Upload
lyduong
View
213
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
1
CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI
DEPARTAMENTUL XII
SINTEZA
RAPORTULUI DE AUDIT AL PERFORMANȚEI
privind constituirea, administrarea și utilizarea veniturilor extrabugetare la
Administrația Națională a Penitenciarelor și entitățile subordonate, pentru
perioada 2008-2012
Conform Programului de activitate pe anul 2013, aprobat prin Hotărârea nr.
253/18.12.2012 a Plenului Curții de Conturi, în perioada 12.09-13.12.2013 s-a
desfășurat la Administrația Națională a Penitenciarelor, precum și pe tot parcursul
anului 2013, prin camerele teritoriale de conturi, la un număr de 28 de entități
subordonate (penitenciare), în calitate de ordonatori terțiari de credite, acțiunea cu
tema Auditul performanței privind constituirea, administrarea și utilizarea
veniturilor extrabugetare la Administrația Națională a Penitenciarelor și entitățile
subordonate în perioada 2008-2012. Misiunea de audit al performanței a fost efectuată în conformitate cu
standardele proprii de audit ale Curţii de Conturi, elaborate în baza standardelor
internaţionale de audit.
CAP. I - PREZENTAREA SINTETICĂ A CONTEXTULUI ÎN CARE SE
DESFĂȘOARĂ ACTIVITATEA AUDITATĂ, INCLUSIV A CADRULUI
INSTITUȚIONAL
I.1. Scopul, obiectivele și atribuțiile prevăzute în actele normative în baza cărora
funcționează Administrația Națională a Penitenciarelor
Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) este o instituție publică de
interes național, cu personalitate juridică, cu sediul în municipiul București, fiind
organizată, în baza H.G. nr.1849/2004, în subordinea Ministerului Justiţiei.
ANP și unitățile subordonate fac parte din instituțiile publice de apărare,
ordine publică și siguranță națională ale statului, având ca obiectiv principal
apărarea ordinii publice și a siguranței naționale prin asigurarea pazei,
2
escortării, supravegherii, aplicarea regimului de detenție și organizarea de
activități de asistență socială și educație destinate reinserției sociale a
persoanelor private de libertate.
Activitatea ANP se desfășoară în conformitate cu prevederile Constituției
României, Declarației Universale a Drepturilor Omului, recomandărilor Consiliului
Europei cu privire la tratamentul deținuților, dispozițiilor Legii nr. 293/2004 privind
Statutul funcționarilor publici din Administrația Națională a Penitenciarelor, Legii
nr. 51/1991 privind siguranța națională a României, Legii nr. 275/2006 privind
executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul
procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare, legislației execuțional
penale și ale hotărârilor Guvernului date în aplicarea acestei legislații.
Administrația Națională a Penitenciarelor aplică în domeniile ce o privesc
strategia Guvernului României în executarea pedepselor și măsurilor privative de
libertate pronunțate de instanțele judecătorești.
În realizarea obiectivelor din domeniul său de activitate, ANP exercită, în
principal, următoarele atribuții:
a) organizează și coordonează activitățile referitoare la modul de executare a
pedepselor privative de libertate, a măsurii arestării preventive și a măsurii educative
de internare a minorilor in centre de reeducare, pronunțate de instanțele judecătorești;
b) coordonează, îndrumă și controlează asigurarea pazei, escortării și
supravegherii condamnaților, arestaților preventiv și minorilor din unitățile
subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor, astfel încât să se asigure
prevenirea evenimentelor negative;
c) elaborează strategia de aplicare a regimului penitenciar, urmărește
transpunerea ei în practică, ține evidența nominală și statistică a persoanelor private
de libertate și urmărește folosirea lor la activități productive, potrivit legii;
d) controlează și ia măsuri pentru executarea misiunilor de pază și escortare
a persoanelor private de libertate la instanțele de judecată, transferul acestora la
organele de urmărire penală sau la alte locuri de deținere;
e) organizează, controlează, îndrumă și sprijină activitățile privind
asigurarea dreptului la asistență medicală a persoanelor private de libertate și a
personalului din sistemul administrației penitenciare;
f) evaluează nevoile de asistență socială, educație și terapeutice ale
persoanelor private de libertate și stabilește strategia și modalitățile de realizare a
activităților de reintegrare sociala a acestora;
g) organizează și îndrumă activitatea de pregătire școlară și de calificare a
persoanelor private de libertate și coordonează planificarea etapelor și a programelor
educaționale;
h) planifică, organizează și coordonează activitățile destinate executării
pedepselor, înzestrării, dotării și asigurării cu bunuri și mijloace materiale în funcție
de obiectivele sistemului penitenciar, prioritățile și resursele materiale și financiare
avute la dispoziție și urmărește derularea contractelor de achiziții, conform legii;
i) elaborează programe anuale și de perspectivă pentru investiții și reparații
capitale ale spațiilor de deținere, precum și realizarea locuințelor de serviciu și
3
intervenție pentru personal;
j) coordonează nemijlocit aplicarea și respectarea legilor, instrucțiunilor și
ordinelor ministrului justiției și deciziilor directorului general al Administrației
Naționale a Penitenciarelor, referitoare la problematica resurselor umane, aplică
legislația specifică numirii și eliberării din funcție a personalului, a recompensării și
sancționării acestuia;
k) elaborează, organizează și coordonează programele de formare, pregătire
și perfecționare profesională a personalului din sistemul penitenciar, prin centrele de
pregătire proprii, precum și activitatea de perfecționare continuă a pregătirii de
specialitate desfășurate în unități;
l) organizează, îndrumă și coordonează activitățile de menținere a capacității
de intervenție și acțiune a unităților, de întocmire a documentelor de mobilizare
pentru trecerea unităților de la starea organizatorică de pace la starea organizatorică
de război;
m) elaborează și fundamentează proiectul bugetului de venituri și cheltuieli
al Administrației Naționale a Penitenciarelor și unităților subordonate, pe care îl
propune spre avizare ministrului justiției, asigură executarea bugetului în condițiile
legii, îndrumă și controlează respectarea dispozițiilor legale pe linie financiar-
contabilă;
n) asigură administrarea patrimoniului potrivit dispozițiilor legale,
organizează și asigura alocarea, mișcarea, evidența și controlul mijloacelor și
echipamentelor din dotare;
o) îndrumă, controlează și ia măsuri pentru respectarea prevederilor legale
referitoare la evidența, întocmirea, multiplicarea, manipularea, păstrarea și transportul
documentelor clasificate;
p) elaborează studii, efectuează analize și întocmește proiecte de acte
normative privind organizarea și activitatea Administrației Naționale a
Penitenciarelor și unităților subordonate și le prezintă ministrului justiției pentru a
decide;
r) organizează activitatea de relații publice, îndrumă și coordonează
activitățile de primire, evidență și soluționare a petițiilor;
s) asigură sistemul informatic integrat, prelucrarea datelor, realizarea,
implementarea și exploatarea aplicațiilor informatice pentru Administrația Națională
a Penitenciarelor și unitățile subordonate;
t) reprezintă în fața instanțelor judecătorești și a altor organe de jurisdicție
interesele Administrației Naționale a Penitenciarelor și coordonează această activitate
la nivelul unităților subordonate.
I.2. Modul de organizare și funcționare a ANP și unităților subordonate
Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor sunt prevăzute de Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor
publici din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, cu modificările şi completările
ulterioare, H.G. nr. 1849/2004 privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile
4
Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, cu modificările și completările ulterioare,
H.G. nr. 652/2009 privind organizarea și funcţionarea Ministrului Justiției, precum
şi de Ordinul nr. 2003/C/2008 al ministrului justiției pentru aprobarea
Regulamentului de organizare şi funcţionare a Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor, cu modificările și completările ulterioare.
În structura organizatorică a aparatului central al ANP funcționează direcții,
servicii independente, servicii, secții, birouri, compartimente sau colective temporare,
înființate prin ordin al ministrului justiției.
Conducerea ANP a fost exercitată de către directorul general, ajutat de trei
directori generali adjuncți.
În cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor funcționează Consiliul de
conducere, ca organ consultativ în stabilirea masurilor de îmbunătățire a activității,
având ca membrii titulari: directorul general, directorii generali adjuncți, directorii și
șefii de servicii independente.
Pentru îndeplinirea atribuțiilor, în subordinea ANP s-au înființat, au fost
organizate și funcționează 48 de entități, și anume: penitenciare, penitenciare-spital,
penitenciare pentru minori și tineri, penitenciare pentru femei, centre de reeducare,
Școala Națională de Pregătire a Agenților de Penitenciare Târgu Ocna, Baza de
Aprovizionare, Gospodărire și Reparații, Complex Flamingo-Eforie Sud, Centrul de
Pregătire a Magistraţilor, Grefierilor şi Celuilalt Personal din Sistemul Justiţiei
Sovata.
Unitățile subordonate ANP au fost înființate prin H.G. nr. 1849/2004 și H.G.
nr. 652/2009, și au personalitate juridică, directorii acestora fiind ordonatori terțiari
de credite.
Atribuțiile unităților penitenciare stabilite prin Decizia nr. 507/2012 privind
aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor penitenciare,
emisă de directorul general al ANP, se referă la:
a) custodia persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii, precum şi a persoanelor
împotriva cărora s-a luat măsura arestării preventive;
b) evaluarea nevoilor concrete de asistenţă socială, educaţie şi terapeutice ale
persoanelor private de libertate, organizarea şi derularea de programe socio-educative
pentru o cât mai eficientă reintegrare socială după punerea în libertate;
c) transpunerea în practică a prevederilor legale referitoare la realizarea
separaţiunii persoanelor private de libertate;
d) paza şi apărarea locului de deţinere şi a punctelor de lucru, escortarea şi
supravegherea persoanelor private de libertate în scopul preîntâmpinării sustragerii
acestora de la executarea pedepsei închisorii sau a măsurii arestării preventive;
e) aplicarea diferenţiată a regimului pedepsei cu închisoarea şi a măsurii arestării
preventive;
f) acordarea drepturilor prevăzute de lege pentru persoanele private de libertate;
g) ordinea şi disciplina în rândul persoanelor private de libertate şi respectarea de
către acestea a obligaţiilor care le revin;
h) prezentarea persoanelor private de libertate la instanţele de judecată şi organele
de urmărire penală la termenele fixate şi cu respectarea strictă a prevederilor legale;
5
i) respectarea normelor legale pe linia protecţiei muncii;
j) evidenţa persoanelor private de libertate;
k) folosirea persoanelor private de libertate la muncă la unităţi beneficiare, cu
plată, în scopul obţinerii de venituri extrabugetare, precum şi în interesul
unităţii;
l) evidenţa muncii prestate de persoanele private de libertate şi acordarea
drepturilor legale cuvenite;
m) condiţiile tehnico-materiale, financiare şi medico-sanitare necesare persoanelor
private de libertate avute în custodie;
n) respectarea prevederilor legale referitoare la administrarea patrimoniului, a
valorilor materiale şi băneşti din dotare;
o) realizarea integrală a planului de venituri şi a celui de cheltuieli;
p) încadrarea cu personal (funcţionari publici cu statut special şi personal
contractual), în limitele prevederilor statului de organizare;
q) perfecţionarea pregătirii profesionale a personalului propriu, în conformitate cu
prevederile actelor normative, ordinelor şi instrucţiunilor ministrului justiţiei,
deciziilor directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor;
r) îndeplinirea misiunilor specifice, potrivit legii, a prevederilor planurilor
întocmite în acest scop şi a dispoziţiilor eşaloanelor superioare;
s) asigurarea măsurilor necesare pentru prevenirea, limitarea şi înlăturarea
consecinţelor situaţiilor de urgenţă;
ş) aplicarea întocmai a normelor legale, a ordinelor şi instrucţiunilor ministrului
justiţiei care reglementează domeniul de activitate al penitenciarelor;
t) executarea întocmai a hotărârilor instanţelor judecătoreşti care privesc situaţia
persoanelor private de libertate, asigurarea condiţiilor prevăzute de lege pentru ca
instanţele judecătoreşti să poată exercita controlul şi supravegherea, sesizarea
operativă a organelor de justiţie şi a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor atunci
când se constată erori judiciare sau încălcări ale legii;
ţ) asigurarea măsurilor necesare pentru prevenirea accidentelor de muncă;
u) asigurarea asistentei medicale pentru persoanele private de libertate aflate în
custodie.
I.3. Finanțarea ANP și a unităților subordonate
În perioada 2008-2012 finanțarea ANP și a unităților subordonate a fost
asigurată în conformitate cu dispoziţiile art. 62 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 500/2002
privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv din
venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, așa cum stipulează O.G.
nr. 68/1999 privind finanțarea activității Direcției Generale a Penitenciarelor din
subordinea Ministerului Justiției - aprobată prin Legea nr. 219/2001 și abrogată în
anul 2012 prin Legea nr. 48/2012 privind finanţarea activităţii Administraţiei
Naţionale a Penitenciarelor şi a unităţilor subordonate.
Activitățile generatoare de venituri extrabugetare au fost organizate în scopul
formării profesionale a deținuților prin desfășurarea unor activități lucrative, în
6
vederea reinserției sociale a acestora și a prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni, și în
subsidiar în scopul obținerii de venituri suplimentare, care să acopere un volum cât
mai mare din cheltuielile sistemului penitenciar.
În conformitate cu prevederile din anexa nr. 1 la OG nr. 68/1999 privind
finanţarea activităţii Direcţiei Generale a Penitenciarelor din subordinea
Ministerului Justiţiei, aprobată prin Legea nr. 219/2001 și Legea nr. 48/2012 privind
finanţarea activităţii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi a unităţilor
subordonate, veniturile extrabugetare pot proveni din: prestații cu deținuții pentru
persoanele fizice și juridice; producție în atelierele organizate în cadrul
penitenciarelor și al centrelor de reeducare; producție realizată în gospodăriile
agrozootehnice din unitățile sistemului penitenciar; alte surse de venituri ca:
valorificări de bunuri, chirii, servicii medicale contra cost etc.
CAP. II – SINTEZA PRINCIPALELOR CONSTATĂRI ȘI CONCLUZII
REZULTATE ÎN URMA ACȚIUNII DE AUDIT AL PERFORMANȚEI
II.1. La nivelul Administrației Naționale a Penitenciarelor
► Nu există o strategie pe termen mediu și lung în sistemul administrației
penitenciare în ceea ce privește veniturile extrabugetare, aprobată de ordonatorul
principal de credite al Ministerului Justiţiei;
► Veniturile extrabugetare realizate de ANP și unitățile subordonate nu au
caracter permanent și completează într-o măsură foarte mică veniturile bugetare, prin
urmare se impune modificarea sistemului de finanțare a sistemului administrației
penitenciare.
► Nu au fost utilizate integral toate capacitățile de producție, de care dispune
sistemul administrației penitenciare, astfel:
- atelierele de producție bugetară nu au fost utilizate decât pentru organizarea
de cursuri de calificare pentru persoanele private de libertate cu puțin timp înainte de
terminarea pedepsei, în vederea reintegrării sociale a acestora;
- suprafața de teren de care dispune nu a fost cultivată integral;
- nu s-a acționat în direcția creșterii șeptelului în cazul animalelor de producție
și reproducție.
► Preocuparea redusă a ANP în identificarea de noi activități și/sau creșterea
contribuției celor existente la realizarea de venituri extrabugetare.
În urma misiunii de audit, la nivelul ordonatorului secundar de credite, au fost
constatate unele abateri de la legalitate și regularitate consemnate în Procesul-verbal
de constatare astfel:
► ANP nu a organizat şi condus contabilitatea de gestiune, iar contabilitatea
financiară este parțial organizată pentru activităţile de producţie şi prestările de
servicii desfăşurate de sistemul administraţiei penitenciare.
► Evidenţa contabilă a veniturilor şi a produselor finite obţinute din activitatea
desfăşurată în gospodăriile agrozootehnice nu s-a condus şi organizat conform
7
Normelor Metodologice, a Planului de conturi şi instrucţiunilor de aplicare a acestuia.
► Organizarea și desfășurarea necorespunzătoare a activităţii de audit public intern
prin subdimensionare faţă de complexitatea şi volumul activităţilor auditabile.
►Neimplementarea tuturor dispozițiilor privind controlul intern, în sensul
neactualizării periodice a procedurilor operaționale existente, neimplementării tuturor
standardelor de control intern/managerial și nestabilirii funcțiilor sensibile.
►La nivelul ANP au fost emise unele acte administrative al căror conținut contravine
și/sau nu respectă în totalitate prevederile Legii contabilității nr.82/1991, republicată,
precum și ale dispozițiilor Ordinului nr.1826/2003 al ministrului finanțelor publice de
aprobare a Precizărilor privind unele măsuri referitoare la organizarea şi
conducerea contabilităţii de gestiune.
Pentru valorificarea constatărilor a fost emisă decizie, prin care au fost dispuse
măsurile pe care ANP trebuie să le ducă la îndeplinire în vederea înlăturării
deficiențelor constatate. Decizia împreună cu Raportul de audit al performanței,
însoțit de anexe, a fost transmis spre analiză ordonatorului principal de credite al
Ministerului Justiției.
Totodată s-a constatat o inadvertență între conţinutul anexei la HG nr. 1849/2004
privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor și conţinutul anexei 3 la HG nr. 652/2009 privind organizarea şi
funcţionarea Ministerului Justiţiei cu privire la numărul ordonatorilor de credite şi
numărul posturilor aprobate pentru sistemul administraţiei penitenciare. În timpul
misiunii au fost întocmite și înaintate Ministerului Justiției, proiecte de hotărâre de
Guvern pentru modificarea HG nr.1849/2004.
În urma misiunii de audit al performanței au fost constatate și unele abateri de
la legalitate și regularitate, reținute în sarcina Ministerului Justiției. Astfel,
ordonatorul principal de credite:
► Nu s-a preocupat de organizarea contabilității de gestiune, financiară şi
bugetară pentru activităţile de producţie bugetară, producţia în gospodăriile
agrozootehnice şi prestările de servicii desfăşurate de sistemul administraţiei
penitenciare, nefiind aprobată monografia contabilă completă pentru activitatea
economică a sistemului administraţiei penitenciare, care să reflecte operaţiunile
specifice desfăşurate în sectorul zootehnic, ferma vegetală, prelucrarea bunurilor
intrate/obţinute din activitatea popotelor/bucătăriilor de unitate şi prestărilor de
servicii efectuat, nefiind elaborat planul de conturi cu dezvoltarea conturilor
analitice, care să reflecte operaţiunile specifice desfăşurate în sistemul administraţiei
penitenciare. Mai mult, prin emiterea Ordinului nr.1318/2012 al ministrului justiției
privind normele de acordarea drepturilor de hrană, în tip de pace, pentru personalul
din sistemul administraţiei penitenciare, s-a dispus ca evidenţa financiar contabilă să
fie organizată şi condusă în partidă simplă.
► În bugetul aprobat pentru ANP nu a fost cuprins capitolul ”Sănătate”,
deși se realizează venituri din contractele încheiate cu casele de asigurări sociale
8
de sănătate, iar în cazul veniturilor provenite din taxe și alte venituri din
învățământ, realizate de Şcoala Naţională de Pregătire a Agenţilor de Penitenciare
Târgu Ocna – unitate subordonată Administrației Naționale a Penitenciarelor, acestea
sunt reflectate în bugetul și execuția ordonatorului principal, în loc de a fi reflectate în
bugetul și execuția ordonatorului secundar.
II.2. La nivelul unităților subordonate ANP
Misiunea de audit al performanței s-a desfășurat și la 28 de entități subordonate
ANP, fiind finalizate la data raportării 10 procese-verbale de constatare în care au
fost consemnate unele deficiențe după cum urmează:
► Nu a fost organizată şi condusă contabilitatea de gestiune potrivit clasificărilor,
principiilor și procedurilor cu caracter general reglementate de OMFP nr. 1826/2003,
precum și Normelor metodologice privind organizarea și conducerea evidenței
contabile și tehnic-operative în instituțiile din sistemul administrației penitenciare
aprobate prin Ordinul nr. 2292/2008 al ministrului justiției (Penitenciarele: Colibași,
Pelendava, Tulcea și Hunedoara);
►Modul de înregistrare în evidența contabilă a veniturilor și a producției obținute din
activitatea desfășurată în gospodăria agrozootehnică este defectuos, fiind utilizat
contul 709 „Variația stocurilor” în corespondență cu contul 345 „Produse finite”
(atât producția vegetală obținută, cât și carnea rezultată în urma sacrificării
animalelor) și contul 361 „Animale și păsări” pentru înregistrarea sporului în
greutate și pentru înregistrarea animalelor obținute în cursul anului (fătări). Tot în
aceste conturi au fost înregistrate și veniturile realizate din prelucrarea produselor
finite obținute din gospodăria agrozootehnică (grâu, carne de porc în carcasă, carne
de vită în carcasă, carne de miel, lapte etc.), fapt ce nu permite determinarea
veniturilor aferente, fără dezvoltarea acestora în conturi analitice distincte pentru
produsele rezultate (Penitenciarul Tulcea);
► Controlul financiar preventiv propriu nu a fost organizat și exercitat asupra tuturor
categoriilor de operațiuni prevăzute în legislația aplicabilă și derulate în cadrul
execuției bugetare a anului 2012 (Penitenciarul Colibași);
► Nu au fost respectate în totalitate dispozițiile legale referitoare la inventarierea
patrimoniului (Penitenciarele Colibași și Târgșor), precum și a celor ce privesc
reevaluarea activelor fixe corporale, existând o subevaluare a valorii unor terenuri
(Penitenciarul Târgșor);
► Nu a fost elaborată o strategie de eficientizare şi extindere a activităţilor Centrului
de Pregătire Profesională şi Recuperare a Cadrelor de Penitenciare (CPPRCP) –
Rodbav, cu identificarea surselor de finanţare. Nu a fost elaborat un regulament de
organizare și funcționare care să reflecte cu fidelitate obiectul actual de activitate,
modul de lucru şi de organizare a centrului (Penitenciarul Codlea);
► În anul 2012, au fost afectate sursele de finanțare, iar rezultatul financiar al
exercițiului a fost diminuat nejustificat , ca urmare a virării în plus la bugetul de stat a
sumei de 578.285 lei reprezentând TVA (Penitenciarul Pelendava);
► Nu s-a efectuat operațiunea de auto-facturare pentru bunurile preluate din
9
producția proprie și care au fost utilizate pentru hrana persoanelor private de libertate
aflate în custodia instituției (Penitenciarul Pelendava);
►Necalcularea, neînregistrarea în evidența contabilă și neîncasarea penalităților
datorate pentru neplata la termen a veniturilor din prestări servicii cu persoane private
de libertate, stabilite prin contractele încheiate cu terți clienți, fiind estimate venituri
suplimentare nerealizate în sumă totală de 482.933 lei (Penitenciarele: Târgșor -
430.494 lei, Hunedoara – 42.472 lei, Galați - 2.516 lei, Târgu Mureș - 4.980 lei,
Ploiești - 2.471 lei);
►Nerespectarea principiilor economicității, eficienţei şi eficacității în administrarea
patrimoniului public și privat al statului, precum și în utilizarea fondurilor publice, în
sensul că au fost cultivate produse care nu se pot obține la prețuri de producție mai
mici decât cele practicate pe piață (Penitenciarul Ploiești); ►Creanțe aferente unor contracte încheiate în condiții de nerespectare a
reglementărilor interne pentru prestări de servicii cu persoane private de libertate,
pentru care entitatea auditată este înscrisă în tabloul creditorilor, procedura
insolvenței nefiind finalizată, creanțe urmărite necorespunzător în instanță (acțiuni
respinse pentru penalități calculate eronat), precum și neînscrierea în tabloul
creditorilor pentru creanțele neîncasate în situațiile în care debitorii în cauza au intrat
în procedura de insolvență (Penitenciarul Târgșor), precum și neîncasarea în cadrul
termenului legal de prescripție a creanțelor comerciale și debitelor (Penitenciarul
Colibași);
►Neimplementarea dispozițiilor privind controlul intern în sensul neelaborării
tuturor procedurilor identificate, neactualizării periodice a celor existente,
neactualizării registrului riscurilor și neelaborării procedurilor referitoare la
managementul riscurilor, monitorizarea și evaluarea sistematică a acestora,
neelaborării de proceduri în domeniile în care riscurile au fost identificate și s-au
produs și în anii anteriori, neelaborarea de proceduri pentru compartimentul juridic,
reguli, măsuri, proceduri care săreglementeze relațiile între structura economico-
administrativă și compartimentul juridic (Penitenciarele: Ploiești, Târgșor și
Brăila);
► Neconcordanțe între contul 102 „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul
privat” și conturile 212 „Construcții domeniul privat”, 214 „Mobilier, aparatură
birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane și materiale și alte active fixe
corporale” în sumă totală de 1,5 mil. lei, la finele anului 2012 (Penitenciarul
Brăila);
► Nerespectarea clauzei contractuale privind modificarea prin act adițional a
tarifului negociat, în cazul modificării salariului minim brut pe țară, în contractele de
prestări servicii cu persoane private de libertate încheiate cu terți (Penitenciarul
Brăila).
Pentru valorificarea constatărilor, directorii camerelor teritoriale de conturi au
emis decizii, prin care au fost dispuse măsurile pe care entitățile trebuie să le ducă la
îndeplinire în vederea înlăturării abaterilor constatate. În două cazuri, împotriva
măsurilor dispuse prin decizie, au fost formulate contestații, care au fost soluționate
10
de către comisiile constituite la nivelul Curții de Conturi.
Conform prevederilor Regulamentului privind organizarea și desfășurarea
activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din
aceste activități deciziile emise pentru ordonatorii terțiari de credite au fost înaintate
ordonatorului secundar de credite al Administrației Naționale a Penitenciarelor, în
vederea urmăririi modului de ducere la îndeplinire, la termenul stabilit, a măsurilor
dispuse.
CAP. III ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI ÎNSCRIȘI ÎN BILANȚ ȘI
CONTUL DE EXECUȚIE
În perioada 2008 – 2012, principalii indicatori din bilanțurile contabile
întocmite la finele exercițiilor financiare se prezintă astfel:
Tabelul nr.1-Principalii indicatori înscriși în bilanțurile contabile din perioada 2008-2012
-lei- INDICATORI ANUL 2008 ANUL 2009 ANUL 2010 ANUL 2011 ANUL 2012
TOTAL ACTIVE din care: 1.186.220.768 1.256.666.162 1.544.415.234 1.509.366.174 1.509.473.217
ACTIVE NECURENTE 1.015.439.896 1.147.393.038 1.437.942.491 1.367.827.280 1.382.767.287
Active fixe necorporale 1.537.104 1.258.939 676.364 526.640 986.788
Active fixe corporale 1.012.667.228 1.142.054.470 1.429.699.370 1.360.183.069 1.371.542.589
Instalații tehnice, mijloace de transport, animale,
plantații, mobilier, aparat birotică și alte active
corporale
130.443.708 96.411.781 88.120.059 73.615.142 61.313.382
Terenuri și clădiri 882.223.520 1.045.642.689 1.341.579.311 1.286.567.927 1.310.229.207
Active nefinanciare 0 0 179.917 179.917 179.917
Active financiare necurente 4.138 1.123 1.112 832 832
Creanțe necurente 1.231.426 40.178.506 7.385.728 6.936.822 10.057.161
ACTIVE CURENTE 170.780.872 109.273.124 106.472.743 141.538.894 126.705.930
Stocuri 90.282.187 79.121.680 77.283.687 81.709.241 78.579.645
Creanțe din operațiuni comerciale și avansuri 55.390.381 16.289.196 15.221.930 9.936.131 11.779.704
Creanțe bugetare 101.228 84.443 190.102 238.115 275.637
Creanțe din operațiuni cu Comunitatea Europeana 559.679 15.391 30.475 24.179.187 15.894.832
Conturi la trezorerie, casa, alte valori, avansuri de
trezorerie
15.048.430 9.253.547 11.433.514 23.036.429 17.771.934
Dobânda de încasat, alte valori, avansuri de
trezorerie
0 0 0 0 50.268
Conturi la instituții de credit, casa, avansuri de
trezorerie
8.232.623 4.250.170 1.929.941 2.089.964 2.073.898
Cheltuieli în avans 1.166.344 258.697 383.094 349.827 280.012
TOTAL DATORII din care: 160.745.997 103.199.681 86.034.955 136.186.336 136.786.981
DATORII NECURENTE 13.311.322 5.006.834 832.302 11.921.777 12.267.556
DATORII CURENTE 147.434.675 98.192.847 85.202.653 124.264.559 124.519.425
Datorii comerciale, avansuri și alte decontări 104.942.594 61.433.684 54.856.530 50.507.604 47.998.126
Datorii către bugete 6.612.927 9.973.454 9.119.025 20.965.567 26.035.516
Datorii din operațiuni cu Fonduri externe
nerambursabile
0 0 0 27.913.317 20.426.531
Împrumuturi pe termen lung 0 0 1.082 6.247 432.248
Datoriile angajaților 35.876.871 26.779.569 21.223.733 24.869.250 29.627.004
Venituri in avans 2.283 6.140 2.283 2.574
ACTIVE NETE 1.025.474.771 1.153.466.481 1.458.380.279 1.373.179.838 1.372.686.236
CAPITALURI PROPRII 1.025.474.771 1.153.466.481 1.458.380.279 1.373.179.838 1.372.686.236
Rezerve, fonduri 879.899.659 1.022.155.085 1.287.709.558 1.224.188.366 1.265.034.876
11
Rezultatul reportat (cont 117 – sold creditor) 171.394.940 132.713.772 169.855.416 189.255.179 167.524.241
Rezultatul patrimonial al exercițiului (cont 121 – sold
creditor)
0 0 815.305
Rezultatul patrimonial al exercițiului (cont 121 – sold
debitor)
25.819.828 1.402.376 0 40.263.707 59.872.881
Evoluția principalilor indicatori bilanțieri este reprezentată în graficul nr.1.
Graficul nr.1 Evoluția principalilor indicatori bilanțieri
Din analiza datelor prezentate în bilanțul centralizat se constată că „Activele
totale” au cunoscut cea mai mare creștere în anul 2010, față de perioada 2008-2009,
fiind în ușoară descreștere în perioada 2011-2012.
De asemenea, față de aceeași perioadă de referință am constatat că „Datoriile
totale” au înregistrat un trend descendent comparativ cu anul 2008, cunoscând cel
mai scăzut nivel în anul 2010, iar în perioada 2011-2012 au avut o ușoară creștere
față de anul 2010, dar s-au situat sub nivelul anului 2008.
În ceea ce privește „Capitalurile proprii”, începând cu anul 2008 au avut o
creștere semnificativă în anul 2010, apoi au avut o perioada de descreștere în 2011,
iar în 2012 s-au menționat aproximativ la același nivel.
În perioada 2008 – 2012, veniturile încasate și cheltuielile efective ale
Sistemului Administrației Penitenciare, conform datelor din contul de rezultat
patrimonial întocmit la finele fiecărui an, se prezintă astfel:
Tabelul nr. 2-Veniturile încasate și cheltuielile efectuate în perioada 2008-2012
- lei- EXPLICAȚII ANUL
2008
ANUL
2009
ANUL
2010
ANUL
2011
ANUL
2012
VENITURI OPERAȚIONALE 841.832.642 827.142.642 775.461.272 868.322.357 919.457.139
0
200.000.000
400.000.000
600.000.000
800.000.000
1.000.000.000
1.200.000.000
1.400.000.000
1.600.000.000
2008 2009 2010 2011 2012
ACTIVE
DATORII
CAPITALURI PROPRII
12
- Venituri din impozite, taxe contribuții de
asigurări și alte venituri ale bugetelor 11.052 30.911 91.858 639.991 0
- Venituri din activități economice 65.422.872 50.145.119 42.768.000 51.890.152 66.146.763
- Finanțări, subvenții, transferuri alocații
bugetare cu destinație specială 773.870.453 775.005.246 730.897.383 814.257.156 847.651.782
- Alte venituri operaționale 2.528.265 1.961.366 1.704.031 1.535.058 5.658.594
CHELTUIELI OPERAȚIONALE 866.211.951 827.737.399 773.686.732 904.950.045 979.134.753
- Salariile și contribuțiile sociale aferente
angajaților 599.192.641 574.105.545 529.866.262 629.387.255 683.129.136
- Subvenții și transferuri 32.931.041 33.746.184 38.852.307 31.011.606 32.432.215
- Stocuri, consumabile, lucrări și servicii
executate de terți 184.875.541 160.873.662 145.221.278 172.686.465 179.147.259
- Cheltuieli de capital, amortizări și
provizioane 33.673.492 40.903.006 40.290.976 50.177.707 66.941.818
- Alte cheltuieli operaționale 15.539.236 18.109.002 19.455.909 21.687.012 17.484.325
REZULTATUL DIN ACTIV.
OPERAȚIONALĂ 24.379.309 594.757 1.774.540 36.627.688 59.677.614
- excedent 0 0 1.774.540 0 0
- deficit 24.379.309 594.757 0 36.627.688 59.677.614
Venituri financiare 535.467 668.031 29.527 19.664 33.970
Cheltuieli financiare 1.184.840 958.664 633.858 38.344 30.449
REZULTATUL DIN ACTIV.
FINANCIARĂ 649.373 290.633 604.331 18.680 3.521
- Excedent 3.521
- Deficit 649.373 290.633 604.331 18.680 0
Venituri extraordinare 80.138 167.662 82.090 142.517 46.599
Cheltuieli extraordinare 871.284 684.648 436.994 3.759.856 245.387
REZULTATUL DIN ACTIV.
EXTRAORDINARĂ 791.146 516.986 354.904 3.617.339 198.788
- Excedent
- Deficit 791.146 516.986 354.904 3.617.339 198.788
REZULTATUL PATRIMONIAL AL
EXERCIȚIULUI 25.819.828 1.402.376 815.305 40.263.707 59.872.881
- EXCEDENT 815.305
- DEFICIT 25.819.828 1.402.376 40.263.707 59.872.881
Așa cum rezultă din tabelul nr. 2, veniturile operaționale au cunoscut în
perioada 2008-2012 o creștere continuă, cu excepția anului 2010, în care veniturile au
reprezentat 88,55% din veniturile înregistrate în anul 2008, veniturile înregistrate în
anul 2012 față de 2008 cunoscând o creștere de 9,22%.
Cheltuielile operaționale au înregistrat în aceeași perioadă creștere, cu excepția
anilor 2009 și 2010, când acestea au reprezentat 95,56%, respectiv 93,47% din
cheltuielile anilor precedenți, cheltuielile înregistrate în anul 2012 fiind mai mari cu
13,04% față de nivelul anului 2008, creșterea fiind mai mare decât a veniturilor
operaționale.
Analiza evoluției indicatorilor economico-financiari care caracterizează activitatea
entității
13
În sistemul administrației penitenciare, în perioada 2008 – 2012, evoluția
încasărilor, respectiv a plăților, conform datelor din conturile de execuție a fost
următoarea:
Tabelul nr. 3-Evoluția încasărilor și a plăților conform datelor din conturile de execuție
lei INDICATORI ANUL 2008 ANUL 2009 ANUL 2010 ANUL 2011 ANUL 2012
PREVAZUT INCASAT PREVAZUT INCASAT PREVAZUT INCASAT PREVAZUT INCASAT PREVAZUT INCASAT
TOTAL
VENITURI
din care:
865.223.325 818.874.170 817.207.054 806.432.591
770.290.643 763.919.549 960.089.227 853.365.957 936.133.252 903.422.401
VENITURI
CURENTE 68.690.325 71.825.194 75.420.054 66.314.289 58.761.643 54.510.444 181.866.227 77.327.608 106.130.252 75.929.983
Venituri din
concesiuni și
închirieri 0 0 279.000 277.302 880.000 855.223 1.011.000 994.542 1.203.000 1.190.002
Alte venituri
din dobânzi 0 0 9.000 8.121 8.000 5.625 4.000 3.628 6.000 3.779
Venituri din
prestări
servicii 29.548.000 32.423.840 28.110.000 24.714.366 27.374.000 25.583.526 36.393.000 34.475.787 40.553.000 37.151.518
Venituri din
valorificare
produselor
obț. din actv.
proprie 11.751.000 10.731.312 15.258.000 14.943.148 3.819.000 4.127.985 2.845.000 2.620.772 2.938.000 2.566.246
Venituri din
contractele
încheiate cu
casele de asig.
de sănătate 20.820.325 20.274.778 21.272.054 16.723.374 19.240.643 16.603.784 21.457.227 20.166.881 23.628.252 21.022.032
Alte venituri 6.320.000 8.193.322 10.387.000 9.561.082 7.366.000 7.277.294 9.042.000 7.549.574 8.439.000 7.876.952
Donaţii şi
sponsorizări 251.000 201.942 105.000 86.896 74.000 57.007 69.000 61.985 101.000 77.963
VENITURI
FEN UE 0 0 0 0 0 0 96.256.000 8.521.505 2.011.000 1.987.286
SUBVENȚII
PT.
PROIECTE
FIN DIN FEN 0 0 0 0 0 0 14.789.000 2.932.934 27.251.000 4.054.205
SUBVENȚII
PENTRU
INSTITUȚII
PUBLICE 796.533.000 747.048.976 741.787.000 740.118.302 711.529.000 709.409.105 778.223.000 776.038.349 830.003.000 827.492.418
BUGET
DEFINITIV PLĂȚI
BUGET
DEFINITIV PLĂȚI
BUGET
DEFINITIV PLĂȚI
BUGET
DEFINITIV PLĂȚI
BUGET
DEFINITIV PLĂȚI
TOTAL
CHELTUIELI
din care: 865.223.325 814.895.685 817.207.054 808.516.385 770.290.643 763.291.723 960.089.227 853.708.437 936.133.252 902.264.582
Titlul I –
Cheltuieli de
personal 616.995.718 588.961.576 570.610.394 569.624.911 494.520.844 493.222.761 570.865.016 569.604.123 629.391.588 626.260.803
Titlul II –
Bunuri și
servicii 168.117.493 154.028.572 170.043.660 163.659.196 159.963.310 156.396.730 178.441.211 173.402.230 170.969.664 165.292.362
Titlul III –
Dobanzi 1.073.000 1.061.749 774.000 771.583 173.000 172.579 0 0 0 0
Titlul VI –
Transferuri
între unități
ale adm.
publice 34.628.000 33.743.981 34.210.000 33.305.772 67.191.000 66.287.377 71.575.000 71.358.328 79.504.000 79.202.751
Proiecte cu
finantare FEN 0 0 0 0 0 0 111.045.000 13.382.797 29.262.000 6.425.619
Titlul VIII –
Asistenţă
socială 11.873.000 10.953.232 12.217.000 12.160.975 16.949.000 16.740.819 5.173.000 5.126.178 3.350.000 3.318.421
Titlul X –
active
nefinanciare 32.536.114 26.146.575 29.352.000 28.993.948 31.493.489 30.471.457 22.990.000 20.834.781 23.656.000 21.764.626
14
Din datele prezentate în tabelul nr.3, se constată că în anul 2008, încasările
aferente veniturilor extrabugetare au reprezentat 8,77% din total, în anul 2009 acestea
au reprezentat 8,22%, în anul 2010 au avut o pondere de 7,14% în totalul încasărilor,
în anul 2011 acestea au reprezentat 7,72% din totalul încasărilor, iar în anul 2012 au
reprezentat 7,74 % din total. În perioada 2011-2012, în totalul încasărilor au fost
incluse și veniturile din fonduri externe nerambursabile.
Conform datelor din contul de execuție aferent perioadei auditate, rezultă că
plățile efectuate au cunoscut o creștere în anii 2011 și 2012, creșterea plăților
efectuate în anul 2012 față de cele din anul 2008 fiind de 10,72% (procentul de
realizare fiind de 110,72%), respectiv o descreștere accentuată în anul 2010, față de
anul 2008, fiind de 6,33% (procentul de realizare fiind de 93,67%).
Astfel, încasările și plățile efectuate în perioada 2008-2012 au avut următoarea
evoluție, după cum reiese din graficul nr. 3:
Graficul nr. 3 Evoluția încasărilor și plăților în perioada 2008-2012
CONCLUZII
►ANP a întocmit un singur cont de execuţie cumulat pentru venituri proprii şi
subvenţii de la bugetul de stat, iar cheltuielile sunt evidenţiate pe total cheltuieli
aferente veniturilor proprii şi subvenţiilor, ceea ce, pe de o parte, nu permite
efectuarea unor analize cu privire la eficiența cheltuielilor, iar pe de altă parte
creează riscul nerecuperării cheltuielilor efectuate pentru veniturile obținute.
►Nu a fost întocmit Contul de execuţie a bugetului instituţiei publice –Venituri,
după natura veniturilor încasate în timpul anului;
► Nu a fost întocmit Contul de execuţie a bugetului instituţiei publice –
Cheltuieli, în funcţie de activitatea care generează cheltuiala.
RECOMANDĂRI
- Elaborarea bugetului sistemului administrației penitenciare prin includerea
tuturor veniturilor extrabugetare realizate (venituri CASAOPSNAJ și venituri
din taxe concurs);
- Întocmirea Contului de execuţie a bugetului instituţiei publice – Venituri, după
naturi de venituri și a Contului de execuţie a bugetului instituţiei publice –
Cheltuieli, după naturi de cheltuieli.
650.000.000
700.000.000
750.000.000
800.000.000
850.000.000
900.000.000
950.000.000
2008 2009 2010 2011 2012
Încasări
Plăți
15
CAP. IV PREZENTAREA OBIECTIVELOR PRINCIPALE ȘI SPECIFICE ALE
AUDITULUI PERFORMANȚEI
IV.1. Mandatul legal
Iniţierea şi desfăşurarea acţiunii de audit al performanţei au avut la bază
mandatul legal conferit de prevederile Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi
funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, astfel:
▪ art. 21 alin. (2) „Curtea de Conturi poate exercita auditul performanţei asupra
gestiunii bugetului general consolidat, precum şi a oricăror fonduri publice”
▪ art. 28 alin. (2) - „Curtea de Conturi efectuează o evaluare independentă asupra
economicităţii, eficienţei şi eficacităţii cu care o entitate publică, un program, un
proiect, un proces sau o activitate utilizează resursele publice alocate pentru
îndeplinirea obiectivelor stabilite”.
IV.2. Obiectivele auditului
Potrivit Standardelor de audit INTOSAI, auditul performanței are ca scop
evaluarea sau examinarea independentă a măsurii în care un program, proiect, proces,
o activitate sau entitate publică funcționează în mod economic, eficient și eficace.
Misiunea de audit a avut la bază motivațiile privind economicitatea, eficiența
și eficacitatea („3E”), utilizării fondurilor publice.
Obiectivul principal al auditului îl reprezintă evaluarea performanței
constituirii, administrării și utilizării veniturilor extrabugetare de către ANP și
unitățile subordonate.
Obiectivele specifice ale auditului au vizat evaluarea performanței referitor la
următoarele aspecte:
activitățile economice desfășurate de penitenciar și activitățile desfășurate în
prezent;
cuprinderea în structura organizatorică a acestor activități;
existența unei strategii pe termen mediu sau lung la nivelul ANP în ceea ce
privește această activitate și corelarea acesteia cu cea a Ministerului Justiției;
contabilizarea și evidențierea acestor activități;
modul de stabilire a costurilor pentru produsele fabricate și elementele de cost
luate sau neluate în considerare la determinarea acestora;
metodologia adecvată de determinare a costurile;
organizarea contabilității de gestiune;
identificarea tuturor oportunităților de valorificare a resursei de forță de muncă
cu persoanele private de libertate;
prețul la care sunt achiziționate materiile prime și materialele de pe piață;
luarea în considerare, la determinarea costurilor, a pierderilor din calamități,
mortalități animale, pierderilor tehnologice etc.;
16
relaționarea și tipul relațiilor cu alte penitenciare sau alte persoane juridice cu
privire la aceste activități;
propuneri de îmbunătățire a acestor activități generatoare de venituri
extrabugetare transmise către ANP și dacă au fost luate în considerare sau nu de către
aceasta;
existența preocupării pentru maximizarea veniturilor extrabugetare;
managementul și gestiunea acestor activități;
nivelul costurilor de producție comparativ cu nivelul prețurilor practicate pe
piață de alți producători;
evidența, gestiunea si utilizarea tuturor activelor de care dispune ANP;
încasarea în totalitate a veniturilor extrabugetare;
înregistrarea tuturor activităților prestate către terți.
Misiunea de audit al performanței și-a propus să ofere răspunsuri reale și
pertinente la următoarele întrebări:
1.Dacă la nivelul sistemului penitenciar există o strategie pe termen mediu şi/sau lung
referitoare la activitatea de constituire, administrare și utilizare a veniturilor
extrabugetare?
2. Dacă această strategie a fost aprobată de ordonatorul principal de credite și pusă în
aplicare în mod eficient?
3.Dacă managementul activităților generatoare de venituri extrabugetare este unul
performant?
4.Dacă resursele sistemului penitenciar permit constituirea, administrarea și utilizarea
eficientă a veniturilor extrabugetare?
5. Dacă veniturile extrabugetare au fost planificate, realizate și utilizate conform
bugetelor aprobate?
IV.3 Ținta auditului și riscurile identificate
Ţinta auditului a reprezentat-o efectuarea unei analize independente asupra
activităţilor de realizare a veniturilor extrabugetare, pentru identificarea
vulnerabilităţilor şi a riscurilor specifice, a disfuncţionalităţilor şi a deficienţelor, a
zonelor potenţial perfectibile, pentru formularea de recomandări în vederea creşterii
nivelului de percepere şi de implicare a conducerii sistemului administrației
penitenciare și personalului cu atribuții în domeniul veniturilor extrabugetare şi de
îmbunătățire a activităţii respective.
Riscurile identificate Auditul a identificat principalele riscuri, specifice activităţii de realizare a
veniturilor extrabugetare, ținând cont de aspectele referitoare la organizare şi
funcționare, strategii, regulamente proprii, surse şi resurse de finanţare şi modalităţi
de efectuare a plăţilor, monitorizarea şi controlul furnizării/prestării de servicii.
Se consideră că riscul principal în activitatea de constituire, administrare și
utilizare a veniturilor extrabugetare la nivelul ANP și a unităților subordonate este o
performanţă relativ scăzută prin prisma celor „3 E”, respectiv: economicitate, prin
17
minimizarea costurilor, fără a compromite realizarea în bune condiții a obiectivelor
declarate, eficienţă prin raportarea rezultatelor obţinute faţă de resursele alocate
(alocarea surselor fără efect pe termen mediu şi lung) şi eficacitate prin neatingerea
scopului acestor cheltuieli, de satisfacere a cerinţelor şi nevoilor sistemului
administrației penitenciare (impactul dorit comparativ cu impactul realizat).
Au fost identificate și alte riscuri de audit care se referă la:
♦ Neînregistrarea în contabilitate a tuturor veniturilor;
♦ Activitatea de realizare a veniturilor extrabugetare să nu să se efectueze în mod
corespunzător;
♦ La estimarea veniturilor extrabugetare să nu se ia în considerare anumite
elemente sau să se urmărească unele care nu au legătură cu domeniul;
♦ Existența unor creanțe provenite din venituri extrabugetare care să nu fie
înregistrate în evidența contabilă, să nu se mai încaseze și/sau prescrie;
♦ Nefuncționarea corespunzătoare a programelor informatice;
♦ Existența unor activități extrabugetare care să nu fie monitorizate;
♦ Anumite activități generatoare de venituri extrabugetare să nu fie eficiente;
♦ Costul de producție al produselor obținute din activitățile entității să fie mai mari
decât prețurile de achiziție de pe piață;
♦ Lipsa unor indicatorii de performanță și de evaluare;
♦ Lipsa monitorizării și/sau existența unei performanțe reduse în monitorizarea
activității;
♦ Lipsuri în ceea ce privește organizarea și implementarea sistemul de control intern;
♦ Lipsa unor strategii cu privire la dezvoltarea și funcționarea pe termen mediu şi
lung a activității de obținere a veniturilor extrabugetare;
♦ Alocarea resurselor financiare prin buget, fără a ține cont de așteptările îndreptățite
de creștere a ponderii veniturilor extrabugetare în totalul alocațiilor bugetare;
♦ Funcționarea deficitară a activității de monitorizare și control desfășurată de către
personalul cu atribuții.
Pentru evaluarea riscurilor s-au avut în vedere o serie de cauze, cum ar fi:
Existenţa unor modificări legislative în domeniu;
Implicarea necorespunzătoare a conducerii;
Existenţa unor iniţiative fundamentate necorespunzător;
Posibilitatea estimării eronate a unor veniturilor extrabugetare ;
Organizarea şi funcţionarea necorespunzătoarea a sistemelor interne de
control;
Existenţa riscului neînregistrării în contabilitate a tuturor operaţiunilor
aferente acestei activităţi ;
Posibilitatea existenţei lipsei de eficienţă a unor activităţi creatoare de
venituri extrabugetare
Posibilitatea ca activitatea din gospodăriile agrozootehnice să
înregistreze pierdere
Posibilitatea urmăririi necorespunzătoare a încasărilor veniturilor de
această natură şi a aplicării necorespunzătoare a tuturor clauzelor din convenţiile
încheiate de entitate pentru realizarea acestor venituri.
18
CAP. V. PREZENTAREA CRITERIILOR DE AUDIT
Criteriile de audit vizează atingerea performanței în constituirea, administrarea
și utilizarea veniturilor extrabugetare la ANP și sunt stabilite pentru a răspunde la
întrebările: Ce este? și Ce ar trebui să fie?
Misiunea de audit a fost efectuată prin stabilirea și analiza unor criterii
cantitative, valorice și calitative.
Criteriile de audit alese de auditorii publici externi au fost stabilite pe baza
raționamentului profesional și utilizând ca principale surse: legislaţia specifică care
reglementează domeniului auditat, cum ar fi legi, ordonanțe și hotărâri ale
guvernului, indicatori de eficiență și indicatori de rezultat. De asemenea, s-au mai
avut în vedere ordinele emise de Ministerul justiției (ordonatorul principal de credite)
și decizii ale directorului general al ANP.
Criteriile de audit avute în vedere au fost:
- Identificarea tuturor activităţilor ce pot fi desfășurate de către sistemul
administrației penitenciare pentru creșterea veniturilor extrabugetare
- Calitatea activităților generatoare de venituri extrabugetare
- Situația mediului relațional al penitenciarelor cu alte instituții publice
- Modernizarea serviciilor şi activelor
- Îmbunătăţirea coordonării interne
- Calitatea activității de administrare a veniturilor extrabugetare
CAP. VI. DESCRIEREA METODOLOGIEI DE AUDIT, A ABORDĂRILOR
AUDITULUI, RESPECTIV A PROCEDURILOR DE AUDIT UTILIZATE
PENTRU COLECTAREA ȘI ANALIZAREA DATELOR ȘI INFORMAȚIILOR,
CU PRECIZAREA SURSELOR ACESTORA
În alegerea celor mai adecvate metode şi tehnici de obţinere a probelor de audit
s-a ținut cont de necesităţile de a aprofunda obiectivele propuse, de bugetul de timp
alocat şi de costul obţinerii probelor.
Procedurile de audit utilizate pentru obţinerea și analiza probelor de audit au
fost: examinarea documentelor, observarea directă, interviurile, chestionarele și
machetele, analiza nivelului de îndeplinire a obiectivelor „înainte” și „după”, analiza
„cost-beneficiu”, analiza comparativă.
Sursele pentru obținerea informațiilor: Strategia ANP privind veniturile 2013-
2016, care urmează a fi aprobată; Organigrama; Regulamente; Cadrul legislativ care
reglementează activitatea de realizare a veniturilor financiare; Situațiile financiare
întocmite și raportate de ANP în perioada 2008-2012; Dările de seamă ale activității
de producție în gospodăriile agrozootehnice întocmite în perioada 2008-2012.
Datele şi informaţiile obţinute, au fost utilizate pentru a verifica dacă
managementul şi personalul entităţii auditate au acţionat în conformitate cu
principiile stabilite prin procedurile, politicile şi standardele adoptate şi dacă au
folosit resursele în mod economic, eficient şi eficace.
19
Selectarea procedurilor și metodelor de audit a urmărit ca probele de audit să
fie suficiente, adecvate și cuprinzătoare.
Au fost utilizate următoarele probe: verbale, obţinute de la angajaţii entităţii
implicați în activitățile auditate, prin interviuri; analitice, obţinute ca urmare a
verificării, interpretării şi analizării datelor privind activitatea de obținere a
veniturilor; probe documentare, obţinute sub formă de acte şi/sau documente, în
formă scrisă şi în format electronic.
CAP. VII. CONSTATĂRI, CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
VII.1. Strategia pentru constituirea și monitorizarea veniturilor extrabugetare
Pentru reiniţializarea reformei a fost elaborat în iunie 2008 Planul de măsuri
pentru eficientizarea sistemului penitenciar, document care a prevăzut ca una dintre
măsurile importante în acest sens să fie fundamentarea şi implementarea unei strategii a
sistemului administraţiei penitenciare.
În acest sens, Planul de măsuri pentru eficientizarea sistemului penitenciar
2008-2009 a prevăzut elaborarea unui document strategic pe termen mediu şi a unui
plan de acţiune aferent, care să constituie un document reper cu privire la acţiunile
întreprinse pentru funcţionarea eficientă a sistemului penitenciar.
În vederea fundamentării direcţiilor viitoare de acţiune Administrația Națională
a Penitenciarelor a elaborat Strategia sistemului penitenciar pentru majorarea
veniturilor extrabugetare pentru perioada 2013-2016, care însă nu a fost aprobată de
ordonatorul principal de credite. Prin documentul menționat, au fost identificate
obiectivele strategice, obiective care sunt susţinute, la rândul lor, de obiectivele
specifice şi planul anual de activităţi.
CONCLUZII
► Nu există o strategie pe termen mediu și lung în sistemul administrației
penitenciare în ceea ce privește activitatea generatoare de venituri
extrabugetare, aprobată de către ordonatorul principal de credite al
Ministerului Justiţiei;
► Nu au fost stabiliți indicatori de performanță, precum și urmărirea și
raportarea la ANP a modului de realizare a acestora.
RECOMANDĂRI
- Elaborarea şi supunerea spre aprobarea ordonatorului principal al
Ministerului Justiției a unei strategii pe termen mediu și lung privind veniturile
extrabugetare în sistemul administrației penitenciarelor, precum și
implementarea acesteia.
20
VII.2. Modul de constituire a veniturilor extrabugetare
Până la apariția Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, finanţarea
activităţii Direcţiei Generale a Penitenciarelor (în prezent ANP) şi a unităţilor
subordonate acesteia s-a efectuat în conformitate cu dispoziţiile art. 70 alin. (1) lit. b)
din Legea nr. 72/1996 privind finanţele publice, respectiv din venituri extrabugetare
şi alocaţii de la bugetul de stat.
Prin OUG nr. 68/1999 privind finanțarea activităţii Direcţiei Generale a
Penitenciarelor din subordinea Ministerului Justiţiei, act normativ dat în aplicarea
Legii nr.72/1996, veniturile obținute din activităţile realizate de către Direcţia
Generală a Penitenciarelor şi de unităţile subordonate au fost următoarele:
„1. Venituri din prestaţiile cu deţinuţi, pentru persoane fizice și juridice;
2. Venituri realizate în atelierele de producție bugetară, organizate în cadrul
penitenciarelor și al centrelor de reeducare;
3. Venituri realizate în gospodăriile agrozootehnice din unitățile sistemului
penitenciar;
4. Venituri de la Regia Autonomă "Multiproduct";
5. Venituri din alte surse ca: valorificări de bunuri, chirii, servicii medicale contra
cost, arendă etc.”
Potrivit Legii nr. 500/2002 finanțarea Administrației Naționale a
Penitenciarelor și a unităților subordonate s-a efectuat în conformitate cu dispoziţiile
art.62, alin. (1) lit. b) respectiv din „venituri proprii şi alocaţii de la bugetul de stat”.
În anul 2012, OUG nr. 68/1999, aprobată prin Legea nr. 219/2001 a fost
abrogată prin Legea nr.48/2012 privind finanțarea activității Administrației Naționale
a Penitenciarelor și a unităților subordonate.
Potrivit Legii nr.48/2012, unităţile din sistemul administraţiei penitenciarelor
pot realiza venituri în scopul finanţării parţiale a cheltuielilor curente şi de capital,
astfel:
„1.Venituri din munca persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate,
conform prevederilor Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a
măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi
completările ulterioare.
2.Venituri din arendarea terenurilor agricole, valorificare bunuri, încasare chirii,
tarife, sponsorizări, în condiţiile legii.”
În conformitate cu prevederile legale mai sus menționate, sistemul
administrației penitenciare a realizat venituri extrabugetare și a beneficiat de
subvenții de la bugetul de stat.
Analizând evoluția veniturilor înregistrate la nivelul sistemului administrației
penitenciare, în perioada auditată, se observă o scădere a veniturilor extrabugetare în
total venituri, în perioada 2009-2012, față de cele realizate în anul 2008 (contul de
execuție- tabelul nr.4).
Tabelul nr.4-Evoluția veniturilor în perioada 2008-2012
-lei-
21
INDICATORI ANUL 2008 ANUL 2009 ANUL 2010 ANUL 2011 ANUL 2012
INCASAT INCASAT INCASAT INCASAT INCASAT
TOTAL VENITURI din care: 818.874.170 806.432.591 763.919.549 853.365.957 903.422.401
1.VENITURI EXTRABUGETARE 71.825.194 66.314.289 54.510.444 65.873.169 69.888.492
Pondere venituri extrabugetare în total
venituri 8,77% 8,22% 7,14% 7,72% 7,74% Venituri din concesiuni și închirieri 0 277.302 855.223 994.542 1.190.002
Alte venituri din dobânzi 0 8.121 5.625 3.628 3.779
Venituri din prestări servicii 32.423.840 24.714.366 25.583.526 34.475.787 37.151.518
Venituri din valorificare produselor obținute din
activitate proprie 10.731.312 14.943.148 4.127.985 2.620.772 2.566.246
Venituri din contractele încheiate cu casele de
asigurări de sănătate 20.274.778 16.723.374 16.603.784 20.166.881 21.022.032
Alte venituri 8.193.322 9.561.082 7.277.294 7.549.574 7.876.952
Donaţii şi sponsorizări 201.942 86.896 57.007 61.985 77.963
2.VENITURI FEN UE 0 0 0 8.521.505 1.987.286
3.VENITURI BUGETARE, din care: 747.048.976 740.118.302 709.409.105 778.971.283 831.546.623
Subvenții de la buget pt. proiecte finanțate
din FEN 0 0 0 2.932.934 4.054.205
Subvenții pentru instituții publice 747.048.976 740.118.302 709.409.105 776.038.349 827.492.418
Din situația prezentată, se constată că veniturile extrabugetare au avut o
pondere scăzută în total venituri, cuprinsă între 8,77% la finele anului 2008 și 7,74%
în anul 2012.
Grafic ponderea veniturilor extrabugetare în total venituri, în perioada 2008-
2012, se prezintă astfel:
Graficul nr .4 Ponderea veniturilor extrabugetare în total venituri
Dinamica realizării anuale a veniturilor extrabugetare arată că în anii 2008 și
2012, încasările au fost superioare celor din perioada 2009-2011.
Graficul nr. 5 Evoluția veniturilor extrabugetare
0
500.000.000
1.000.000.000
2008 2009 2010 2011 2012
71.825.194 66.314.289 54.510.444 65.873.169 69.888.492
747.048.976 740.118.302 709.409.105 776.038.349
827.492.418
8.521.505 1.987.286 2.932.934
4.054.205
venituri extrabugetare subvenții buget de stat venituri FEN subvenții FEN
71.825.194 66.314.289 54.510.444
65.873.169 69.888.492
2008 2009 2010 2011 2012
22
Veniturile extrabugetare încasate au atins nivelul maxim în anul 2008, fiind în
sumă de 71.825.194 lei, în timp ce în anul 2012 au fost în sumă de 69.888.492 lei,
înregistrând o scădere cu 2,70% față de anul 2008.
Veniturile bugetare, față de nivelul înregistrat în anul 2008 au avut creșteri
semnificative în anii 2011 (778.971.283 lei) și 2012 (831.546.623 lei), ținând cont și
de nivelul subvențiilor pentru proiecte finanțate din FEN aferente cotei de
cofinanțare, care reprezintă un efort al statului, fiind cu 11,31% mai mari în anul
2012.
Veniturile extrabugetare realizate de sistemul administrației penitenciare în
perioada 2008-2012, potrivit datelor raportate de ANP au avut următoarea structură:
1. Venituri din prestări servicii;
2. Venituri din valorificarea produselor obținute din activitatea proprie;
3. Venituri din contractele încheiate cu casele de asigurări de sănătate;
4. Venituri din alte surse (din concesiuni și închirieri, donații și sponsorizări, din
dobânzi și alte venituri)
În perioada raportată nivelul maxim al veniturilor extrabugetare a fost realizat
în anul 2008, în timp ce în anul 2012 s-au situat sub nivelul celui înregistrat în 2008.
La nivelul anului 2008, structura veniturilor extrabugetare realizate de sistemul
administrației penitenciare se prezintă grafic astfel :
Graficul nr.6 Structura veniturilor extrabugetare în anul 2008
Analizând datele prezentate putem constata că în anul 2008, ponderea cea mai
mare în structura veniturilor extrabugetare au reprezentat-o veniturile din prestările
de servicii (45,14%), urmată de veniturile din contractele încheiate cu casele de
asigurări de sănătate (28,23%); veniturile din valorificarea produselor obținute din
activitatea proprie (14,94%); alte venituri (11,41%); venituri din donații și
sponsorizări (0,28%).
De asemenea, în anul 2012 (graficul nr.7), se constată că ponderea cea mai
mare în structura veniturilor extrabugetare au reprezentat-o veniturile din prestările
de servicii (53,16%), urmată de veniturile din contractele încheiate cu casele de
Venituri din concesiuni și
închirieri
0,00%
Alte venituri din dobanzi
0,00%
Venituri din prestări
servicii
45,14%
Venituri din valorificare
produselor obținute din
activitatea proprie
14,94%
Venituri din contractele
încheiate cu casele de
asigurări de sănătate
28,23%
Alte venituri
11,41%
Donaţii şi sponsorizări
0,28%
Total venituri extrabugetare 2008
23
asigurări de sănătate (30,08%); alte venituri (11,27%); venituri din valorificarea
produselor obținute din activitatea proprie (3,67%); venituri din concesiuni şi
închirieri (1,70%); venituri din donații și sponsorizări (0,11%); alte venituri din
dobânzi (0,01%).
Graficul nr.7 Structura veniturilor extrabugetare în anul 2012
Din cele prezentate rezultă că 53,16% din veniturile extrabugetare au
reprezentat-o categoria de venituri din prestări servicii, astfel că, în anul 2008 față de
anul 2012, structura veniturilor extrabugetare s-a păstrat aproximativ la fel, excepție
făcând veniturile din valorificarea produselor obținute din activitatea proprie care au
scăzut cu 23,91% de față de nivelul atins în anul 2008.
VII.3 Tendinţe în realizarea activităţilor generatoare de venituri extrabugetare
În conformitate cu art. 1 din OG nr. 68/1999, aprobată prin Legea nr. 219/2001
privind finanţarea activităţii Direcţiei Generale a Penitenciarelor din subordinea
Ministerului Justiţiei, finanțarea activității Direcţiei Generale a Penitenciarelor (actuala
Administrația Națională a Penitenciarelor) și unităților subordonate se face din „venituri
extrabugetare şi alocaţii de la bugetul de stat”.
De asemenea, conform art. 3 alin.(2) din OG nr. 68/1999 „Pentru acoperirea
întregului necesar de cheltuieli curente şi de capital, veniturile extrabugetare se
completează cu alocaţii de la bugetul de stat”.
Potrivit Legii nr. 500/2002, finanțarea Administrației Naționale a
Penitenciarelor și a unităților subordonate acesteia s-a efectuat în conformitate cu
dispoziţiile art. 62, alin. (1) lit. b) respectiv din „venituri proprii şi subvenții acordate
de la bugetul de stat”.
Cadrul legal stabilește că finanțarea Administrației Naționale a Penitenciarelor
și a unităților subordonate se asigură din „venituri proprii şi subvenții de la bugetul
de stat”. Din execuția bugetară a ANP și unităților subordonate, pentru perioada 2008
– 2012, a rezultat că finanțarea cheltuielilor curente şi de capital din veniturile
extrabugetare a reprezentat circa 8,77% la finele anului 2008 și 7,74% în anul 2012
din finanțarea totală.
Venituri din concesiuni și
închirieri
1,70%
Alte venituri din dobanzi
0,01%
Venituri din prestări servicii
53,16%
Venituri din valorificare
produselor obținute din
activitatea proprie
3,67%
Venituri din contractele
încheiate cu casele de
asigurări de sănătate
30,08%
Alte venituri
11,27%
Donaţii şi sponsorizări
0,11%
24
Din cele prezentate s-a constatat că deşi cadrul legal stabilea că, finanţarea
activităţii sistemului administraţiei penitenciare se face din „veniturile
extrabugetare” şi „se completează cu alocaţii de la bugetul de stat”, în realitate
situația este diferită, în sensul că alocațiile de la bugetul de stat sunt principala
sursă de finanțare, completate nesemnificativ de veniturile extrabugetare.
CONCLUZII
►Finanțarea activității sistemului administraţiei penitenciare se
realizează în principal din alocații de la bugetul de stat, care au reprezentat
91,23% în anul 2008 și 92,26% în anul 2012.
►Veniturile extrabugetare realizate de sistemului administraţiei
penitenciare completează, nesemnificativ, veniturile bugetare, contrar
prevederilor art. 3 alin.(2) din OG nr. 68/1999 (7,74% în 2012);
►În contabilitate, nu au fost evidențiate distinct cheltuielile aferente
veniturilor extrabugetare, situație care nu permite efectuarea unor analize cu
privire la eficiența cheltuielilor, existând riscul nerecuperării cheltuielilor
efectuate prin veniturile obținute.
RECOMANDĂRI
- ANP trebuie să organizeze şi conducă contabilitatea de gestiune și
financiară, pentru activităţile de producţie şi prestările de servicii desfăşurate de
sistemul administraţiei penitenciare.
VII.4. Veniturile din prestări de servicii
Din datele prezentate de ANP a rezultat că veniturile din prestări de servicii
realizate în sistemul penitenciar au avut următoarea structură:
venituri din prestări servicii cu persoane private de libertate în interiorul
și exteriorul penitenciarului;
venituri din prestări servicii turistice.
Grafic, evoluția acestei categorii de venit extrabugetar se prezintă astfel:
Graficul nr. 8 Evoluția veniturilor din prestări servicii
Analizând evoluția acestui tip de venit extrabugetar s-a constatat că în anul
32.423.840
24.714.366 25.583.526
34.475.787 37.151.518
2008 2009 2010 2011 2012
25
2009 aceste venituri au înregistrat cel mai scăzut nivel din perioada analizată, fiind
mai reduse cu 23,78% față de anul 2008 și cu 3,40% față de nivelul anului 2010. În
2011, veniturile din prestări servicii au crescut cu 34,76% față de nivelul anului 2010,
iar în 2012 au crescut cu 7,76% comparativ cu anul 2011.
Grafic, în anul 2012, structura veniturilor din prestări servicii se prezintă astfel:
Graficul nr.9 Structura veniturilor din prestări servicii 2012
Din cele prezentate rezultă că 91,93% din veniturile din prestări servicii o
reprezintă categoria de venituri din prestări servicii cu persoanele private de libertate.
VII.4.1.Venituri din prestări servicii cu persoanele private de libertate în interiorul
și exteriorul penitenciarelor
Activitatea de prestări servicii cu persoanele private de libertate a fost
reglementată inițial de prevederile art. 16 din Decretul Consiliului de Stat nr.
545/1972 privind executarea măsurii educative a internării minorilor infractori într-
un centru de reeducare, și ulterior de prevederile art.57 și art.82 alin.(7) din Legea
nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele
judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare, de
prevederile H.G. nr. 1.897 din 21 decembrie 2006 pentru aprobarea Regulamentului
de aplicare a Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor
dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi
completările ulterioare.
Prin Decizia nr. 619/2011 a directorului general al ANP pentru aprobarea
instrucțiunilor privind organizarea muncii persoanelor private de libertate aflate în
unitățile subordonate ANP s-a stabilit în mod concret modalitatea de organizare a
muncii persoanelor private de libertate în sistemul administrației penitenciare.
De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 60 din Legea nr. 275/2006,
persoanele private de libertate pot presta activități fără să fie remunerate, în interiorul
penitenciarului și/sau în caz de calamitate.
Veniturile din prestări servicii cu persoanele private de libertate, în perioada
supusă auditului, se prezintă astfel:
Venituri din prestări servicii
cu PPL
91,93%
Venituri din prestări servicii
turistice
8,07%
Total venituri din prestări servicii 2012
26
- în 2008, au fost în sumă de 32.423.840 lei, ceea ce reprezintă 45,14%
din total venituri extrabugetare;
- în 2009, au fost în sumă de 21.256.019 lei, ceea ce reprezintă 32,05%
din total venituri extrabugetare;
- în 2010, au fost în sumă de 22.688.114 lei, ceea ce reprezintă 41,62%
din total venituri extrabugetare;
- în 2011, au fost în sumă de 31.457.275 lei, ceea ce reprezintă 57,71%
din total venituri extrabugetare;
- în 2012, au fost în sumă de 34.066.891 lei, ceea ce reprezintă 48,75%
din total venituri extrabugetare.
Folosirea persoanelor private de libertate la activităţi productive, element
principal al regimului de executare a pedepselor privative de libertate, are ca obiectiv
major adaptarea comportamentului persoanei condamnate la valorile sociale
recunoscute de lege, susţinută de schimbări în atitudini şi de dezvoltarea de
competenţe.
Adaptarea comportamentului persoanei condamnate la valorile sociale
recunoscute de lege conduce la:
- reducerea probabilităţii de încălcare a legii penale, după eliberare;
- îmbunătăţirea comportamentului instituţional, de exemplu, pentru a reduce
numărul altercaţiilor între persoanele private de libertate;
- îmbunătăţirea comportamentului inter-personal, inclusiv respectul pentru
diversitate;
- îmbunătăţirea perspectivelor de reintegrare socială;
- reducerea numărului de manifestări agresive a acestora concretizate în acţiuni de
distrugeri a dotărilor din camerele de deţinere şi a infrastructurii logistice, în general.
De asemenea, activitatea de prestări servicii realizată de persoanele private de
libertate contribuie și la:
- economii la cheltuielile de întreţinere a spaţiilor (utilităţi, reparaţii curente,
etc.) corespunzătoare perioadei din zi în care aceste persoane desfășoară activități
lucrative.
- menţinerea stării de sănătate a persoanelor private de libertate;
- costurile de detenţie sunt diminuate și/sau suportate în totalitatea lor prin
veniturile realizate.
În anul 2009, veniturile din prestări servicii cu persoanele private de libertate au
scăzut cu 34,44% față de nivelul anului 2008, înregistrând cea mai scăzută valoare
din întreaga perioadă analizată, urmând apoi un trend ascendent, în anul 2012, având
valoarea cea mai mare. De remarcat că aceste venituri au evoluat direct proporțional
cu numărul persoanelor private de libertate scoase la muncă, după cum reiese din
graficul nr. 11.
Grafic evoluția veniturilor din prestări de servicii cu persoanele private de
libertate (PPL) se prezintă astfel:
27
Graficul nr.10 Evoluția veniturilor din prestări servicii cu PPL
Situația persoanelor private de libertate folosite la muncă, în baza unor
contracte de prestări servicii, în perioada 2008-2012, este prezentată în tabelul de mai
jos:
Tabelul nr.5-Situația persoanelor private de libertate
Anul Efectiv
total*1)
Apţi de
muncă
Indic
e deţ
inuţi
apţi
de
mu
ncă
(co
l.2
/ co
l.1*
10
0)-
%-
Nefolosiți
la muncă*2)
(col.2-
col.5)
Folosiţi
la muncă
total
(col.8+
col.11+
col.12)
Gra
d f
olo
sire
la
mu
ncă
din
tota
l (c
ol.
5/c
ol.
2*10
0)
-%
-
Gra
d f
olo
sire
la
mu
ncă
din
tota
l ap
ţi (
col.
5/
col.
3*1
00
)
-%-
Fo
losi
ţi l
a m
un
că c
u
pla
tă (
col.
9+
co
l.10
)
Fo
losi
ţi l
a m
uncă
cu p
lată
în i
nte
rio
rul
locu
lui
de
deţ
iner
e
Fo
losi
ţi l
a m
uncă
cu
pla
tă î
n e
xte
rio
rul
locu
lui
de
deţ
iner
e
Fo
losi
ţi l
a m
un
că î
n
inte
resu
l lo
cu
lui
de
deţi
nere
şi
în r
egie
pro
pri
e
Fo
losi
ţi l
a m
un
că î
n
ca
z d
e c
ala
mit
ate
şi
pe
ba
ză d
e vo
lun
tari
at
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
2008 27.697 22.485 81 14.064 8.421 30 37 3.392 2.088 1.304 5.029 0
2009 26.859 21.674 81 14.822 6.852 26 32 2.033 832 1.201 4.803 16
2010 27.525 22.258 81 15.800 6.458 23 29 2.062 706 1.356 4.364 32
2011 29.263 24.031 82 16.713 7.318 25 30 2.612 1.004 1.608 4.584 122
2012 31.502 26.166 83 18.112 8.054 26 31 2.990 1.291 1.699 4.991 73
Total 142.846 116.614
79.511 37.103
13.089 5.921 7.168 23.771 243
Medie
perioadă 28.569 23.323
15.902 7.421
2.618 1.184 1.434 4.754 49
*1) efective medii anuale
*2) din cei nefolosiți la muncă aproximativ 3500 PPL în medie pe an au refuzat să muncească
Din graficul nr.11 rezultă că, în perioada 2008-2012, dintr-un efectiv mediu
anual de 28.569 persoane private de libertate, au fost apte de muncă un număr de
23.923 persoane, din care au fost utilizați la muncă 7421 de deținuți (31,02%), restul
încadrându-se în următoarele situații:
- Refuză să desfășoare activități lucrative (aproximativ 3500 de persoane, în
medie pe an);
- Transferați și/sau în tranzit;
- Prezenți la instanțele de judecată;
- Grad sporit de risc etc.
32.423.840
21.256.019 22.688.114
31.457.275 34.066.891
2008 2009 2010 2011 2012
28
Graficul nr.11 Situația privind folosirea la muncă a PPL
În condițiile în care, potrivit dispozițiilor legale, persoanele private de libertate
care nu optează să muncească, nu pot fi obligate, rezultă că în perioada supusă
analizei, media anuală a persoanelor care nu au fost folosite la muncă este de 18.745
(78,35%).
În perioada 2008-2012, din cele 7421 persoane private de libertate, în medie pe
an, au fost utilizate la realizarea de prestări servicii, astfel:
- 4.754 persoane, în medie pe an, în interiorul locului de deținere și în regie proprie,
nefiind remunerați;
- 2.618 persoane, în medie pe an, prestări de servicii cu plată (10,95% din totalul
efectivului mediu anual și 35,27% din totalul mediu anual al celor apți de muncă);
- 49 persoane, în medie/an, au efectuat muncă pe bază de voluntariat și/sau în caz de
calamitate, fără plată.
Calculul veniturilor obținute ca urmare a muncii prestate de persoanele private
de libertate, se face la tariful orar negociat sau, după caz, la tariful orar corespunzător
salariului minim brut pe economie, din care 40% revine persoanei condamnate și
60% revin penitenciarului.
Din venitul de 40%, care revine persoanei condamnate, 75% poate fi folosit pe
durata executării pedepsei, iar 25% se consemnează pe numele deținutului, urmând să
fie încasat împreună cu dobânda aferentă în momentul punerii în libertate.
Din punct de vedere al modului de contabilizare și evidențiere a acestor
venituri, sumele facturate ca urmare a derulării contractelor de prestări servicii
cuprinzând atât partea de 40%, cât și cea de 60%, sunt înregistrate ca venituri, iar
partea ce revine persoanei condamnate, adică 40% este reflectată ca și cheltuială.
Situația tarifului mediu orar realizat în perioada 2008 – 2012 se prezintă în
tabelul nr.6:
Tabelul nr.6-Situația tarifului mediu orar în perioada 2008-2012
Nr.
crt. Anul
Salariul
minim
reglementat
(lei/oră)
Tariful mediu
realizat
(lei/oră)
%
realizare tarif față de
salariul minim
reglementat
0 1 2 3 4
0
5.000
10.000
15.000
20.000
25.000
30.000
35.000
2008 2009 2010 2011 2012
37% 32% 29% 30% 31%
efectiv total
apți de muncă
folosiți la muncă
29
1 2008 2,941 3,942 1,3404
2 2009 3,529 4,908 1,3909
3 2010 3,529 4,275 1,2113
4 2011 3,941 5,657 1,4354
5 2012 4,117 6,314 1,5336
6 Media perioadei 3,611 5,019 1,3898
Din datele prezentate rezultă că, în perioada 2008 - 2012, tariful mediu realizat
de către penitenciare a fost de 5,019 lei/oră, cu 39,98% mai mare decât salariul minim
brut pe economie reglementat. De menționat că, procentul de realizare a tarifului
mediu realizat a crescut de la 34,04% în 2008 la 53,36% în 2012.
Din analiza efectuată cu privire la prețul negociat cu beneficiarii, cu care s-au
încheiat contracte de prestări servicii, la stabilirea tarifului s-a avut în vedere atât
numărul persoanelor puse la dispoziție, calificarea necesară pentru realizarea unor
activități cu grad mare de dificultate, cât și respectarea cerinței ca acesta să fie cel
puțin la nivelul salariului minim pe economie.
Din documentele prezentate, precum și din răspunsurile formulate de
conducerea ANP, s-a constatat că nivelul costului mediu a fost de 85,18
lei/zi/deţinut.
Cauzele care au determinat folosirea la muncă a unui număr mic de persoane
private de libertate, din efectivul apt de muncă în perioada 2008 – 2012, au fost:
Refuzul persoanelor arestate preventiv și a persoanelor private de libertate de a
presta anumite activități productive, întrucât potrivit art. 57 și art. 82 alin. (7) din
Legea nr. 275/2006, cu modificările și completările ulterioare prestarea unor activități
este opțională;
Lipsa personalului de pază şi supraveghere, datorită multitudinii de misiuni
operative și/sau de prezentare a persoanelor private de libertate la instanțele de
judecată;
Un număr redus de persoane private de libertate condamnate definitiv,
potenţiale pentru a fi selecţionate la activităţi productive;
Lipsa calificării într-o meserie a persoanelor private de libertate;
Intrarea în insolvenţă a Regiei Autonome Multiproduct (în anul 2005 erau
folosiţi la muncă la acest agent economic situat în interiorul locului de deţinere 1142
deţinuţi, în 2008 – 439 deţinuţi, în 2009 – 96 deţinuţi, iar din 2010 niciun deţinut);
Spaţiile din interiorul locurilor de deţinere, care pot fi folosite pentru
desfăşurarea activităţilor productive sunt limitate şi nu pot fi crescute în condiţiile în
care sistemul penitenciar se confruntă cu un puternic fenomen de suprapopulare;
Dotarea tehnică a atelierelor interioare, cu unele excepţii, este învechită, legislaţia
limitează posibilitatea achiziţionării rapide a materiilor prime, materialelor şi pieselor
de schimb necesare pentru funcţionarea în regim concurenţial a acestora, precum şi
numărul redus al persoanelor condamnate calificate în meseriile necesare desfăşurării
activităţii;
30
Criza economică prelungită, creşterea salariului minim brut pe economie, slaba
calificare a persoanelor condamnate, precum şi creşterea TVA în anul 2010, au redus
substanţial cererea pentru serviciile prestate cu persoanele private de libertate în
exteriorul locului de deţinere;
Specificitatea unor unități penitenciare de tranzit (Penitenciarele Rahova și
Jilava), fiind înregistrat un tranzit crescut între unitățile penitenciare a persoanelor
private de libertate, ceea ce a afectat folosirea la muncă constantă și identificarea
persoanelor calificate într-o meserie;
Profilarea unităţilor pe regimuri de executare a pedepsei a dat posibilitatea
creşterii/descreşterii mobilităţii şi a posibilităţii de folosire la muncă a persoanelor
private de libertate.
CONCLUZII
►Folosirea la activități productive a persoanelor private de libertate, în
timpul executării pedepselor, este o componentă importantă a activităţii de
reintegrare socială şi urmăreşte dezvoltarea competențelor persoanelor private
de libertate și realizarea de venituri după eliberare.
►Prestarea de activități productive de către persoanele private de libertate
contribuie la realizarea unor venituri extrabugetare care pot fi folosite la
îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie, fapt pentru care creşterea numărului
persoanelor private de libertate folosite la muncă în regim de prestări servicii ar
trebui să constituie unul dintre obiectivele prioritare ale administraţiei naţionale
a penitenciarelor şi ale unităţilor subordonate;
►Conform prevederilor legale a fost introdusă posibilitatea pentru
persoanele private de libertate de a face voluntariat şi de a presta o activitate în
interesul comunităţii (construcţii de şcoli, spitale etc), în caz de calamitate, fapt
ce contribuie la valorizarea mai mare a interesului acestora pentru muncă;
► Activităţile lucrative desfăşurate de persoanele private de libertate, în
afară de perspectiva beneficiilor financiare imediate, contribuie şi la modificări
comportamentale, prin formarea unei atitudini corecte faţă de activitatea
lucrativă şi prin exersarea deprinderilor formate;
►Principalele domenii în care au lucrat persoanele private de libertate au
fost agricultură, construcții, salubrizare, întreținere și amenajare spații verzi, în
special munci necalificate, dar și activități calificate – cusut fețe încălțăminte;
► Persoanele private de libertate sunt motivate să muncească, pe de o
parte, pentru că li se reduce durata pedepsei, iar pe de altă parte, se
perfecționează, câștigă experiență și bani;
► Concurența pe piața forței de muncă este mare, există puține locuri de
muncă pe plan local;
►Faptul că lucrează pe timpul detenției poate fi o recomandare pozitivă
pentru foștii deținuți și ar trebui să aibă un impact pozitiv asupra încrederii în
aceștia;
►Selecționarea la muncă a persoanelor private de libertate se efectuează
în raport cu regimul de executare a pedepsei, vârsta, riscul pentru siguranță
31
penitenciarului, aptitudini, capacitate de muncă, natura activității;
►La angajarea deținuților la muncă în exteriorul locului de detenție,
există riscul de evadare;
►În contabilitate, nu au fost detaliate separat cheltuielile aferente
veniturilor din prestări de servicii cu persoanele private de libertate de
cheltuielile aferente altor activități, aspect care nu permite efectuarea unor
analize cu privire la eficiența cheltuielilor, existând riscul nerecuperării
cheltuielilor efectuate prin veniturile obținute.
RECOMANDĂRI
- ANP să procedeze la crearea unei baza de date cuprinzând
potențialii beneficiari care pot desfășura activități lucrative cu persoanele
private de libertate;
- Seminarii organizate de ANP pentru persoanele private de libertate,
având ca temă prezentarea avantajelor care rezultă din desfășurarea
activităților lucrative;
- Dezvoltarea activității de prestări servicii în toate atelierele de
producție ţinând cont în primul rând de latura educativă, socială a muncii
persoanelor private de libertate și în strânsă legătură cu școlarizarea acestora şi
nu cu scopul principal de a obține venituri extrabugetare.
VII.4.2. Venituri din prestări servicii turistice
În categoria veniturilor din prestări servicii se regăsesc şi veniturile din prestări
servicii turistice.
Activitatea de prestări servicii turistice a fost realizată de: Centrul de Pregătire
Profesională a Magistraţilor, Grefierilor şi Celuilalt Personal din Sistemul Justiţiei
Sovata (CPPMGCPSJ Sovata) și de Complexul „Flamingo”din Eforie Sud, instituţii
publice ai căror directori au calitatea de ordonatori terţiari de credite, finanțarea fiind
asigurată integral din venituri proprii.
Această activitate a fost reglementată prin Ordinul nr.1604/C/2002 al
ministrului justiției privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare,
care stabilește că obiectul de activitate al CPPMGCPSJ Sovata este:
a) „asigurarea condițiilor optime pentru desfășurarea activităților de pregătire și
instruire a magistraților, grefierilor și a celuilalt personal din sistemul justiției
și din unitățile subordonate ministerului justiției;
b) refacerea capacității de muncă a magistraților, grefierilor și a celuilalt
personal din sistemul justiției și din unitățile subordonate ministerului justiției
sau aflate sub autoritatea sa, precum și a membrilor familiilor acestora.”
Capacitatea de cazare a CPPMGCPSJ Sovata este 98 de locuri de cazare.
La art. 2 din Ordinul nr.1104/C/2002 al ministrului justiției pentru aprobarea
Regulamentului de organizare și funcționare, a fost stabilit obiectul de activitate al
Complexul „Flamingo”din Eforie Sud, astfel:
32
a) „asigură condițiile materiale aferente acțiunilor organizate pentru
pregătirea și perfecționarea magistraților și a celuilalt personal de la
Ministerul Justiției și Ministerul Public, de la unitățile subordonate sau
aflate sub autoritatea acestora, de la instanțele judecătorești, precum și de
la parchetele de pe lângă aceste instanțe;
b) asigură condițiile de odihnă, tratament și recuperare a stării de sănătate a
magistraților și a celuilalt personal prevăzut la lit.a), precum și a familiilor
personalului respectiv: soțul/soția, copii și părinți aflați în întreținere,
c) Complexul „Flamingo”poate asigura servicii și pentru terți, în condițiile
prevăzute de prezentul regulament.”
Capacitatea de cazare a Complexului „Flamingo”din Eforie Sud este de 364
locuri de cazare, iar conform certificatului de clasificare gradul de confort este de „3
stele”.
Activitatea de prestări servicii turistice a fost reglementată de Ordinul nr.
2120/C/1998 al ministrului lustiției prin care au fost aprobate Instrucţiunile privind
clasificarea, distribuirea, închirierea şi utilizarea fondului de locuinţe aflat în
administrarea Ministerului Justiției-ANP, care prevede că ordonatorul terțiar de
credite stabilește tarifele de cazare anual, care sunt aprobate de ANP.
Din analiza datelor prezentate reiese că aceste venituri au reprezentat 8,07%
din totalul veniturilor din prestări servicii și au evoluat astfel:
Graficul nr.12 Evoluția veniturilor din prestări servicii turistice
CONCLUZII
►Cheltuielile și veniturile se situează la același nivel, astfel că nu se poate
exprima o opinie în ceea ce privește eficiența, eficacitatea și economicitatea;
►Preocuparea redusă a ANP în identificarea de noi prestații turistice
generatoare de venituri.
RECOMANDĂRI
- Includerea în planurile anuale de activitate a unor indicatori de
performanță pentru categoria de venituri din prestații turistice, precum și
urmărirea și raportarea la ANP a modului de realizare a acestora;
0
3.458.347
2.895.412
3.018.512 3.084.627
2008 2009 2010 2011 2012
33
- Studierea posibilității de modificare a legislației, astfel încât să se poată
suporta de la bugetul de stat contravaloarea reparaţiilor capitale şi a
eventualelor modernizări în vederea creşterii atractivităţii spaţiilor de cazare.
VII. 5. Veniturile din contractele încheiate cu casele de asigurări de sănătate
Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale penitenciarelor-spital se
efectuează în conformitate cu prevederile art. 62 litera b) din Legea nr. 500/2002
privind finanţele publice, ale Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii,
cu modificările și completările ulterioare și ale Ordinului nr. 405/C/2012 al
ministrului justiției pentru stabilirea activităţilor specifice sistemului penitenciar,
prevăzute la art. 190 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 95/2006.
În conformitate cu prevederile art.12 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 275/2006
privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul
procesului penal, penitenciarele-spital asigură asistenţa medicală pentru deţinuţi,
activitate care presupune un specific deosebit.
Din datele prezentate s-a constatat că veniturile realizate din contractele
încheiate cu casele de asigurări de sănătate dețin locul doi în total venituri
extrabugetare, fiind realizate de cele șase penitenciare-spital, care au personalitate
juridică, directorii acestora având calitatea de ordonatori terțiari de credite.
Graficul nr.13-Evoluția veniturilor din contractele încheiate cu casele de asigurări de sănătate
Din cele prezentate s-a constatat că aceste venituri au înregistrat cea mai mare
valoare în anul 2012. În anul 2009 au scăzut cu 17,52% comparativ cu anul 2008 și
au fost cu 0,7% mai mari decât în anul 2010. În anul 2011 au înregistrat o creștere cu
21,46% față de anul 2010, iar în 2012 acestea au continuat trendul ascendent, fiind cu
4,24% mai mari față de nivelul anului 2011.
Reţeaua sanitară a sistemului administraţiei penitenciare este formată din șase
penitenciare-spital, care au ca principală misiune protejarea şi promovarea sănătăţii
persoanelor private de libertate, prevenirea îmbolnăvirilor şi îmbunătăţirea calităţii
vieţii acestora pe perioada cât acestea execută o pedeapsă privativă de libertate, în
condiţii similare celor oferite în reţeaua sanitară publică şi în concordanţă cu
legislaţia aferentă sistemului penitenciar.
Recunoaşterea faptului că sănătatea din penitenciare este importantă pentru
sănătatea publică în general, este stipulată şi în recomandările Consiliului Europei
privind Regulile europene pentru penitenciare.
20.274.778 16.723.374 16.603.784
20.166.881 21.022.032
2008 2009 2010 2011 2012
34
Politica de sănătate din penitenciar este integrată în politica naţională de sănătate,
fiind compatibilă cu aceasta. Deţinuţii au acces la serviciile de sănătate din reţeaua
naţională, fără discriminare în ceea ce priveşte situaţia lor judiciară.
În conformitate cu normativele în vigoare, privind executarea pedepselor
privative de libertate: „Dreptul la asistenţă medicală al persoanelor aflate în
executarea pedepselor privative de libertate este garantat. Asistenţa medicală în
penitenciare se asigură, ori de câte ori este necesar sau la cerere, cu personal
calificat, în mod gratuit, potrivit legii. Persoanele aflate în executarea pedepselor
privative de libertate beneficiază în mod gratuit de tratament medical şi de
medicamente”.
CONCLUZII
► În bugetul aprobat pentru ANP nu a fost cuprins capitolul ”Sănătate”,
deși se realizează venituri din contractele încheiate cu casele de asigurări sociale
de sănătate, acestea fiind reflectate în bugetul și execuția ordonatorului principal, în
loc de a fi reflectate în bugetul și execuția ordonatorului secundar.
► Legislaţia în domeniul sănătăţii nu face distincție între spitalele-
penitenciar și cele din sistemul public de sănătate, astfel că în conformitate cu
prevederile Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii sunt obligate să
presteze servicii medicale contra cost și pentru alte categorii de persoane din afara
unităților penitenciare, ceea ce practic nu se realizează, întrucât penitenciarele -
spital, conform prevederilor art.12 alin. 2 lit. c) din Legea nr. 275/2006 privind
executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul
procesului penal, asigură asistenţa medicală pentru deţinuţi, activitate care presupune
un specific deosebit.
RECOMANDĂRI
Cuprinderea în bugetul instituției a veniturilor realizate din prestările de
servicii cu casele naționale de sănătate.
VII.6. Venituri din alte activități
Analizând datele prezentate în tabelul nr. 4 rezultă că această categorie („Alte
venituri”) deține o pondere de 12,32% și ocupă locul trei în structura veniturilor
extrabugetare.
Din această categorie fac parte:
a) venituri din prepararea hranei pentru persoanele private de libertate din
arestul poliţiei/spitale;
b) venituri din diverse ateliere-auto, spălătorie, tâmplărie etc.;
c) venituri din copii xerox pentru persoanele private de libertate;
d) venituri din recuperarea utilităţilor aferente spaţiilor închiriate;
e) venituri din vânzarea caietelor de sarcini;
35
f) venituri din vânzări deşeuri;
g) venituri din taxe psihologice/taxe examen;
h) venituri din prestări servicii de transport la terţi;
i) venituri din subvenţii pentru agricultură APIA;
j) venituri din lucrări stomatologice;
k) venituri din cazare/masă la centrele de pregătire;
l) venituri din închirierea spațiilor;
m) venituri din arendarea terenurilor;
n) venituri din penalităţi, despăgubiri, imputaţii;
o) venituri din lucrări agricole;
p) venituri din valorificarea unor bunuri scoase din funcţiune;
q) venituri din garanţii de participare la licitaţie/bună execuţie.
În perioada 2008-2009 aceste venituri au ocupat locul patru în structura
veniturilor extrabugetare (graficul nr.6), iar în perioada 2010-2012 (graficul nr.7)
acestea au devansat veniturile din valorificarea produselor obținute din activitatea
proprie, trecând pe locul trei.
De asemenea, s-a constatat că aceste venituri au înregistrat cea mai mare
valoare în anul 2009, fiind cu 16,69% mai mari față de nivelul anului 2008, apoi au
urmat un trend descendent, în anul 2010 au fost cu 23,89% mai scăzute comparativ
cu anul 2009, în 2011 au crescut cu 3,74%, iar în 2012 au crescut cu 4,34% față de
anul 2011, după cum reiese din graficul nr.14.
Graficul nr.14 - Evoluția altor venituri
În ceea ce privește valoarea și ponderea veniturilor realizate din alte activități,
aceasta este prezentată în tabelul nr.7:
Tabelul nr.7-Situația veniturilor din alte activități
Denumirea indicatorilor
Incasari realizate (lei)
2008 2009 2010 2011 2012
Alte venituri total din care: 3610.50. 7.277.294 7.549.574 7.876.952
venituri din prepararea hranei pt. ppl arest poliție/spitale - - 2.188.561 2.382.058 2.432.365
venituri din diverse ateliere-auto, spălătorie, tâmplărie etc. - - 218.184 192.181 144.067
venituri din copii xerox pentru ppl - - 3.575 7.421 10.299
venituri din recuperarea utilităților aferente spațiilor închiriate - - 530.507 560.020 1.080.045
venituri din vânzări caiete de sarcini - - 2.341 1.524 3.296
venituri din vânzări deșeuri - - 198.116 242.304 287.471
8.193.322 9.561.082
7.277.294 7.549.574 7.876.952
2008 2009 2010 2011 2012
36
venituri din taxe psihologice/taxe examen - - 183.052 121.515 51.923
venituri din prestări servicii de transport la terți - - 149.721 90.440 110.239
venituri din subvenții pentru agricultură APIA 1.521.746 2.035.410 1.227.220 1.343.885 1.603.724
venituri din valorificări produse gospodăriile agrozootehnice - - 1.085.263 330.959 75.472
venituri din lucrări stomatologice - - 12.569 16.069 18.425
venituri din cazare/masă la centre pregatire - - 466.896 515.636 411.718
venituri din închirierea spațiilor - - 847.433 1.552.188 1.550.188
venituri din arendarea terenurilor - - 30.577 27.377 20.857
venituri din penalități, despăgubiri, imputații - - 74.663 93.669 44.280
venituri din lucrări agricole - - 18.596 15.705 13.543
venituri din valorificarea unor bunuri scoase din funcțiune - - 24.370 53.830 16.727
venituri din garanții participare licitație/bună execuție - - 15.650 2.791 2.314
Pentru perioada 2008-2009 ANP nu a putut prezenta detalierea veniturilor din
alte activități, în lipsa organizării contabilității de gestiune.
Din datele prezentate rezultă că cea mare pondere (30,84%) în cadrul acestei
categorii o reprezintă veniturile din prepararea hranei pentru persoanele private de
libertate aflate în arestul poliției sau în spitale.
ANP, în mod eronat, a înscris în contul de execuție în categoria „Alte venituri”
și unele venituri care trebuiau raportate în cadrul altor categorii de venit, după cum
urmează:
- venituri din subvenții agricultură APIA, care ar fi trebuit înregistrate
distinct ca și subvenție de la bugetul de stat;
- venituri din valorificarea produselor obţinute din activitatea proprie;
- venituri din închirierea spațiilor;
- venituri din arendarea terenurilor.
CONCLUZII
►La nivelul sistemului administrației penitenciare nu este organizată
contabilitatea distinctă pentru veniturile din „alte activități”, astfel încât nu s-au
putut estima costurile reale ale fiecărei categorii de activitate și evalua dacă
aceste cheltuieli sunt acoperite cu veniturile obținute;
►La determinarea costurilor nu au fost respectate următoarele principii:
-separarea cheltuielilor care privesc obţinerea bunurilor, lucrărilor, serviciilor de
cheltuielile care nu sunt legate de achiziţia, producţia sau prelucrarea acestora. Acesta
presupune ca la nivelul obiectelor de calculaţie stabilite să se separe cheltuielile
atribuibile obiectelor respective de cheltuielile ocazionate de restul activităţii;
-delimitarea cheltuielilor în timp - includerea cheltuielilor în costuri să se efectueze
în perioada de gestiune căreia îi aparţin cheltuielile în cauză;
-delimitarea cheltuielilor în spaţiu - delimitarea cheltuielilor efectuate într-o
anumită perioadă de gestiune pe principalele procese sau alte locuri de cheltuieli care
le-a ocazionat, cum ar fi: aprovizionare, producţie, administraţie, iar în cadrul
sectorului producţie, pe sectoare;
-delimitarea cheltuielilor productive de cele cu caracter neproductiv - delimitarea
cheltuielilor productive, care sunt creatoare de valoare, de cheltuielile cu caracter
neproductiv;
37
-delimitarea cheltuielilor privind producţia finită de cheltuielile aferente
producţiei în curs de execuţie;
►Nivelul veniturilor realizate din activitatea de preparare a hranei
pentru persoanele private de libertate din arestul poliției și spitale este limitat;
►În lipsa organizării contabilității de gestiune, în sistemul administrației
penitenciare, nu se poate aprecia dacă veniturile din prepararea hranei pentru
persoanele private de libertate din arestul poliției și spitale acoperă costurile cu
prepararea hranei.
RECOMANDĂRI
- monitorizarea activităților pe principalele naturi de venituri;
- organizarea evidenței operative, a contabilității de gestiune și/sau
financiare, pentru toate activitățile care conduc la realizarea acestei categorii de
venituri.
VII.7. Veniturile din valorificarea produselor obţinute din activitatea proprie
În conformitate cu prevederile O.G. nr. 68/1999, aprobată prin Legea
nr.219/2001 și Legea nr. 48/2012, în cadrul veniturilor extrabugetare realizate în
vederea finanțării ANP și unităților subordonate sunt prevăzute „Venituri realizate în
atelierele de producție bugetară, organizate în cadrul penitenciarelor și centrelor de
reeducare” și „veniturile realizate în gospodăriile agrozootehnice din unitățile
sistemului penitenciar”.
În perioada analizată, aceste venituri au avut următoarea structură:
- venituri din valorificarea produselor obţinute din producția vegetală;
- venituri din valorificarea produselor obţinute din producția zootehnică;
- venituri din valorificarea produselor obţinute din producția bugetară.
Analizând evoluția acestor venituri în perioada verificată s-a constatat că în
anul 2009 acestea au înregistrat cea mai mare valoare, fiind cu 39,25% mai mari față
de anul 2008, în anul 2010 a urmat o scădere bruscă cu 72,38% comparativ cu anul
2009. Trendul descendent a continuat și în perioada următoare, în 2011 aceste
venituri au scăzut cu 36,51% față de anul 2010, iar în 2012 au scăzut cu 2,08% față
de anul anterior și cu 82,83% față de anul 2009.
Graficul nr.15-Evoluția veniturilor din valorificarea produselor obţinute din activitatea proprie
10.731.312
14.943.148
4.127.985 2.620.772 2.566.246
2008 2009 2010 2011 2012
38
În scopul valorificării resurselor materiale și umane aflate în administrarea sau
în folosința temporară, precum și pentru resocializarea persoanelor private de
libertate, la nivelul unităților penitenciare au fost organizate gospodării
agrozootehnice.
Potrivit prevederilor Ordinului nr. 963/2005 al ministrului justiției pentru
aprobarea Normelor privind organizarea, conducerea și funcționarea gospodăriilor
agrozootehnice înființate în unitățile din subordinea ANP, obiectul de activitate îl
constituie producerea de bunuri agroalimentare destinate consumului propriu și
valorificării. Unitățile subordonate realizează activitate de producție zootehnică și
vegetală.
În perioada auditată s-a constatat că numărul gospodăriilor agrozootehnice a
scăzut, astfel:
- în anul 2008, 35 de unități aveau dezvoltată activitatea în sectorul vegetal, iar
dintre acestea 25 aveau și activitate în sectorul zootehnic;
- în 2012 mai erau 33 de unități care desfășurau activitate în sectorul vegetal, iar
dintre acestea 18 aveau și activitate în sectorul zootehnic. De asemenea, două unități
(Penitenciarele Craiova și Iași) nu mai desfășurau activitate nici în sectorul vegetal,
nici în cel zootehnic, după cum reiese din tabelul nr.8.
Tabelul nr.8-Situația gospodăriilor agrozootehnice
nr.
crt. Unitatea
2007 2008 2009 2010 2011 2012
zootehnic
vegetal zootehnic
vegetal zootehnic
vegetal zootehnic
vegetal zootehnic
vegetal zootehnic
vegetal
1 Penit. Aiud X X X X X X X
2 Penit. Arad X X X X X X X X X X X X
3 Penit. Bacău X X X X X X X X X X X X
4 Penit.Baia Mare X X X X X X X
5 Penit. Botoşani X X X X X X X
6 Penit.Brăila X X X X X X X X X X X X
7 Penit.Buc. Jilava X X X X X X X X X X
8 Penit.Bistriţa X X X X X X X
9 Penit.Codlea X X X X X X X X X X X X
10 Penit.Colibaşi X X X X X X X X
11 Penit. Craiova X X X
12 Penit.Deva X X X X X X X X X X
13 Penit.Tr.-Severin X X X X X X X X X X
14 Penit.Focşani X X X X X X X X X X X X
15 Penit.Galaţi X X X X X X X
16 Penit.Gherla X X X X X X X X X X X X
17 Penit. Iaşi X X X
18 Penit.Mărgineni X X X X X X X
19
Penit.Miercurea-
Ciuc X X X X X X X X X X X X
20 Penit.Oradea X X X X X X X X X X X X
21 Penit.Poarta Albă X X X X X X X X X X X X
22 Penit.Satu Mare X X X X X X X X X X X X
23 Penit.Slobozia X X X X X X X X X X X X
24 Penit.Timişoara X X X X X X X X X X X X
25 Penit.Târgșor X X X X X X X X X X X X
26 Penit.Tîrgu-Mureş X X X X X X X X X X X X
27 Penit.Tulcea X X X X X X X X X X X X
39
28 Penit.Tîrgu-Jiu X X X X X X X X X X X X
29 Penit.Rahova X X X X X X X
30 Penit.Vaslui X X X X X X X X X X
31 C.R. Găieşti X X X X X X X X
32 SNPAP Tg. Ocna X X X X X X X X X
33 C.R.Tichileşti X X X X X X X X X X X
34 Penit Ploieşti X X X X X X X X X
35 Penit. Pelendava X X X X X X X X X X X X
TOTAL 35 35 25 35 23 33 22 33 19 33 18 33
Închiderea unor activități, în special în sectorul zootehnic, s-a făcut în urma
evaluării gospodăriilor agrozootehnice din sistemul administrației penitenciare,
ținând cont de eficienţa activității, conform deciziilor nr. 474/23.06.2006 şi nr.
431/03.06.2008 ale directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
VII.7.1. Venituri din producția vegetală
Din datele prezentate de ANP (tabelul nr.9) s-a constatat că suprafața de teren
agricol a fost în anul 2008 de 2702,74 ha, ajungând în anul 2012 la 2471,41 ha,
rezultând o diminuare a suprafeței de teren agricole cu 231,33 ha.
Tabelul nr. 9 – Situația suprafețelor de teren agricol
Anul
teren
total
(ha)
teren
cultivat
(ha)
cartofi
(ha)
legume
(ha)
Concen-
trate
( ha)
suculente
(ha)
fiboase
(ha)
cereale
(ha)
plante
tehnice
(ha)
alte
prod.
(ha)
teren
neculti-
vat
(ha)
teren
neprod
(ha)
teren
dat în
arendă
(ha)
2008 2702,74 2403,18 58,00 180,65 913,46 435,55 221,35 383,40 184,20 26,57 - 299,56 -
2009 2756,52 2456,96 47,75 171,09 870,46 501,48 191,28 377,30 286,10 11,50 - 299,56 -
2010 2723,50 2081,34 56,80 146,51 645,10 645,24 142,63 281,13 145,14 18,79 - 389,39 252,77
2011 2672,95 1828,51 29,79 134,24 498,89 645,75 150,28 243,34 115,82 10,40 144,68 292,24 407,52
2012 2471,41 1840,24 31,85 116,79 612,91 473,11 137,53 264,56 185,47 18,02 101,73 334,84 194,60
Din tabelul de mai sus rezultă că suprafață de teren agricol cultivată în anul
2008 a fost de 2403,18 ha (88,92% din total suprafață), având un trend descendent în
anul 2012 fiind de 1840,24 ha (74,46%).
Cauzele principale care au dus la scăderea suprafeței de teren agricol au fost:
- retrocedarea unor suprafețe de teren (22,45 ha);
- transmiterea a 208,88 ha în administrarea Ministerului Dezvoltării Regionale si
Turismului, conform prevederilor H.G. nr. 1132/2011 privind modificarea anexei nr.
11 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului
centralizat al bunurilor din domeniul public al statului și transmiterea unor imobile
proprietate publică a statului din administrarea Ministerului Justiției - Administrația
Națională a Penitenciarelor - Penitenciarul Slobozia în administrarea Ministerului
Dezvoltării Regionale și Turismului.
Grafic, utilizarea suprafețelor de teren agricol se prezintă astfel:
40
Graficul nr.16 Situația cultivării terenului agricol al sistemului administrației penitenciarelor
În perioada analizată, producția vegetală obținută în sistemul penitenciar, se
prezintă în următoarea structură:
Graficul nr. 17-Situația producției agricole realizate
În perioada analizată se constată că producția vegetală realizată a avut un trend
descendent, situându-se sub nivelul celei planificate.
Nivelul prețurilor de cost la care s-au obținut produsele agricole (concentrate,
suculente, fibroase și grosiere), în mai toate cazurile, a fost sub nivelul prețului
practicat pe piață.
Activitatea anuală de producție în perioada 2008 – 2012, în cadrul gospodăriei
agrozootehnice a fost raportată prin Programul de producție și bugetul de venituri și
cheltuieli al gospodăriei agrozootehnice, aprobat de către Directorul general al
Autorității Naționale a Penitenciarelor și transmis penitenciarelor în vederea punerii
în aplicare. La cap. 1 din Program s-au prevăzut „Principalii indicatori de sinteză pe
gospodăria agrozootehnică”, din care: producția globală, producția marfă, venitul
net, cheltuieli la 1.000 lei venituri; rata rentabilității, fără însă a fi menționate țintele
cifrice ce trebuie atinse.
Activitatea de producție realizată anual de gospodăriile agrozootehnice a fost
evidențiată în „Darea de seamă cuprinzând realizările obținute în gospodăria
agrozootehnică”, fără a se prezenta și gradul de realizare a indicatorilor transmiși
0,00
500,00
1.000,00
1.500,00
2.000,00
2.500,00
3.000,00
2008 2009 2010 2011 2012
teren dat în arendă - ha
teren neproductiv - ha
teren necultivat - ha
teren cultivat-ha
0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
7000
8000
9000
10000
2008 2009 2010 2011 2012
concentrate
suculente
fibroase
grosiere
41
prin Programul de producție și bugetul de venituri și cheltuieli al gospodăriei
agrozootehnice.
Din datele prezentate rezultă că nu s-a urmărit gradul de realizare a
indicatorilor.
Cauze obiective care au determinat scăderea veniturilor din activitatea
efectuată în sectorul vegetal:
- scăderea suprafeței de teren agricol;
- scăderea suprafeței de teren agricol cultivată;
- utilajele învechite cu care se efectuează lucrările agricole;
- lipsa persoanelor private de libertate care să opteze pentru a efectua
prestații în cadrul gospodăriilor agrozootehnice și care să cunoască specificul acestei
activități;
- lipsa personalului permanent în cadrul gospodăriilor agrozootehnice,
pentru efectuarea lucrărilor de întreținere și udare, activități care se desfășoară în
afara timpului normal de lucru al punctelor de lucru exterioare;
- schimbările intervenite în tipurile de plante cultivate (rotația culturilor);
- lipsa fondurilor necesare pentru pregătirea producţiei în gospodăriile
agrozootehnice,
- desfășurarea activităților cu întârziere, generate de imposibilitatea
asigurării la timp a escortelor pentru punctele de lucru formate din persoane private
de libertate selecționate din penitenciare și dificultăți legate de posibilitățile de lucru
cu puncte de lucru deplasate de la unități, față de necesitatea de a se desfășura
activități în intervale orare determinate de condiții meteorologice (ex. Penitenciarul
Rahova).
CONCLUZII
► Nu există o strategie pe termen mediu și lung în sistemul administrației
penitenciare în ceea ce privește activitatea realizată în sectorul vegetal;
► Nu există indicatori de performanță, precum și urmărirea și raportarea
către ANP a modului de realizare a acestora;
►Activităţile care se derulează în sectorul vegetal sunt activităţi cu
caracter instructiv-educativ în scopul reinserţiei sociale a persoanelor private de
libertate, produsele obţinute sunt destinate cu prioritate consumului propriu al
unităţilor producătoare și/sau al altor unităţi penitenciare din sistemul
administraţiei penitenciare şi numai eventualele excedente sunt destinate
valorificării pe piaţa liberă, în scopul obţinerii de venituri extrabugetare;
►La nivelul sistemului administrației penitenciare nu este organizată
evidența tehnico-operativă aferentă activităților din sectorul vegetal;
►Nu au fost utilizate conturi specifice și/sau nu există o dezvoltare a
conturilor din contabilitatea financiară pentru veniturile şi cheltuielile realizate
din activitatea sectorului vegetal;
►Cheltuielile aferente obținerii acestor venituri sunt înregistrate pe total
cheltuieli, nefiind evidențiate distinct pe naturi de cheltuieli;
42
►La nivelul sistemului administrației penitenciare nu este organizată
contabilitatea distinctă pentru veniturile din activitatea sectorului vegetal, astfel
încât nu s-au putut estima costurile reale ale fiecărei activităţi realizate de
sectorului vegetal și evalua dacă aceste cheltuieli sunt acoperite cu veniturile
obținute.
RECOMANDĂRI
- Elaborarea şi aprobarea de către Ministerul Justiției a unei strategii pe
termen mediu și lung în sistemul administrației penitenciare în ceea ce privește
activitatea din sectorul vegetal;
- Implementarea de către ANP a strategiei aprobate pe termen mediu și
lung în sistemul administrației penitenciare în ceea ce privește activitatea din
sectorul vegetal;
- Cultivarea întregii suprafețe de teren agricol;
- Includerea în planurile anuale de activitate a unor indicatori de
performanță, obligativitatea de urmărire și raportare la ANP a modului de
realizare a acestora;
- Analizarea posibilităților de închiriere/arendare a spațiilor de producție
disponibile la nivelul gospodăriilor agrozootehnice;
- Organizarea și conducerea contabilității de gestiune şi/sau financiare.
VII.7.2. Venituri din producția zootehnică
În sectoarele zootehnice din cadrul gospodăriilor agrozootehnice se cresc trei
specii de animale: bovine, ovine şi porcine. În perioada analizată această activitate a
fost desfășurată în 18 unităţi penitenciare (Arad, Bacău, Brăila, Codlea, Focşani,
Gherla, Miercurea-Ciuc, Oradea, Poarta Albă, Satu Mare, Slobozia, Timişoara,
Târgșor, Târgu Mureş, Tulcea, Târgu Jiu, Ploieşti, Pelendava).
Situația efectivelor de animale raportate în dările de seamă anuale, se prezintă
după cum urmează:
Graficul nr.18-Situația efectivelor de animale
0
2.000
4.000
6.000
8.000
10.000
12.000
2008 2009 2010 2011 2012
ovine
bovine
porcine
43
În perioada analizată, producția obținută în sectorul zootehnic se prezintă
astfel:
Graficul nr.19-Situația producției zootehnice realizate
Din analiza datelor prezentate se constată că producția zootehnică a avut un
trend descendent în perioada analizată și că în toate cazurile producția zootehnică
realizată s-a situat peste nivelul celei planificate.
Prețurile de cost la care au fost realizate produsele din sectorul zootehnic
(carcasă de porc, de vită și de oaie, precum și lapte de vacă și de oaie), aproape în
toate cazurile, s-au situat sub nivelul prețului practicat pe piață, excepție făcând
prețurile aferente producției de carne de porc și vită (Penitenciarele Miercurea-Ciuc,
Timișoara, Târgu-Mureș etc.) .
Principalele cauze care au dus determinat scăderea veniturilor din producția
zootehnică:
- transformarea unor penitenciare în anul 2009 în penitenciare pentru minori și
tineri unde se desfășoară în principal activități socio-educative, școlarizare, cursuri de
calificare, activități și programe efectuate pentru reintegrarea socială (de exemplu:
penitenciarul Târgu Mureș);
- situaţia juridică a unor ferme zootehnice şi terenuri agricole (unele dintre
acestea fiind supuse unor litigii – revendicări);
- respectarea legislaţiei de mediu: Ordinul nr. 536/1997 al ministrului sănătății
privind aprobarea normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al
populaţiei - distanţele față de localităţi; H.G. nr.188/2002 pentru aprobarea unor
norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate; H.G. nr.
89/2006 pentru aprobarea programului strategic privind monitorizarea, controlul şi
eradicarea pestei porcine clasice în România, ce a dus la închiderea unor ferme ce nu
respectau aceste prevederi;
- starea fizică a construcţiilor şi utilităților, starea efectivelor de animale şi
posibilităţile de îndeplinire a măsurilor de biosecuritate şi de mediu prevăzute în
legislaţia de la momentul respectiv în perspectiva aderării la UE;
0
200.000
400.000
600.000
800.000
1.000.000
1.200.000
1.400.000
1.600.000
1.800.000
2008 2009 2010 2011 2012
carcasă de porc-kg
carcasă de vită- kg
carcasă de oaie- kg
lapte de oaie - litri
lapte de vacă - litri
44
- starea fizică a adăposturilor de animale, respectiv o parte din clădirile aferente
gospodăriilor agrozootehnice au fost fie puse în conservare, fie casate (H.G. nr.
496/2013);
- condiţii de mediu: existența staţiilor de epurare, reţea de canalizare etc;
- utilităţi - alimentare cu energie electrică, alimentare cu apă.
CONCLUZII
► Nu există o strategie pe termen mediu și lung în sistemul administrației
penitenciare în ceea ce privește activitatea din sectorul zootehnic, aprobată de
ordonatorul principal de credite, Ministerul Justiţiei;
► Nu există indicatori de performanță, precum și obligativitatea de
urmărire și raportare la nivelul ANP a modului de realizare a acestora;
►La nivelul entității nu este organizată evidența tehnico-operativă
aferentă activităților de producție generatoare de venituri extrabugetare;
►Nu au fost utilizate conturi specifice sau dezvoltări ale conturilor din
contabilitatea financiară pentru veniturile şi cheltuielile realizate în gospodăriile
agrozootehnice;
►Cheltuielile aferente obținerii acestor venituri sunt înregistrate pe total
cheltuieli, nefiind evidențiate distinct pe naturi de cheltuieli în funcţie de
activitatea care le-a generat;
►La nivelul sistemului administrației penitenciare nu este organizată
contabilitatea distinctă pentru veniturile realizate din activitatea sectorului
zootehnic, astfel încât nu s-au putut estima costurile reale ale fiecărei activităţi
realizate și evalua dacă aceste cheltuieli sunt acoperite cu veniturile obținute.
RECOMANDĂRI
- Elaborarea şi aprobarea de către Ministerul Justiției a unei strategii pe
termen mediu și lung în sistemul administrației penitenciare în ceea ce privește
activitatea în sectorul zootehnic;
- Implementarea de către ANP a strategiei aprobate pe termen mediu și
lung în sistemul administrației penitenciare în ceea ce privește activitatea în
sectorul zootehnic;
- Includerea în planurile anuale de activitate a unor indicatori de
performanță, precum și urmărirea și raportarea către ANP a modului de
realizare a acestora;
- Analizarea posibilităților de închiriere a spațiilor de producție disponibile
la nivelul sectorului zootehnic;
- Organizarea și conducerea contabilității de gestiune şi/sau financiare.
VII.7.3. Venituri din producția bugetară
În cadrul veniturilor extrabugetare realizate în vederea finanțării activității
ANP și unităților subordonate (penitenciare) sunt prevăzute „Venituri realizate în
45
atelierele de producţie bugetară, organizate în cadrul penitenciarelor şi al centrelor de
reeducare”.
Activitatea de producție bugetară s-a desfășurat în baza Ordinului nr.
2938/2012 al ministrului justiției pentru aprobarea Instrucţiunilor privind
desfăşurarea activităţii de producţie bugetară în unităţile subordonate ANP.
În cadrul acestei categorii de venituri se regăsesc:
- venituri din executarea de produse din materii prime și materiale
asigurate de entitate;
- venituri din prestarea de servicii din materii prime și materiale parțial
sau în totalitate asigurate de beneficiar.
În cadrul mai multor unităţi din subordinea Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor au fost amenajate şi funcţionează ateliere de producţie utilate
corespunzător în care pot fi desfăşurate activităţi de prelucrare a lemnului, tâmplărie
lemn, tâmplărie PVC, croitorie, cizmărie, panificaţie etc, astfel:
- Penitenciarul Iaşi – dispune de un atelier de producţie utilat în care pot fi
desfăşurate lucrări de tâmplărie (uscat cherestea, confecţionat mobilier pal şi lemn
masiv, rindeluit cherestea);
- Penitenciarul Gherla - are în dotare un atelier de tâmplărie mecanică dotat
cu utilaje de prelucrare în serie mică;
- Penitenciarul Bacău - dispune de un uscător de cherestea şi un atelier de
tâmplărie;
- Penitenciarul Focşani - dispune de un atelier de producţie dotat cu utilaje de
tâmplărie pentru executarea produselor de mobilier şi a obiectelor de tâmplărie;
- Penitenciarul pentru minori şi tineri Tichileşti este dotat cu o moară pentru
măcinarea grâului de panificaţie, o brutărie şi un atelier de tâmplărie pentru
confecţionarea unor produse de mobilier din pal melaminat, uşi şi ferestre;
- Penitenciarul pentru minori şi tineri Craiova deține mai multe ateliere de
producţie care pot realiza: tâmplărie PVC (ferestre şi uşi tip termopan şi accesorii),
tâmplărie lemn (ferestre şi uşi din lemn, mobilă de orice fel), fier forjat (balustrade,
porţi, pergole), patiserie – gastronomie (prăjituri, pizza, produse patiserie), ambalaj
carton - tipograf - flexograf (dosare plic, dosare şină, cutii arhivare, cutii de pizza şi
prăjituri).
- Penitenciarul Craiova - dispune de un atelier de croit şi pregătit piese pentru
încălţăminte, un atelier de tălpuit şi finisat articole de încălţăminte, un atelier de cusut
mecanic încălţăminte, un atelier de tâmplărie, precum şi o brutărie;
- Penitenciarul Arad este dotat cu un atelier de producţie și cu unelte necesare
desfășurării unor activităţi de producţie;
- în cadrul atelierelor existente la Penitenciarului Colibaşi pot fi prestate
activităţi de tâmplărie, uscare cherestea, confecţionare plasă gard, confecţionare
vatelină, confecţionare saltele şi burdufuri pernă umplute cu vatelină;
- Penitenciarul Bucureşti Rahova dispune de:
- un atelier de tâmplărie pentru prelucrarea şi tratarea lemnului, realizarea de
mobilier, case de lemn, cât şi prelucrarea altor produse din lemn şi derivate ale
acestuia;
46
- un atelier de tâmplărie PVC;
- o hală de aproximativ 1000 m2 pentru desfăşurarea unor activităţi de producţie
și/sau prestări servicii (activităţi de manufactură sau semi-automatizate);
- în cadrul Penitenciarului Mărgineni funcţionează un sector de producţie
bugetară unde se desfăşoară activităţi de confecţionat mobilier din lemn masiv şi din
pal melaminat şi binale (uşi şi ferestre), precum şi activităţi de legătorie – arhivare
volume de cărţi, reviste şi ziare;
- Penitenciarele Galaţi, Satu Mare, Botoşani, Poarta albă şi Aiud – dispun
de ateliere de prelucrare a materialului lemnos,
- Penitenciarul Bucureşti - Jilava dispune de un atelier de croitorie precum şi
de un atelier de tâmplărie unde poate fi produs la comandă mobilier din pal
melaminat.
Cauzele care au dus la scăderea acestui tip de venit au fost:
- lipsa fondurilor pentru procurarea materiilor prime şi materialelor necesare
realizării producţiei bugetare;
- lipsa de preocupare pentru găsirea unor piețe de desfacere adecvate;
- lipsa calificării persoanelor private de libertate;
- intrarea în insolvenţă a Regiei Autonome MULTIPRODUCT.
CONCLUZII
►Nivelul veniturilor din producţia bugetară nu a putut fi determinat din
cauza neorganizării şi neconducerii contabilităţii de gestiune și/sau a dezvoltării
conturilor din contabilitatea financiară;
►Lipsa persoanelor private de libertate care să accepte să muncească în
cadrul atelierelor de producție şi care să cunoască specificul acestor activităţi;
►Lipsa calificării sau slaba calificare a persoanelor private de libertate,
ceea ce a condus la realizarea cu întârziere a comenzilor sau la imposibilitatea
acceptării unor comenzi către diverși beneficiari;
►Atelierele bugetare au în principal ca scop reeducarea şi reinserţia în
societate a persoanelor private de libertate, având caracterul activităţilor
didactice.
RECOMANDĂRI
- Utilizarea atelierelor bugetare pentru organizarea de cursuri de calificare a
persoanelor private de libertate;
- Transformarea atelierelor bugetare în ateliere didactice având în vedere că
acestea au ca scop principal reeducarea şi reinserţia socială a persoanelor
private de libertate.
CAP.VIII - CONCLUZIILE GENERALE ȘI RECOMANDĂRILE FORMULATE
DE AUDITORII PUBLICI EXTERNI ÎN URMA ACȚIUNII DE AUDIT AL
PERFORMANȚEI
47
Ţinta auditului a reprezentat-o efectuarea unei analize independente asupra
activităţilor de realizare a veniturilor extrabugetare, pentru identificarea
vulnerabilităţilor şi a riscurilor specifice. Recomandările formulate în Raportul de
audit al performanței se adresează ANP, dar și instituției ierarhic superioare, respectiv
Ministerului Justiției, care ar trebui să acționeze pentru:
▪ dispunerea măsurilor adecvate pentru implementarea recomandărilor, inclusiv
prin îmbunătăţirea propriilor reglementări procedurale și prin inițierea modificărilor
și a completărilor legislației specifice, acolo unde este cazul;
▪ monitorizarea implementării acestor măsuri și evaluarea periodică a efectelor
produse.
Urmare a misiunii „Auditul performanței privind constituirea, administrarea și
utilizarea veniturilor extrabugetare” - pentru perioada 2008 – 2012, la Administrația
Națională a Penitenciarelor au fost formulate următoarele concluzii şi recomandări:
CONCLUZII FINALE
1. Nu există o strategie pe termen mediu și lung în sistemul administrației
penitenciare în ceea ce privește activitatea generatoare de venituri
extrabugetare, aprobată de către ordonatorul principal de credite al
Ministerului Justiţiei.
2. Finanțarea activității sistemului administraţiei penitenciare se realizează
în principal din subvenții de la bugetul de stat, care au reprezentat 91,23% în
anul 2008 și 92,26% în anul 2012.
Veniturile extrabugetare realizate de sistemului administraţiei
penitenciare completează nesemnificativ veniturile bugetare (7,74% în 2012).
3. ANP a întocmit un singur cont de execuţie cumulat pentru venituri proprii
şi subvenţii de la bugetul de stat, iar cheltuielile sunt evidenţiate pe total
cheltuieli aferente veniturilor proprii şi subvenţiilor, ceea ce pe de o parte, nu
permite efectuarea unor analize cu privire la eficiența cheltuielilor, iar pe de altă
parte creează riscul nerecuperării cheltuielilor efectuate pentru veniturile
obținute.
Nu a fost întocmit Contul de execuţie a bugetului instituţiei publice –
Venituri, după natura veniturilor încasate în timpul anului și nici Contul de
execuţie a bugetului instituţiei publice – Cheltuieli, în funcţie de activitatea care
generează cheltuiala.
4. În contabilitate nu au fost evidențiate distinct cheltuielile aferente
veniturilor extrabugetare și nu au fost utilizate conturi specifice sau dezvoltări
ale conturilor din contabilitatea financiară pentru veniturile şi cheltuielile
realizate din activitățile productive.
48
Nivelul cheltuielilor/veniturilor realizate din activitatea gospodăriilor
agrozootehnice și producţia bugetară nu a putut fi determinat din cauza
neorganizării şi neconducerii contabilităţii de gestiune în mod corespunzător.
Activităţile care se derulează în sectorul agrozootehnic au caracter
instructiv-educativ, fiind desfășurate în scopul reinserţiei sociale a persoanelor
private de libertate, produsele obţinute sunt destinate cu prioritate consumului
propriu al unităţilor producătoare și/sau al altor unităţi penitenciare din
sistemul administraţiei penitenciare, iar eventualele excedente sunt destinate
valorificării pe piaţa liberă, în scopul obţinerii de venituri extrabugetare.
5. Folosirea la activități productive a persoanelor private de libertate, în
timpul executării pedepselor, este o componentă importantă a activităţii de
reintegrare socială şi urmăreşte dezvoltarea competențelor acestora și realizarea
de venituri după eliberare.
6. Prestarea de activități productive de către persoanele private de libertate
contribuie la realizarea unor venituri extrabugetare, care pot fi folosite la
îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie, fapt pentru care creşterea numărului
persoanelor private de libertate folosite la muncă în regim de prestări servicii ar
trebui să constituie unul dintre obiectivele prioritare ale administraţiei naţionale
a penitenciarelor şi ale unităţilor subordonate.
7. Activităţile lucrative desfăşurate de persoanele private de libertate, în
afară de perspectiva beneficiilor financiare imediate, contribuie şi la modificări
comportamentale, prin formarea unei atitudini corecte faţă de activitatea
lucrativă şi prin exersarea deprinderilor formate.
8. Principalele domenii în care au lucrat persoanele private de libertate au
fost agricultură, construcții, salubrizare, întreținere și amenajare spații verzi, în
special munci necalificate, dar și activități calificate – cusut fețe încălțăminte.
9. Persoanele private de libertate sunt motivate să muncească, pe de o parte,
pentru că li se reduce durata pedepsei, iar pe de altă parte, se perfecționează,
câștigă experiență și bani.
10. În unitățile turistice, cheltuielile și veniturile se situează la același nivel,
astfel că nu se poate exprima o opinie în ceea ce privește eficiența, eficacitatea și
economicitatea.
11. Legislaţia în domeniul sănătăţii nu face distincție între spitalele-
penitenciar și cele din sistemul public de sănătate, astfel că în conformitate cu
prevederile Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii sunt obligate
să presteze servicii medicale contra cost și pentru alte categorii de persoane din
afara unităților penitenciare, ceea ce practic nu se realizează, întrucât
penitenciarele - spital, conform prevederilor art.12 alin. 2 lit. c) din Legea nr.
275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele
judiciare în cursul procesului penal, asigură asistenţa medicală pentru deţinuţi,
activitate care presupune un specific deosebit.
RECOMANDĂRI
49
1. Elaborarea bugetului sistemului administrației penitenciare prin
includerea tuturor veniturilor extrabugetare realizate (venituri CASAOPSNAJ
și venituri din taxe concurs);
2. Întocmirea Contului de execuţie a bugetului instituţiei publice – Venituri,
după naturi de venituri;
3. Întocmirea Contului de execuţie a bugetului instituţiei publice – Cheltuieli,
după naturi de cheltuieli;
4. Elaborarea şi aprobarea de către ordonatorul principal al Ministerului
Justiției a unei strategii pe termen mediu și lung în sistemul administrației
penitenciare privind veniturile extrabugetare, precum și implementarea
acesteia.
5. Organizarea evidenței operative, a contabilității de gestiune și/sau
financiare, pentru toate activitățile care conduc la realizarea veniturilor
extrabugetare.
6. Monitorizarea activităților pe principalele naturi de venituri.
7. Crearea unei baze de date cuprinzând potențialii beneficiari care pot
desfășura activități lucrative cu persoanele private de libertate.
8. Seminarii organizate de ANP pentru persoanele private de libertate,
având ca temă prezentarea avantajelor care rezultă din desfășurarea
activităților lucrative.
9. Dezvoltarea activității de prestări servicii în toate atelierele de producție
ţinând cont în primul rând de latura educativă, socială a muncii persoanelor
private de libertate și în strânsă legătură cu școlarizarea acestora şi nu cu scopul
principal de a obține venituri extrabugetare.
10. Includerea în planurile anuale de activitate a unor indicatori de
performanță pentru categoria de venituri din prestații turistice, precum și
urmărirea și raportarea la ANP a modului de realizare a acestora.
Unele din recomandările formulate în Raportul de audit al performanței se
adresează și Ministerului Justiției, care în calitate de ordonator principal de credite
ar trebui să acționeze pentru:
- aprobarea unei strategii, pe termen mediu și lung, în ceea ce privește
veniturile extrabugetare realizate de sistemul administrației penitenciare;
- dispunerea măsurilor adecvate pentru implementarea recomandărilor,
inclusiv prin îmbunătăţirea propriilor reglementări procedurale și prin inițierea
modificărilor și a completărilor legislației specifice, acolo unde este cazul;
- monitorizarea implementării acestor măsuri și evaluarea periodică a
efectelor produse.
CAP. IX - CONSTATĂRI ȘI CONCLUZII REFERITOARE LA EVALUAREA
SISTEMULUI DE CONTROL INTERN/MANAGERIAL
Evaluarea nivelului de încredere în sistemul de control intern/managerial al
50
ANP s-a făcut potrivit prevederilor O.M.F.P. nr.946/2005 pentru aprobarea Codului
controlului intern/managerial, cuprinzând standardele de control intern/managerial
la entităţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de control intern/managerial.
Importanţa evaluării nivelului de încredere în sistemul de control intern al
ANP rezultă din faptul că mediul de control existent (respectiv: modul de funcţionare
al instituției auditate, stabilirea responsabilităţilor pe compartimente funcţionale, a
politicilor şi procedurilor de control) constituie sistemul de referinţă în stabilirea
naturii şi procedurilor de audit utilizate în evaluarea activităţii financiar - contabile a
entităţii.
IX.1. Controlul financiar preventiv propriu
În perioada supusă auditului, la nivelul ANP, a fost exercitat controlul financiar
preventiv propriu din punct de vedere al legalităţii şi regularităţii asupra operaţiunilor
privind angajamentele legale, ordonanţarea cheltuielilor, efectuarea de încasări în
numerar etc. Controlul financiar preventiv propriu a fost organizat în cadrul Direcției
Economico – Administrative, Serviciul Financiar - Contabilitate.
În baza deciziilor emise de ordonatorul secundar de credite al entităţii și în
baza acordului Ministerului Justiției au fost desemnate persoanele care să exercite
controlul financiar preventiv propriu.
În perioada 2008-2012, cadrul metodologic privind activitatea de CFPP a fost
asigurat de Normele metodologice specifice privind organizarea și exercitarea
controlului financiar preventiv propriu în sistemul administrației penitenciare,
aprobate prin Decizia nr. 346/23.02.2006 a directorului general al ANP.
De asemenea, prin decizii ale directorului general al ANP, au fost desemnate
persoanele împuternicite să efectueze operaţiunile privind angajarea, lichidarea,
ordonanţarea şi plata cheltuielilor bugetare potrivit Procedurilor privind angajarea,
lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor, precum şi organizarea, evidenţa şi
raportarea angajamentelor bugetare şi legale în A.N.P.
S-a constatat că nu au existat operațiuni refuzate la viză pentru care
ordonatorul secundar de credite să fi dispus efectuarea acestora, pe propria
răspundere și operațiuni patrimoniale efectuate ca urmare a dispoziției ordonatorului
secundar de credite, fără să existe viza de CFPP.
Din evaluarea activității CFPP au rezultat vulnerabilități atât referitor la modul
de proiectare și organizare, cât și la exercitarea acestuia, și anume:
- Registrul operațiunilor prezentate la viza CFPP nu cuprinde semnăturile
celor care au prezentat documentele la viză și nici ale celor ce au ridicat documentele,
precum și data la care aceste documente au fost ridicate, registrul fiind păstrat în
format electronic;
- Normele metodologice specifice, precum și listele de verificare, elaborate
pentru toate operațiunile pentru care a fost exercitată viza CFPP, nu au fost
actualizate din anul 2006;
- Procedura operațională privind exercitarea CFPP nu a fost actualizată din
2008 și nu respectă modelul prevăzut la Anexa nr.2 a O.M.F.P. nr.946/2005,
51
- Evaluarea persoanelor care au acordat vizat CFPP în perioada 2008 – 2012
s-a făcut fără acordul Ministerului Justiției, contrar prevederilor art.9 alin.(8) din
O.G. nr.119/1999 privind controlul intern/managerial și controlul financiar
preventiv. ANP nu a transmis entităților subordonate acordul privind evaluările
anuale ale personalului care a acordat CFPP, deși entitățile subordonate ANP au
solicitat acordul.
Din evaluarea activității de CFPP a rezultat că acesta a fost proiectat și
funcționează bine.
IX.2. Auditul public intern
Din documentele puse la dispoziție, echipa de audit a constatat că activitatea de
audit public intern la nivelul ANP şi a unităților subordonate, în perioada 2008 - 2012
a fost organizată și funcționează defectuos.
Serviciul audit public intern de la nivelul ANP, potrivit prevederilor legale,
trebuie să asigure:
- auditul intern la nivelul aparatului propriu;
- auditul intern la nivelul celor patruzeci şi opt de instituţii publice subordonate
care nu au organizat compartiment propriu de audit intern.
Din verificările efectuate a rezultat că: în perioada 2008-2010, activitatea de
audit public intern a fost desfășurată de către Direcţia Audit Public Intern din cadrul
Ministerului Justiției.
Prin Ordinul nr. 2229/C/09.09.2010 al ministrului justiției a fost înfiinţată
Direcţia Audit Public Intern (DAPI), la nivelul ANP - aparat central, aflată în directa
subordonare a directorului ANP, având în perioada 2011-2012 următoarea structură:
- Compartimentul de audit public intern;
- Compartimentul Planificare, Monitorizare, Metodologie și Evaluare Internă.
Conform statului de organizare și funcționare, DAPI a avut aprobate un număr
de 15 posturi de execuție și 1 post de conducere, din care au fost ocupate 5 posturi de
execuție și 1 post de conducere.
În anul 2013, DAPI a fost reorganizată la nivel de serviciu cu un număr de 10
posturi de execuție (9 posturi de auditori interni şi 1 post de secretariat) și 1 post de
conducere, din care sunt ocupate 6 posturi de execuție (5 posturi de auditori interni
din cele 9 posturi existente şi 1 post de secretariat) și 1 post de conducere.
Evaluând sistemul de management şi control intern (inclusiv audit intern)
existent la nivelul ANP şi al unităților subordonate, Curtea de Conturi a constatat că:
- structura de audit la nivelul ANP este subdimensionată prin neocuparea
posturilor aprobate prin statul de organizare și funcționare în raport cu complexitatea
și volumul activităților ANP şi a celor 51 de instituţii subordonate, din care 48
instituţii cu personalitate juridică şi 3 structuri fără personalitate juridică;
- numărul de persoane existente în structura de audit de la nivelul ANP este
mai mic decât numărul de posturi prevăzute în statul de organizare şi funcţionare din
cauza neocupării posturilor aprobate;
- activitățile auditabile din cadrul ANP şi a unităţilor subordonate nu au fost
52
auditate o dată la 3 ani, contrar prevederilor al art. 15 din Legea nr. 672/2002
,astfel:
- în anul 2011, au fost auditate 11 instituţii subordonate (din 51
unităţi/structuri subordonate) ceea ce reprezintă 21,57% şi un număr de 2 structuri
din cele 17 existente la nivelul ANP, ceea ce reprezintă 11,76% .
- în anul 2012, au fost auditate 9 instituţii subordonate, ceea ce reprezintă
17,65% , un număr de 3 structuri din cadrul ANP central, ceea ce reprezintă 17,65%,
31 entități subordonate și 13 structuri din ANP nu au fost auditate în perioada 2008 -
2012.
În urma evaluării activității de audit public intern la nivelul ANP şi a analizei
Raportului anual privind activitatea de audit public intern pe anii 2011 şi 2012 s-au
desprins următoarele deficienţe:
- dimensionarea structurii de audit intern față de complexitatea și volumul
activităților ANP şi a activităţilor din sistemul administraţiei penitenciare, precum și
funcționarea acestei structuri de audit intern este inadecvată (în prezent 6 posturi
ocupate, din care 5 de execuţie şi unul de conducere), fapt ce determină ca şi din
această cauză exercitarea auditului public intern să nu poată fi realizată asupra
tuturor unităţilor subordonate ANP şi a structurilor existente în aparatul central al
ANP (68), precum şi asupra tuturor activităţilor desfăşurate în sistemul penitenciar
într-un timp adecvat;
- structura de audit în forma actuală, având în vedere subdimensionarea
acesteia, nu poate asigura elaborarea/realizarea unui plan multianual/anual realist pe
baza evaluării riscului asociat structurilor auditabile, activităţilor,
programelor/proiectelor /operaţiunilor, activităţilor care prezintă în mod constant
riscuri ridicate şi care trebuie auditate anual.
În urma evaluării activității de audit public intern, s-a apreciat pe baza
scepticismului profesional, că auditul public intern, este situat la un nivel de încredere
care ne permite să acordăm calificativul bine, fapt cauzat de gradul insuficient de
ocupare a posturilor (respectiv 33%), care poate determina ca entitățile/activitățile să
funcționeze defectuos, existând o maximizare a riscului de fraudă, să nu fie auditate
într-un termen rezonabil, iar disfuncționalitățile/deficiențele să nu poată fi depistate.
IX.3. Controlul intern/managerial
În urma examinării documentelor privind modul de organizare a controlului
intern/managerial şi a informaţiilor din chestionarele de autoevaluare a stadiului de
implementare a sistemului de control intern/managerial au rezultat următoarele:
- în perioada 2008 - 2010 sistemul de control intern/managerial nu a fost
proiectat şi implementat;
- în perioada 2011-2012 sistemul de control intern/managerial a fost
proiectat şi implementat parţial;
- din cele 25 de standarde prevăzute de lege, s-a constatat că la nivelul
celor 19 structuri ale ANP au fost implementate numai 17 standarde;
53
- nu au fost actualizate procedurile existente, activităţile procedurabile
inventariate au fost 5992 și au fost elaborate numai 2383 proceduri;
- din totalul celor 46 de entități subordonate care au raportat date, 6
entități au sistemele conforme, 37 de entități au sistemele parțial conforme şi 3
entități au sisteme neconforme.
Cu toate că prin Decizia nr. 685/16.12.2011, emisă de conducerea A.N.P.,
conform prevederilor O.M.F.P. nr .946/2005, a fost constituită Comisia cu atribuții
de monitorizare, coordonare și îndrumare metodologică în domeniul sistemului
propriu de control managerial și control intern, echipa de audit a constatat că aceasta
nu și-a îndeplinit în totalitate obligațiile stabilite, în sensul că nu s-a verificat
respectarea în totalitate a procedurilor stabilite și actualizarea acestora, continuarea
elaborării de proceduri pentru toate activitățile inventariate. Astfel, măsurile,
metodele şi procedurile întreprinse la nivelul fiecărei structuri din cadrul entității nu
sunt în totalitate operaționale, fapt ce a condus la crearea premizelor apariţiei
abaterilor de la legalitate şi regularitate consemnate în procesul- verbal de constatare.
De asemenea s-a constatat că la nivelul entității nu au fost implementate
dispozițiile controlului intern privind stabilirea funcțiilor sensibile, respectiv nu există
stabilite proceduri anticorupție și verificări care să urmărească orice formă de
corupție, fraudă, iregularitate etc.
Cauzele care au determinat producerea acestei abateri au fost nedispunerea
măsurilor necesare implementării tuturor dispozițiilor privind controlul intern,
precum și faptul că managementul entității nu a urmărit modul în care își îndeplinește
atribuțiile comisia mai sus menționată.
Din evaluarea sistemului de control intern/managerial a rezultat că în
perioada 2008-2010 acesta nu au fost proiectat și implementat, iar în perioada
2011-2012, sistemul de control intern a fost proiectat și implementat parțial și
funcționează satisfăcător.
X. PUNCTUL DE VEDERE AL CONDUCERII ENTITĂȚII AUDITATE CU
PRIVIRE LA CONSTATĂRILE AUDITULUI PERFORMANȚEI
Punerea de acord a aspectelor cuprinse în proiectul raportului de audit al
performanței cu punctul de vedere al entității auditate s-a făcut în cadrul întâlnirii de
conciliere care au avut loc la sediul ANP, în prezența reprezentanților conducerii
instituției și ai Curții de Conturi a României.
Obiectivul întâlnirii a fost prezentarea și concilierea aspectelor cuprinse în
proiectul Raportului de audit al performanței, precum și în anexele acestuia (proces-
verbal de constatare și nota de constatare).
În cadrul întâlnirii de conciliere reprezentanții entității nu au formulat puncte
de vedere divergente față de constatările, concluziile și recomandările prezentate în
proiectul Raportului de audit al performanței.
XI. MĂSURILE LUATE DE CONDUCEREA ENTITĂȚII PE PARCURSUL
DESFĂȘURĂRII ACȚIUNII DE AUDIT AL PERFORMANȚEI PENTRU
54
REMEDIEREA DEFICIENȚELOR SEMNALATE DE CĂTRE ECHIPA DE
AUDIT
În vederea înlăturării inadvertențelor legislative constatate de către echipa de
audit, în timpul misiunii de audit, ANP a transmis adresa nr. 71586/DCEAN/12.12.2013,
prin care se face revenire la adresa nr. 42273/19.03.2012, prin care ANP a transmis
Ministerului Justiției proiectul de hotărâre de guvern pentru modificarea H.G.
nr.1849/2004 privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei
Naţionale a Penitenciarelor şi pentru modificarea și completarea H.G. nr.652/2009
privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, în scopul corelării celor
două acte normative și de asemenea, a fost inițiată procedura de ocupare prin
transfer a două posturi din cadrul Serviciului Audit public intern.
XII. PROPUNERILE DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A CADRULUI LEGISLATIV CARE
REGLEMENTEAZĂ DOMENIUL AUDITAT
►Punerea de acord a prevederilor legale care reglementează organizarea,
funcţionarea şi atribuţiile ANP din HG nr.1849/2004 privind organizarea,
funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi HG nr.
652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei în vederea
înlăturării inadvertențelor identificate în procesul-verbal de constatare.
*
* *
Pentru valorificarea constatărilor înscrise în Procesul-verbal de constatare,
anexă la Raportul de audit al performanţei, prin decizia emisă de Șeful
Departamentului XII au fost dispuse măsurile pe care ANP trebuie să le ducă la
îndeplinire în vederea înlăturării deficienţelor constatate.
De asemenea, directorii camerelor teritoriale de conturi au emis decizii, prin
care au fost dispuse măsurile pe care entitățile din subordinea ANP trebuie să le ducă
la îndeplinire în vederea înlăturării deficiențelor constatate.
În două cazuri, împotriva măsurilor dispuse prin decizii au fost formulate
contestații, care au fost respinse de către comisiile de soluționare organizate la nivelul
Curții de Conturi.
Conform prevederilor Regulamentului privind organizarea și desfășurarea
activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din
aceste activități, Raportul de audit al performanței, împreună cu decizia emisă au fost
55
transmise spre informare ordonatorului principal al Ministerului Justiției, iar deciziile
emise pentru ordonatorii terțiari de credite au fost înaintate ordonatorului secundar de
credite al Administrației Naționale a Penitenciarelor, în vederea urmăririi modului de
ducere la îndeplinire, la termenul stabilit, a măsurilor dispuse.
C O N S I L I E R D E C O N T U R I
prof. univ. dr. Sabina FUNAR