Sinoadele ecumenice, I. RAMUREANU (Istoria Bisericii Universale)

8/3/2019 Sinoadele ecumenice, I. RAMUREANU (Istoria Bisericii Universale)

1/39

IN ERE ZII . SC HISMEOADELE ECUM EN ICE

Arlanlsmul. Sinodul 1 ecumenice la Nlceea din 325'

Luptele 1eologic d'~ mal gra e dectt cele dim ac~a t pertoada slnt mult mai importanlePrlmU . . n p noada trecuta,ere$llDl S-au multu 'tclutat ade rul credin ei . ~I cu Inv \ turlle timpului lor. Ei aubat dnd ire r \. ~u mlmal nu cu minteR. Situetie s-a serum-br t t p "entan\1 al claselor evute lii din\r Intelt'ctuall \I 1m-I r tinismul. Era ~I natural ca Inv ta\iI devenl\i creli,lnl scaute s a s famillarlzeze cu mlsterele noli lor credlnte, s Ie xplkfelurlt 1 h lIunl teoloqlce, dar mai ales problema Slinte-i 1'r Iml.stl problem IIdllt mult de lucru lii In perioeda trecut In II lor

fete bi ric II 1 .junge In secolul IV sAdea nastere un 1marl re"l.iI.ce Iuat flintl tn ~ dar care s-a lnttns $1 in ApJlS, "l.drunclnlmiprofund lumea cre$tinli. '" ,...L _ = . _ . , . fost acela care a sustinut cu tenaeltate sub~ul.deYeoind tntemeietorul unel eretll puterniee $i rAsj)fndile.Originar di~ f::giptului. "tara care abunda tn..mmu,ll.i $1 \nproduse neftr~i ... ~ discipolul indirect al relleului eplsco? u\de ta, a lost un cap rlizvrliJit, tulburent. ~ $1 ~r, !j\i\ndacopere aceste defecte cu 0 mare sllnteni Iiind, pr cum puneBplifalia, cia 1~$4re ea un~ de ml4dios, ~ $\ v\clean.r poIte .!!!!p $1 ascunde. lnstrult de preotu\ ~ din1111ederent 81 lui P ul d amou.1a. a avut coleg\ d studt!

al lcomldlei. Marls de Calcedon. Teognis de ~eeea ~\.obiel, care toti vor iuca un rot \nsemnat in \storlcu\


2/39

- _FRrlli. SC'flS~1F.. SINO..\.01" tCU1r\ICF 1

tot I1ld~ popular, ideile sale r .dlSCl1tlllo~re (' . . . at:iclle au devenil bl .~ (Vii ~P' st ~i, E' .. 0 .eAd .. pr",Jiili!~ti....dl__ a Conslanllfli, III 4) PSCOpll - spuno Eusebiu al Ceome- de Iurtuna. ' . - se ctor-noau ce rusto corabH ' \11 vre-

Dupil ce\ Constantin 1 I .sldpin al Imp~ .~ ~ns pe~ in ~ rarninind singuri B' ' venn la ""lCO-'A'- ..n .senca ~ptului au . ~, hmd informat de Eusebiu dit d .zbucn.t un 1 ' ~za e e un joe de cuvi t . e e nelntelegerl nemsemnate. ceu-copul Alexandru 5i nine cop.Uire,ti, intre doi clerici tnsernnau epis-",,,...hill ...eoun Arie ~ d' d '",-,--~. a scris atit lui Alexand'\\l~: l~ crezare spuselor tUl.celeze cearta, Cele douv ~... en s lui A.rie. , apelind la ei sa l!l::-copul Osiu de Cord b a scnson all lost duse la Alexandria de epis-

tin eel Mare a in,,~.,a, MlslUn_ealui Osiu Hind lara rezullat, Conslan-ecumenic und ~t PI' IIsUltlitoril Bisericii Intre i la un sino'\I e urrna s'" r 1" --_.. ~~propus . a re uete m e necesare cgntra lui. A : ! ! i J- ca sinodu] sa se r v I A" . . .binecuvintat. l~clfa, In9!!.latla, dar, din motivea'i e, s a ales ornsul ~ In B\tini~ situat la InlreUiiere a

C.l or ce veneau din Apus cu drumurile Asiei Mici r.ra apoi in apro-ple~ea @~ntei i~ din t-licomidia, dind pOSibilitate imparatuluisa Ill. parte m persoana la aceasta marea\a adunare. CQUstanliD eelMaIJLa a~rdat episcopilor loate !acilita\i1e, indeosebi ?rivilegiulnumit evecno, adica lolosirea postei imperiale ~i Intre\inerea episco-pilor pe tirnpul duratei Sinodului. Aceste privilegii Ie-au pastrat lii im-paratii care au convocat sinoadele urrnatoare.La apelul Imparatului Constantin, au raspuns capeteniile intregi}J!iserii, lara deosebire de neam, la Sinod parlicipind chiar e?isco?i deR.s.te hotarele lmre@lui, din Persia, Q2l!a si ~a, Eusebiu lCezareea spune c l61Sinodul I b~nic a partici:pat !;i un episco~ farl!. sa-I spune numele, care poate fi reprezentantul '6isericii. . J Y Z'T~(Constanta) din Scythia Mi,!!Q!(Dobrogea) (Viala lerlcilului ipdrat Constantin, ~ Nici scitul nu li?sea din ceatan), ' -lniiepiscopl veniU Ill.~a erau renumiti prin litiin\a lii elocv~~\a,pHn severitatea moravurilor, a sfinteniei lii a rabdllrii, tar al\n -purincA pe corp semnele chtnurllor din trecut pentru credin\a lor lieodor'starla bfserfceascd, I. 7). Maio~ epis


3/39

nfDLfOGR 'FfEdutul ill lI~Je~;~~~/I(~~~icctY~:tU\ll It' po If J c !)lllndt' rI';' Q'~. i1ge bOr II d", L,C()I'Cd c~ t iL - (unSl


4/39

----- ["'R~[-2Z:I/II.CHlS;'1E. SINO ..cdlodre de 01 . \or: ECUl\1E.... .ICE 3,n--I n, tar Nest .rruj oc, numind_o N or ie , pentru a lin' .Despre" "dSCLHoare de Hrist l~h spiritele, a ales 0 cale derer il tncePUlurile pr dl " ' .. as, - "f.(,!':l':fJ-:r,-",;.e cercctutofilo' e lCfHll in pub]!Nestorie .a in iid : sln~ dUerite. Sfintuj Ch~c.a ereztet nestoriene, pa-lizeze ill B.ise~ca un epl.S~OPUlui _Q.Q!2lei a trtl al .Alexand~iei afir ma cenezeu, ff . pe oneme ar zic '~, ~1ano.polel sa ana\.emd-in cer .oporW...!.!!!l ig_nat de 7 e i - - e e ~~ ~lana .~s~e Nasditoare de DUm-serjce~s : : i : aflil ~estorie. Dupa ma~UZl~f... a ~asit. cstemanv bisefica.~ ~ . co, VII, 32) !)i Evagrie (I t~na .1slonCllor Sacrate [Iatorfn bi-~nS.~~~ltna~ pe singhelul sau Ala sto.rJQ ~JserjceascQ. I, 2), Nestorie ar Iil~' a a ura g re~itar determini d naSle sa. caute sa raspindeasca noua sana nu trebUie sa fie . ~ u-l s~ anrme la hnele anului 428: ....Ma-pentru ca ea a fost 0cX::ltSia de mmeni ~ciitoare de Dumnezeuginat ca DumnezeU-Fql vu~ omeneasca ~i este imposibil de ima:VII, 32)_ I Sa he nascut de 0creatura (Sacrate, op. clt..

Aceste cuvinte au t 'capltala. Niciodar"' ulburat abt pe cler ictt cit ~i pe rotrentt dina nu S-a crezut - B - ,omeneasca a d t In iserica primara ca 0 creaturapersoana dum a ~al;itere Creatorului, dar se credea di Hristos este 0a fost m nezelasca $i ca Fecioara Maria, dind nastere lui Hristosama perso . d . rnu mama D .a~.el . unmez.elestt !1 i in acest sens a putut n numuaumnezeirn, ci mama lui Durnnezeu.Tulburann, au luat .." tit U ,_ proporttt, Clerul, popoml si monahii s-au im-pa~tl" nn, putlni la numar, usuratir-t $i linquvitori \ineau cu Nestorie'cellaltl: majoritatea covtrsttoare, erau impotriva {Ui,Conducaiorut 0 ; -todoc$llor era Proclu, episcop de Cizic, care, intr-o predica \inuta inprezenta lui Nestorie, a preamarit pe Fecioara Maria numind-o ascatoara de Dumnezau.

Scandalurile provocate de erezia lui Nestorie luara T'ropor\ii tot mtnqrtjoratoare. Credincioslt murmurau impotriva episcopului eretic, caa intreprins 0 adevarata persecutie contra acelora care nu admitevederile lui, Odata, pe clnd Nestorie propov aduia de pe arnvon erelul, renumitul avocet Eusebiu s-a ridicat din muuime strigind: ,Cecaam auzit este 0 minciuna, 0 blastemie. Adevarul este Cd acetasivint, care s-a nascut din eternitate din Tatal, s-a nascut a douadup! trup, dintr-o femeie, pentru a ne rascumpara", La palat, i


5/39


6/39


7/39

--_ _die 4'It (eI prez idat de


8/39

~\.


9/39

. .. .. . e st ill ci. 4Iacl Hris tos" Fiul lui Dum-b 0fire omeneascl realii= = - - s - r :

EREZl1. SCH 18MB. SINOADIl ECUMBNICE 353Sinodul de Ia Constantlnopol din 448

Denuntat patriarhuJui Fla ' ~de episcopn] Eusebiu d D vran al Constantinopolului pentrn erezia sad I' e orylaeum Eurh' Ioc rma sa intr-un sinod 1 ' . 1 ie a ost chernat sa-~i expunat' I ocal, deschISI 12' ,mopo, la care au parr . , a . _j}91~bDe 448 la Constan-E lhi IClpat eplscopi' fl t' . "uu Ie a invocat lei d II I a a I Incepitala. La Inceput,die e de scuze evnt d "no u ut, Protectia atotputernicu . '. 1D sa se prezinte in lata si-triarhulut Flavian de C ' lut Hnsafle, dusman netmpacat al pa-. onstanhnopol pe rima sl '."ratesel Eudochia n fecea ~imat i' care s una ~I protectia unpa-moral al patriarhul ' D' nesu ent eunucului, precum $i sprijinulin atitudinea s d ui I?SCOral Alexandriei, l-au Incurajat pe Eutihiea e 0pozltie si ne It I" .de sinod. ascu are ata de patnarhul sau $i lata

Dup~ multe ezttan, Eutihie s-a prezentat in lata sinodului, in 7.iuade 22 noiembria 448, facind urma.toareamarturisire : Recunosc ca. ina.inte de ~nirea Durnnczeirii en urnanitalea, Hnstos avea doua !iIi, dardupa umre nu recunosc decit 0 smqura fire (Mansi, VI, 744), In urmaacestei declaratii, Eutihie a fost anatematizat, mai intii de sinodul localdin Constantinopol, in 448, Sentinta de condarnnare a fost semnata de 30de episcopi ~i23 de egumeni .

Legaturile lui Eutihie en curtea imperiala, prin finul sau Hrlsalie,l-au facut pe blitrinul eretic increzut ~i combativ. emultumit de hota-rirea de anatematizare, Eutihie a apelat la papa Leon_! al Romei 1440461} ~i la patrtarhul Dioscor al Alexandriei (444--451), in care a gasun aparator infocat.

Papa Leon I, fiind informat despre erezia lui Eutihie, a adresat13 iUDie 449 patriarhului Flavian al Constantinopolului 0 importanscnsoare dogmaticll- Epistola dogmaticCi ad Flavianum, in care expudar invltatura ortodoxli despre cele doua firi din persoana Mintuirullli, socotind pe adiimandritul Eutihie eretic pertculos. pe dreptl emat isa t a e stoodul din Constantinopol din 448.bUhie IDsl era puternic aplirat 1a curtea imperia1~. a 'ind pr

~ ~ HrlBafie ~i a tmp!irlitesei Eudochia, a s e c~ s-a aiun__ ,._'" pQ:iarhul Flavian era blinuit ~ acuzat de ere1le.


10/39

ISTO RJ 81SER JCEASCA~U~N :.::..:N=R :::S :.:A .::l.A ::- _BREZl!. SCHISMS. S INOAOE ECUMENICE 355SIDOduJtUJalreK de la Efes ,449) epa~hia Sa ~i inchis intr-o minas' ,. ,gatl! papei scapara cu fu a d lire de catre dilugarll tnarrnau. Dele-adusi de Dioseor al Ale 9d, e clO,megelecaluqarilor ~i parabolanilor.1 - xan nei Ie stncdn modut acesta, advers" " , ,fost infierati de Eutihi aru m?n~hZl~mulul, condamnat in 448. auInvatatura lui Eut'h' e ca nestonem. Dioscor al Alexandriei a gasit1 Ie ortodoxa des ' d 'nari cu cele Invatate de Sfi . ,coperm mea, chiar multe asema-lungit dezbaterile Ina I ntul Chirit al ~Iexandnel. Smodul ~i-a pre-sui patriarhuj D' P a 22 ~ugusl 449. cmd s-a inchis, Parasind Efe-

II lea h ioscor a reusu sa obtina de la lmoaratu! Teodosie al- . monar nai ']', ,.'"problemele r Ii .arv ~1 ipstt de expe~lenta m treburile politice $i Ine iqioase, aprobarea nctaririlor smodului tilnaresc din ElesPapa Leon I. informal prin deleqatn slii de brutalitatile petrecute

la Efes In 449. a numit acest sinod: sinodul trlhdresc nume care i-r~as In Istorie - oovoao~blo'P1X-ijephesinum non judicium sedIatrocinium]. In sinodu] tinut la Roma in 449, papa Leon cel Mare a respimtoate hotartrlle sinodului tilba.resc.

Sinodul IV ecumenic de la(Calcedon din 451In Biserica de Rasarit, sinodullilhar~aQ' : ; : ; ; : - i j - eph

sinum latrocinium de la Eles a provocat mare conluzie ~i haos. Ephiile din Egipt, Tracia ~i Palestina au trecut de partea lui Dioscor.In eparhiile din Siria, Pont si Asia Mica numai putini episcopi au acurajul sa se opuna pe lata monofizismului promovat de Eutihie.multumirea in rlndurile cJericiior si credinciosilor ortodocsr era tomare, mai ales din cauza abuzului de putere al patriarhului DioscoAlexandriei, care a prezidat sinodul tilhliresc, cautind sa legitim$i sa impuna monofizismul in Biserica Rasliritului. Din toate paapiiratorii zelosi ai Ortodoxiei cereau convocarea unui nou sinodmenic, care sa spele ruslnea tacuta Bisericii de smodut tllharescla Efes, din 449. Cind, in februarie 450, a venit la Roma impiuatulentinian III, lnsoUt de mema sa Gala Placidia $i sotie sl!.Eudoxiabnparatului din Bizant, papa Leon I s-a intati$at inaltilor oasoegindu.-i sli Intervinli la baslleul din Bizant In favaarea OrtodoxLa 28 iUlie 450, bnpliratul Teodosie al II-lea a murit in urm

ac:ddent de ci.llrie, iar tronul Bizantului a revenit, in lipsa nn


11/39

r sa e Pulheria spriJinitoarea Ortodo i i, cere s-a eli toritau! general Marden (450--157). Alolpulemicul eunuc Hri aliedestilu I~i !nilltural de la curtea imperiaill.

Jmedjat dup.l urear.... pe tronul Bi antului, nou~ perech imperiald,an " Pulberill , a holMlt con oace un nou mod ecumenic, carespe e fU$lIlell sinodulul t Jh resc din 449. Inainle de convocarea

s i D D d U l u f , toU episcOpiJ ortod~i CODdamnati i exila" au fost reche_I l l l l I i $i ~tl In scaune e or. Osemmteie palriarhului Flavian auadUM la CoastantiDopol $i ll$eUte cu mare dnste in BisericaApoStOl i . .lapIratuJ Marden .. t ad pe papa Leon I de actul urcarlt sale

I r G D U . I iJDperial de la Constantinopol, i-a adus la cuno~tintll. ~i in-Ii a COIIvoc4rli 1IIIWDOl oil ecumeniC-S I . I a 9 d u l COlI ocat de la 17 mal pentm I septembrie 451, la lost .rat la CalcedoD aDKIIdi-Koy), In fata Constantinopo-peIlIrU cll doree sA fie mei In apropiere, spre a asista

EREZIf. SCHISME. SINOADE ECUMENICE 357

J a I I e ' " 25oclOmbrie 451. in blsertcaeel mal important $i m6ret Sinod din....... pertk:lpanti a variat tntre 52 0ec:1IJ8I !I I lC. Ma}oritatM episcopilor

Dupa unii istor ici s-au r I .uneori dramatice e ' . IUU 15 sedinte. Sedintele au fast agitate,ordine p eoi '" omrsant imperiali au trebuit deseori sli cherne lae PISCOPll care voci!Teodoret de Clr. Ierau, ca de exemplu egiptenii contra luiAcuzatiile contra p t' hi' ,hrutalitatila co' a n.~r U ui Dioscor al Alexandrici, vinovat ded I mise de unn dlugdri si parabolani in sinodul tilhli-rose e a Efes di 449ii a '. In, erau numeroase. Clericii st monahu egipteniap r,ton at doctrinei ortodoxe, asupr iti &inedreptatiti de ei au prezen-

tat :modulu~ plmqert ~i mlirturii contra lui. Inca \nain\e de incepereaIucrarilor. Dioscor a trebuit sa-~i schimbe Iocul de frunte unde se ase-' l~se eu scaunul, mal in spate, Cu toata abilitatea ~i indlirlitnicia lui,Dioscor a fost demaseat complet, dovedit vinovat si depus din seaun.Interesant este cli el n-a fast judecat ~i condamnat ~i ca eretic mono-fizit, cum iIdemascau opiniile sale. Pentru Smod, depunerea lui erasufieient motivata cu raul irnens pe care I-a flicut Bisericii in 449, insinodul tilharesc de Ia Efes. Aceastli gre~ealli ~i sclipare din vederea Sinodului s-a resim\it mai tirziu. Monofizi\ii se puteau mindri caapiscopul lor n-a fost condamnat pentru erezie ~i deci era ortodox.

Cu eomplicii lui Dioscor de la sinodul tilharesc din Efes, intIecare se gasea ~i Juvenal al lerusalimului, care aeurn se scuzau ~i eicum puteau, arunc!nd toata raspunderea celor intimplate asupra luiDioseor, Sinodul s-a aratat inteleqator ~i indulgent. Anatemati1;area luEutibie ~i semnarea Epistolei dogmatice a papei Leon 1, recunoseuladrept ortodoxa, au fost socotite suficiente pentru primirea lor iBiserica.lmpotrrva afirmatiilor lui Eutihie, care susunea eli lisus HIislosavut numai firea dumne'leiasea ~i nega consubstan\ialitatea firii umaa lui Hristos eu umanitatea noestre, punind in primejdie intreaga dogma raseumpll.rl!.rii omulut, Plirin\ii Sinodului au Iamas Ia inva\atura Stei Scripturi, care afirma ea Usus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, a~j;eu aaevara.L. i om adevdrat. .Si Cuvlntul trup s-a !iie_ut!spSfintul evanghelist Ioan (1, 14), iar Sfintul apostol Pavel 7.1ce: "(EllistosJ trebuia s a fie lntru toate asemenea fratilor sdh tEvr. '2In f9(Illa~ a V-a, din 22 octombrie 451, sinodalii au definit docbilertceascl a celor doui firi din persoana lui Usus Htistos, printoatea mirtUrlsire de c:redita\ii :


12/39


13/39


14/39


15/39

EREzlI" SCf flS~E SJ~O"\DE E~Iuat parte episcopu din I alia S " ""prezenu S-dU pronr:n\at' : p~la, ~_'aia, 1)r .~n ~ s AIr ca. To' cemultumiti rue! cu ace t . t : : pen\ ..Iu Ceolla.n Dona l')t 1 nu s-au d areas "sentmld i l l>~ra+ r ....;~ d ...._stantin a con\Ocat t ber personal conflictu! din B serica atr ire a. COIl-~ea curte . a. rele con rare la 0 d'sputi! a ~~1an nle)~em t d I "a lmPenala, pronun\indu-se. pe temerul rallOar:,,'or rr-lee a eprscopt; Econom" "or 'la Iata loculut ru ,$1 ,ll:\.PIU,. tr lmlsi s a . cerceteze S 'G.a'ad I' . pentru ~a lUI CeClhan ~l nev,novalia ui Felrx 100-a a~at, autOri.!!i\i~r ! lliic~ __a__!.QJliillil.oroate b ser Cl.~upate de ei, restituindu-Ie ortodocsrlor. in"bu~ind Dri;'~C=-are-ere-.~lca. I~ mu1te parti, anton atile s-au vazut si ite sa Iaea uz c.~ arrn~m~tnya rezisten\ei indirjite a donatistilor. caci respinqind r::ed a\"Imparalului, prin reprosui -quid est irnperatori cum ecclesia - ce airnparatu] ell cele bisericasti. - donatist n au trecut la opozttre iarschiar contra autorita\ii de slat.

Dupa sentin\a de Ia "man, donaj~tii, ca odinioara no\"aiienii.declarat ca intreaga Biserica Ortodoxa est deeazuta i co u-ta "nmal lsenea or este curata. In consecinta au hotarit ca numai botes,h'ir~it in Biserica lor este eel adevarat.

Ati udinea sovaielnica st nehotartta a iffiparalului Constan 'no lare. care a dat, in mai 321. donati~tilor deplina libertate de eu: ,ehemind din exil pe toti episcopii sehisrnatici, precum si eali',ali;e srioare ale urmasilor neinsemnatului Maiorin, Donat eel _tare Panian si Prrmian, au contribuit la intarirea donatis ilor. _1.ajoI"episcopatului african era donatist. La sinodu! convocat de schismapentru anul 330 !a Cartagina, au participat 270 episcop; dona ~"i.

Incercar~;Jffiparatului Constans de a desfiin\a dona ismu_ en(343) a avut ca rezultate izbucnirea nne; rascoale a africanilor impoBisericii Ortodoxe, a proprietarilor si a autoruattlor. Trupeie dotilor erau alcatuite din fanatici in ale credintei ~i din nemultumstartle sociale ale acelui veac. Grupuri inannate, trimise in uepiscopul Donat de Bagae. numite de ortodocst circumce ionescutreieratorii si inconjuratorii caselor ~i colibelor lircum cedevenit un flageJ pentru intreaga provincie. Bandele dona c otarantlor rasculati, care i,.i spuneau cu mindrie agonistic; llumilites Christi), cutreierau tara in lung si in lat tnarmati cu f re


16/39

I OAl.JE U~ Ml : NJf . .fPr i ( 11 1< 1 01 & " u t rf ",re~ntsdheluUI.'i n.ff ntolufl I ~f a 0 hrl4 ologu~ (,JC hf it I l)

tICd astroJogJd 81 t e mta 1reune. tntrebum\a ~(rU~l1 i1pl)( Ufo pr ec~, n ,Ulct sufletulul md d I universutu; elf' (I l> IVI ua llate dna. n 4 " y 4 c reere ed ff- urnnP 2e :U in Ml~ultOria. loc ura jind Clst ff"l trnorel t vieree ~tultorul I, (() ( ne CJlololei' sperjuru] p I d ea. Inlerzlu,a < ons ar d , rn I ~I. nrnu]


17/39

/11/11/ r If/ M IHI ~1I1ui Inw


18/39

\ \ ,;


19/39

\ I

0I I0te I I sm1lJ. lBo4aJ eceaeeIc de ._............ 1. - oDStantlnopolaJ D....... t dJa 111-812

c lor tr I capltoleou ontrover A hrlste-

ra avut-e Mlntultorul 0

I IH r l ,"I I ', 1 18 ,,\ , ,",\'11 \,,' II (1\\1 NlI1)\)1111\ , \ \\,Ihl\ild ,h, ~'Il\\ld\l\

1ft \:d lI\\~'I\lt' dill t,,'h. I \\ "1 \11111 , , , 1 , tI., I I I . ,' ,, 1 1 I't\ II II , \11\,1\"1,,\ \111111111\\111 I 1\1 1 1 '> 1 ' . .. .11111, .,i (,{11,ntl'1 \slit'lh. 11\1 II I' 1111\\1111\1\\\\1\ \ .. ' p.,~.\II"t.,\ 11101 \ 1 'Ilrl!-;l,)f.o, tHud tlic.Hull II I ' (\ !


20/39

optlor T odor dt Paran $i Cirr n 1 1 1 1 1 1 1 ~olllln" ('are Nau

Ie T( IIglOdse dinlre Cons_ritului au usurat mull cUce_

EREZII. SCH/SME. SINOADE ECUMr.NICE~Jurdtjii i~. realitate, a$a~zi$ii c on ve rt i\i S us\ine au plini de ruf ndr!e c, orlodoC1:' ;i l au veni t l a noi , nu not ne-am dus la ei

CilJugilru.lSofronic a plecat la Constantinop;I, spre a aduce la ennostinta pa:f1arhului ortodox pericolul ce ameninta dreapta crediutuPatrrarhuj Serghle a c~utat sll-! unisteesca, risipindu-i Ingrijorarea. L634, curlnd dupa Intoarcerea In Palestina, Sofronie a fast ales patriarde Ierusahrn. Una din primele ecttunt ale naului patriarh a fosl convocarca unu] sinod la ierusalim (634),la Care a fost condemnate noua erzie monotelW\. Dupil Inchiderea sinodului, patriarhul lerusalimulud adresat 0 scrisoare sinodala celor mai insemna)i capi biser icesdezvoltind invalatura ca fiecare din cele doua firi ale lui Hristos Ibuie s -si aiba ~i vointa sa, caci alUel nu ar fi depline, deoarece voinesle a insu~ire necesara a firii. A sustms ca Hrislos a avul numaisinqura votnra inseernna a afirma ca a avut 0 sinqura fire. Prin urmainvatatura despre 0 sinqura votnta seu monotelisrnul nu este altcedecit un monofizism carnuflat,

Patrtarhuj Serghie, cunoscind parerile noului patriarh de lerulim, s-a temut ca preocuparile sale ar putea suferi. In consecinadresat papei Honoriu I (625-638) 0 scrisoare alcatuita In mod inios, cauttnd 51'1-1alraga de partea lui. Exagerind lucrurile, a inf8revenirea monotiztttlor ca un succes ~i 0 victorie neasteptata atodoxiei.

Honoriu Ia acceptat ideile confratelui bizantin, laudindu-i tprevederea sl viqilenta, In ochii papei, opozitia patriarhului S?!era 0 simpla controversa provocata de 0 neinteleqere de expresu,

Ca s1ipuna capat disputelor care framintau din nou Bi~eric~ R1 tului Heraclie a dat la 638 un edict de credinta Ekthesls ~EIn el se ordona cu asprirne s1i s e admita numai 0 vomta in hsus.tos, interzic!nd lntrebuintarea expresiilor una sa~ ?oua energHristos. Cu toate ell pa4iarJ1ult Cir al Alexandrlei, MacedomAnUohlei ~i Serghie al IetUsalimlliW, au iso1ilit ace a martuIlsHcredinta cu to ate ca Pir (Pirros) (638-641) st 654), urrnasulghie (t 6JB) 8 Isdilit ~iel Ekthesis-ul, intarindu-lla 639 cu ocazsinod tinut la Constanttnopol, s-a putut vedea in cunnd ~a Ekthn-a avut niei un efect. Urmasul lul Honoriu, papa Sev~rm (640),doul1 lun! dupll aleqerea in scaunul roman, far a sa h acceptat


21/39

in iunie 653 noul e - h Cal .arestind e ~ - _ . xdr. lJOpo a aparut cu armata sa in Rom._ d: p. papa, pnmdu-l In captivuate un an si tr ei Iuni ~i be rru-nn J-~ apoi la Constantinop 1 P .. 'Of dO. rocesul imentat papei a avui un co 0-rit po.u:c, ar totodata ~iunul \eologie pen\ru ca Ierun era de aeordsa .s~ adauge in Simbolul de cr edinta niceo-constantinopolitan ada.osu.F';lOGUe, venit ~in Spania ea Sfintu; Dub ar purcede nu numai dinTala .. ci si din Frul- , desi ariee adaos sau omitere la imbol erau in-ter ziso de Sinoadele ecumenice III si [Y. sub aspra pedaapsa. Acuzau aprinr ipala a fost de inalla tradare. ~Iartin fiind tnvinuit ca a ajutat peOhm DIU. Sentinta rostua a fost condamnarea ta moarte. Dar \ 0 . . svarn in-tele muribundului patriarh al capitalei Paul n. imperatul i-a schimba\pedeaosa in exil, trimittndu-t la Cherson. unde papa a muri! in anul 655

Soarta a impartastt-o iSEntul :-'Iaxim ~!aTturisitorul (" 13 augus662). Cu toate ca el a Iost dus in exil dintr-o localilate in alta. a, inde suferi! chinuri grele - is-a taiat limba 5i mina dreapla ca sa nmai vorbeasca si S a nu rnai serie trnpotriva compromisului teotoqicn-a voit sa-st renege credinta, Sfintul Maxim. supranumit Marturisitorula murit in fortareata Semalion, in apropierea loealita\ii . tun de astain elate de 80 de ant. Dupa moartea palriarhului Paul n, seaunuConstantinopol a revenit in 654 pentru patru Iuni ~i 20 ~ile lostuluitriarh PiL In timpul seurtei sale pastorir i, a Iost raspindlta de unulpreotii sai, Petru, 0 teorie ee sustinea ea in persoana lui Hrislostrei volnte: una personals iposteuca ~i doue naturale, adiea una a nadivine si une a nalurii umane. Cu ajutorul aeestei teorii absurde azu t Petru ca ve putea tmpaca ~i pe monoteliti ~i pe crtodocsi.


22/39

i- \ \ ','

i 'l'rr-imi s\nl doar 1\l~I(' "pIII'11 """.],I"~a on al e a le unui sinyur Dumnl''l.(u, Sinmlll\ II holllnl, pI ill 1


23/39

'J2Jt rai nd in pace unii cu altii. Hot, . '. .Constanti_!L ~&.2_lare ~i pronI~annl~ S~nodulul_ au test confirmale deSinod ulut I ecumeni ' 19atp tn Intr eq h!\peyjllJ rQma~, ,,'\.cte-leC s-au Pierdul 1 h' _ _ ,scrierile istoricilor cent . _' ~ar otannie Iui se cunosc d inCezarpPn elllporanl, Indcosebi din scrierile lui Euseuiu de~. ---

BIBLIOGRAFIEr~~~f~s :~o~d11C~f:lu:;cnic


24/39

',)\1 \


25/39

" lit, II f 1\/1, /1 I 11 NflI i \11(/oniE'IIII"r 'dll IHlel !lIClI"I1IClhl/or, !;p n(lI t. d tUII I' In ~"S


26/39

5lnodul U ecumenic de Iii Con lanlinopol, 381faft' ( 79-395), Ydzind.ed Imper iulut, a dat Iao carele Imperiului. po,1'\ rat~ credinjd a Unei

sttntu Ul Du " (Ic aceeQ$ianuane _3S! . din Constanti_easca linistea si ordinea -Ic'i din jurnatatoa orienta;~

, Grigorie d e Na-:OII:staJnt i IuJpol un om d e -al

necanonic, in vara

fREZl1. SC11S,"1E. S'-"'O_\DE ECU;"tf,\'JCEanului 380, cbi a r in bis .do episcop] t 'giptcn' I)'eT~lcaHInvierca) din Constanhnopol, de un51.ande lu l po ce rc \l~ ara stirea Sfiutulul Gr iqor ia de IjYU?I ._ ..... a Provocat f ~ _ aaieuz "dZUII.\r~ uqiat Id Tosulcnic , de a" ap\.a Sa murdaru., i\la-:-'lff i ClnlCU\ s-aIe Roma, spr a sc Plin'ge pa ~ t~e reintoarce 1a Alexandria, apoi p\ec \_tinopol j in cole din 1.1r ), ~ amasus peniru alungarea Sa din Consran-episcopii occiden tali .md a ,mers la AquUeea, pernru a convrnqe pecauz a sa, I. lI1trUnt\i in sinod la 3 septernbr ie 381, Sd aper e

Papa Damasus al Ro ' 3ecumenic nici un d \ mel ( 66;-384) n-a trimis la Sinodul al \I-leavinciite Ilir icutu] 0 e,edgat. tntrucit episcopii din Occident ~i din pro-

CCI ental preg" 1 t'vocat de irnpar atu; G' a eau mcr ea unui sinod al i.OI, con-rauan al Oc id 1 I ' .3 septembrie 381 I A ' CI en u ur, care se va deschlde \aP dinti a qu.Ieea. la frontiera italo-itir iana.rese mtla Sinodujnj II 'Meletie al Ant' h" I ecumemc a avut-o la inceput, episcopulD " LO lei (362-381). liind cel mai in virslii dintre sinoc\a\LudPatIDosarteanea~teptata a lui Mcletic, la sfit situl lunii mai 38\, pre-

~e Inla Inoduluj i-a r ' 't d - .. ,' - ' ', d N ' evernt, e la inceputul lunii iumc, Slwtulul Grl-gone e _ uzrunz, recunoscut de Sinod episcop al Bisericii din Cons\an-tinopol, : 1 1 cali tate de episcop al capitalei Impenului de Rasarit, Romacea NOUG., Prima grija a Sfintulu iGrigorie a fost sa puna capat schismei antJOhlCne. Sfintul Grigorie a propus ca scaunul Antiohiei sa. tie merdintat lui Paulin, conducatorul eustatienilor. partida ortodoxa rigoristdar episcopii orientali n-au voit ~i au pr opus alegerea lui Flavian.cit schisma antiohlana a continuat inca multi ani.

Ahia sostti la Sinod, episcopii egipteni. invidio~i pe j:llestiginl scnului capitalei ~i pe Sfintul Grigorie insu~i, supiua\i mai ales camisul lor Maxim Cinicul a test depus din treapta aThieriei ~i alnnin chip rusinos din Constantinopol, au re!uzat sa ia parte la SLiturqhie, oflciatti de Sfintul Grigorie de Nazianz in ta\a l'arinSinodului, sub pretext ca alegerea sa pe scaunul de Constantinopolnecimonidl. Ei au acuzat pe Sfintul Grigorie de Nazianz ca si-e pmica lui episcopie de la Sasima, din donnta de a ajnnge epicapitaJei Impertului- Acuzaue era neintemeiata. deoarece laSfintul Grigorie n-a mers probabil niciodata. ci a ramas cpisco-ptor pe lingii talal sau, Grigorie de Nazianz,


27/39

f~SI,'V04..DEsoarea sinodul . __ ~--,E= .:C"I"M~l:_CN~'':.C~E ':> '31~7U\ \ntrUntt 1mesus al Romel $1 eplSC a Constantmopol in~'01 am OPllor OCCidental' 382, lnmisa pepei Da-ramas la credo I, m care Se spune :de la . 'lceea. \'oi Iota e\anghehca ho ~. .ratei credm\e. treb~l nOI, ~l to\! ci\l nu rastaltanta de ce~ 3\8 Patin\iarmorue ell Bot re s~o aproba.m ca macesc ell,"lntul adeva-

Fiului si al Sfi~:Ul. ,care ne inva\a sa C ~ e d ~ :mal veche credin\a infiinta a TalMui ulu; Duh, ad.ca inlr-o sin ur innume\e Tat,,!ui $i a\nitate, a cdr _!>l: Fl~lUl ~l a Sfintului n u i : Dumn~el~e. putere 51~l Impara\le e \ . _ . .' e acee~l cmste $1dem-soane de:savIr$ite). esnica, In trei tpostesurt. adtca in hei PE"r-. ot nu primim nici erezia' .nle san le nimic~te in " lUI Sabelte, care amesteca ipostasu-. su~mle nici bl I .$1 pnevmatomahilor car d .. as erma eunomienilor I arienilort roduc in Treimea cea e esp~rt Hinta, natura sau Dumneaelree, ~i in-necreata, de of" " 0.Iar invatatur d unto !;ol vesmca, ceva posterior.o a espre Intmpare Do I 0 0tata, deoarece nu primim 0 a mnu U1 a paslram nestramu-

nci suflet, nici ratiun ca aldltutrea trupulut Cuvtntului n-a avutmai inainle de tOIi e, ~~un-a fost desavlr~iUi,cunoscind el l . EI a lostzilele cele de u V~ll Duomnezeu- Cuvintu\ desavir~it, care indoret 18101 ' b~ "nna s-a lacut om, pentru mintuirea noastra. r reo-, a ,senceasca V, 9).

Sinodalii au completat S bol "di tli " nn ul mceean en inca 5 artico\e de ere-~ : care stabilesc Inva\atura Bisericii despre St1ntul Duh ~i despre~lse~ldi. Despre Slintul Duh, se accentueeza eli El este .Domnul -.. Kop'o


28/39

~--tul XVlII, ln J, Dp.393). faes(>kC', Apollinarius v .. on Lncdtcen, Lc ipzi q. 1892,

Prin llceas\.u Cone' .seu rleph ~t ep\le crouaia A t .mil atea H T H uman ~'. po mane distrugea integritateapunea. asHel in primeidie in~re: h.hntultoru;Ui,. primiU\ \a tntrupare, ~icind flrea omeneasca deplina g~ ,~a opera mmtuitoare. Numat imbra-flet inzestrat ell minte seu 't~dlCd avind trup adevar at sau real ~i su-rnai nobila a ornuln; pute Do mne, care e per tea conducatoare ~i ceala mintuire. din iUbir da omnuj Hristos, Fiu\ lui Dumnez.eu sa educefaniu, episcopUl Sala~' e. oameni, inl.regul neam omensc. S1intul p'1-r isti lor in lUcrarea sa / u e l _(C1PIUL combatind in 377 erezia apolina-clericii sl credinciO!:~ii:~Qn.o~ sou Contra tuturor ereziilor, indemna petrina orlodoxa car . isencu adevarate sa pastre7.e eu fermi\a\.e doc-trupat, adicd ;-a foe.mva\;} Idffiurit ta Loqosul sau Cuvintul s-a in-eeea ce constitu. acut om perfect, primind suflet, Imp, ratiune ~i tot233 Cv], ie omul, afara de pacatn (Panarion, 120, P. G., XUll,

ERE~!T. SClIISML SINOADE ECUMtl\'lCE

Apolinarie este au lorul .on _ \' cunoscutel torrnule hristologice v - i . ' l f!i')llt; ~'ij'O~O'J ... Qlrj~ ceo'l?xw}Li'r. _ O V A vrntul (P d ' '. smgura hre mlrupata a lui Dumnezeu Cu-

seu e-Atenasie Apolinarie Ad Jovianum 1 1', 251 Ed.Ll~t~mannl, pe care 0 va folosi in sen~ ortodox Sflntul 'Chiril al AI~xan-driei (t 444),

In fine, epollnansmut a fost defintiv eondamnat de Sinodul al l1-leaecumenic, In expunerea doqmatica, parin\ii Sinodului au eondamnatafirmatiile lui Apolinarie, dupa care alcatuirea trupului Cuvinlului -adicli a Domnnlui Hristos - n-a avut nici suflet, nici ratiune, sau n-fost desavlrsit.

Apolinarismul mai este numil ~i sinusiani~ deoareee contundin Hristos natura divina cu cea umana, Doetrina giCe~ilaa lui Apolinara Iost combatutll de Sfintii Atanasie eel Mare, Grigorie de Na'Z.iaGngorie de Nisa s, .a, In Apus, mai multe sinoade romane l374, :380 :Ji 382), au condamnat apolinarismul.

Apolinarilitii au provocat tulburari in Biserica, stin\ind episcopclerlci proprii, Apolinarie a murit in 392, dar resturile ere'Z.iei salementmut pin! la [umatetea secolului V, dnd apolinarismul s-a cod1monofllismul.


29/39

1aod.1 \1 ~c .610-6811

l

J ~I 11 S(/IlS\. ' . ! . . : ~'i'.;o~r rn '\tI'JI(T ,\0).HI.lllll1HiH~1 in Int..l(\ l c - - ' -I I I (~oM.llIl oi oJ d I II ,. _H I p l, ._ ~1 1 IH \t \1 t:1p-;,lillii ,',." ' - ' l 'LHdt \ol It mul: dlsC'lpl ion ni~~-

_. S-(.\ SI11\\ll m-voi a ntur ir ' , ct'1,,\ Sln,o~l\l v !;\l nici ld Sinodul VI cc ~r:t1,' l"'l, ll\ ~,-\\l/,~\ t'~ ni.ntune r ll llp (tr , l lul Just' ' U \1 \C \H (' nu s-\~ \l. (\ \ \ \ . CU\H_h\\\P.crcdin ins 1 (0 ' : lilian 11 lGS5-t'9.); 70:' 7\ \), un iuouer u \1,),J . rh" nv ocat poutru


30/39

r ez iI ~ rontrO\(' e : pa\ lIc1anlsmul,Aile e _. f".......Credlnle sl practlci noladoptWulsm............- in Bis8ka Apasean.i

u re ini tea ,ietii biserice~ti,dez oltat numeroeso aUe sectena e in erezii mat vecht, alte-

ma ihersmuh.i , Numele luifratii Paul (Pavel) ~i loan.

a de a predilectia pe careestau pentru scrierile Sfintuluia $ arcionitii, superior celor-

irnbau chiar numele lor

_____ __ -- - 'E RFZII . SCH ISME . SI.VO"\D~ECl"I/"ICE ~OO-----~mU~liUitile macedonene fcarle credincioase . .e~ Insu~i numele unu] insotitor e l lui P v m~. r eTIU l ~POS:Ol. ~l-a luatraspindeascil doctrina in c . a el, Slhan, ~l a Incepul sa-stercun tot rnai largi reus] \ vnurneroaso comuniUiti in Armenia ~iPont. I Inc sa mtemeiez('Doctrina pe care 0 propovad . ....maniheism ~i gnosticism TV" .U1al~pavhclenl1 era un ames lee de1) dualistnut D . rasatunle ei caracteristiee sint urmatoarele'. umnezeu Tatill eel b t . .iar DU1l1nezeul eel rau 'd .un,. es e creatomj lumii spirilelor,. . . a , a orat de Blsenea of iciaUi . v ~l din Intuneric t _ - 1 ,S a nascut din foet . t bui si es e creatorul lumu materialc. Din aceasta cauzerna ella re uie dlspretuitv, Ii H . t a ca ceva impur , 2) dochetismuI hristologic.lSUS ns os este incepatorul .. d .. d' rnuncn e purihcare a sufletului inliin-tuit .e matene. E1 a avut un corp ceresco care a trecut pr in Maria

Sufenn\ele lui fiziee sint numai aparente st n-au valoare; 3) inldturale~cul tulw Slinte; Fecioare, care n-e fost niei Nasditoare de Dumnezeu ~imCI pururea. fecloara ~i nici sfinta, Era Inliitura] cultul Sfintilor in gene-ral, al. C~UCll. al icoe nel oj- si al moa~telor ; 4) reduce rea eanonului bibIicpnn lD!at~rarea Vechiului Testament. a epistolelor sobcrnicestt si aunor partt din Faptele Apostolilor , 5) inl6.turarea Slintelor Taine si aceremoniilor cultulut extern; 6) inlclturarea ierarhiei biserice.5ti; 7)morala decdzutd, permi\ind rninciuna pentru a se sustrage prigoanelorsi uneori chiar incestul; 8) respingerea postului ~i a monnhismului9) aveau a organizare pe care pretindeau cd 0 moste nesc de la Sfintucpostoi Pavel. Cipetenia lor avea demnitatea de apostol ~i profet, dupcare unnau sinecdemii (misionarii). care constituiau conducerea cornunitatilor, ajutatt uneori de pastor! sl invatator! particulari, preeum sinotarl Insarcinatt cu transcrierea si rasplndirea Sfintei Scripturi. Pevlcicnii tindeau sa reeduca Biserica la simplitatea epoch apostolice, acum inteleqeau ei scrierile pauline. Se numeau pe ei tnstsi crestinicatolici, Biserica lui Pavel, iar pe ortodocsi Iinumeau rornei. Sfinloan Damaschin Ii cuprinde st pe ei in doxari [semetii si aposhi"(ti7.oaZta'to:i) eel ce se separa], deoarece inlaturau ierarhia btser iceesiar scriitorii din secolul IX iinumeau neomanihei.

In anul 684, tmparatul Constantin IV Pogonatul a trimis un tuncnar, Simon, care l-a prins pe Constantin, l-a ucts st i-a \mpra!;tiat atil, dar dupa trei ani acelasi functioner. refugiat din Constantinopol,adunat ramasitele impr astiate ale sectei si sub numele de Tit a co


31/39

\'~\/CRUll, SCIfTSML!. SlNO/\f)p ECUMENICfi .07

') 0 It"I' -'I "d ('[('zie din aceastii perioadn, de la sfir situl ci adoptta-n smut, U l1pJrul in Spt di '1 urua, In Care cauz s mal cste cunoscuta ~i subnumc < J ercz ia spa 'HI (h' ,(/('lician(l hacr. ~lO l) lspanl.cus error ), sau erezia feliciand.J), eS)5),dup d numele celui mal zelos propagator al ei felixl'P'SCOp111e Urgel Inh I ' I M' , ' ,, f " "la 01u, )getlUs, despre care avem foarte putt-uo m orrnau] rcinvia creziile sabeliana ~i donatista. EJ anula orice dec-~pblre iJ:tre Cuvint st Ilrislos l$isustmaa ell.cea de a doua pcrsoana as~]nl"l I rcinu nu exista inainle de lntruparc, Cu prilejul combaleril in-\'d\ul~r~lor ecostut eretic, flipandus, episcopul de Toledo, cauttnd so.St:Odl,\ H1 relld estorce eterna a Cuvlntulul deosebit de taina lntrupa-r~l:d,cazut in extreme opusa, alunecind spre nestor iamsm $i considerindfllJ.d\la ca proprietate reala a naturii $i nu a persoanei, invata dl lisusHristos ca om nu esto adevaratul fiu, propriu st natural, al lui Dumnezeu,ci numai Cuvrntul vesnic este fiul propriu st natural al Tatalu], iarlisus Hristos ca om este numai fiul adoptiv (Filius adoptivus), fiul no-minal (nuncupativus), numit astfel doar in mod ligurat (per metaphoram).Din perspectiva dlvinitdti] sale, Hristos este Fiul lui Dumnezeu prin na-tura, din cea a umanttatn sale tnsa EI nu esle Fiul lui Dumnezeu dedtprin har. Unicul Fin al Tatalut este adevaretut Fiu al lui Dumnezeu, devrernc C(' inttiul nascut al Mariei este numai fiul san adoptiv, Temeiu-rile acestei invli\aturi le cauta Elipandus in Sfinla Scrlptur a, in uneletexte ale Sfintilor Pilrin\i si in lilurghia mozataba. Astlel, In loc delnteleqe Inlruparea Domnului In sensul ell EI a luat, a adoptat pentrusine natura umana. adoptienii in~elegeau aceasta In sensul pasiv, ca Hristos a fost adoptat de TaUI!sub raportul umanuattt sale.

La Inva\atura lui Elipandus, expusa in scrisoarea sa catre Migeliusdin anul 782, s-a alaturat indata Felix, episcopul de Urgel, care a suttnut-o in sudul Franciel. Erezia a fost observata Indata st combll.tutEa a reusit totust sa se rasptndeesca in scurta vreme atlt In Spania~i in Franta. In anul 785. papa Adrian I. in scrisoarea doctrinarll. tmi a episeopilor din Spania, 0 aminteste printre celelalte erori. Eafost insli condemnate dedt la 792, in sinodul convocat de CarolMare la Ratisbona, la care a participat $i Felix de Urgel, devenit seae stei erezil. Adus la Roma, el a flieut in lanturt 0 mll.rturisire dedint ortodo li, dar reintors in Spania a reCaZUI in eresie. CombatutAlculn la slnodul de la Frankfurt (794), la care au participat $i leg


32/39


33/39

ERf iZlI . SCHISME. SINOADE ECUMENICE .,I

o aWl practlca noua i Ael muJte allare . n pu~ era aceea de a se zidi biseric1 cuCUvoce tare i . I~ ~are s.e oficiau sirnulran mai multe Liturgbii, unase oHcia mal r:~I~e ~i:\\e I.n tama. L~ fel se raspindise obiceiu] de aa r' . urqhii pe un smgur altar, unii preou ajungeaus .0tcieze nu numai doua, ci chiar trei Liturghii in aceeast zi. obi-cet care nu era cunoscut in Ras1lrit.. La. sfir~itul acestei perioade. a fost introdusa in Biserica Aj>useana~~muzlca. l~strum,:ntaUI. or@. Acest instrument era originar din lUisa-nt, dar ~IC~el se mtrebuin\a numai pentru muzica profan1l. lntiia orgaa. fost t~lmlsa in Apus de imparatul Constantin J::Ql lLOJl iI I I regelui {ran-cllor, I:'1I!lncel Scurt, la 757. lnstrumentul a fost introdus in biserici\eapusene in general abia in perioada urm1ltoare. dar rezervat aproapeexclusiv acestei intrebuin\ari.o practie1l daosebita de cea din Rasarit era ~i aceea a ~-tarii statuetelor.Taina Sfintului Botez, pe care Biseriea Rasariteana 0 savir~ea printr-o intreita cufundare, a inceput sa lie sl\.vir$ita din secolul Vl. in spnie, numai printr-o Si!!l l l l l ii culundare, ea .imOOI al unitll.tii fiintei ps oane1or Sfintei Treimi, practica indreptata irnpoUiva arienilor. 1'.ceapractica noua s-a raspindit din Spania in intreg 1'.pusul. 1n Rasarita fost privita drept a cauze a invaliditatii Botezului, deoarece eumiemi, arieni extremi$ti, al caror botez nu era recunoscut de Bisersavil$ea botezul tot numai pootr-o singUla sculundare. Si \n 1aceastli praeticli noua a avut adversari care au dezaprobat-o, eaexemplu Martin UQPolit!ll..d~ ~a!;Mll.l~ t 580).In perioada a dona J j(>stul slmbelei a devenil_general1n Apuss-a illt&~ tot mal mult c~cei diferit. InRasarit acest post num era intenis de canonlll ~c. dar acest canon nu eraderat de ~ apuseni drept autentic, ei acceptlDd numai 50 di85deeesQ"'~

.&lBLlOGRAPlEPaul te r1e. Z : h f , J l O u e des paulicfellli d'A.sJeMineure d'apres I

~ r~ ~fI'O're., Pens. 1913.t. \'t ia. J>(wIfOIeal ' . Idorla ,I lnvdldlurG lor de 1a origl... ...,_1101 (bl1lial>a _gtGBICi). A tena o 1959.III ft Illaa. fP_1e Istorlee penlna sludferea Islorfel mi~drll. . . . . . . . . . . . . . .


34/39

P.R ll Z( f. SCH IS ME. BINOADE ECUMENICE .23~. cem a ::rleaungcn ubcr den Islam 'J . e~: KAe~ ~. : hl: ;'.: D~r I~a"m~2~~~~ial ,~~~ i. ~~,~. I ~;,;.\~~II~e~~,gp. ,92.,.1 rae, tea orlglnea d I" J ". unqert. 1956.T~e ~ , Mohomed, 1932, R. ':1 a : ~ ~~e;~e Chrlstlanl,me, ParIs, \9;)').

1925, p' 57 n ~~3YIr:;' P.roU. Cullul ercuor .1 ~r~ ~'OlbJ~"'" de M.homel, Paris, 1952.,n " lImba rO~dn~homel. I.Jamul. cu n lsIorIe, ed . 2-., Bueur"tI,Dtac, Prol Em V 11149 1781 Rel/gia Qra'bIlo~~8Ia~~'~':;J lslorla rel /gll lor . ed. a 2-15,Bucurestt , \982, 'P.D. Cantemlr Ststemu! .l ntr oductl v !i l n ote d~ Vir gil Ca. ~au Intccmt rec reJlgleJ musutmene. tnducere, !!.tud\uC. R u d n e a naee, Bucurestt, 1971,687 p.Gh. Pop e s~ uR~~gla 181a~ICa.Orevl\a. 193\.10 c I.n e 1, Mohamed ~J opera SQ, 'Bucure$t\, \909.

lconoclilsmul.SinodulVll ecumenicde lilNlceea din181'Din tlmpul ImpAralulul Justinian Iconograila ortodoxli a luat unavtnt deosebit, In cadrul noulut slil blzantln~ arhitecton\c eu eu-po\li.care slmbollza cerul eu harurlle dumnezel~tl ~Icare a u~urat aIU-pliU-carea drlzel capadoelene eu scene in serie ~\ in mi~eareI a a-plirutIIi cfriza Acatistulul Malcl; Domnulu;. In seeolul vn. Paralel s-auInmul\lt ,Ileoanele portative $i prazn;earele, oierlte eredincio~Uorspresll.rutare, la bazll.stl!.teaeoneep\ia cl!.unele sUnte Icoane sint $1ilicli-toare de minunl, prtn puterea sf\ntulul respeetlv. Argumentul sinodala fost gll.alt 1n dlspozl\ia sinodului quinisext din 692, tn canonul 82,care lntemela cmstlrea icoanel Mtntultorulul pe dogma lntrupl!.r\\Male.Dar n secolul Vlll , Biserica a fost greu tulburatl!. de incercareaunor 1mpll.ra\1de a Inlll, tufa acest cult al 1coanelor, de701~\Ilind prl-goan.. contra c1erlcilor ,Ia credincio$llor care 1e venerau. AceasU\prigoenll. se nume$te Iconoclasm (dlstrugerea lcoanelor) sau Iconomahie(luptll. contra lcollUe1or).Ba eate ultima crlzl!.biserieeascl!., rl!.sl!.ritl!.inmOUOfilll8m,are refun ieoe-naMlntuitotului, negindu-\ Urea umanli.Ca\l lJl, luptel contra leoan lor este pe de 0 parte dezvo1tarea 1uat4 C1I.1tQllor. bl care cte.t1nll 1I1ung811Uneorl 111exager~i, pe de 1I1==:::.t.,..._-llIOf~ a unor 1mp~1f\lisauTleni Iirmem , SUp~lI\1.llenuu~ pre. mare adUBI leoanai M1ntuitorului. Ace$ti \m"!llra\!.8T

c.pIt01 . .. ' 4e Pr. proI. P. .-"


35/39

rea distrugereatreg cuprJnsul Im -e coooduJllor. La

Icoanele In ple-as d u sau to-

de graau multi

__ l'R l~


36/39

/ ORH 8/ RlCEA5{;A ""/\ ERSALA = - - - - - - - - -f e oc pate de oamenr de incredere, p~ lIng,. aC:!"leadm n strativ biserrcesr a oceput I 0 l!ttin, I>rolll~.d f t centre aveeu Joe I a d OUDHt" e SllPnlla., In Pa.er e edl . I d -c "i Ieru_aflaU sub slAp ea SClrllClOJ or - arabilor _ nu au parti_

t. D e uemenea ci e iscoPlll Romel n-a lost reprezentat. La $edinta8 august a partia t s r p4ratuL La 29 august 754, in foru; din

po s-eu dat p fii hotliririle eretke ale acestui pseudo_Co l to t P D PO r ul s a poata 11 4 cun~tintc'i de ele. ProceseJe verbaleJ e d J o t or u s a S-au duL Tot Q! ne-e rlimas este tomos-ul (hoUl_

IMIua4rfi, adic. l a Sinodu l ce or 338 de episcopi, prin care aufa 1IDoIJI. imitate C ol orice JcoeaJ s.l fie nelntirziat aruncatli din. D o m a u l u L Cine bnea pe vutor 51fad 0 icoanli sau s-o

au $-0 -.e u-e biSer ic . l sail ca particularli, in cazu]ep(acop 1411 pIeOt on diacoo, llIlDa iiifie depus, iar daca era I e ic II fie $I predat autoritliUlor CiVile spreQI I U I U . I Qt .... dedarat ....... aJ r aWu . t ceresc ~ al dog-a .. d I s p u s ca " D l O & f t e I e sliap)or iii fie profanate- _ i i i . ~ V ordoaa t ca toate bfse.

-.... ~ Jar J I i d a r i J e I8 IIr aJ e " JDozaicuriJe s a............ - de Ilt. $pre Impodobj pere,"- ......_ .... Q i l e r i d 1 e sa fie

ERI'711. SCHISME. SlNOADE ECUMENICE 427Impodobite cu tablourile imparatului, cu pictun inspirate din natura:pasiiri, fructe, prccum pom] al scene profane, ca alerg~ri de cai, scene devinatoare, teatrale ~i de Tazboi, lorme geometrice, . . sa-i dea

Constantin a ma.i cerut tuturor episcopllor ~l mcnahilor .d h taririle smoduluidecleratto prin care se angajau d\ sint de acor cu o. t:1.\ide la 754, Dar in executa rea hotar lrnor sinodului S-a IOVltde greu t

- d .. 1 domruet un carac eriepreviizuta, imprimind ultimelor doua ecenu a esingeros st de lupte contra monahilor [rnonahomahie]. impara-Daca majoritatea clerului superior, teror izat d: ~ut~rela\a de no--.. '1 t t rezistenla dlrza atului, sa plccat, ealugarn au mam es a. ole vomtei rmpar atestt. lndir-taririle pseudosinodului VII ecumenic ~l a. . din eparhiile

jiti de lupta dreapta ~i de protestele venite dm Apus e~lin!ierau toate' I iului bizantin, carrasaritene, ce nu apartineau m~enu l a lemeilor pioase. precumcele hotarite la 754, reztstenta ealuganlor, . ie pe tmparatul Con-di a umplut de mint .si a multimlj dreptere l~clOase, _ curente potrivnice nu a m-stantin, Rezultatul ciocnir ilor celor douatirziat sa se arate. . arora sa-si sueasca supusu sa SCautind not mijloace cu ajutorul ca t si prestarea umn JuraI paratul a ceru .cilepede de eultul icoane or, irn . _ u vor mai avea m .int solemn facut pe Sfinta Evangh:lIe, c~ _n sa prinda "pe to\i tnnm - - tind dtmpotrrva I . duIegatura cu vreun caluqar, cau . du i scuipindu-i ~i ovinh ' egre batjoconn -, , hut Cotorii Imbriicati in ame n , t )uramtn; a tost patnar' Pri ul care a prestat aces " ~ si-a inderoncu pietre, nrn e anvon, cu crucea in rom ,tantin II (754-756), care, de P

s . exemplu1. d 12 ani fuscred~~Oi!i ~:~~~ ;:i::hUl co~stantin, ~~P:i ~:i~~~P av~d parte deo unealta ~n m~~a im~~trr:~:~Ul;ne~aa:P mUltimi~ adu~:tec~~ee~~r~'sfirslt tragic, filnd : u redat medicilor paIat~lu~ pen 76&-780) caredecapitat, iar trupu P nt a fast ridicat Nlchlla I lr Noul palrtifice. In loeu~ dimas r:~~ala biserica Sfin\ilor Aposto ~~ate icoaneleinte fuses~ simplu p tea imparatuIui, a Uisat ca te~:~r sa fie aplicspre a ci~tiga dragos azusera prada ieonoe es 1 ,palatul patriarhal, ce nu c ill

d opsea nui mare numstrat gros e v 1 1 t lui s-a revarset ~i asupra u 't' cu moarte sUrg1a imp ra u ,.. care au test pedepsl 1inalte tunctu,tinatorU unor.. a de eultul tcoanelor.pentru statomlcla fat


37/39

f-!RF/11 SCHISM'. E. S INOADE C :CUMbN ICE 42r)cer ut ca pseudosinoduln-ar e " , de la 754 sil fie d \111CL0 legdluru eu If' ec ar at 0 simpUl adunarc cenocla~ti\or, spre a impra~r'senca, Dar, rcpetindu-se demonstratla ico-ciarat sinodul inchis M l\,a pe mam[estan\l, imparateasa Irina a de-, " ' u, dmtre epi " ,uusu papali s-au tetras d" C . iscopn 'verujidin prcv incie ~i trt-, " m. onstantmopol., Apo! Irma, [olosindu-se de un ' , , - -trtva ar abilor _ a sn t "_ pretext - 0 campame t icuva rrnpo-, _ ~m sa mdeparteze d' 'x~I 111 locu] lor au lost adus ,m capItal" trupele iconoclaste,restabilita in capitala _ e trupe iconodule din Tracie. Odara unisteasinori ce se va desch;d~n l:a1 787 Irma a mnoit invita\iile pentru nou\menie adeva t Bitinia, la Niceen, ca al VIC-lea Sinod ecu-ra .

lmparateasa ~. f I -periori A ,I IU et au fost raprezentati prm doi demnitari su-p t d p~pa 0 drron I (772-795), prin arhipresbilerul Petru ~i abataelee r.u e a Sfintul Sava, iar patr iarhit Alexandriei ~i Antiohiei prin mona~ll loan ~i Toma. Sinodul s-o tinul intre 24 septembrie ~i 13 octombrie 787 Din actele S' d I . ,- '' mo U ui se stte ca ~edm\e\e au Iost conduse de palnar~ul TOTQsie,Numarul episcopilor care au par ucipat la acest SinodIost mtre 330 ~i 367. Alar a de membrii cu drept de vot au mai fost przenti peste 130 arhimandrcti, egumeni ~i monahi. Sinodu\ a combatpunct cu punct hotaririle pseudosinodului de la 754, contestindu-i-scalitatea de adunare ecumenica, intrucit Ia asa zisul sobOT bisecesc nu au fost reprezentati nici patriarhii Rasaritului, nici eprscoRornei.

Hotarirea Sinodului, ortentata dupa precizarile Sfintului loanmaschin, cuprindea urmatoarea decizie dogmatidi: Este -permischiar uti! ~i bineplacut lui Dumnezeu a face icoane religioase ~ivenera; dar aceasUI. venerare sa fie numai cinstire ('ltpoa"')'I"al~), radorare ( a . A - t j& - i j ).,,~p"")' cad aceasta se cuvine numai lui Dumnapoi cinstirea icoanelor este numai relauva (OXtllt ' ij) , pentru ell rtlim icoana numai pentru eli ea reprezinta 0 -persoana sfinta, lle HDed, dnstirea nu se adreseaza materiei icoanei !ii asHel eaidolatrie, ln consecinta este bineplacuta !ii cinstirea icoanelorlui Hristos, ale Maicii Domnului, ale sfin\ilor ingeri, ca ~i amoaste ~i a sfintei crud (P.Go XIII, 377 !ii 379\. In continuare a lbat! Acrlvtc SHntului loan Damaschinul cuprinz\.nd ,,'Expunerea credlntei ortodoxe. Sinodul a mat dat 22 de canoane, in s


38/39


39/39

la S nodu VII ecumenic se

snszr r SCHISHE. SI NOADE ECUMENICE otes 01 Byzant ine iconoclasm inL. \V. Barn~rd, The ~~~; ", v l1974).?23-42.contro\'ersy. Leiden. 1974. go-ramon and orrental Background 01 the IconoclaslicP. R. B row n Dark age .' ,.\English Historical R~\'iew, BBll~;~):sp. _ I ~ ; ~ . ' S01 Iconoclostic controversy, tn .TheJ. Go u iI \ a r d Aux oncr d I'In Travaux et Memoi;es 1913 gmes e conoclasme, Ie "'moignage de Grego:re II.Ide I . ~ ,no. 3, p. 2.\3-308.G JmG ~onoc~sme'ri'n

Documents

Sinoadele ecumenice, I. RAMUREANU (Istoria Bisericii Universale)