sindromul piramidal

Embed Size (px)

Text of sindromul piramidal

Referat NEUROLOGIE

Valentin Zarnescu 34KT

SINDROMUL DE NEURON MOTOR CENTRAL

Caracteristici: sindromul de neuron motor central (sindrom piramidal) reuneste o serie de afectiuni neurologice cu etiopatogenie diversa. Aceste afectiuni au in comun existenta unor leziuni ale neuronului motor central, respectiv caile corticospinale (piramidale). Aceste leziuni pot afecta caile piramidale la orice nivel al acestora, iar consecinta acestor leziuni piramidale este aparitia unui tablou clinic cu o serie de caracteristici comune. Date de anatomie si fiziologie privind sistemul piramidal: caile piramidale fac parte impreuna cu caile extrapiramidale din caile de conducere eferente motorii. Caile corticospinale au originea in cortexul motor, in urmatoarele regiuni care constituie sediul initierii miscarii voluntare: -in aria motorie primara situata in circumvolutiunea frontala ascendenta si in lobul paracentral; -in aria motorie secundara); -in scoarta parietala In circumvolutiunea frontala ascendenta (arie motorie primara) exista o proiectie rasturnata a diferitelor parti ale corpului. Astfel, fiecare hemicorp se proiecteaza pe scoarta emisferei controlat, cu capul in jos si picioarele in sus, spre convexitatea emisferei. Proiectia este cu atat mai extinsa cu cat regiunea reprezentata este capabila de miscari mai fine. Fiecare segment al corpului este reprezentat proportional cu importanta functionala. De la nivelul portiunilor din cortexul motor comenzile sunt transmise la neuronii motori periferici prin caile spinale (fasciculul corticospinal direct si incrucisat si fasciculul corticonuclear-corticobulbar). Fasciculele corticospinale strabat substanta alba a emisferelor si se grupeaza in bratul posterior al capsulei interne, apoi coboara prin trunchiul cerebral, iar la nivel bulbar se comporta in 2 moduri: a).80% dintre fibre se incruciseaza la nivelul decusatiei piramidale din bulb, formand tractul corticospinal incrucisat; acesta coboara prin cordoanele medulare laterale, iar din nivel in nivel emite fibre care fac sinapsa cu motoneuronii ; b).20% dintre fibre sunt directe; in maduva ocupa cordonul anterior medular si formeaza fasciculul corticospinal direct; fibrele sale se incruciseaza doar la nivelul la care fac sinapsa cu neuronii motori . Acest fascicul corticospinal direct se termina la nivel T3. fasciculul corticonuclear asigura transmiterea comenzii voluntare la muschii extrinseci ai globului ocular (III, IV, VI). Fasciculul corticobulbar are origine in partea inferioara a homuncusului motor; se grupeaza in genunchiul capsulei internefasciculul geniculat, dupa care coboara in trunchiul cerebral si face sinapsa cu neuronii motori din nucleul nervului V, care realizeaza inervatia muschilor masticatori. Prin nervul VII se inerveaza musculatura faciala. Face sinapsa in nucleii motori IX si Xinerveaza musculatura laringelui si faringelui; nervul XImuschii trapez si sternocleidomastoidian; nervul XIIlimba. Functiile sistemului piramidal: 1.Comanda miscarile active: caile piramidale asigura transmiterea impulsurilor motorii voluntare de la cortexul motor la neuronii motori periferici. Neuronii motori periferici, indiferent unde sunt situati, asigura transmiterea comenzii voluntare la muschii striati. 2

2.Reprezinta un mecanism inhibitor pentru reflexele osteotendinoase, pentru reflexele patologice si motricitatea activa sinkinetica. 3.Constituie un mecanism facilitator pentru unele reflexe exteroceptive (ex.: reflexele cutanate abdominale). Sindromul de neuron motor central: in acest sindrom sunt lezati fie neuronii de origine, fie portiuni ale fasciculelor ce alcatuiesc sistemul piramidal. Consecinta este blocarea transmiterii comenzii voluntare la neuronii motori periferici si deci la muschiii striati. Aceste leziuni ale neuronului motor central pot fi determinate de diverse cauze: traumatisme cranio-cerebrale; inflamatii; tumori; modificarea conditiilor de irigare a encefalului; procese degenerative. Instalarea unui sindrom de neuron motor central poate fi brusca sau lenta. a).Debutul brusc poate fi determinat de: traumatism cranio-cerebral, inflamatii (encefalita acuta, mielita). b).Debutul lent apare in cazul unor: tumori cerebrale sau medulare; procese degenerative (scleroza in placi); procese inflamatorii cronice. Caracteristicile sindromului de neuron motor central: indiferent de mecanismul de producere al leziunii si de sediul acesteia, sindromul de neuron motor central are numeroase caracteristici: Aparitia tulburarilor de motricitate voluntara: sunt variabile ca intensitate, putand imbraca forma parezei sau paraliziei si constau in diminuarea sau abolirea miscarilor active. Acest deficit motor piramidal are urmatoarele caracteristici: -este extins, interesand in functie de sediul leziunii un hemicorp (hemipareza), membrele inferioare (paraplegia), toate membrele (tetrapareza), un singur membru (monoplegia); -este selectiv, afectand grupurile musculare cu actiune voluntara mai accentuata (extensorii la membrele superioare si flexorii la nivelul membrelor inferioare); -musculatura axiala este respectata, nu este afectata; -predomina distal la membre; -afecteaza doar miscarile voluntare, in timp ce cele involuntare, reflexe si sinkinetice sunt pastrate sau chiar exagerate; -pierderea miscarii voluntare nu este uniforma, fiind afectate miscarile fine, de indemanare si mai putin miscarile grosiere; -miscarile legate de exprimarea emotiilor sunt pastrate (ex.: poate contracta orbicularul pleoapei cand rade, vorbeste, dar nu o poate face voluntar). Aparitia tulburarilor de tonus muscular: tulburarile de tonus muscular imbraca forma spasticitatii (hipertonie). Aceasta se poate instala de la inceput in cazul leziunilor de neuron motor central cu evolutie lenta sau dupa o faza initiala flasca (3-8 saptamani) in cazul leziunilor de neuron motor central cu debut brusc. Faza flasca initiala se datoreaza fenomenului de diaskizis (inhibitie reactionala a maduvei). Hipertonia afecteaza muschii antagonisti celor afectati de paralizie si imprima o serie de atitudini caracteristice. Exagerarea reflexelor osteotendinoase: reflexele osteotendinoase devin polikinetice. Reflexele osteotendinoase sunt vii de la inceput in leziunile cu debut lent, in schimb in sindromul de neuron motor central cu debut brusc reflexele osteotendinoase lipsesc in faza flasca pentru ca odata cu instalarea spasticitatii sa reapara si sa se exacerbeze.

3

Abolirea reflexelor cutanate: abolirea sau diminuarea reflexelor osteotendinoase (abdominale, cremasteriene). Sunt abolite indiferent de faza flasca sau spastica si indiferent de modul de debut al bolii. Aparitia semnului Babinski si a reflexelor patologice: semnul Babinski este un mod patologic de raspuns la excitarea plantei. El este caracteristic leziunilor piramidale. Totusi, el apare uneori la copiii sub 2 ani datorita neincheierii mielinizarii cailor piramidale. Semnul Babinski consta in inversarea reflexului cutanat plantar. Daca in mod normal excitarea tegumentului plantei determina flexia degetelor (reflex cutanat plantar), in leziunile de neuron motor central apare semnul Babinski. Acesta consta in extensia halucelui si abductia restului degetelor de la picior. Alte reflexe patologice sunt reflexul palmo-mentonier si reflexul Rosolino. Aparitia sinkineziilor: in sindromul de neuron motor central apar sinkinezii globale, de coordonare, de imitatie (mai rar). Sinkineziile sunt miscari involuntare manifestate ale reactiilor posturale aparute ca urmare a leziunilor tracturilor piramidale (ex.: intoarcerea capului intr-o parte determinand extensia involuntara a bratului de pe partea respectiva). Aparitia clonusului piciorului si rotulei: clonusul este o serie de contractii ritmice involuntare datorate exagerarii reflexelor de intindere. Poate fi declansat printr-o flexie pasiva brusca a piciorului sau prin deplasarea brusca a rotulei (apare numai in sindromul de neuron motor central). Sindromul de neuron motor central apare rareori pur. El se poate asocia in functie de sediul lezional cu diverse alte tulburari: -tulburari ale functiilor nervoase superioare (traumatism); -tulburari senzitive; -tulburari motorii (extrapiramidale); -tulburari sfincteriene.

4