1

SINTEZA Rezultatelor obŃinute în anul I al cercetărilor la proiectul

(Cod CNCSIS: ID_667 ; nr. contract 997/2009)

Titlul: REINTEGRAREA ECOLOGICA SI PEISAGISTICA A RE LIEFULUI ANTROPIC GENERAT DE ACTIVIT ĂłILE UMANE DIN MUN łII APUSENI ŞI PROPUNERI DE

VALORIFICARE

Cunoaşterea realităŃilor teritoriale din MunŃii Apuseni, modificările generate de

activităŃile antropice şi analiza acestora, impune identificarea hazardelor şi riscurilor naturale şi antropice, în vederea determinării unor soluŃii şi modele optime de gestiune, amenajare şi protejare, pe baza unor strategii de reintegrare funcŃională şi estetică a arealelor degradate. Suportul de bază pentru organizarea şi restructurarea spaŃiilor geografice fiind asigurat de hărŃi tematice. Potrivit conceptelor livreşti contemporane, activităŃile miniere sunt incompatibile cu dezvoltarea durabila din cauza „rănilor” aplicate pe termen lung sistemului geomorfologic regional. Nocivitatea activităŃii miniere se manifestă în toate fazele proceselor tehnologice (exploatare, preparare si valorificare), iar schimbările determinate antropic sunt de cele mai multe ori ireversibile. Aşadar, este evident necesara acŃiunea ştiinŃifica de anticipare si identificare a problemelor environmentale, urmata de adoptarea unor masuri de prevenire, protecŃie, refacere si valorificare a elementelor naturale.

În acest stadiu din planul de realizare a proiectului s-a urmărit cu precădere, pe lângă atingerea obiectivelor stabilite pe etapă, generarea unui emergent în domeniul conceptual de abordare a problematicii de studiu.

Fig. 1. Delimitarea arealului de studiu.

Relieful antropic din cadrul MunŃilor Apuseni cunoaşte o deosebită varietate structurală

şi evolutivă, fiind în directă legătură cu resursele subsolului exploatate de-a lungul timpului din acest spaŃiu: ex. cărbunele brun (łebea, Brad), pirit (zona Deva, Boita-HaŃeg); minereurile complexe neferoase (MunŃii Metaliferi, BăiŃa, Sacarâmb, Hondol, Măgura-TopliŃa), Muntii Zarand (Ciungani, Căzănesti, Almaş Săliste); minereurile auro-argintifere (Gurabarza, Săcarâmb,

2

Brad, Certej); travertin (Geoagiu, Cărpinis, Bampotoc); bauxită (MunŃii Pădurea Craiului); talc (Lelese, Cerisor); bentonită (Gurasada); andezite si dacite: BaiŃa, Criscior etc;

Principalele surse de prelevare şi prelucrare a datelor au fost: investigaŃii de teren; produse analogice (fig.2): hărŃi topografice, în proiecŃie Gauss-Kruger (1963-1984), scara 1: 25000, 1: 50 000, 1: 100 000 editate de către DirecŃia Topografica Militara (DTM); hărŃi topografice, in proiecŃie UTM, scara 1: 50 000, 1:100 000 (1992, 1994), editate de către DTM; harŃi topografice si cadastrale, in proiecŃie Stereo 70 (1975-1990), scara 1: 5 000, editate de către Oficiul NaŃional de Cadastru si Publicitate Imobiliara; harŃi geologice, scara 1: 50 000, 1:200 000, editate de Institutul Geologic; harŃi pedologice, scara 1: 200 000, editate de Institutul Pedologic; surse digitale de informaŃie: LANDSAT 7+ (rezoluŃie normala -30 m/pixel, rezoluŃie forŃată pe banda pancromatica 15 m/pixel); acestea stau la baza clasificării supervizate care generează baza de date CORINE 2000, folosită ca suport digital pentru definirea modului de utilizare a terenului; ortofotoplanuri ANCPI, rezoluŃie 0,5 m; scene SRTM (x,y,z)-în scopul validării DEM-ului; baza de date digitală FAO-SOIL Data Base; alte surse de date necartografice: rapoarte oficiale, sinteze si anuare ale instituŃiilor acreditate.

Fig.2. Schema conceptuală de elaborare a hărŃilor de specialitate.

Prin analize integrative, de ansamblu, au fost puse în evidenŃă arealele cu cele mai

importante modificări aduse peisajului în urma activităŃilor miniere: sectorul Brad – Crişcior – Roşia Montană – Zlatna; sectorul Vaşcău – Ştei – BăiŃa; sectorul Roşia – Vârciorog – Dobreşti; sectorul Zarand – Zam şi sectorul Muntele Mare – Valea Ierii.

3

Fig.3. Ariile cu modificări intense aduse peisajului în urma activităŃilor miniere. Pentru cercetările la nivel mezo şi microscalar s-a ales o suprafaŃă de studiu ce însumează

1108,88 km2 din MunŃii Metaliferi (fig.1), un sector deosebit de complex al Apusenilor Sudici, unde alternează elemente de relief magmato-vulcanic, aflate în diferite stadii evolutive, cu geomorfostructuri carstice şi văi largi, la care se adaugă mici depresiuni interne tecto-erozive.

Au fost inventariate 22 halde, cariere şi iazuri de decantare ce provin de la industria extractivă a minereurilor neferoase, industria metalurgiei neferoase, termoenergie şi industria cărbunelui. Pentru tipizarea lor s-a încercat utilizarea unui set de criterii unitare: natura activităŃilor din care au rezultat, suprafaŃa, grad de stabilitate si amenajare, distanŃa faŃă de localităŃile din proximitate, distanŃa faŃă de reŃeaua hidrografică învecinată, trăsăturile terenului în care s-a realizat amplasamentul, starea proceselor geodinamice (geomorfologice) de la nivelul suprafeŃelor haldate si a carierelor.

În aceste condiŃii au fost identificate 3 tipuri de halde şi iazuri, în funcŃie de criteriile menŃionate (fig.3.): - halde şi iazuri stabilizate (în sensul colonizării cu vegetaŃie); - halde şi iazuri nestabilizate fără procese geodinamice active; - halde şi iazuri cu procese geodinamice active;

4

Fig.4. Tipizarea geomorfostructurilor antropice rezultate din activităŃi miniere din MunŃii

Apuseni-sectorul munŃilor Metaliferi.

Pentru a obŃine o ierarhizare a unităŃilor teritoriale cu probleme de reintegrare a suprafeŃelor degradate prin activităŃi miniere (fig.5), s-a iniŃiat un studiu de fundamentare a riscurilor antropogene induse de aceste activităŃi şi structuri rezultate, ce va fi extins în fazele următoare ale proiectului.

În esenŃă s-au folosit ca şi criterii de stabilire a factorului de risc pentru fiecare UAT (unitate administrativ teritorială): numărul de geomorfostructuri antropice pe UAT, gradul de stabilitate al acestora în funcŃie de amenajările geotehnice, posibilitatea de declanşare a unor procese geomorfologice conexe cu potenŃial distructiv, măsura în care sunt cuprinse în proiecte de reamenajare.

5

Au rezultat astfel, 4 categorii de UAT-uri, şi implicit clase de risc antropogen: UAT-uri cu risc antropogen minier foarte redus; UAT-uri cu risc antropogen minier redus; UAT-uri cu risc antropogen minier mediu; UAT-uri cu risc antropogen mare.

Fig.5. Harta riscurilor antropogene induse de exploatări miniere la zi şi haldări. MunŃii Apuseni-

sectorul Metaliferi. Analizele punctuale, s-au realizat în regiunea minieră Brad, care se distinge prin

extragerea şi prelucrarea minereurilor auro-argentifere provenite din exploatarea subterană a zăcământului Barza şi a minerului cuprifer Valea Morii. Prin prelucrare se obŃin şi se valorifică concentrate aurifere şi cuprifere.

Zăcământul Barza face parte din categoria zăcămintelor de aur nativ şi sulfuri polimetalice aurifere asociate vulcanismului neogen din MunŃii Metaliferi, zona Brad – Săcărâmb. Din punct de vedere genetic, zăcământul Barza este filonian de tip hidrotermal. În jurul său şi în interiorul corpurilor vulcanice se cunosc mai multe grupuri filoniene (Musariu, Brădişor, Carpen, Cireşata, Plumb şi Ruda).

6

În urma analizelor efectuate în teren s-au constatat că principalele elemente ale reliefului antropic din cadrul perimetrului minier Brad se leagă de: Exploatarea Minieră Barza; Cariera Valea Morii; Uzina de Preparare Gurabarza, Haldele de steril: Valea Blojului (exploatarea subterană); Cireşata (exploatarea la zi) şi iazul de decantare RibiŃa-Curteni.

Asociat cu analiza geomorfologică a structurilor de acest gen, s-a avut în vedere starea calitativă a mediului din acest perimetru, respectiv modul în care aceste elemente de relief antropic şi activităŃile care le-au generat influenŃează calitatea vieŃii.

Cariera Valea Morii. Din activitatea minieră de suprafaŃă rezultă pulberi care conŃin în principal SiO2, a căror concentraŃie variază în funcŃie de punctele de lucru. De asemenea, în timpul exploatării zăcământului de minereu rezultă şi cantităŃi importante de ape de carieră, care sunt deversate direct în emisar, astfel contaminându-l şi provocând anumite dezechilibre în ecosistemul acvatic.

Uzina de Preparare Gurabarza. În urma procesului de preparare a minereurilor cuprifere şi aurifere se evacuează în medie următoarele noxe:

– pulberi care conŃin în principal SiO2, a căror concentraŃie variază în funcŃie de punctele de lucru;

– steril de preparare (tulbureală), cantitatea anuală fiind de 990 000 t/an, cu un raport de diluŃie lichid-solid de 5:1.

Haldele de steril – halda Valea Blojului impurifică zona cu praf în perioadele secetoase şi când este

transportat la uzina de preparare; – halda Cireşata impurifică zona cu praf în perioadele secetoase; o parte din metalele

conŃinute în acesta sunt antrenate de apele din precipitaŃii şi ajung în pâraiele din zonă. Iazul de decantare RibiŃa-Curteni. Sterilul obŃinut în Uzina de Preparare Gurabarza

este refulat prin intermediul staŃiei de pompare, prin conducte cu Ø = 400 mm, spre iazul de decantare RibiŃa-Curteni (fig.6), pe o distanŃă de circa 14 km

SuprafaŃa iazului de decantare este de circa 60 ha. Evacuarea apei limpezite se efectuează prin intermediul unor sonde inverse, debitul de apă evacuat fiind de 270 l/s. Un procentaj de 40-50% din apa limpezită evacuată din iazul de decantare este recirculată la Uzina de Preparare Gurabarza, iar restul este deversat în râul Crişul Alb. Apele uzate deversate în Crişul Alb conŃin, în principal, fier şi sulfaŃi.

Fig.6. Iazul de decantare RibiŃa-Curteni.

Oradea, 8 Octombrie 2009 Director proiect

Conf.univ.dr. Ilieş Dorina Camelia