:i,

A#IPruPnu

slilloilEs, i.lqtd:'

t,.1

srro

dFEl *ogfrb*d* =ffih

Se qtie cX omul este dotat incfl de lanaqtere cu calit5fi care il pot ajutasi depiqeascX obstacolele viefii coti-diene. Cu cAt cunogtinfele sale inacest domeniu sunt mai cuprinz5-toare, cu atAt impactul acestor ca-litdfi devine mai pronunfat. Carteade fa[5 iqi propune si atrag5 aten(iaasupra capacit5(ilor qi fbr(elor psihi-ce extraordinare care existd in fieca-re dintre noi, precum qi asupra mo-dului in care acestea pot fi canalizatepentru a ne corecta - prin autosuges-tie - unele manii sau defecte qi chiara ne vindeca de anumite boli.

.r;i,,.:,

llt',Eh

rffit

*ffi wit ]ry';:r:m*"ffi:ffiffi

a

Et

ALE1/$N}Bu

rsBN 973-s68-080-7 Lei 2990

.Nic ulcsctt

II

Despre carte

Creatorul qcolii de psihanalizh - Sigrnund Freud -a avut rneritul uriaE de a fi relevat rolul incongtien-tului in comportamentul urnan, precum gi cdile devindecare a unor boli de natwl psihici: nevroze,psihoze etc. De asemenea, de la Freudincoace, se gtiecd omul dispune de un potenfial psihic imens care,dacd este folosit in mod adecvat, il poate ajuta sX

depSgeascd obstacolele inerente viegii cotidiene.Departe de a fi o lucrare de psihologie destinatdspecialigtilor, cartea de fa!6 se adreseazd unui publiclarg, propunAndu-Ei sE ofere cititorilor o serie deindrumdri gi sfaturi praclice prin care vor putea -folosind metodele autosugestiei - sd-gi canalizezeintreg potenfialul psihic in momentele de cumpdndale viefii de zi cu zi, s[-gi atenueze stresul gi chiarsE se vindece de anumite ticuri, r.r.ranii gi obsesii.

Despre autor

Alexandru A. Simionescu s-a n[scut la Sldnic-Prahova, la 31 octombrie 1928. A urmat studiiingineregti, publicind trei lucrdri la Editura Tehnicdgi numeroase articole in reviste de specialitate.Primele nofiuni de Yoga le-a prirnit de la regretatulprofesor Leon Levi;chi, cu aproape 50 de ani inurmi. De atunci, a acurnulal o bogatd experiengi inaceasd fascinanti diiciplini, experienli pe care a

impdrtdgit-o publicului cititor prin lucrarea Yoga -

gdndire Ei tehnici.

Cuvdnt tnainte

Psilwlogia este gtiinla care studiazd psihicul uman,respectiv procesele de cunoaEtere, afeclive pi volilionale,precum Ei tnsuEirile psihice ale individul,ui, gi anume aceleinsugiri care determind personalitatea Ei temperamentuloamenilor.

Prima expunere despre psihic a fost fdcutd in antichitate,de cdtre Aristotel, tn lucrarea intitulatd: "Despre suflet,,.

Psihologia s-a format tnsd ca Etiinld indipendentd,numai tncepdnd din secolului XIX, prin lucrdrile iui WeberH.elmholtz. Aceastd Etiinld a cdpdtat apoi o importanlddeosebitd tn secolul XX, cdnd a aptirui psiharnliza, descope-ritd de Sigmund Freud (1556-1939) Ei dezvoltatd de contim-q?ryfi yy d, lrmasii sdi Alfred Adler (1570-1937), C.G. Jung( 1 870- l 96l ), W. Reich, H arrmatt g.a.

. .ln p_rezent, savanlii Si ntedicii specialigti au creat terapeu-ttct solsttcate pentru tralarea bolilor psihice, tralamente pecare le-au denumit psihoterapie.

Cartea de fald nu se pretinde a fi o lucrare de psihiatrie;ea incearcd numai sd ne atragd atenlia asupra capacitdlilorgi forlelor extraordinare care existd tn fiicare dimre'noi.Aceste forle psihice pot fi folosite pentra a ne corecta uneleobiEnuinle sau defecte Ei ne pot ajuta la tndreptarea unortrdsdturi ddundtoare si chiar sd ne vindecdrn de anumite bdi.

S-a constatal cd omul este dotat tncd de la nagtere cucalitd$ care tl pot ajuta sd depd.Eeascd orice obstaiole, iarpe mdsurd ce-i cresc cuno{rin{ele tn domeniu, aceste calitdlidevin din ce tn ce mai cuprinzdtoare Ei mai puternice.

In ultimii ani s-a descoperit cdtoate impulsurile cerebraleaclioneazd ca un autothatisnt realizator gi de oceea, cuajutorul unor exercilii, se poate obline ceea-ce dorim.

.Nici o miscare a corpului uman, nici un atom.Ei nici omoleculd, orgen sau sistem nu scapd de sub coiducereapsihicului.

Totodatd, cele mai profunde gdnduri, chiar gi acelea careagar tn momentele de disperare, se produc cu un anumit scop.Cea mai fugard impresie afecteazd regiuni obscure dinstructura noastrd Ei naEte miEcdri incongtiente.

Acolo germineazd, se nasc Ei cresc trdsdturile umane

care constituie cele mai importanxe calitdli sau defecte. Aceste

facuttdli cresc gi scad tn timpul vielii, iar echilibrul psihic se-regleaid

contiiuu, trc funclie de gdndurile gi acliunile cotidi'ene ale individului.

Mediul, apoi ocupalia, familia, vdrsta' boala influen{eazd

unele trdsdxuri gi construiesc altele noi, uneori chiar opuse

prinelor noaste intenlii.'. Aceste lransformdri se datoreazd uneori ultinelor

asocialii de idei sau reJleclii.Experienla zilnicd produce transformdri care se combind

cu altele mai vechi Ei formeazd asociatii noi.Acestea sunt adunate tn tinqul existenlei, se infiltreazd tn

circuittrl cerebral Ei aclioneazd asupra inconEtientului gi

asunra constientului.'intkmpiari de odintoard trezesc amintiri 5i. smtimente' dparent uitate. Un spectacol de teatru sau tle cinema declan-

Seazd o amintire, dd naEtere unei idei sau creeazd un

setxtinlenl. Contaclul cu mdna altui indilid poate pror''oca o

senzalie pldcutd sau nepldcutd, iar unele civinte, auzile in

, trrordr, lrnr"t, nogiuni gi ghnduri tle mult ascunse undet'a in

inconSlient.D, fapt, nu existd tntdmpldri petrecute'tn jurul nostru

care sd- nu aibd un efect direct asupra noaslrd Ei nici faptesau idei pryoprii care sd nu lase urme.

Sufe;in; deci ntodificdri neincetute, unele imediate Ei de

scurtd duratd, altele lente gi defiitive-Astfel, emolia care acompatxiazd o activitate Srea c^ompor-.

td o cieSrere i presiunii sdngelui cu efecte imecliate. In astfel

de cazuii, uttii oameni tEi dirijeazd incongtient sistemul nervos

regulator, iar"allii se lasd' dobordli de emotii gi tncet, tncet

aceaslo det'ine o boald.' Trebuie deci sd invfildm cum sd ne diriidm reacliilepsiho-fizice. Omul poate sd devind conEtient de regulile.care'condic

reacliile sale Ei le poate dirija in direclia doritd'

Aceastd onolitd, denumitd autosugestie, poate introduce tn

gAnclirea obiEnuitd gi in inconEtient elemente evocatoare sau-fornule

Ei etpresii constiente care ne pot influenla in smsul pe

care ni l-am impus.Obiectr.tt pe care .gi l-a propus aceastd carte este de a ne

tnvdla cum sd ne autosugestiondm Ei sd ne explice pentru ce

sd ne sugestiondm.

Cuprins

,Partea I. Istoric I 9

Capitoltl I - Sisteme filozofice din India I 9Capitolul II - Filozofia chinezd I 18Capitolul III - Istoria'psihologiei europene I 26

Partea a II-a. - Noliuni generale Ei principii I 75

Capitolul I - Procese psihice conStimte I 80Capitolul II - Proceqe psihice inconEtiente / 86

Partea a III-a. - Persorwlitatea I 95

Capiiolul I - Personalitatea de bazd I 96Capitolul II - Personalitatea accenluatd I 97Capitolul III - Personalitatea adictivd I 100Capitolul IV - Personalitatea dizarmonicd I I0I

Partea a ll'-a. - Psihoterapia / 105

Capitotul I .- Bazele psihoterapiei I 106Capitolul II - Psihanaliza Ei contribulia ei tn psitaterapie / 107

Partea a lr-a. - Sugestia I I 13

Capitolul I - Sugestie Ei sugestibilitate / I13Capitolul II - Terapeutica prin sugestie t 123Capitolul III - Ana.liza sugestiei prin hipnozd I t24Capitolul N - Sugestibilitatea . caracteristici I 129Capilolul l/ - Sugestii diverse I 133

Partea aVI-a. - Autosugestia I 168

Autoru[

Partea I

ISTORIC

Capitolul ISisteme filozofice din India

Sistemele filozofice din India antictr gi pdnd azi igiau originile in Veda gi in Upanisade, coleclie de imnuriadunate intre anii 2000-500 i.Ch. Cele peste 3000 deimnuri ale Veda.sunt imptr4ite in mai multe ptrr1idistincte denumite Rig-Veda, sau despre crealia universu-lui: Samr-Veda, reguti de cult: ytjar-Veda. lormule desacrificiu; Athava-Veda, formule magice.

Upanisadele au aplrut in sec.V i.Ch. gi sunt con-siderate ca ultima partt: din Veda.

In sec. al Il-lea i.Ch. gdnditorii lndiei creeaztrBhagavad-Gita parte a lJpanisadelor, o sintezi a spiri-tualitillii indiene, in care sunt prezentate monismulUpanisadelor, dualismul tilozofiei Samkhya, teismul gitehnicile spirituale Yoga.

Gdnditorii indieni au produs mai multe sistemefilozoficeprincipale, gi anume; Samkhya, yoga, Mirnam-sa, Vaisegika, N,yaya gi Vedanta"

a. Samkhya

Filozofia Samkhya a fost formulatl pentru primadatl de ctrtre Isvarakrsna in lucrarea sa SamkhyaKarika, scrisd in sec. I d.Ch.

Samkhya urmlreqfe eliberarea individului de suferin-fa pe care o implicd fiinla umand prin nagtere.

Mijlircul de eliberare din suferinld constA in cunoaq-

terea principiilor gi a relaliilor care existi intre ele'

Eliberarea se obline exclusiv prin cunoaqtere, fdr[ a se

recurge la aJutorul intervenliei divine. Samkhya clasicd

este un sistem ratrionalist care inseamnd in sanscritil

"num5r" sau "enumerafe" qi "discriminare".

I--a originea lumii qi a suferinlei sau dou[ realitdli eteme

opuse gi de rang egat Spiritul (Pwusa) qi Natura (?rakrti)'

Spiritul sau principiul masculin este multiplu, are

cunoa;tere, dar este inactiv. Natura - este hincipiul

feminin unic, lipsit de cunoaqtere insd capabil de

manifestare prin transformare.

Cdt timp natura nu-gi dezvolttr forfele gi r[mdne

nediferentriattr, se afld in stare de echilibru la fel ca

Spiritul masculin cu care nu s-a unit qi deci incd nu este

posibild suferinfa.

Suferinla apare numai cdnd Spiritul va cunoaqte

Natura. Aceasti unire tld naqtere lumii sensibile qi

fiinfelor. Natura iese atunci tlin echilibrul static qi apar

cele trei iendinle.Prima tendinfi este denumitl "Sattva" 9i aduce

luminf,, inteligenltr, bunltate qi fericire; a doua.tendin-

1d, "Rajas", are. ca virtute dinamismul fizic gi psihic gi

genereail contradictia qi suferinla; a treia tendingA'iTu*ut", este obscuritate, ignoranfa qi depresiunea

psihicd. Aceste tendinle se afltr in echilibru in Nanrr[

panA.ana Spiritul se une$te cu ea 9i se rupe echilibrul

gi atunci se nasc Ai se manifestd "Principiile"' Primul

principiu care apare este Principiul Intelectului care

constituie cea mai inaltd ipostaztr a Naturii'

in Principiul Intelectului precumpdneg@ tendinla

"Sattva" cars aduce lumintr, bundiate' inteligenfd 9i

fericire. El este conqtiinla purd gi mijlocegte relaliile

dintre Spirit qi Natur[, precum qi reg[sirea lor inmomentul eliberdrii SPiritului.

10

Din Principiul Intelectului ia nagtere PrincipiulindividualitAfii sau "Eul". Prin acgiunea celor 3 tendinreasupra Eului, proceSul diferenfierii continul. Cdnd in"Eu" precumpdnegte "Sattva", se nasc foryle cunoagteriigi cele cinci organe de simf; dactr este mai putemicdtendinla "Rajas", se diferenfiazd fogele acfiunii dinmembre gi din organele sexuale; dac[ tendinfa "Tamas"este mai puternicd, se manifestd "Elementele sensibile"gi "Elementele subtile", respectiv sunetul, lactul, culoa-rea, savoarea gi mirosul, care vor genera focul, spagiuleteric. pdmdntul, apa gi vAntul.

in sistemul Samkhya, Natura este egald in rang cuSpiritul gi opusd acestuia degi existentra Naturii sejustificd prin subordonarea ei fa16 de Spirit.

Natura existd pentru a contribui la eliberarea Spiritu-lui pe care il ajuti sb ia cunogrinJl de esen;a proprie.

Spiritul, la r6ndul sbu, nu se poate cunoagte binedecdt participdnd la drama Naturii, dram[ declangati deunirea lui cu Natura.

Natura primordial[ gi nemanifestatd apare astfel camatca tuturor acfiunilor gi transformdrilor.

Spre deosebire de celelalte filozofii indiene, Samkhyasusgine ctr suferinla ia parte la alcdtuirea Naturii gi esteimplicatd in toate manifestdrile acesteia prin tendinp"Rajas". Suferinlei ii revine rolul major in experienlacare va determina in final autonomia Spiritului. Autono-mia spirituald in sistemul Samkhya se dobdndegte deciprin lacrimi gi suferinltr.

Eliberarea 'Spiritului il instrlineazd de dramaNaturii, iar separarea Spiritului masculin de Naturafeminintr, care l-a ajutat sd-$i oblind autonomia, aratiin final abnegalia Naturii ferninine.

Sistemul Samkhya se mai deosebegte de restuls.istemelor prin conceptul cb absolutul nu este o realitateunicd, ci o pluralitate de monade disparate in toate

11

fiinlele Universului. Absolutul se afltr in fiecare fiinltr

ca o realitate strict personall.

Menliondm c[ sistemul filozofic Samkhya este cel

mai vechi sistem filozofic din India anticd gi a influenlat

atdt religia budisttr gi jainisrtr, cdt qi toate celelalte

sisteme filozofice importante din aceast[ parte a lumii.

b. Yoga

Sistemul filozofic Yoga a imprumutat multe elemente

din filozofia Samkhya, dar se deosebe$te de aceasta prin

tehnicile Yoga specifice, care ajut[ cunoalterea gi duc la

eliberarea de suferinltr.Yoga a fost transmistr sub forma actuald de cltre

Patanjali, sec. II d.Ch. Sub o formtr nesistematizattr,

Yoga se regdsegte instr atdt in primele Veda. cAt qi in'

Upanigade, dcci din sec. VI-VII i.Ch.

Sistemul Yoga porncAie dc la existcnla unei divini-

{trfi supreme denumite "Isvata", fiind astfel diferii de

sistemul Samkhya, care nu acceptd divinitatea.

Calea recomandattr de Yoga, 9i singura care duce la

cunoagtere conform acestei filozofii qi la eliberarea de

suferinl[, sunt tehnicile de mediralie, denumite "asana".

Yoga inseamntr "unire" sau "a lega laolalttr" gi are drept

scop unificarea spiritului 9i concentrarea lui pennu a

elimina dispersiile qi pentru a tealiza in final unirea

spiritului cu Divinitatca.Toate tehnicile Yoga au drept scop oblinerea capaci-

'tdfii de concentrare li meditalia' Iar concenrarea 9i

meditagia nu se pot obline decdt dacd corpul std intr-o

pozifie comodtr.

Patanjali" in Yoga-Sutra, prezindl opt grupe de

tehnici Yoga, inf-o ordine progresiv[ gi care se practicd

din antichitate qi pin[ in zilele noastre,'gi anume:

f . infrfinfile, denumile 'yama", ajut[. la obfinerea

nonviolenlei, adevfuului, cinstei gi abstinenfei.

12

2. Disciplina corporald, "niyama", produce austeritate,studiu, devofiune, puritate, mulfumire.3. Poziliile corpului, "asanal', reduc efortul fizic.4. Controlul respiratriei, "pranayama", disciplineaztrinfluxul energetic al respiraliei.5. Reducorea capaci0tlii simlurilor, "pratyahara", ajutlconcentrarea

6. Conieftrarea spiritualtr, "dharana".

7. Meditalia. "dhyana".8. Enstaza, beatitudinea, "samadhi""

Vom sublinia cd Patanjali considerd cf, prin Yogase obline reducerea gi suprimarea stlrilor conEtiente, deaceea etapele prezentate conduc progfesiv la aceastd stare.

Infrhntrrile gi disciplina corporaltr din primele doutretape, dupd insugirea lor de cf,tre practicant. permittrecerea la invdlarea "asanelor", care incepe,numai inetapa a treia. -.Ft''infr0ndrile gi disciplina corpogtlne invald deasemenea principiile morgle; sI!#irfuri, sd nu ucizi, slnu min1i, str te abgjZsg&af/ se pdstrezi curtrleniacorporalit gi mentaltr. <-U

Asanele din grupa 3-a sunt tehnici specifice mediafei qi

concenE{rii indiene. Ele sunt descrise inctr din Upanisade.Asaneld ajutd la concenFhre, inEucit elimind efortul

fuic, prin menginerea corpului in aceeagi pozilie timpindelungat

Dupd ce yoghinul invali str stea comod gi nemiqcat,practicand "asanele", trebuie str invele str inspireconform metodei denumite "hanayama". Etapa a patra.Aceast?l tehnicl se invatf, de la un maestru, numit"guru", gi ne ajuttr str respirdm ritmic, indiferent destarea emofionald care.ne-ar putea antrena.' Maestrul Yoga, Bhoja, explictr necesitatea folosirii"pranayama'i ?ntrucat ritmul respiraliei determindstirile de congtiinltr.

13

A 5-a grupd de tehnici Yoga ajuti practicantul sd-$i

contioleze nivelul gi capacitatea de concentrme, prin

eliberarea de influenla senzoiiald, deci prin stipdnirea

simgurilor. Pratyahara este ultima fazf de ascezd Yoga.

Din acel moment yoghinul poate str practice concenEarea

spirituald gi I p[rundl lzbuafenomenelor din univen.

"Dharana" este concentrarea totald care ii permite

yoghinului s[ practice meditatria "dhyana" 5i astfel str

ptrtrund[ in esenfa lucrurilor gi in fenomenele care stau

La baza Universului.hactica primelor 7 grupe de tehnici Yoga poate

aduce eliberarea gi contopirea "samadhi" cu divinitatea.

Aceasta este rdsplata gi incoronarea strldaniilordepuse de yoghin, ani gi ani de zile, sub indrumarea

maestrului sdu.

c. Mimamsa

Mimamsa-sutra este atribuitd gdnditorului indian

Jaimini, care a trlit intre anii 150-200 d.Ch.

Acest sistem filozofic este o exegezd a ritualismului

vedic gi cuprinde trdsdturile specifice metafizicii indiene'

Analiza regulilor de rit 5i analiza sacrificiilor rituale

alcdtuiesc o structurd care poate fi , asemdnattr cu

structura limbajului.Prin rltualuri perfect executate omul este pus .in

leg[turd directtr cu divinitatea. Religia hinduist[ are la

baz[ sistemul filozofic "Mimamsa", in care divinititrile imtsubordonate rifirlui. Ritul este considerat realitatea primordia-

Itr, mijlocul de sus;inere al ordinii cosmice gi sociale.

d. Vedanta

Sistemul Vedanta a fost definitivat de filozoful

Samkara (788-350 d.Ch.) 9i este considerat cea mai

imporlantd filozofie ortodoxtr din India.

14

Vedanta inseamn[ "sfdrgitul vedelor" care igi au

originea in Upanisade. Sub o formd simplificatd oregtrsim in lucrdrile unui reprezen(,mt de seamd al gcolii

budhiste - Naearjuna - care a u{it in lrul anilor 150 i.Ch.

$coala Vedanla considerd cd Spiritul gi Naturareprezint[ un tot unitar denumit "ataman", Spiritulabsolut. Neadmildnd dualismul Samkhya, sistemulVedanta pornefte de la un monism pur.

Samkara considerl cd spiritul individual este chiarspiritul absolut, de aceea, suferinla este rezultati dintr-giluzie. Eliberarea de suferinld constd din golirea conEti-ingei de toate fenomenele psihomentale, reflexe, senti-mente qi idei. "Ataman", cum este denumit de filozofiaVedanta, este spiritul superior gi Sinele, precum gi

realitatea ultim[ gi absolut5. El este impersonal qi

franscendent. Spiritul este pentru qcoala Vedanta reali-tatea unicd, universald'gi etemd; este angajat in iluziatemporald a Creafiei.

Vedanta este sistemul filozofic cel mai rdspdndit,intrucAt sti la baza religiei hinduiste qi urmtrregte sd

fundamenteze Upanisadele.

in Vedanta, absolutul metafizic (brahman) este

identificat cu sufletul universal (ataman).

intreaga lume perceputh de sim[uri nu gste decAt oaparenttr (maya) creatd de incapacitatea noasrtr menta-Itr de a gdndi lumea in afartr de timp, de spaliu, de

cauzaliiate,gi de schimbare. Existtr o singurl realitate,o singurtr fiinp - Brahman - cauzd gi efect.

La inlelegerea lumii ne ajutd numai intuitria. Aceastasingurd ne poate duce la eliberare, idealul suprem al omului.

e. Nyaya

Primele texte ale acestei qcoli filozofice se gf,sesc inNyaya-Sutra din sec. III d.Ch. gi sunt constituite din

elemente preluate dinb-o lu:rare a budistului Nagarjuna

'15

(sec. I i.Ch.) intitulattr Madttyamika-Sutra.in sec. VII Uddyotakara, Vaca4lati Mina in sec. IX

gi Gangesa in sec. XII elaboreazl comenhrii importante

asupra filozofiei Nyaya.Cea mai importanttr lucrare Nyaya rdm0ne ins[ a

lui Annambata (sec. XVII) denumiti Tarka-Samgraka.

Logica pentru indieni este $tiinla semnului gi se ocupd

cu cunoaqteiea consecutivtr.

Sistemul filozofic Nyaya se ocup[ cu logica qi

Valeazflista celor 16 categorii principale cu conlinut logic.

Annambata refine ins[ numai 7 categorii principale

gi anume: substanJa, calitatea, acfiunea, universalul,particularul, inherenla 9i inexistenla

Logica indiand Nyaya dd o importanfl deosebitl

semnului "linga" cu valoarea sa cognitiv[ in cadrul

instrumentelor de cunoa$tere corecttr. Cunoagterea

corect{ nu este conceputd ca o simpld reflectare incongtiinltr, ci ca un act, in cate regtrsim 3 dintre catego-

riile importante ale logicii Nyaya: agentul, pacientul sau

obiectul gi instrumentul.tn'funclie de acestea, cunoa$terea corecttr devine

diferiti astfel :

a. Cel care slvArgeqte o cunoA$tere.

b. Obiectul cunoagterii

c. Instrumentul de cunoagtere corectd.

Tipurile de structuri ale cunoagterii sunt : perceplla,

rafionamentulbazal pe semn, mtrrturia verbald, identifi-

carea prin analogie, presupunerea qi absenla.

De asemenea, rafionamentul bazat pe semn (anuma-

na) qi semnul (linga) au constituit preocuparea centraltr

a logicii indiene. De aceea Nyaya-Sutra considerb c[logica este rafionamentulbazat pe semn, perceplie qi pe

textele sacre. 'I-inga" inseamnd in sanscritd semnul natural.

Rafionamentul este constituit din 5 pdrgi : aserfiunea

iniliald; temeiul sau ratriunea, ilustrarea printr-un exem-

plu, aplicarea gi concluzia.

16

Nyaya recunoa$te rolul percepliei gi al simtrurilor.Despre Sine (Ataman) spune ctr este de doud feluri:Sinele Individual gi Sinele Suprem, unic qi atorcunosctrror.

Abstractizarea logicii indiene, prin introducereasemnului (linga) intre imagine gi concept, conferbsistemului filozofic Nyaya o oarecare superioritate fafdde logica aristotelicd deleniti europeantr.

ln concluzie, pr.ltem spune c[ analiza indienilorasupra naturii relatrilor dintre nume, sens gi obiect inactul definitiei, ftrcutd prin semioza semnului natural,constituie o interpretare diferitd fa!tr de europeni.

Reamintim cd elenentul comun definiliei gi rafiona-mentului pentru Aristotel este demonstrarea esenlei;peirtru logica matemadctr este regula, iar pentru indienieste semnul natural.

f. VaiseEika

$coala Vaisegika este o fil ,zofie atomist[ care aaptrrut in sec. II d.Ch. Se consiclertr ctr lumea materialtreste finitd gi comensurabiltr.

Existtr noud substanfe: pdm0ntul, apa, .focul, aerul.eternul spafial, timpul, spafiul, Sinele gi simlul intern.

Primele patru, pdmdntul, apa, focul Ei aerul, suntobiecte vizibile gi rangibile fiind alcdruire din aromi.Atomii sunt indivizibili, indestructibili gi eterni.

Teoria atomistd Vaiseqika este legati de ciclurilecosmice; fiecare perioadd cosmicf, este urmatd de odezagregare a grupdrilor atomice, c6nd atomii devinindependenfi. Reorganizmea lumii prin regrupareaatomilor se face prin impresiile reziduale ale actelorstrvArgite de fiecare fiingi in ciclul anterior qi prinintervenlia unei forfe coordonatoare invizibile, divini-tatea, numitf, "Isvara".

Pentru atomigtii iridieni, etemul spalial este subsfratulsoncnit{trii, elementul care transmite sunetul.

17

Eternul spalial face trecerea de la primele elemente

sensibile, la cele 5 elemente ulrasensibile, fiind totodattr

condilia prealabil[ a oricdrei existentre.

Vaisegika admite existenla unui timp absolut 9i a unui

timp empiric care derivd din timpul absolut'-sinete

(ataman) este realitatea ultim[ qi absolutd gi

este asimilat cu Sinele Suprem, divinitatea care conduce

lumea.

Simful etern este un mediator intre conqtiinld gi

percepliile senzoriale, care raporteazd datele senzoriale

direct Sinelui.Vaisegika considerd cd simlul intern este format

dintr-un singur atom, etern.

Cunoaqterea este interferenfa dintre organul de siml

gi obiect; iar inherenfa este insfiumentul informaliei

produse prin ddduclie

Capitolul IIFilozofia chinezl

Primele sisteme filozofice din China au aperut in

sec. VII i.Ch., iar principiile acestora au influenfat pe

tofi filozofii chinezi mai importanli'

Yang, principiul masculin, repfezinttr lumina, cerul,

vizibilitatea qi activitatea; s-a unit cu principiul feminin'

Yin, care inseamnd ptrm1nt' intuneric, pasivitate' Toate

fiinlele, cu excepgia Cerului, egal cu Yang pur, qi a

pdmdntului, Yin pur, au in compozigie diverse proportrii

din Yang gi Yin.Ordinea Universului qi a fiinlelor este dat[ de

echilibrul dintre aceste fo4e, precum qi de mu[afiile

dintre ele.

18

Mutaliile fac posibile anotimpurile, ziua qi noaptea,metamorfoza animalelor gi tot ce existtr in Univers.

Stdpdnul Universului este Cerul, iar mandatarul sdupe pbmd,nt este impdratul numit "Fiul Cerului".

Alituri de Yang. gi Yin, gdnditorii chinezi dinantichitate au introdus nofiunea "Dao" ca fundamentimaterial al tuturor lucrurilor. in care toate conlradicliilegi apariliile se rezolvd, se resorb sau d.ispar.

"Dao" este considerat ca natura profundl qi adevlra-td a tuturor lucrurilor.

Reprezentanfii celor mai importante qcoli filozoficeau creat sisteme qare au la baz6 principiile yang. yinsau Dao gi care in China au devenit adevdrate religii,al.dturi de budism.

Kong-Fu-Zi (Confucius) 551-479 i.Ch.Confucius nu a ldsat o operd scrisd, dar discipolii

lui i-au adunat invdldturile orale qi le-au hanscris, incddih timpul viefii, in 30 de cdrli dintre care cele maiimportante sunt denumite Yi-jing - Cartea sacrd aschimbtrrilor; Shu-jing - Cartea sacrd prin excelen{tr;Shi-jing - Cartea Stilurilor; Li-ji - Cartea Riturilor; XeShin - Cele patru ctrr[i.

Tbma fundamehtaltr a filozofiei confucianiste esteindividul gi societatea uman5.

Zpii, care au creat priiicipiile Yang, yin sau Dao, le-aucreat pentru ca oamenii'si Udiascd bine gi in moralitate.

Filozofia lui Confucius nu constil in speculafii nesff,rgitesau in analizarea divinitdlilor. El a creat o filozofie pracricdgi la indemhna oricui: 15ran, funclionar sau pnnf.

Scopul principal al acestei filozofii este perfec{io-narea permanentd a individului qi a societilii.

Perfecfionare4 proprie este pusd in primul rOnd, fiindabsolut necesard pentru a se ajunge la progresul celor-lal1i gi deci al societ5lii in care rrf,im.

19

Cu cAt un individ are un rang mai mare in societate,

cu atAt qi indatoririle lui sunt mai mari, deci 9i datoria lui

de a se autoperfecliona este mai important['

Confucius considertr cd un conducf,tor trebuie slaibl cele mai inalte calitdli umane, aceasta fiind cea

mai importantd misiune pe care o acordd divinitatea

unui om.

Legile morale gi politice care guverneaztr societltile

umane qi Universul sunt legi divine 9i eteme, legi care

nu pot fi transmise decit de cdtre o eliti de oameni

care au primit menirea nobill de a educa pe oameni qi

societ{ile umane.

Pentru Confucius, guvernarea este numai ce este

drept gi cinstit.Doctrina filozofului chinez considertr c[ autoperfec-

fonarea este obligatorie pentru toli oamenii. de la cel

mai slab pdnl la cel mai Puternic.De asemenea, calea de mijloc, indepdrtath egal de

extreme, este calea adevdrului, drumul cate qeeazd

indivizi utili societillii.Calea cea dreapttr este o regull de conduiti morald'

este singura cale iubit[ dp divinitate 9i utild oamenilor' '

Orice mdral[ care nu are drept scop perfeclionarea

naturii umane este incompletd qi trec[toare'

Existi grade diferite de perfecliune' in funcfie de

capacildlile fieclruia.De aceea legile care trebuie 'sd guverneze un imperiu

nu pot fi propuse decdt de infeleplii care au fostinvestifi

cu demnitatea supremd; deci de cdtre suveran gi minig-

trii sdi, oameni care au ajuns la cel mai inalt grad de

perfeclionare.Acegti conductrtori au ajuns la cel mai inalt nivel moral,

fiind blanzi, curtrenitori, cinstili, calmi' drepti qi deschigi'

Confucius se ocupf, in egald mdsurd cu relaliile de

familie, pe care le considerl sfinte qi in care el spune

20

c[ nebuie sd dornneascd totdeauna respectul gi curteniareciprocd. in concluzie, putem spune ctr filozofia luiConfucius este prima din lume care trateazd individul qiautoperfecfionarea lui, in cme relatriile din societate suntcele mai importante gi mai necesare legi pentru progresulomenirii.

Meng-zi (371-289 i.Ch.) - Mencius

A fost discipol qi continuator al filozofiei confucianis-te. Impreuntr cu discipolii sdi. Mencius a strbbdtuttoattr China anticd pentru a rtrspdndi doctrinele salemorale atat printilor, cAt gi poporului.

Mencius considerd cd toli cramenii se nasc egali gi buni.Omul devine rdu numai pentru ctr este obligat sd-gi

infrineze pornirile morale, care insh nu fac parte dinnatura omeneascd. El consideri ctr aceste dorinfetrebuie canalizate spre activitdfi folositoare sociedfii.

Mencius a {bst mai combativ in relaliile cu funcfio-narii qi conductrtorii chinezi pe care ii considerl vino-vafi de sirdcia poporului gi de negtiinla acestora.

In dialogurile sale, intitulate Shan-Meng, toateconvorbirile lui cu conducdtorii sunt directe qi concrete.

El cere sd se dea plmdnt in proprietatea fdranilor,impozitele str fie mici. arenda, a 9-a parte din produclie,invf,fdmdntul sd fie egal pentru rofi copiii, fii de

15rani, dc prinli sau demnirari.Acestea sunt condifile necesare pentru a se cultiva

virtulile in popor.

Mencius considerd inteligenla ca pafiea cea rnainobilS a omului, fiind un produs al sufletului; iar spiritulvital este fo4a bare curge peste tot $i este dirijatd cleinteligenld. Vom incheia cu cAteva extrase din invild-turile lui Mencius :

Despre unire gi armonia in societate: "Dactr poporulnu are increderea prinlului, nu va putea fi guvernat;

21

dacd iru egti credincios fap rle prieteni, nu obfii favoa-

rea conducltorului; dac[ ptrrinlilor nu le aduci nici o

bucurie, nu eqti credincios falA de prieteni; dacl nu eqti

corect gi sincer, atunci nu aduci nici o bucurie pdrinlilor

tdi; dactr nu gtii ce inseamnd virtutea, nu poli deveni

corect $i sincer.

De aceea adevtrrul curat reprezinti calea cerului, iar

a cugeta asupra adevdrului este datoria omului".

Mo-zi (4lg-38li.Ch.)Face parte din qcoala confucianisti. Mo-zi considerd

c[ .voinfa supremd a cerurilor este dragostea inFe

pdrinli gi copii, intre popor qi conducdtori, intre oameni,

in general.

Propovdduitor al unui alEuism universal, el crede cItoate suferinfele gi neinplegerile dintre oameni se

datoreazd lipsei de dragoste sau urii.Chiar gi bolile sunt datorate urii. Mo-zi spune cd

numai prin voinfl putem ob;ine dragostea, iar prin

respectarea principiilor morale confucianiste putem

obfine fericirea $i dreptatea.

Xun-zi (289-238 i.Ch.)

Aparline gcolii filozofice confucianiste. El practictr

un realism mai accentuat, chiar sceptic, fiind lipsit de

ideile idealiste asupra relafiilor dintre conduc[tori 5i

popor.Xun-zi sustine cd bunele intenfii nu sunt suficiente.

Omul poate deveni bun numai prin educafie. Individul

este dator fali de sine gi fa!tr de divinitate, care trebuie

sf,-qi dezvolte in continuu insugirile, calidtrile bune 9i

personalitatea.

Xun-zi considertr c[ omul nu se na$te bun, numai

mediul social il poate ajuta sd devind bun'

22

Omul este, de aceea, un instrument al societtrlii, utilsau dtrundtor, in funcfie de modul in care a invtrtat sd

fie bun gi moral.El crede ctr natura, universul qi speciile animale sau

vegetale sunt fixe, imobile. Pentru Xun-zi, muzica este

un factor important in educafie.Fiind adept al principiilor elitiste, el va inspira qcoala

filozotictr "legisttr", care a apbrut in sec. III d.Ch.

Lao:zi Ei Daoismul - SecoluM i.Ch.

in lucrarea sa Dao de jing cre.eazAo filozofie metafizictr

asupra naturii Univenului qi rela$ilor dintre Orn gi Univers.Lao-zi spune ctr la originea Universului se afld o

esenfd purtr, pe care o denumegte Nevtrzutul Perma-nent, iar principiul cdl5uzitor este Q;ntl Suprem.

Sensul cuvAntului Dao es1e.:$r:i/m qi cale: dar gi acela

de a tiasa un drum, a cdltruai, arsYabrli o comunic-are.

Deci Dao repreVintlpji-. O" urmat. insb in acelaEi

timp are gi sensul d6 anftgt a shbili o comunicare inre Cerqi Rtun0nt {J'

Dao este legat de epoca legendard a demiurgului,Marele Yu, care a pus capdt unor inundatrii uriaqe, a

deschis apelor o cale ("Dao"), prin munJi, a ftrcutpdmdntul locuibil pentru oameni gi i-a civilizat stabilindcomunicalii intre pdrlile lumii.

Dao desemneazd gi fo4a de civilizalie pe care regiitiebuie s-o evoce prin unele ritualuri. De aceea regii suntdenumili "Fiii Cerului", cei care folosesc Calea Regald,Wang Dao, ordinea cereasc[ gi naturald a Universului.

PenEu daoigti, alternanla Yang gi Yin se face con-form cu principiul "Ordinii', asimilat tot cu Dao qi numit"Dao al Cerului".

Cunoagterea lui Dao este totuqi primejdioasd, inn:ucdtin om se poate produce un dezechilibru. Pentru a pdstra

echilibrul gi unitatea dintre Yang gi Yin, este necesard

o purificare intelectirala, care fiebuie s[ inceapd prin.disciplinarea organelor de simtr gi a pasiunilor. Daoistuluii se cere o ascezd moderatd qi echilibratl.

Trebuie de asemenea respinsd falsa in;elepciune qi

morald, precum qi ambifa, care duce la dorinfa de adomina qi produce astfel dezechilibru.

Daoigtii nu cer pasivitate, dar nici acliuni violente,intruc6t reacfiunile ce apar pot sffica echilibrut natural.

Pentru a deveni daoist, nu se propune studiul, cinumai puterea eiemplului.

Lao-ii nu crede in nemurirea fizicd, ci numai intr-odilinuire datorati unirii cu Dao. Aceastd dlinuire poate

aduce o longevitate prelungittr.

Existd in fiecare individ gi fiinli ceva etern, Sufletulcare este impersonal, de aceea viala gi moafrea suntconsiderate doud aspecte ale aceluiagi fenomen. SfantulDaoist este singurul care se poate identifica cu "Dao" gi

numai atunci dispare problema viegii gi a moqii, precumgi a destinului de dup[ moarte.

Daoigtii analizeazl, gi psihicul uman. Ei considertrcd oamenii se deosebesc aparent inffe ei prin caracter,prin temperament gi prin capacitate intelectuald, intrucdtfiecare individ are un "Eu" care se opune celorlalte "Euri".

Fiecare om are in el insuqi un "Magistru suprem"care nu poate fi perceput prin simtruri. Acest MagistruSuprem este Dao.

Diversitatea lucrurilor Ei a fiinlelor ascunde o realitateunicd, iar omul care gre$e$te fa15 de ea permite str

apartr viciile.Ca o concluzie venitd din Daoism : "Via[a este

mdrginiti, iar tdr6mul cunoagterii este nemdrginit.Trebuie sd te multrumegti cu ceea ce gtii gi s[ nu te la$iatras intr-o ctrurare f5l[ sfirgit. Singura cunoa$tereadevdratd este aceea a lui Dao, care igi hrlnegteinvtrfltura cu ajutorul linigtii. DacI proclam unitatea,

24

am distrus-o penru cd vorbele mele creeazd dualitate.Adevlrata unitate nu existtr decdt pentru cel carecunoa$te exlazul".

$coala filozofilor legiEti -Han-Fei-zi - sec. III i.Ch.

Han-Fei-zi (233 i.Ch.) este considerat intemeietorulgcolii filozofilor legigti, cei care au emis ideologianecesittrlii unui imperiu despotic.

Tofi filozofii legigti s-au declarat conffa confucianis-mului, pe care il considerau liberal gi egalitar, strictrtoral obiceiurilor shdmogegti gi divine. Filozofii legigtiporneau de la principiul ctr omul se na$te rlu qi ctrnumai legile aspre gi despotice pot crea ordinea insocietate gi in tot. invdfdtura era considerati ddun6-toare poponrlui, periculoas{ penru stat gi conua divinit?ltii.

Legile erau singurele scrieri pe care trebuia str leinvele poporul. Legile fiind create de zei gi transmiseoamenilor prin reprezentantul sdu, Fiul Cerului.

Chu-Xi (1130-1200 d.Ch.)Este continuator al gcolii confucianiste ti a putut s6

se manifeste numai duptr c0teva secole de despotismimpus de gcoala filozofilor "legiqti".

Chu-Xi explicf, Universul prin dualismul dinfiematerie qi energie unite cu raliunea Ei legea. El conside-r[ cd dragostea e-ste remediul pentru suferingele Omuluiqi izvorul tuturor lucrurilor gi fiinfelor din Univers. Rtruleste datorat mediului qi inegalit2llii naturale existenteintre oameni, rdu care poate fi invins numai prin dragos-te. Dragostea inseamn[ lumintr gi fericire. ele pot fiajutate numai de Rafiune.

2s

Wan g-Yan g-Min g {147 2-1528)

A fost puternic influentrat de confucianism. El spunea

ctr Adevdrul este rezultatul gindirii gi al cunoagterii,

deci al Ratriunii umane.

Spiritul este intruparea legiidivinitate.

intre cunoaqtere $i acliune

esenliale.

Cunoaqterea este inceputul acliunii, iar acfiunea este

indeplinirea cunoagterii. Partizan al moralei, el considera

c[ scopul activit[fii morale individuale este Binele.

Capitolul IIIfstoria psihologiei europene

Pythagoras (580-500 i.Ch.)

Filozof qi matematician grec, originar din Samos, a

fost intemeietorul primei gcoli de filozofie din lume.

Pythagoras spune ctr esenfa lumii, in ansamblu, qi afiecdrui lucru, in special, constd in principiul numdru-

lui, unit cu principiul armoniei.Armonia universald este transpustr in termenul de

"Cosmos" inventat de el pentru a denumi Universul.

Capacitatea Cosmosului de a-se structura gi de ainclude migcdrile in mod armonios era considerati ca o

insugire predestinatf,, de la divinitate.Armonia din Cosmos se datoreaz[ unui liant spiritual

care une$te cerul cu p[mdntul, zeii Ei oamenii. Acest

liant este constituit din concordie gi ordine, din inplep-ciune gi spirit de dreptate.

Armonia existtr in virlufile numdrului, care este de

aceea principiul ultim, unic.

26

naturale, create de

nu existd deosebiri

Pitagoreicii cbnstatd in lume unele conftaste pe care ledenumesc cele zece cupluri: finit-inf,miq nepereche-pereche;unu-plural; drept-st6ng; masculin-feminin; repaus-migcare;drepf curt; luminos-intunecos; bun-rdu; pdtat-lung.

Acestea nu sunt insl expresii logice ale realitdlii, cisunt factori imuabili care domintr realitatea fizicd gi

moral-socialI. Cerul gi agtrii respeqtd, de asemenea,perfecliunea simbolisticd a numdrului "zece',. pdmdntul

din Cosmosul pitagoreic se migcd in jurul unui foccentral denumit "focul lui Zeus".

in ideile politice, Pythagoras recomanda venemreazeilor gi cerea respectarea ierarhiei de stat gi a legalittrtrii;

El a propovdduit nemurirea sufletului, existenla uneivieli viitoare, rnetempsihoza gi mdntuirea prin ascezd.

$coala pitagoreicd era condusd duptr reguli asceticefoarte stricte gi a influenlat in mare mtrsurd ordinelemonahale din religia cre$tind.

Socrate (469-399 i.Ch.)Socrate nu a scris nimic, toate invtrfdturile lui ne-au

fost lransmise prin elevii stri, platon qi kenofon.El a preferat sI dezbatd probleme de ordin practic

privind statul sau omul, considerf,nd cd rafiunea trebuiestr primeze. Socrate a susfinut, de asemenea, ctr virtuteaeste o gtiinltr care poate fi invdJatl de orice om.Deasupra rafiunii qi virtulilor, el punea o "voce interioa.rtr", spiritual[, care opre$te omul sd fac[ rdu.

Din aceasti cauzd, a susginut ideea devenittr cele-brd: "$tiu cd nu gtiu nimic." qi, de asemenea, indemnul:"Cunoaqte-te pe tine insu1i.", principii de baz[ inrelaliile cu oamenii, cu societatea, dar qi cu divinitdlile.

Socrate invtrfa cd scopul omului nu este acumulareaunor cunogtinle, ci dragostea de "filozofie". Aceasta este

$tiinfa despre bine gi adevdr gi constd in efortul omuluide a descoperi in sine ce este el gi care este Binele.

'Filozofia lui propune o legtrturd strhnsd intrevirtute, gtiinfl, bine gi suflet. Aceasa ii aduce omuluifericire, echilibru, respectarea aproapelui gi, in aceeagi

mlsurd, respectarea legilor.Aceste principii au fost atit de importante pentru

'Socrate, incdt a preferat str se sinucidd decAt str plece

din Atena, Cetatea care, in conceplia lui, a dat legile pe

care el s-a angajat sd le respecte.

Pentru Socrate, sufletul este divin gi in relalie cu

inteligenla universald, deci rafiunea este o fdsdturdsuperioard av0nd totodat?l qi un conlinut moral.

Adept al nemuririi sufletului, el nu era totugi convins

cd moartea este un bine pentru om. Intuilia, pe care el

o denumeqte "Daimon Personal", are unele dintre func-

liile incongtientului in acceplia modernd.

Socrate ajunge la nogiunea de concept, pornind de la

definilie, rafiune qi logicd.

Mai notdm cd Socrate pune comportamentul moral

sub imperiul cunoagterii ralionale, ceea ce exclude

nest5phnirea de sine, ignoranla gi stupiditatea.

Platon (425-348 i'Ch.)

Platon este considerat de c[tre specialigti ca cel mai

mare filozof al antichittrfi.Descendent al unei familii aristocrate, rudtr cu

Pericles, a suportat, ca tAnir, mai intdi moartea maes-

hului s6u Socrate, apoi decdderea gi inceputul ruineiCetI[ii Atena.

A ctrltrtorit mult in Asia Mictr, apoi in Egipt 9i inSicilia, unde la maturitato va incerca s[ pund in aplicare

teoriile sale despre organizarea statului.

incercmea cretrrii unei republici conduse de filozofiil face s[ se reintowcd la Atena, unde infiintreazd

Academia gi unde, inconjurat de elevi gi prieteni, igi va

28

scrie ultima paile a operei, inainte de a muri la vdrsta de80 de ani.

De la Platon ne-au rtrmas 98 de dialoguri gi cdtevascrisori.

Lucrtrrile lui sunt deosebit de complexe. in dialogu-rile din tinerele este dominat de respectul gi admiraliapentru Socrate. La maturilate creeazd, tema ldeilor, iar labtrffanete este gata sd reconstruiascd intreg sistemulsdu filozofic. Platon a fost pe rdnd realist. sceptic sauprofund mistic.

Scopul suprejn al cugetdrii platoniciene este promo-varea valorilor eterne: Binele, Frumosul, Justul $iArmonia.

Binele transmite omului o incdntare care-i dd;eritirrrentul armoniei. Frumosul eliminl rtrul 6i este un bunmor.rl.

Jusrul (ceea ce este Drept) este constituit din inlelep-ciune, curaj gi cump{tare, prin ele putem atinge Abso-lutul gi Divinul. Binele; Fnumosul, Justul qi Armonia suntvalori umane care trebuie sd fie subordonate unui 1elsuprem, fericrrea oamenilor.

Omul, pe de altd parte, este constituit din suflet gitrup, deci are sensibilittrti $i senzafii inferioare fap denivelul valorilor in Sine. Cum societatea umanb este rea,hebuie schimbattr socielatea. Pentru a aduce omul lanivelul Valorilor Ideale, Platon propune o societateperfecti care str creeze oameni perfec$. tnt-una dintrescrierile sale el spune cd trebuie luptat "fie pentru ca laconducerea statului sX ajungd cei ce practicd in modconsecvent gi autentic filozofia, fie pentru ca oameniipolitici str practice cu adevdrat filozofia".

La baza intregului sistem filozofic platonician sttrontologia ldeilor, deci existenla in Sine a Ideilor.

Despre Frumos el spune cd Frumosul in sine are ouxrstenftr etema, strtrind de nagtere, de distrugere de

29

cre$tere sau descre$tere, nu este frumos prin comparafie

sau printr-un atribut de loc sau de timp. Frumosul este

etenl in sine qi prin sine, in unicitatea naturii sale.

Platon arattr astfel c[ Ideea este un principiu univer-

sal, intangibil, independent de lucruri, ftrrd duratl inspafiu $i in timp.

Ideea este conslantd, liberd de migcare gi schimbare;

ea este realul gi existenla absoluti.Lumea ldeilor este o lume deosebittr de aceea a

lucrurilor. Lucrurile sunt ?ntr-un raport de participare cu

Ideile, intrucdt participd la Idei.

in lumea Ideilor sunt unele Idei care au un roldeosebit, cum sunt: Existenla, Miqcarea, Nemigcarea,

Identitatea sau Acelagi, Actul sau Diferenla, Finitul,Infinitul, Amestecul, Mixtul qi Cauza.

Esenlele Ideale sunt concepute sepamt de lumea

fenomenelor sensibile, dar in lumea Ideilor au cdpdtat

statut de realitate integrald, raporturi care implictr

na$terea, devenirea,.transformarea 9i asocierea contradic-jiilor din lumea sensibil[.

Pentru a completa acest ansamblu al Armoniei, Platon

va introduce in complexul Ideilor un nou ansamblu Ideal,

cel al.Numerelor ldeale: numerele de la I la 10 gi al

Figurilor Geometrice Ideale: punctul, linia, suprafala gi

volumele. Acestea sunt cantit2l1i 5i forme care constituie

Universul.De aceea pe frontispiciul Academiei lui Platon scria:

"S[ nu intre cel ce nu qtie geometrie."; geomeffia este

domeniul in care rafiunea triumf[ deplin, iar lumea

ldeilor igi gtrsegte in geometrie exprimarea perfectd.

Omul este o fiinp divind tocmai datoriti faptului

ctr posedtr gtiintra numerelor 5i ashonomia, va spune

Platon la un moment dat" iar ca o concluzie, tot el va

mai spune c[: "inlelept este acela'cdruia i se dezvdluie

unitatea universald, iar aceasti unitate poate fi descope-

3o

riti prin malematici, cwe uatf acordul din figurilegeomefice, din combinafiile ordonate ale numerelor, incompozitriile muzicale gi in armonia migcdrilor ceregti."

Vorbind despre cunoagtere,Platon porne$te tot de lacomplexul Ideilor. El proclamd sufletul ca o entitatedeosebittr de rup gi care face parte din lumea ldeilor.Sufletul primegte de la fiecare Idee un fel de iradiere pecare o absoarbe.

Prin unirea sufletului cu'trupul se produce o intemni-lare a Idealului qi se implinegte astfel un destin tragic,datoriti unor inctrlcdri ale Binelui intr-o existenlianterioar5.

in viala trupeascd de pe P6mint, sufletul poate insdsd se purifice, cel pulin parlial.

Pentru Platon. Cunoagterea este instrumentul raliuniigi mai pugin al simlurilor. Cunoagterea este, de aseme-nea, intAlnirea dintre reminiscenla Ideal conceputd dinconqtiinla subiectului qi obiectul ce-i corespunde, ceea ceeste de fapt o recunoa$tere a realitdlii superioare, pecare sufletul le-a contemplat cAndva.

$i in incheiere vom noa cabva dintre Ideile socialepropuse de Platon.

El propune reforma statului ca obiectiv practic alsistemului sdu teoretic, imagindnd un Stat Ideal. punctulde plecare in organizarea Statului Ideal trebuie sd fieRafiunea bazatd pe Dreptate.

Scopul acestui stat este de a institui dreptatea pentrutoli oamenii.

Societatea lui Platon este asemenea unui organismuman. Oamenii nu sunt egali de la naturl. prin vointadivinitigii, unii sunt superiori pentru c[ posedd insuqiripsihice superioare, iar alfii au o naturl grosoland, fiinddominali de pasiuni vulgare.

Ordinea Ideal[ a ttivinitllii este ca cei superiori str-iconducd pe ceilalgi. Platon nu aprobd luxul gi pltrcerile

31

senzuale qi nici bogdlia exageratil pentru ctr acestea

pervertesc moravurile.Rstul Stafitui Ideal e$e de atnftpui Binele qi Dreptatea.

Analiz0nd psihologia omului, el spune c[ omul are

rei faculttrli fundamentale: inteligenla. care se afld in

creier, tendinla spre acfiune, care se afl[ in piept, 9i

dorinlele senzoriale din p0ntece. Formele superioare de

manifestarc a acestor faculttrli sunt : intelepciunea

pentu inteligenld, curajul pentu acfiune qi cumpltarea

pentru dorinfele seiizoriale. Acestea sunt virtulile care

pot infdptui Dreptatea. 'scopul societtrlii Statului ldeal

este ca prin organizarea gi legile sale s[ producd '

indivizi cu aceste virtuli de infelepciune, curaj gi cumpd-

tare, qi astfel se va obline Dreptatea in Stat. Pomind de

la aceste facultd$ fundamentale, Platon considerd c[.in mod normal, intr-un stat natural exist?l urmtrtoarele

categorii sociale:

a. Fitozofii delin[tori. ai Inteligenlei gi capabili slajung[ prin raliune in lumea divind a ldeilor

Acegtia vor putea fi conducdtorii Statului ldeal.

b. Paznicii - militarii, care vor fi recruta$ din

aristocrafie gi care sunt dominagi de acfiune 9i de curaj'

Acegtia vor asigura ordinea ln Stat.

c. Megtegugarii gi agricultorii - oamenii pintecelui,

incapabili sd-gi insuqeasc[ cumpdtarea, fiind supuqii

dorinlelor senzoriale. Rostul lor este de a produce hrand

gi uneltele necesare Statului.Acegtia nu au dreptul s[ participe la viala politicd.

Sclavii erau considerafi de Platon ca unelte sau

animale de munc6, de aceea nu sunt pomenili niclieri.'Statul Ideal este asemenea organismului uman;

ierarhia trupului corespunde unui plan divin, ierarhia

societitrii trebuie sd se supund aceluiaqi plan divin. inStatul Ideal nebuie sd aclioneze Armonia, aceasta fiind

chemati s[ aplaneze gi sd uneasc[ diversele categorii

92

de oameni din Stat Ei interesele lor mereu in schimbare.Acestea au fost ultimele ghnduri ale lui Platon despre

Siatul ldeal.

Vom mentriona c[ anamneza lui Platon a fostpreluat{ de Freud, cu diferenla c[ reminiscenfa conce-putd de Platon nu-gi are originea in refularea uneiexperientre trtrite, aga cum a denronstrat Freud, ci este de

origine transcendenti, independent2[ de orice experien-

1i. La Freud cdmpul pe care il dezvolt?i ln incongtientprocesul psihanalitic este de domeniul "Erosului".

La Platon existil o bgdhrrd intiml infre filozofie pe de

o parte, iar pe de alt?t parte cunoa$terea gi conceptul de

"Ti;o* plaronician[, ca Iubire de Frumos in Sin",

este asociatil Binelui gi. in acest mod, obiectul filozofieigi cel al Iubirii coincid. Erosul lui Freud este psihologic,iar Erosul lui Platon este gnoseologic, se referd la cunoa$tere.

Aristotel (385-322 i.Ch.)Primul gdnditor din lume care s-a preocupat in mod

special de psihic a fost fuisotel. El a scris lucrdrile; "Deqpre

Suflet", "Despre Senzalie", "Despre Memorie", "Despre

Somn" gi "Despre Vise', in cue arnlae.azfdiferite manifes-

tiri-,ale psihicului uman, de Ia senzalii pf,nd la conqtiinltr.Psihologia lui Aristotel este fiziologic[ gi biotogicl

intruc0t el considerd c[ sufletul este in esenli materieqi deci nebuie analnat dupd legile fizicii.

Viala este unirea corpului cu sufletul gi are trei etape:

1. Corpul este unit cu Sufletul; nu are decAt faculttr-

lile de a se hrtrni, de a cregte gi de a se inmultri -regnul vegetal.

2. Corpul este unit cu Sufletul; are funcfiuni vege-tative, dar este dotat cu dorinfe gi cu faculttrli demigcare gi simlire - regnul animal.

33

. 3. Corpul este unit cu Sufletul care, in afar[ de

funclii vegetative gi dorinfe animalice, mai are gi inteli-genfl - regnul uman.

De aceea sufletul este constelafia corpului organizat.

Aristotel considerd c[ personalitatea gi con$tiinla sunt

tot un fel de senzalii addugate simgurilor, care leagd

sensibilitatea cu imaginafia gi memoria.Memoria este o senzalie, iar obignuinfele sunt

determinate de acliuni. Asocialia de idei se formeazd inconformitate cu legile asemdndrii gi ale continuitdlii.

Somnul gi visele sunt date omului pentru a repara

lorlele organismului.Imaginalia se gdseqte intre senzagie qi raliune,

precum gi infe senzafie gi dorinfd.G6ndirea este determinatd de imagine. Pentru ca

imaginea sd devind element al gdndirii, trebuie ca prin

cunoastere sI ctrpdtiim puncte de vedere proprii.Aristotel s-a ocupat qi de limbaj, pe care il considerd

ca linand de respira;ie.

Dorinple, sentimentele, pasiunilefacultdli ale sufletului.

Dorinla gi pasiunea senzuald sunt

tului. Obiectul voinlei este Binele.Pentru Aristotel, lumea ideilor nu poate fi separattr

de lumea fiinlelor gi a obiectelor concrete, de aceea el

este primul care pune bazele teoriei senzafiilor qi anali-

zeazd simlurile : vdz, auz, miros, gust $i pipdit.

tntre simfuri gi raliune existf, o relalie de continui-

tate, senzafia fiind prima treaptd de cunoagtere. Simfu-rile nu pot depdqi limitele percepfiei. Numai raliunea

este cea care poate depl5i percepfia. Astfel, se ajunge la

concepte prin procesul de abstractizare.Ra;iunea aprecnzd, imaginile, dacd sunt adevfuate

sau false, bune sau rele. in acest mod, Aristotel ajunge

la doutr nofiuni distincte: "Intelect Potenfial", care are

34

capacitate,a sinipld de a inlelege gi "Intelect Actual",care poate sd cunoascd toate noliunile primite prinpercepfie sau prin rafiune. Influenla lui Aristotel a fostdeosebitd gi s-a hansmis prin Evul Mediu p6nd in zilelenoastre.

Hippocrat (460-377 i.Ch.)

Medic grec, este creator al teoriei umorilor, consti-tuite din sdnge, bila galben5, bila neagrtr gi flegma,fiecare dintre ele acfionand asupra unui organism alcorpului uman, ceea ce produce senzalii, migcare gi

gAndire.

Boala organismului este datorattr unor agenfi mor-bizi, existenli in organism gi cu care organismul se lupt[s6-i elimine. Hrana moderatd gi adecvattr asigurd obund funcgionare gi sdndtatea organismului.

Hippocrat iqi intemeiazd tratamentul bolilor numai pe

observafii directe gi complexe asupra datelor biologiceale pacientului, inclusiv asupra elementelor psihice:personalitate, ocupafie, obiceiuri, fel de via1tr, comporta-ment, gdnduri. vise gi somn.

$coala medicaltr intemeiat?i de Hippocrat este primacare analizeazd pacientul ca un ansamblu complex,format din organismul fizic Ai psihic.

Galenus (130-200)

Medic grec care a trtrit la Roma, a scris cca. 500 deffatate in diverse domenii: medicind, anatomie, fiziolo-gie, terapeuticd,' chirurgie, farmacologie, higientr qi

dieteticd. Galenus a descris oasele, mugchii gi nervii cuo precizie uimitoare. Ca.fiziolog, este primul om de

$tiinfb care a descris sistemul nervos. Funcliile gireispintrrii.descrise de Galenus au rdmas valabile pAntr insecolul XIX.

gi pldcerile sunt

forme ale apeti-

35

(nF

Deqi metafizician, el a considerat, ca gi Hippocrat clregimul alimentar gi migcarea pot invinge bolile. De

asemenea, el stabileqte primelg temperamente umane, infuncgie de umori: coleric, sanguin, melancolic Ai flegmatic.

Plotin (205-274)

Filozof neoplatonician originar dintr-o familie roma-

ntr qi stabilitd in Egipt. Dup[ el lumea a fost creattr,

din fiinla primordiald divind, prin emanatie. Materia

este o treapttr inferioarf, a emanagiei.

Cunoagterea se poate obfine numai prin extaz mistic.

Augustin (354-430 d.Ch.)

Filozoful cre$tin Augustin este preocupat in pringipal

de "invtrfdtur[". De aceea el d2[ o mare importanlb

semnelor, cuvintelor gi cunoagterii in general. Cunoag-

terea este condilionatd de Dumnezeu ca ultim temei al

fiinlei. Aceasttr conceplie despre natura divinl a

adevdrului va deveni clasictr in gindirea teologicd

cre$tinl, fiind dezvol[atd de Toma D'Aquino.Cunoaqterea semnelor asigur[ punctul de plecare din

exterior, iar adevtrrul se dobAndegte de c[ffe interiorul

spfitutui cunosc[tor. SemneLe verbale sunt singurele

semne de care ne putem servi penfu a ne orienta spre

interiorul definit de gralia divintr Semnele nu produc

cunoa$terea, ci atrag atenlia asupra lucrurilor care trebuie

cunoscute.Dupd Augustin, orice lucru este un semn prin care

Dumnezeu wea sd ne inve[e ceva. Toate semnele duc

spre acel "Magistru Interior" care singur separl adev[-

rul de neadevtrr.

Augustin pune omul ln centml Universului. Fiind

dorat iu raliune, omul este capabil str inve[e prin semne+

9i str fiansmitd qi altora cele invtr1ate.

36

El va opta pentru o invdflturd literartr fu esenlA,

avdnd ca piloni dialectica qi retorica.Pornind de la.acestea, Augustin considertr c[ sufletul

se poate cunoa$te singur. iar memoria poate acfionaspontan sub imperiul vointrei.

Augustin pune bazele unei psihologii descriptive incare voinla este liberd qi constituie substanfa tuturoractelor spirituale.

Avicenna (980-1037)

Filozof gi medic arab din Siria, a scris un comentariuamplu asupra lucrdrii lui Aristotel "Despre Suflet" incare analizeaztr psihicul uman.

in aceastd lucrare comenteazd unele nofiuni depsihologie, printre altele: cunoa$terea, abstraclia gi

generalizuez' pe care le descrie in amdnunlime.Avicenna consider[ c[ in creier se produc toate

procesele psihice, in special cunoa$terea, aceasta fiindfuncgia cea mai importanttr a omului.

Hugues de Blankenburg (I096-1L42)

A scris un tratat despre suflet. Pentru el corpul gi

sufletul sunt distincte gi impreund formeazf, indivizii. Elconsider[ cd sediul gdndirii este in creier gi aici se nasc

senzagia, migcarea qi gdndirea.

Spiritul este sepamt de corp. iar raliunea qi senzaliilesunt apanajul corpului.

Toma D'Aquino (1227 -127 4)

Toma D'Aquino s-a ntrscut dintr-o veche familienobild din Neapole. tn anul 1243, intr6,la mdn[stire, inordinul Dominicanilor. Pe c6nd era ctrlugdr, $i-adefinitivat studiile filozofice gi teologice la Paris. Se

remarcd mai intAi ca profesor de teologie la Colonia gi

37

la Paris. ca autor al rnultor comentarii despre filozofiiantici gi, in special, ca teolog. A scris in total 19.000 de

pagini.

Pentru activitatea lui teologic[ a fost canonizat dupd

moafie.Toma D'Aquino este creatorul qcolii filozotice

denumitd "Tomisttr", cea mai complei[ gcoal[ filozofi-cd din Evul Mediu.

in lucrdrile sale, incearcd str impace dogmele

religiei cregtine cu doctrina aristotelicd qi platoniciand.

in acest sens, considerd cd raliunea umand poate sta

aldturi de revelalia primitd de la Dumnezeu. Toma

D'Aquino deduce natura lui Dumnezeu din existenla

perfecliunii voinlei divine.El spune c[ Universul a fost creat de Dumnezeu

dintr-o necesitate naturaltr, ca produs al ratriunii supremeqi al voingei. Ideile divine sunt eterne gi formeazb esenla

lucrurilor. Ideea existll in sine qi in lucruri. Materia finede forma ei proprie, fiind o substanltr incompletd 9iintermediard, infie fiin16 gi nonfiinl[. Materia nu

existd in afub de Dumnezeu"

Migcarea corpurilor, speciile fiinlelor, schimbfilemateriei, evolufia formelor au drept lel slava Creatorului.

Omul este un microcosmos. '

in psihologie D'Aquino distinge substanp de facultitti.

Senzafia aparline psihicului, iar cunoagterea este

abstractd, fiind anterioartr voinlei. Sufletul este imate-

rial, nemuritor gi gine de spirit.

Sufletul uman nu depinde de materie, ci este creat de

Dumnezeu. Inteligenla apa4ine, de asemenea, sufletului.

Despre limbaj, Toma D'Aquino afirmtr cd cuvintele

semnific[ universalitatea lucrurilor qi nu invers. El

constatA cd sociabilitatea oamenilor reprezintl funda-

mentul limbii, iar limba este necesard pentru inlelegerea

oamenilor in societate.

38

Despre moralS el arati c[ este o activitate liberb a

omului penffu a se apropia de Dumnezeu, precum gi

modul in care omul igi poate arbta dragostea fa1tr de

Dumnezeu. R[ul este rezultat al libert[tii de alegere pe

care o acordd Dumnezeu omului.El consider[ cd la originea cunoqterii stau expe-

rienla necesitdFi sensibile gi simlurile. Intelectul uman

este legat de lumina divin[. Cunoagterea este astfel

dependent[ de Dumnezeu prin rafiunea cu care ne-a

inzestrat diviniratea.

Duns Scot (1266-1308)

Teolog scolian, a fost un adversar declarat al luiAristotel qi al lui Toma D'Aquino.

Pentru Duns Scot, inteligenla este insfrumentulacfiunii gi al activitdlii umane. Voinla este liberd gi

actioneaz[ in funcfie de activittrlile indivizilor. Pdcatul

este o pervertire a voinlei, care provoacl orbirea raliuniigi ne indepfuteazl de Dumnezeu.

Emofiile qi pasiunile sunt categorii distincte care nu

derivd din voinfd sau din cunoaqtere. Toate acestea sunt

fenomene care aparlin omului material. Numai ragiunea

ne-a fost datd de Dumnezeu.

Francis Bacon (1561-1626)

Nobil gi filozof englez, Francis Bacon este crdatorulmetodei experimentale. prezentate in luciarea sa "Instau-

ralio Magna". El considerl cercetarea gtiinlific[ inde-pendentd de principiul de autoritate gi de metoda deductivd.

Stabile$te, de asemenea, o metodd de clasificare a

$tiinlelor.- in "Nouum Organum", Bacon creeaz|o teorie despre

induclie. Penfu Francis Bacon, gtiin[ele se impart in trei

categorii principale : istorie, poezie gi filozofie.

39