20
7 Aprilie 2015 - Ziua mondială a sănătăţii: Siguranţa alimentelor FIŞĂ INFORMATIVĂ ŞI ANALIZĂ DE SITUAŢIE PRIVIND BOLILE TRANSMISE PRIN ALIMENTE În 07.04.2015 cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii, OMS a ales să promoveze siguranţa alimentaţiei, întrucât bolile transmise prin alimente duc anual la decesul a două milioane de persoane, dintre care o proporţie însemnată sunt copii. Alimentele pot conţine bacterii, virusuri, paraziţi sau substanţe chimice care sunt responsabile de peste 200 de maladii, de la boala diareică acută şi până la cancer. Apare un ciclu vicios între bolile digestive şi malnutriţie, ce afectează în particular sugarii, copiii mici, vârstnicii şi persoanele cu alte patologii. Bolile transmise prin alimente pot influenţa dezvoltarea socio-economică prin împovărarea sistemelor de sănătate, afectarea economiilor naţionale, a turismului şi comerţului. 1 Modificările în producţia, distribuţia şi consumul alimentelor, modificările de mediu, apariţia de noi germeni patogeni, rezistenţa antimicrobiană dar şi intensificarea turismului şi comerţului, cu posibilitatea de diseminare fără a ţine cont de graniţe, impun întărirea sistemelor de siguranţă alimentară, atât la nivel naţional cât şi internaţional. Toţi cei care lucrează în lanţul producţiei de alimente, de la fermieri, producători şi până la vânzători 1 WHO. Food safety - http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs399/en/ 1

siguranta alimentara.doc

Embed Size (px)

Citation preview

7 Aprilie 2015 - Ziua mondial a sntii: SiguranaalimentelorFI IF!"#A$I% I AA&IZ '( SI$)A*I( +"I%I' ,!&I&($"AS#IS( +"I A&I#($(n07.04.2015 cu ocazia Zilei Mondiale a Sntii,OMS a ales s promoezesi!urana alimentaiei, "ntruc#t $olile transmise prin alimente duc anual la decesul a doumilioane de persoane, dintre care o proporie "nsemnat sunt copii. %limentele pot conine $acterii, irusuri, parazii sau su$stane c&imice care suntresponsa$ile de peste 200 de maladii, de la $oala diareic acut 'i p#n la cancer. %pareuncicluicios"ntre$oliledi!estie'i malnutriie, cea(ecteaz"nparticular su!arii,copiii mici, #rstnicii 'i persoanele cu alte patolo!ii. )olile transmise prin alimente potin(luena dezoltarea socio*economic prin "mporarea sistemelor de sntate, a(ectareaeconomiilor naionale, a turismului 'i comerului.1Modi(icrile"nproducia, distri$uia'i consumul alimentelor, modi(icrile demediu, apariia de noi !ermeni pato!eni, rezistena antimicro$ian dar 'i intensi(icareaturismului 'i comerului, cu posi$ilitatea de diseminare (r a ine cont de !ranie, impun"ntrirea sistemelor de si!uran alimentar, at#t la niel naional c#t 'i internaional.+oi cei care lucreaz "n lanul produciei de alimente, de la (ermieri, productori'i p#n la #nztori sau consumatori, au responsa$iliti ma,ore "n domeniul si!uraneialimentare.ZiuaMondialaSntii din2015esteconsideratooportunitatepentrusensi$ilizareapersoanelor carelucreaz"ndi(eritesectoare!uernamentale, (ermieri,productori, comerciani, personal medical dar 'i consumatori, cu priire la importanasi!uranei alimentaiei, la rolul pe care (iecare tre$uie s*l adopte.n acest sens, "ntrea!a campanie este centrat pe cele 5 mesa,e c&eie concepute deOMS, pentru manipularea 'i prepararea alimentelor-1- +strai .urenia/2- Separai alimentele preparate de .ele .rude/0- +relu.rai termi. .1t mai 2ine alimentele/3- +strai alimentele la temperature sigure/5- )tili4ai surse de ap 5i materii prime sigure-1 ./O. 0ood sa(et1 * http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs399/en/1)oliletransmiseprinalimentesunt in(ecii sauinto2icaii cauzatede$acterii,irusuri, parazii sau su$stane c&imice introduse "n or!anism prin in!estia alimentelorcontaminate. 3ermenii pato!eni din alimente pot cauza $oli diareice seere sau in(ecii!rae, inclusimenin!it, cudiza$iliti petermenlun!'ic&iardeces. 4ontaminareac&imic poate determina into2icaii acute sau $oli cronice, cumar (i patolo!iacanceroas. (tiologia 2a.terian: Salmonella spp., Campylobacter spp. i Escherichia coli entero&emora!ic sunt ceimai (receni pato!eni transmi'i prin alimente, cu milioane de persoane a(ectateanual 'i uneori,cu eoluie seer 'i (atal.4linic apar (e$ra,ce(aleea,!reaa,rsturile, durerile a$dominale 'i tranzitul intestinal accelerat.Salmoneloza determin zeci de milioane de cazuri umane 'i sute de mii de decese,"n (iecare an, la niel mondial. 5e la "nceputul aniilor 1660,Salmonellaspp. adeenit rezistent la o!am lar! de anti$iotice, ceea ce constituie unriscsuplimentar pentru sntatea pu$lic. %!entul pato!en este lar! rsp#ndit printreanimalele sl$atice 'i domestice. Se !se'te "n &rana psrilor de curte, porcilor,itelor sau animalelor domestice, inclusi pisici, c#ini sau $oa'te estoase.%limentele cel mai (recent implicate "n (ocarele de salmoneloz sunt de ori!ineanimal 7"nspecial ou, carne, pui, lapte8 saualte produse, inclusile!umecontaminate.2 9n(eciile cu Campylobactersunt "n !eneral u'oare, dar pot (i 'i (atale "n cazulcopiilor mici,#rstnicilor 'i persoanelor imunodepresate.)acteria se !se'te "nmod o$i'nuit "n tractul intestinal al itelor, psrilor 'i este (recent identi(icat "nalimentele cu proenien animal. +ransmiterea principal este prin consum delapte proaspt, carne de pui neprelucrat termic 'i ap:!&e contaminate.; nma,oritateain(eciilorcuEscherichiacolientero&emora!ic,$oalaesteauto*limitat dar pot e2ista 'i (orme seere, inclusi cu sindrom &emolitic uremic, "nspecial la copiii mici 'i #rstnici. oroirus sunt caracterizateprin!rea, ome2plozi, diaree apoas 'i dureri a$dominale. ?irusul &epatitei %poate determinaa(ectri &epatice u'oare, moderate sau seere, cu apro2imati 1,4 milioane de cazuri "n(iecarean. /epatita % esteasociatadeseaculipsaapei pota$ile'i carene"ni!ienapersonal. ?irusul se transmite prin in!estia de (ructe de mare crude:insu(icient prelucratetermic, produse crude contaminate, ap sau prin contact direct cu o persoan in(ectat.=pidemiile alimentare sau &idrice pot de$uta e2plozi, cum este epidemia din S&an!&ai"n 16@@, ce a a(ectat apro2imati ;00.000 de persoane. 0recent, sursa de contaminareestereprezentatdepersonalul in(ectat, iar "ncazdeepidemie&idric, printratareanecorespunztoare a apei sau prin $re'e de comunicare cu reeaua de canalizare.A5 ./O $ http://"amapser%er.who.int/mapLibrary/&iles/'aps/(lobal)ChoeraCases)*+,-is.'ap.pn"/0a11A ./O. /epatitis % * http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs32/en/;(tiologia para4itar: Bnii parazii sunt transmi'i doar prin alimente, cum ar (itrematodele transmise prin produsele de pe'te. %ltii, de e2emplu Echinococc0sspp. pot in(ecta persoanele prin alimente sau contactul direct cu animalele. %ltiparazii 73scaris, Cryptosporidi0m, Entamoeba histolytica sau (iardia4 intr "nlanul alimentarprinapsausol'ipot contaminaproduseleproaspete. 5ee2emplu* !iardioza apare prinin!estia c&i'tilor e2isteni "napa de $utne(iltrat, "n ape recreaionale sau "n alimente contaminate.70i!. >r.2. 5istri$uia !eo!ra(ic a zonelor cu risc pentru &epatita iral %@+rionii7a!eni in(ectio'i de natur proteic, sunt asociai cu (orme speci(ice de$olineurode!eneratie 7ence(alopatia$oin spon!i(ormsauC$oalaaciine$uneDlaite 'i o ariant a $olii 4reutz(eldt*EaFo$ la oameni8. 4onsumul de produse $oine ceconin, de e2emplu esut cere$ral,reprezint calea de transmitere cea mai pro$a$il laom.Su2stanele .8imi.e:%pariia to2inelor naturale 'i a poluanilor din mediuconstituie un mare risc pentru sntate. $o9inele naturale includ micoto2ine, $ioto2ine marine, !licozide ciano!enice 'ito2inele din ciupercile otritoare.%limente cum sunt porum$ul si cerealele potconine un nielmare de micoto2ine 7a(lato2in si oc&rato2in8.=2punereapetermen lun! poate a(ecta sistemul imun 'i dezoltarea normal sau poate !enera opatolo!ie canceroas. +oluanii organi.i persistenisunt compu'i ceseacumuleaz"nmediu'i "ncorpul uman. =2emplele cunoscute sunt dio2ina 'i $i(enil policlorinatul care suntrezultatedinproceseleindustriale'i dinincinerareade'eurilor. Sunt !sii "nmediuldin"ntrea!alume 'ise acumuleaz"nlanul alimentaranimal. 5io2ina7 ./O. 3iardiasis * http://www.who.int/ith/diseases/"iardiasis/en/@ ./O * http://"amapser%er.who.int/mapLibrary/&iles/'aps/(lobal),ep3)*+,-is.'ap.pn"/0a114este (oarte to2ic 'i poate cauza pro$leme de dezoltare, reproductie, alterri alesistemului imun, inter(erri cu sistemul &ormonal 'i c&iar cancer. #etalelegrelecumar(i plum$ul, cadmiul 'i mercurul pot determinaa(ectrineurolo!ice 'i renale. 4ontaminarea alimentelor cu metalele !rele apare "n specialprin poluarea aerului, a apei 'i a solului. Br$anizarea, modi(icarea o$iceiurilor consumatorilor, inclusi intensi(icareaturismului, audeterminat cre'tereanumrului depersoanecarecumpr'i consumalimente preparate "n spaii pu$lice. 3lo$alizarea a declan'at cre'terea cererii pentru oarietate lar! de alimente, ceea ce a mrit comple2itatea 'i lun!imea total a lanuluialimentar. 9ntensi(icarea, industrializareaa!riculturii 'i aproduciei zoote&nicepentrusatis(acerea necesarului de alimente "n cre'tere, a creat at#t oportuniti c#t 'i proocri "ndomeniul si!uranei alimentare. 5easemenea, sc&im$rile climaterice auunimpactimportant, pentru c modi(icarea temperaturilor in(lueneaz riscurile asociate cuproducia, depozitarea 'i distri$uia alimentelor. =enimentele locale se pot trans(orma "n ur!ene internaionale din cauzarapiditii 'i a ariei lar!i de distri$uie a produselor. n ultima decad, pe (iecare continentauaprut epidemii importantede$oli transmiseprinalimente, adeseaampli(icatedecomerul !lo$alizat. %st(el, tre$uie menionate contaminarea (ormulelor de lapte pentrusu!ari cu melamin "n 200@ 7;00.000 de su!ari 'i copii mici a(ectai, din care A decedai,"n 4&ina8 'i epidemia cu Escherichia coli entero&emora!ic din 2011, "n 3ermania, le!atde consumul de !ermeni:lstari contaminai 7cazuri raportate "n peste @ ri europene 'idin %mericade>ord, cu5;decese8. %ceastepidemieadeterminat pierderi de1,;miliarde de GBS% (ermierilor 'i productorilor industriali, la care se adau! 2;A milioaneGBS%, pentru a,utor material de ur!en "n 22 de ri mem$re ale Bniunii =uropene.10i!.nr.;. %realul epidemiei cu Escherichia coli entero&emora!ic, 2011 6

Sigurana alimentaiei : o prioritate de Sntate +u2li.6 http://www.%oanews.com/content/so0rce$of$deadly$e$coli$strain$remains$0n.nown$1311532/ 167521.html5%limentaianesi!urridicpro$leme!lo$aledesntate'i reprezintunriscpentru (iecare persoan "n parte. 5e aceea, !uernele naionale tre$uie s impunsi!urana alimentaiei drept prioritate de sntate pu$lic, s ,oace un rol "n dezoltareapoliticilor'icadrelorle!islatie, "nsta$ilirea'iimplementareasistemelore(icientedesi!uran alimentar,ce!aranteaz(aptulc productorii 'i(urnizoriide alimente din"ntre!ul lan alimentar, opereazresponsa$il 'i punladispoziie&ransi!urpentruconsumatori.%st(el, tre$uie-S conceap 'i s menin sisteme adecate 'i in(rastructura necesar7la$oratoare8, s !estioneze riscurile priind si!urana alimentaiei de*a lun!ul"ntre!ului lan alimentar, inclusi "n caz de ur!eneHS spri,ine cola$orarea multisectorial dintre sntatea pu$lic, sntateaeterinar, a!ricultur 'i alte sectoare, pentru o comunicare mai $un 'i o aciuneconer!entHs inte!reze si!urana alimentaiei "n politicile:pro!ramele alimentare 7de e2emplusecuritatea nutriiei 'i a alimentelor8H s !#ndeasc !lo$al 'i s acioneze local pentru a se asi!ura c alimentele produsepe plan intern sunt si!ure la niel internaional. 1/rana poate s se contamineze "n orice moment al produciei 'i distri$uiei, darresponsa$ilitateaprimarlereineproductorilor dealimente. Bnmareprocenta, dinincidentele "n care sunt implicate $olile transmise prin alimente, este cauzat de preparareaimpropriesaumanipularea!re'it, acas, "nunitilepu$licesauma!azine. >utoipreparatorii 'i consumatorii "nele! s adopte practicile i!ienice de $az c#nd cumpr,#ndsaupreparalimentele, pentrua*'i prote,asntateapersonal, respectipeceacomunitar. =i tre$uie- s cunoasc alimentele utilizate 7s citeasc etic&etele de pe am$ala,e,s alea!in(ormat, s se (amiliarizeze cu riscurile uzuale8H s*'i procure 'i s*'i pre!teasc alimentele "n si!uran,s aplice cele 5 mesa,ec&eie ela$orate de OMS, at#t acas c#t 'i "n restaurantele sau ma!azinele localeH s creasc (ructe 'i le!ume con(orm cu cele 5 mesa,e c&eie ale OMS*ului pentrucre'terea "n si!uran a acestora, "n ederea reducerii contaminrii micro$iene.OMS(aciliteaz preenia !lo$al, depistarea 'i rspunsul "n(aa pericolelor pentrusntatea pu$lic, !enerate de alimentele nesi!ure, prin- o(erirea de ealuri 'tiini(ice independente, cu priire la riscurile micro$iolo!ice'i c&imice ce stau la $aza standardelor alimentare internaionale, a !&idurilor 'irecomandrilor cunoscute drept C4ode2 %limentariusD, pentru a se putea !aranta"n priina si!uranei alimentelor, indi(erent de unde proinH ealuarea si!uranei noilor te&nolo!ii utilizate "n producia alimentar, cum ar (imodi(icrile !enetice 'i nanote&nolo!iileH spri,inirea ameliorrii sistemelor alimentare naionale, a cadrelor le!ale 'i aimplementrii in(rastructurii necesare pentru!estionarea riscurilor alimentare.OMS 'i Or!anizaia >aiunilor Bnite pentru %!ricultur 'i %limentaie audezoltat ici unuldin(ocarele (amiliale nua(ost con(irmat. 4elemai multe (ocare'i cazuri au(ostraportate "n luna mai. 4el mai semni(icati (ocar a aprut "n cadrul unui restaurant din=(orie Sud, ,udeul 4onstana, cu 50 de cazuri din 200 de consumatori. =ste posi$il ca unan!a,at, $olnasaupurttor sntos, s (i reprezentat sursa de in(ecie, iar a!entulpato!en identi(icat a (ost Salmonella de !rup 5.12n 201;, au (ost raportate 105 (ocare de to2iin(ecii alimentare, dintre care 4@ 747,7I8(ocare colectie 'i 57 752,;I8 (ocare (amiliale, cu 5.772 consumatori, 1.1A7 $olnai 'i@1Ainternai. 4elemai multe(ocareau(ost raportatede,udeele- 4onstana, )i&or,>eam 'i Suceaa. 5in totalul (ocarelor raportate, 10,47I 7118 au (ost con(irmate, 40I7428 au (ost clasi(icate ca pro$a$ile, 45,71I 74@8 s*au in(irmat, iar ;,@I 748 nu au (ostinesti!ate. Ma,oritatea au (ost raportate "n sezonul cald, "n interalul mai N septem$rie,apariia lor (iindasociat cuconsumul dealimente preparate 'i pstrate "ncondiiinecorespunztoare. n cazurile "n care sursa a putut (i identi(icat, alimentele incriminateau (ost- laptele 'i preparatele din lapte 7ca', $r#nz telemea, urd, sm#nt#n, ca'caal8,ou 'i preparatele din ou 7maionez, crem din pr,ituri8, carnea 'i preparatele din carne12 4>S4)+. %specte ale eoluiei to2iin(eciilor alimentare "n anul 2012 * http://www.insp."o%.ro/cnscbt/ inde:.php/anali>a$date$s0pra%e"here/to:iinfectii$alimentare$tia/69$anali>a$tia$71/file6de pui. Ja doar 11 (ocare s*a izolat acela'i a!ent pato!en at#t "n pro$ele recoltate dinaliment, c#t 'i "n cele recoltate de la pacieni. S*au con(irmat 5 (ocare cu Staphylococc0sspp., 5 cu Salmonella spp. 'i unul cu E. coli.1;9ncidena &epatitei irale tip % "n 2012 a (ost de 1A,6I000, cu ;5,2I mai mare (ade 2011 712,5I0008 c#nd a$tia$713/file14 4>S4)+. u s*a "nre!istrat deces la !rupade#rst O1an'iniciuncazdesindrom &emolitic uremic. S*auizolat2A tulpinide=ersinia spp.dar nici una de i$rion &oleric sau E. coli ?1!6.15 n perioada iunie * octom$rie201;,a (ost raportatun numrde A0.754 cazuridia!nosticate cu )5%, din care ;5.@17 internate 'i dia!nosticate "n spital 7dintre acesteadoar 6,4I cu a!ent etiolo!ic precizat8. >umrul de cazuri internate s*a "ncadrat "n mediaultimelor sezoane de suprae!&ere. 4a 'i "n ceilali ani, cele mai multe cazuri internate au(ost la !rupa de #rsta 1*4 ani 'i "n luna au!ust. 5intre a!enii etiolo!ici, cei mai (receniau(ost--ota%ir0s7A57cazuri8,Salmonellaspp. 7A47cazuri8,(iardialamblia7;;4cazuri8 'i Campylobacter spp. 727@ cazuri8.1ASinteza in(ormrilor sptm#nale priind suprae!&erea )5% "n 2014, ela$oratede4>S4)+areleat unnumr total [email protected], dincare;5.100internate. >u s*a "nre!istrat deces la !rupa de #rst O1 an, "n sc&im$ au (ost identi(icate; cazuri suspecte de sindrom &emolitic uremic. 4ele mai multe cazuri internate au a(ectat!rupa de #rst 1*4 ani. Ma,oritatea cazurilor cuetiolo!ie cunoscut au (ost determinatedeSalmonellaspp., -ota%ir0s,altepatotipuri deE. coli,iardintrea!enii parazitari(iardia lamblia. >u s*au izolat i$rioni &olerici sau E. coli ? 1!6, "ns s*au identi(icat ;tulpini de=ersinia spp.5oar 14,14I din cazurile spitalizate au aut etiolo!ie precizatiar la ;5,@I din cazurile e2ternate cu )5% con(irmat, s*au izolat ali a!eni "n a(ar deSalmonellaspp., Campylobacterspp., Shi"ellaspp., E. coli, =ersiniaspp., (iardialamblia sau-ota%ir0s.4ele mai multe cazuri s*au "nre!istrat "n sptm#na 14*20.07.2014.1AMsurile de preenire au la $az acelea'i principii, indi(erent de etiolo!ie.Mreenia se aplic "n toate etapele lanului alimentar, din momentul produciei,prelucrrii, preparrii 'i p#n la consum, at#t pentru alimentele destinate comercializriic#t 'i pentru cele din !ospodrie."e.omandri pentru populaia general 5i turi5ti %si!urai* c alimentele sunt pre!tite corespunztor 'i serite "nc (ier$iniH =itai laptele 'i produsele din lapte nepasteurizat. Btilizai doar laptele (iert saupasteurizatH =itai consumul de !&ea, dac nu suntei si!uri de calitatea apei (olositeH 4#nd pota$ilitatea apei este discuta$il, tre$uie (iart sau dac acest lucru nu esteposi$il, dezin(ectat cu un produs de "ncredere 7de o$icei, disponi$il "n (armacii8HSplai* pe m#ini (recent, cu spun, "n special dup contactul cu animalele decompanie:din (erm sau dup (olosirea toaleteiH 0ructele 'i le!umele tre$uie splate cu atenie sau deco,ite, "n special "n cazul "ncare sunt consumate crudeH+uri'tii tre$uiesconsulteC3&idul OMSpriindsi!uranaalimentarpentrucltoriD.;1A4>S4)+. 9n(ormri sptm#nale )5% * http://www.insp."o%.ro/cnscbt/inde:.php/informari$saptamanale/bda$111"e.omandri pentru prelu.rtorii de alimente %t#t prelucrtorii pro(esionali dealimente, c#t 'i cei din!ospodrii tre$uiesrespecte re!ulile de i!ien, "n timpul preparrii produselor alimentareH Mersonalul care acuz (e$r, rsturi, tranzit intestinal accelerat sauleziunicutanate izi$il in(ectate, tre$uie s raporteze imediat superioruluiH 4ele 5mesa,e c&eie ale OMSstaula $aza pro!ramelor educaionale pentruprelucrtorii de alimente 'i consumatori. =le sunt importante, "n special pentru apreeni into2icaiilor alimentare-o Mstrai cureniaH o Separai alimentele preparate de cele crudeH o Mrelucrai termic c#t mai $ine alimenteleHo Mstrai alimentele la temperature si!ureH o Btilizai surse de ap 'i materii prime si!ure."e.omandri pentru produ.torii de =ru.te 5i legume C4ele5mesa,ec&eiepentrucre'terea"nsi!urana(ructelor 'i le!umelorD, esteunmanual ela$orat de OMS pentru educarea lucrtorilor din mediul rural, inclusi a micilor(ermieri care cresc (ructe 'i le!ume proaspete pentru consumul propriu, al (amiliei saupentru #nzare "n piaa local. Sunt prezentate practicile c&eie pentru preenireacontaminrii micro$iene a produselor proaspete "n timpul plantrii, cre'terii, recoltrii 'idepozitrii. %cestea sunt-