de afaceri, precum şi cu reprezentanţii principalelor instituţii prin care se definesc parametrii
mediului social, economic şi cultural al localităţii.
După definitivarea unei variante unitare a cadrului strategic general propus, a fost
organizată o nouă dezbatere publică, la care au participat reprezentanţii administraţiei publice
locale, instituţiilor publice, mediului de afaceri şi ONG-urilor. Obiectivul principal al acestei
întâlniri a fost de a preleva opinia acestora privind modul de evidenţiere prin conţinutul strategiei
a opiniilor formulate anterior, a facilita consultarea largă şi punerea de acord a factorilor implicaţi
în procesul de implementare a strategiei, în eventualitatea în care se vor identifica aspecte cu
impact contradictoriu asupra unor categorii diferite de factori interesaţi.
Concomitent, a fost creată o platformă electronică de comunicare pe site-ul primăriei
municipiului Deva, prin care s-a oferit posibilitatea oricărei persoane interesate să consulte
documentul aflat în stadii intermediare de elaborare. Prin intermediul acestei secţiuni s-a facilitat
transmiterea feed-back-ului comunităţii către structurile manageriale şi responsabilii de domenii
specifice ai Primăriei, fiind vizată echipa care a elaborat documentul strategic supus dezbaterii
publice.
Ameliorările succesive ale versiunii iniţiale a strategiei, în urma analizei riguroase a
propunerilor formulate de cetăţeni în această etapă, s-au materializat prin versiunile succesive
intermediare elaborate. Trecerea de la o versiune veche la una nouă s-a realizat de fiecare dată
cu evidenţierea clară a aspectelor care au fost modificate şi cu justificarea/ menţionarea
circumstanţelor care au impus aceste modificări.
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
67
5
AN
EX
A 1
. DA
TE
IN
ST
ITU
TII
CU
LT
UR
AL
E –
MU
NIC
IPIU
L D
EV
A
A.
Act
ivit
ăţi
cu
ltu
rale
IND
ICA
TO
R
20
00
2
00
1
20
02
2
00
3
20
04
2
00
5
20
06
2
00
7
20
08
2
00
9
20
10
2
01
1
20
12
Inst
itu
ţii d
e sp
ecta
cole
şi c
on
cert
e -
tota
l -
nu
ma
r 1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
Locu
ri î
n s
ăli
le d
e s
pe
cta
cole
şi
con
cert
e
- -
- -
- 8
0
80
6
8
68
-
40
0
40
0
40
0
Spec
tato
ri, a
ud
ito
ri d
in t
eatr
e, in
stit
uţi
i mu
zica
le
- to
tal
- -
- -
- 6
64
4
82
00
4
52
6
50
00
4
20
0
36
06
1
57
77
1
58
20
Bib
lio
teci
to
tal
nu
ma
r 4
5
45
4
5
46
4
6
46
4
1
36
3
8
34
3
1
26
2
1
Bib
lio
teci
pu
bli
ce -
nu
ma
r 1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
Mu
zee
- n
um
ar
- -
- -
- 1
1
1
1
1
6
2
2
Viz
ita
tori
ai m
uze
elo
r -
nu
ma
r -
- -
- -
16
62
2
19
87
4
60
38
5
11
3
72
3
38
12
3
80
83
4
84
49
9
Su
rsa
: IN
S –
BD
L -
Fişa
loca
lităţ
ii m
un
icip
iul
De
va
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
67
6
AN
EX
A 2
. DA
TE
IN
VA
TA
MA
NT
– M
UN
ICIP
IUL
DE
VA
A.
Un
ită
ţi d
e î
nv
ăţă
mâ
nt
IND
ICA
TO
R
20
06
2
00
7
20
08
2
00
9
20
10
2
01
1
20
12
2
01
3
20
14
2
01
5
Un
ităţ
i de
învă
ţăm
ânt
- to
tal
24
2
3
22
2
2
17
1
5
15
1
4
13
1
2
Nr.
de
cre
se s
i g
rad
init
e
6
6
6
6
3
2
2
1
2
2
Nr.
de
şco
li d
in în
v. p
rim
ar ş
i gim
naz
ial
7
6
5
4
3
2
2
2
2
2
Nr.
de
lic
ee
1
1
11
1
1
11
1
0
10
1
0
11
9
8
Şco
li p
ost
lice
ale
-
- -
- -
- -
- -
-
Inst
itu
te d
e în
văţă
mân
t u
niv
ers
itar
-
- -
1
1
1
1
- -
-
Inst
itu
te d
e în
v. u
niv
. – p
rop
riet
ate
pri
vată
-
- -
1
1
1
1
- -
-
Su
rsa
: IN
S –
BD
L -
Fişa
loca
lităţ
ii m
un
icip
iul D
eva
B.
Ele
vi
însc
rişi
IND
ICA
TO
R
20
06
2
00
7
20
08
2
00
9
20
10
2
01
1
20
12
2
01
3
20
14
2
01
5
Elev
i în
scri
şi -
to
tal
13
81
6
13
74
9
13
16
1
12
90
7
12
48
8
11
89
4
11
78
0
12
26
0
12
34
5
11
78
0
Nr.
de
cop
ii în
scri
si în
cre
șe ș
i gra
din
ite
1
66
2
17
43
1
67
6
16
98
1
90
7
19
07
1
70
1
17
35
1
79
4
15
91
Nr.
de
elev
i în
scri
si în
înv.
pri
mar
2
44
1
23
22
2
30
6
22
77
2
28
1
22
79
2
66
6
27
56
2
87
0
28
48
Nr.
de
elev
i în
scri
si în
înv.
gim
naz
ial
28
51
2
84
2
27
01
2
62
7
25
88
2
41
9
24
58
2
40
0
23
68
2
34
8
Nr.
de
ele
vi în
scri
si în
înv.
pri
mar
şi g
imn
azia
l 5
29
2
51
64
5
00
7
49
04
4
86
9
46
98
5
12
4
51
56
5
23
8
51
96
Nr.
de
elev
i în
scri
si în
înv.
lice
al
53
34
5
49
7
52
80
5
49
9
51
55
4
95
5
43
33
4
26
7
38
52
3
58
0
Nr.
to
tal e
levi
însc
rişi
în în
v. p
reu
niv
ers
itar
1
18
92
1
17
49
1
13
40
1
10
58
1
04
72
9
91
8
10
05
9
10
52
5
10
55
1
10
18
9
Nr.
de
elev
i în
scri
si în
înv.
de
arte
şi m
eser
ii 1
15
5
93
7
85
8
50
5
25
1
0
59
1
28
2
05
2
86
Nr.
de
elev
i în
scri
si în
înv.
de
mai
stri
4
0
0
0
0
30
2
8
34
7
2
81
5
8
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
67
7
IND
ICA
TO
R
20
06
2
00
7
20
08
2
00
9
20
10
2
01
1
20
12
2
01
3
20
14
2
01
5
Nr.
de
elev
i în
scri
si în
înv.
po
stlic
eal
71
1
51
1
95
1
50
1
67
2
37
5
09
9
02
1
17
5
10
69
Nr.
de
stu
den
ti în
scri
si
26
2
25
7
14
5
15
1
10
9
69
2
0
0
0
0
Nr.
de
stu
den
ti în
scri
si în
sec
toru
l pu
blic
2
1
0
0
0
0
0
0
0
0
0
Nr.
de
stu
den
ti în
scri
si în
sec
toru
l pri
vat
24
1
25
7
14
5
15
1
10
9
69
2
0
0
0
0
Su
rsa
: IN
S –
BD
L -
Fişa
loca
lităţ
ii m
un
icip
iul
De
va
C.
Pe
rso
na
l d
ida
ctic
IND
ICA
TO
R
20
06
2
00
7
20
08
2
00
9
20
10
2
01
1
20
12
2
01
3
20
14
2
01
5
Pe
rso
na
l d
ida
ctic
- t
ota
l 9
62
9
38
8
77
9
02
8
67
8
60
7
94
7
91
7
87
7
57
Pe
rso
na
l d
ida
ctic
– în
văţă
mân
t p
reşc
ola
r 1
00
9
3
96
9
5
99
9
9
97
9
8
95
8
9
Pe
rso
na
l d
ida
ctic
– în
văţă
mân
t p
rim
ar
14
9
13
7
13
3
13
2
14
6
13
3
14
1
15
7
16
9
16
0
Pe
rso
na
l d
ida
ctic
– în
văţă
mân
t gi
mn
azia
l 2
58
2
21
1
97
2
27
2
32
2
12
1
72
1
74
1
34
1
32
Pe
rso
na
l d
ida
ctic
- în
v p
rim
ar ş
i gim
naz
ial
40
7
35
8
33
0
35
9
37
8
34
5
31
3
33
1
30
3
29
2
Pe
rso
na
l d
ida
ctic
– în
văţă
mân
t lic
eal
44
7
45
0
42
4
41
9
38
7
41
4
38
2
35
9
37
0
37
5
Pe
rso
na
l d
ida
ctic
– t
ota
l în
v p
reu
niv
ersi
tar
95
4
90
1
85
0
87
3
86
4
85
8
79
2
78
8
76
8
75
6
Per
son
al d
idac
tic
în în
v. d
e ar
te ş
i me
seri
i 1
1
7
22
2
4
0
0
0
3
9
0
Per
son
al d
idac
tic
în în
v. d
e m
aist
ri
7
5
5
5
3
2
2
0
0
0
Per
son
al d
idac
tic
în în
v. p
ost
licea
l 0
1
5
0
0
0
0
0
0
9
0
Per
son
al d
idac
tic
în în
v. u
niv
. 7
5
5
5
3
2
2
0
0
0
Per
son
al d
idac
tic
în în
v. u
niv
. –se
cto
r p
riv
at
7
5
5
5
3
2
2
0
0
0
Su
rsa
: IN
S –
BD
L -
Fişa
loca
lităţ
ii m
un
icip
iul D
eva
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
67
8
D.
Do
tări
IND
ICA
TO
R
20
06
2
00
7
20
08
2
00
9
20
10
2
01
1
20
12
2
01
3
20
14
2
01
5
Do
tari
le d
in în
vata
mân
tul p
reu
niv
ers
ita
r
Sali
de
clas
a şi
cab
inet
e sc
ola
re
56
5
53
0
55
8
54
9
64
4
60
9
62
4
64
3
66
2
64
1
Lab
ora
toa
re s
cola
re
81
8
0
88
7
5
68
1
07
9
6
70
7
6
73
Ate
lie
re s
cola
re
40
3
8
38
3
6
31
2
6
28
3
3
46
4
1
Do
tări
to
tal
Sa
li d
e g
imn
ast
ica
– t
ota
l 1
7
19
2
4
29
2
7
27
3
1
35
2
6
17
Te
ren
uri
de
sp
ort
- t
ota
l 1
9
24
2
1
24
2
4
24
2
9
33
3
5
19
PC
- t
ota
l 8
66
9
45
9
54
1
10
5
10
35
1
03
9
12
50
1
08
8
10
11
8
66
Su
rsa
: IN
S –
BD
L -
Fişa
loca
lităţ
ii m
un
icip
iul D
eva
E.
Ab
solv
en
ţi
IND
ICA
TO
R
20
10
2
01
1
20
12
2
01
3
20
14
To
tal
23
77
1
82
1
20
91
1
90
7
22
53
Înv.
pri
mar
și g
imn
azi
al
73
7
55
2
58
7
59
6
60
2
Înv.
lice
al
13
25
1
13
3
13
66
1
04
8
11
21
Inv
. p
rofe
sio
na
l 2
11
0
0
6
4
44
Înv.
po
stlic
eal
65
7
1
11
8
17
0
45
8
Înv.
de
mai
ştri
0
2
7
0
29
2
8
Înv.
su
per
ior
39
3
8
20
0
0
Înv.
su
per
ior
– p
rop
riet
ate
pri
vată
3
9
38
2
0
0
0
Su
rsa
: IN
S –
BD
L -
Fişa
loca
lităţ
ii m
un
icip
iul D
eva
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
67
9
F.
Da
te g
en
era
le -
în
vă
ţăm
ân
t
Tip
da
te
De
nu
mir
e i
nd
ica
tor
2
00
6
20
07
2
00
8
20
09
2
01
0
20
11
2
01
2
20
13
2
01
4
20
15
TO
TA
L
Un
ităţ
i de
învă
ţăm
ânt
- to
tal
24
2
3
22
2
2
17
1
5
15
1
4
13
1
2
Elev
i în
scri
şi
13
81
6
13
74
9
13
16
1
12
90
7
12
48
8
11
89
4
11
78
0
12
26
0
12
34
5
11
78
0
Pe
rso
na
l d
ida
ctic
- t
ota
l 9
62
9
38
8
77
9
02
8
67
8
60
7
94
7
91
7
87
7
57
Înv.
P
reşc
ola
r
Nr.
de
cre
șe ș
i gra
din
ite
6
6
6
6
3
2
2
1
2
2
Nr.
de
cop
ii în
scri
si în
cre
șe ș
i gra
din
ite
1
66
2
17
43
1
67
6
16
98
1
90
7
19
07
1
70
1
17
35
1
79
4
15
91
Pe
rso
na
l d
ida
ctic
1
00
9
3
96
9
5
99
9
9
97
9
8
95
8
9
Înv.
pri
mar
N
r. d
e el
evi î
nsc
risi
în în
v. p
rim
ar
24
41
2
32
2
23
06
2
27
7
22
81
2
27
9
26
66
2
75
6
28
70
2
84
8
Pe
rso
na
l d
ida
ctic
1
49
1
37
1
33
1
32
1
46
1
33
1
41
1
57
1
69
1
60
Înv.
gim
naz
ia
l
Nr.
de
elev
i în
scri
si în
înv.
gim
naz
ial
28
51
2
84
2
27
01
2
62
7
25
88
2
41
9
24
58
2
40
0
23
68
2
34
8
Pe
rso
na
l d
ida
ctic
2
58
2
21
1
97
2
27
2
32
2
12
1
72
1
74
1
34
1
32
Înv.
pri
ma
r şi
g
imn
azi
al
Nr.
de
şco
li d
in în
v. p
rim
ar ş
i gim
naz
ial
7
6
5
4
3
2
2
2
2
2
Nr.
de
elev
i în
scri
si în
înv.
pri
mar
şi
gim
na
zia
l 5
29
2
51
64
5
00
7
49
04
4
86
9
46
98
5
12
4
51
56
5
23
8
51
96
Pe
rso
na
l d
ida
ctic
4
07
3
58
3
30
3
59
3
78
3
45
3
13
3
31
3
03
2
92
Înv.
Lice
al
Nr.
de
lic
ee
1
1
11
1
1
11
1
0
10
1
0
11
9
8
Nr.
de
elev
i în
scri
si în
înv.
lice
al
53
34
5
49
7
52
80
5
49
9
51
55
4
95
5
43
33
4
26
7
38
52
3
58
0
Pe
rso
na
l d
ida
ctic
4
47
4
50
4
24
4
19
3
87
4
14
3
82
3
59
3
70
3
75
Do
tari
le
din
înva
tam
ânt
ul
pre
un
ive
rsi
tar
Sali
de
clas
a şi
cab
inet
e sc
ola
re
56
5
53
0
55
8
54
9
64
4
60
9
62
4
64
3
66
2
64
1
Lab
ora
toa
re s
cola
re
81
8
0
88
7
5
68
1
07
9
6
70
7
6
73
Ate
lie
re s
cola
re
40
3
8
38
3
6
31
2
6
28
3
3
46
4
1
Do
tari
to
tal
Sa
li d
e g
imn
ast
ica
– t
ota
l 1
7
19
2
4
29
2
7
27
3
1
35
2
6
17
Te
ren
uri
de
sp
ort
- t
ota
l 1
9
24
2
1
24
2
4
24
2
9
33
3
5
19
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
68
0
Su
rsa
: IN
S –
BD
L -
Fişa
loca
lităţ
ii m
un
icip
iul D
eva
PC
- t
ota
l 8
66
9
45
9
54
1
10
5
10
35
1
03
9
12
50
1
08
8
10
11
8
66
Înv.
de
arte
şi
mes
eri
i
Nr.
de
elev
i în
scri
si în
înv.
de
arte
şi
me
seri
i 1
15
5
93
7
85
8
50
5
25
1
0
59
1
28
2
05
2
86
Per
son
al d
idac
tic
în în
v. d
e ar
te ş
i me
seri
i 1
1
7
22
2
4
0
0
0
3
9
0
Înv.
de
ma
istr
i
Nr.
de
elev
i în
scri
si în
înv.
de
mai
stri
4
0
0
0
0
30
2
8
34
7
2
81
5
8
Per
son
al d
idac
tic
în în
v. d
e m
aist
ri
7
5
5
5
3
2
2
0
0
0
Înv.
p
ost
lice
al
Şco
li p
oet
licea
le
- -
- -
- -
- -
- -
Nr.
de
elev
i în
scri
si în
înv.
po
stlic
eal
71
1
51
1
95
1
50
1
67
2
37
5
09
9
02
1
17
5
10
69
Per
son
al d
idac
tic
în în
v. p
ost
licea
l 0
1
5
0
0
0
0
0
0
9
0
Înv.
su
pe
rio
r
Inst
itu
te d
e în
văţă
mân
t u
niv
ers
itar
-
- -
1
1
1
1
- -
-
Inst
itu
te d
e în
v. u
niv
. – p
rop
rie
tate
pri
vată
-
- -
1
1
1
1
- -
-
Nr.
de
stu
den
ti în
scri
si
26
2
25
7
14
5
15
1
10
9
69
2
0
0
0
0
Nr.
de
stu
den
ti în
scri
si în
sec
toru
l pu
blic
2
1
0
0
0
0
0
0
0
0
0
Nr.
de
stu
den
ti în
scri
si în
sec
toru
l pri
vat
24
1
25
7
14
5
15
1
10
9
69
2
0
0
0
0
Pe
rso
nal
did
acti
c în
înv.
un
iv.
7
5
5
5
3
2
2
0
0
0
Per
son
al d
idac
tic
în în
v. u
niv
. –se
cto
r
pri
va
t 7
5
5
5
3
2
2
0
0
0
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
68
1
AN
EX
A 3
. DA
TE
SA
NA
TA
TE
– M
UN
ICIP
IUL
DE
VA
A.
Pe
rso
na
l m
ed
ica
l
IND
ICA
TO
R
20
00
2
00
1
20
02
2
00
3
20
04
2
00
5
20
06
2
00
7
20
08
2
00
9
20
10
2
01
1
20
12
Me
dic
i -
sect
or
pu
bli
c -
pe
rso
an
e
26
5
28
2
26
4
23
6
26
5
23
3
22
6
26
0
27
2
27
6
21
9
21
9
Me
dic
i d
e f
am
ilie
- s
ect
or
pu
bli
c -
pe
rso
an
e
- -
- 4
6
45
2
9
43
3
8
33
3
3
18
4
Me
dic
i -
sect
or
pri
va
t -
pe
rso
an
e
7
6
7
8
11
1
02
9
7
10
2
10
2
98
1
03
1
03
Me
dic
i d
e f
am
ilie
- se
cto
r p
riv
at
- p
ers
oa
ne
-
- -
- 1
1
24
2
1
21
2
1
20
3
5
36
Sto
ma
tolo
gi
- se
cto
r p
ub
lic
– p
ers
oa
ne
2
8
29
2
8
27
2
5
25
3
6
34
4
0
44
1
9
14
Sto
ma
tolo
gi
- se
cto
r p
riv
at
– p
ers
oa
ne
1
0
3
3
28
2
8
36
4
2
45
4
4
44
6
8
68
Farm
aciş
ti -
se
cto
r p
ub
lic
– p
ers
oa
ne
8
1
2
11
1
2
16
1
2
10
9
7
6
5
5
Farm
aciş
ti -
se
cto
r p
riv
at
– p
ers
oa
ne
3
8
39
4
3
42
5
1
52
5
8
73
8
5
86
9
1
93
Pe
rso
na
l me
diu
sa
nit
ar
-se
cto
r p
ub
lic-
pe
rso
an
e
63
2
66
5
70
7
69
6
79
4
75
1
62
7
64
4
64
5
57
1
52
3
63
3
Pe
rso
na
l me
diu
sa
nit
ar
-se
cto
r p
riv
at-
pe
rso
an
e
69
6
9
94
1
05
1
03
1
05
3
9
59
6
3
70
1
09
1
09
Su
rsa
: IN
S –
BD
L -
Fişa
loca
lităţ
ii m
un
icip
iul D
eva
B.
Ca
pa
cita
te s
pit
ali
zare
IND
ICA
TO
R
20
00
2
00
1
20
02
2
00
3
20
04
2
00
5
20
06
2
00
7
20
08
2
00
9
20
10
2
01
1
20
12
Pat
uri
în s
pit
ale
- se
cto
r p
ub
lic
- n
um
ar
10
53
1
05
3
10
01
8
15
8
31
8
31
8
31
8
28
8
28
8
28
7
63
7
78
7
78
Pat
uri
în c
reşe
- s
ect
or
pu
bli
c -
nu
ma
r 1
02
1
02
1
00
5
5
55
5
5
50
5
0
50
5
0
50
5
0
50
Su
rsa
: IN
S –
BD
L -
Fişa
loca
lităţ
ii m
un
icip
iul D
eva
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
68
2
C.
Un
ită
ţi m
ed
ica
le
IND
ICA
TO
R
20
00
2
00
1
20
02
2
00
3
20
04
2
00
5
20
06
2
00
7
20
08
2
00
9
20
10
2
01
1
20
12
Sp
ita
le -
se
cto
r p
ub
lic
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
Cre
şe -
se
cto
r p
ub
lic
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
Dis
pe
nsa
re m
ed
ica
le –
se
cto
r p
ub
lic
9
6
6
3
3
3
3
1
1
1
1
1
Ca
bin
ete
me
dic
ale
sco
lare
– s
ect
or
pu
bli
c -
- -
5
5
5
5
5
5
6
6
5
Ca
b.m
ed
.in
div
idu
ale
(d
e f
am
ilie
) –
sect
or
pu
bli
c -
- -
43
4
5
29
3
1
5
5
2
2
2
Ca
bin
ete
me
dic
ale
– s
ect
or
pri
va
t 7
1
3
13
8
1
1
-
Ca
bin
ete
me
dic
ale
de
fa
mili
e–
sect
or
pri
vat
- -
- -
11
2
4
21
4
8
51
3
7
36
3
6
Cab
.med
.de
med
icin
ă ge
ner
ală
– s
ect
or
pri
va
t
2
-
- 1
4
10
5
Ca
b.m
ed
.de
med
icin
ă ge
ner
ală
– se
cto
r p
ub
lic
- -
- -
- 1
Ca
bin
ete
me
dic
ale
de
sp
eci
ali
tate
–se
cto
r p
riv
at
- -
- 1
7
52
7
8
53
8
3
95
9
4
10
1
89
Ca
b.m
ed
.de
sp
ec.
(in
div
idu
ale
) –
pro
p.p
ub
lică
- -
- 3
5
24
1
3
26
1
4
13
6
5
3
Po
licl
inic
i –
sect
or
pu
bli
c 1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
-
-
Am
bu
lato
rii d
e s
pe
cia
lita
te –
se
cto
r p
ub
lic
- -
- 1
1
1
1
-
- -
- -
Am
bu
lato
rii i
nte
gra
te s
pit
ale
lor
– se
cto
r p
ub
lic
- -
1
1
1
1
1
2
2
2
2
1
Cen
tre
de
tran
sfu
zie
san
guin
ă –
se
cto
r p
ub
lic
- -
- -
- 1
1
1
1
1
1
1
Cen
tre
de
săn
ătat
e –
se
cto
r p
ub
lic
- -
- -
- 1
1
1
1
-
Cen
tre
de
săn
ătat
e m
inta
lă –
se
cto
r p
ub
lic
- -
- -
- 2
Alt
e t
ipu
ri d
e c
ab
ine
te m
ed
ica
le –
se
cto
r p
ub
lic
- -
- -
- 3
3
1
1
1
1
1
Su
rsa
: IN
S –
BD
L -
Fişa
loca
lităţ
ii m
un
icip
iul D
eva
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
68
3
D.
Un
ită
ţi m
ed
ica
le -
sto
ma
tolo
gic
e
IND
ICA
TO
R
20
00
2
00
1
20
02
2
00
3
20
04
2
00
5
20
06
2
00
7
20
08
2
00
9
20
10
2
01
1
20
12
Ca
b.s
tom
ato
log
ice
(in
div
idu
ale
) -
pro
p.p
ub
lică
- -
- 1
8
14
2
2
22
1
2
12
1
0
9
8
Ca
b.s
tom
ato
log
ice
– s
ect
or
pri
va
t 1
4
3
5
29
3
6
36
4
2
60
6
4
64
6
2
58
Soci
etat
e s
tom
ato
logi
că c
ivilă
– p
rop
.pu
blic
ă -
- -
2
3
-
Su
rsa
: IN
S –
BD
L -
Fişa
loca
lităţ
ii m
un
icip
iul D
eva
E.
Fa
rma
cii
IND
ICA
TO
R
20
00
2
00
1
20
02
2
00
3
20
04
2
00
5
20
06
2
00
7
20
08
2
00
9
20
10
2
01
1
20
12
Fa
rma
cii
- se
cto
r p
ub
lic
2
3
2
3
2
2
2
4
2
2
1
1
Pu
nct
e f
arm
ace
uti
ce –
se
cto
r p
ub
lic
- -
- 1
-
-
Fa
rma
cii
- se
cto
r m
ixt
7
- -
- -
-
Fa
rma
cii –
se
cto
r p
riv
at
21
2
1
28
2
1
21
2
1
21
2
6
28
3
3
31
3
1
Pu
nct
e f
arm
ace
uti
ce –
se
cto
r p
riv
at
6
8
8
8
8
8
8
8
8
8
9
9
De
po
zite
fa
rma
ceu
tice
– s
ect
or
pri
va
t 7
7
8
7
7
7
7
8
8
8
9
9
Su
rsa
: IN
S –
BD
L -
Fişa
loca
lităţ
ii m
un
icip
iul D
eva
F.
Lab
ora
toa
re
IND
ICA
TO
R
20
00
2
00
1
20
02
2
00
3
20
04
2
00
5
20
06
2
00
7
20
08
2
00
9
20
10
2
01
1
20
12
Lab
ora
toa
re m
ed
ica
le –
pro
pri
etat
e p
riva
tă
5
6
6
5
6
6
5
5
5
5
5
5
Lab
ora
toa
re m
ed
ica
le –
pro
pri
etat
e p
ub
lică
8
8
8
8
7
12
Lab
ora
toar
e d
e te
hn
ică
den
tară
– p
rop
. pri
vată
8
9
8
8
8
8
8
8
8
8
8
8
Lab
ora
toar
e d
e te
hn
ică
den
tară
– p
rop
. pu
blic
ă
-
- -
1
- -
Su
rsa
: IN
S –
BD
L -
Fişa
loca
lităţ
ii m
un
icip
iul D
eva
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
68
4
G.
Da
te g
en
era
le -
să
nă
tate
De
nu
mir
e i
nd
ica
tor
20
00
2
00
1
20
02
2
00
3
20
04
2
00
5
20
06
2
00
7
20
08
2
00
9
20
10
2
01
1
20
12
Pat
uri
în s
pit
ale
- se
cto
r p
ub
lic
- n
um
ar
10
53
1
05
3
10
01
8
15
8
31
8
31
8
31
8
28
8
28
8
28
7
63
7
78
7
78
Pat
uri
în c
reşe
- s
ect
or
pu
bli
c -
nu
ma
r 1
02
1
02
1
00
5
5
55
5
5
50
5
0
50
5
0
50
5
0
50
Me
dic
i -
sect
or
pu
bli
c -
pe
rso
an
e
26
5
28
2
26
4
23
6
26
5
23
3
22
6
26
0
27
2
27
6
21
9
21
9
Me
dic
i d
e f
am
ilie
- s
ect
or
pu
bli
c -
pe
rso
an
e
- -
- 4
6
45
2
9
43
3
8
33
3
3
18
4
Me
dic
i -
sect
or
pri
va
t -
pe
rso
an
e
7
6
7
8
11
1
02
9
7
10
2
10
2
98
1
03
1
03
Me
dic
i d
e f
am
ilie
- se
cto
r p
riv
at
- p
ers
oa
ne
-
- -
- 1
1
24
2
1
21
2
1
20
3
5
36
Sto
ma
tolo
gi
- se
cto
r p
ub
lic
– p
ers
oa
ne
2
8
29
2
8
27
2
5
25
3
6
34
4
0
44
1
9
14
Sto
ma
tolo
gi
- se
cto
r p
riv
at
– p
ers
oa
ne
1
0
3
3
28
2
8
36
4
2
45
4
4
44
6
8
68
Farm
aciş
ti -
se
cto
r p
ub
lic
– p
ers
oa
ne
8
1
2
11
1
2
16
1
2
10
9
7
6
5
5
Farm
aciş
ti -
se
cto
r m
ixt
– p
ers
oa
ne
9
-
- -
- -
Farm
aciş
ti -
se
cto
r p
riv
at
– p
ers
oa
ne
3
8
39
4
3
42
5
1
52
5
8
73
8
5
86
9
1
93
Pe
rso
na
l me
diu
sa
nit
ar
-se
cto
r p
ub
lic-
pe
rso
an
e
63
2
66
5
70
7
69
6
79
4
75
1
62
7
64
4
64
5
57
1
52
3
63
3
Pe
rso
na
l me
diu
sa
nit
ar
-se
cto
r m
ixt
- p
ers
oa
ne
1
5
- -
- -
-
Pe
rso
na
l me
diu
sa
nit
ar
-se
cto
r p
riv
at-
pe
rso
an
e
69
6
9
94
1
05
1
03
1
05
3
9
59
6
3
70
1
09
1
09
Sp
ita
le -
se
cto
r p
ub
lic
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
Dis
pe
nsa
re m
ed
ica
le –
se
cto
r p
ub
lic
9
6
6
3
3
3
3
1
1
1
1
1
Ca
bin
ete
me
dic
ale
sco
lare
– s
ect
or
pu
bli
c -
- -
5
5
5
5
5
5
6
6
5
Ca
b.m
ed
.in
div
idu
ale
(d
e f
am
ilie
) –
sect
or
pu
bli
c -
- -
43
4
5
29
3
1
5
5
2
2
2
Ca
b.s
tom
ato
log
ice
(in
div
idu
ale
) -
pro
p.p
ub
lică
- -
- 1
8
14
2
2
22
1
2
12
1
0
9
8
Ca
bin
ete
me
dic
ale
– s
ect
or
pri
va
t 7
1
3
13
8
1
1
-
Ca
bin
ete
me
dic
ale
de
fa
mili
e–
sect
or
pri
vat
- -
- -
11
2
4
21
4
8
51
3
7
36
3
6
Cab
.med
.de
med
icin
ă ge
ner
ală
– s
ect
or
pri
va
t
2
-
- 1
4
10
5
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
68
5
De
nu
mir
e i
nd
ica
tor
20
00
2
00
1
20
02
2
00
3
20
04
2
00
5
20
06
2
00
7
20
08
2
00
9
20
10
2
01
1
20
12
Cab
.med
.de
med
icin
ă ge
ner
ală
– s
ect
or
pu
bli
c
-
- -
- -
1
Ca
b.s
tom
ato
log
ice
– s
ect
or
pri
va
t 1
4
3
5
29
3
6
36
4
2
60
6
4
64
6
2
58
Ca
bin
ete
me
dic
ale
de
sp
eci
ali
tate
–se
cto
r p
riv
at
- -
- 1
7
52
7
8
53
8
3
95
9
4
10
1
89
Soci
etat
e s
tom
ato
logi
că c
ivilă
– p
rop
.pu
blic
ă -
- -
2
3
-
Soci
etat
e c
ivilă
med
. de
spec
.- p
rop
. pu
blic
ă -
- -
2
5
5
Ca
b.m
ed
.de
sp
ec.
(in
div
idu
ale
) –
pro
p.p
ub
lică
- -
- 3
5
24
1
3
26
1
4
13
6
5
3
Fa
rma
cii
- se
cto
r p
ub
lic
2
3
2
3
2
2
2
4
2
2
1
1
Pu
nct
e f
arm
ace
uti
ce –
se
cto
r p
ub
lic
- -
- 1
-
-
Fa
rma
cii
- se
cto
r m
ixt
7
- -
- -
-
Fa
rma
cii –
se
cto
r p
riv
at
21
2
1
28
2
1
21
2
1
21
2
6
28
3
3
31
3
1
Pu
nct
e f
arm
ace
uti
ce –
se
cto
r p
riv
at
6
8
8
8
8
8
8
8
8
8
9
9
De
po
zite
fa
rma
ceu
tice
– s
ect
or
pri
va
t 7
7
8
7
7
7
7
8
8
8
9
9
Po
licl
inic
i –
sect
or
pu
bli
c 1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
-
-
Am
bu
lato
rii d
e s
pe
cia
lita
te –
se
cto
r p
ub
lic
- -
- 1
1
1
1
-
- -
- -
Am
bu
lato
rii i
nte
gra
te s
pit
ale
lor
– se
cto
r p
ub
lic
- -
1
1
1
1
1
2
2
2
2
1
Cen
tre
de
săn
ătat
e –
se
cto
r p
ub
lic
- -
- -
- 1
1
1
1
-
Cen
tre
de
săn
ătat
e m
inta
lă –
se
cto
r p
ub
lic
- -
- -
- 2
Lab
ora
toa
re m
ed
ica
le –
pro
pri
etat
e p
riva
tă
5
6
6
5
6
6
5
5
5
5
5
5
Lab
ora
toa
re m
ed
ica
le –
pro
pri
etat
e p
ub
lică
8
8
8
8
7
12
Lab
ora
toar
e d
e te
hn
ică
den
tară
– p
rop
. pri
vată
8
9
8
8
8
8
8
8
8
8
8
8
Lab
ora
toar
e d
e te
hn
ică
den
tară
– p
rop
. pu
blic
ă
-
- -
1
- -
Alt
e t
ipu
ri d
e c
ab
ine
te m
ed
ica
le –
se
cto
r p
ub
lic
- -
- -
- 3
3
1
1
1
1
1
Su
rsa
: IN
S –
BD
L -
Fişa
loca
lităţ
ii m
un
icip
iul D
eva
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
68
6
AN
EX
A 4
. DA
TE
AS
IST
EN
TA
SO
CIA
LA
– M
UN
ICIP
IUL
DE
VA
A.
Ap
lica
rea
Le
gii
nr.
41
6/2
00
1 p
riv
ind
ve
nit
ul
min
im g
ara
nta
t
Tip
aju
tor
Ca
teg
ori
i d
e
be
ne
fici
ari
IN
DIC
AT
OR
UL
An
ul
To
tal
20
07
2
00
8
20
09
2
01
0
20
11
2
01
2
Aju
tor
soci
al
Fa
mil
ii /
pe
rso
an
e
sin
gu
re
Nr.
pe
rso
an
e
2.3
13
1
.95
7
1.9
73
2
.25
3
1.9
35
2
.12
0
12
.55
1
Va
loa
re (
lei)
3
27
.56
8
29
0.4
53
3
66
.19
2
42
6.9
48
3
19
.48
3
37
8.7
05
2
.10
9.3
49
Aju
tor
de
urg
en
ta
Pe
rso
an
e
Nr.
pe
rso
an
e
90
1
57
8
4
14
2
22
5
27
6
97
4
Va
loa
re (
lei)
3
6.6
50
1
18
.35
0
62
.15
0
11
2.5
60
1
64
.22
5
18
4.2
50
6
78
.18
5
Aju
tor
soci
al
pe
ntr
u
înca
lzir
ea c
u le
mn
e F
am
ilii
Nr.
pe
rso
an
e
12
5
12
4
12
7
14
3
12
8
14
2
78
9
Va
loa
re (
lei)
3
3.5
88
3
4.4
96
3
6.4
82
3
8.9
18
3
6.2
84
3
8.5
70
2
18
.33
8
Alo
cati
e p
en
tru
no
un
asc
uti
Fa
mil
ii /
pe
rso
an
e
sin
gu
re
Nr.
pe
rso
an
e
51
4
53
0
58
8
43
0
- -
2.0
62
Va
loa
re (
lei)
1
03
.38
3
11
2.1
43
1
33
.89
7
99
.80
3
- -
44
9.2
26
T O
T A
L
Nr.
pe
rso
an
e
3.0
42
2
.76
8
2.7
72
2
.96
8
2.2
88
2
.53
8
16
.37
6
Va
loa
re (
lei)
5
01
.18
9
55
5.4
42
5
98
.72
1
67
8.2
29
5
19
.99
2
60
1.5
25
3
.45
5.0
98
Surs
a: D
irec
ţia
de
Asi
sten
ţă S
oci
ală,
Co
nsi
liul L
oca
l D
eva
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
68
7
B.
Ap
lica
rea
Le
gii
nr.
44
8/2
00
6 p
riv
ind
pro
tecţ
ia ş
i p
rom
ov
are
a d
rep
turi
lor
pe
rso
an
elo
r cu
ha
nd
ica
p
Ca
teg
ori
i de
be
ne
fici
ari
IN
DIC
AT
OR
UL
An
ul
To
tal
20
07
2
00
8
20
09
2
01
0
20
11
2
01
2
Asi
ste
nti
pe
rso
na
li
pe
ntr
u p
ers
oa
ne
le
cu h
an
dic
ap
gra
v
Nr.
pe
rso
an
e
1.9
13
2
.21
5
2.4
69
2
.30
4
2.1
05
1
.99
5
13
.00
1
Va
loa
re (
lei)
1
.32
9.3
11
9
5.4
62
8
4.9
50
2
.16
4.0
43
1
.91
3.1
31
1
.94
3.2
34
7
.54
8.1
31
Co
ntr
acte
de
mu
ncă
înce
tate
(d
osa
re)
27
2
7
35
3
4
43
2
0
18
6
Susp
end
are
pen
tru
cre
şter
ea
cop
ilulu
i pân
a la
vâr
sta
de
2 a
ni
- 1
1
2
-
- 4
Pe
rso
an
e c
u
ha
nd
ica
p g
rav
care
au
be
ne
fici
at
de
înd
emn
izat
ii lu
nar
e
Nr.
pe
rso
an
e
3.5
28
4
.04
0
4.3
93
3
64
3
70
3
69
1
3.0
64
Va
loa
re (
lei)
1
.23
8.6
94
1
.69
6.5
35
1
.96
8.3
95
2
.21
7.9
91
2
.31
1.8
99
2
.43
5.0
40
1
1.8
68
.55
4
Nr.
do
sare
înce
tate
9
0
97
7
8
10
6
89
1
16
5
76
Nr.
an
che
te s
oci
ale
1
.83
5
1.6
50
1
.75
4
1.4
90
1
.59
4
1.2
88
9
.61
1
T O
T A
L
Nr.
pe
rso
an
e
5.4
41
6
.25
5
6.8
62
2
.66
8
2.4
75
2
.36
4
26
.06
5
Va
loa
re (
lei)
2
.56
8.0
05
1
.79
1.9
97
2
.05
3.3
45
4
.38
2.0
34
4
.24
3.0
30
4
.37
8.2
74
1
9.4
16
.68
5
Surs
a: D
irec
ţia
de
Asi
sten
ţă S
oci
ală,
Co
nsi
liul L
oca
l D
eva
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
68
8
C.
Ap
lica
rea
O.U
.G.
5/2
00
3 p
riv
ind
aco
rda
rea
de
aju
toa
re p
en
tru
în
calz
ire
a l
ocu
inţe
i, p
recu
m ş
i a
un
or
faci
lita
ti p
op
ula
ţie
i p
en
tru
pla
ta e
ne
rgie
i te
rmic
e
NO
TĂ: Î
nce
pân
d c
u n
oie
mb
rie
20
11 s
-a a
plic
at O
rdo
nan
ţa d
e U
rgen
ţă 7
0/2
01
1
Tip
aju
tor
aco
rda
t
IND
ICA
TO
RU
L
Pe
rio
ad
a
TO
TA
L N
oe
20
06
-
Ma
rt
20
07
No
e-
De
c
20
07
No
e
20
07
-
Ma
rt
20
08
No
e-D
ec
20
08
No
e
20
08
-
Ma
rt
20
09
No
e-
De
c
20
09
No
e
20
09
-
Ma
rt
20
10
No
e-
De
c
20
10
No
e
20
10
-
Ma
rt
20
11
No
e-D
ec
20
11
No
e
20
11
-
Ma
rt
20
12
No
e-
De
c
20
12
En
erg
ie
Te
rmic
a
Nr.
cere
ri d
ep
use
5
.23
0
3.4
55
3
.63
4
2.8
07
2
.80
3
2.0
41
2
.07
8
1.9
11
1
.17
1
1.1
13
1
.15
1
89
8
28
.29
2
-
Ap
rob
ate
5
.11
2
3.4
08
3
.51
3
2.7
58
2
.74
8
2.0
34
2
.05
3
2.0
43
1
.13
6
1.0
80
1
.11
2
83
9
27
.83
6
-
Re
spin
se
4
47
4
0
44
3
5
6
6
6
13
3
5
1
5
22
4
-
Înce
tate
1
14
-
81
5
2
0
1
19
2
8
12
1
2
17
2
3
11
Ga
ze
na
tura
le
Nr.
cere
ri d
ep
use
4
.35
6
3.4
68
3
.54
8
2.9
64
2
.93
8
2.4
01
1
.33
6
1.2
03
1
.24
8
1.0
80
1
.19
3
97
5
26
.71
0
-
Ap
rob
ate
4
.21
7
3.3
53
3
.46
7
2.9
12
2
.88
3
2.3
97
1
.29
7
1.2
97
1
.17
4
1.0
69
1
.11
2
96
8
24
.81
7
-
Re
spin
se
31
1
5
17
2
1
22
2
2
3
1
7
4
7
7
14
8
-
Înce
tate
1
08
-
64
3
1
33
2
3
7
26
1
2
3
12
-
32
8
Lem
ne
Nr.
cere
ri d
ep
use
2
57
3
23
3
37
3
61
3
65
3
33
3
33
3
22
6
7
59
7
4
63
2
.89
4
-
Ap
rob
ate
2
40
3
12
3
30
3
56
3
60
3
33
3
22
3
22
6
6
59
7
3
62
2
.83
5
-
Re
spin
se
16
3
7
3
5
-
- -
- -
- 1
3
5
-
Înce
tate
1
3
-
- -
- 1
1
- 1
-
1
- 1
6
TO
TA
L
Nr.
cere
ri d
ep
use
, 9
.84
3
7.2
46
7
.51
9
6.1
32
6
.10
6
4.7
75
3
.74
7
3.4
36
2
.48
6
2.2
52
2
.41
8
1.9
36
5
7.8
96
-
Ap
rob
ate
9
.56
9
7.0
73
7
.31
0
6.0
26
5
.99
1
3.4
35
3
.67
2
3.6
62
2
.37
6
2.2
08
2
.29
7
1.8
69
5
5.4
88
-
Re
spin
se
51
6
5
64
6
8
62
8
8
9
3
0
7
12
2
3
40
7
-
Înce
tate
2
23
2
1
45
3
6
53
3
6
7
54
2
5
15
3
0
2
65
5
Surs
a: D
irec
ţia
de
Asi
sten
ţă S
oci
ală,
Co
nsi
liul L
oca
l D
eva
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
68
9
D.
Alt
e s
erv
icii
re
ali
zate
de
că
tre
Se
rvic
iul
Pu
bli
c Lo
cal
de
Asi
ste
nţă
So
cia
lă
Tip
se
rvic
iu
IND
ICA
TO
RU
L A
nu
l T
OT
AL
20
07
2
00
8
20
09
2
01
0
20
11
2
01
2
Alo
cati
e d
e su
sţin
ere
pen
tru
fam
iliile
m
on
op
are
nta
le,
cf.
O.U
.G n
r.1
05
/20
03
Nr.
ce
reri
, d
in c
are
: 4
9
29
1
15
9
2
30
0
87
6
72
-
sta
bil
iri
46
2
4
10
9
86
2
8
7
35
4
-
resp
ing
eri
3
5
6
6
2
88
-
30
8
Alo
cati
e c
om
ple
me
nta
ra,
Cf.
O.U
.G n
r.1
05
/20
03
Nr.
ce
reri
, d
in c
are
: 1
7
24
1
11
8
9
- -
24
1
-
sta
bil
iri
16
2
3
11
0
89
-
- 2
38
-
resp
ing
eri
1
1
1
1
-
- 4
Înd
emn
izat
ie p
entr
u s
usţ
iner
ea f
amili
ei în
ved
erea
cr
eşte
rii c
op
ilulu
i, cf
. O.U
.G.n
r.1
48/
2005
N
r. d
osa
re:
60
0
49
7
52
7
51
7
42
9
44
7
3.0
17
Alo
cati
a d
e s
tat,
co
nfo
rm L
eg
ii n
r.6
1/1
99
3
rep
ub
lica
ta
Nr.
do
sare
: -
- 1
.53
4
35
4
34
9
34
2
2.5
79
Nr.
an
che
te
soci
ale
: -
- 1
34
-
- -
13
4
Nr.
an
che
te s
oci
ale
, cf
. O
rdin
ulu
i n
r.2
19
/20
06
pri
vin
d a
ctiv
ită
ţile
de
id
en
tifi
care
, in
terv
en
ţie
şi
mo
nit
ori
zare
aco
pii
lor
care
su
nt
lip
siti
de
în
gri
jire
a
pa
rin
tilo
r p
e p
eri
oa
da
în
care
ace
stia
se
afl
a l
a
mu
ncă
în
str
ain
ata
te
Nr.
an
che
te
soci
ale
: -
- 1
54
1
6
10
1
7
19
7
Nr.
an
che
te
soci
ale
, cf
Le
gii
nr.
27
2/2
00
4
Nr.
an
che
te p
riv
ind
sta
bil
ire
a u
ne
i m
ăsu
ri d
e
pro
tecţ
ie:
15
4
2
- 7
6
81
6
3
27
7
Nr.
an
che
te c
u p
lan
de
se
rvic
ii:
30
4
2
- 4
2
11
6
1
31
Nr.
an
che
te s
oci
ale
, cf
HG
14
88
/ 2
00
4 p
riv
ind
ap
rob
are
a c
rite
riilo
r şi
a c
ua
ntu
mu
lui
spri
jin
ulu
i
fin
an
cia
r ce
se
aco
rda
ele
vilo
r în
ca
dru
l
Pro
gra
mu
luin
aţi
on
al
de
pro
tecţ
ie s
oci
ală
"B
an
ide
lice
u"
Nr.
an
che
te
soci
ale
: -
- 6
7
84
6
9
65
2
85
STRATEG
IA I
NTEG
RATĂ P
EN
TRU
DEZVO
LTARE U
RBAN
Ă A
MU
NIC
IPIU
LU
I D
EVA
69
0
Tip
se
rvic
iu
IND
ICA
TO
RU
L A
nu
l T
OT
AL
20
07
2
00
8
20
09
2
01
0
20
11
2
01
2
Dre
ptu
ri p
rev
azu
te d
e L
eg
ea
nr.
48
2/2
00
6 p
riv
ind
aco
rda
rea
de
tru
sou
ri p
en
tru
no
u-n
asc
uti
, cu
mo
dif
şi c
om
ple
tari
leu
lte
rio
are
şi O
rdo
na
nta
Gu
v
nr.
3/2
00
7
Nr.
co
pii
40
4
51
7
61
1
43
8
- -
1.9
70
Va
loa
re (
lei)
: 6
0.6
00
7
7.5
50
9
1.6
50
6
5.7
00
-
- 2
95
.50
0
Dre
ptu
ri p
rev
azu
te d
e L
eg
ea
nr.
39
6/2
00
6 p
riv
ind
aco
rda
rea
un
uis
pri
jin
fin
an
cia
r la
co
nst
itu
ire
a
fam
ilie
i
Nr.
fa
mil
ii:
32
1
35
0
33
5
11
5
- -
1.1
21
Va
loa
re (
lei)
: 2
11
.82
2
25
2.8
31
2
68
.73
7
96
.37
0
- -
82
9.7
60
Aco
rda
rea
gra
tuit
a d
e l
ap
tep
raf
pe
ntr
u c
op
iii
cu
vâ
rste
cup
rin
se î
ntr
e 0
-12
lu
ni,
co
nfo
rm L
eg
ii n
r. 3
21
/20
01
Nr.
cu
tii
/ 4
00
g:
1.6
75
2
.42
9
1.5
08
3
.13
7
1.0
39
1
.66
5
11
.45
3
Se
rvic
ii s
oci
ale
aco
rda
teb
en
efi
cia
rilo
r lu
ati
în
ev
ide
nţa
Ce
ntr
ulu
i d
e u
rge
nta
pe
ntr
u f
em
eia
şi
cop
ilu
l a
bu
zat
Nr.
be
ne
fici
ari
: 1
5
38
4
0
8
4
2
10
7
Se
rvic
ii s
oci
ale
aco
rda
te l
a d
om
icil
iu p
ers
oa
ne
lor
vâ
rstn
ice
N
r. b
en
efi
cia
ri:
30
3
0
30
2
9
25
2
6
17
0
Su
rsa
: D
ire
cţia
de
Asi
ste
nţă
So
cia
lă,
Co
nsi
liu
l Lo
cal
De
va
691
BIBLIOGRAFIE
1. Contextul planificarii în Regiunea Vest 10.09.2012
2. http://adrvest.ro/attach_files/Contextul%20planificarii%20in%20Regiunea
%20Vest%20%2010.09.2012.pdf
3. Creşterea competitivităţii şi specializarea inteligentă în Regiunea de Vest din România, martie 2013,http://www.adrvest.ro/
attach_filesRomania_West_Competitiveness_Assessment_ROversion.pdf
4. Planul pentru Dezvoltare regională - Regiunea Vest 2014-2020
http://adrvest.ro/attach_files/prez_strategie_sept_2013.pdf
5. Prezentare Analiza Socio-Economică, tur regional
6. http://adrvest.ro/attach_files/prez_soc-ec.pdf
7. Prezentare perioada 2014 - 2020
8. http://adrvest.ro/attach_files/Prezentare%20perioada%202014%20- %202020.pdf
9. Programul Operaţional Regional 2007 – 2013 - gestionat de ADR Vest,
http://www.adrvest.ro/index.php?page=domain&did=191&maindomain=yes
10. România, Regiunea Vest – Creşterea competitivităţii şi specializarea inteligentă, iulie 2013,http://www.adrvest.ro/ attach_files/ raport_final_ro.pdf
11. Strategia pentru Dezvoltare Regională a Regiunii Vest 2014-2020
12. http://www.adrvest.ro/attach_files/Strategia%20PDR%20sept%202013.pdf
13. Competitivitatea firmelor din Regiunea Vest_ro: Diagnosticare, Provocări şi Oportunităţi
14. http://www.adrvest.ro/attach_files/Romania_West_Competitiveness_Assessment_ROversi
on.pdf
15. Evaluare teritorială_ro - Evaluare Teritorială: Profil, Performanță și Vectori de Creștere în Regiunea de Vest
16. http://www.adrvest.ro/attach_files/Ro_West_Territorial_Assessment_Rover sion.pdf
17. Evaluarea geografiei economice_ro: Evaluarea geografiei economice: Provocări legate de dezvoltarea teritorială în Regiunea Vest
18. http://www.adrvest.ro/attach_files/Ro_West__EconGeog_Assessment_Rov ersion.pdf
19. Evaluarea rezultatelor comertului exterior_ro
20. http://www.adrvest.ro/attach_files/Ro_West_Trade_Outcomes_Assessment_ROversion.pd
f
21. Infrastructura pentru facilitarea comertului exterior, a transportului şi logisticii_ro: Principalele provocări şi oportunităţi
22. http://www.adrvest.ro/attach_files/Ro_West_TradeLogistics_Assessment_ ROversion.pdf
23. Prezentare Banca Mondiala
24. http://www.adrvest.ro/attach_files/Final_PPT_draft_09062013.pdf
25. Procesul de planificare:Planul pentru dezvoltare regională Regiunea Vest
26. http://www.adrvest.ro/attach_files/Procesul%20de%20planificare.pdf
27. Raport final_ro
28. http://www.adrvest.ro/attach_files/raport_final_ro.pdf
29. Raport specializare Inteligentă_ro:Raport de Studii de Caz privind Specializarea Inteligentă
692
30. http://www.adrvest.ro/attach_files/smart_specialisation_raport_ro.pdf
31. World Bank Presentation 10 september 2012 Timisoara
http://adrvest.ro/attach_files/World%20Bank%20Presentation%2010%20s
eptember%202012%20Timisoara.pdf
32. Codul european de conduită în materie de parteneriat (CECP),http://eur-
lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2013:017:0013:0017:RO:PDF
33. Informare privind activităţile desfăşurate în vederea pregătirii accesării fondurilor europene alocate României în perioada 2014-2020,http://www.fonduri-ue.ro
34. Agendă digitală pentru Europa
35. http://adrvest.ro/attach_files/O%20Agenda%20Digitala%20pentru%20Europa.pdf
36. Agenda pentru noi competente şi forta de muncă
37. http://adrvest.ro/attach_files/O%20Agenda%20pentru%20noi%20competente%20si%20for
ta%20de%20munca.pdf
38. Europa eficienta în utilizarea resurselor
39. http://adrvest.ro/attach_files/O%20Europa%20eficienta%20in%20utilizarea%20resurselor.p
df
40. politică industrială integrată pentru era globalizarii
41. http://adrvest.ro/attach_files/O%20politica%20industriala%20integrata%20pentru%20era%
20globalizarii.pdf
42. Uniune a Inovării
43. http://adrvest.ro/attach_files/O%20Uniune%20a%20Inovării.pdf
44. Obiective pentru Strategia Europa 2020
45. http://adrvest.ro/attach_files/Obiective%20pentru%20strategia%20Europa%202020.pdf
46. Platforma Europeană de combatere a sărăciei
47. http://adrvest.ro/attach_files/Platforma%20europeana%20de%20combatere%20a%20sarac
iei.pdf
48. Politica de coeziune 2014-2020, Investiţii în creştere economică şi ocuparea forţei de muncă,http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/ official/
regulation/pdf/2014/proposals/regulation2014_leaflet_ro.pdf
49. Politica de coeziune a UE 2014 –2020 – Politica regională - INFOREGIO, Comisia Europeană, Direcţia Generală Politică Regională - http://ec.europa.eu/regional_policy/index_ro.cfm
50. Pozitia Comisiei Europene cu privire la perioada 2014-2020 în România
51. http://adrvest.ro/attach_files/Pozitia%20Comisiei%20Europene%20cu%20privire%20la%20
perioada%202014-2020%20in%20Romania.pdf
52. Propunere Program Orizont 2020
53. http://adrvest.ro/attach_files/Propunere%20program%20de%20cerecetare-
inovare_Orizont%202020.pdf
54. Recomandările Comisiei Europene pentru România (2013), Bruxelles, 29 mai 2013,http://www.mae.ro/node/1625
55. Reuniunea Comitetului Interinstituţional pentru Acordul de Parteneriat (CIAP), Coordonatele majore ale procesului de programare a fondurilor europene pentru perioada
2014-2020, august 2012,http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-
62/2014-2020/reuniuni-ciap/1_
693
23.08.2012/Coordonatele_majore_ale_procesului_de_programare_a_
fondurilor_europene_2014-2020.pdf
56. Strategia Europa 2020 rezumat
57. http://adrvest.ro/attach_files/Strategia%20Europa%202020%20rezumat.pdf
58. Tineretul în mişcare
59. http://adrvest.ro/attach_files/Tineretul%20in%20miscare.pdf
60. Acord de parteneriat propus de România pentru perioada de programare 2014-2020,
Ministerul Fondurilor Europene, oct. 2013,http://www.fonduri-
ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/2014-2020/acord-parteneriat/
Acord_de_parteneriat_01.10.2013.pdf
61. Cadrul naţional strategic pentru dezvoltarea durabilă a sectorului agroalimentarşi a spaţiului rural înperioada 2014 - 2020 – 2030, Comisia prezidenţială pentru politici publice de dezvoltare a agriculturii,
http://www.presidency.ro/static/Cadrul%20Naţional%20Strategic%20Rural.pdf
62. Cadrul partenerial naţional
63. http://adrvest.ro/index.php?page=articol&aid=1116
64. Conditionalitatile ex-ante pentru accesarea fondurilor europene 2014-2020
65. http://www.adrvest.ro/attach_files/Conditionalitatile%20ex-
ante%20pentru%20accesarea%20fondurilor%20europene%202014-2020.pdf
66. Coordonatele majore ale procesului de programare a fondurilor europene 2014-2020
67. http://www.adrvest.ro/attach_files/Coordonatele%20majore%20ale%20procesului%20de%
20programare%20a%20fondurilor%20europene%202014-2020.pdf
68. Memorandum privind pregătirea accesării şi implementării fondurilor europene în perioada 2014-2020, Ministerul Afacerilor Europene,
http://www.mai.gov.ro/Home/Documente/pdf/MEMO2014_20202260LO.pdf
69. Ordinul Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 2387.2011 pentru siturile de importanţă comunitară (SCI), Ministerul Mediului şi Pădurilor, http://www.mmediu.ro/protectia_naturii/protectia_naturii/2011-12-19/2011-12-
19_protectia_naturii_ordinministru2387sci2011.pdf
70. Planul de amenajare a teritoriului naţional–Secţiunea 3, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, aprilie 2000
71. Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013, Ministerul Fondurilor Europene,
http://www.fonduri-ue.ro/documente-programare/pnd-2007-2013
72. Planul Regional de Gestiune a Deşeurilor–Regiunea 5 Vest, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, decembrie 2006, http://www.anpm.ro/docfiles/view/3905
73. Politica Agricolă Comună, Ministerul Afacerilor Externe, http://www.mae.ro/node/1625
74. Programe Operaţionale, Ministerul Fondurilor Europene, http://www.fonduri-
ue.ro/documente-programare/programe-operationale
75. Programul Naţional de Reforma 2011-2013_ro
76. http://www.adrvest.ro/attach_files/Programul%20Naţional%20de%20Reforma%202011-
2013_ro.pdf
77. Propunere MDRT poli naţionali şi metropolitani
78. http://www.adrvest.ro/attach_files/Propunere%20MDRT%20impartire%20poli%20metropo
litani%20si%20urbani.pdf
79. Reforme naţionale pentru creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii la orizontul anului 2020, Departamentul pentru Afaceri Europene, România şi Strategia Europa 2020 –
694
Bucureşti, martie 2011, http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/
Documente_Suport/Studii/1_Studii_POR/10_Romania_si_strategia_ue_2020.pdf
80. Strategia de Transport Intermodal în România 2020, Guvernul Romîniei, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, mai 2011.
81. Strategia de transport intermodal în România, 2020, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, http://www.mt.ro/nou/_img/documente/
strategie_de_transport_intermodal_text.pdf
82. Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020.2030,
Bucureşti 2008.
83. Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, http://www.anpm.ro/upload/3850_SNGD.pdf
84. TOP 2013 – Firme din judeţul Hunedoara, Camera de comerţ şi industrie Hunedoara, Ediţia XX, 2013
85. Cândea, Melinda, Bran, Florina, Cimpoeru, Irina (2006), Organizarea, amenajarea şi dezvoltarea durabilă a spaţiului, Editura Universitară, Bucureşti.
86. Cândea, Melinda, Erdeli, G., Şimon, Tamara (2000), România. Potenţial turistic şi turism,
Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti.
87. Cândea, Melinda, Şimon, Tamara (2006), Potenţialul turistic al României, Editura
Universitară, Bucureşti.
88. Ciangă, N. (1997), Turismul din Carpaţii Orientali. Studiu de Geografie Umană, Editura Presa
Universitară Clujană, Cluj-Napoca.
89. Ciangă, N. (2007), România. Geografia Turismului, Editura Presa Universitară Clujană, Cluj-Napoca.
90. Ciorogariu, Elena (2008), Rolul cadrului natural în desfăşurarea activităţilor turistice. Studiu de caz: Munţii Poiana Ruscă, în GEIS, Referate şi comunicări de Geografie, vol. XII, Editura Casei Corpului Didactic, Deva, pag.35-39.
91. Ciorogariu, Elena (2009), Evaluarea resurselor turistice în Munţii Poiana Ruscăi, în GEIS, Referate şi comunicări de Geografie, vol. XIII, Editura Casei Corpului Didactic Deva,
Deva.(pag.361-367).
92. Ciorogariu, Elena (2011): Potenţial Turistic, amenajare şi dezvoltare turistică în Munţii Poiana Ruscă; Teză de doctorat – rezumat, Ministerul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, Universitatea din Oradea, Facultatea de geografie, turism şi sport, Oradea.
93. Cocean, P. (1984), Potenţialul economic al carstului din Munţii Apuseni, Editura Academiei
Socialiste România, Bucureşti.
94. Cocean, P. (2010), „Ţinutul” –Un taxonom regional tradiţional specific României, în Geographia Napocensis, anul IV, nr. 1, Cluj-Napoca, pag.5-14.
95. Cocean, P. (2010), Geografie Regională, Editura Presa Universitară Clujană, Cluj-Napoca.
96. Cocean, P. (2010), Patrimoniul turistic al României, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
97. Cocean, P.(2006): Turismul cultural, Editura Presa Universitară Clujană, Cluj-Napoca.
98. Cocean, P., Dezsi, Şt. (2009), Geografia turismului, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
99. Cocean, P., Filip, S. (2008), Geografia regională a României, Editura Presa Universitară Clujană, Cluj-Napoca.
100. Cosmescu, I. (1998), Economia turismului, Serviciile turistice, Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, Sibiu.
695
101. David, L. (2003), Peisajul etnografic. Concept şi modalităţi de valorificare turistică, în Vol. Datina, anul XI, nr. 32, Spectografia spiritualităţii româneşti tradiţionale, Editura Centrul
Judeţean al Creaţiei Populare, Constanţa, pag.71-85.
102. Denisiu, Filip: Potenţialul geografic al Culoarului Depresionar Strei-Cerna-Orăstie şi posibilităţi de valorificare - Teză de doctorat, Universitatea din Oradea, Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale, Departamentul de Geografie, Turism şi AmenajareaTeritoriului, Oradea, 2010.
103. Dezsi, Şt. (2006), Patrimoniu şi valorificare turistică, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
104. Dinu, Mihaela (2005), Geografia Turismului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
105. Directiva Parlamentului European şi a Consiliului de instituire a cadrului pentru implementarea sistemelor de transport inteligente în domeniul transportului rutier şi pentru interfeţele cu alte moduri de transport, COM(2008) 887 final, 2008.
106. Duma, S. (1998), Studiu geoecologic al exploatărilor miniere din zona sudică a Munţilor Apuseni, Munţii Poiana Ruscă şi Munţii Sebeşului, Editura Dacia, Cluj-Napoca.
107. Erdeli, G., Gherghilaş, A. (2006), Amenajări turistice, Editura Universitară, Bucureşti.
108. Glăvan, V. (2000), Turismul în România, Editura Economică, Bucureşti.
109. Ianoş, I. (2000), Sisteme teritoriale -o abordare geografică, Editura Tehnică, Bucureşti.
110. Ilieş, Dorina, Camelia, Josan, N. (2009), Geosituri şi Geopeisaje, Editura Universitară din Oradea.
111. Ilieş, Gabriela, Ilieş, M. (2001), Resursele de atractivitate turistică. Mod de abordare, în Studia Universitatis Babeş-Bolyai, Geographia, XLVI, 2, Cluj-Napoca, pag. 179-182.
112. Ionac, Nicoleta; Ciulache S. (2008): Atlasul Bioclimatic al României, Editura Ars Docendi, Universitatea din Bucureşti, Bucureşti, 2008.
113. Işfănoni, R. (2006), Pădurenii Hunedoarei, Editura Mirabilis, Bucureşti.
114. Jianu, N. (2005): Biserici de lemn din Transilvania, Episcopia Aradului şi Hunedoarei-album,
Editura Emia, Deva.
115. Jianu, N., Sicoe I.(2008): Judeţul Hunedoara, zonele etnografice, Editat de Societatea Culturală “Avram Iancu”, Deva.
116. Luca, Sabin Adrian: Arheologie şi istorie (III), Biblioteca Septemcastrensis XI, Descoperiri din
judeţul Hunedoara, Editura Economică 2005, http://arheologie.ulbsibiu.ro
117. Mathe, Laura Alexandra: Potenţialul turistic antropic din sudvestul Transilvaniei (judeţele Alba, Hunedoara) şi valorificarea acestuia; Teză de doctorat – rezumat, Universitatea
„Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de geografie Cluj-Napoca, 2010.
118. Petrea, Rodica, Petrea D. (2000), Turism Rural, Editura Presa Universitară Clujană, Cluj-Napoca.
119. Popa, N.(1999): Ţara Haţegului- potenţialul de dezvoltare al aşezărilor omeneşti, Editura Brumar, Timişoara.
120. Sorocovschi, V. (2008), Climatologie şi aplicaţii bioclimatice în turism, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.
121. Teodoreanu, Elena (2002), Bioclimatologie umană, Editura Academiei Române, Bucureşti.
122. http://mdrl.ro/_documente/dezvoltare_teritorială/amenajarea_teritoriului/patn_elaborate/secVI/metodologie.pdf;
123. http://www.ariiprotejate-cs.ro/ariiprotejate/node/7
124. http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/2014-
2020/oportunitati_finantare/OPF.2014-2020.pdf
696
125. http://www.primariadeva.ro/
126. http://www.casadeculturadeva.ro/index.html
127. http://arhivadegeografie.wordpress.com
128. http://www.czearad.ro
129. http://www.enciclopedia-dacica.ro
130. http://hunedoaraonline.uv.ro/
131. http://spitaldeva.ro/
132. http://www.ghiduri-turistice.info
133. http://arheologie.ulbsibiu.ro/
134. http://mdrap.ro/
135. http://adevarul.ro
136. http://www.biserici.org
137. http://ro.wikipedia.org
138. http://www.hoinari.ro
139. http://referinte.transindex.ro
140. http://hunedoaraonline.uv.ro/tinutul_padurenilor.html
141. http://www.turismland.ro/zone-turistice/tinutul-padurenilor/
142. http://www.chefbuzu.com/blog/noutati/pentru-locatiile-turistice-si-producatorii-
particulari/
143. www.economia-online.ro
144. www.turismland.ro/info/muntii-retezat/
145. www.tarahategului-tinutulpadurenilor-gal.ro/
146. www.hateggeoparc.ro/
147. www.strategvest.ro
148. Site Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest, www.adrvest.ro
149. Site agenţia Naţionala pentru Ocuparea forţei de muncă, www.anofm.ro
150. Site agenţia Naţionala pentru Programe Comunitare în Domeniul educaţiei şi Formarii Profesionale (ANPCDEFP), http://www.anpcdefp.ro/
151. Site Agenţia de Dezvoltare Regională Vest, http://www.adrvest.ro/
152. Site Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, www.apdrp.ro
153. Site Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, www.fonduri-ue.ro
154. Site Centrul de Informare a Comisiei Europene la Bucureşti, www.europeana.ro
155. Site Guvernul României, www.guv.ro
156. Site Institutul Naţional de Statistică, www.insse.ro/cms
157. Site Ministerul Afacerilor Externe, www.mae.ro
158. Site Ministerul Afacerilor Interne, www.mai.ro
159. Site Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, www.madr.ro
160. Site Ministerul Apărării Naţionale, www.mapn.gov.ro
161. Site Ministerul Culturii, www.cultura.ro
162. Site Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, www.mdrap.ro
163. Site Ministerul Economiei, www.minind.ro
164. Site Ministerul Educaţiei Naţionale, www.edu.ro
165. Site Ministerul Finanţelor Publice, www.mfinante.gov.ro
697
166. Site Ministerul Fondurilor Europene, www.fonduri-ue.ro
167. Site Ministerul Justiţiei, www.just.ro
168. Site Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, www.mmediu.ro
169. Site Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, www.mmuncii.ro
170. Site Ministerul pentru Societatea Informaţională, www.mcsi.ro
171. Site Ministerul Sănătăţii, www.ms.gov.ro
172. Site Ministerul Tineretului şi Sportului, www.mts.ro
173. Site Ministerul Transporturilor, www.mt.ro
174. Site Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare – Biroul de Ţară din România, www.undp.ro
