1.2. Consideraii referitoare la structura arboretelor.

Notiunea de arboret are o dubla acceptie.In silvicultura prin arboret ca etaj al arborilor se intelege totalitatea arborilor care participa in constituirea unei paduri. Este insa o notiune abstracta care nu are in vedere variabilitatea constitutive a padurii in spatiu. In mod current arboretul a fost definit si ca o parte omogena de padure in care ansamblul statiune vegetatie are acelasi aspect. Aceasta acceptie desi larg folosita include si toate celelalte component organice si anorganice dintr-o portiune omogena de padure si nu numai masa arborilor component. De aceea in silvicultura arboretul v-a fi tratat doar ca etaj al arborilor dintr-o portiune de padure omogena ca vegetatie si statiune. In viziune sistematica arboretul constituie o unitate bioecologica la nivel superior de integrare cu insusiri structural si functionale noi care apar si se manifesta ca rezultat al interactiunilor dintre arbori in arboret. Ca unitate bioecologica distinct arboretul se intemeiaza numai din momentul cand masa exemplarelor component realizeaza o desime la care acestea se conditioneaza reciproc in crestere si dezvoltare constituind asa numita stare de masiv si se mentine pana cand aceasta stare se destrama si se intrerupe daca arboretul este exploatat sau distrus diontr-o cauza oarecare. Odata cu constituirea arboretului coroanele se intrepatrund si se interconditioneaza realizand coronamentul arboretului si concomitant se constituie si o noua padure cu un nou mediu propriu. Constituirea in fiecare loc si moment a unui nou arboret reprezinta un salt calitativ important si coincide cu intemeierea unei noi paduri. Din acest moment existententa, dezvoltarea si functiile fiecarui exemplar,populatie,etaj de vegetatie ca si ale padurii in ansamblu au loc in conditii deosebite generate de aceasta noua stare. In fiecare noua generatie de padure arboretul dispune de integralitate proprie,de capacitate de autoreglare si control de un program propriu ca si oricare dintre celelalte sisteme constituente. In acelasi timp arboretul se subordoneaza programului de nivel superior al padurii modelandu-si in mod adecvat programele proprii dar si influentand si conditionand existent celorlalte etaje de vegetatie.Arboretul reaslizeaza cele mai mari dimensiuni atat in atmosfera cat si in sol si prin aceasta ajunge sa exploreze un spatiu aerian si edafic cu mult superior altor asociatii vegetale terestre. Datorita spatiului ocupat ca si a marii sale stabilitati bioecologice si lungevitatii fiziologice arboretul este acela care da nota predominant a configuratiei,fizionomiei si dinamicii padurii in ansamblu.In acelasi timp arboretul domina si controleaza circuitul trofic si energetic din padure cumuland si conservand peste 90% din biomasa vegetala produsa de aceasta si oferind in mod prioritagr resursele necesare consumatorilor si descompunatorilor ca si material organic moarta care contribuie la evolutia, conservarea si ameliorarea solurilor forestiere.Prin insusirile si functiile exercitate de arboret el intervine hotarator in definirea si realizarea functiilor productive si protectoare ale padurii,fapt pentru care se impune drept veriga principala In constituiea si functionarea acesteia. Arboretul este si singurul capabil sa produca masa lemnoasa cu insusiri tehnologice deosebite,reprezentand astfel principalul mijloc de productie si produsul muncii in padure.De cantitatea si calitatea masei lemnoase in padure depinde covarsitor productia valorica a acestuia si deci valoarea cultural-economica a padurii cultivate ca si valoarea multifunctionala a padurii in general.De remarcat esti si faptul ca arboretul ofera si calea directa nemijlocita,sigura si eficienta prin care silvotehnica influenteaza starea, structura si functionabilitatea padurii cultivate si dirijeaza dezvoltarea sa in conformitate cu telurile de gospodarire urmarite. In consecinta in gospodarirea judicioasa a padurii cultivate arboretul poate si trebuie sa stea in central activitatii activitatii silvice de productie, proiectare si cercetare. In functie de starea si calitatea arboretului se pot stabili in mod judicious genul,caracterul,intensitatea si ritmul complexului de interventii silvotehnice.In cercetarea si descrierea arboretului intereseaza atat caracteristicile lui structural cat si cele calitative. In mod obisnuit caracteristicile structurale se pot evidential intr-o sectiune orizontala si vertical printr-un arboret. De aici s-a ajuns sa se vorbeasca despre caracteristici ale structurii orizontale si verticale ale arboretului. Desi aceasta diferentiere este acceptata nu se poate considera ca se deosebesc doua feluri de structure, ci una singura, unitara si indivizibila pentru fiecare arbore dat. De asemenea este de remarcat ca insusirile structurale ale arboretului prezinta si semnificatii calitative,iar insusirile calitative ale arboretului pot constitui elemente de structura in descrierea padurii ca o suma de arboreta. Caracteristicile structurale ale arboretului in plan orizontal se refera la compozitia,consistenta, desimea, densitatea si gradul de umbrire al arboretului la diametrul mediu si suprafata de baza al arboretului, la diametrul mediu al coroanelor sau suprafata proiectiei lor orizontale,etc.Compozitia arboretului exprima sintetic ponderea speciilor componente dintr-un arboret. Speciile se inscriu in denumirea popular prescurtata iar proportia lor de participare se exprima in unitati intregi.Astfel speciile se noteaza obisnuit folosind primele 2 litere din denumirea lor populara. Proportia de participare a fiecarei specii se determina de regula prin raportul dintre suprafata de baza a fiecarei specii si aceea a arboretului intreg sau mai prcis prin raportul dintre volumui fiecarei specii al arboretului. Aceasta se exprima in unitati ingtregi de la 1 la 10. Speciile care participa in proportie mai mica de 1 la 10 in compozitie se numesc disseminate si se mentioneaza in compozitie fara a se mai preciza proportia lor de participare. In raport cu numarul speciilor participante se pot distinge:- arborete perfect pure,constituite dintr-o singura specie- arborete practice pure,cand specia principal participa cu peste 9 din 10 in constituirea arboretului- arborete amestecate din 2 sau mai multe specii, care participa cu mai mult de 1 la 10 in compunerea arboretului. Arboretele amestecate se diferentiaza la randul lor,dupa modul de grupare al speciilor in urmatoarele categorii: a. Arborete cu amestecuri uniforme cand arborii sau grupele de arbori apartinand aceleasi specii se succed in aceeasi ordine pe intreaga suprafata ocupata de arboret.b. Arborete cu amestecuri uniforme care se clasifica in urmatoarele categorii:- amestecuri in buchete cand speciile de amestec participa in fiecare punct cu 2-5 arbori sau ocupa in tinerete pana la 100m2.- amestecurile in grupe de 6-20 de arbori la un loc sau care ocupa 100-500m2.- amestecuri in palcuri mici de 20-50 arbori mature sau care ocupa 500-1000m2. - amestecuri in palcuri mari, cand exist ape 50 arbori care ocapa pana la 5000 m2. In cazul in care suprafata ocupata de aceeasi specie este mai mare avem de-a face cu arboreta pure.Dupa durata lor arboretele amestecate pot fiii de doua feluri: Amestecuri permanente care se mentin ca atare in intreaga lor perioada de dezvoltare. Amestecuri temporare care deriva sau devin cu timpul arboreta practice pure.In arboretele amestecate valoarea cultural si economica a speciilor constituente fiind diferita se pot distinge specii principale, de mare valoare si care intereseaza cu precadere in cultura si respectiv specii secundare care exercita in principal functii amelioaratoare pentru arboret si padurea in ansamblu.Pentru determinarea compozitiei arboretului sunt necesare lucrari de teren precum si de prelucrarea datelor la birou. De remarcat ca, desi compozitia exprima ponderea ocupata cu speciile component ale arboretului la un moment dat,ea se poate modifica in timp cu o dinamica care variaza in functie de natura speciilor,ritmul lor de crestere si eliminare,conditiile stationale,caracterul intervenctiilor silvotehnice aplicate,etcDe aceea in practica compozitia arboretului se determina periodic iar prin masuri silviculturale adecvate aceasta este permanent dirijata catre o stare optima ecologic si economic fixate ca sarcina de realizat. In gospodarirea padurilor este important ca prin interventiile silvotehnice sa se treaca fara riscuri previzibile si cat mai repede de la o compozitie momentana la compozitia-tel iar cand padurea se apropie de varsta de taiere sa fie pregatite conditiile de realizare sigura a compozitiei de regenerare pentru viitoarea generatie de padure.Consistenta unui arboret exprima o stare a desimii lui si se reda prin gradul lui de apropiere a coroanelor arborilor component sau gradul de inchidere a masivului. Consistenta se exprima p;rin indici de consistent de la 1,0 la 0,1 si in raport cu aceasta se pot deosebi urmatoarele categorii de arboreta:- arborete cu consistenta plina k=1.0- arborete cu consistenta aproape plina k=0.7-0.9- arborete cu consistenta rarita, luminata sau bracuite k=0.4-0.6- arborete cu consistent degradate sau poienite k=0.1-0.3Consistenta se realizeaza odata cu constituirea starii de masiv a arboretului si este dependenta de natura, starea si dezvoltarea sa in timp precum si interventiile silvotehnice aplicate pe parcurs. Indicele de consistent se poate determina in mai multe moduri:-prin aprecierea vizuala a ponderii suprafetei globale si a proiectiei orizontale a coroanelor arborilor din suprafata ocupata de arboret. In acest caz determinarea indicelui de consistenta se face pe teren in cat mai multe puncte representative doar in timpul perioadei de vegetatie,respective pe toata durata anului. Cu toate ca aprecierea vizuala a indicelui de consistent este afectata de subiectivism si depinde de experienta si corectitudinea operatorului aceasta este calea cea mai frecvent utilizata in descrierea arboretului.-pe cale analitica, cu ajutorul aerofotogramelor si al fotografiilor de la sol care inregistreaza proiectia coroanelor arborilor. Se poate recurge chiar la det raportului dintre suma suprafetei proiectiilor orizontale ale coroanelor arborilor constituienti si suprafata ocupata de arboreta. Sunt determinari mai precise dar mai dificil de obtinut si mai costisitoare.De remarcat un arboret dat se dezvolta normal si realizeaza efficient functiile atribuite dar in conditiile consistentei pline sau aproape pline.(1,0-0,8).In padurea virgina constituenta arboretului se regleaza prin procese interne de eliminare naturala a unor arbori din padure dar si de cresterea si dezvoltarea a coroanelor arborilor remanenti ori prin integrarea unor arbori tineri in arboret. In padurea cultivata consistent se corecteaza periodin prin rarirea corespunzatoare a arboretelor excesiv de dese sau cu consistent plina si daca devine necesar prin introducerea unui subetaj arborescent sau chiar a subarboretului in arborete puternic rarite dintr-o cauza oarecare. Indicele de consistent prezinta o dinamica active si el trebuie deteminat periodic. Determinarea pe cale analitica a starii de desime a unui arboret dat se poate face cu ajutorul indicelui de desime si a celui de densitate. In cacest caz se elimina in mare parte subiectivismul operatorului deoarece se compara arboretele reale care constituie obiect de studiu cu modelele teoretice date in tabelele de productie. Indicele de desime al unui arboret este dat de raportul dintre numarul real de arbori existenti la hectar si cel din tabelele de productie pentru un arboret cu aceeasi compozitie,varsta si clasa de productie. Indicele de densitate al arboretului exprima raportul dintre suprafata de baza reala la ha si suprafata de baza normal data tot in tabelele de productie. Acelasi indice se obtine prin raportul dintre volumul la ha si vol normal din tabelele de productie.Atat indicele de desime cat sic el de densitate pot lua valori subunitare in arboretele rarite dar si supraunitare in arboretele excesiv de dese. De remarcat insa ca valorile indicelor de consistent de desime si de densitate a unui arboret desi reflecta aceeasi stare se exprima in zecimi si se determina in acelasi timp, nu au de regula aceleasi marimi pentru ca si modul lor de determinare este diferit.In practica se folosesc cu mai bune rezultate indicele de consistenta si indicele de densitate ale caror valori in cazul unei stari structurale si functionale normale a padurii variaza intre 1,0 si 0,8. Diminuarea valorii acestor indici devine necesara insa trece la regenerarea padurii. Este de retinut ca o desime excesiva a padurii nu este doritga si trebuie evitata reducerea acestor indici sub 0.8 in arboretele preexploatabile trebuie de asemenea prevenita. Din cele prezentate rezulta ca indicele de consistent de desime si de densitate au o dinamica variabila in timp si spatiu si de aceea trebuie determinate de fiecare data inaintea unor interventii silvotehnice.Diametrul mediu al arboretului este o marime medie a grosimii arborilor componenti. Aceasta variaza cu natura,starea si varsta arboretului, cu conditii stationale si cu natura interventiilor silvotehnice aplicate. Este o caracteristica deosebit de importanta ce se determina in mai multe moduri.Caracteristicile verticale are arboretului care se pun in evidenta printr-o sectiune vertical prin arboret sunt: etajarea arboretului,profilul arboretului,inchiderea arboretului,inaltimea medie a arboretului,lungimea medie a coroanelor,etcEtajarea arboretului se refera la stratificarea in plan vertical a arborilor care compun un arboret dat.Cu toate ca arboretele se caracterizeaza printr-o anumita amogenitate structural si functional arborii nu realizeaza aceeasi inaltime si se produce o evidenta diferentiere care permite separarea unor etaje sau straturi arborescente mai mult sau mai putin distinct si durabile. Ca urmare se pot distinge. Arborete unietajate in care arborii se ridica oarecum la acelasi nivel constituind un singur etaj de dispunere a coroanelor. Arborete echiene,pure sau aproape pure ca si arboreta amestecate constuite din specii cu aceleasi ritmuri de crestere realizeaza de regula arborete unietajate. De remarcat insa ca pe masura ce arboretul innainteaza in varsta diferentele de inaltine dintre arbori si lungimea coroanelor se maresc astfel incat se poate diferentia un ploafon superior constituit din arbori cu o pozitie dominanta si unul inferior in care raman cei cu inaltimi si coronae mai mici . Arboretele bietajate in care primul etaj este constituit din arbori de talie inalta sau repede crescatori iar etajul al doilea din arbori si specii de talie mai redusa.

2. Obiectivele proiectului

Obiectivele acestui proiect sunt de doua tipuri: obiective teoretice si obiective practice. Obiectivele teoretice sunt: aprofundarea pe teren a unor termemi si cunostinte, iar obiectivele practice sunt punerea in contact a studentului cu faza de teren la inventarierea arborilor si vizualizarea in teren a unor termeni deja cunoscuti ca clasa de productie, etc.

2.2. Metode de studiu si baza logistica

3.1. Baza logistica

Pentru realizarea acestui studiu de caz au fost necesare urmatoarele instrumente si unelte: ata, panglica, ruleta, topor, dendrometru, clupa, spray colorat si creta.

2.3.Metode de studiu

Metodele de cercetare utilizate n efectuarea studiului de caz: -Inventarierea statistic a arboretelor

F - suprafaa arboretului;% - tolerana admisibil;t - coeficientul corespunztor probabilitii de acoperire luat n considerare; f - mrimea locului de prob;s% - coeficientul de variaie a volumelor pe arboret (unitatea statistic fiind locul de prob);Inventarierea parial ( statistica sau selectiv ) se bazeaz pe considerentul ca arboretul este o populaie statistica .n acest context totalitatea suprafeelor de prob( Spi=E ) reprezint eantional sau o colectivitate de selecie ce se extrage din populaie. Analiza statistico-matematic efectuat asupra observaiilor obinute prin eantionaj are rolul de a informa asupra gradului de apropiere dintre prob i populaie din punct de vedere al suprafeei de prob i al populaiei. Principalele aspecte referitoare la inventarierile statistice sunt:-forma suprafeei de prob-mrimea suprafeei de prob-numrul suprafeelor de prob-modul de amplasare al suprafeelor de prob -Observaii pe itinerar i n staionar n ochiuri de regenerare precum i analizarea posibilitii de aplicare a interveniilor i stabilirea lucrrilor de ntreinere a culturilor silvice.-Simularea - const n utilizarea soft-urilor de specialitate PROARB n vederea simulrii tierilor de regenerare.-Comparaia s-a realizat utiliznd tabele de producie, amenajamente silvice i soft-uri de specialitate FOND, utilitarul Excel, pentru analiza realitii obiective din teren raportat la condiiile normale.Pentru reprezentarea pe material cartografic a unitilor amenajistice studiate s-a utilizat pachetul GIS Mapsys 7.0.Forma suprafeelor de probn privina formei suprafeelor de prob s-au experimentat o serie de forme dup cum urmeaz: ptrat, dreptunghi, cerc. S-a constatat c forma cea mai frecvent utilizat este cea circular. Ea reprezint soluia optim de aplicat datorit urmtoarelor particulariti:-perimetrul cercului de prob la suprafee egale este mai mic dect perimetrul altor forme de sondaj ceea ce nseamn o posibilitate mai redus de a ntlni arbori pe limita acestora.-costul lucrrilor de inventariere prin benzi este mai ridicat fa de soluia perimetrelor circulare.-pentru aceeai suprafa coeficientul de variaie pentru suprafeele de prob circulare este mai mic dect coeficientul de variaie n cazul suprafeelor dreptunghiulare.Mrimea optim a suprafeelor de probn privina mrimii optime a suprafeei de prob circulare s-a demonstrat c valoarea respectivelor suprafee trebuie sa fie ntre 100-500 m2. n lucrrile de inventariere realizate la noi n ar se folosesc urmtoarele mrimi optime pentru suprafeele de prob: -300 m2 n cazul arboretelor exploatabile sau preexploatabile, echiene cu consistena 0,7-1,0; -500 m2 pentru arborete echiene exploatabile cu consistena ntre 0,5-0,6 i pentru arborete pluriene cu consistena 0,5-1,0.n ambele situaii se folosesc :-procedeul cercurilor de prob cu raz fix -procedeul cercurilor cu raz variabiln prima situaie n cazul cercurilor cu raz fix nu se modific raza cercului n funcie de panta, ci doar suprafaa de prob n funcie de nclinare.La cercurile cu raz variabil se supralungete raza, n funcie de unghiul de nclinare a terenului.

4. Localizarea studiului

2.1. Elemente de identificare a unitii de producieUnitatea de producie I Sniob, n suprafaa de 1780,4 ha este administrat de Ocolul Silvic Scuieni din cadrul Direciei Silvice Oradea. Arboretele constituente sunt localizate pe raza comunelor Diosig, Slard, Ciuhoi i Scuieni din judeul Bihor.Din punct de vedere geografic, unitatea de producie se gsete n partea de nord-vest a judeului Bihor.Se face meniunea c n tot proiectul s-a folosit termenul generic de unitate de producie i nu unitate de protecie i producie, cauza constnd n faptul c are o utilizare larg n toate domeniile silviculturii i exploatrii pdurilor. 2.2. Vecinti, limite, hotare

Vecintile, limitele i hotarele pdurilorTabelul 1.1.Pt.Card.VecintiLimiteHotare

DenumireaNaturaDenumireaNatura

012345

NordU.P. II SacuieniU.P.III SimionD.C. Sialazar-Abramut-FancicaD.C. Fancica Cubulcut Sanicolau-Codea-SacuieniD.C. Sacuieni- FrontieraArtific.

Artific.

Artific.Liziera pdurii

Liziera pduriiNaturale

Naturale

EstO.S. MarghitaRul BarcuNaturalaLiziera pduriiNaturale

SudO.S. OradeaD.C. Salard-CihoiRul BarcuArtific.NaturalaLiziera pduriiNaturale

VestUngariaFrontieraConvent.Liziera pduriiNaturale

Limitele teritoriale sunt evidente i stabilite, materializarea lor fcndu-se n conformitate cu normativele n vigoare.2.3. Trupuri de pdure existente

Arboretele din componena unitii de producie I Saniob sunt grupate n 22 trupuri de pdure.

Situaia tipurilor de pdure

Tabelul 1.2.Nr.crt.Denumirea trupuluiPacele aferenteSuprafaa haComunaStaia CFRDistanta in km pana la

O.S. SacuieniComuna terit.Gara CFR

012345678

1Bleier-Diosig1-21168.1DiosigDiosig19.03.07.5

2Eghed- Faiscola2217.6DiosigDiosig18,02.56.0

3Hilinger23-2532.2DiosigDiosig15.010,04.0

4Sintimreu26-38147.1SalardBiharia17.05.016.5

5Toros43-4443.8CiuhoiBiharia17.56.016.0

6Siniob80-98; D166285.7CiuhoiSacuieni13.04.513.0

7Lucaci99-111221.2SacuieniSacuieni14.05.514.0

8Hermann118; 121-12361.8SacuieniSacuieni15.06.015.0

9Fatanos124-12858.4SalardBiharia34.04.012.0

10Vaida129-13019.1SalardBiharia30.05.08.0

11Kopashegy143-14410.2SacuieniDiosig15.05.04.0

12Cadea14511.7SacuieniDiosig16.05.05.0

13Revichi1468.0DiosigDiosig16.010.06.0

14Ganas1477.9SalardBiharia18.06.017.5

15Pr.Janikoros III1556.0SacuieniBiharia17.510.018.0

16Pr, Janikos IV1560.8SacuieniBiharia17.510.018.0

17Pr. Isalagos1596.3SacuieniSacuieni14.010.014.0

18Pr. Isalagos II16013.4SacuieniSacuieni14.010.014.0

19Armos1637.1SacuieniSacuieni14.010.014.0

20Diosig16427.3DiosigDiosig16.016.05.5

Total1180

2.4. Repartizarea fondului forestier pe localiti

Situaia trupurilor de pdure componente, ale unitii de producie pe comune administrativeTabelul 1.3.Nr. Crt.ComunaParcele componenteSuprafaa (ha)

0123

1Diosig1-25; 146; 164253.2

2Sacuieni69-79; 99-111; 118-; 121-123; 143-144; 155; 156; 159-160; 163555.9

3Salard26-38; 39-42; 124-130; 147287.6

4Ciuhoi43-68; D165; 88-98; D166683.7

Total U.P.1180

2.5. Administrarea fondului forestier 2.5.1. Administrarea fondului forestier proprietate publicaPdurile cuprinse n amenajamentul U.P. I Sniob in suprafaa de 1780,4 ha sunt constituite din proprieti private i proprieti de stat n administrarea Regiei Naionale Romsilva , Direcia Silvic Oradea, Ocolul Silvic Scuieni.

2.5.2. Administrarea fondului forestier proprietate privataArboretele cedate conform Legii 18/1991 au suprafaa totala de 259.1 ha si se gsesc in urmtoarele u.a.-uri sau parcele: 38; 112-114; 116-117; 118A; 118B; 118C; 119-120; 131-142; 146A; 148-154; 157-158; 163B; 163C; L170, pduri care nu sunt prinse in amenajamentul actual.

2.6. Organizarea teritoriului2.6.1. Constituirea unitatii de produciePdurile unitii de producie I Sniob au fost amenajate unitar pentru prima data dup prevederile Conferinei I de amenajare din 06.08.1997 n anul 1956, cnd s-au inclus n U.P.I Sniob din M.U.F.G. Scuieni, fiind administrate de O.S. Scuieni. Revizuirea din 1967 a pstrat aceleai limite teritoriale aprnd diferente de suprafaa datorate delimitrii mai exacte a pdurii.Prin amenajamentul din 1976 s-au stabilit includerea in U.P.I Sniob a trupurilor de pdure Fatanos (parcelele 124-128) si Vaida (129-130) preluate de la Ocolul Silvic Oradea U.P.I iterea n urma modificrii limitelor sudice ale U.P. (vechea limita urmarea drumul comunal Sniob-Sntimbreu-Vaida-Rosiori-Frontier).Prin amenajamentul executat n 1988 au fost incluse n amenajament parcelele 131-164 preluate de la primriile comunelor Salard, Cherechui i Diosig si C.A.P.-urile Cihoi-Smtimreu, Scueni-Snicolau, Cadea, Diosig i Sniob ca urmare a aplicrii prevederilor Decretului Consiliului de Stat 328 din 1986, iar parcelele numerotate n 1975 131-138 (linii parcelare i drumuri forestiere) s-au transformat n 165-170.Prin actuala revizuire au fost scoase din amenajament parcelele 38%:122-114:116-117:118%:119-120:131-140:146%:148-154:157158:161-162:163%:L170% care au fost predate la populaie conform Legii 18/1991, iar parcelele L167-L169 au fost incluse n parcelele unde constituiau linii parcelare.

2.6.2. Constituirea i materializarea parcelarului i subparcelarului2.6.2.1. Mrimea parcelelor i a subparcelelorFa de revizuirea precedent, limitele parcelare au rmas nemodificate, considernd amplasarea lor pe limite artificiale distincte.n prezentul amenajament sunt evideniate 135 parcele numerotate de la 1-111;118;121-130;143-147;155-156;159-160;163-166, un numr mai mic dect cele existente la precedenta amenajare. n acelai timp parcelele numerotate de la 167-169 i 170%(linii parcelare) au fost desfiinate, datorit constatrii c ele nu pot constitui parcele deoarece limea lor nu era corespunztoare. Suprafaa acestora a fost inclus n parcelele la care constituiau linii parcelare.Subparcelarul a suferit modificri datorate micrilor de suprafaa, lucrrilor de cultura i exploatare executate ntre cele dou amenajri, precum i a diferenierilor mai atente a arboretelor. Sunt constituite 450 subparcele, cu 93 mai puine dect la amenajarea precedent.Limitele parcelare au fost materializate i ntreinute de ctre personalul unitii silvice iar cele subparcelare de ctre proiectant, folosind semnele convenionale.

2.6.2.2. Situaia bornelorn cuprinsul unitaii de producie exist 305 borne, numerotate: 1-235;243-248;153-278;297-304;309-312;326-329;336-343;351-365, confecionate din beton.Starea unora dintre cele existente, ct i lipsa acestora presupune nlocuirea sau amplasarea lor n punctele indicate prin hrile amenajistice.Faptul c numrul bornelor nu au continuitate se datoreaz cedrii unor parcele ntregi conform legii 18/1991.

2.7. Suprafaa fondului forestier2.7.1. Determinarea suprafeelorSuprafaa totala a unitii de producie I Sniob (1180ha) este cu 600,4 ha mai mic dect cea de la amenajarea precedent.Lund n considerare faptul c n intervalul 1991-1997 micrile de suprafa (prin Legea 18/1991) au modificat suprafaa fondului forestier cu 600,4 ha n minus , putem afirma c actuala mrime a unitii de producie a fost determinat corect. n sprijinul acestei afirmaii aducem urmtoarele argumente:a). Limitele unitii sunt evidente i stabile, neexistnd dubii n privina amplasrii lor.b). Planimetrarea efectuat n scopul determinrii suprafeei este corect, nscriindu-se n tolerana admis prin normativul de proiectare. Referitor la acest aspect, menionm c planimetrarea s-a efectuat conform uzanelor din normativ, pornind de la suprafeele trupului pn la suprafaa parcelei i subparcelei cu respectarea toleranei admise. Suprafaa determinat n acest mod s-a comparat cu cea rmas prin aplicarea Legii 18/1991, dup actele ce le deine O.S. Scuieni, prin predarea la populaie de ctre O.C.O.T.A. Bihor a suprafeei de 259.1 ha. Celor menionate mai sus li se mai adaug i inexistena planurilor folosite n urma cu douzeci de ani, fapt care nu a permis efectuarea unui control riguros al existenei determinrii lor de atunci.

2.7.2. Utilizarea fondului forestierSituaia terenurilor din fondul forestier pe destinaii i deintori la data de 1 ianuarie 1998 este prezentata n subcapitolul 2.4.4. iar situaia generala a micrilor de suprafaa din fondul forestier n subcapitolul 2.4.3. Rezulta de aici c din cele 1180 ha avem:- 1147 ha pduri i terenuri de rempdurit din care 55.5 ha sunt pduri n care nu se reglementeaz producia de produse principale; 8.9 ha terenuri de rempdurit, 5.8 ha goluri destinate mpduririi si 4.8 ha rchitarii; 25.4 ha terenuri destinate gospodririi silvice din care 11.9 ha terenuri de vntoare, 4.8 ha instalaii de transport i drumuri, 0.6 ha cldiri si curi si 8.1 ha terenuri pentru administraie silvica;- 1.6 ha terenuri neproductive. Toate arboretele din cadrul U.P.I Sniob sunt n grupa funcionala, ncadrate in urmtoarele subgrupe funcionale:- 3G - trupuri dispersate cu suprafee sub 100 ha situata n zona de cmpie - 218.1 ha (T.III);- 4J - pduri de interes cinegetic deosebit - 1479.8 ha (T.IV) ;- 5H pduri stabilite ca rezervaii pentru producerea de semine forestiere i conservrii genofondului forestier, neincluse n rezervaiile constituite potrivit "Legii privind protecia mediului nconjurtor" categoriile (5A-5F) - 55.5 ha (T.II).Suprafaa ntregii unitari de producie a rmas tot n grupa funcional datorit rolului cinegetic i proteciei mpotriva factorilor climatici duntori care presupune aplicarea unui complex de masuri de gospodrire speciale.

2.7.3. Evidenta micrilor de suprafaa din fondul forestier

Evidenta micrilor de suprafaa din fondul forestier

Tabelul 1.4.Nr. Cr.Documentul de aprobareScopul modificrii efectuate. Denumirea unitatii de la care provine terenul sau beneficiarul scoaterii definitive ori temporare din fond forestierUnitile amenajisticeModificri n suprafaa fondului forestierScoateri temporare din fondul forestierDefriri fr scoatere din fond forestier

Felul doc.Nr.DataIntrriScoateri definitive din fond forestierSoldSuprafaa.TermenData

I.Suprafaa fondului forestier la amenajarea precedenta :1.I.19882039.5

a.Terenuri cedate conform legii 18/1991 conform tabelului anexa259.11780.4

II.Suprafaa fondului forestier la amenajarea actuala : 1.I.19981780.4

2.7.4. Organizarea administrativ (districte, brigzi, cantoane)

Din punct de vedere administrativ, unitatea de producie studiat este alctuit din 7 cantoane de paz, constituite ntr-un singur district.

Organizarea administrativTabelul 1.5.DistrictCantonulParcele componenteSuprafaa cantonala

Nr .Denumireha%

I. SINIOB1Diosig1-22; 164213.012

2Sntinbreu26-38;124-130;146232.613

3Hilinger23-25;47;50-51;55-58;62-68;143-145;147275.515

4Iepurite39-46;48-49;52-54;59-61;155-166;165246.414

5Snicolau69-79;81-82;84-85;166D281.816

6Lucaci80;83;86-101;105;166289.016

7Cubulcut102-104;106-111;118;121-123;159-160;163242.114

TOTAL1780.4100

Inventarierea statistico-matematica

Metodele de cercetare utilizate n efectuarea studiului de caz: -Inventarierea statistic a arboretelor

F - suprafaa arboretului;% - tolerana admisibil;t - coeficientul corespunztor probabilitii de acoperire luat n considerare; f - mrimea locului de prob;s% - coeficientul de variaie a volumelor pe arboret (unitatea statistic fiind locul de prob);Inventarierea parial ( statistica sau selectiv ) se bazeaz pe considerentul ca arboretul este o populaie statistica .n acest context totalitatea suprafeelor de prob( Spi=E ) reprezint eantional sau o colectivitate de selecie ce se extrage din populaie. Analiza statistico-matematic efectuat asupra observaiilor obinute prin eantionaj are rolul de a informa asupra gradului de apropiere dintre prob i populaie din punct de vedere al suprafeei de prob i al populaiei. Principalele aspecte referitoare la inventarierile statistice sunt:-forma suprafeei de prob-mrimea suprafeei de prob-numrul suprafeelor de prob-modul de amplasare al suprafeelor de prob -Observaii pe itinerar i n staionar n ochiuri de regenerare precum i analizarea posibilitii de aplicare a interveniilor i stabilirea lucrrilor de ntreinere a culturilor silvice.-Simularea - const n utilizarea soft-urilor de specialitate PROARB n vederea simulrii tierilor de regenerare.-Comparaia s-a realizat utiliznd tabele de producie, amenajamente silvice i soft-uri de specialitate FOND, utilitarul Excel, pentru analiza realitii obiective din teren raportat la condiiile normale.Pentru reprezentarea pe material cartografic a unitilor amenajistice studiate s-a utilizat pachetul GIS Mapsys 7.0.Forma suprafeelor de probn privina formei suprafeelor de prob s-au experimentat o serie de forme dup cum urmeaz: ptrat, dreptunghi, cerc. S-a constatat c forma cea mai frecvent utilizat este cea circular. Ea reprezint soluia optim de aplicat datorit urmtoarelor particulariti:-perimetrul cercului de prob la suprafee egale este mai mic dect perimetrul altor forme de sondaj ceea ce nseamn o posibilitate mai redus de a ntlni arbori pe limita acestora.-costul lucrrilor de inventariere prin benzi este mai ridicat fa de soluia perimetrelor circulare.-pentru aceeai suprafa coeficientul de variaie pentru suprafeele de prob circulare este mai mic dect coeficientul de variaie n cazul suprafeelor dreptunghiulare.

Mrimea optim a suprafeelor de prob

n privina mrimii optime a suprafeei de prob circulare s-a demonstrat c valoarea respectivelor suprafee trebuie sa fie ntre 100-500 m2. n lucrrile de inventariere realizate la noi n ar se folosesc urmtoarele mrimi optime pentru suprafeele de prob: -300 m2 n cazul arboretelor exploatabile sau preexploatabile, echiene cu consistena 0,7-1,0-500 m2 pentru arborete echiene exploatabile cu consistena ntre 0,5-0,6 i pentru arborete pluriene cu consistena 0,5-1,0n ambele situaii se folosesc :-procedeul cercurilor de prob cu raz fix -procedeul cercurilor cu raz variabiln prima situaie n cazul cercurilor cu raz fix nu se modific raza cercului n funcie de panta, ci doar suprafaa de prob n funcie de nclinare.La cercurile cu raz variabil se supralungete raza, n funcie de unghiul de nclinare a terenului.

Tabelul3.1Suprafete de sondaj de 300 m2, arborete exploatabileClasa de consistenStructura arboretului

EchienPlurien

Clasa de omogenitate

IIIIIIIIIIII

0123456

0,1-0,40,5-0,70,8 si peste

483526705240

907052493832755545957262

Tabelul 3.2Suprafee de sondaj de 300 m2, arborete preexploatabile(60-80 ani)Consistena arboretelorClasa de omogenitate

IIIIII

0123

0,5-0,70,8 i peste302040305040

Tabelul 3.3Suprafee de sondaj de 300 m2, arborete tinere (20-60 ani)ConsistenaCoeficientul de variaie

01

0,5-0,70,8 i peste25-3520-30

Tabelul3.4Suprafee de sondaj de 200 m2, arborete preexploatabileConsistenaCoeficientul de variaie

01

0,1-0,40,5-0,70,8 i peste-4840

Tabelul 3.5Suprafee de sondaj de 100 m2, arborete tinereConsistenaCoeficientul de variaie

01

0,5-0,70,8 si peste5949

Tabelul 3.6Suprafaa de sondaj de 500 m2 , arborete exploatabile Clasa de consistenStructura arboretului

EchienPlurien

Clasa de omogenitate

IIIIIIIIIIII

0,1 0,4375570385875

0,5 0,7284151304356

0,8 i peste213041253649

3.1.1.1.Stabilirea numarului suprafetelor de proba

Studiul de caz s-a realizat n parcela 55 a uniti amenajistice care sunt incluse n planul decenal. Aspectele aferente arboretelor studiate sunt prezentate n tabelul 3.7.

Datele referitoare la realizarea studiului de caz Tabelul 3.7 Nr.crt.Numru.a.Suprafaau.a. [ha]Formasondajuluind[m]Suprafaasondaj [m2]Nr. arbori inventariai / sondaje

0123456

1556Cerc793300226

Observaii:n-numr de sondajed-distana dintre sondaje

3.1.1.2.Amplasarea pe teren a suprafetelor de proba

In teren suprafetele de proba au fost amplasate astfel: s-a inceput dintr-un colt al parcelei cu prima suprafata dupa care s-au facut patrate cu latura de 93 m in colturile carora s-a amplasat centrele celorlalte suprafete de proba alcatuindu-se astfel un mozaic care sa acopere intreaga suprafata a unitatii amenajistice.

3.1.1.3.Inregistrarea datelor din teren

Datele culese din teren au fost trecute pe fisele de inventar dupa care s-a facut despuierea pe specii si clase de calitate a arborilor, dupa cere acestea s-au prelucrat cu ajutorul programului EXCEL.

3.1.2.Prelucrarea datelor

S-a realizat cu ajutorul softului EXCEL

3.1.2.1.Extrapolarea numarului de arbori la hectar pe specii

Extrapolarea datelor la unitatea de suprafata este necesara pentru calculul mai usor pe intregul arboret. Acest calcul reda numarul arborilor aproximativ egal cu cel real la hectar. Totodata extrapolarea la unitatea de suprafata ajuta la dezvoltarea unor serii de calcule mai avansate, si ajuta la apofundarea in cunoasteri modul de gradinarit aplicat in viitor. Extrapolarea se face in modul urtmator.1. Numarul suprafetelor de proba(dat de biometrie) pentru respectiva parcela se inmulteste cu suprafata suprafetei2. Apoi prin regula de trei simpla pe suprafata unui hectar adica 10000 de metri patrati la rezultatul punctului 13. Acest rezultat se va inmulti cu fiecare arbore din fisele de despuiere rezultand tot un tabel.Extrapolarea la hectar pentru specia cer din u.a. 55Tabelul 3.8DCls ICls IICls IIICls IVTotal

600505

800505

10550010

1200000

1450005

1600505

180100010

205100015

221950024

Total343015079

Extrapolarea la hectar pentru specia pin silvestru din u.a. 55Tabelul 3.9DCls ICls IICls IIICls IVTotal

1850005

2050005

2250005

2405005

26550010

2850005

3000000

3205005

3450005

Total30150045

Extrapolarea la hectar pentru specia cires din u.a. 55Tabelul 3.10DCls ICls IICls IIICls IVTotal

80010010

Extrapolarea la hectar pentru specia gorun din u.a. 55Tabelul 3.11DCls ICls IICls IIICls IVTotal

800505

Extrapolarea la hectar pentru specia carpen din u.a. 55Tabelul 3.12DCls ICls IICls IIICls IVTotal

1000055

1200000

1400055

1600505

Total0051015

Extrapolarea la hectar pentru specia prunus serotina din u.a. 55Tabelul 3.13DCls ICls IICls IIICls IVTotal

600191029

805381053

10529381082

12102910049

14529191063

16191934072

18101914043

2051910034

2210510025

24055010

Total6415919740460

Extrapolarea la hectar pentru specia pin negru din u.a. 55Tabelul 3.14DCls ICls IICls IIICls IVTotal

120001414

1414140028

1634140048

18531051078

206729100106

22435101068

2438140052

2610140024

2810190029

3010190029

3250005

Total2841382534481

Evidenta numarului de arbori pe categorii de diametre si specii la hectar din u.a. 55Tabelul 3.15diam/speciiCerPin silvestruCiresGorunCarpenPrunusPin negruArboret

65000029034

850105053073

1010000582097

1200000491463

14500056328101

16500057248130

181050004378136

2015500034106160

222450002568122

2405000105267

2601000002434

280500002934

300000002929

34050000510

3605000005

Total7945105154604811095

3.1.2.2.Determinarea suprafetei de baza

Calculul suprafetei de baza la hectar reda cu exactitate suprafata de baza a arborilor inventariati si apoi extrapolati la hectar. Acest calcul ajuta la formarea graficului suprafetei de baza, unde este redat intensitatea numarului de arbori la hectar pe categorii de diametre si frecventa diametrelor in arboret.Suprafata de baza se calculeaza astfel:1. Se creeaza un tabel cu rezultatele extrapolarii la hectar pe fiecare specie.2. Fiecare rezultat se va inmulti cu d diametru3. Toate datele se vor trece intr-un tabel.

Suprafata de baza pe categorii de diametre la hectarTabelul 3.16diam/speciiCerPin silvestruCiresGorunCarpenPrunusPin negruTotal

60,01410,00000,00000,00000,00000,08200,00000,0961

80,02510,00000,05030,02510,00000,26640,00000,3669

100,07850,00000,00000,00000,03930,64400,00000,7618

120,00000,00000,00000,00000,00000,54290,15830,7012

140,07700,00000,00000,00000,07700,95440,43101,5394

160,10050,00000,00000,00000,10051,44760,96512,6138

180,25450,12720,00000,00000,00001,09421,98493,4608

200,47120,15710,00000,00000,00001,06813,33015,0266

220,91230,19010,00000,00000,00000,91232,58494,5996

240,00000,22620,00000,00000,00000,45242,35243,0310

260,00000,53090,00000,00000,00000,00001,27421,8052

280,00000,30790,00000,00000,00000,00001,78572,0936

300,00000,00000,00000,00000,00000,00002,04992,0499

340,00000,45400,00000,00000,00000,00000,45400,9079

360,00000,50890,00000,00000,00000,00000,00000,5089

Total1,93332,50230,05030,02510,21687,464417,370529,5628

3.1.2.3.Determinarea volumului pe hectar

Pentu a vedea volumul real al arborilor inventariati si extrapolati trebuie calculat volumul la hectar. Pentru a face acest lucru trebuie mai intai introduse datele in programul FOND, acesta ne va calcula volumele unitare care apoi ne vor servi la calculul volumului la hectar. Volumele unitare se introduc intr-un tabel cu volumul aferent fiecarei specii pe categorii de diametre. Aceste volume se vor inmulti cu fiecare rezultat in parte a arborilor extrapolati, rezultatul volumului real(din teren) al arborilor din teren.Volumul pe categorii de diametre si specii din u.a. 55Tabelul 3.17diam/speciiCer ()Pin silvestru ()Cires ()Gorun ()Carpen ()Prunus ()Pin negru ()Total ()

60,0800,0000,0000,0000,0000,3190,0000,399

80,1400,0000,2300,1500,0001,1130,0001,633

100,4700,0000,0000,0000,2353,0340,0003,739

120,0000,0000,0000,0000,0002,8910,8683,759

140,0540,0000,0000,0000,5305,3552,5768,515

160,7500,0000,0000,0000,7258,4246,14416,043

181,9900,9050,0000,0000,0006,62213,33822,855

203,8251,1750,0000,0000,0006,69823,32035,018

227,6081,4800,0000,0000,0006,10018,76833,956

240,0001,8250,0000,0000,0002,96017,42022,205

260,0004,4100,0000,0000,0000,0009,62414,034

280,0002,6000,0000,0000,0000,00013,65916,259

300,0000,0000,0000,0000,0000,00015,86315,863

340,0003,4650,0000,0000,0000,0003,1406,605

360,0003,9450,0000,0000,0000,0000,0003,945

Total14,91719,8050,2300,1501,49043,516124,720204,828

Fig 3.1Distributia numarului de arbori pe categorii de diametre si specii

3.1.3.Stabilirea compozitiei arboretului

Compozitia arboretului exprima sintetic ponderea speciilor componente dintr-un arboret. Speciile se inscriu prin denumirea populara prescurtata, iar proportia lor de participare se exprima in unitati intregi.

3.1.3.1.Stabilirea compozitiei arboretului pe numar de arbori

Determinarea compozitiei arboretului determina gradul de participare a numarului de arbori in intregul arboret. Aceasta determinare ajuta la observarea procentului de participare a numarului de arbori in arboret.

Fig. 3.2 Compozitia arboretului pe numar de arbori3.1.3.2.Stabilirea compozitiei arboretului pe suprafata de baz

Determinarea compozitiei arboretului pe suprafata de baza se realizeaza din suma datelor de la suprafata de baza la hectar. Aceasta arata compozitia arboretului in functie de suprafata de baza si gradul de participare a arborilor in arboret.

Fig. 3.3 Compozitia arboretului pe suprafata de baz

3.1.3.3.Stabilirea compozitiei arboretului pe volum

Determinarea compozitiei pe volum a intregului arboret pe hectar pentru arborii inventariati si extrapolati, ajuta la observarea gradului de participare a arborilor si procentul aferent fiecarui specii in parte. Compozitia se determina in functie de rezultatele calcului volumului la hectar.

Fig. 3.4 Compozitia arboretului pe volum

3.1.4.Determinarea indicilor de desime i densitate a arboretului

Idicele de desime al unui arboret este dat de raportul dintre numarul real de arbori existenti la hectar si cel din tabelele de productie pentru un arboret cu aceeasi compozitie, varsta si clasa de productie.Indicele de desime al arboretului exprima raportul dintre suprafata de baza reala la ha si suprafata de baza normala data de tabelele de productie. Acelasi indice se obtine si prin raportul dintre volumul real la ha si volumul normal redat in tabelele de productie.Ambii indici pot lua valori subunitare in arborete rarite dar si supraunitare in arborete excesiv de dese. De ramarcat insa ca valorile indicilor de consistenta, desime si densitate ai unui arboret desi reflecta aceeasi stare se exprima in zecimi si se determina in acelasi timp nu au de regula aceeasi marime pentru ca si modul lor de determinare este diferit.In practica se folosesc cu mai bune rezultate indicele de consistenta si indicele de densitate, ale caror valori variaza intre 0.1 si 0.8. diminuarea valorii acestor indici devine necesara cand se trece la regenerarea padurii. Este de retinut ca o desime excesiva a padurii nu este dorita si trebuie evitata, reducerea acestor indici sub 0.8 in arborete preexploatabile trebuie de asemenea prevenita.Deoarece acesti indici au o dinamica variabila in timp si spatiu trebuie determinati inaintea fiecarei interventii silvotehnice.3.1.4.1.Determinarea indicilor de desime a arboretului

indicele de desime a arboretului

numarul real de arbori existenti la hectar

numarul de arbori din tabelele de productie

3.1.4.2.Determinarea indicilor de densitate pe suprafaa de baz a arboretului

indicele de densitate pe suprafaa de baz a arboretului

suprafata de baza reala la ha

suprafata de baza normala data de tabelele de productie

3.1.4.3.Determinarea indicilor de densitate pe volum a arboretului

indicele de densitate pe volum a arboretului

volumul real la ha

volumul normal redat in tabelele de productie

3.1.5.Determinarea coeficientului de zveltete a arboretului

Coeficintul de zveltete (z) reda raportul dintre inaltimea medie si diametrul mediu. Acest coeficient variaza in limite mari, depinzand de starea si structura padurii, natura speciei, varsta si desimea arboretului, natura, intensitatea, caracterul si ritmul de aplicare a interventiilor silvotehnice etc.

z===80.77

De remarcat ca, in arborete excesiv de dese, arborii prezinta inaltimi mari si diametre mici, fapt ce face ca acest vcoeficient sa ia valori mai mari de 100. Astfel de arborete sunt mai vulnerabile la vatamari provocate de actiunea unor factori abiotici vatamatori. In arborete similare, dar constituite din alte specii, chiar daca stabilitatea arboretelor nu este amenintata, ponderea sortimentelor de lemn gros deci productia lor valorica este infrioara.Pentru principalele specii de la noi se pare ca desimea lor poate fi considerata satisfacatoare cand coeficientii de zveltete au valori cuprinse intre 60 si 90 in arborete preexploatabile. Cercetari intreprinse in zona Brasov evidentiaza ca , la toate speciile si tipurile de structuri considerate, coeficintul de zveltete este maxim la arborii subtiri si descreste odata cu cresterea diametrului.In arborete pluriene coeficientii de zveltete la arborii subtiri sunt mai mici ca la arborii comparabili din arboretele echiene deoarece in primul caz sub presiunea arborilor din straturile dominante arborii tineri au cresteri mici in inaltime.

3.1.6.Determinarea indicelui de spatiere a arboretului

Se determina impartind distanta medie dintre arbori la inaltimea dominanta a arboretului

3.1.6.1 Consideraii referitoare la spaierea arboretului

Indicele de spatiere se determina pentru cunoasterea spatiului pe care il are un arbore pentru a se dezvolta. Dupa valoarea factorului de spatiere se deosebesc:-arborete cu desimi normale cand S%> 20;-arborete relativ dese cand S%= 15 20;-arborete dese, instabile cand S%= 10 -15;-arborete excesiv de dese cand S%= < 10.In arboretele cu desimi normale se pot aplica rarituri forte.In arboretele relativ dese trebuie aplicate rarituri slabe pana la moderate, iar la cele excesiv de dese nu se recomanda executarea de rarituri pentru a nu se destabiliza arboretul.

3.1.6.2 Indici de spatiere corespunztori dispozitivului patrat

distanta medie dintre arbori in m factorul de spatiere in procente inaltimea dominanta (superioara) a arboretului

3.1.6.3 Indici de spatiere corespunztori dispozitivului chinconz

distanta medie dintre arbori in m factorul de spatiere in procente inaltimea dominanta (superioara) a arboretului

3.2.Culegerea datelor pentru realizarea structurii spaiale a arboretului

Pentru cilegerea datelor necesare realizarii structurii spatiale a arboretului s-a facut deplasarea echipei de lucru la Siniob in cadru parcele 55.

3.2.1.Amplasarea suprafetelor de proba pentru culegerea datelor

Amplasarea suprafetelor de proba pentru culegerea datelor s-a realizat astfel: s-a trasat cu ajutorul atei si a unor suporti un dreptunghi cu suprafata de 500 cu lungimea de 25 m si latimea de 20 m cat mai aproape de centrul parcelei.

3.2.2.Culegerea datelor

Date precum distanta arborelui fata de laturile dreptunghiului, inaltimea arborelui, inaltimea elagata a arborelui, dimensiunile coroanei si diametrul arborilor au fost trecute in fisa de structura a arboretului.Distanta fata de laturile dreptunghiului si dimensiunile coroanei s-au masurat cu ajutorul unei rulete, inaltimile s-au masurat cu ajutorul dendrometrului, iar diametrul a fost masurat cu ajutorul clupei.

3.2.3.Realizarea structurii spaiale a arboretului

Datele culese in cadrul parcelei 55 au fost introduse in softul proARB si prelucrate cu ajutorul acestuia rezultand structura spatiala a arboretului.

Fig 3.5 Profilul 3D al arboretului din u.a. 55

Fig 3.6 Profilul orizontal si vertical al arboretului din u.a. 55

Capitolul IV

Aspecte finale

4.1.Discuii

In urma iesirii pe teren la Ocolul Silvic Sacuieni, Directia Silvica Bihor, U.P. I Siniob, la U.A. 55 am cules o serie de date in vederea elaborarii unui proiectPentru culegerea datelor am avut nevoie de o serie de instrumente silvice cum ar fi: clupa, ruleta, ata, sptay, si creta forestiera, dendrometru, precum si fise de inventar pentru trecerea datelor culese impreuna cu datele din biometria arborilor referitoare la parcela u.a. 55 stiind ca distanta dintre suprafete este de 85 m, urmatoarea etapa fiind inventarierea propriuzisa a arboretului pe suprafete de proba numarul acestora 7 fiind luat din biometria arborilor.Pe baza datelor din teren se poate vedea diferenta dintre datele actuale culese de pe teren si numarul de arbori, suprafata de baza, volumul la hectar si cele rezultate in urma prelucrarilor in laborator cu programe specializate precum FOND, EXCEL, WORD.

4.2.Concluzii

In urma prelucrarii datelor culese de pe teren rezulta ca arboretul din u.a. 55 este amestecat avand compozitia 5PiN 4Prn 1Pi, Indicii de spatiere care au valori aproape de 20 rezulta ca arboretul prezinta desimi normale, ca atare si coeficientul de zveltete z=80.77 intareste aceasta afirmatie, rezultand ca arborii din u.a.55 sunt bine conformati datorita interventiilor silvotehnice realizate la timp.Profilul 3D precum si cel orizontal si vertical al arboretului s-a realizat cu ajutorul programului ProArb fara de care erau foarte greu de realizat sau chiar imposibil.