SIMBOLISMUL PROF. RAŢIU BOGDAN

LICEUL TEORETIC “BOLYAI FARKAS”

“A numi un obiect înseamnă a suprima trei sferturi din plăcerea pe care ţi-o dă un poem, plăcere ce constă în bucuria de a ghici încetul cu încetul, să sugerezi – iată visul nostru! ” - Stephan Mallarmé

CUPRINS

SIMBOLISMUL – DEFINIRE MANIFESTUL LITERAR AL SIMBOLISMULUI PRINCIPII ESTETICE SIMBOLISTE TEHNICI ARTISTICE SIMBOLISTE TEME ŞI MOTIVE SPECIFICE TEXTE POETICE SIMBOLISTE REPREZENTANŢI EXEMPLIFICARE PICTURI BIBLIOGRAFIE

SIMBOLISMUL. DEFINIRE

Simbolismul (gr. Symbolon = semn de recunoaştere) este un curent literar – artistic de amploare în literatura universală, apărut în Franţa, la sfârşitul secolului al XIX-lea şi reprezintă o reacţie faţă de impasibilitatea şi impersonalitatea parnasianismului şi faţă de obiectivismul, determinismul naturalist şi retorismul romantic. Este o mişcare literară modernă, cea dintâi şi cea mai

importantă în cadrul unui curent mai larg numit modernism. Apariţia acestei miscări a fost precedată de volumul de poeme

Les Fleurs du Mal (Florile răului) al lui Charles Baudelaire, în 1857.

[1] Parnasianism - (de la periodicul “Le Parnasse contemporain “ ce apare între 1866 - 1876) curent literar ce cultivă o poezie impersonală şi impasibilă, o poezie de rigoare formală, cultivând formele fixe (sonet, rondel). Grupul de poeţi parnasieni Leconte de Lisle, Theofile Gautier, Theodore de Banville, Jose Maria de Heredia sunt adepţii teoriei « arta pentru artă ».

[2] Naturalismul – mişcare literară (1870 – 1880) promovată de Emile Zola, prin se prelungeşte realismul şi se radicalizează. Se accentuează importanţa mediului şi a eredităţii în evoluţia omului şi a comportamentului său social.

MANIFESTUL LITERAR AL SIMBOLISMULUI

Manifestul literar: “Le Symbolisme“de Jean Moréas

publicat în 1886 în “Le Figaro“.

Intre 1885 – 19895 - inovaţii din

creaţia lui Charles Baudelaire, Paul

Verlaine, Arthur Rimbaud, Paul

Verlaine - Arta poetică (1855)  Al. Macedonski - teoreticianul simbolismului

românesc: „Arta versului" (1890),

„Poezia viitorului" (1892)

„Logica poeziei" (1880),

Revista “Literatorul”

PRINCIPII ESTETICE SIMBOLISTE

Poezia simbolistă îşi propune a fi o poezie a sensibilităţii pure.

Simbolismul respinge principiul imitaţiei, al mimesis-ului, potrivit căruia opera copiază realitatea.

Accentul se pune pe exprimarea stărilor sufleteşti confuze, nelămurite, transmise pe calea sugestiei.

Stări sufleteşti specific simboliste: singurătate, nevroză, angoasă, spleen (amestec de tristeţe, dezolare, plictiseală profundă), monotonie, depresie, plictis etc..

Predispoziţie pentru stările de reverie şi de visare.

TEHNICI ARTISTICE SIMBOLISTE

Sugestia - principala tehnică folosită pentru exprimarea stărilor confuze. Cuvintele nu comunică direct sentimentul, ci îl sugerează.

Cuvintele devin simboluri implicite (induc starea sufletească, nu o numesc).

Pentru a sugera stările sufleteşti, se face apel la corespondenţe (legături/ analogii) dintre stările poetului şi lumea din jur.

Muzicalitatea – exterioară (realizată prin ritmuri si rime perfecte, prin repetiţia obsedantă a unor sunete şi cuvinte, prin refrene) şi interioară (realizată prin folosirea versului liber, capabil să exprime mişcările intime ale sentimentului poetic).

TEME ŞI MOTIVE SPECIFICE

Teme: condiţia poetului într-

o societate lipsită de aspiraţii

singurătatea, marea plecare, Iubirea moartea.

Motive: culorile, instrumentele

muzicale, parcul/ grădina, târgul, nevroza, ploaia, amurgul, călătoria, visul / reveria

ETAPELE SIMBOLISMULUI ROMÂNESC

Etapa I – a căutărilor, a experienţelor - Al. Macedonski în revista Literatorul.( Traian Demetrescu, Ştefan Petică, Dimitrie Anghel )

Etapa a II-A - direcţia pseudosimbolistă din jurul revistei “Viaţă nouă”, condusă de Ovid Densusianu, care cultivă poezia oraşului, în opoziţie cu sămănătorismul obsedat de universul rural

Etapa a III-a - simbolismul exterior - inovaţiile formale aduse de simbolism, mai puţin viziunea poetică, avându-l ca reprezentant pe Ion Minulescu

Etapa a IV-a - simbolismul autentic – de sinteză a temelor şi motivelor, contaminată, însă, de elemente ale altor mişcări literare (expresionismul). George Bacovia

EXEMPLIFICARE CU TEXTE POETICE REPREZENTATIVERONDELUL ROZELOR CE MORALEXANDRU MACEDONSKI

E vremea rozelor ce mor,Mor în grădini, și mor și-n mine --Ș-au fost atât de viață pline,Și azi se sting așa ușor.

În tot, se simte un fior.O jale e în orișicine.E vremea rozelor ce mor --Mor în grădini, și mor și-n mine.

Pe sub amurgu-ntristător,Curg vălmășaguri de suspine,Și-n marea noapte care vineDuioase-și pleacă fruntea lor... --E vremea rozelor ce mor.

O direcţie estetică nouă - poezia modernă;

Sinteză între tradiţie şi inovaţie;

Pasiune pentru forme, culori şi sunete;

Magician al cuvintelor; inovator al versificaţiei, introduce neologismul;

Romantic (prin structură), clasic, parnasian, simbolist.

Fecioara în Alb - Stefan Petica

Apune soarele pe dealuri

În slava purpurei de sânge

Si rasunând adânc din valuri

Doineste-un glas si parc-ar plânge;

De simti o calda adiere

Trecând pe fruntea ta curata

Ca si o soapta care piere

Sub bolta serei înstelata,

Sa stii ca-i ruga mea senina,

Ca visul noptilor de vara,

Ce se înalta-n umbra lina

În ceasul jertfelor de seara.

ÎN GRĂDINĂ – DIMITRIE ANGHEL

Miresme dulci de flori mă-mbată şi mă alintă gânduri blânde … Ce iertător şi bun ţi-e gândul, în preajma florilor plăpânde!Râd în grămadă: flori de nalbă şi albe flori de mărgărint,De parc-ar fi căzut pe straturi un stol de fluturi de argint,

Sfioase-s bolţile spre sară, şi mai sfioasă-i iasomia:Pe faţa ei neprihănită se-ngână-n veci melancoliaSeninului de zare strânsă, şi-n trandafiri cu foi de cearăTrăiesc mâhnirile şi plânge norocul zilelor de vară.

Atâtea amintiri uitate cad abăute de-o mireasmă:Parcă-mi arunc-o floare roşă o mână albă de fantasmă,Ş-un chip bălan lâng-o fereastră răsare-n fulger şi se strânge …De-atuncea mi-a rămas garoafa pe suflet ca un strop de sânge.

Ca nalba de curat odată eram, şi visuri de argint Îmi surâdeau cu drag, cum râde lumina-n foi de mărgărint, Şi dulci treceau zilele toate, şi-arar dureri dădeau ocoale … Ah, amintirile-s ca fulgii rămaşi uitaţi în cuiburi goale!

Cand mortii sunt asa departeOVIDIU DENSUŞIANUNu mai gandi la zilele apuseNu mai privi la umbrele ramaseIn urma; sufletele duseIn alta lume-cine stie?-poateNe uita.

Cand mortii sunt asa departeSi cand de la pamant la steleAtata cale ne desparteDurerea-cine stie?-dacaLa cer peste morminte poateSa treaca.

Priveste-n jurul tau-e mareaVietei; pleaca si o-nfruntaImbata-ti ochii-n contemplareaMinunilor ce te asteapta;Traieste, mergi oriunde soartaTe-ndreapta

“Cand mortii sunt asa departe”OVIDIU DENSUŞIANU

ACUARELĂ – ION MINULESCUIn orasu-n care ploua de trei ori pe saptamanaOrasenii, pe trotoare, Merg tinandu-se de mana, Si-n orasu-n care ploua de trei ori pe saptamana, De sub vechile umbrele, ce suspina Si se-ndoaie, Umede de alta ploaie, Orasenii pe trotoare Par papusi automate, date jos din galantare

In orasu-n care ploua de trei ori pe saptamana Nu rasuna pe trotoare Decât pasii celor care merg tinandu-se de mana, Numarand In gând Cadenta picaturilor de ploaie, Ce coboara din umbrele, Din burlane Si din cer Cu puterea unui ser Datator de viata lenta, Monotona, Inutila Si absenta.

In orasu-n care ploua de trei ori pe saptamana Un batran si o batrana -- Doua jucarii stricate -- Merg tinandu-se de mana..

REPREZENTANŢI. TEXTE POETICE.

Jean Moréas,

Paul Verlaine

Alexandru Macedonski

Arthur Rimbaud

Decor cu nuferi, Monet, 1918 Dansatoarea pe scenă, Degas, 1878

Impresie, soare-răsare, 1872, Muzeul Marmottan, Paris

Visul, Puvis de Chavannes, 1883, Muzeul Orsay, Paris

BIBLIOGRAFIE Cristea,Ioan; Curentele Artei Moderne, Editura Allfa, Bucureşti ,

2001 Fride R.,Patricia Carrassat şi Marcadé,Isabelle; Curente în

pictură, Editura Aquila, Oradea , 2001 Oprescu, George; Manual de istoria artei, volumul IV (Realismul

si Impresionismul), Editura Universul, Bucureşti, 1945 Molcuţ, Zina; Simbolismul european, Editura Albartos,

Bucureşti, 1983 Petraş,Irina; Teoria Literaturii, Curente literare, figuri de stil,

genuri şi specii literare, metrică şi prozodie, Dicţionar-antologie, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1996

Vancea, Z; Creaţia muzicală românească, Secolele XIX-XX., Editura Muzicală, Bucureşti, 1968

Zamfirescu,Ion şi Dolinescu, Margareta; Istoria literaturii universale, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1973