CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI

Strada Lev Tolstoi, nr.22-24, Sector 1, cod 011948, Bucureşti

Telefon: +(40) 21.3078.714; Fax: +(40) 21.3078.768

Website: www.curteadeconturi.ro

SINTEZA

RAPORTULUI DE AUDIT AL PERFORMANȚEI

privind eficiența utilizării fondurilor alocate promovării

comerțului exterior

2014 - 2017

CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI

www.curteadeconturi.ro

SINTEZA RAPORTULUI DE AUDIT AL PERFORMANȚEI

privind eficiența utilizării fondurilor alocate promovării comerțului exterior

pentru perioada 2014-2017

Colectivul de elaborare: Lucian NEGREA - Consilier de Conturi, Şef Departament IV

Maria - Florentina CONSTANTINESCU - Director

Mihaela BODUNU - Director adjunct

Aurelian IACOBESCU - Auditor public extern

Alina TOMOIALĂ - Auditor public extern

Crina - Corina BĂGHINĂ - Auditor public extern

Adresa: Curtea de Conturi a României Strada Lev Tolstoi, nr.22-24, sector 1, București

Telefon: (+40)21.30.78.714; Fax: (+40) 21.30.78.768 Email: DepartamentIV@rcc.ro

Site: http://www.curteadeconturi.ro

pagina 1 din 93

CUPRINS

Glosar de termeni ........................................................................................................................... 2

Acronime ........................................................................................................................................ 3

Sumar executiv .............................................................................................................................. 4

Sinteza raportului de audit al performanței ................................................................................. 6

I. Prezentarea contextului și cadrului instituțional aplicabil activității de comerț exterior.

Prezentarea obiectivului general și a obiectivelor specifice misiunii de audit. Prezentarea

criteriilor și a metodologiei de audit care au fost utilizate pentru evaluarea performanței.

Concluzii generale. .........................................................................................................................

6

1. Prezentarea contextului și cadrului instituțional aplicabil activității de comerț exterior ............... 6

2. Prezentarea obiectivului general și a obiectivelor specifice misiunii de audit ............................... 18

3. Prezentarea criteriilor de audit care au fost utilizate pentru evaluarea performanței ..................... 19

4. Descrierea metodologiei de audit, a abordărilor auditului, respectiv a procedurilor de audit

utilizate pentru colectarea și analizarea datelor și informațiilor ....................................................... 19

5. Concluzii generale rezultate în urma misiunii de audit al performanței ........................................ 20

II. Sinteza principalelor constatări rezultate ca urmare a auditului efectuat ........................... 27

1. Evaluarea organizării structurale a entităţii auditate, în vederea îndeplinirii atribuţiilor stabilite

prin legislaţia specifică ..................................................................................................................... 27

2. Evaluarea activităților desfășurate de birourile de promovare din străinătate .............................. 29

3. Evaluarea modului în care s-au realizat și implementat strategiile și politicile de stimulare şi

promovare a exportului .................................................................................................................... 37

4. Evaluarea programelor de promovare a exportului cu finanţare de la bugetul de stat .................... 41

III. Punctul de vedere al conducerii entității auditate cu privire la aspectele constatate în

urma auditului performanței ........................................................................................................ 89

IV. Concluzii și recomandări ......................................................................................................... 90

pagina 2 din 93

GLOSAR DE TERMENI

Balanța comercială reprezintă un tablou economico-statistic în care se înregistrează și se compară

sistematic valoarea totală și pe grupe de mărfuri a exportului și a importului unei țări, pe o anumită

perioadă, de regulă un an. Exportul constituie activul în care se înscriu operativ sumele încasate din

vânzarea bunurilor economice, într-o valută convenită. Importul constituie pasivul în care se înscriu

sumele plătite pentru bunurile economice importate, într-o valută înscrisă în contractul de import.

Balanța excedentară (activă) este atunci când valoarea exportului este mai mare decât cea a

importului, țara respectivă realizând venituri suplimentare în valută. O asemenea balanța este

recomandabilă pentru țările care au datorii externe și cele care doresc să treacă la convertibilitatea

monedei. O balanță comercială excedentara se poate realiza prin relații de comerț exterior cu orice alta

țară.

Balanța deficitară (pasivă) este atunci când valoarea exportului este mai mică decât cea a

importului. Echilibrarea acestei balanțe se poate face prin folosirea rezervelor valutare proprii sau prin

credite externe rambursabile.

Balanța echilibrată (soldată) este atunci când valoarea exportului este egală cu cea a importului.

Aceasta se poate realiza în fiecare an sau în mod cumulativ pe mai mulți ani.

Customer relationship management (CRM), reprezintă un sistem de gestiune a relației cu clienții,

respectiv un set de strategii, politici și tehnologii destinate atragerii, reținerii și fidelizării clienților.

Cost insurance and freight (cost, asigurare și navlu) este o condiție de livrare în transportul

mărfurilor internaționale prin care, vânzătorul încredințează marfa navei navlosită de el, achitând navlul

până la portul de destinație convenit, inclusiv costul asigurării riscului de pierdere și avariere a mărfii pe

timpul transportului maritim.

Free On Board (Franco la bord - port de îmbarcare) este o condiție de livrare în transportul

mărfurilor internaționale prin care, transferul cheltuielilor și riscurilor de la vânzător la cumpărător are

loc în același punct, după trecerea mărfurilor de balustrada vasului în portul de încărcare.

Soldul balanței comerciale compară cantitatea de bunuri şi servicii importate cu valoarea

bunurilor şi servicii exportate de o anumită economie.

Produsul Intern Brut (PIB) reflectă suma valorii de piaţă a tuturor mărfurilor şi serviciilor

destinate consumului final, produse în toate ramurile economiei în interiorul unei țări pe perioadă de un

an. PIB-ul este considerat cel mai relevant indicator macroeconomic, care reflectă starea economiei.

pagina 3 din 93

ACRONIME

AUMA - Association of the German Trade Fair Industry

BPCE - Birouri de promovare comercial-economice

CAEN - Clasificarea Activităților din Economia Națională

CE - Consiliul de Export

CIF - Cost insurance and freight (cost, asigurare și navlu)

CRM - Customer relationship management

EXIMBANK - Banca de Export-Import a României

FOB - Free On Board (franco la bord - port de îmbarcare)

HG - Hotărâre a Guvernului

HP - Hotărârea Parlamentului

INS - Institutul Național de Statistică

MMACA - Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat

ME - Ministerul Economiei

MEC- Ministerul Economiei și Comerțului

MECRMA - Ministerul Economiei Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri

MECT - Ministerul Economiei Comerțului și Turismului

ME - Ministerul de Externe

MAE - Ministerul Afacerilor Externe

OMC - Organizația Mondială a Comerțului

OIM - Organizația Internațională a Muncii

OSIM - Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci

OSGG - Ordinul Secretariatului General al Guvernului

OUG - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului

PPE - Programul de promovare a exporturilor

Reg AS - Registrul ajutoarelor de stat

SEAP - Sistemul electronic de achiziții publice

SNE - Strategia națională de export a României pentru perioada 2014-2020

UNCTAD - Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (United Nations Conference on

Trade and Development)

UNCITRAL - Comisia Națiunilor Unite pentru Dreptul Comerțului Internațional (United Nations

Commission on International Trade Law)

pagina 4 din 93

Sumar executiv

Sinteza publicată este parte a Raportului de audit al performanței întocmit ca urmare a derulării

misiunii de audit al performaței la Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat

(MMACA) și își propune informarea Parlamentului, a Guvernului și a opiniei publice cu privire la faptul

că activitatea ministerului s-a desfășurat cu unele deficiențe, care au generat apariția unor blocaje

instituţionale, ȋntȃrzieri şi sincope ȋn ȋndeplinirea atribuţiilor legale.

Raportul de audit al performanței a fost întocmit în temeiul prevederilor Legii nr. 94/1992 privind

organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, conform Programului de activitate pe anul

2018, aprobat prin Hotărârea Plenului Curții de Conturi nr. 305/2017, în conformitate cu standardele

proprii de audit ale Curții de Conturi, elaborate în baza standardelor internaționale de audit.

Misiunea de audit s-a derulat în perioada 10.09.2018 - 28.02.2019 și a vizat perioada 2014-2017.

Inițierea acțiunii de audit a avut ca principal fundament impactul pe care comerțul în general și

exporturile în principal, le au în creșterea economică și dezvoltarea țării. S-a apreciat că auditul este

capabil să îmbunătățească desfășurarea programelor guvernamentale în domeniul exporturilor și să aducă

valoare adăugată activității ministerului și a celorlalte entități implicate în proces.

Obiectivul general al acțiunii de audit a fost acela de a evalua măsura în care activitatea pentru

promovarea exportului, desfășurată la nivelul MMACA, a funcționat eficient și eficace, cu respectarea

criteriului de economicitate. Deopotrivă, obiectivul misiunii de audit a vizat identificarea

vulnerabilităților în activitatea auditată, pentru a formula recomandări, care să conducă la îmbunătățirea

performanței activităților derulate pentru promovarea exportului la nivelul MMACA.

Secțiunea întâi a sintezei cuprinde o prezentare a contextului și cadrului instituțional specific

activității de comerț exterior și inventariază cele mai importante instituții implicate atât în plan

internațional cât și în România. În calitate de membru în cadrul instituțiilor și organizațiilor

guvernamentale și nonguvernamentale cu rol de a promova schimburile libere de mărfuri și servicii,

România a achitat în anul 2017 contribuții în sumă de 2.932.299 lei.

În România, sistemul de susținere și promovare a exportului cu finanțare de la bugetul de stat

este reglementat prin OUG nr. 120/25.09.2002, cu modificările și completările ulterioare și cuprinde

două categorii de instrumente de susţinere a exportului, respectiv:

Instrumente în administrarea Băncii de Export-Import a României (Eximbank)

Instrumente în administrarea ministerelor de resort

Totodată, în cadrul acestei secțiuni este prezentată pentru perioada auditată o analiză a activității

de comerț exterior din România și a activității de export pe sectoare de activitate. Sunt prezentate pe scurt

obiectivele auditului, criteriile de audit utilizate și metodologia de abordare a auditului.

În partea finală este descrisă o evaluare de ansamblu a activității MMACA și sunt prezentate

concluzii generale.

Secțiunea a doua cuprinde o sinteză a principalelor constatări și concluzii desprinse ca

urmarea a evaluării organizării structurale a entității auditate și a activității desfășurate de către

structurile din cadrul ministerului.

Secțiunea cuprinde o analiză a modului în care s-au realizat și implementat strategiile și politicile

de stimulare și promovare a exportului și o evaluare a programelor de promovare a exportului cu finanțare

de la bugetul de stat.

pagina 5 din 93

Au fost evaluate schemele de minimis privind participarea operatorilor economici sub pavilion

naţional la târguri şi expoziţii internaţionale în străinătate și privind organizarea de misiuni economice şi

acţiuni de promovare a exporturilor în străinătate.

De asemenea, în cadrul acestei secțiuni este descrisă activitatea birourilor de promovare din

străinătate (BPCE) și sunt prezentați o serie de indicatori de performanță determinați și calculați în urma

unor analize de tip cost-beneficiu.

Secțiunea a treia cuprinde punctul de vedere formulat de către conducerea entității cu

privire la aspectele constatate în urma auditului performanței.

Secțiunea finală a sintezei prezintă concluziile desprinse și recomandările formulate de către

auditorii publici externi.

În baza concluziilor desprinse ca urmare a derulării misiunii de audit al performanței, echipa de

audit a formulat un număr de 22 recomandări. Acestea au stat la baza întocmirii unei scrisori, care a fost

transmisă conducerii MMACA pentru punerea în practică.

La nivelul Curții de Conturi s-a apreciat că auditul efectuat este capabil să îmbunătățească

semnificativ desfășurarea programelor guvernamentale în domeniul exporturilor precum și să aducă

valoare adăugată, atât activității ministerului, cât și a celorlalte entități implicate în acest proces.

pagina 6 din 93

SINTEZA RAPORTULUI DE AUDIT AL PERFORMANȚEI

I. Prezentarea contextului și cadrului instituțional aplicabil activității de comerț exterior.

Prezentarea obiectivului general și a obiectivelor specifice misiunii de audit. Prezentarea criteriilor

și a metodologiei de audit care au fost utilizate pentru evaluarea performanței. Concluzii generale.

1. Prezentarea contextului și cadrului instituțional aplicabil activității de comerț exterior.

În literatura de specialitate, comerțul exterior este definit ca totalitatea tranzacțiilor de export și

de import, ierarhizate pe țări, pe grupe de țări, pe zone sau regiuni, pe categorii de piețe sau de bunuri

materiale și servicii etc.

Exportul exprimă ieşirea de pe teritoriul vamal al unei ţări a mărfurilor şi serviciilor, implicând

încasări valutare pentru ţara exportatoare.

Importul se referă la intrarea pe teritoriul vamal al unei ţări a bunurilor şi serviciilor din alte ţări

şi el implică un efort valutar din partea ţării importatoare.

Exportul se realizează prin diverse căi care țin de politica comercială a unui stat.

Politica comercială se poate defini ca reprezentând acea concepție coerentă cu privire la

mijloacele pe care o țară le poate utiliza în relațiile comerciale cu exteriorul în scopul maximizării

beneficiilor care pot deriva din aceste schimburi și cuprinde mai multe instrumente1 cum ar fi: instrumente

promoționale de promovare și stimulare a exporturilor, instrumente tarifare (vamale), instrumente

netarifare.

Politica comercială promoțională poate fi definită ca un ansamblu de mecanisme specifice, cu

caracter tactic, utilizate la nivel macro și micro - economic în scopul creșterii și diversificării exporturilor

în concordanță cu obiectivele strategice urmărite. Dezvoltarea exportului este benefică atât pentru

economia națională, cât și pentru fluxul comerțului mondial. Dintre avantajele pe care le poate genera

creșterea exporturilor amintim: îmbunătățirea structurii producției interne, antrenarea în competiție cu

alții, valorificarea producției sectoarelor tradiționale, posibilitatea modelării ofertei de export etc.

Măsurile promoționale sunt în mare parte instrumente ale marketingului internațional, care

vizează atragerea de potențiali clienți, precum și transformarea acestora în clienți fideli, printre care se

pot enumera:

- participarea la târguri și expoziții internaționale sau organizarea lor în țară, pentru o mai bună

cunoaștere a concurenților;

- organizarea de agenții și reprezentanțe comerciale în străinătate pentru o mai bună cunoaștere a

pieței partenerilor;

- negocierea și încheierea de tratate de comerț și navigație, acorduri comerciale și de plăți, acorduri

de cooperare economică;

- asigurarea unor servicii de informare și orientare a clienților externi, consultanță și asistență de

specialitate, pentru o mai bună informare cu privire la potențialul de export al țării care acordă asistența;

- folosirea diverselor modalități de publicitate externă.

1 Sursa: N. Sută (coordonator), Comerţ internaţional şi politici comerciale, Editura Eficient, 2000

pagina 7 din 93

Măsurile de stimulare a exporturilor sunt măsurile luate la nivel macroeconomic, care vizează

creșterea competitivității mărfurilor destinate exportului, precum și sporirea gradului de cointeresare a

producătorilor și exportatorilor în vederea creșterii exporturilor. Principalele categorii de mecanisme pe

care statul le are la dispozitie pentru a stimula exporturile sunt:

- de natură bugetară (exemple: subvențiile directe de export, primele directe de export, subvențiile

indirecte la export);

- de natură fiscală (exemple: facilități fiscale pentru mărfurile exportate, facilități fiscale acordate

exportatorilor);

- de natură financiar – bancară (exemple: credite de export, asigurarea și garantarea creditelor);

- de natură valutară (exemplu: primele valutare).

Cadrul instituțional

La nivel mondial, politicile cu privire la comerț vizează în special schimburile internaționale.

Relația de reciprocitate dintre comerțul interior și cel exterior este foarte puternică; ca urmare și

politicile corespunzătoare se întrepătrund.

Cadrul instituțional al politicilor publice cu privire la comerț la nivel mondial, cuprinde instituții

și organizații guvernamentale și nonguvernamentale influente cu rol de a promova schimburile libere de

mărfuri și servicii, principiul concurenței, comerțul echitabil între țări, respectul consumatorilor, al

salariaților și al mediului, practici de afaceri responsabile.

La nivel mondial, cele mai importante instituții sunt următoarele:

Organizația Mondială a Comerțului (OMC),

Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (United Nations Conference on Trade

and Development - UNCTAD),

Comisia Națiunilor Unite pentru Dreptul Comerțului Internațional (United Nations

Commission on International Trade Law - UNCITRAL),

Organizația Internațională a Muncii.

Statul român are calitate de membru în organizațiile enumerate anterior, calitate în care, în anul

2017, a achitat contribuții în sumă de 2.932.299 lei.

În scopul de a promova și urmări dezvoltarea industriei, comerțului, serviciilor și agriculturii, în

concordanță cu cerințele economiei de piață, în România a fost adoptată Legea nr. 335/2007 privind

Camerele de Comerț din România, act normativ care reglementează activitatea acestor organisme

autonome, neguvernamentale, fără scop patrimonial și de utilitate publică, astfel încât să susțină interesele

membrilor și comunității de afaceri, în raport cu alte organizații naționale și internaționale.

Cadrul instituțional de promovare a comerțului exterior în România

În România, sistemul de susținere și promovare a exportului cu finanțare de la bugetul de stat

este reglementat prin OUG nr. 120/25.09.2002, cu modificările și completările ulterioare și cuprinde

două categorii de instrumente de susţinere a exportului, respectiv:

Instrumente în administrarea Băncii de Export-Import a României (Eximbank)

Instrumente în administrarea ministerelor de resort

pagina 8 din 93

Instrumente în administrarea Eximbank

Banca de Export-Import a României EXIMBANK SA, potrivit Legii nr. 96/2000 privind

organizarea şi funcţionarea Eximbank, este o societate comercială pe acţiuni, în care statul român deţine

minimum 51% din capitalul social, instituţie specializată, prin care se derulează activităţi de susţinere a

mediului de afaceri românesc şi a tranzacţiilor internaţionale prin instrumente financiar -bancare şi de

asigurări specifice.

Eximbank desfășoară activități de stimulare a exporturilor și investițiilor autohtone în străinătate,

prin mecanisme specifice, în scopul de a contribui substanțial la dezvoltarea comerțului exterior al țării,

reprezentând o componentă esențială a mecanismului de susținere a dezvoltării comerțului exterior al

României, desfășurând activități atât în nume și cont propriu, cât și în nume și cont stat, ca agent al Statului

în cadrul politicii economice a Guvernului.

Comitetul Interministerial de Garanţii şi Credite de Comerţ Exterior repartizează fondurile alocate

anual prin bugetul de stat pe instrumentele din administrarea Eximbank SA, în funcţie de necesităţile de

susţinere a exportului.

Eximbank desfăşoară următoarele operaţiuni, în numele sau cu garanţia statului:

- emite garanţii de export;

- efectuează operaţiuni specifice de finanţare, cofinanţare, refinanţare, asigurare, reasigurare,

garantare pentru susţinerea obiectivelor de interes naţional şi a tranzacţiilor internaţionale;

- realizează asigurarea şi reasigurarea creditelor de export de bunuri şi servicii împotriva riscurilor

politice şi comerciale, a investiţiilor românești în străinătate, asigurarea garanțiilor de export şi a

operațiunilor de export în leasing;

- efectuează operațiuni de stimulare a exporturilor complexe, în condițiile prevăzute de lege;

- garantează credite pentru realizarea de bunuri şi servicii destinate exportului, credite cumpărător

şi investiții românești în străinătate;

- efectuează alte operaţiuni de stimulare a exporturilor româneşti, stabilite de actele normative în

vigoare, în conformitate cu obiectivele politicii de comerţ exterior a Guvernului.

Instrumente în administrarea ministerelor de resort

Programul de promovare a exportului, administrat la data auditului de MMACA, mecanismul

de acordare a sprijinului financiar de la bugetul de stat a acestui program fiind aprobat prin HG

nr.296/21.03.2007;

Programul de sprijinire a întreprinderilor mici şi mijlocii în dezvoltarea exportului, pentru

care în perioada auditată nu a fost aprobat mecanismul de acordare a sprijinului financiar de la bugetul de

stat;

Programul de creștere a competitivității produselor industriale, administrat la data auditului

de Ministerul Economiei, mecanismul de acordare a sprijinului financiar de la bugetul de stat a acestui

program fiind aprobat prin HG nr.1510/19.11.2008;

Programul de creștere a competitivității produselor agroalimentare, administrat în prezent

de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, mecanismul de acordare a sprijinului financiar de

la bugetul de stat a acestui program fiind aprobat prin HG nr.557/18.12.2002;

Mecanismul de acordare a primelor de export de la bugetul de stat pentru produsele

agroalimentare, administrat în prezent de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, aprobat prin

HG nr. 1518/18.12.2002.

pagina 9 din 93

Deși nu este reglementat ca instrument distinct în OUG nr. 120/25.09.2002 privind aprobarea

Sistemului de susținere și promovare a exportului cu finanțare de la bugetul de stat, cu modificările și

completările ulterioare, în anul 2017, prin OUG nr. 8/25.01.2017 s-a aprobat Programul de susţinere a

internaţionalizării operatorilor economici români, cu finanţare de la bugetul de stat, pentru perioada

2017-2020, administrat în prezent de MMACA.

În anul 2011, prin OUG nr. 62/ 29.06.2011 privind stabilirea cadrului financiar general pentru

utilizarea contribuţiei financiare elveţiene nerambursabile acordate României prin intermediul

Programului de cooperare elveţiano-român vizând reducerea disparităţilor economice şi sociale în

cadrul Uniunii Europene extinse, precum şi a contribuţiei naţionale aferente acestei asistenţe s-a aprobat

cadrul financiar general pentru utilizarea contribuţiei financiare elveţiene nerambursabile acordate

României prin intermediul Programului de cooperare elveţiano-român, vizând reducerea disparităţilor

economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene extinse, precum şi a contribuţiei naţionale aferente

acestei asistenţe, în cadrul căruia s-au derulat proiecte prin intermediul MMACA pe Aria de concentrare

7–Dezvoltarea sectorului privat și promovarea exportului IMM-urilor și/sau promovarea standardelor.

Scopul, obiectivele și atribuțiile ministerului desemnat cu administrarea programelor de

promovare a exporturilor

Ministerul desemnat cu administrarea programelor de promovare a exporturilor

îndeplineşte următoarele funcții:

a) de strategie, prin care se asigură elaborarea strategiei de punere în aplicare a programului de

guvernare în domeniile întreprinderilor mici și mijlocii, mediului de afaceri, comerțului,

antreprenoriatului și investițiilor străine, precum și elaborarea strategiilor și a programelor privind

creșterea economică în aceste domenii;

b) de reglementare și sinteză, prin care se asigură elaborarea cadrului normativ și instituțional

necesar pentru realizarea obiectivelor strategice din domeniile sale de responsabilitate;

c) de reprezentare, prin care se asigură, în condițiile legii, în numele statului român și al

Guvernului României, reprezentarea pe plan intern și extern în domeniile sale de activitate, inclusiv în

privința afacerilor europene;

d) de autoritate de stat;

e) de coordonare la nivel național, în colaborare cu celelalte autorități interesate, a activităților

referitoare la relațiile economice internaționale, fluxurile comerciale și cooperarea economică, asigurând

secretariatele comisiilor interguvernamentale de colaborare economică cu alte state și elaborare a

componentei economice a întâlnirilor la nivelul conducerilor statului și Guvernului.

În realizarea funcțiilor sale, în conformitate cu reglementările în vigoare ministerul exercită,

în principal, următoarele atribuții în domeniile comerțului, al politicii comerciale și al relațiilor

economice internaționale:

elaborează și îndeplinește politica națională în domeniul comerțului exterior;

pregătește și promovează interesele comerciale naționale în cadrul instituțiilor europene,

elaborează și susține poziția României cu privire la politica comercială comună a Uniunii Europene;

urmărește permanent activitățile din cadrul OMC, și asigură participarea ca stat membru al

Uniunii Europene la activitatea curentă a Consiliului general al OMC și a organelor sale subsidiare;

pagina 10 din 93

oferă și asigură operatorilor economici informații de piață și oportunități de afaceri privind

accesul pe piețele externe și acordă asistență de specialitate în procesul antamării unor operațiuni de

cooperare în țară și în străinătate;

asigură reprezentarea externă în cadrul birourilor de promovare comercial-economice,

precum și buna funcționare a activității acestora;

monitorizează implementarea Strategiei naționale de export a României, conform legislației

în vigoare;

elaborează, coordonează și monitorizează Programul de susținere și promovare a exporturilor

cu finanțare parțială de la bugetul de stat, asigurând organizarea și participarea la misiuni economice,

târguri și expoziții în străinătate, realizarea de studii de piață, acțiuni de publicitate cu caracter general și

a portalului de comerț exterior, în scopul promovării exporturilor de produse și servicii românești și a

altor instrumente de promovare, în scopul creșterii volumului exporturilor de produse și servicii românești

pe piețele externe;

urmărește implementarea și eficiența Programului de susținere și promovare a exportului,

conform prevederilor legale;

monitorizează ajutoarele de stat sau de minimis acordate, putând realiza controale;

acordă asistență tehnică operatorilor economici care intenționează să participe independent

din resurse proprii la târgurile, expozițiile și misiunile economice internaționale;

identifică acele categorii de produse românești cu potențial de export și realizează analize

sectoriale și de prezentare a capacității de absorbție a ofertei românești pe plan extern;

utilizează baze de date cu exportatorii și importatorii din România, precum și baze de date

statistice de comerț exterior și realizează lucrări de sinteză privind evoluția relațiilor comerciale ale

României pe plan internațional;

inițiază propuneri de programe și proiecte pentru promovarea exporturilor românești de

produse și servicii, în conformitate cu strategiile sectoriale de susținere a acestora;

organizează seminare, conferințe și forumuri pe teme de promovare și facilitare a comerțului

și participă la manifestări similare inițiate de instituții sau organizații de profil, în țară și în străinătate;

participă la reuniunile mecanismelor de susținere a exportatorilor la nivelul Uniunii Europene;

poate atrage fonduri structurale și implementează proiecte și programe care vizează

eficientizarea și diversificarea instrumentelor de susținere a exportatorilor;

diseminează toate informaţiile legate de activitatea de promovare a exportului către agenţiile

pentru întreprinderi mici şi mijlocii, atragere de investiţii şi promovare a exportului;

coordonează activitatea funcţionarilor din agenţii, în legătură cu relaţiile dintre potenţialii

exportatori locali şi posibilii parteneri externi, precum şi orice alte activităţi de promovare a exportului;

centralizează situaţiile statistice regionale cu privire la promovarea exportului.

Dinamica comerțului exterior în perioada 2014-2017

În perioada 2014 - 2017, valoarea totală a exporturilor României (bunuri și servicii), a

înregistrat un trend ascendent, de la o valoare de 61.922 milioane euro înregistrată în anul 2014, la o

valoare de 77.881 milioane euro înregistrată la finele anului 2017, creșterea fiind de 25,77%.

pagina 11 din 93

Aceeaşi tendinţă s-a înregistrat şi în realizarea importurilor. Dacă la sfârșitul anului 2014 valoarea

importurilor de bunuri și servicii a fost de 62.584 milioane euro, la sfârșitul anului 2017, valoarea

acestora a fost de 81.870 milioane euro, creșterea fiind de 30,82%.

Sursa: INS

Activitatea de comerţ exterior a României, a fost concentrată în mod special pe schimburile

comerciale cu parteneri aparţinând spaţiului Uniunii Europene, așa cum se poate observa și din

diagramele următoare:

- din valoarea exporturilor de bunuri (FOB) ale României realizate în perioada 2014-2017,

respectiv 227.112 milioane euro, exporturile intracomunitare au reprezentat 74% (168.135 milioane

euro), în timp ce exporturile către spațiul extracomunitar au reprezentat 26% (58.977 milioane euro);

- din valoarea importurilor de bunuri (CIF) ale României realizate în perioada 2014-2017,

respectiv 264.461 milioane euro, importurile intracomunitare au reprezentat 76% (201.953 milioane

euro), în timp ce importurile din spațiul extracomunitar au reprezentat 24% (62.508 milioane euro).

Sursa: INS

În perioada auditată, exporturile de bunuri intracomunitare și extracomunitare au

înregistrat un trend ascendent, respectiv: exporturile către țările membre ale Uniunii Europene au

crescut de la 37.315 milioane de euro în anul 2014, la 47.482 milioane de euro în anul 2017, în timp ce

74%168.135 mil euro

26%58.977 mil euro

Situația exporturilor intra și extra UE în perioada 2014 - 2017

Intra-UE28

Extra-UE28

76%201.953 mil euro

24%62.508 mil euro

Situația importurilor intra și extra UE în perioada 2014 - 2017

Intra-UE28

Extra-UE28

pagina 12 din 93

exporturile extracomunitare au crescut de la 15.151 milioane de euro în anul 2014, la 15.162 milioane

de euro, în anul 2017.

Dinamica exporturilor intracomunitare și extracomunitare este reprezentată grafic, astfel:

Sursa: INS

￭ Din analiza exporturilor pe categorii de produse, s-a remarcat faptul că o serie de categorii de

produse au înregistrat creșteri ale livrărilor pe piața internațională, iar în funcție de ponderea deținută în

total export, au influențat amplitudinea trendului ascendent al exportului în perioada 2014 – 2017, așa

cum se poate observa din tabelul de mai jos:

Tabel nr. 1 (mil.euro)

Categorii produse 2014 2015 2016 2017 Total 2014 - 2017

Produse alimentare si animale vii 3.666 3.777 3.950 4.066 15.459

Bauturi si tutun 817 1.055 882 860 3.614

Materiale crude, necomestibile, exclusiv combustibili 2.631 2.268 2.290 2.522 9.711

Combustibili minerali, lubrifianti si materiale conexe 3.139 2.448 2.092 2.378 10.057

Uleiuri, grasimi si ceruri de origine vegetala si animala 183 192 164 183 722

Produse chimice si produse conexe, nespecificate in alta parte 2.707 2.672 2.495 2.786 10.660

Produse prelucrate clasificate in principal dupa materia prima 8.647 9.106 9.233 10.425 37.411

Masini si echipamente de transport 22.196 24.293 26.939 29.042 102.470

Articole manufacturate diverse 8.182 8.561 9.134 10.142 36.019

altele 298 237 213 240 988

Total 52.466 54.610 57.392 62.644 227.112

Sursa: INS

Comparativ cu anul 2014, în anul 2017, cea mai mare creștere a valorii exporturilor s-a datorat

contribuțiilor companiilor din sectorul mașini și echipamente de transport, cu o creștere de peste 30%,

acest sector înregistrând și cea mai mare pondere în valoarea totală a exporturilor, respectiv de cca 45%,

așa cum se poate observa și din diagrama următoare:

37,31540,257

43,08047,482

0

5,000

10,000

15,000

20,000

25,000

30,000

35,000

40,000

45,000

50,000

2014 2015 2016 2017

mil.

eu

ro

Evoluția exportului României către țărilemembre UE în perioada 2014 - 2017

15,151

14,353 14,312

15,162

13,800

14,000

14,200

14,400

14,600

14,800

15,000

15,200

15,400

2014 2015 2016 2017

mil.

eu

ro

Evoluția exportului României către țăriledin afara UE în perioada 2014 - 2017

pagina 13 din 93

￭ Din exporturile totale realizate de România în perioada 2014-2017, un procent de cca 21%

este înregistrat în București-Ilfov (47.698 milioane euro), urmat de județele Timiș (9,79%) și Argeș

(9,77%).

Contribuția județelor la valoarea exporturilor de bunuri este redată în figura de mai jos.

Sursa: INS

￭ Sectoarele de activitate din care provin firmele care exportă bunuri din România, sunt

prezentate sintetic în tabelul următor: Tabel nr. 2

Principalele sectoare de activitate

2014 2015 2016 2017

număr

firme %

număr

firme %

număr

firme %

număr

firme %

TOTAL 22.084 100% 22.183 100% 21.933 100% 22.608 100%

Agricultura, silvicultura si pescuit 1.203 5,45% 1.149 5,18% 1.109 5,06% 1.067 4,72%

Industria extractiva 97 0,44% 86 0,39% 89 0,41% 89 0,39%

Industria prelucratoare 7.791 35,28% 7.866 35,46% 7.750 35,33% 7.875 34,83%

Productia si furnizarea de energie electrica si

termica, gaze, apa calda si aer conditionat 54 0,24% 59 0,27% 58 0,26% 45 0,20%

Distributia apei; salubritate, gestionarea

deseurilor, activitati de decontaminare 180 0,82% 170 0,77% 174 0,79% 178 0,79%

Constructii 913 4,13% 877 3,95% 878 4,00% 898 3,97%

Comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea

autovehiculelor si motocicletelor 8.239 37,31% 8.187 36,91% 8.260 37,66% 8.540 37,77%

6.810%

1.590%4.280%

4.430%

.320%

4.690%

16.470%

45.120%

15.860%

.440%

Structura exporturilor în funcție de categoriile de produse exportate, în perioada 2014-2017

Produse alimentare si animale vii

Bauturi si tutun

Materiale crude, necomestibile, exclusivcombustibiliCombustibili minerali, lubrifianti si materialeconexeUleiuri, grasimi si ceruri de origine vegetala sianimalaProduse chimice si produse conexe, nespecificatein alta parteProduse prelucrate clasificate in principal dupamateria primaMasini si echipamente de transport

Articole manufacturate diverse

altele

Exporturi totale

20.000 - 50.000 mil. Euro

10.000 - 20.000 mil. Euro

5.000 - 10.000 mil. Euro

1.000 - 5.000 mil. Euro 100 - 1.000 mil. Euro

pagina 14 din 93

Principalele sectoare de activitate

2014 2015 2016 2017

număr

firme %

număr

firme %

număr

firme %

număr

firme %

Transport si depozitare 1.035 4,69% 1.136 5,12% 1.042 4,75% 1.107 4,90%

Hoteluri si restaurante 137 0,62% 125 0,56% 102 0,47% 123 0,54%

Informatii si comunicatii 488 2,21% 511 2,30% 513 2,34% 526 2,33%

Intermedieri financiare si asigurari 65 0,29% 61 0,27% 54 0,25% 58 0,26%

Tranzactii imobiliare 119 0,54% 100 0,45% 106 0,48% 90 0,40%

Activitati profesionale, stiintifice si tehnice 826 3,74% 889 4,01% 837 3,82% 843 3,73%

Activitati de servicii administrative si activitati

de servicii suport 316 1,43% 300 1,35% 299 1,36% 291 1,29%

Administratie publica si aparare; asigurari

sociale din sistemul public 12 0,05% 6 0,03% 11 0,05% 11 0,05%

Invatamant 20 0,09% 17 0,08% 20 0,09% 21 0,09%

Sanatate si asistenta sociala 12 0,05% 14 0,06% 22 0,10% 15 0,07%

Activitati de spectacole, culturale si recreative 67 0,30% 79 0,36% 91 0,41% 74 0,33%

Alte activitati de servicii 285 1,29% 322 1,45% 329 1,50% 376 1,66%

Altele 225 1,02% 229 1,03% 189 0,86% 381 1,69%

Conform INS, în România există peste 22.000 de companii exportatoare, cele mai multe

provenind din două sectoare mari, cu ponderi relativ apropiate: sectorul comerț cu ridicata și cu

amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor - unde în anul 2017 erau de cca 8.540 companii

(cu o pondere de peste 37% din total) și sectorul industria prelucrătoare – unde în anul 2017 erau de cca

7.875 companii (respectiv peste 34% din total).

În perioada 2014-2017, ponderi semnificative în totalul exporturilor de bunuri româneşti

(227.112 mil. euro) au fost înregistrate în ţări cum sunt: Germania (20,94%), Italia (11,78%), Franţa

(6,89%), Ungaria (5,08%), Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (4,22%), Bulgaria (3,32%),

Spania (2,89%), Polonia (2,82%), Cehia (2,58%), Olanda (2,55%), așa cum se poate observa și din

diagrama următoare:

Valorile exporturilor de bunuri au fost înregistrate şi pe zona extracomunitară, respectiv: Turcia

(3,7%), Federaţia Rusă (1,99%), Statele Unite (1,80%), Republica Moldova (1,43%), Algeria (0,66%) și

Israel (0,61%) așa cum se poate observa și din diagrama următoare:

0 10,000 20,000 30,000 40,000 50,000

GERMANIA

ITALIA

FRANTA

UNGARIA

MAREA BRITANIE

BULGARIA

SPANIA

POLONIA

CEHIA

OLANDA

47,549

26,753

15,650

11,531

9,586

7,551

6,565

6,399

5,8625,800

mil. euro

Sursa: MMACA

Topul primelor 10 țări partenere intracomunitare ale României la export în perioada 2014 - 2017

pagina 15 din 93

Evoluția comparativă a principalilor indicatori ce caracterizează comerțul exterior al

României în perioada 2014-2017

Auditorii publici externi au urmărit evoluția principalilor indicatori care privesc comerțul exterior

al României în perioada 2014-2017, rezultând următoarele:

Ponderea exporturilor în PIB - indicator care măsoară efortul de export al unei țări și indică

partea din PIB destinată satisfacerii cererii externe.

În perioada 2014 - 2017, dinamica ponderii exporturilor României de bunuri și servicii în PIB și

a ponderii exporturilor țărilor membre UE în PIB-ul acestor țări, este prezentată în diagrama următoare:

În perioada 2014-2017, exporturile României de bunuri și servicii, raportate la PIB, au oscilat între

41,19% în anul 2014 și 41,53% în anul 2017, situându-se sub media Uniunii Europene (43,10% în

2014 şi 45,70% în 2017), conform informațiilor Eurostat.

În perioada analizată, performanța exporturilor României a fost scăzută comparativ cu

celelalte țările membre ale UE, și chiar cu alte țări din regiune, așa cum se observă și din diagrama

următoare:

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 9000

ISRAEL

ALGERIA

UCRAINA

EGIPT

CHINA

SERBIA

MOLDOVA

S.U.A.

FEDERATIA RUSA

TURCIA

1395

1503

1809.983

2267.277

2443.324

2619.710

3258.827

4091.025

4510.468

8415.970

Sursă date: MMACA

mil. euro

Topul țărilor de destinație pentru exportul extracomunitar în perioada 2014 - 2017

pagina 16 din 93

Ponderea importurilor în PIB sau rata de completare a resurselor interne prin importuri, este

un indicator care exprimă dependența economiei unei țări față de piețele externe.

În perioada 2014-2017, dinamica ponderii importurilor României în PIB și a ponderii importurilor

țărilor membre UE în PIB-ul acestor țări, este prezentată în diagrama următoare:

În perioada 2014-2017, importurile României de bunuri și servicii, raportate la PIB, au avut un

trend ascendent între 41,63% în anul 2014 și 43,65% în anul 2017, situându-se peste media Uniunii

Europene (40,10% în 2014 şi 41,90% în 2017), conform informațiilor Eurostat.

Gradul de deschidere a economiei naționale - indicator care măsoară gradul de participare a unei

țări la circuitul comercial internațional (calculat ca pondere a însumării exporturilor și importurilor în

PIB). Cu cât gradul de deschidere al unei economii este mai ridicat, cu atât țara respectivă este mai

integrată în comerțul internațional și în consecință mai dependentă de piețele de desfacere externe.

41%51%

65%

81%89%

0%

20%

40%

60%

80%

100%

România Polonia Bulgaria Cehia Ungaria

Ponderea exporturilor în PIB, în perioada 2014 - 2017

38%39%40%41%42%43%44%

2014 2015 2016 2017

România 41.632% 41.635% 42.112% 43.654%

UE 40.100% 40.400% 40.400% 41.900%

Ponderea importurilor României și ale țărilor membre ale Uniunii Europene, în PIB

România UE

pagina 17 din 93

Sursa: INS

În perioada 2014-2017, gradul de deschidere a economiei naționale a crescut de la 82,82% în

anul 2014, la 85,18% în anul 2017.

Ponderea soldului balanței comerciale în PIB

Soldul comercial al unei țări este definit de exporturile sale nete (export minus import) și este

astfel influențat de toți factorii care afectează comerțul internațional.

Ponderea soldului balanței comerciale în PIB indică performanța sau gravitatea evoluției

comerțului exterior al unei țări.

În perioada 2014-2017, dinamica balanței comerciale a României, este prezentată în tabelul de

mai jos:

Tabel nr. 3 (milioane euro) Indicator 2014 2015 2016 2017

PIB 150.327 160.328 170.378 187.546

EXPORTURI FOB 52.466 54.610 57.392 62.644

IMPORTURI CIF 58.522 62.971 67.364 75.604

Sold FOB/CIF -6.056 -8.361 -9.972 -12.960

În perioada 2014-2017, balanţa comercială a României s-a aflat în dezechilibru în favoarea

importurilor, în condiţiile în care atât exporturile cât și importurile au înregistrat creşteri importante.

Deficitul balanţei comerciale cu bunuri a României s-a adâncit în anul 2017 atingând valoarea

de 12.960 milioane euro, fiind de două ori mai mare decât cel înregistrat în anul 2014, respectiv de

6.056 milioane euro.

Totodată, indicatorul ponderea soldului balanței de bunuri în PIB, influențat de deficitul balanței

comerciale cu bunuri, a înregistrat o creștere în fiecare an din perioada auditată, atingând în anul 2017

nivelul de 6,91%, înregistrând astfel o creștere de cca 71% comparativ cu anul 2014, când nivelul acestui

indicator a fost de 4,03%, așa cum se poate observa și din diagrama următoare:

150,327160,328

170,378187,545

82.823% 82.649%

83.298%

85.180%

80%

81%

82%

83%

84%

85%

86%

0

50,000

100,000

150,000

200,000

2014 2015 2016 2017

mil.

eu

ro

Gradul de deschidere a economiei naționale în perioada 2014 - 2017

PIB ponderea însumării exporturilor și importurilor în PIB

pagina 18 din 93

2. Prezentarea obiectivului general și a obiectivelor specifice misiunii de audit

Misiunea de audit al performanței a avut drept obiectiv general evaluarea măsurii în care

activitatea pentru promovarea exportului, desfășurată la nivelul MMACA, a funcționat eficient și eficace,

cu respectarea criteriului de economicitate. Deopotrivă, obiectivul misiunii de audit este acela de a

identifica vulnerabilitățile în activitatea auditată, pentru a formula recomandări care să conducă la

îmbunătățirea performanței acțivităților derulate la nivelul MMACA pentru promovarea exportului.

Principalele obiective specifice urmărite în cadrul acțiunii de audit al performanței se referă în

la următoarele:

1. Evaluarea modului în care s-au realizat și implementat politicile și strategiile Guvernului în

domeniul exportului;

2. Analiza structurii exportului în perioada 2014-2017 și a factorilor care au generat

modificările înregistrate;

3. Evaluarea activității desfășurate de entitatea auditată în vederea îndeplinirii atribuțiilor

stabilite prin legislația specifică în domeniul comerțului exterior;

4. Analiza activităților derulate prin Programul de promovare a exportului;

5. Analiza activităților derulate prin Programul de susținere a internaționalizării operatorilor

economici români, cu finanțare de la bugetul de stat, pentru perioada 2017-2020;

6. Analiza activităților derulate prin Programului de cooperare elveţiano-român vizând

reducerea disparităţilor economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene extinse;

7. Evaluarea activităților desfășurate de birourile de promovare din străinătate;

8. Evaluarea utilizării fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru activitatea de promovare

a comerțului exterior din punct de vedere al economicității, eficienței și eficacității;

9. Evaluarea gradului de realizare a obiectivelor propuse și a rezultatelor obținute din

activitatea de comerț exterior;

10. Evaluarea modului de exercitare de către entitatea auditată a atribuțiilor privind controlul

respectării condițiilor de acordare a ajutoarelor de minimis pentru promovarea exporturilor de către

beneficiarii programelor de promovare.

pagina 19 din 93

3. Prezentarea criteriilor de audit care au fost utilizate pentru evaluarea performanței

Întrucât la nivelul entității auditate nu au fost identificate criterii de performanță aplicabile

acțiunilor derulate pentru promovarea exportului, echipa de audit a utilizat pentru stabilirea criteriilor de

audit, următoarele surse:

- Legislația națională și internațională specifică domeniului auditat,

- Indicatorii stabiliți prin Strategia națională de export a României,

- Exemple de bună practică din mediul european/internațional,

Au fost utilizate în vederea analizei performanței programelor derulate de entitatea auditată,

următoarele criterii:

a) gradul de implementare a prevederilor Strategiei naționale de export a României;

b) obiectivele și indicatorii stabiliți în Strategia națională;

c) realizările în domeniul exportului a unor țări cu economii similare;

d) indicatorii privind performanța financiară a firmelor beneficiare de ajutor de minimis;

e) efectele multiplicatoare ale acțiunilor de promovare a exporturilor.

4. Descrierea metodologiei de audit, a abordărilor auditului și a procedurilor de audit

utilizate pentru colectarea și analizarea datelor și informațiilor

Procedurile de audit utilizate pentru realizarea misiunii de audit al performanței au fost selectate

în funcție de specificul activității de promovare a exportului și de obiectivele specifice stabilite în faza de

planificare.

În etapa de execuție a auditului performanței, pentru a stabili dacă toate categoriile de operațiuni

respectă principiile de economicitate, eficiență și eficacitate, auditorii publici externi au aplicat

următoarele proceduri de fond:

a) proceduri analitice;

b) teste de detaliu (inspecţia, confirmarea, intervievarea, observarea, recalcularea).

Procedurile analitice s-au aplicat asupra datelor exprimate sub formă numerică și au presupus

calcule, analize ale proporțiilor, tendințe și fluctuații ale informațiilor etc. Auditorii publici externi au

analizat datele și informațiile colectate, prin utilizarea următoarelor proceduri analitice de audit:

Analiza "înainte şi după" a constat în compararea situaţiei existente înaintea demarării activităţii

ce face obiectul auditului performanţei, cu situaţia rezultată după implementarea acestor activități (spre

exemplificare: compararea rezultatelor privind performanța financiară a firmelor expozante înainte și

după participarea la diferite acțiuni de promovare a comerțului finanțate din fonduri publice);

Examinarea documentelor, utilizată pentru verificarea documentelor existente în dosarele

acțiunilor derulate, pornind de la selectarea expozanților, selectarea organizatorilor, derularea acțiunii și

raportarea rezultatelor;

Analiza nivelului de îndeplinire a obiectivelor a fost utilizată de auditorii publici externi pentru

a determina dacă obiectivele stabilite au fost atinse, precum şi pentru a identifica acei factori care au

condus la nerealizarea sau realizarea parţială a acestora (spre exemplificare: determinarea nivelului de

realizare al obiectivelor declarate prin nota justificativă ce a stat la aprobării finanțării acțiunilor);

Analiza cost-eficacitate a fost utilizată de auditorii publici externi ca procedură de audit pentru

analiza costului acțiunilor derulate, raportat la unitatea de rezultat obținut în urma derulării acestora,

concomitent cu îndeplinirea obiectivelor stabilite inițial.

pagina 20 din 93

Pentru obținerea probelor de audit, auditorii publici externi au utilizat ca proceduri de audit:

observarea, examinarea documentelor, intervievarea, chestionarea.

În ceea ce privește chestionarea, auditorii publici externi au solicitat completarea unor chestionare

de către următoarele categorii implicate în activitatea de promovare a exportului: beneficiari ai ajutoarelor

de minimis, reprezentanți ai structurilor patronale și asociative, copreședinții Consiliului de Export și

reprezentanții direcțiilor de specialitate din cadrul ministerului.

5. Concluzii generale rezultate în urma misiunii de audit al performanţei.

Evaluarea activităților desfășurate de birourile de promovare din străinătate

• Aproximativ 40% din consilierii economici trimiși în străinătate pentru promovarea

exporturilor României nu sunt angajați specializați din cadrul ministerului, ci sunt persoane ce

provin de la societăți comerciale sau din alte ministere, detașate în cadrul MMACA, pentru îndeplinirea

unor funcții suport, fapt ce poate determina afectarea eficienței activităților suport ale ministerului;

• Peste 20% din consilierii economici aflați la post în rețeaua externă a ministerului, la data

de 31.12.2017, dețin studii superioare cu profil tehnic sau umanist (de exemplu specializarea-

filologie), studii în urma cărora au obținut competențe cu relevanță limitată raportat la domeniul “comerț

exterior”. Acest fapt implică un risc semnificativ de afectare a eficacității acțiunilor de promovare a

exporturilor, derulate la nivelul ministerului de resort;

• Pregătirea profesională specifică a persoanelor trimise în misiuni permanente nu a avut

la bază un program de pregătire fundamentat, care să stabilească perioada, tematicile, lectorii și nici

manuale/ghiduri pentru pregătirea acestor persoane, existând riscul afectării eficacității acesteia, precum

și al perceperii ei ca pe o activitate formală;

• Nu au fost stabilite criterii clare pentru dimensionarea rețelei externe de consilieri, existând

posturi în locații îndepărtate, pentru care valoarea exporturilor nu a înregistrat o dinamică care să justifice

necesitatea unei funcții în acest sens;

• Pe fondul absenței unei analize a eficienței cheltuielilor angajate pentru funcționarea BPCE,

raportat la volumul exporturilor realizate, s-au remarcat situații în care eficiența și eficacitatea

cheltuielilor pentru sprijinirea exporturilor au un grad scăzut, raportat la valoarea și evoluția

exportului realizat în țările în care își desfășoară activitatea aceste birouri.

Evaluarea modului în care s-au realizat și implementat strategiile și politicile de stimulare

şi promovare a exportului

• În ceea ce priveşte atribuţiile cu privire la monitorizarea implementării SNE, actul

normativ de aprobare a Strategiei, precum și actele normative care au reglementat activitatea

instituțiilor din cadrul administrației publice centrale în perioada auditată, conţin prevederi prin

care se realizează o suprapunere a acestor atribuții, generȃnd confuzie, lipsă de coerenţă şi ȋntȃrzieri

ȋn procesul decizional din domeniul promovării exporturilor;

• Auditul nu a identificat rapoarte/analize cu privire la modul de implementare a SNE,

elaborate de entitățile cu atribuții stabilite în acest sens prin acte normative;

• Nu au fost întocmite documente de planificare pentru punerea în practică a proiectelor

stabilite prin Strategie, astfel încât nu se poate evalua cât din programul multianual de proiecte a fost

îndeplinit, dacă sunt întârzieri, și care sunt rezultatele obținute;

pagina 21 din 93

• Raportat la obiectivul declarat al Strategiei și coroborat cu cerințele standardelor de control

intern, aplicabile tuturor instituțiilor publice, privind stabilirea unui sistem eficient de comunicare externă,

s-a constatat că nu a fost realizată o bază de date exhaustivă pentru promovarea exporturilor, care

să includă exportatorii actuali, potențiali sau aspiranți grupați pe categorii, domeniile de export și

produsele/serviciile care fac obiectul exportului, avantajele competitive, precum și modalitatea de

contactare a acestora. Totodată, din perspectiva clientului (exportatorului), s-a constatat faptul că

promovarea exporturilor nu a vizat realizarea unei baze de date complete a partenerilor

comerciali/(clienților) existenți în țările în care există BPCE și care să exprime cererea/oportunitățile de

export pentru exportatorii români actuali sau potențiali.

• Din analiza modului de transpunere a Strategiei în programele de guvernare emise ulterior

aprobării acesteia s-a constatat faptul că:

- cerințele Strategiei nu au fost transpuse în programul de guvernare aplicabil în

perioada 17.12.2015 – 01.01.2017;

- în programele de guvernare pentru perioada 2017-2020 au fost incluse aspecte

importante, cum ar fi crearea centrelor regionale de promovare a exportului, creșterea capacității

laboratoarelor de testare pentru atingerea unor standarde similare celor din UE, în vederea măsurării

caracteristicilor sau performanțelor materialelor și produselor exportate, dar nu au fost incluse alte

elemente din Strategie, dintre care menționăm actualizarea cadrului normativ cu privire la export,

stabilirea unui program de creare a disponibilității la export (crearea unui pașaport diplomatic),

înființarea unui centru de perfecționare pentru personalul din domeniul comerțului exterior etc.

Totodată, au fost incluse și alte prevederi privind exportul: înființarea unui comitet interministerial

ce va viza eficientizarea reprezentanțelor economice ale României în străinătate; lărgirea componenței

Consiliului de Export; program naţional de specializare inteligentă; program privind Flexibilizarea

sistemului de susţinere şi promovare a exportului cu finanţare de la bugetul de stat; programe pentru

sprijinirea internaţionalizării etc.

Evaluarea Programului de promovare a exporturilor (PPE)

• În ceea ce privește acțiunea “susţinerea financiară a unor acţiuni promoţionale organizate în

ţările de reşedinţă de către birourile consilierului economic”, s-a remarcat faptul că nu a fost elaborată

o metodologie de aprobare a procedurilor de selecţie şi finanţare a acestor acțiuni promoționale;

• Nu au fost elaborate proceduri operaționale pentru toate activitățile specifice din cadrul

fiecărei acțiuni ce pot fi derulate în cadrul PPE;

• Abaterea procentuală între prevederile inițiale și plățile efective, în structura bugetului alocat

PPE este semnificativă, fapt ce arată lipsa de acuratețe în programarea bugetară, una dintre cauze

datorându-se numeroaselor modificări ale programelor anuale;

• La nivelul anului 2014 și 2017, auditul a remarcat faptul că la elaborarea bugetului PPE nu

s-a ținut cont de obligația pe care ordonatorul de credite o avea vizavi de reţinerea a 10% din

prevederile aprobate creditelor bugetare aferente “Susținerii exportului”;

• Din fondurile totale în sumă de 163.500.794 lei, alocate acțiunilor din cadrul PPE în perioada

2014-2017, fondurile alocate pentru participarea la târguri şi expoziţii internaţionale (149.806.705 lei)

dețin cea mai mare pondere, respectiv 91,62%. Cu toate acestea, valoarea acestora este mult inferioară

limitei stabilite la art. 2 din Legea nr. 30/ 26.01.1999 pentru sprijinirea exporturilor (0,1% din volumul

în valută al exportului realizat în anul anterior);

pagina 22 din 93

• Fondurile necesare finanţării acțiunilor aprobate prin Programul de promovare a exportului și

Programul de susţinere a internaţionalizării operatorilor economici români au fost solicitate şi repartizate

în bugetul ministerului ca sume totale, la titlul IV “Subvenții”, capitolul 80.01.40.13 “Susținerea

exportului”, fără ca sumele să fie defalcate/evidențiate pe programe, fapt ce conduce la situaţia în care nu

pot fi determinate cheltuielile efectuate pentru fiecare program în parte (spre exemplificare anul

2017);

• La nivelul ministerului, nu a existat o evidență analitică (pe centre de cost) a cheltuielilor

și a plăților aferente contractelor derulate de minister pentru fiecare acțiune din cadrul Programului de

promovare a exportului, urmărirea cheltuielilor pe centre de cost având rolul de a ajuta conducerea

departamentelor de specialitate din cadrul ministerului să ia decizii corecte cu privire la eficienţa utilizării

resurselor. De asemenea, nu a existat o legătură de tip cost –beneficiu între resursele solicitate prin

proiectul de buget, resursele alocate prin buget şi obiectivele anuale;

• Situațiile financiare anuale nu au anexate rapoarte de performanţă, în care să se prezinte

pe fiecare program (inclusiv Programul de promovare a exportului), obiectivele, rezultatele preconizate

şi cele obţinute, indicatorii şi costurile asociate. Totodată, la nivelul ministerului nu a existat o

metodologie aprobată prin care să fie stabiliţi indicatori de monitorizare și indicatori de

performanță/eficiență a Programului de promovare a exportului.

Consiliul de Export

• Din punct de vedere al componenței Consiliului de Export, la data aprobării HG nr.

486/2004, a existat un echilibru între membrii fondatori nominalizați în acest act normativ, respectiv

între reprezentanții instituțiilor (14 membri) și reprezentanții asociațiilor/patronatelor (13 membri),

situație care nu se mai regăsește în perioada auditată, întrucât sistemul deschis al Consiliului de Export

a permis creșterea numărului de membri prin votul majorității, astfel încât în această perioadă, conform

proceselor verbale încheiate în urma reuniunilor CE, se regăsesc cca 12 reprezentanți ai instituțiilor

publice și 21 reprezentanți ai asociațiilor/patronatelor profesionale. Majorarea numărului de membri

s-a realizat numai ca urmare a unor hotărâri ale Consiliului de Export, fără alte reglementări legale,

care să completeze HG nr. 486/2004 prin care a fost reglementată componența Consiliului de Export;

• La nivelul Secretariatului CE nu a existat o evidență centralizată din care să reiasă data

acceptării membrilor noi în CE sau data ieșirii unora;

• În perioada auditată, s-a remarcat o lipsă de preocupare a ministerului, în asigurarea

transparenței activității desfășurate de către Consiliul de Export, deși Direcția Generală Promovare

Export din cadrul ministerului de resort, actualmente MMACA, avea obligația asigurării secretariatului

Consiliului de Export conform prevederilor Regulamentului de organizare și funcționare a Consiliului de

Export;

• Componența Consiliului de export a fost disproporționată în favoarea mediului privat,

asimetria reprezentării în favoarea părții private asigurând votul majoritar la propunerile avansate de

aceștia;

• Lipsa de transparență în ceea ce privește modul de adoptare a deciziilor în cadrul Consiliului

de Export, rezultă și din faptul că nu în toate situațiile, hotărârile luate de membrii Consiliului de

Export s-au adoptat prin vot deschis, conform Regulamentului de organizare și funcționare al CE;

• Din componența Consiliului de Export au făcut parte și societăți care nu se constituie

într-o structură patronală și profesională cu atribuții și activitate în domeniul exportului;

pagina 23 din 93

• În perioada 2014-2016 (perioadă în care CE a aprobat PPE), la baza proceselor verbale ale

reuniunilor CE, semnate doar de co-președininții CE, nu au existat liste cu persoane (titulari sau

înlocuitori care au reprezentat entitățile membre ale Consiliului de Export) și semnăturile acestora, prin

care să se confirme participarea la reuniunile Consiliului de Export și totodată votul exercitat de

acestea asupra hotărârilor luate;

• În majoritatea proceselor verbale încheiate în urma reuniunilor Consiliului de Export, sunt

consemnate doar opiniile reprezentanților structurilor asociative, auditul neidentificând și opiniile

reprezentanților părții publice;

• Auditul nu a identificat componența comisiilor constituite pe domenii de activitate pentru

desfăşurarea activităţii operative a Consiliului de Export și materialele întocmite de acestea (materiale ce

urmau a fi supuse dezbaterii). De asemenea, nu a fost identificată procedura în baza căreia se

desfășoară activitatea comisiilor constituite conform Regulamentului de organizare și funcționare a

Consiliului de Export, cât și activitatea în ansamblu a Consiliului de Export, având în vedere

complexitatea activității desfășurate de această structură, ce derivă din atribuțiile acesteia conferite prin

reglementările legale;

• La nivelul ministerului nu a existat o bază de date cu toate structurile patronale şi

profesionale naționale, cu atribuţii şi activitate în domeniul exportului, precum și cu numărul firmelor

care fac parte din aceste structuri, nomenclatorul de produse exportate, alte informații relevante;

• În perioada 2014-2017, deși s-au aprobat prin ordine de ministru 3 scheme de ajutor de minimis,

în fapt, s-au alocat fonduri și s-au derulat doar 2 scheme de ajutor de minimis: Participarea

operatorilor economici sub pavilion naţional la târguri şi expoziţii internaţionale în străinătate și

Organizarea de misiuni economice şi acţiuni de promovare a exporturilor în străinătate.

Evaluarea schemei de minimis Participarea operatorilor economici sub pavilion naţional la

târguri şi expoziţii internaţionale în străinătate

• În perioada 2014-2017, nu a existat o strategie coerentă care să descrie participarea

societăților comerciale românești la târguri şi expoziţii, fapt care a avut un impact negativ asupra

activității de ansamblu, pornind de la activitățile de planificare/execuție bugetară și activitățile de achiziții

publice, și până la eficiența și eficacitatea proceselor de organizare și desfășurare a manifestărilor

internaționale;

• Auditul a remarcat în anii 2016-2017, o îmbunătățire a evidenței firmelor potențiale

participante la evenimentele organizate de către MMACA;

• Raportat la programele anuale inițiale, privind participarea la târguri și expoziții internaționale,

în perioada 2014-2017, au fost aprobate 431 de acțiuni de promovare a exportului, din care au fost

realizate 168 acțiuni, rezultând un grad de realizare de 38,98%;

• Dacă în anul 2014, s-a înregistrat cel mai mare grad de realizare a acțiunilor prin

programele anuale de participare la târguri și expoziții internaționale, respectiv 71,43%, în următorii

ani din perioada auditată, gradul de realizare a cunoscut un trend descendent, în anul 2017,

înregistrându-se cea mai mică valoare, respectiv 29,75%;

• Raportat la numărul total al acțiunilor aprobate și realizate, repartizate pe sectoare economice

cu potențial de creștere a exporturilor, s-a remarcat faptul că, cea mai mare pondere o deține sectorul

alimente, băuturi, tutun (14,88%), cu un număr de 25 acțiuni realizate în perioada auditată, urmat

de sectoarele audiovizual și design vestimentar, construcții de mașini, textile, îmbrăcăminte, încălțăminte,

pagina 24 din 93

tehnologia informației și telecomunicații, cu ponderi de peste 10,00% deținute fiecare și alte sectoare

economice, cu o pondere de 7,14%;

• Auditul a remarcat faptul că, deși pentru anul 2016, prin ordine de ministru, s-a aprobat

valoarea maximă a ajutoarelor ce puteau fi acordate în cadrul schemei de ajutor de minimis, respectiv

suma de 36.470 mii lei, în fapt, prin bugetul final aprobat pe data de 31.08.2016, pentru Programul anual

aferent târgurilor și expozițiilor internaționale s-a alocat suma de 37.634 mii lei, mai mult cu 1.164 mii

lei, decât suma maximă aprobată pentru această schemă de sprijin;

• Numărul de firme participante la târguri și expoziții internaționale, beneficiare de ajutor

de minimis, a oscilat în perioada auditată, astfel că, față de anul 2015, când s-a înregistrat cel mai

mare număr de firme, respectiv 398 firme, în anul 2016, numărul de firme a scăzut cu 11,48%, iar

în anul 2017, s-a înregistrat o scădere cu 21,34% (față de anul de referință 2015);

• Auditul a remarcat faptul că o serie de firme participă, în fiecare an, la evenimentele

aprobate prin Programul de promovare a exportului, unele participând și de mai mult de 4 ori într-

un an cu toate că reglementările în vigoare prevedeau un număr de maxim 4 participări;

• S-a remarcat faptul că PPE a fost un program cu accesibilitate ridicată întrucât actele

normative ce reglementează Programul de promovare a exportului, nu prevăd condiționalități în ceea

ce privește un prag maxim pentru finanțarea unui eveniment pentru un operator economic, așa cum

prevăd Programele altor țări;

• Deși legea nu îngrădește accesul la schema de minimis a firmelor care nu fac parte dintr-

o structură asociativă, au fost selectate doar firme membre ale acestor structuri asociative. Nu a

existat o transparență în accesarea schemei de sprijin de către firmele potențiale participante la

evenimente întrucât, deși există un portal de comerț exterior, nu a existat o aplicație de înscriere on-

line a firmelor;

• Auditul nu a identificat existența unor acorduri/contracte, încheiate între minister și

aceste structuri, care să stabilească drepturile și obligațiile celor două părți, inclusiv măsuri de

constrângere sau sancțiuni față de reprezentanții patronatelor de ramură/asociaţiilor profesionale,

implicați în selectarea operatorilor economici participanţi la târguri şi expoziţii internaţionale, având în

vedere faptul că din comisiile de selecție au făcut parte și reprezentanţi ai patronatelor de

ramură/asociaţiilor profesionale;

• În reglementările legale care au produs efecte în perioada auditată (atât în legislația primară,

cât și secundară), nu se regăsește condiția referitoare la numărul minim de firme (minim 7 firme),

care ar trebui să solicite înscrierea pentru ca o acțiune să fie realizabilă;

• Nu au fost elaborate și aprobate norme privind selectarea firmelor expozante la misiuni

economice în străinătate, târguri și expoziții internaționale, așa cum s-a prevăzut în procedurile

operaționale care au produs efecte în perioada auditată. Prin neelaborarea normelor nu au fost stabilite

nici atribuțiile comisiei de selecție, întrucât ordinele de ministru privind numirea comisiilor pentru

selectarea operatorilor economici participanți la târguri și expoziții internaționale sau misiuni economice

în străinătate, reglementează faptul că atribuțiile comisiei sunt stabilite prin norme de selecție;

• Prevederile legale care reglementează PPE nu definesc o serie de termeni și nu detaliază

modul în care se poate urmări îndeplinirea unor condiții de eligibilitate, fapt ce are implicații directe

asupra stabilirii eligibilității operatorilor economici, pentru ca aceștia să poată beneficia de ajutorul de

minimis;

pagina 25 din 93

• Auditul a remarcat faptul că anumite entităţi au fost selectate să participe la târguri şi

expoziţii internaţionale și implicit să beneficieze de ajutorul de minimis, deși nu îndeplineau

condiţiile de eligibilitate prevăzute de lege;

• În cazul cumulului ajutoarelor situate sub pragul de minimis admis, deși în procesele

verbale de selecție nu se face referire la îndeplinirea acestei condiții de eligibilitate, comisia de

selecție a admis ca fiind suficiente doar declarațiile pe proprie răspundere ale beneficiarilor

ajutorului de minimis, fără a se solicita susținerea acestora cu documente doveditoare;

• La nivelul ministerului nu a existat o bază de date actualizată cu entitățile/societățile

românești care au realizat exporturi în perioada 2014-2017;

• Nu a existat o evidență operativă a garanțiilor de participare depuse și restituite

operatorilor economici care au participat la târgurile și expozițiile organizate în străinătate;

• Nu toate firmele participante la târguri şi expoziţii internaţionale, beneficiare a ajutorului

de minimis, cunosc obligațiile și prevederile reglementărilor legale în vigoare, respectarea acestor

prevederi fiind una din condițiile de eligibilitate;

• În perioada auditată au beneficiat de ajutoare de minimis în valoare de 88.727 mii lei, un

număr de 843 firme, media anuală a ajutoarelor plătite fiecărei firme participante situându-se între 51

mii lei/firmă/an în anul 2014 și 62.mii lei/firmă/an în anul 2017;

• Auditul a remarcat lipsa sau neaprobarea actelor administrative inițiale și finale, care

trebuiau semnate de reprezentanții ministerului cu fiecare beneficiar de ajutor de minimis;

• Nu au fost elaborate și aprobate norme metodologice, cu privire la modalitatea de

recuperare a ajutoarelor de minimis, iar direcțiile de specialitate din cadrul ministerului, nu au

efectuat controale pentru a verifica condiţiile de acordare a ajutoarelor de stat şi pentru a dispune

măsurile ce se impun în situaţia nerespectării acestor condiții;

• Raportările către Consiliul Concurenței, fie au fost transmise cu întârziere, fie nu au fost

transmise;

• S-a remarcat faptul că majoritatea operatorilor economici expozanți, participanți la

târgurile și expozițiile internaționale, au încasat de la firmele organizatoare a evenimentelor, în

termenul legal, contravaloarea cheltuielilor de transport, cazare şi asigurare medicală pentru un delegat

al firmei participante precum și a cheltuielilor cu transportul exponatelor (după caz) însă, au fost și

situații în care, în perioada auditată, organizatorii evenimentelor au virat cu întârziere

contravaloarea cheltuielilor suportate în primă fază de către firmele beneficiare a ajutorului de

minimis;

• În majoritatea cazurilor, în urma inițierii procedurilor de achiziție, s-a depus o singură

ofertă, în condițiile în care pe piață sunt cel puțin 10 ofertanți de asemenea servicii;

• Modalitatea de atribuire a contractelor de prestări servicii pentru organizarea

participării operatorilor economici la târguri internaţionale a condus la restrângerea artificială a

concurenței, prin favorizarea/dezavantajarea în mod nejustificat a anumitor operatori economici,

neasigurându-se astfel respectarea principiului ”tratamentului egal” potrivit căruia, orice prestator de

servicii are dreptul la șanse egale de a deveni contractant;

• Auditul a remarcat faptul că au existat situații în care:

- inițierea procedurii de achiziție pentru serviciile necesare participării operatorilor

economici din România la târgurile internaționale s-a realizat cu întârziere, fapt ce a condus la

nefinalizarea acestor proceduri, neasigurându-se timpul necesar organizării evenimentelor;

pagina 26 din 93

- deși inițierea procedurii de achiziție pentru serviciile necesare participării operatorilor

economici din România la târgurile internaționale s-a realizat în termenul stabilit prin procedurile

proprii de achiziție, operatorii economici cu activitate în organizarea de evenimente nu au răspuns

solicitărilor ministerului, fapt ce a condus la nefinalizarea acestor proceduri. Neîncheierea contractelor

de prestări servicii pentru organizarea manifestărilor expoziționale, a avut drept consecință efectuarea

unor cheltuieli nejustificate;

• În conținutul fișelor de date ale achizitiilor nu au fost specificate cerințele obligatorii

privind capacitatea tehnică și/sau profesională (declaratia privind efectivul mediu anual al personalului

angajat si de conducere, utilajele, instalatiile, echipamentele tehnice de care poate dispune operatorul

economic pentru îndeplinirea corespunzatoare a contractului de servicii);

• Au fost identificate posibile riscuri în ceea ce privește utilizarea fondurilor publice în

condiții de economicitate, ca urmare a faptului că negocierea comisionului firmei organizatoare nu

are la bază criterii obiective;

• Auditul nu a identificat înscrisuri doveditoare care să certifice faptul că direcțiile de

specialitate din cadrul ministerului au analizat şi avizat toate materialele de promovare ale firmelor

româneşti care au participat la manifestările expoziţionale (pliante, afişe, cataloage);

• S-a remarcat faptul că au fost decontate cheltuieli fără documente justificative care să ateste

realitatea sumelor datorate, precum și decontarea unor cheltuieli cu nerespectarea unor cerințe prevăzute

în documentația de atribuire;

• Pentru unele acțiuni, ministerul a acceptat și cheltuieli cu cazarea, transportul și asigurarea

medicală pentru delegatul firmei organizatoare, în condițiile în care, acestea nu au fost prevăzute

ca și cheltuieli eligibile ce pot fi acoperite de la bugetul de stat;

• Datele înscrise în Fişele de eficienţă întocmite de operatorii economici la încheierea fiecărei

manifestări expoziţionale, precum şi cele din fişele de eficienţă la 6 luni de la finalizarea acţiunii, nu au

fost centralizate și analizate de către departamentele de specialitate din cadrul ministerului;

• În perioada auditată, patronatele nu au comunicat administratorului schemei la 6 luni și la

12 luni, rapoarte referitoare la situația rezultatelor obținute de operatorii economici cu ocazia

participării la manifestările expoziționale internaționale, în vederea fundamentării viitoarelor

participări la astfel de acțiuni.

Evaluarea schemei de minimis Organizarea de misiuni economice şi acţiuni de promovare a

exporturilor în străinătate

• Auditul a remarcat faptul că, în perioada 2014-2017, nu a existat o strategie coerentă care să

descrie participarea societăților comerciale românești la misiuni economice, fapt care a avut un

impact negativ asupra activității de ansamblu, pornind de la activitățile de planificare/execuție bugetară

și activitățile de achiziții publice și până la eficiența și eficacitatea proceselor de organizare și desfășurare

a manifestărilor internaționale;

• Raportat la programele anuale inițiale, privind participarea la misiuni economice internaționale,

în perioada 2014-2017 au fost aprobate 213 de acțiuni de promovare a exportului, din care au fost

realizate 18 acțiuni, rezultând un grad de realizare de 8,4%;

• Dacă în anul 2014 s-a înregistrat cel mai mare grad de realizare a acțiunilor aprobate prin

programele anuale de participare la misiuni economice internaționale, respectiv 22,86% (8 acțiuni

pagina 27 din 93

realizate, raportat la un număr de 35 de acțiuni aprobate), în următorii ani din perioada auditată,

gradul de realizare a cunoscut un trend descendent, în anul 2016 nefiind desfășurată nicio acțiune;

• În perioada auditată, au participat la misiuni economice internaționale un număr de 138

firme, acestea beneficiind de ajutoare de minimis în valoare totală de 1.858 mii lei, media anuală a

ajutoarelor plătite fiecărei firme participante situându-se între 12 mii lei/firmă/an în anul 2014 și 24 mii

lei/firmă/an în anul 2017.

II. Sinteza principalelor constatări rezultate ca urmare a auditului efectuat

1. Evaluarea organizării structurale a entităţii auditate, în vederea îndeplinirii atribuţiilor

stabilite prin legislaţia specifică

Numărul maxim de posturi aprobat la finele anului 2017 pentru aparatul propriu al MMACA era

de 331 de posturi, exclusiv demnitari şi posturile aferente cabinetelor acestora. Dintre acestea, un număr

de 171 de posturi sunt aferente departamentului de comerț exterior, iar dintre acestea 83 de posturi

se utilizează pentru birourile care constituie reţeaua economică externă de promovare a comerţului

exterior şi investiţiilor străine.

Numirea personalului din birourile de promovare comercial – economice, care formează rețeaua

externă, se face de către ministrul pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat, cu avizul Ministerului

Afacerilor Externe.

Activitatea birourilor economice, respectiv a birourilor de promovare a comerţului exterior şi

investiţiilor străine se derulează în baza unui protocol de colaborare încheiat între minister şi Ministerul

Afacerilor Externe, conform art.6 alin.(6) din HG 23/2017.

Ponderea posturilor ocupate în totalul posturilor aprobate a oscilat de la 97% în anul 2014, la

83% în anul 2017, astfel cum rezultă din tabelul de mai jos:

Tabel nr. 4

Anul Total Departament, din care:

Direcția Monitorizare Programe

Export / Direcția Instrumente și Programe Promovare Export

Rețea externă

Alte Direcții din cadrul

Departamentului de comerț exterior

Aprobate Ocupate Vacante Aprobate Ocupate Vacante Aprobate Ocupate Vacante Aprobate Ocupate Vacante

2014 135 131 4 17 17 0 83 80 3 35 34 1

2015 134 131 3 17 17 0 83 81 2 34 33 1

2016 172 146 26 14 14 0 83 71 12 75 61 14

2017 171 143 28 17 12 5 83 73 10 71 58 13

Modificările în numărul total al posturilor din cadrul departamentului au fost generate de

schimbări în statele de funcții ca urmare a reorganizărilor succesive ale ministerului. Astfel, structura

organizatorică a departamentului în perioada auditată se prezintă astfel:

Decembrie 2014:

Departamentul de comerț exterior si relații

internationale

Compartiment analize, sinteze si date statistice

Direcția relații bilaterale externe

Compartiment America de nord si latină

Compartiment Africa si Orientul mijlociu

Compartiment Asia si Oceania

Direcția politici comerciale

Decembrie 2015:

Departamentul de comerț exterior si relații

internationale

Direcția relatii bilaterale europa "UE"

Direcția relatii bilaterale europa "non" UE si Asia

centrală

Direcția relatii bilaterale strategice si emergente

Compartiment America de nord si latină

Compartiment Africa si Orientul mijlociu

pagina 28 din 93

Direcția dezvoltare export

Compartiment instrumente de susținere a

exporturilor

Direcția relații bilaterale Europa si Asia centrală

Compartiment Europa necomunitară

Compartiment Europa comunitară

Direcția de monitorizare a programelor de promovare

a exporturilor

Compartiment Asia si Oceania

Direcția politici comerciale

Compartiment analize, sinteze si date statistice

Direcția monitorizare programe export

Compartiment instrumente de susținere a

exporturilor

Decembrie 2016:

Departamentul de promovare a investițiilor si

comerțului

Direcția investiții straine

Serviciul atragere si implementare investitii

Serviciul promovare, marketing si

comunicare investiții

Direcția strategii si exporturi

Serviciul strategie si implementare comert

Serviciul promovare export

Direcția afaceri europene

Direcția relatii economice internationale

Rețeaua economica externa

Compartimentul rețeaua economica

Comp. Retea externa de promovare a

comertului exterior si investitiilor straine

Decembrie 2017:

Departamentul de comerț exterior

Direcția investiții străine

Serviciul markting investiții

Serviciul atragere și implementare investiții

străine

Direcția instrumente și programe promovare export

Direcția strategii și relații externe Asia, America,

Africa și Orientul mijlociu

Rețea externă

Direcția politici comerciale și afaceri europene

Serviciul politici comerciale europene și

multilaterale

Rețea reprezentare UE+OMC

Compartiment licențe

Direcția europeană necomunitară și asia centrală

Rețea externă

Direcția Europa UE

Rețea externă

Auditul a remarcat faptul că, în perioada auditată, numeroasele modificări ale structurii

organizatorice a departamentului de comerț exterior au creat premisele apariției riscului de

neîndeplinire a obiectivelor programate, prin afectarea modului de desfășurare a activităților, întrucât

fluxul informațiilor, circuitul documentelor, nominalizarea persoanelor cu responsabilități în aplicarea,

verificarea, aprobarea, raportarea, arhivarea, au necesitat actualizări la perioade scurte de timp.

Pe parcursul desfășurării misiunii de audit s-a constatat că au existat situații în care procedurile

operaționale aferente diferitelor activități desfășurate în cadrul departamentului de comerț, nu au fost

actualizate la fiecare modificare a structurilor organizatorice implicate în activitatea procedurată.

Auditul a remarcat faptul că în perioada auditată entitatea nu a identificat riscurile legate de

desfășurarea activităților de promovare a exportului, obligație prevăzută pentru orice instituție

publică, conform prevederilor Ordinului Secretariatului General al Guvernului nr. 600/2018.

Acest fapt a condus la imposibilitatea limitării apariției riscurilor asociate îndeplinirii

obiectivelor, imposibilitatea luării unor măsuri preventive, fapt care a generat apariția unor blocaje

instituţionale, ȋntȃrzieri şi sincope ȋn ȋndeplinirea atribuţiilor legale ale ministerului.

Aceste deficiențe au îngreunat și activitatea echipei de audit, în sensul că, unele situații solicitate

și care ar fi trebuit să fie disponibile, au fost redactate cu ocazia misiunii de audit și refăcute de mai

multe ori, fiind prezentate auditorilor publici externi cu foarte mare întârziere.

pagina 29 din 93

2. Evaluarea activităților desfășurate de birourile de promovare din străinătate

În realizarea funcţiilor sale, ministerul asigură reprezentarea externă prin intermediul

birourilor de promovare comercial-economice (BPCE) care formează rețeaua externă.

Pentru perioada 2014 – 2017, numărul de posturi prevăzute pentru rețeaua externă și gradul de

încadrare al acestora se prezintă în tabelul de mai jos:

Tabel nr. 5 Situația posturilor din cadrul birourilor de promovare comercial - economică

Anul

Posturi aprobate Posturi ocupate Posturi vacante

Grad de

încadrare Total, din

care:

Funcții de execuție Total, din

care:

Funcții de execuție Funcții de

execuție

Studii

superioare

Studii

medii

Studii superioare Studii superioare

Detașați Titulari

2014 83 83 - 80 21 59 3 96%

2015 83 83 - 81 25 56 2 97%

2016 83 83 - 71 33 38 12 85%

2017 83 83 - 73 31 42 10 88%

În perioada auditată aceste birouri au fost subordonate direcțiilor cu atribuții în comerțul exterior,

din cadrul ministerului, respectiv: Direcției Strategii și relații Externe Asia, America, Africa și Orientul

Mijlociu, Direcției Europa Necomunitară și Asia Centrală, Direcției Europa UE și Direcției Politici

Comerciale și Afaceri Europene.

Potrivit actelor normative care reglementează activitatea MMACA, respectiv HG nr. 23/2017,

buna funcționare a BPCE-urilor se realizează prin stabilirea obiectivelor strategice ale activităţii

reprezentanţilor comerciali-economici din reţeaua externă, care includ cu prioritate identificarea de

oportunităţi de afaceri pentru firmele româneşti şi atragerea de investiţii străine în România, sprijinirea

societăţilor comerciale româneşti în vederea facilitării accesului pe pieţele externe, dar şi urmărirea

evoluţiilor macroeconomice şi a poziţionărilor actorilor economici majori pe plan internaţional, stabilirea

de alianţe economice şi elaborarea de programe concrete de colaborare cu principalii parteneri economici

ai României.

Principalele atribuții și sarcini ale consilierilor economici trimiși de MMACA în străinătate, ce

vizează promovarea exporturilor, constau în:

sprijinirea organizării de acţiuni promoţionale destinate creșterii exportului prin: participarea

activă la realizarea programului de târguri și expoziţii în țara în care își desfășoară activitatea și

transmiterea de propuneri privind participarea la acele acţiuni cu impact asupra exportului

romanesc, atât cu pavilion naţional cât și în cadrul programelor de promovare ale altor instituţii,

organizaţii sau chiar ale societăților comerciale româneşti; transmiterea de propuneri privind organizarea

de misiuni economice specializate, simpozioane, mini-expoziţii, inclusiv prin folosirea eventualelor spații

disponibile existente la misiunile diplomatice; acordarea de asistență de specialitate delegaţiilor din țară

prezente pe piața de reşedinţă pentru acțiuni de promovare a exportului, inclusiv sprijinirea firmelor

româneşti în obţinerea de informaţii privind metodologia și costurile pentru înfiinţarea și funcţionarea

reprezentanțelor comerciale proprii în țara de reședință; diversificarea schimburilor de mărfuri şi servicii

cu ţara de reşedinţă, urmărindu-se asigurarea echilibrului balanţei comerciale şi de plăţi;

studierea pieţei locale sau zonale, întocmirea de lucrări de sinteză privind tendinţele

conjuncturale manifestate şi formularea de propuneri pentru dezvoltarea exportului;

acordarea de asistenţă de specialitate instituţiilor guvernamentale, neguvernamentale şi

societăţilor comerciale româneşti, la solicitarea acestora, în vederea stabilirii de contacte în ţara de

pagina 30 din 93

reşedinţă, pentru concretizarea de tranzacţii comerciale şi de cooperare, inclusiv pe terţe pieţe; acordarea

de asistență operatorilor economici locali care vor să importe din România;

informarea operativă prin e-mail a MMACA și a societăţilor comerciale româneşti în

legătură cu: facilităţile de import din țara de reşedinţă și elementele tehnice pentru valorificarea acestora;

elaborarea unui „Îndrumar de afaceri" care să conţină informaţii cu privire la mediul de afaceri

din ţara respectivă, regimul de comerţ exterior şi investiţii, cu precizări privind regimul aplicat României,

precum și alte informaţii utile oamenilor de afaceri români care se deplasează în zonă. Acest îndrumar va

putea fi vizualizat atât pe site-ul misiunii, cât şi al MMACA. Reactualizarea îndrumarului se va face

semestrial sau de câte ori apar elemente semnificative care impun modificarea acestuia;

trimiterea în țară de materiale documentare privind economia țării de reşedinţă, comerţul

exterior (elemente de conjunctură economică, statistici privind economia naţională), pentru dezvoltarea

și actualizarea băncii de date a MMACA.

Pe site-ul instituției se menționează faptul că activitatea reprezentanţilor MMACA se desfăşoară

după un program anual aprobat, cu luarea în considerare a mandatelor minimale primite la plecarea la

post și reactualizate pentru perioada următoare, cu ocazia efectuării concediilor de odihnă și a stagiilor

de pregătire în vederea reîntoarcerii la post. De asemenea, consilierii economici au drept sarcină de

serviciu întocmirea de rapoarte lunare şi trimestriale, precum şi informări periodice privind activitatea

desfăşurată în vederea transmiterii la MMACA.

Auditul a scos în vediență faptul că un procent de circa 40% din consilierii economici trimiși

în străinătate pentru promovarea exporturilor României nu sunt angajați specializați din cadrul

instituției, fiind persoane detașate temporar la MMACA, din mediul privat sau din alte instituții

publice. Scopul pentru care aceste persoane au fost detașate a fost acela de a fi trimise ulterior la

post în cadrul BPCE pe diverse funcții.

Din analiza efectuată de către echipa de audit, asupra dosarelor profesionale ale persoanelor

în cauză, s-a constatat că nu au fost respectate prevederile legale privind detașarea, respectiv, nu

este motivat interesul ministerului pentru persoanele respective, iar prelungirea detașării a fost

motivată doar de necesitatea asigurării continuității activității la post.

Această practică a creat premise ca persoanele care au fost detașate în cadrul MMACA să

nu-și îndeplinească atribuțiile pe funcțiile suport pe care au fost detașate, fapt care a avut impact

negativ asupra activității ministerului. Prin această modalitate de ocupare a posturilor care formează

rețeaua externă, sunt grevate activitățile curente ale celorlalte departamente din minister întrucât

persoanele care au venit prin detașare de la alte instituții, după o perioadă relativ scurtă de timp în care

au fost într-un proces de familiarizare cu specificul și normele interne ale ministerului, optează pentru

participarea la concursurile destinate ocupării posturilor din rețeaua externă.

Raportat la acest aspect, echipa de audit a analizat și reglementările incidente ocupării posturilor

din rețeaua externă, și a constatat faptul că, în perioada ianuarie 2014 – august 2017, ordinele de ministru

prin care au fost aprobate regulamentele privind condițiile și criteriile de selecționare a consilierilor

economici (OM nr. 1662/2013, OM nr. 879/2016, OM nr. 668/2017) nu impuneau existența unui perioade

minime lucrate în cadrul ministerului. Odată cu intrarea în vigoare a Ordinului nr. 889/2017 s-a prevăzut

faptul că personalul MMACA poate fi trimis în misiune în străinătate”… de regulă, după o perioadă de

cel puţin 6 luni de activitate în cadrul ministerului.”

Această practică, în opinia auditorilor, prezintă dezavataje pentru activitatea ministerului din

următoarele considerente:

pagina 31 din 93

persoanelor venite dintr-o altă entitate pe unul din posturile vacante din cadrul

ministerului li se justifică detașarea prin necesitatea îndeplinirii de sarcini și atribuții aferente

respectivelor posturi (exemplu: juridic, investiții, economic etc.), însă acestea pot oricând să opteze

pentru a ocupa un post din rețeaua externă, în condițiile în care în esență prevede desfășurarea de

alte activități;

nu este prevăzută o perioadă rezonabilă în care persoana care dorește să plece la post să

confirme în timpul lucrat în cadrul ministerului că posedă cunoștințele și abilitățile pentru a fi în măsură

să reprezinte interesele ministerului în străinătate;

există un risc major al afectării eficienței activităților suport ale ministerului, desfășurate

de persoanele detașate din alte entități pe posturile vacante, ca urmare a faptului că aceste persoane

urmăresc să acceadă la ocuparea unor posturi din rețeaua externă;

există un risc major al afectării eficacității activităților de sprijinire a exporturilor pe

fondul ocupării posturilor din rețeaua externă de către persoane care nu au experiență relevantă în

domeniul exporturilor și au fost detașate în minister pentru îndeplinirea unor funcții suport.

Din analiza prin sondaj a dosarelor profesionale ale consilierilor economici, au fost identificate

situații în care persoane detașate de la alte entități pe funcții de execuție în cadrul ministerului, au activat

în minister pentru o perioadă de câteva luni, după care au optat și au fost selecționați pentru a

ocupa posturi din rețeaua externă.

Potrivit situației întocmită de reprezentanții entității auditate, 40 % din personalul încadrat pe

funcțiile din rețeaua externă este detașat din cadrul altor entități, respectiv din cadrul unor societăți

comerciale sau alte instituții publice, pe perioade de 1 an sau 6 luni în condițiile în care durata misiunii

permanente este de 4 ani sau 13 luni.

În această situație, se remarcă faptul că există riscul neîndeplinirii obiectivelor ca urmare a

încetării detașarii, dat fiind că instituția detașării presupune existența unui acord între cei doi angajatori

implicați, astfel că nu este doar la latitudinea MMACA decizia de ducere la îndeplinirea mandatului de 4

ani, respectiv 13 luni.

De asemenea, potrivit situației prezentate de reprezentanții entității auditate la data de 31.12.2017,

din cei 28 de consilieri economici detașați în cadrul MMACA și aflați la post, 21 provin din mediul

privat. Așadar peste 70% dintre persoanele detașate provin din mediul privat.

În numeroase situații, prin adresele prin care se solicită detașarea personalului din alte entități, nu

sunt expuse motivele care îl califică pe salariatul respectiv pentru desfășurarea de activități în cadrul

MMACA (competențe, experiență, abilități) și care să justifice solicitarea detașării, cu toate că acest

demers se impune tocmai pentru ca salariatul să desfășoare activități în interesul angajatorului la care se

face detașarea.

În concluzie, activitatea BPCE nu este desfășurată de persoane specializate din cadrul

ministerului, o mare parte din cei aflați la post fiind persoane detașate temporar în cadrul MMACA, din

societăți comerciale sau alte instituții ale statului, cu scopul ocupării unui post în rețeaua externă

Peste 20% din consilierii economici aflați la post în rețeaua externă a ministerului, la

data de 31.12.2017, dețin studii superioare cu profil tehnic sau umanist (de exemplu specializarea-

filologie), studii în urma cărora au obținut competențe cu relevanță limitată raportat la domeniul ”comerț

exterior”. Acest fapt implică un risc semnificativ de afectare a eficacității acțiunilor de promovare a

exporturilor, derulate la nivelul ministerului de resort.

pagina 32 din 93

Potrivit pct. 3.1. din Standardul 3 – Competența, performanța, din cadrul Codului controlului

intern managerial, aprobat prin OSGG 600/2018, ”Conducerea entității publice asigură ocuparea

posturilor de către persoane competente, cărora le încredințează sarcini potrivit compețentelor (…)”. În

acest sens, pct. 3.2.1. din standardul de control intern menționat, prevede obligativitatea salariaților

entității de a dispune de cunoștințele, abilitățile și experiența necesară care să facă posibilă

îndeplinirea eficientă și efectivă a sarcinilor/atribuțiilor stabilite.

Raportat la prevederile legale de mai sus, menționăm că activitatea reprezentanților comerciali din

cadrul rețelei externe este una specifică, tocmai pentru că îndeplinirea atribuțiilor acestora presupune atât

cunoștințe temeinice în domeniul comerțului exterior, cât și abilități de comunicare necesare documentării

și facilitării relațiilor comerciale dintre antreprenori români și străini.

Potrivit statelor de funcții, posturile pe care poate fi încadrat personalul din cadrul BPCE sunt de:

ministru consilier, consilier economic, secretar economic, principalele atribuții ale acestora fiind de

natură economică.

Raportat la aceste cerințe se constată faptul că o parte semnificativă a personalului din cadrul

BPCE nu are studii economice (cca. 30%), fapt ce creează premisele afectării îndeplinirii obiectivelor

pe care ministerul le are cu privire la promovarea exporturilor și la intensificarea relațiilor economice cu

diferite state, adică a eficacității activității de promovare a exporturilor.

Încadrarea pe posturile respective a unor persoane care nu au absolvit studii care să confere

competențe în domeniul comerțului exterior a fost posibilă deoarece cadrul normativ care reglementează

condițiile și criteriile de selecționare a consilierilor economici a prevăzut ca și condiție de studii doar

nivelul acestora, respectiv studii superioare de lungă durată, nu și felul lor.

Interesul pentru plecarea la post, în rețeaua externă, poate avea drept explicație, beneficiile

salariale. Acestea sunt net superioare celor pe care le-ar putea obține în țară. Acest fapt rezultă din analiza

cheltuielilor salariale pe care le-a avut ministerul pentru consilierii economici din rețeaua externă, raportat

la totalitatea cheltuielilor cu salariile.

Tabel nr. 6

Anul

Plăți aferente cheltuielilor

salariale la nivel de minister

- lei -

Plăți aferente cheltuielilor

salariale la nivelul BPCE

- lei -

Ponderea cheltuielilor cu

salariile BPCE în total

cheltuieli cu salariile %

Nr. posturi aprobate

minister BPCE

2014 25.054.544 12.686.281 50,63% 330 83

2015 26.333.400 11.483.528 43,60% 369 83

2016 34.166.264 13.609.665 39,83% 443 83

2017 32.067.494 11.348.418 35% 355 83

În concluzie, o pondere semnificativă din personalul care ocupă posturi de consilier

economic în rețeaua externă, nu deține studii de specialitate, fapt care majorează riscul de neîndeplinire

a criteriilor de eficacitate în cadrul activității desfășurate.

Pregătirea profesională specifică a persoanelor trimise în misiuni permanente, nu s-a

desfășurat în cadrul unui program de pregătire profesională coerent, fundamentat, care să

stabilească perioada, tematicile, lectorii și nici manuale/ghiduri pentru pregătirea acestor persoane,

existând riscul afectării eficacității acesteia, precum și al perceperii ei ca pe o activitate formală și

obligatorie.

Trimiterea în misiune permanentă a personalului din cadrul aparatului propriu al ministerului s-a

realizat în perioada auditată prin două modalități:

pagina 33 din 93

- ca urmare a promovării concursului intern, şi cu condiţia obţinerii avizelor favorabile din

partea Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS) şi a Ministerului

Afacerilor Externe (MAE);

- prin procedura voluntariatului, care presupune trimiterea reprezentanţilor MMACA în misiune

permanentă cu durata maximă de 13 luni pe posturile vacante sau neocupate după concurs. Această

procedură constituie o excepție de la regulă, și legiuitorul a prevăzut-o ca modalitate de încadrare a

posturilor ce necesită o ocupare urgentă pentru asigurarea continuităţii activităţii birourilor de promovare

comercial – economică.

Ordinele de ministru prin care s-a prevăzut organizarea concursului, au stipulat ca personalul

declarat ”admis”, pentru trimiterea în misiune permanentă, să efectueze un program de pregătire care

va fi stabilit de MMACA, respectiv MAE. Programul de pregătire se supune aprobării secretarului de stat

coordonator.

Până la data de 06.06.2017, durata programului de pregătire era stabilită la minimum 30 zile (art.

31 din Ordinul nr. 1162/16.07.2013), respectiv minimum 20 zile (art. 46 din Ordinul nr. 879/11.08.2016),

iar după intrarea în vigoare a Ordinului nr. 668/06.06.2017, nu s-a mai prevăzut o perioadă minimă

pentru realizarea pregătirii profesionale a celor care urmau să plece la post, existând riscul afectării

eficacității acestei forme de perfecționare necesare familiarizării cu exigențele atribuțiilor noului

post.

Din analiza documentelor existente în dosarele profesionale ale consilierilor economici, s-a

constatat faptul că programul de pregătire la nivelul MMACA/ME conține doar tematica,

compartimentele/instituțiile în care s-a efectuat pregătirea și semnăturile/ștampilele de confirmare a

efectuării pregătirii, fără a avea în susținere documente/notițe/legislație/bune practici în domeniu,

pentru a cunoaște informațiile furnizate/însușite.

De asemenea, programul de pregătire desfășurat la MAE, derulat de regulă pe parcursul a două

zile, conține doar structurile în care s-a efectuat pregătirea și semnătura/ștampila celor care confirmă

realizarea activității respective.

Totodată, în vederea reglementării activității consilierilor economici ce își desfășoară activitatea

în străinătate, în anul 2005 a fost încheiat un protocol între Ministerul Economiei și Comerțului

(103260/23.06.2005) și Ministerul Afacerilor Externe (A/544/23.06.2005), protocol prin care s-au stabilit

următoarele: ”înaintea plecării în misiune permanentă în străinătate, personalul MEC va efectua un

stagiu de pregătire specifică în cadrul MAE”.

În concluzie, pregătirea profesională efectuată de personal, înaintea plecării în misiune

permanentă în străinătate, nu conferă siguranța obținerii unor cunoștințe care să-i califice pentru

desfășurarea activității la un nivel optim.

Nu au fost stabilite criterii clare pentru dimensionarea rețelei externe de consilieri,

existând posturi în locații îndepărtate, pentru care valoarea exporturilor nu a înregistrat o

dinamică care să justifice necesitatea înființării/menținerii unei funcții în acest sens.

Un obiectiv central al Strategiei Naționale de Export a României l-a constituit redimensionarea

rețelei externe de consilieri economici din cadrul misiunilor diplomatice din străinătate, la un nivel care

să corespundă necesităților reale de asistență în favoarea firmelor românești, evoluțiilor survenite în

ultimii ani în planul competitivității globale, precum și eforturilor întreprinse în domeniu de alte țări

comparabile ca potențial de export.

pagina 34 din 93

Analizând hotărârile prin care s-a stabilit numărul de posturi aprobat pentru rețeaua externă a

ME/MMACA2 s-a constatat faptul că numărul acestora a fost constant, respectiv de 83 posturi, fapt

ce arată cu nu s-a urmărit implementarea obiectivului SNE referitor la redimensionarea rețelei

externe de consilieri economici.

Pentru a determina în ce măsură a existat o corelație între valoarea exporturilor, exprimată prin

locul pe care îl ocupă țara respectivă în ierarhia țărilor în care exportă România, și distribuția celor 83 de

posturi din rețeaua externă, prezentăm mai jos următoarele date statistice:

Tabel nr. 7

Astfel, se remarcă faptul că există prevăzute posturi în locații în care valoarea exporturilor nu a

înregistrat în decursul celor 4 ani o dinamică care să justifice angajarea și efectuarea de cheltuieli cu

personalul trimis la post. Exemple elocvente în acest sens sunt: Cuba/Havana, Argentina/Buenos Aires,

Kazahstan/Astana, unde cheltuielile cu personalul trimis la misiune au fost următoarele:

Tabel nr. 8

În plus, trebuie menționat faptul că, potrivit evidențelor ministerului, în țările respective, România

nu a participat cu standuri la diverse târguri de promovare a exporturilor. Cu toate acestea, una din

atribuțiile consilierilor economici este aceea de a sprijini organizarea de acţiuni promoţionale destinate

majorării exportului prin: participarea activă la realizarea programului de târguri și expoziţii în țara

2 HG nr. 47/19.02.2013, HG nr. 41/21.01.2015, HG nr. 957/09.12.2015, HG nr. 23/12.01.2017

Țară Oraș

2014 2015 2016 2017

Număr

posturi

Loc

țară

Număr

posturi

Loc

țară

Numar

posturi

Loc

țară

Numar

posturi

Loc

țară

ALBANIA Tirana 1 69 1 65 1 53

ARGENTINA Buenos Aires 1 77 1 85 1 83 1 75

AZERBAIDJAN Baku 1 60 1 62 1 68

BRAZILIA Sao Paulo 1 33 1 45 1 41 1 46

CANADA Montreal 1 45 1 54 1 53 1 45

CUBA Havana 1 150 1 103 1 132

IRAK Bagdad 1 65 1 70 1 63 1 61

IRAK Erbil 1 70 1 63 1 61

IRLANDA Dublin 1 50 1 49 1 50 1 50

KAZAHSTAN Astana 1 57 1 67 1 62 1 78

KUWEIT Kuweit 1 59 1 55 1 71 1 66

QATAR Doha 1 71 1 80 1 84

SINGAPORE Singapore 1 78 1 69 1 72 1 71

TUNISIA Tunis 1 41 1 48 1 57

VIETNAM Hanoi 1 44 1 65

Misiunea Valuta Total cheltuieli

2014 2015 2016 2017 Total

ASTANA $ 72.146,67 50.621,9 53.214,0 44.148,4 220.131,0

BUENOS $ 54.493,88 56.083,3 71.550,0 71.947,0 254.074,2

HAVANA € 0 29.307,0 85.282,6 78.394,0 192.983,6

pagina 35 din 93

în care își desfășoară activitatea și transmiterea de propuneri privind participarea la acele acţiuni cu

impact asupra exportului românesc.

Mai mult, în Regulamentul de organizare și funcționare, aprobat prin Ordinul MMACA nr.

749/21.06.2017, se prevede ca și atribuții pentru Direcția Strategii și Relaţii Externe Asia, America,

Africa și Orientul Mijlociu, Direcţia Europa UE și Direcţia Europa Necomunitară şi Asia Centrală,

prezentarea de propuneri pentru participarea României la târguri şi expoziţii internaţionale ce se

organizează în ţările partenere, indicând (pe baza informaţiilor de piaţă disponibile) produsele de interes

la export pe pieţele respective, sugerând totodată profilul de activitate al societăţilor care să fie invitate şi

avizarea listei finale de târguri şi expoziţii, organizate în țările din zona de responsabilitate.

Din discuțiile purtate cu reprezentanții MMACA și din documentele prezentate, a rezultat că, a

existat practica de a solicita consilierilor economici transmiterea de propuneri de târguri și misiuni

economice, informații destinate structurilor asociative, în vederea elaborării Programului de promovare a

exporturilor, însă, din procesele verbale ale Consiliului de Export nu rezultă dacă, și în ce măsură, au fost

valorificate aceste informații.

De asemenea, persoanele cu responsabilități în coordonarea birourilor din rețeaua externă au

prezentat echipei de audit, documente care au relevat faptul că în perioada auditată a existat o preocupare

permanentă a conducerii ministerului de resort în a reglementa partea de planificare și de raportare a

activității consilierilor economici.

Astfel, ca documente de planificare a activității, menționăm mandatele minimale, strategiile și

studiile de țară, programele de acțiuni la nivel de ministru/secretar de stat, iar ca documente de raportare

amintim: rapoartele de activitate anuale, lunare.

Cu toate acestea, s-a remarcat faptul că, la nivelul ministerului de resort, nu a existat o procedură

formalizată de valorificare a datelor raportate de consilierii economici, conducerii ministerului, în

special prin centralizarea, analiza, prezentarea și stabilirea unor direcții de acțiune care să conducă la

creșterea exporturilor și/sau atragerea investițiilor străine.

În concluzie, la nivelul MMACA nu s-a efectuat o analiză riguroasă a necesității

menținerii/extinderii rețelei externe, astfel încât aceasta să funcționeze optim pentru atingerea

obiectivelor Strategiei Naționale de Export.

Pe fondul absenței unei analize a eficienței/eficacității cheltuielilor alocate pentru

funcționarea BPCE, raportat la volumul exporturilor realizate, s-au remarcat situații în care

eficiența și eficacitatea cheltuielilor pentru sprijinirea exporturilor au un grad scăzut dacă ne

raportăm la valoarea și evoluția exportului realizat în țările în care își desfășoară activitatea

anumite BPCE-uri.

Având în vedere faptul că unul din scopurile principale ale activității ministerului este acela de

promovare a exporturilor și implicit de creștere a valorii acestora, raportat la efortul financiar realizat, și

pe fondul absenței unor indicatori, care să fie monitorizați de către MMACA, echipa de audit a efectuat

o analiză de tip cost-beneficiu în vederea determinării unor indicatori de rezultat.

Astfel, analizând ca valori de intrare, cheltuielile aferente BPCE-urilor, iar ca rezultat al

activității de export, valoarea exporturilor la nivel național, echipa de audit a calculat pentru perioada

auditată, un indicator de eficiență (IEBPCE), respectiv: cheltuieli de sprijin a exportului efectuate la

1.000 euro exportați, și un indicator de eficacitate (IeBPCE), respectiv: variația cheltuielilor aferente

BPCE-urilor dintr-o țară în perioada (n-1, n), comparativ cu variația valorii exporturilor realizate de

România în țara respectivă în perioada (n, n+1).

pagina 36 din 93

O valoare ridicată a indicatorului de eficiență (IEBPCE), determinat prin raportarea cheltuielilor

aferente BPCE-urilor dintr-o țară, la valoarea exporturilor realizate de România în țara respectivă, precum

și o dinamică crescătoare a acestui indicator, este de natură să arate o eficiență mai scăzută/în scădere a

BPCE-urilor din țara de referință, prin comparare cu alte BPCE-uri din alte țări.

În analiza efectuată, echipa de audit a procedat la eliminarea valorilor extreme, rezultând

următoarele valori medii ale IEBPCE:

- 0,4317 euro la 1.000 euro exportați în anul 2014;

- 0,3896 euro la 1.000 euro exportați în anul 2015;

- 0,4541 euro la 1.000 euro exportați în anul 2016;

- 0,4361 euro la 1.000 euro exportați în anul 2017.

Raportat la valorile stabilite anterior, a rezultat faptul că, o eficiență ridicată a cheltuielilor se

înregistrează în țări precum Germania, Franța, Bulgaria, Italia, Marea Britanie, Ungaria, Olanda, Austria,

iar o eficiență scăzută în țări precum Singapore, Argentina, Qatar, Kuweit, Kazahstan, Azerbaidjan, Irak,

Irlanda, așa cum rezultă din diagramele de mai jos:

În ceea ce privește indicatorul de eficacitate (IeBPCE), determinat prin compararea cheltuielilor

aferente BPCE-urilor dintr-o țară în perioada (2016-2015), cu valoarea exporturilor realizate de

România în țara respectivă în perioada (2016-2017), s-a constatat:

- o eficacitate mai ridicată a BPCE-urilor din țări precum: Turcia, Serbia, Grecia, Elveția,

Croația, Bulgaria.

- o eficacitate redusă a BPCE-urilor din țări precum: Brazilia, Emiratele Arabe Unite, Iordania,

Israel, Irlanda, Kazahstan, Qatar, așa cum se poate observa și din tabelul următor:

Tabel nr. 9

Nr.

crt. ȚARĂ

Valoare

exporturi

2014

(mld

euro)

Valoare

exporturi

2015

(mld

euro)

Valoare

exporturi

2016

(mld

euro)

Valoare

exporturi

2017

(mld

euro)

Valuta

Cheltuieli

BPCE

2014

Cost țara

la 1000 de

euro

exportati

(2014)

Cheltuieli

BPCE

2015

Cost țara

la 1000 de

euro

exportati

(2015)

Cheltuieli

BPCE

2016

Cost țara

la 1000 de

euro

exportati

(2016)

Cheltuieli

BPCE

2017

Cost țara la

1000 de

euro

exportati

(2017)

1 ARGENTINA 0,031 0,022 0,023 0,030 USD 54.494 1,3373 56.083 2,3052 71.550 2,8468 71.947 2,136405

2 AUSTRIA 1,245 1,389 1,368 1,462 euro 106.022 0,0851 66.002 0,0475 51.568 0,0377 52.558 0,035945

3 AZERBAIDJAN 0,052 0,051 0,040 0,041 USD 60.508 0,8781 50.777 0,8996 21.833 0,4959 4.756 0,10397

4 BULGARIA 1,782 1,818 1,850 2,100 euro 50.490 0,0283 43.492 0,0239 65.120 0,0352 62.464 0,029739

5 BRAZILIA 0,266 0,164 0,197 0,180 USD 82.452 0,2340 63.864 0,3508 89.009 0,4083 103.549 0,510276

6 CROATIA 0,134 0,163 0,160 0,194 euro 59.820 0,4472 37.380 0,2298 48.735 0,3042 3.526 0,018129

7 ELVETIA 0,296 0,308 0,350 0,401 euro 178.863 0,6047 121.975 0,3960 202.508 0,5787 155.000 0,386727

8 FRANTA 3,551 3,716 4,141 4,242 euro 125.929 0,0355 131.435 0,0354 169.465 0,0409 77.143 0,018187

00,005

00,003

00,003

00,002

00,002

00,001

00,001

00,001

00,001

00,001

00,001

00,001

00,001

00,001

00 01 02 03 04 05 06

Senegal

Qatar

Singapore

Argentina

Chile

Vietnam

Kuweit

Kazahstan

Irak

Canada

Irlanda

Cipru

Azerbaidjan

Albania

Țări cu eficiență scăzută a cheltuielilor de sprijin a exportului efectuate la 1.000 euro exportați

00,000

00,000

00,000

00,000

00,000

00,000

00,000

00,000

00,000

00,000

00,000

00,000

00,000

00,000

000 000 000 000 000 000

Germania

Ungaria

Cehia

Bulgaria

Franta

Marea Britanie

Italia

Olanda

Austria

Polonia

Turcia

Grecia

Moldova

Federatia Rusă

Țări cu eficiență ridicată a cheltuielilor de sprijin a exportului efectuate la 1.000 euro exportați

pagina 37 din 93

Nr.

crt. ȚARĂ

Valoare

exporturi

2014

(mld

euro)

Valoare

exporturi

2015

(mld

euro)

Valoare

exporturi

2016

(mld

euro)

Valoare

exporturi

2017

(mld

euro)

Valuta

Cheltuieli

BPCE

2014

Cost țara

la 1000 de

euro

exportati

(2014)

Cheltuieli

BPCE

2015

Cost țara

la 1000 de

euro

exportati

(2015)

Cheltuieli

BPCE

2016

Cost țara

la 1000 de

euro

exportati

(2016)

Cheltuieli

BPCE

2017

Cost țara la

1000 de

euro

exportati

(2017)

9 E.A.U. 0,266 0,277 0,409 0,284 USD 124.610 0,3534 72.176 0,2346 90.725 0,2005 138.758 0,433429

10 GERMANIA 10,100 10,771 12,325 14,352 euro 221.267 0,0219 147.005 0,0136 125.948 0,0102 142.367 0,009919

11 GRECIA 0,738 0,720 0,765 0,897 euro 22.738 0,0308 32.484 0,0451 81.719 0,1069 112.696 0,125663

12 IORDANIA 0,246 0,249 0,285 0,219 USD 89.263 0,2734 69.354 0,2506 96.750 0,3072 90.298 0,366461

13 IRAK 0,041 0,040 0,058 0,062 USD 27.778 0,5076 65.777 1,4981 76.352 1,1955 33.462 0,477831

14 IRLANDA 0,103 0,140 0,148 0,133 euro 96.300 0,9392 71.174 0,5068 76.063 0,5128 84.464 0,633885

15 ISRAEL 0,311 0,333 0,381 0,371 USD 101.516 0,2459 93.450 0,2529 130.292 0,3090 146.811 0,351376

16 ITALIA 6,243 6,799 6,672 7,039 euro 324.860 0,0520 228.149 0,0336 238.836 0,0358 180.099 0,025586

17 KAZAHSTAN 0,063 0,043 0,058 0,029 USD 72.147 0,8661 50.622 1,0579 53.214 0,8302 44.148 1,370083

18 KUWEIT 0,056 0,072 0,038 0,045 USD 84.267 1,1330 52.842 0,6646 79.161 1,8644 92.010 1,801696

19 MAREA BRITANIE 2,157 2,378 2,490 2,561 euro 78.681 0,0365 80.901 0,0340 85.982 0,0345 - -

20 OLANDA 1,357 1,382 1,453 1,608 euro 90.585 0,0667 61.101 0,0442 42.135 0,0290 75.494 0,046945

21 QATAR 0,035 0,039 0,024 0,023 USD - - 41.675 0,9643 93.085 3,4497 93.220 3,667726

22 SERBIA 0,595 0,629 0,643 0,753 euro 72.434 0,1217 47.200 0,0750 64.287 0,1001 66.374 0,08813

23 SINGAPORE 0,031 0,040 0,037 0,036 USD 160.813 3,9490 86.928 1,9592 80.890 1,9769 113.131 2,800676

24 TURCIA 2,356 2,148 1,819 2,093 USD 150.686 0,0482 133.022 0,0558 182.240 0,0906 200.037 0,084796

25 UNGARIA 2,672 2,938 2,981 2,940 euro 64.285 0,0241 41.116 0,0140 53.985 0,0181 50.944 0,017326

În concluzie, activitatea BPCE-urilor nu s-a desfășurat în toate cazurile în baza unor criterii

de performanță care să justifice eficiența/eficacitatea cheltuielilor efectuate în cadrul acestora.

Astfel, există situații în care înființarea/menținerea unor BPCE-uri nu a fost justificată, prin

raportarea la indicatori de eficiență/eficacitate.

3. Evaluarea modului în care s-au realizat și implementat strategiile și politicile de stimulare

şi promovare a exportului

Prin HG nr. 395/2014 a fost aprobată Strategia națională de export a României pentru perioada

2014-2020, care își propune “(…) abordarea dezvoltării exportului din toate perspectivele relevante

pentru societatea românească”.

În cadrul Strategiei se face o analiză a contextului național în domeniul exportului, rezultând

faptul că, la data elaborării Strategiei, prin comparație cu țările avansate, România se situa la un nivel

scăzut sub următoarele aspecte:

-“lipsa unei organizații centrale integratoare de promovare a exporturilor la nivelul practicilor

europene, paralelisme și ne-coordonare în activitățile de susținere și promovare întreprinse de către

sectorul public, inclusiv în cele de branding și identitate competitivă”;

-“lipsa unor instrumente de sprijin moderne (sistem integrat de baze de date, planificarea

strategică a liniilor de export, pașaport de export, modernizarea rețelelor externă și internă de susținere

din partea sectorului public, branding de țară s.a.)”.

Potrivit prevederilor capitolului IX. Proceduri de monitorizare şi evaluare, din HG nr.

395/2014:

Consiliul de Export reprezintă un parteneriat cu un mandat legal de a elabora SNE şi de a asigura

managementul SNE care constă în: elaborarea SNE; susţinerea implementării SNE; monitorizarea

implementării SNE; măsurarea impactului SNE; aducerea la zi şi revizuirea SNE; reluarea ciclică a

procesului.

Consiliul de Export3 este organismul care este mandatat să implementeze SNE şi să îi asigure

managementul prin ME, care asigură secretariatul CE. Prin structura sa, cu patru comisii, printre care

una este pentru strategie şi una pentru monitorizarea promovării exporturilor, CE are capacitatea

3 Consiliul de export este o structură organizatorică la nivel naţional, cu caracter public-privat, având în componenţă

reprezentanţi ai instituţiilor guvernamentale, structurilor patronale şi profesionale cu atribuţii şi activitate în domeniul

exportului.

pagina 38 din 93

instituţională de a furniza managementul procesului. Mai mult, CE are la dispoziţia sa Secretariatul în

cadrul ME-DDE.

Totodată, în perioada auditată, instituțiile din cadrul administrației publice centrale care au

avut atribuții în implementarea SNE, şi care implicit trebuiau să urmărească îndeplinirea

obiectivelor stabilite, sunt:

- Ministerul Economiei (ME), organizat în baza HG nr. 47/19.02.2013, în anul 2014;

- Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului (MECT), organizat în baza HG nr.

41/21.01.2015, în anul 2015;

- Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri (MECRMA),

organizat în baza HG nr. 957/09.12.2015, în anul 2016;

- Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat (MMACA), organizat în

baza HG nr. 23/12.01.2017, în anul 2017.

Prin actele de organizare și funcționare ale acestor instituții, au fost prevăzute ca atribuții:

- monitorizarea implementării Strategiei naţionale de export a României, conform legislaţiei

în vigoare, în colaborare cu mediul de afaceri interesat, şi asigurarea ca atât instrumentele naţionale, cât

şi cele europene sau internaţionale de susţinere să atingă obiectivele acestei strategii (HG nr. 23/2017

privind organizarea şi funcţionarea Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, art.

3);

- asigurarea managementului Strategiei naţionale de export a României, prin coordonarea,

elaborarea, monitorizarea implementării, măsurarea impactului şi ajustarea acesteia în economia

naţională, conform legislaţiei în vigoare (HG nr. 47/2013 privind organizarea şi funcţionarea

Ministerului Economiei, art. 3 și HG nr. 957/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului

Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, art. 3).

În ceea ce priveşte atribuţiile cu privire la monitorizarea implementării SNE, actul normativ

de aprobare a Strategiei, precum și actele normative care au reglementat activitatea instituțiilor din cadrul

administrației publice centrale, în perioada auditată, conţin prevederi prin care se realizează o

suprapunere a acestor atribuții, generând confuzie, lipsă de coerenţă şi ȋntȃrzieri ȋn procesul decizional

din domeniul promovării exporturilor.

În acest context, auditul nu a identificat rapoarte/analize cu privire la modul de

implementare a SNE, elaborate de entitățile cu atribuții stabilite în acest sens prin acte normative.

În cadrul SNE, la punctul 4.2 au fost identificați o serie de indicatori pentru evaluarea

performanțelor exporturilor, respectiv:

− volumul exporturilor pe piețele țintă;

− ponderea la export a sectoarelor din SNE;

− numărul de mărci înregistrate pe piețele țintă;

− numărul de produse noi exportate;

− intensitatea tehnologică a exporturilor;

− eficiența participării la evenimente promoționale cu finanțare de la bugetul de stat.

Din analiza datelor centralizate la nivelul ministerului, auditul a remarcat faptul că, pentru

calculul tuturor indicatorilor identificați în Strategie, nu există suficiente informații.

În ceea ce privește modalitatea de implementare, SNE stabilește un Program multianual de

proiecte, care include un tabel sintetic al unor proiecte multianuale (46 de proiecte).

pagina 39 din 93

Realizarea acestor proiecte multianuale, presupune întocmirea unor documente de planificare care

să includă: activitățile necesare pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute în Strategie, persoanele cu

responsabilități (coordonator/manager de proiect și echipa de realizare), resursele necesare pentru

implementare, termenele și rezultatele așteptate stabilite pe perioada de implementare.Toate aceste

elemente sunt necesare pentru a se evalua stadiul realizării și perspectiva acestora.

În concluzie, ca urmare a auditului efectuat a rezultat că nu au fost întocmite documente de

planificare pentru punerea în practică a proiectelor stabilite prin Strategie, astfel încât nu se poate evalua

cât din programul multianual de proiecte a fost îndeplinit, dacă sunt întârzieri și care sunt rezultatele

obținute.

Potrivit SNE, din perspectiva clientului, principalul obiectiv strategic este acela de dezvoltare a

unei baze de date naționale pe grupe de exportatori, pentru interacțiune directă cu aceștia prin programe

specifice tip CRM.

În acest sens, în cadrul Strategiei, exportatorii au fost grupați pe categorii, după cum urmează:

Categorii de exportatori Descrierea grupului

Potențial (fără intenție de export) Neinteresați de export din motive de percepție exagerată a riscului, neînțelegerii

operațiunilor de export sau a condițiilor de acces pe piață sau costuri ridicate

Aspirant (cu intenție de export) Nu fac export, dar intenționează să își asume provocările de a face export

Exportator nou Au înregistrat primele operațiuni de export, dar nu și-a consolidat încă poziția

pe piețe externe

Exportator experimentat sau dezvoltat Au comenzi constante pe piețele externe și o poziție relativ consolidată. De

remarcat că în această categorie se înscriu o varietate largă de exportatori. Sub

aspectul sustenabilității exportului putând exista exportatori care exportă cu

regularitate, dar fără a avea avantaje sustenabile sau lanț valoric consolidat și un

grad ridicat de dependență față de un singur importator

Raportat la obiectivul declarat al Strategiei și coroborat cu cerințele standardelor de control

intern, aplicabile tuturor instituțiilor publice, privind stabilirea unui sistem eficient de comunicare externă,

echipa de audit a constatat că nu a fost realizată o bază de date exhaustivă pentru promovarea

exporturilor, care să includă: exportatorii actuali, potențiali sau aspiranți grupați pe categorii; domeniile

de export și produsele/serviciile care pot face obiectul exportului; avantajele competitive; modalitatea

de contactare a acestora.

Pe lângă posibilitatea creșterii exportului, realizarea unei astfel de baze de date poate

determina și creșterea competitivității la export, prin identificarea potențialului de export al

firmelor românești mai mici și coagularea potențialului de export al acestora pentru a intra pe

anumite piețe externe.

De asemenea, tot din perspectiva exportatorului, un obiectiv strategic este și acela de lărgire a

bazei de date a partenerilor comerciali/clienților potențiali.

În acest sens, auditorii au constatat faptul că promovarea exporturilor nu a vizat realizarea

unei baze de date complete a partenerilor comerciali/clienților existenți în țările în care există BPCE și

care să exprime cererea /oportunitățile de export pentru exportatorii români actuali sau potențiali.

În opinia auditorilor, un aspect important pentru promovarea exportului, de natură să faciliteze

oportunitățile de afaceri și consultanță pentru contacte în afaceri, îl reprezintă realizarea unei astfel de

baze de date, care să grupeze partenerii comerciali, pe segmente de interes (de exemplu în parteneri

pagina 40 din 93

potențiali, parteneri aspiranți și parteneri curenți), domeniile de export și produsele/serviciile de care sunt

interesați aceștia, precum și alte informații considerate relevante, astfel încât să se faciliteze oferta privind

cererea de import a partenerilor comerciali, cu oferta la export a firmelor românești și să fie analizată

evoluția acestora în perspectivă.

În cadrul SNE se face referire explicită cu privire la necesitatea revizuirii legislației naționale de

susținere și promovare a exporturilor astfel încât să se obțină o îmbunătățire a legislației privind

facilitarea comerțului, un cadru legislativ adecvat privind sprijinul pentru crearea și dezvoltarea de firme

inovatoare, mai ales în domeniile high-tech, înlăturarea deficiențelor cadrului legislativ privind

respectarea drepturilor de proprietate industrială și intelectuală de către competitori etc.

Auditul a remarcat faptul că modificările cadrului normativ național adoptate după data aprobării

Strategiei au vizat doar câteva aspecte, respectiv: lansarea Programului de susţinere a internaţionalizării

operatorilor economici români, cu finanţare de la bugetul de stat, pentru perioada 2017-2020, realizat

prin intrarea în vigoare a OUG nr. 8/2017 și a normelor de aplicare aprobate prin HG nr. 503/2017.

Auditorii au remarcat faptul că modificările aduse OUG nr. 120/2002 și HG nr. 296/2007, nu

au avut drept scop corelarea legislației cu Strategia, ele vizând doar aspecte referitoare la criteriile de

eligibilitate stabilite pentru beneficiarii PPE, precum și la reglementarea condițiilor de contractare și plată

a serviciilor de organizare a standurilor.

Pe cale de consecință, se remarcă necesitatea analizării prevederilor SNE pentru perioada

2014-2020 și stabilirea unui plan de modificare/actualizare a legislației în domeniul exporturilor

sau în alte domenii de activitate cu potențial de facilitare a exportului care să includă actul normativ

vizat, termenul de implementare și instituția responsabilă pentru inițierea propunerii legislative.

Potrivit legislației în vigoare (Legea nr. 90/2001, art. 11), una din atribuțiile principale ale

Guvernului o reprezintă aprobarea strategiilor și programelor de dezvoltare economică a țării, pe

ramuri și domenii de activitate.Totodată, Guvernul se organizează şi funcţionează în conformitate cu

prevederile constituţionale, având la bază Programul de guvernare acceptat de Parlament.

În perioada supusă auditării, au fost aprobate 4 programe de guvernare, prin hotărârile

Parlamentului pentru acordarea încrederii Guvernului nr. 45/2012, nr. 45/2015, nr. 1/2017 și nr.

53/29.06.2017.

Prin HP nr. 45/21.12.2012 au fost stabilite mai multe direcții de acțiune cu privire la promovarea

exporturilor, dintre care menționăm: “Reactualizarea Strategiei Naţionale de Export a României, având

drept obiectiv central definirea unei grile de eficienţă care să permită creşterea semnificativă a

exporturilor româneşti”.

În acest sens, ulterior, prin HG nr. 395/13.05.2014 a fost aprobată Strategia Națională de export

a României pentru perioada 2014 – 2020.

Echipa de audit a analizat modul de transpunere a Strategiei în programele de guvernare emise

ulterior aprobării acesteia și a constatat faptul că:

- cerințele Strategiei nu au fost transpuse în Programul de guvernare aprobat prin HP nr.

45/17.12.2015, aplicabil în perioada 17.12.2015 – 01.01.2017;

- în Programele de guvernare pentru perioada 2017-2020, aprobate prin HG nr. 1/2017 și nr.

53/29.06.2017, au fost incluse aspecte importante, cum ar fi: crearea centrelor regionale de promovare

a exportului, creșterea capacității laboratoarelor de testare pentru atingerea unor standarde similare

celor din UE, în vederea măsurării caracteristicilor sau performanțelor materialelor și produselor

pagina 41 din 93

exportate, dar nu au fost incluse alte elemente din Strategie, dintre care menționăm: actualizarea

cadrului normativ cu privire la export, stabilirea unui program de creare a disponibilității la export

(crearea unui pașaport diplomatic), înființarea unui centru de perfecționare pentru personalul din

domeniul comerțului exterior etc.

- Programele de guvernare, aprobate prin HP nr. 1/17.01.2017 și HP nr. 53/29.06.2017 au inclus

și alte prevederi privind exportul:

▪ înființarea unui comitet interministerial în coordonarea Ministerului Economiei și

Comerțului ce va viza eficientizarea reprezentanțelor economice ale României în străinătate4;

▪ lărgirea componenței Consiliului de Export prin cooptarea reprezentanţilor Ministerului

Agriculturii;

▪ program naţional de specializare inteligentă, prin identificarea avantajelor competitive ale

fiecărei regiuni din România şi a posibilităţilor de generare de clustere competitive/inovative specifice;

▪ program privind Flexibilizarea sistemului de susţinere şi promovare a exportului cu finanţare

de la bugetul de stat, prin definirea unor instrumente eficiente, cu impact economic major, definirea clară

a obiectivelor şi indicatorilor programelor administrate;

▪ instituirea unor norme mai clare şi simplificarea accesului la instrumentele aflate în

administrarea ministerului de resort;

▪ asigurarea complementarităţii cu finanţările europene;

▪ eficientizarea portalului de comerţ exterior, în vederea transformării acestuia în instrument

de promovare a ofertelor de export identificate de reprezentanţii din reţeaua externă, diseminării de

informaţii de piaţă şi oportunităţi;

▪ măsuri privind internaţionalizarea afacerilor cu capital privat: participare la târguri şi

misiuni economice, cunoaşterea pieţelor; adaptarea afacerilor la noile pieţe de desfacere;

▪ dezvoltarea consultării şi colaborării cu camerele de comerţ şi partenerii sociali, în

vederea cunoaşterii, promovării şi susţinerii unitare a ofertei de export a României şi în crearea

mecanismelor adecvate de atragere a investiţiilor;

▪ înfiinţarea de agenţii regionale de atragere de investiţii şi promovare a exportului;

▪ program pentru sprijinirea internaţionalizării.

4. Evaluarea programelor de promovare a exportului cu finanţare de la bugetul de stat

În România, Sistemul de susținere și promovare a exportului este reglementat prin Ordonanța de

urgență a Guvernului nr.120/25.09.2002, privind aprobarea Sistemului de susţinere şi promovare a

exportului cu finanţare de la bugetul de stat, aprobată prin Legea nr.663/16.12.2002.

În cadrul Sistemului s-a pus accentul pe:

4 În coordonarea Ministerului Economiei şi Comerţului va funcţiona un Comitet interministerial ce va viza eficientizarea reprezentanţelor

economice ale României în străinătate. Tot în cadrul acestui minister vom lărgi componenţa Consiliului de Export, care astăzi este bipartid

(Ministerul Economiei şi patronatele) prin cooptarea reprezentanţilor Ministerului Agriculturii. Aceştia vor selecta târgurile şi expoziţiile

internaţionale, dar şi firmele din România care vor participa la acestea, asigurând totodată şi finanţarea integrală a costurilor de transport

şi de expoziţie. Acest Consiliu de Export va desemna Camera de Comerţ şi Industrie a României ca fiind cea prin care se vor derula toate

operaţiunile, astfel încât să nu mai existe sincope în reprezentarea firmelor româneşti la târgurile şi expoziţiile internaţionale.

pagina 42 din 93

- dezvoltarea programelor de promovare a exporturilor din administrarea Ministerului

Economiei, respectiv MMACA (în prezent);

- sporirea rolului Eximbank în sprijinirea exportului prin alocarea unor fonduri bugetare

suplimentare pentru dezvoltarea instrumentelor pe care le are în portofoliu și promovarea unor

instrumente noi;

- introducerea Programelor de creștere a competitivității produselor industriale și

agroalimentare;

- programe de sprijinire a întreprinderilor mici şi mijlocii.

În ceea ce privește dezvoltarea programelor de promovare a exporturilor, în perioada 2014-

2017, ministerul de resort, prin departamentele de specialitate, a administrat două programe:

Programul de promovare a exportului (PPE);

Programul de susţinere a internaţionalizării operatorilor economici români, cu finanţare

de la bugetul de stat, pentru perioada 2017-2020 (PINT).

Programul de promovare a exportului

Acţiunile de promovare a exportului se realizează în scopul identificării de oportunităţi pentru

valorificarea ofertei de export. PPE este un instrument care face parte din Sistemul de susținere și

promovare a exportului cu finanțare de la bugetul de stat, aprobat prin OUG nr. 120/25.09.2002,

republicată, modificată prin OUG nr. 56/19.09.2016 și aprobată prin Legea nr.120/29.05.2017.

Propunerile de fonduri bugetare pentru PPE, precum și repartizarea pe acţiunile de

promovare a exportului a sumei alocate anual de la bugetul de stat pentru aplicarea acestui program

s-a realizat astfel:

- până la intrarea în vigoare a OUG nr. 56/2016, de către instituţiile care administrează

programele respective, cu acordul Consiliului de Export;

- după intrarea în vigoare a OUG nr. 56/2016, de către instituţiile care administrează

programele respective, cu consultarea prealabilă a Consiliului de Export.

În perioada auditată, administrarea programului s-a realizat de către:

- Ministerul Economiei (ME), organizat în baza HG nr. 47/19.02.2013, în anul 2014;

- Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului (MECT), organizat în baza HG nr.

41/21.01.2015, în anul 2015;

- Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri (MECRMA),

organizat în baza HG nr. 957/09.12.2015, în anul 2016;

- Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat (MMACA), organizat în

baza HG nr. 23/12.01.2017, în anul 2017.

Potrivit OUG nr. 29/30.06.2015, pentru modificarea şi completarea art. 8 din Ordonanţa de

urgenţă a Guvernului nr. 86/2014 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei

publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative:

“(1) Se înfiinţează Institutul Român de Comerţ Exterior ca organ de specialitate al

administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Economiei,

Comerţului şi Turismului, prin preluarea activităţilor şi personalului din domeniul promovării

exporturilor de la Departamentul de comerţ exterior şi relaţii internaţionale din cadrul Ministerului

pagina 43 din 93

Economiei, Comerţului şi Turismului şi a activităţii şi structurilor de specialitate aferente

reprezentanţelor de promovare turistică din străinătate de la Autoritatea Naţională pentru Turism.

2) Institutul Român de Comerţ Exterior exercită, în numele Ministerului Economiei, Comerţului

şi Turismului, în limitele de competenţă aprobate prin ordin al ministrului economiei, comerţului şi

turismului, atribuţiile acestuia (…)”;

(…) “(7) Organizarea şi funcţionarea Institutului Român de Comerţ Exterior se stabilesc prin

hotărâre a Guvernului, în termen de maximum 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei

ordonanţe de urgenţă”.

Deși proiectul de hotărâre a Guvernului privind organizarea și funcționarea Institutului Român

de Comerţ Exterior a fost elaborat și transmis în termen pe circuitul de avizare, obținându-se toate

avizele din partea autorităţilor interesate în aplicarea acestuia (Ministerul Economiei, Ministerul

Afacerilor Externe, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, Ministerul

Finanțelor Publice Ministerul Justiției, Agenția Națională a Funcționarilor Publici, Autoritatea Națională

pentru Turism), cu adresa înregistrată la Ministerul Economiei sub nr. 42318/16.11.2015, Secretariatul

General al Guvernului a restituit proiectul de hotărâre, fără a fi făcute precizări în legătură cu decizia

de restituire.

Ulterior, Legea nr. 81/27.04.2017 a respins OUG nr. 29/30.06.2015 pentru modificarea şi

completarea art. 8 din OUG nr. 86/2014 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul

administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 din 30 iunie 2015.

Cu toate acestea, cadrul legal care reglementează organizarea şi funcţionarea MMACA nu a fost

actualizat, în sensul că, și la data prezentei misiuni de audit, la art. 2 din HG nr. 23/2017 se

menționează faptul că ministerul asigură ducerea la îndeplinire a atribuţiilor şi obligaţiilor ce revin

Institutului Român de Comerţ Exterior.

Acțiuni ce pot fi realizate în cadrul PPE

Potrivit prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a) din HG nr. 296/2007, cu modificările și completările

ulterioare, suma alocată de la bugetul de stat, anual, către administratorul Programului de promovare

a exportului, poate fi utilizată pentru acoperirea parţială sau totală, a cheltuielilor necesare derulării

următoarelor acţiuni:

1.) participarea la târguri şi expoziţii internaţionale organizate în străinătate;

2.) organizarea de misiuni economice de promovare a exporturilor în străinătate;

3.) realizarea de studii de piaţă şi pe produse, inclusiv pentru obiective complexe;

4.) realizarea de acţiuni de publicitate şi reclamă cu caracter general, pe pieţe de interes pentru

exportul românesc;

5.) finanţarea unor categorii de cheltuieli pentru organizarea în România a acţiunilor de

promovare a exportului, la care participă firme străine, potenţial importatoare de bunuri şi servicii

româneşti;

6.) susţinerea financiară a unor acţiuni promoţionale organizate în ţările de reşedinţă de către

birourile consilierului economic;

7.) realizarea unui portal de informaţii de comerţ exterior, pe baze concurenţiale, cu suportarea

integrală a cheltuielilor, inclusiv a celor de administrare, din fonduri bugetare.

pagina 44 din 93

De menționat este faptul că pentru acțiunile de la punctele 1-5, HG nr. 296/2007 reglementează

atât mecanismele, cât și etapele de realizare şi finanţare a acestor acțiuni.

În ceea ce privește acțiunea “susţinerea financiară a unor acţiuni promoţionale organizate în

ţările de reşedinţă de către birourile consilierului economic”, auditul a remarcat faptul că nu a fost

elaborată o metodologie de aprobare a procedurilor de selecţie şi finanţare a acestor acțiuni

promoționale, așa cum prevede art. 21 din HG nr. 296/2007, fapt confirmat și prin răspunsurile primite

la chestionarele înaintate conducerii structurilor de specialitate din cadrul MMACA .

Totodată, auditul a remarcat faptul că, în perioada auditată, nu au fost elaborate proceduri

operaționale pentru toate activitățile specifice din cadrul fiecărei acțiuni ce pot fi derulate în cadrul

PPE, prin care să se asigure planificarea și urmărirea acestor activități.

În fapt, au fost identificate doar proceduri operaționale de derulare a activităților aferente unui

număr de 2 acțiuni, respectiv pentru acțiunea privind participarea firmelor românești la târguri și

expoziții internaționale, și acțiunea privind misiuni economice în străinătate, nefiind identificate

proceduri operaționale aprobate și pentru derularea activităților specifice celorlalte acțiuni pentru care

pot fi alocate sume de la bugetul de stat, cum ar fi:

- realizarea de studii de piaţă şi pe produse, inclusiv pentru obiective complexe;

- realizarea de acţiuni de publicitate şi reclamă cu caracter general, pe pieţe de interes pentru

exportul românesc;

- finanţarea unor categorii de cheltuieli pentru organizarea în România a acţiunilor de

promovare a exportului.

Totodată, menționăm faptul că cele două proceduri operaționale identificate (de derulare a

activităților privind participarea firmelor românești la târguri și expoziții internaționale, și respectiv

misiuni economice organizate în străinătate), sunt revizuite și aprobate în anul 2016, prin Ordinul

ministrului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri nr. 1128/07.10.2016, deși

modificările structurii organizatorice și preluarea activităților de promovare a exportului de către

MMACA, impuneau actualizarea, avizarea și aprobarea acestor proceduri de către entitatea auditată.

Planificarea și gradul de execuție a bugetului alocat PPE

În perioada 2014-2017, administratorul PPE (ME, MECT, MECRMA, MMACA) a alocat prin

bugetele de venituri și cheltuieli aprobate la începutul fiecărui an, la titlul IV “Subvenții”, capitolul

80.01.40.13 “Susținerea exportului”, suma totală de 174.731.000 lei și a efectuat plăți în sumă totală de

93.341.727 lei, așa cum se poate observa din tabelul următor:

Tabel nr. 10 (lei)

Anul BVC inițial BVC final PPE inițial* Plăți

efectuate**

Grad execuție față

de BVC ințial (%)

Grad execuție față

de BVC final (%)

Grad execuție față

de PPE inițial (%)

2014 28.000.000 25.300.000 28.000.000 20.758.971 74,14% 82,05% 74,14%

2015 63.421.000 28.644.000 57.079.000 25.357.275 39,98% 88,53% 44,42%

2016 43.300.000 28.769.000 38.970.000 24.105.562 55,67% 83,79% 61,86%

2017 40.010.000 25.010.000 39.451.794 23.119.919 57,79% 92,44% 58,60%

TOTAL 174.731.000 107.723.000 163.500.794 93.341.727 53,42% 86,65% 57,09%

* PPE care a stat la baza aprobării BVC ** conform Situațiilor financiare

pagina 45 din 93

Pe ansamblu, se observă o execuție bugetară foarte slabă de 53,42%, dacă ne raportăm la

prevederile inițiale și de 86,65% dacă ne raportăm la prevederile bugetare finale.

O analiză în structură evidențiază faptul că abaterea procentuală între prevederile inițiale și

plățile efective este mare, ceea ce indică un nivel destul de scăzut al acurateței programării bugetare,

una dintre cauze datorându-se numeroaselor modificări ale programelor anuale.

Evoluția sumelor alocate “Susținerii exportului” prin bugetele de venituri și cheltuieli, și a

plăților efectuate în perioada 2014-2017, este prezentată în diagrama următoare:

Comparativ cu anul 2015, când plățile efectuate pentru realizarea activităților din cadrul PPE

au înregistrat cea mai mare valoare, respectiv 25.357.275 lei, reprezentând o creștere cu 22,15%,

față de anul 2014, în anul 2016, plățile efectuate au înregistrat o scădere cu 4,94%, pentru ca în anul

2017, volumul acestora să scadă cu 8,82%, față de anul de referință 2015.

La nivelul anilor 2014 și 2017, auditul a remarcat faptul că la elaborarea bugetului PPE nu

s-a ținut cont de obligația pe care ordonatorul de credite o avea potrivit art. 21 din Legea nr.

500/11.07.2002 privind finanţele publice, respectiv de reţinere a 10% din prevederile aprobate creditelor

bugetare aferente “Susținerii exportului”.

În fapt, în anul 2014, pentru acțiunile aferente PPE a fost alocată suma de 28.000.000 lei, mai

mult cu suma de 2.800.000 lei, față de fondurile ce ar fi trebuit alocate acestui program, respectiv

suma 25.200.000 lei (sumă ce rezultă în urma reținerii a 10% din prevederile bugetare aprobate în

sumă de 28.000.000 lei).

Totodată, în anul 2017, pentru acțiunile aferente PPE a fost alocată suma de 39.451.794 lei, mai

mult cu suma de 3.442.794 lei, față de fondurile ce ar fi trebuit alocate acestui program, respectiv

suma 36.009.000 lei (sumă ce rezultă în urma reținerii a 10% din prevederile bugetare aprobate în

sumă de 40.010.000 lei).

Repartizarea pe acţiuni de promovare a exportului a sumelor alocate anual de la bugetul de

stat pentru aplicarea PPE s-a realizat astfel:

pagina 46 din 93

până la intrarea în vigoare a HG nr. 671/19.09.2016 (pentru modificarea HG nr. 296/2007),

conform propunerilor ordonatorului principal de credite (ministerul, în calitate de administrator al PPE),

cu aprobarea Consiliului de export;

după intrarea în vigoare a HG nr. 671/19.09.2016, conform propunerilor ordonatorului

principal de credite (ministerul, în calitate de administrator al PPE), cu consultarea prealabilă a

Consiliului de export.

Sumele repartizate se pot redistribui în cursul anului pe acţiuni de promovare a exportului, în

limita sumei alocate de la bugetul de stat pentru PPE.

În perioada auditată, sumele alocate inițial, la începutul fiecărui an, pentru fiecare acțiune din

cadrul PPE, sunt prezentate în tabelul următor:

Tabel nr. 11 (lei)

Denumire acțiune PPE aprobat inițial*

2014 2015 2016 2017 Total 2014-2017

participarea la târguri şi expoziţii

internaţionale 25.505.911 48.279.000 36.570.000 39.451.794 149.806.705

organizarea de misiuni economice 2.024.600 7.000.000 1.000.000 10.024.600

realizarea de studii de piaţă şi pe produse 114.398 900.000 500.000 1.514.398

realizarea de acţiuni de publicitate şi

reclamă 55.091 55.091

susţinerea financiară a unor acţiuni

promoţionale organizate în ţările de

reşedinţă de către birourile consilierului

economic

0

portal de informaţii de comerţ exterior

(cheltuieli administrare) 300.000 900.000 900.000 2.100.000

finanţarea unor categorii de cheltuieli

pentru organizarea în România a

acţiunilor de promovare a exportului

0

TOTAL 28.000.000 57.079.000 38.970.000 39.451.794 163.500.794

* PPE care a stat la baza aprobării BVC

Așa cum se poate observa și din diagrama următoare, din fondurile totale în sumă de

163.500.794 lei, alocate acțiunilor din cadrul PPE, în perioada 2014-2017, fondurile alocate pentru

participarea la târguri şi expoziţii internaţionale (149.806.705 lei), dețin cea mai mare pondere,

respectiv 91,62%.

pagina 47 din 93

Deși fondurile alocate pentru participarea la târguri şi expoziţii internaţionale dețin cea

mai mare pondere din fondurile totale alocate acțiunilor din cadrul PPE, valoarea acestora este mult

inferioară limitei stabilite la art. 2 din Legea nr. 30/26.01.1999 pentru sprijinirea exporturilor, potrivit

căreia:

“(2) Guvernul va iniţia şi va finanța acţiuni de promovare a exporturilor, prin organizarea de

târguri şi expoziţii, simpozioane şi conferinţe.

(3) Sumele necesare finanţării acţiunilor prevăzute la alin. (2) vor fi evidentiate distinct în

bugetul de stat şi nu vor fi mai mici de 0,1% din volumul în valută al exportului realizat în anul

anterior”.

Pentru a ilustra acest decalaj, prezentăm în tabelul următor sumele alocate anual prin PPE,

pentru acţiuni de promovare a exporturilor, prin organizarea de târguri şi expoziţii, raportat la sumele

ce ar fi trebuit alocate în bugetul de stat pentru finanțarea acestor acțiuni, conform prevederilor Legii nr.

30/1999:

Tabel nr. 12

Indicator/Anul 2013 2014 2015 2016 2017 Volumul exportului

(FOB) realizat

(milioane euro)

49.562,00 52.466,00 54.610,00 57.392,00 62.644,00

Curs euro/leu mediu

anual 4,419 4,4446 4,445 4,4908 4,5681

Volumul exportului

realizat (lei) 219.014.478.000 233.190.383.600 242.741.450.000 257.735.993.600 286.164.056.400

0,1% din volumul

exportului realizat în

anul anterior

219.014.478 233.190.384 242.741.450 257.735.994

Sume alocate în PPE

pentru participarea la

târguri şi expoziţii

internaţionale (lei)

25.505.911 48.279.000 36.570.000 39.451.794

Ponderea sumelor

alocate prin PPE în

cuantumul de 0,1% din

volumul exportului

realizat în anul

anterior

11,65% 20,70% 15,07% 15,31%

Astfel, în perioada 2014-2017, pentru acţiunile de promovare a exporturilor, prin organizarea de

târguri şi expoziţii s-a alocat un buget de 149.806.705 lei, reprezentând 15,72%, din bugetul ce trebuia

alocat conform prevederilor Legii nr. 30/ 26.01.1999, respectiv suma de 952.682.305 lei.

Fondurile necesare finanţării acțiunilor aprobate prin PPE și PINT au fost solicitate şi

repartizate în bugetul ministerului ca sume totale, la titlul IV “Subvenții”, capitolul 80.01.40.13

“Susținerea exportului”, fără ca sumele să fie defalcate/evidențiate pe programe, fapt ce conduce la

situaţia în care nu pot fi determinate cheltuielile efectuate pentru fiecare program în parte (spre

exemplificare anul 2017).

Auditul a remarcat faptul că la nivelul ministerului nu a existat o evidență analitică (pe centre

de cost) a cheltuielilor și a plăților aferente contractelor derulate de minister pentru fiecare acțiune din

cadrul PPE, urmărirea cheltuielilor pe centre de cost având rolul de a ajuta conducerea departamentelor

de specialitate din cadrul ministerului să ia decizii corecte cu privire la eficienţa utilizării resurselor.

pagina 48 din 93

De asemenea, nu a fost realizată o legătură de tip cost –beneficiu între resursele solicitate prin proiectul

de buget, resursele alocate prin buget şi obiectivele anuale.

Monitorizarea PPE

Auditul a remarcat faptul că situațiile financiare anuale nu au anexate rapoarte de

performanţă în care să se prezinte, pe fiecare program (inclusiv PPE), obiectivele, rezultatele

preconizate şi cele obţinute, indicatorii şi costurile asociate, în conformitate cu prevederile Legii

finanțelor publice nr. 500/2002 și OMFP nr. 1159/2004, prin care sunt statuate modelul și conținutul

fișelor de programe.

De menționat este faptul că, atât OUG nr. 120/25.09.2002 și HG nr. 296/21.03.2007, cât și

ordinele de ministru privind aprobarea schemelor de ajutor de minimis pentru acţiunile din PPE, emise

în perioada 2014-2017, nu reglementează elementele definitorii ale unui program, respectiv

indicatorii de program.

Astfel, PPE nu îndeplinește toate condițiile pentru a fi recunoscut ca și program, conform

prevederilor pct. 37 al art. 1 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, potrivit căruia:

“programul reprezintă o acţiune sau un ansamblu coerent de acţiuni ce se referă la acelaşi ordonator

principal de credite, proiectate pentru a realiza un obiectiv sau un set de obiective definite şi pentru care

sunt stabiliţi indicatori de program care să evalueze rezultatele ce vor fi obţinute, în limitele de finanţare

aprobate”.

În perioada auditată, la nivelul ministerului nu a existat o monitorizare a modului de

derulare/implementare a PPE, nefiind identificat de către auditorii publici externi, vreun document în

care să se regăsească concluziile rezultate ca urmare a exercitării atribuțiilor legale de monitorizare.

În concluzie, în perioada auditată, ministerul nu a organizat activitatea PPE sub forma unor

acțiuni coerente, care să fie proiectate pentru realizarea unor obiective clar definite cu indicatori

de rezultat descriși în concordanță cu limitele de finanțare aprobate. Pe cale de consecință, nu a

existat o monitorizare a PPE, care să aibă drept scop obţinerea de informaţii relevante în vederea

fundamentării deciziilor cu privire la utilizarea eficientă a fondurilor publice alocate promovării

exporturilor.

Consiliul de Export

În anul 2004, în baza HG nr. 486/2004, s-a înființat Consiliul de Export (CE), structură

organizatorică la nivel național, cu caracter public-privat, fără personalitate juridică, în scopul

armonizării strategiilor sectoriale, intersectoriale și regionale cu Strategia Națională de Export, precum și

al stabilirii obiectivelor și priorităților în domeniul exportului, structură care își desfășoară activitatea în

baza Regulamentului propriu de organizare și funcționare, ultima formă a acestuia fiind aprobată pe

data de 27.01.2011.

Conducerea Consiliului de Export este asigurată de doi co-președinți, reprezentând sectorul

public și sectorul privat, desemnați dintre membrii Consiliului. Co-președintele care reprezintă sectorul

public este ales pe perioada mandatului aferent funcției publice în cadrul instituției componente a

Consiliului de Export, iar co-președintele care reprezintă sectorul privat este ales pentru un mandat de doi

ani.

pagina 49 din 93

Secretariatul Consiliului de Export este asigurat de către Direcția Generală Promovare Export

din cadrul ministerului de resort.

Principalele atribuții ale Consiliului de Export sunt următoarele:

- armonizează strategiile sectoriale, intersectoriale și regionale în cadrul strategiei naționale

de export, în scopul stabilirii priorităților de dezvoltare a exportului;

- identifică resursele de finanțare publice și private pentru realizarea programelor și acțiunilor

prevăzute de strategia naționala de export;

- propune programe care să asigure creșterea competitivității ofertei de export;

- inițiază acțiuni care conduc la creșterea și diversificarea exportului de mărfuri și servicii cu

valoare adaugată ridicată;

- analizează problematica curentă a activității de comerț exterior și formulează propuneri

pentru îmbunătățirea acesteia;

- recomandă modificări ale cadrului legislativ pentru eliminarea obstacolelor la export si

generarea unei creșteri a volumului de export;

- sprijină dezvoltarea activităților de promovare a serviciilor și asistenței de specialitate pentru

exportatori;

- monitorizează progresele, rezultatele și impactul implementării măsurilor, instrumentelor și

mecanismelor de susținere și promovare a exportului cu finanțare de la bugetul de stat, cuprinse în

strategia națională de export.

- mediatizează acțiunile, programele și măsurile care vizează dezvoltarea exportului.

Consiliul de Export are în componență reprezentanți ai instituțiilor publice și reprezentanți ai

structurilor patronale și profesionale cu atribuții și activitate în domeniul exportului.

Potrivit prevederilor art. 1 din HG nr. 486/2004, Consiliul de Export este o structură

organizatorică deschisă, la care pot să adere și alte instituții publice și structuri asociative din sectorul

privat cu atribuții în domeniul exportului.

Totodată, conform prevederilor din Anexa la HG nr. 486/2004, membrii Consiliului de export

sunt următorii:

Sectorul public (14 membri):

- Ministrul delegat pentru comerţ - Ministerul Economiei şi Comerţului;

- Secretar de stat - Ministerul Finanţelor Publice;

- Secretar de stat - Ministerul Economiei şi Comerţului (pentru politici industriale);

- Secretar de stat - Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei;

- Secretar de stat - Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale;

- Secretar de stat - Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului;

- Secretar de stat - Ministerul Afacerilor Externe;

- Secretar de stat - Ministerul Integrării Europene;

- Preşedinte - Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie;

- Preşedinte - Comisia Naţională de Prognoză;

- Viceguvernator - Banca Naţională a României;

- Preşedinte - Banca de Export-Import a României - S.A. (Eximbank);

- Vicepreşedinte - Institutul Naţional de Statistică;

- Director general - Autoritatea Naţională a Vămilor.

Sectorul privat (13 membri):

▪ Structuri asociative la nivel naţional:

pagina 50 din 93

- Confederaţii patronale reprezentative la nivel naţional (CONPIROM, UGIR 1903 etc.);

- Asociaţia Naţională a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR);

- Camera de Comerţ şi Industrie a României;

- Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România;

- Asociaţia Română a Băncilor.

▪ Structuri asociative patronale/profesionale la nivel de ramură:

- asociaţii de ramură din domeniile construcţiilor de maşini, electrotehnică şi electronică - un

reprezentant;

- asociaţii de ramură din domeniile textilelor, confecţiilor, pielăriei - un reprezentant;

- asociaţii de ramură din domeniile mobilei şi produselor din lemn - un reprezentant;

- asociaţii de ramură din domeniile tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor - un reprezentant;

- asociaţii de ramură din domeniul chimiei şi petrochimiei - un reprezentant;

- asociaţii de ramură din domeniile metalurgiei şi siderurgiei - un reprezentant;

- asociaţii de ramură din domeniile produselor agroalimentare - un reprezentant.

Auditul a remarcat faptul că, din punct de vedere al componenței Consiliului de Export, la

data aprobării HG nr. 486/2004, a existat un echilibru între membrii fondatori nominalizați în acest

act normativ, respectiv între reprezentanții instituțiilor (14 membri) și reprezentanții asociațiilor/

patronatelor (13 membri), situație care nu se mai regăsește în perioada auditată, întrucât sistemul

deschis al CE a permis creșterea numărului de membri prin votul majorității astfel încât în această

perioadă, conform proceselor verbale încheiate în urma reuniunilor CE se regăsesc cca 12 reprezentanți

ai instituțiilor publice și 21 reprezentanți ai asociațiilor/patronatelor profesionale (conform

ultimului proces verbal încheiat la nivelul anului 2017).

Majorarea numărului de membri ai CE s-a realizat numai ca urmare a unor hotărâri ale

Consiliului de Export, fără alte reglementări legale, care să completeze HG nr. 486/2004, prin care a

fost reglementată componența CE.

Astfel s-au creat premisele, ca în activitatea de promovare a exportului, interesele private

ale membrilor Consiliului de Export să primeze în detrimentul intereselor statului, care în fapt este

principalul finanțator al activității de promovare a exportului.

La nivelul Secretariatului CE nu a existat o evidență centralizată din care să reiasă data

acceptării membrilor noi în CE sau data ieșirii unor membri. Totodată, de menționat este faptul că în perioada auditată, nu a existat un Registru de evidență

a componenței Consiliului de Export, ce ar fi trebuit actualizat cu membrii titulari și înlocuitorii acestora

cu drept de vot, în termen de 10 zile lucrătoare de la numirea acestora sau de la data efectuării unor noi

nominalizări, așa cum prevede Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului de Export.

În perioada auditată, s-a remarcat o lipsă de preocupare a ministerului, în asigurarea

transparenței activității desfășurate de către Consiliul de Export, întrucât acesta nu dispune de un Registru

al proceselor verbale, care să permită accesarea dezbaterilor și hotărârilor adoptate de Consiliul de Export,

în condițiile în care Direcția Generală Promovare Export din cadrul ministerului de resort, actualmente

MMACA, avea obligația asigurării Secretariatului CE conform prevederilor Regulamentului de

organizare și funcționare a Consiliului de Export.

Auditul a remarcat multiple deficiențe în activitatea Consiliului de Export, ca de exemplu,

întocmirea unor procese verbale înregistrate sub același număr și în aceeași zi, unele fiind semnate chiar

pagina 51 din 93

de persoane diferite și conținând informații contrare celor prezentate în celelalte exemplare ale aceluiași

proces verbal. Potrivit pct.3.9 din Regulamentul de organizare și funcționare a CE, hotărârile Consiliului de

Export se adoptă cu votul majorității simple a membrilor prezenți la reuniune. Procedura de adoptare

a hotărârilor este prin vot deschis.

Auditul constată faptul că, componența CE a fost disproporționată, în favoarea mediului

privat. Asimetria reprezentării în favoarea părții private a asigurat votul majoritar la propunerile

avansate de mediul privat, în ceea ce privește acțiunile aprobate prin PPE.

Lipsa de transparență în ceea ce privește modul de adoptare a deciziilor în cadrul CE, rezultă

și din faptul că nu în toate situațiile, hotărârile luate de membrii Consiliului s-au adoptat prin vot

deschis, conform Regulamentului de organizare și funcționare a CE.

Au existat situații în care, fără a exista o reuniune propriu-zisă a reprezentanților entităților

membre CE, s-au comunicat prin email, Secretariatului CE, acordurile membrilor față de anumite

propuneri. Exemplificăm în acest sens procesele verbale: nr. 243040/07.08.2014, nr.

243165/20.11.2014, nr. 243182/26.11.2014, nr. 265540/22.12.2015, nr. 315002/11.01.2016, nr.

315060/04.03.2016, nr. 315092/31.03.2016, nr. 315264/27.07.2016.

Potrivit prevederilor art. 1 alin. 3) din HG nr. 486/2004, Consiliul de Export are în

componență reprezentanți ai instituțiilor publice, structurilor patronale și profesionale cu atribuții

și activitate în domeniul exportului, prevăzute în anexa, parte integrantă a acestei hotărâri.

Auditul a remarcat faptul că din componența CE au făcut parte și societăți care nu se

constituie într-o structură patronală și profesională cu atribuții și activitate în domeniul exportului,

exemplificând în acest sens o entitate care și-a exercitat dreptul de vot în cadrul reuniunilor CE, care au

avut loc în perioada auditată, respectiv: WTC (World Trade Center) București.

Totodată, s-a remarcat faptul că, în perioada 2014-2016 (perioadă în care CE a aprobat PPE),

la baza proceselor verbale ale reuniunilor CE, semnate doar de co-președininții CE, nu au existat liste

cu persoanele (titulari sau înlocuitori care au reprezentat entitățile membre ale CE) și semnăturile

acestora prin care să se confirme participarea la reuniunile Consiliului de Export și totodată votul

exercitat de acestea asupra hotărârilor luate.

În fapt, atașate proceselor verbale ale reuniunilor CE se regăsesc liste cu numele membrilor CE,

fără semnăturile persoanelor titulare sau înlocuitoare, care au participat și care în mod normal ar fi

trebuit să-și exercite votul în cadrul reuniunilor CE.

În majoritatea proceselor verbale încheiate în urma reuniunilor Consiliului de Export, sunt

consemnate doar opiniile reprezentanților structurilor asociative, auditul neidentificând și opiniile

reprezentanților părții publice.

Auditul nu a identificat componența comisiilor constituite pe domenii de activitate, pentru

desfăşurarea activităţii operative a Consiliului de Export, materialele întocmite de acestea, materiale ce

urmau a fi supuse dezbaterii Consiliului.. De asemenea, auditul nu a identificat o procedură în baza cărei

se desfășoară activitatea comisiilor constituite conform Regulamentului de organizare și funcționare a

Consiliului de Export, cât și activitatea în ansamblu a Consiliului de Export, având în vedere

complexitatea activității desfășurate de această structură, ce derivă din atribuțiile acesteia conferite prin

reglementările legale.

pagina 52 din 93

Excepție face anul 2017, când a fost identificată doar componența și propunerile înaintate

Consiliului de Export de către comisia pentru monitorizarea mecanismelor şi instrumentelor de susţinere

a exportului.

În fapt, neconstituirea acestor comisii a condus la neîndeplinirea în totalitate de către

Consiliului de Export, a atribuțiilor stabilite acestuia în HG nr. 486/2004.

Astfel, o serie de atribuții prevăzute în actul normativ mai sus menționat, cum ar fi identificarea

resurselor de finanțare publice și private pentru realizarea programelor și acțiunilor prevăzute de Strategia

Națională de Export, sau armonizarea strategiilor sectoriale, intersectoriale și regionale în cadrul SNE,

nu s-au reflectat în activitatea desfășurată de Consiliu de Export, această structură ocupându-se cu

precădere de activitatea de derulare a programului de târguri și misiuni economice.

Pentru a analiza în mod obiectiv toate aspectele legate de economicitatea, eficiența și

eficacitatea utilizării fondurilor publice pentru promovarea exportului, precum și impactul implementării

PPE, echipa de audit a transmis spre completare un chestionar către persoanele care au avut calitatea

de copreședinte a Consiliului de Export, cu scopul de a clarifica modalitatea în care CE și-a desfășurat

activitatea în perioada auditată, respectiv: modalitatea de selectare a târgurilor şi expoziţiilor prevăzute

în programele anuale; contribuția CE la îmbunătățirea cadrului legislativ incident exportului; modalitatea

de monitorizare a rezultatelor aplicării instrumentelor și mecanismelor de susținere și promovare a

exportului cu finanțare de la bugetul de stat etc.

Până la data finalizării misiunii de audit, nu a fost primit niciun răspuns.

În concluzie, în perioada auditată, lipsa de implicare a ministerului în activitatea Consiliului de

Export, a dus la situația neîndeplinirii atribuțiilor legale pentru care acesta a fost înființat, precum și la

desfășurarea activității în mod netransparent, existând riscul ca interesele statului în activitatea de

promovare a exportului să nu fie prioritare.

Auditul a remarcat faptul că, în perioada auditată, la nivelul ministerului nu a existat o bază

de date cu toate structurile patronale şi profesionale naționale, cu atribuţii şi activitate în domeniul

exportului, precum și cu numărul firmelor care fac parte din aceste structuri, nomenclatorul de produse

exportate și alte informații relevante, fapt confirmat și prin răspunsurile primite la chestionarele înaintate

conducerii structurilor de specialitate din cadrul MMACA.

Pentru a analiza în mod obiectiv anumite aspecte legate de modul de organizare și

comunicare cu furnizorul de ajutor de minimis (ministerul), în perioada 2014-2017, echipa de audit a

transmis spre completare un chestionar către 83 structuri patronale şi profesionale identificate ca având

atribuţii şi activitate în domeniul exportului.

Până la data finalizării auditului, au răspuns solicitărilor echipei de audit doar un număr de

17 structuri patronale şi profesionale (reprezentând 20,48% din numărul de 83 structuri identificate),

din analiza răspunsurilor la chestionare rezultând următoare:

- numărul de firme cu activitate de export afiliate la aceste structuri diferă, în funcție de sectorul

pe care îl reprezintă aceste entități,

- în ceea ce privește comunicarea cu furnizorul de ajutor de minimis (ministerul), 11 structuri

patronale și profesionale, au afirmat faptul că modalitatea de comunicare cu reprezentanții

departamentelor de specialitate din cadrul ministerului a fost în general bună, “în limitele birocrației”,

unele dintre aceste structuri precizând că:

- s-a găsit deschidere către comunicare și rezolvarea problemelor, dar procedurile rămân

greoaie și restrictive în mod nejustificat,

pagina 53 din 93

- deși comunicarea este bună, au existat probleme legate de stagnarea prelungită şi nejustificată

a documentaţiei aferente acţiunilor din Program.

Totodată, 4 structuri patronale și profesionale au afirmat faptul că modalitatea de comunicare

cu ministerul a fost greoaie, argumentul invocat fiind birocrația existentă la nivelul ministerului, în timp

ce 2 structuri au afirmat faptul că această comunicare a fost variabilă, în funcţie de persoanele care

s-au succedat la conducere.

Scheme de ajutor de minimis pentru acţiuni din cadrul PPE

În conformitate cu prevederile art. 2 alin. 4 din HG nr. 296/2007, prin ordine de ministru se

aprobă instituirea unor scheme de ajutor de minimis pentru următoarele acţiuni din cadrul

Programului de promovare a exportului, respectiv:

În perioada 2014-2017, deși s-au aprobat prin Ordine de ministru, toate cele 3 scheme de

ajutor de minimis reglementate de HG nr. 296/2007, în fapt, s-au alocat fonduri și s-au derulat doar

2 scheme de ajutor de minimis, respectiv:

Participarea operatorilor economici sub pavilion naţional la târguri şi expoziţii

internaţionale în străinătate;

Organizarea de misiuni economice şi acţiuni de promovare a exporturilor în străinătate.

1.) Schema de ajutor de minimis: “Participarea operatorilor economici, sub pavilion naţional,

la târguri şi expoziţii internaţionale organizate în străinătate”

Scopul schemei de ajutor de minimis

Scopul schemei de ajutor de minimis este acela de a susţine operatorii economici în procesul de

promovare a ofertei de export pe pieţele externe, prin acordarea de ajutoare de minimis pentru acoperirea

costurilor de participare, sub pavilion național, la târguri și expoziții internaționale.

Obiectivele schemei de ajutor de minimis sunt:

- promovarea exportului;

- îmbunătăţirea structurii exportului;

- îmbunătăţirea accesului produselor şi serviciilor româneşti pe pieţele externe.

Domeniul de aplicare al schemei de ajutor de minimis

Schema se aplică pentru promovarea exportului din toate domeniile, cu următoarele excepţii:

Participarea operatorilor economici sub pavilion naţional la târguri şi expoziţiiinternaţionale în străinătate

Organizarea de misiuni economice şi acţiuni de promovare a exporturilor în străinătate

Realizarea de studii de piaţă şi pe produse

pagina 54 din 93

- ajutoarele acordate întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele pescuitului şi

acvaculturii, astfel cum sunt reglementate de Regulamentul (CE) nr. 104/2000 al Consiliului din 17

decembrie 1999 privind organizarea comună a pieţelor în sectorul produselor pescăreşti şi de acvacultură;

- ajutoarele acordate întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei

primare de produse agricole;

- ajutoarele acordate întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul prelucrării şi

comercializării produselor agricole, în următoarele cazuri:

atunci când valoarea ajutoarelor este stabilită pe baza preţului sau a cantităţii de astfel de

produse achiziţionate de la producători primari sau introduse pe piaţă de întreprinderile respective;

atunci când ajutoarele sunt condiţionate de transferarea lor parţială sau integrală către

producătorii primari;

- ajutoarele destinate activităţilor legate de export către ţări terţe sau către alte state membre,

respectiv ajutoarele direct legate de cantităţile exportate, ajutoarele destinate înfiinţării şi funcţionării unei

reţele de distribuţie sau destinate altor cheltuieli curente legate de activitatea de export;

- ajutoarele condiţionate de utilizarea preferenţială a produselor naţionale faţă de produsele

importate;

- ajutoarele acordate întreprinderilor aflate în dificultate.

Programele anuale de participare a societăţilor comerciale româneşti la târguri şi expoziţii

internaţionale

Conform prevederilor art. 1 din Anexa la HG nr. 296/2007, modificată și completată prin HG

nr. 671/19.09.2016, participarea operatorilor economici la târguri şi expoziţii internaţionale se

realizează prin organizarea de pavilioane naţionale, standuri specializate pe produse sau miniexpoziţii

pe bază de programe anuale elaborate de către administratorul schemei (minister), astfel:

până la intrarea în vigoare a HG nr. 671/2016, cu consultarea patronatelor de ramură şi

aprobarea Consiliului de export;

după intrarea în vigoare a HG nr. 671/2016, cu consultarea prealabilă a patronatelor de

ramură şi a Consiliului de export.

Totodată, conform art. 7 al aceluiași act normativ, ministerul poate modifica sau completa

programul anual de participare la târguri şi expoziţii cu alte acţiuni de interes pentru promovarea

exporturilor româneşti și în limita plafonului de cheltuieli alocat cu această destinaţie, în condițiile

menționate anterior.

Auditul a remarcat faptul că, în perioada 2014-2017, nu a existat o strategie coerentă care

să descrie participarea societăților comerciale românești la târguri şi expoziţii, fapt care a avut un

impact negativ asupra activității de ansamblu, pornind de la activitățile de planificare/execuție

bugetară și activitățile de achiziții publice și până la eficiența și eficacitatea proceselor de organizare și

desfășurare a manifestărilor internaționale.

Afirmația de mai sus se bazează pe faptul că programele anuale de participare a societăţilor

comerciale româneşti la târguri şi expoziţii internaţionale au fost modificate de foarte multe ori, de la

an la an numărul modificărilor cunoscând o creștere, de la cca 4 modificări în anul 2014, la mai mult de

10 modificări în anul 2017, principalele cauze fiind: neîntrunirea numărului minim de firme necesar

pentru organizarea evenimentului; întârzieri ale procedurilor de atribuire a contractelor de prestări

pagina 55 din 93

servicii de organizare a târgurilor; întârzieri ale proceselor de selecționare a firmelor participante la

manifestările internaționale.

Auditul a remarcat în anii 2016-2017 o îmbunătățire a evidenței firmelor potențiale

participante la evenimentele organizate de către MMACA, în sensul în care dacă în perioada 2014-2015,

Proiectele Programelor anuale de târguri și expoziții internaționale, aprobate de Consiliul de Export, nu

conțineau informații relevante, respectiv: numărul de firme estimat care urma să participe la fiecare

eveniment propus a fi realizat și bugetul alocat pentru fiecare acțiune (Proiectul Programului aferent

anului 2014 nu contine nici număr de firme și nici bugetul alocat fiecarei actiuni; Proiectul Programului

aferent anului 2015 nu contine bugetul alocat fiecarei actiuni), ulterior, în Proiectele Programelor

anuale de târguri și expoziții internaționale aferente anilor 2016 și 2017, aprobate de Consiliul de

Export, aceste informații se regăsesc.

Totodată, auditul a remarcat faptul că în niciun Proiect al Programelor anuale de târguri și

expoziții nu sunt nominalizate firmele care și-au exprimat acordul de principiu pentru participare

la eveniment.

În acest sens, auditorii consideră important faptul că, la întocmirea Programelor anuale de

târguri și expoziții, să existe acordul de principiu scris al firmelor care manifestă un interes pentru

participarea la târgurile și expozițiile organizate în străinătate, pentru a se evita situațiile în care anumite

evenimente au fost anulate ca urmare a neîntrunirii numărului minim de firme expozante necesar pentru

organizarea evenimentului.

Raportat la Programele anuale inițiale, privind participarea la târguri și expoziții

internaționale, în perioada 2014-2017 au fost aprobate 431 de acțiuni de promovare a exportului, din

care au fost realizate 168 acțiuni, rezultând un grad de realizare de 38,98%.

Totodată, s-a remarcat un trend descendent în ceea ce privește gradul de realizare a

acțiunilor aprobate prin Programele anuale de participare la târguri și expoziții internaționale,

astfel cum rezultă din diagrama următoare:

* conform Programelor anuale aprobate inițial

Dacă în anul 2014 s-a înregistrat cel mai mare grad de realizare a acțiunilor aprobate (de

minister cu aprobarea/avizul Consiliului de Export) prin programele anuale de participare la târguri și

expoziții internaționale, respectiv 71,43% (45 acțiuni realizate, raportat la un număr de 63 de acțiuni

aprobate), în următorii ani din perioada auditată, gradul de realizare a cunoscut un trend descendent,

71.429%

36.066% 34.400%29.752%

38.979%

.000%

20.000%

40.000%

60.000%

80.000%

2014 2015 2016 2017 Total 2014 - 2017

Gradul de realizare a acțiunilor aprobate prin Programele anuale de participare la târguri și expoziții internaționale*

pagina 56 din 93

în anul 2017, înregistrându-se cea mai mică valoare, respectiv 29,75% (36 acțiuni realizate, raportat

la un număr de 121 de acțiuni aprobate).

Raportat la programele anuale finale, în perioada 2014-2017 au fost aprobate 217 acțiuni de

promovare a exportului, rezultând un grad de realizare de 77,42%.

Nerealizarea tuturor acțiunilor aprobate s-a datorat:

- neîntrunirii numărului minim al expozanților;

- nedepunerii la timp a documentelor de către patronate/firme exportatoare;

- lipsei de interes a firmelor exportatoare/patronatelor;

- anulării unor acțiuni la cererea patronatelor;

- neprezentării niciunui organizator la selecție.

Repartizarea acțiunilor de promovare a exportului, prin organizarea de târguri şi expoziţii,

aprobate prin Programele anuale finale și realizate în perioada 2014-2017, în funcție de sectoarele

economice cu potențial de creștere a exporturilor, este prezentată în tabelul următor:

Tabel nr. 13

Denumirea sectorului Nr. acțiuni aprobate Nr. acțiuni realizate

2014 2015 2016 2017 Total 2014 2015 2016 2017 Total

Industria construcțiilor de mașini 9 8 8 4 29 8 6 5 4 23

Multisectorial 4 2 3 4 13 3 2 2 2 9

Industria alimentară, băuturi, tutun 6 7 7 7 27 6 6 6 7 25

Industria sticlei, ceramicii, materiale de construcții 1 1 2 1 5 1 1 2 0 4

Industria mobilei și prelucrarea lemnului 4 7 6 4 21 3 6 4 3 16

Industria echipamente electrice, electronice 5 4 4 4 17 4 2 1 1 8

Audiovizual și design vestimentar 5 7 10 5 27 5 6 7 5 23

Cooperație și artizanat 1 3 4 4 12 1 3 4 4 12

Tehnologia informației și telecomunicațiilor 3 6 7 7 23 3 4 6 6 19

Protecția și securitatea muncii și a mediului 1 0 1 0 2 0 0 0 0 0

Industria textilă, îmbrăcăminte, încălțăminte 8 7 6 4 25 8 6 3 4 21

Industria de securitate și apărare 3 0 3 1 7 2 0 1 0 3

Industria metalurgică și siderurgică 1 0 1 0 2 1 0 1 0 2

Industria chimică 0 3 4 0 7 0 2 1 0 3

TOTAL 51 55 66 45 217 45 44 43 36 168

Raportat la numărul total al acțiunilor aprobate și realizate, repartizate pe sectoare

economice cu potențial de creștere a exporturilor, s-a remarcat faptul că cea mai mare pondere o

deține sectorul alimente, băuturi, tutun (14,88%), cu un număr de 25 acțiuni realizate în perioada

auditată, urmat de sectoarele audiovizual și design vestimentar, construcții de mașini, textile,

îmbrăcăminte, încălțăminte, tehnologia informației și telecomunicații, cu ponderi de peste 10,00%

deținute fiecare și alte sectoare economice, cu o pondere cumulată de 7,14%, așa cum se poate observa

și din diagrama următoare:

pagina 57 din 93

Bugetul schemei de ajutor de minimis și bugetul alocat prin programele anuale privind

participarea la târguri și expoziții internaționale

Potrivit art. 2 alin. 4 din HG nr. 296/2007, finanţarea în cadrul schemelor se acordă numai după

aprobarea acestora prin ordin de ministru.

Auditul a remarcat faptul că, deși pentru anul 2016, inițial prin Ordinul ministrului

Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri nr.1587/29.12.2015 și ulterior prin Ordinul nr.

455/16.05.2016, s-a aprobat valoarea maximă a ajutoarelor ce puteau fi acordate în cadrul schemei de

ajutor de minimis “Participarea operatorilor economici la târguri şi expoziţii internaţionale organizate

în străinătate", respectiv suma de 36.470 mii lei, în fapt, prin bugetul final aprobat pe data de

31.08.2016, pentru Programul anual aferent târgurilor și expozițiilor internaționale s-a alocat suma de

37.634 mii lei, mai mult cu 1.164 mii lei, decât suma maximă aprobată pentru această schemă de

sprijin.

În perioada auditată, limitele maxime ale ajutoarelor ce puteau fi acordate în cadrul schemei de

ajutor de minimis, precum și sumele prevăzute în bugetele finale aprobate prin Programele anuale privind

participarea la târguri și expoziții internaționale, sunt prezentate în tabelul următor: Tabel nr. 14

Anul

Program promovare export (PPE) Program anual de târguri și

expoziții internaționale

Diferențe Ordin aprobare Sumă maximă alocată

târgurilor internaționale

(lei)

Perioada

alocării

Dată

aprobare

Buget final

aprobat (lei) Nr./dată Data intrării

în vigoare

2014

2506/30.12.2013 06.02.2014 19.000.000 01.01.2014 -

30.06.2014 22.09.2014

21.951.443

13.048.557

685/27.05.2014 02.07.2014 16.000.000

01.07.2014 - 31.12.2014

2015

1228/17.10.2014 01.01.2015 30.000.000 01.01.2015 -

30.06.2015 24.09.2015

34.360.711

35.639.289

484/23.04.2015 01.07.2015 40.000.000

01.07.2015 -

31.12.2015

pagina 58 din 93

Anul

Program promovare export (PPE) Program anual de târguri și

expoziții internaționale

Diferențe Ordin aprobare Sumă maximă alocată

târgurilor internaționale

(lei)

Perioada

alocării

Dată

aprobare

Buget final

aprobat (lei) Nr./dată Data intrării

în vigoare

2016

1587/29.12.2015 13.01.2016 36.470.000 01.01.2016 - 31.12.2016 31.08.2016

37.634.036

-1.164.036

455/16.05.2016 17.05.2016 36.470.000

17.05.2016 -

31.12.2016

2017 455/16.05.2016 17.05.2016 37.800.000 01.01.2017 - 31.12.2017

21.09.2017 31.215.717 6.584.283

TOTAL 2014-2017 125.161.906 -

Repartizarea bugetului aprobat pentru acţiuni de promovare a exporturilor, prin organizarea

de târguri şi expoziţii, în funcție de sectoarele economice cu potențial de creștere a exporturilor, este

prezentată în tabelul următor: Tabel nr. 15 (lei)

Nr

crt Denumirea sectorului

Buget aprobat*

2014 2015 2016 2017 TOTAL %

1 Industria construcțiilor de mașini 3.457.188 4.323.593 3.915.988 3.892.224 15.588.993 12,46%

2 Multisectorial 1.095.438 950.000 1.120.072 2.152.276 5.317.787 4,25%

3 Industria alimentară, băuturi, tutun 3.049.421 6.282.587 6.042.218 6.316.152 21.690.378 17,33%

4 Industria sticlei, ceramicii, materiale de construcții 198.876 374.260 921.030 555.209 2.049.375 1,64%

5 Industria mobilei și prelucrarea lemnului 2.903.915 5.744.820 6.062.688 4.759.848 19.471.271 15,56%

6 Industria echipamente electrice, electronice 2.025.759 2.370.093 2.069.304 1.956.510 8.421.666 6,73%

7 Audiovizual și design vestimentar 2.397.899 4.067.465 5.222.541 3.360.999 15.048.905 12,02%

8 Cooperație și artizanat 218.541 1.268.681 1.965.018 2.247.756 5.699.996 4,55%

9 Tehnologia informației și telecomunicațiilor 1.740.225 3.481.899 3.991.356 4.241.529 13.455.009 10,75%

10 Protecția și securitatea muncii și a mediului 250.000 0 300.000 0 550.000 0,44%

11 Industria textilă, îmbrăcăminte, încălțăminte 3.659.107 3.800.586 2.931.806 1.540.774 11.932.272 9,53%

12 Industria de securitate și apărare 716.516 0 1.110.551 192.441 2.019.508 1,61%

13 Industria metalurgică și siderurgică 238.558 0 315.321 0 553.879 0,44%

14 Industria chimică 0 1.696.727 1.666.142 0 3.362.869 2,69%

Total 21.951.443 34.360.711 37.634.036 31.215.717 125.161.906 100,00%

* conform Planurilor anuale finale

În totalul bugetului alocat în perioada 2014-2017, prin Programele anuale de participare a

societăţilor comerciale româneşti la târguri şi expoziţii internaţionale, cea mai mare pondere o deține

bugetul alocat sectorului Alimente, băuturi, tutun (17,33%), urmat de sectoarele Mobilă și prelucrarea

lemnului, Construcții de mașini, Audiovizual și design vestimentar, Tehnologia informației și

telecomunicații (ale căror bugete dețin ponderi de peste 10,00% fiecare) și alte sectoare economice (cu

o pondere totală de 22,35%), așa cum se poate observa și din diagrama următoare:

12.455%

17.330%

15.557%

12.024%

10.750%

9.533%

Alte sectoare 22.351%

Bugetul total aprobat prin Programele anuale, în perioada 2014-2017, defalcat pe principalele sectoare cu potențial de creștere a exporturilor

Industria construcțiilor de mașini Industria alimentară, băuturi, tutun

Industria mobilei și prelucrarea lemnului Audiovizual și design vestimentar

Tehnologia informației și telecomunicațiilor Industria textilă, îmbrăcăminte, încălțăminte

Altele

pagina 59 din 93

Selectarea târgurilor şi expoziţiilor prevăzute în Programele anuale

Potrivit prevederilor art. 1 alin. (2) din Anexa la HG nr. 296/2007, cu modificările și

completările ulterioare, selectarea târgurilor şi expoziţiilor prevăzute în programul anual se face în

baza următoarelor criterii:

a) asigurarea expansiunii şi diversificării geografice a exportului românesc pe pieţe cu

potenţial de import ridicat;

b) promovarea produselor şi serviciilor cu valoare adăugată ridicată;

c) importanţa târgurilor respective pe plan internaţional;

d) performanţele obţinute de participanţii români la ediţiile anterioare ale târgurilor

respective.

Pentru a analiza principiile de eficiență și eficacitate a alocării și utilizării fondurilor publice,

echipa de audit a solicitat conducerii structurilor de specialitate din cadrul ministerului, să ofere informații

referitoare la criteriile aplicate pentru selectarea produselor și serviciilor cu valoare adăugată ridicată,

și referitoare la indicatorii de performanță analizați ca urmare a participării la târguri. Până la data

finalizării acțiunii de audit, reprezentanții MMACA nu au răspuns acestor solicitări.

Având în vedere faptul că participarea operatorilor economici la târguri şi expoziţii internaţionale

se realizează pe bază de programe anuale elaborate cu consultarea prealabilă a patronatelor de ramură şi

a Consiliului de Export, pentru a analiza în mod obiectiv aspectele legate de criteriile luate în calcul la

selectarea manifestărilor organizate în străinătate, echipa de audit a transmis spre completare un

chestionar către persoanele care au avut calitatea de copreședinte a Consiliului de Export în perioada

auditată, însă, până la data finalizării misiunii de audit, nu a fost primit niciun răspuns din partea

acestor persoane.

În concluzie, selectarea acțiunilor de promovare a exportului nu s-a efectuat în baza unor

criterii clare și obiective, creându-se astfel premisele unor evaluări subiective, cu consecințe în utilizarea

fondurilor publice, cu nerespectarea principiului economicității, eficienței și eficacității.

Beneficiarii schemei de ajutor de minimis

Beneficiarii Programului de participare la târguri si expoziții internaționale, sunt operatorii

economici, persoane juridice române, care îndeplinesc condițiile de eligibilitate prevăzute de HG nr.

296/2007, în principal să aibă în obiectul de activitate operațiuni de export, să nu aibă datorii la bugetul

de stat și local, să nu se afle în procedura de executare silită, închidere operaţională, dizolvare, lichidare,

insolvenţă, să respecte normele de participare elaborate de minister și să se încadreze în ajutorul de

minimis.

Dinamica numărului de firme beneficiare a schemei de ajutor de minimis, participante la

târguri și expoziții internaționale, beneficiare a ajutorului de minimis în perioada 2014-2017, este

prezentată în diagrama următoare:

pagina 60 din 93

Numărul de firme participante la târguri și expoziții internaționale, beneficiare a ajutorului de

minimis, a cunoscut o evoluție oscilantă, astfel că, față de anul 2015, când s-a înregistrat cel mai mare

număr de firme beneficiare a ajutorului de minimis, respectiv 398 firme (reprezentând o creștere cu

3,64%, comparativ cu anul 2014), în anul 2016, numărul de firme a scăzut cu 11,48%, pentru ca în anul

2017, să se înregistreze o scădere cu 21,34%, față de anul de referință 2015.

Auditul a remarcat faptul că o serie de firme participă constant, în fiecare an, la

evenimentele aprobate prin Programul de promovare a exportului, unele participând și de mai

mult de 4 ori într-un an cu toate că, reglementările în vigoare prevedeau un număr maxim de 4

participări.

Modalitatea de acordare a ajutorului de minimis

Fondurile bugetare repartizate anual pentru realizarea programului de participare la târguri şi

expoziţii internaţionale se utilizează pentru acoperirea parţială sau totală a unor categorii de cheltuieli,

după cum urmează:

50% din cheltuielile privind: transportul extern, cazarea şi asigurarea medicală pentru

câte un participant de la fiecare expozant, la nivelul baremelor stabilite pentru instituţiile publice;

100% din cheltuielile pentru:

- transportul, asigurarea şi manipularea exponatelor, mostrelor şi materialelor publicitare,

formalităţile vamale aferente acestora,

- depozitarea ambalajelor aferente exponatelor pe perioada desfăşurării acţiunii promoţionale,

- elaborarea proiectului de execuţie a standului, închirierea, construirea şi/sau amenajarea

spaţiului expoziţional, transportul materialelor aferente,

- cheltuielile generale pe perioada de desfăşurare a acţiunilor promoţionale,

- cheltuielile de reprezentare şi de protocol pentru oferirea unor trataţii în limita echivalentului

în lei al sumei de 500 de euro/acţiune,

pagina 61 din 93

- cheltuielile de deplasare pentru persoanele care organizează şi coordonează acţiunile,

inclusiv pentru un reprezentant din partea patronatului de ramură sau a asociaţiei profesionale

care contribuie la realizarea acţiunii respective, a căror perioadă de deplasare va fi stabilită prin caietul

de sarcini al acţiunii,

- cheltuielile pentru materialele publicitare, de prezentare şi promovare cu caracter economic

general şi pentru mediatizarea prezenţei româneşti la acţiunile promoţionale,

- cheltuielile aferente comisionului prevăzut în contractul încheiat cu societatea organizatoare a

pavilioanelor naţionale, standurilor specializate pe produse şi miniexpoziţiilor,

- alte cheltuieli care se justifică a fi alocate pentru realizarea târgurilor şi expoziţiilor

internaţionale, cu aprobarea ordonatorului principal de credite.

Cofinanțarea din fonduri bugetare a participării firmelor la târguri internaționale din unele

țări ale Europei

Exportatorii din cadrul UE beneficiază de două mari modalităţi de susţinere5.

Prima provine din instrumentele generate la nivel UE pentru internaţionalizarea IMM-urilor. Un

principiu fundamental adoptat în legislaţia comunitară este acela de susţinere şi încurajare a IMM-urilor

să beneficieze de existenţa şi dezvoltarea pieţelor în afara UE, în special prin măsuri active de sprijin pe

aceste pieţe şi training (Legea IMM-urilor, Small Business Act).

A doua derivă din politica comercială comună şi Strategia „Global Europe”, care vizează măsuri

şi instrumente active de susţinere a exportatorilor să pătrundă pe pieţele externe (accesul pe piaţă), din

perspectiva acordurilor comerciale cu ţările terţe.

Ţările performante la export dispun de instituţii puternice, integrate, de promovare, susţinere şi

dezvoltare a exportului, precum şi de un complex de instrumente de susţinere.

Modalitatea de repartizare a fondurilor bugetare pentru realizarea programelor de participare la

târguri şi expoziţii internaţionale alte unor țări din Europa este prezentată în tabelul următor:

Tabel nr. 16

Țara Zona de desfăşurare a

târgului

Fonduri bugetare utilizate

pentru acoperirea costurilor

participării

Cheltuieli acoperite din fonduri bugetare

Germania Țări UE și din afara UE 45-65%

- închirierea spaţiului expozitional

- înscrierea firmelor in catalogul târgului

- anunţuri in presa de specialitate

- reclama generala organizare conferinţe de presa

Spania

Țări UE

pana la 50% pentru primii 3 ani si

max. 30% pana la 5 ani de

participare

- cheltuielile legate de participările colective ale

firmelor

Țări din afara UE pana la 75% in primii 3 ani si max.

50% pana la 5 ani de participare

- cheltuielile legate de participările colective ale

firmelor

Italia Piețe ţintă stabilite de

ICE 15-20%

- cheltuielile legate de participările colective ale

firmelor

Grecia Piețe țintă 40-60% - cheltuielile legate de participările colective ale

firmelor

Polonia Piețe țintă 50% din cheltuielile eligibile

limite: suma maxima/firmă=

-transportul exponatelor, asigurarea acestora,

cheltuieli de vămuire si expediere;

5 Sursa: studiul IER” Perspective şi provocări ale exporturilor româneşti “, coordonator Cornel Albu

pagina 62 din 93

Țara Zona de desfăşurare a

târgului

Fonduri bugetare utilizate

pentru acoperirea costurilor

participării

Cheltuieli acoperite din fonduri bugetare

aprox. 2000 euro suma maxima pe

eveniment = aprox. 25.000 euro

numărul minim de participanţi = 4

-închirierea spaţiului de expunere sau a sălii pentru

desfăşurarea evenimentului;

-aranjarea, asamblarea, decorarea spaţiului;

-servicii tehnice;

-pregătirea si printarea invitaţiilor, a materialelor de

informare si reclama;

-cheltuielile de transport si cazare pentru un singur

reprezentant al fiecărei firme participante;

-elaborarea unui studiu al pieţei externe vizate

Portugalia Piețe țintă 75% din cheltuielile eligibile

- închirierea de echipamente sau dotări si spatii de

expoziţie

- Contractarea de servicii specializate

- Deplasări si cazare

- Achiziţia de informaţii si documentaţie specifica.

Marea

Britanie

Țări UE 1500 lire/firma (participare în

grup)

-cheltuielile legate de participările colective ale

firmelor

Țări din afara UE 2000 lire/firma (participare în

grup)

Țări țintă

2500 lire/firma (participare în

grup); 3000 lire/firmă pentru prima

participare

Belgia Țări din afara UE

50% din cheltuielile de deplasare

si realizarea materialelor

promotionale

- gratuit o suprafaţa de 6 mp./firma,

- se cofinanteaza cheltuielile pentru cel mult 3

acţiuni promotionale pe o piaţa

Cehia Țări țintă limita maxima este de 72.000 euro

/an -chirie si construcţie stand

Auditul a remarcat faptul că actele normative ce reglementează PPE nu prevăd

condiționalități în ceea ce privește un prag maxim pe eveniment, al finanțării unui operator economic,

așa cum prevăd programele altor țări, din acest punct de vedere fiind un program accesibil unei game

largi de beneficiari.

Selectarea firmelor participante la evenimente (beneficiarii schemei de sprijin)

Depunerea dosarelor firmelor participante (expozante) la manifestările internaționale se face la

registratura ministerului, de către firmele interesate să participe, fie individual, fie prin intermediul

patronatelor/asociațiilor profesionale care au solicitat acțiunea pentru firmele care sunt membre ale

acestora, termenele de depunere ale acestor dosare fiind modificate de mai multe ori în perioada

auditată, prin procedurile operaționale de derulare a activităților pentru participarea firmelor românești

la târguri și expoziții internaționale, aprobate prin ordin de ministru.

Analiza efectuată de către echipa de audit a relevat faptul că nu a existat o transparență în

accesarea schemei de sprijin de către firmele potențiale participante la evenimente întrucât, deși

există un portal de comerț exterior, nu a existat o aplicație de înscriere on-line a firmelor.

Afirmația este susținută și de faptul că majoritatea dosarelor de înscriere cu documentele firmelor

participante la manifestările expoziționale internaționale, au fost depuse la registratura ministerului de

către patronatele/asociațiile profesionale care au solicitat acțiunea la momentul aprobării Programului de

promovare a exportului. Astfel, deși legea nu îngrădește accesul la schema de minimis a firmelor care

nu fac parte dintr-o structură asociativă, au fost selectate doar firme membre ale acestor structuri

asociative.

pagina 63 din 93

Întrucât la nivelul ministerului nu a existat o evidență centralizată în ceea ce privește data

depunerii dosarelor de înscriere a firmelor expozante la evenimentele organizate în străinătate, prin

chestionarul adresat departamentelor de specialitate din cadrul ministerului, s-a solicitat o apreciere pe o

scară de la 1 la 10, cu privire la respectarea termenelor limită de depunere a dosarelor de către

patronate/asociații profesionale, unde 1 înseamnă un grad redus de respectare a termenelor de depunere

stabilite prin procedurile interne, iar 10 un grad ridicat.

Din analiza răspunsurilor la chestionarul adresat, rezultă un grad scăzut în ceea ce privește

respectarea acestor termene, structurile de specialitate din cadrul MMACA precizând următoarele:

„Situația nu poate fi generalizată, există asociații care sunt de gradul 1, până la altele de gradul 8. O

medie ponderată ar fi de 6”.

Selectarea operatorilor economici participanţi la târguri şi expoziţii internaţionale se realizează

de către o comisie numită prin ordin al ministrului, formată din reprezentanţi ai ministerului şi ai

patronatelor de ramură/asociaţiilor profesionale, în funcţie de suprafaţa de expunere disponibilă

pentru fiecare acţiune şi de îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate prevăzute la art. 3 din Anexa la HG

nr. 296/2007.

În perioada auditată, comisia pentru selectarea operatorilor economici participanți la

târguri și expoziții internaționale sau misiuni economice în străinătate (CSF) a fost numită prin

Ordinul ministrului Economiei nr.1086/13.05.2013, nr.1012/24.08.2015, nr. 624/ 16.06.2016, nr.

446/04.04.2017.

Având în vedere faptul că din comisiile de selecție au făcut parte și reprezentanţi ai patronatelor

de ramură/asociaţiilor profesionale, auditul nu a identificat existența unor acorduri/contracte,

încheiate între minister și aceste structuri, care să stabilească drepturile și obligațiile celor două părți,

inclusiv măsuri de constrângere sau sancțiuni față de reprezentanții patronatelor de ramură/asociaţiilor

profesionale, implicați în selectarea operatorilor economici participanţi la târguri şi expoziţii

internaţionale.

O serie de responsabilități ale asociațiilor profesionale/patronale referitoare la selecția firmelor

participante și relația cu acestea pe timpul pregătirii și desfășurarii manifestării au fost precizate în

caietele de sarcini întocmite pe parcursul derulării procedurilor de atribuire a contractelor de servicii

încheiate cu firmele organizatoare, în condițiile în care aceste asociații profesionale/patronale nu sunt

parte în contractul de servicii, iar activitatea de selecție a operatorilor economiei ce urmează a participa

la eveniment, conform procedurilor interne aprobate în 2016, se efectuează cu 180 de zile înainte, dar nu

mai devreme de 120 de zile de la începerea manifestării.

Auditul a remarcat faptul că în reglementările legale care au produs efecte în perioada

auditată (atât în legislația primară, cât și secundară), nu se regăsește condiția referitoare la numărul

minim de firme, respectiv (minim 7 firme), care ar trebui să solicite înscrierea pentru ca o acțiune să fie

realizabilă. Cu toate acestea, entitatea auditată a utilizat un astfel de criteriu pe care l-a menționat doar în

documentele de aprobare ale programelor anuale, fapt ce poate fi interpretat ca o lipsă de transparență în

ceea ce privește modul de adoptare a deciziilor.

Mai mult decât atât, această condiție nu putea fi generalizată pentru toate acțiunile aprobate în

programele anuale întrucât, sunt acțiuni care vizează domeniul securității naționale, la care nu poate fi

întrunit numărul de minim 7 firme, condiție pentru ca evenimentul să fie realizabil deoarece, în acest

sector sunt puține societăți active care au un nomenclator de export.

pagina 64 din 93

În conformitate cu prevederile Procedurilor operaționale de derulare a activităților pentru

participarea firmelor românești la târguri și expoziții internaționale, aprobate prin Ordinele de ministru

nr. 805/17.06.2014, nr. 1266/05.11.2014, nr. 54/15.01.2015, nr. 686/05.06.2015, nr. 998/20.08.2015, nr.

1128/07.10.2016, ședința de selecție a firmelor participante se desfășoară în conformitate cu Normele

privind selectarea firmelor expozante la misiuni economice în străinătate, târguri și expoziții

internaționale (aprobate prin ordin de ministru), iar în funcție de alocarea bugetară disponibilă, CSF

aplică cu unanimitate de voturi criterii suplimentare de selecție, în ordinea importanței respectiv: ordinea

înscrierii și numărul de participări anterioare, fiind avantajate firmele cu număr mai mic de

participări.

Auditul a remarcat faptul că, în perioada 2014-2017, nu au fost elaborate și aprobate Norme

privind selectarea firmelor expozante la misiuni economice în străinătate, târguri și expoziții

internaționale, așa cum s-a prevăzut în procedurile operaționale care au produs efecte în perioada auditată,

fapt confirmat de structurile de specialitate din cadrul MMACA, prin răspunsul la Chestionarele

transmise de către echipa de audit.

Mai mult decât atât, prin neelaborarea Normelor, nu au fost stabilite nici atribuțiile comisiei

de selecție, întrucât ordinele de ministru privind numirea comisiilor pentru selectarea operatorilor

economici participanți la târguri și expoziții internaționale sau misiuni economice în străinătate

(CSF) respectiv ordinele nr.1086/13.05.2013, nr. 1012/24.08.2015, nr. 624/16.06.2016, nr.

446/04.04.2017, reglementează faptul că atribuțiile comisiei sunt stabilite prin norme de selecție.

Potrivit art. 3 din Anexa la HG nr. 296/2007, cu modificările și completările ulterioare,

beneficiarii programului de participare la târguri şi expoziţii internaţionale sunt operatorii economici,

persoane juridice române, care îndeplinesc următoarele condiţii de eligibilitate:

- sunt înregistraţi potrivit Legii societăţilor comerciale nr. 31/1990, republicată, cu

modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei,

republicată, şi îşi desfăşoară activitatea în România;

- produsele sunt de concepţie şi/sau marcă proprie, de calitate şi cu valoare adăugată

ridicată;

- au în obiectul de activitate operaţiuni de export şi nomenclatorul de export corespunde cu

profilul târgului la care se solicită participarea;

- nu beneficiază de finanţare de la alţi furnizori de minimis, pentru acoperirea aceloraşi

categorii de cheltuieli eligibile pentru târgul sau expoziţia internaţională organizată în străinătate la care

aplică;

- nu sunt firme împotriva cărora a fost emisă o decizie de recuperare a unui ajutor de stat,

dacă această decizie de recuperare nu a fost deja executată;

- nu înregistrează debite la bugetul de stat, respectiv la bugetele locale, la data depunerii cererii

de înscriere - declaraţiei pe propria răspundere pentru participare la târguri şi expoziţii internaţionale

organizate în străinătate;

- nu se află în procedura de executare silită, închidere operaţională, dizolvare, lichidare,

insolvenţă colectivă şi nu îndeplinesc criteriile prevăzute de lege pentru a fi supuşi unei proceduri de

insolvenţă colectivă la cererea creditorilor lor;

- nu sunt consideraţi în dificultate în conformitate cu Orientările privind ajutorul de stat pentru

salvarea şi restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate 2014/C248/01;

pagina 65 din 93

- pot face dovada că au depus garanţia de participare în valoare de 2.000 lei;

- au obţinut rezultate pozitive privind eficienţa participării la târguri şi expoziţii, cu sprijin

de la bugetul de stat, în cazul prezenţei la astfel de acţiuni anterioare;

- sunt respectate de către solicitanţi prevederile normelor privind principalele

activităţi/acţiuni care vor fi realizate de operatorii economici participanţi la târguri şi expoziţii

internaţionale finanţate parţial de la bugetul de stat, elaborate de Ministerul Economiei, Comerţului şi

Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, în cazul prezenţei acestora la astfel de acţiuni anterioare;

- numărul de participări ale unui operator economic la târguri internaţionale, cu sprijin de la

bugetul de stat, este de maximum 4 pe an;

- nu folosesc ajutorul pentru achiziţionarea de vehicule de transport rutier de mărfuri;

- nu au beneficiat în ultimii 2 ani fiscali şi în anul fiscal în curs, fie din surse ale statului sau

ale autorităţilor locale, fie din surse comunitare, de ajutor de minimis care, cumulat, să depăşească

echivalentul în lei a 200.000 euro.

Auditul a remarcat faptul că prevederile legale care reglementează PPE nu definesc o serie

de termeni și nu detaliază modul în care se poate urmări îndeplinirea unor condiții de eligibilitate,

fapt ce are implicații directe asupra stabilirii eligibilității operatorilor economici, pentru ca aceștia

să poată beneficia de ajutorul de minimis, exemplificând în acest sens următorii termeni/condiții

de eligibilitate: nomenclator de export, produse de calitate şi cu valoare adăugată ridicată, rezultate

pozitive privind eficienţa participării la târguri şi expoziţii, ajutorul nu este folosit pentru pentru

achiziţionarea de vehicule de transport rutier de mărfuri.

De asemenea, auditul a remarcat faptul că anumite entităţi au fost selectate să participe la

târguri şi expoziţii internaţionale și implicit să beneficieze de ajutorul de minimis, deși nu îndeplineau

condiţiile de eligibilitate prevăzute de lege.

În acest sens, exemplificăm câteva condiții de eligibilitate prevăzute în HG nr. 269/2007, care

nu au fost respectate (sau pentru care nu există dovada faptului că au fost respectate), la selectarea

firmelor românești care au beneficiat de ajutorul de minimis, în urma participării la târgurile și expozițiile

internaționale desfășurate în perioada 2014-2017:

Condiția de eligibilitate: produsele cu care firmele participă la târgurile internaționale

trebuie să fie “de concepţie şi/sau marcă proprie ”;

Condiția de eligibilitate: societatea nu au beneficiat în ultimii 2 ani fiscali şi în anul fiscal

în curs, fie din surse ale statului sau ale autorităţilor locale, fie din surse comunitare, de ajutor de

minimis care, cumulat, să depăşească echivalentul în lei a 200.000 euro;

Condiția de eligibilitate: ca operatorii economici să fi obţinut rezultate pozitive privind

eficienţa participării la târguri şi expoziţii, cu sprijin de la bugetul de stat, în cazul prezenţei la astfel de

acţiuni anterioare;

Condiția de eligibilitate: ca operatorii economici să nu folosească ajutorul pentru

achiziţionarea de vehicule de transport rutier de mărfuri (s-a constatat faptul că doar în baza declarației

pe proprie răspundere s-a consemnat în procesele verbale de selecție îndeplinirea condiției).

În concluzie, ca urmare a analizei efectuate, auditul a evidențiat faptul că lipsa de preocupare a

ministerului în elaborarea și aprobarea unor Norme privind selectarea firmelor expozante la misiuni

economice în străinătate, târguri și expoziții internaționale, a creat premisele acordării ajutorului de

minimis în mod discreționar, existând situații în care operatori economici care nu îndeplineau criteriile

de eligibilitate impuse, au beneficiat de sume semnificative de la bugetul de stat.

pagina 66 din 93

În conformitate cu prevederile art. 5 din Ordinul ministrului nr. 455/2016 de aprobare a

schemei de ajutor de minimis:

“Declaraţia pe propria răspundere a beneficiarilor ajutorului de minimis referitoare la

respectarea regulii privind cumulul ajutoarelor situate sub pragul de minimis admis este prevăzută în

anexa nr. 5, care face parte integrantă din prezentul ordin. Această declaraţie pe propria răspundere

privind ajutorul cumulat de minimis face obiectul verificării de către MECRMA şi este asumată de

beneficiar. La data intrării în funcţiune a RegAS (Registrul ajutoarelor de stat), MECRMA va trebui,

obligatoriu, să verifice declaraţia tuturor aplicanţilor”.

Totodată, la art. 12 din Anexa 1 la Ordinul ministrului nr. 455/2016 se menționează

următoarele:

“(1) MECRMA, prin Comisia de selecţie, va acorda un ajutor de minimis numai după ce va

verifica criteriile de eligibilitate a beneficiarilor, inclusiv conform regulilor de ajutor de stat, respectarea

regulii cumulului, respectiv dacă suma totală a ajutoarelor de minimis primite pe parcursul unei perioade

de 2 ani fiscali şi în anul fiscal în curs de către societatea/întreprinderea unică, fie din surse ale statului

sau ale autorităţilor locale, fie din surse comunitare, nu depăşeşte pragul de 200.000 euro, respectiv de

100.000 euro, dacă operatorul economic/întreprinderea unică efectuează transport de mărfuri în contul

terţilor sau contra cost”.

Această prevedere se regăsește și în Ordinele ministrului nr. 2506/2013, nr. 685/2014, nr.

1228/2014, nr. 484/2015, la art. 11 din Anexa 1, ordine care au produs efecte începând cu anul 2014,

până la intrarea în vigoare a Ordinului ministrului nr. 455/2016.

Totodată, menționăm faptul că, potrivit prevederilor art. 4 din Ordinul ministrului nr. 455/2016,

cererea de înscriere - declaraţie pe propria răspundere a operatorului economic nu exonerează

furnizorul de ajutor de minimis de obligaţia de a verifica îndeplinirea de către operatorul economic a

condiţiilor de eligibilitate.

În cazul cumulului ajutoarelor situate sub pragul de minimis admis, deși în procesele

verbale de selecție nu se face referire la îndeplinirea acestei condiții de eligibilitate, comisia de selecție

a admis ca fiind suficiente doar declarațiile pe proprie răspundere ale beneficiarilor ajutorului de

minimis, fără a se solicita susținerea acestora cu documente doveditoare.

În acest sens, auditul a identificat fișe de înscriere care conțin informații eronate în ceea ce

privește ajutorul de minimis de care o firmă a beneficiat anterior solicitării participării la un eveniment

internațional.

Potrivit prevederilor art. 11, alin. (2) din Ordinul ministrului nr. 455/2016:

“Comisia de selecţie (...) va comunica rezultatele selecţiei operatorilor economici şi va înştiinţa

operatorii economici selectaţi asupra valorii estimative a ajutorului de minimis ce poate fi acordat”.

Referitor la obligația administratorului schemei de sprijin, de a informa în scris operatorii

economici selectaţi asupra pragului maxim al ajutorului şi cu privire la caracterul de minimis al acestuia,

prevederi similare se regăsesc și în Ordinele ministrului nr. 2506/2013, nr. 685/2014, nr. 1228/2014,

nr. 484/2015, la art. 11 din Anexa 1, ordine care au produs efecte începând cu anul 2014, până la intrarea

în vigoare a Ordinului ministrului nr. 455/2016.

Analizând documentele de selecție a operatorilor economici participanţi la acțiunile care au

făcut parte din eșantionul selectat, nu s-a identificat modalitatea prin care s-au comunicat rezultatele

comisiei de selecție, astfel încât să se precizeze termenul și modalitatea de contestare și către cine se va

pagina 67 din 93

face aceasta, existând riscul ca aceste aspecte să fie considerate de către operatorii economici o

obstrucționare a posibilității de contestare a Procesului verbal de selecție.

Auditul a remarcat faptul că la nivelul ministerului nu a existat o bază de date actualizată

cu entitățile/societățile românești care au realizat exporturi în perioada 2014-2017, bază de date care

să conțină informații cu privire la: denumire entitate/societate, denumire produs/categorie produs

exportat, valoarea exportului realizat, țara în care s-a realizat exportul și totodată o bază de date cu

branduri sectoriale de export înregistrate la OSIM, branduri regionale și chiar naționale, fapt confirmat și

prin răspunsurile primite la chestionarele înaintate conducerii structurilor de specialitate din cadrul

MMACA. Totodată, reprezentanții structurilor de specialitate din cadrul MMACA au făcut precizarea că

fiecare consilier economic trebuie să își creeze o bază de date, pornind de la solicitările companiilor

române pentru piața externă unde acesta își desfășoară activitatea.

Pentru a analiza în mod obiectiv aspectele referitoare la modalitatea de acces la schema de

ajutor de minimis privind participarea operatorilor economici la târguri şi expoziţii internaţionale

organizate în străinătate și criteriile de selecție, echipa de audit a transmis spre completare un

chestionar către 315 operatori economici, selectați prin eșantionare, beneficiari ai schemei de ajutor

de minimis și către un număr de 83 structuri asociative/patronate identificate ca având atribuţii şi

activitate în domeniul exportului.

Până la data finalizării misiunii de audit, au răspuns solicitărilor echipei de audit doar un

număr de 134 operatori economici beneficiari ai ajutorului de minimis, reprezentând cca 42% din

operatorii selectați prin eșantionare și un număr de 17 structuri asociative/patronate (20% din

structurile asociative/patronate cărora le-au fost transmise chestionarele).

Din analiza răspunsurilor la chestionarele comunicate de către operatorii economici au rezultat

următoarele:

103 firme, reprezentând cca 77% din operatorii selectați prin eșantionare care au răspuns la

chestionar, au afirmat faptul că accesul și criteriile de selecție sunt accesibile, unele dintre aceste firme

precizând următoarele:

o au existat probleme în ceea ce privește selectarea firmei organizatoare, ca urmare a

procedurii greoaie de atribuire;

o publicarea cu întârziere pe SEAP a acțiunii, reducându-se astfel numărul firmelor

interesate de participarea la licitație;

o construcția și poziționarea standului României (organizatorii externi ne plasează în

zone ale halelor care sa nu strice imaginea de ansamblu în cazul unei eventuale neparticipări);

o spațiile puse la dispoziție de către organizatorii externi sunt în zona a doua de trafic a

clientelei;

o întârzieri în primirea confirmărilor de participare, motiv pentru care timpul de

organizare internă rămas până la acțiune era foarte scurt.

21 firme, reprezentând cca 16% din operatorii selectați prin eșantionare care au răspuns la

chestionar, au afirmat faptul că accesul și criteriile de selecție sunt restrictive, unele dintre aceste firme

motivând următoarele:

o schimbări și solicitări de documente în termen scurt;

o ministerul nu comunică direct și nu informează la timp operatorii economici, cu privire

la datele când au loc manifestările expoziționale și profilul acestora;

pagina 68 din 93

o informația ajunge prin organizația patronală care înștiințează numai societățile care

sunt membre ale acesteia, neglijând ceilalți producători de bunuri care sunt membri ai altor

organizații;

o înscrierea pavilionului național la manifestările internaționale se face în cele mai multe

cazuri după derularea licitației de desemnare a organizatorului român, motiv pentru care timpul de

organizare internă rămas până la acțiune este scurt;

o birocrație excesivă fără criterii clare și simple de eficiență economică pe care autoritatea

responsabilă le poate preleva din documentele pe care le depunem anual –situații financiare.

6 firme, reprezentând cca 4% din operatorii selectați prin eșantionare care au răspuns la

chestionar, au afirmat faptul că accesul și criteriile de selecție sunt foarte restrictive, unele dintre aceste

firme motivând următoarele:

o sunt acțiuni ce nu s-au mai derulat datorită faptului că nu se întrunea numărul minim

de companii;

o a devenit mai accesibil începând cu anul 2016 după ce am primit înștiințare de ajutor

de minimis;

o lipsa unei informări transparente cu privire la programele derulate;

o conditii de aplicare aberante (de exemplu – un certificat de atestare fiscală cu o obligație

fiscală de 15 lei, care de multe ori este o greșeală de înregistrare și nu o datorie la bugetul de stat sau

la bugetele locale, duce la respingerea aplicației).

Totodată, menționăm faptul că 4 firme nu au răspuns la această întrebare.

Din analiza răspunsurilor la chestionarele comunicate de către structurile asociative/patronate

au rezultat următoarele:

12 structuri asociative/patronate, reprezentând cca 70% din numărul total al entităților, care

au răspuns la chestionar, au afirmat faptul că accesul și criteriile de selecție sunt accesibile, unele dintre

aceste entități precizând următoarele:

● prin programul pentru promovarea comerțului exterior firmele se pot înscrie relativ ușor pentru

a participa la acțiunile din program;

● documentele solicitate nu necesită un efort mare din partea firmelor, problemele cele mai mari

datorându-se:

o deselor stagnări ale etapelor de finalizare a acțiunilor;

o deselor schimbări a conducerii ministerelor implicate în Programul de Promovarea

Exporturilor;

o modificărilor aduse în anul 2016 legislației aferente achiziţiilor publice.

Astfel, au fost târguri pentru care participarea a fost anulată (Mebel Moscova în 2014 şi 2015),

târguri pentru care nu au existat firme organizatoare interesate de participare la licitaţii, din cauza

intârzierii deconturilor de catre minister pentru acţiunile organizate anterior, sau târguri pentru care

documentele au fost semnate cu mare intârziere nemafiind timpul necesar pentru pregătire, ceea ce a

condus la neparticiparea la unele târguri organizate pe pieţe de interes cum sunt: Decofair Jeddah din

Arabia Saudita în 2015, Mebel Moscova 2016 şi 2017 (la editia de 2017 a târgului Mebel bugetul alocat

a fost insuficient), Maison&Objet Paris 2015 şi 2016, Hospitality Qatar 2016, The January Furniture

Show Birmingham 2017, ICCF New York 2017.

pagina 69 din 93

3 structuri asociative/patronate, reprezentând cca 18% din numărul total al entităților, care

au răspuns la chestionar, au afirmat faptul că accesul și criteriile de selecție sunt restrictive, unele dintre

aceste entități motivând următoarele:

o au existat probleme în ceea ce privește selectarea firmei organizatoare, ca urmare a

procedurii greoaie de atribuire. Aceste întârzieri conduc la diminuarea rezultatelor prin:

- nelistarea în catalogul evenimentului;

- clienții află doar la târg că România are pavilion național;

- imposibilitatea de a trimite invitațiile în termen;

- pregătire de participare într-un timp foarte scurt;

o valoarea de minimis s-a știut cu întârziere;

o modificări repetate și dese privind eligibilitatea firmelor participante;

o firmele întâmpină neînțelegeri în privința completării fișei de înscriere la rubrica cu

grupul sau holdingul;

o nu este clară acceptarea sau neacceptarea codurilor CAEN trans-sectoriale;

o procedura de accesare a schemei de ajutor de minimis s-a birocratizat în fiecare an

2 structuri asociative/patronate, reprezentând cca 12% din numărul total al entităților, care

au răspuns la chestionar, au afirmat faptul că accesul și criteriile de selecție sunt foarte restrictive, unele

dintre aceste entități motivând următoarele:

o criteriile sunt greoaie, nerezonabile și, uneori, chiar greșite, neurmărind o strategie sau

o politică comercială pe zone, categorii de produse etc;

o Programul de promovare a exportului nu are priorități, nu sunt sectoare prioritare, nu

sunt produse prioritare, legate de anumite conjuncturi de piață sau de motivații macroeconomice

strategice (sectoare cu număr mare de angajați, sectoare care asigură o multiplicare pe orizontală,

sectoare care implică în mare proporție capital autohton, sectoare cu grad înalt de prelucrare etc.), astfel

că, în prezent, se tratează egal o firmă cu 2-3 angajați, față de sectoare cu mii sau zeci de mii de angajați;

o funcționarii care se ocupă de acest program nu au criterii de performanță (număr de

acțiuni planificate, număr acțiuni realizate, acțiuni realizate la timp, calificative din partea

participanților și a organizatorilor etc.);

o accesul către ajutorul de minimis a fost îngreunat de introducerea unor proceduri

operaționale de derulare a activităților pentru participarea firmelor la târguri internaționale care au

blocat accesul firmelor către piața externă, ducând la neutilizarea resurselor bugetate pe anii respectivi

(birocrație excesivă, neacceptarea documentelor depuse online, imposibilitatea corectarii unor erori

minore după depunerea documentelor etc.);

o conform HG 209/2007, accesul către ajutorul de minimis este acordat numai firmelor care

sunt organizate în baza Legii 31/1990 și Legii 1/2005. În sectorul aeronautic există două institute

naționale, care desfășoară activități de cercetare – dezvoltare în domeniul aeronautic cu activități de

export care nu au acces la târgurile internaționale deoarece nu sunt organizate în baza Legii 31/1990,

în condițiile în care, în Pavilioanele naționale ale altor țări, sunt prezente la loc de cinste activitățile de

cercecetare – dezvoltare – inovare;

o există două societăți mari, cu capital majoritar de stat, care deși au activități de export

importante, nu sunt admise la târguri internaționale organizate în străinătate deoarece au datorii la

stat.

pagina 70 din 93

Potrivit prevederilor art. 3 alin. (3) din Anexa la HG nr. 296/2007, cu modificările și

completările ulterioare:

Participanţii la târguri şi expoziţii internaţionale depun o garanţie în valoare de 2.000 de lei la

Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, iar documentul care atestă

depunerea garanţiei se va anexa la cererea de înscriere pentru selecţia firmelor participante la târgul

respectiv. Garanţia se restituie firmelor selectate după încheierea manifestării expoziţionale sau se

execută în cazul neparticipării operatorului economic la acţiunea respectivă

Auditul a remarcat faptul că în perioada auditată nu a existat o evidență operativă a

garanțiilor de participare depuse și restituite operatorilor economici care au participat la târgurile și

expozițiile organizate în străinătate.

Obligațiile operatorilor economici participanţi la târguri internaţionale

Potrivit prevederilor art. 3 alin. (4) din Anexa la HG nr. 296/2007, cu modificările și

completările ulterioare:

Operatorii economici participanţi la târguri internaţionale au obligaţia să respecte prevederile

normelor privind principalele activităţi/acţiuni care vor fi realizate de societăţile comerciale participante

la târguri şi expoziţii internaţionale finanţate parţial de la bugetul de stat, aprobate prin ordin al

ministrului economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri.

În anul 2007, prin Ordinul nr. 1043/21.09.2007, ministrul pentru întreprinderi mici și mijlocii,

comerț, turism și profesii liberale a aprobat instituirea Normelor privind principalele activităţi/acţiuni

care vor fi realizate de societăţile comerciale participante la târguri şi expoziţii internaţionale finanţate

parţial de la bugetul de stat.

Transmiterea la direcțiile de specialitate din cadrul ministerului, a deciziei de participare la

manifestările expoziționale, se face numai după ce firma și-a fundamentat corect această decizie, prin

completarea fișei de înscriere.

Potrivit prevederilor Ordinului ministrului nr. 1043/21.09.2007, fundamentarea deciziei de

participare târguri şi expoziţii internaţionale se face având în vedere următoarele:

opțiunea pentru participarea la o manifestare promoțională pe o nouă piață, trebuie să aibă

la bază un studiu/marketing referitor la produsele ce se intenționează a fi exportate;

cunoașterea unor date minimale referitoare la ediția precedentă a târgului/expoziției

(organizator, suprafața, țări și firme participante, număr de vizitatori, eventuale date referitoare la

participarea unor societăți concurente etc.);

existența potențialului de import pe piața respectivă pentru produsele expuse și încadrarea

acestora în profilul târgului.

În ceea ce privește condițiile necesare pentru o participare eficientă a societăților comerciale,

la târguri şi expoziţii internaţionale finanțate de la bugetul de stat, conform prevederilor Ordinului

ministrului nr. 1043/21.09.2007:

mostrele/exponatele trebuie să fie reprezentative din punct de vedere al performanțelor

tehnico-calitative pentru producția românească din sectorul respectiv. Se va acorda prioritate

produselor cu valoare adăugată mare și celor care au certificat de calitate ISO. În situația în care

produsele au nevoie de certificat fito-sanitar, firma expozantă are obligația să obțină acest certificat;

pagina 71 din 93

societatea comercială trebuie să inițieze în perioada care precede manifestarea expozițională

contacte directe cu parteneri potențiali din zona/țara respectivă;

societatea comercială va transmite partenerilor externi invitații de vizitare a standului

propriu sau de participare la manifestările promoționale organizate pe perioada târgului/expoziției

(întâlniri cu oameni de afaceri, simpozioane, prezentări de produse, cocktail-uri etc.);

societatea comercială va transmite reprezentanților Biroului de Promovare Comercial –

Economică din cadrul Ambasadei României din țara respectivă datele referitoare la produsele pe care

intenționează a le exporta, solicitând acestora sprijinul pentru stabilirea de contacte pe piață, date

despre firmele concurente, niveluri de preț, regimul de import – taxe vamale, alte taxe, restricții,

contingente, legislație în materie etc;

în perioada premergătoare deschiderii expoziției, societatea va verifica existența unor cereri

de oferte din țara/zona respectivă pentru produsele proprii, la direcțiile de specialitate din Minister,

Camera de Comerț și Industrie a României;

delegații societăților comerciale participante la târg vor stabili, programul de activități

promoționale, inclusiv întâlniri cu firmele partenere (se pot utiliza, pentru informare, baza de date a

consilierului economic din țara respectivă pusă la dispoziție de BPCE și patronat);

societatea comercială va urmări, cu sprijinul Biroului de Promovare Comercial- Economică,

finalizarea acțiunilor antamate în perioada târgului.

Auditul a remarcat faptul că nu toate firmele participante la târguri şi expoziţii internaţionale,

beneficiare a ajutorului de minimis, cunosc obligațiile și prevederile Ordinului ministrului nr.

1043/21.09.2007, respectarea acestor prevederi fiind una din condițiile de eligibilitate menționate

în HG nr. 296/2007.

În acest sens, pentru a analiza în mod obiectiv aspectele referitoare la fundamentarea de către

operatorii economici a deciziei de participare târguri şi expoziţii internaţionale, precum și aspectele

referitoare la condițiile necesare pentru o participare eficientă a acestor operatori economici la

manifestările externe, echipa de audit a transmis spre completare un chestionar către 315 operatori

economici, selectați prin eșantionare, beneficiari ai schemei de ajutor de minimis.

Până la data finalizării misiunii de audit, au răspuns solicitărilor echipei de audit doar un

număr de 134 operatori economici, reprezentând cca 42% din operatorii selectați prin eșantionare.

Astfel, cu privire la fundamentarea deciziei de participare la evenimentele organizate în

străinătate, din analiza răspunsurilor la chestionare au rezultat următoarele:

87 firme, reprezentând cca 65% din operatorii selectați prin eșantionare care au răspuns la

chestionar, au afirmat faptul că participările la evenimentele organizate în străinătate pentru care au

beneficiat de ajutor de minimis în perioada 2014-2017 nu au avut la bază studii de piață/marketing

referitoare la produsele/serviciile pe care aveau intenția de a le exporta;

doar 2 firme, din operatorii selectați prin eșantionare care au răspuns la chestionar, au afirmat

faptul că înaintea participării la evenimentele organizate în străinătate nu au avut informații referitoare

la derularea și rezultatele ediției precedente a târgului/expoziției, respectiv: informații legate de

organizator, suprafața disponibilă, suprafața disponibilă, număr de vizitatori, eventuale date referitoare la

societăți concurente, existența potențialului de import pe piața respectivă).

pagina 72 din 93

În ceea ce privește condițiile necesare a fi îndeplinite pentru o participare eficientă a

societăților comerciale, la târgurile şi expoziţiile internaţionale finanțate de la bugetul de stat, din analiza

răspunsurilor la chestionare au rezultat următoarele:

105 firme, reprezentând cca 78 % din operatorii selectați prin eșantionare care au răspuns la

chestionar, au afirmat faptul că în perioadele care au precedat târgurile/expozițiile internaționale la care

au participat în perioada 2014-2017, au inițiat contacte directe cu parteneri potențiali din zona/țara în

care s-a organizat evenimentul, în timp ce 29 firme, au afirmat faptul că nu au inițiat astfel de contacte

directe, unele dintre acestea motivând următoarele:

o nu am avut posibilitatea sa accesăm liste sau sa fim îndrumați spre a putea descoperi

posibili clienți /parteneri din țara în care s-a desfășurat expoziția datorită timpului foarte strâns de la

informarea posibilei acțiuni și până la confirmarea acesteia;

o nu aveam cunoștințe despre potențialul existent în zonă și nici nu am fost promovati in

acest sens;

o s-a considerat că târgurile și expozițiile vor facilita aceste contacte.

84 firme, reprezentând cca 63% din operatorii selectați prin eșantionare care au răspuns la

chestionar, au afirmat faptul că în perioadele care au precedat târgurile/expozițiile internaționale la care

au participat în perioada 2014-2017, nu au solicitat reprezentanților birourilor de promovare

comercial-economică (din cadrul ministerului), cu sediul în zona/țara în care s-a organizat evenimentul,

date despre firmele concurente, niveluri de preț, taxe vamale, date referitoare la produsele pe care

intenționau să le exporte și fără a solicita sprijinul pentru stabilirea de contacte pe piață. Totodată, acești

operatori economici au afirmat faptul că nu au avut acces sau nu au solicitat accesul, pentru

informare, la baza de date a consilierului economic din țara respectivă, pusă la dispoziție de către

reprezentanții ministerului (consilieri economici din țara respectivă sau Departamentul de Promovare a

Exportului) și patronat, unele dintre aceste firme argumentând următoarele:

o nu am fost informați de existența acestor birouri, nu ne-au fost prezentate pe nici un

canal de comunicare, serviciile oferite de aceste birouri și modalitățile prin care am putea beneficia de

acestea;

o am primit uneori astfel de informări prin asociația care a organizat participarea;

o am făcut demersurile de stabilire a unor contacte bazându-ne în special pe lista

participanților oferită de către organizatorii evenimentului;

o nu știam de existența acestor baze de date.

Ajutorul de minimis

Conform prevederilor OUG nr. 77/03.12.2014 privind procedurile naţionale în domeniul

ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, prin ajutor

de minimis se înțelege ajutorul limitat conform normelor Uniunii Europene la un nivel care nu

distorsionează concurenţa şi/sau comerţul cu statele membre.

Evoluția ajutorului de minimis acordat firmelor expozante participante la târguri și

expoziții internaționale, în perioada 2014-2017, este prezentată în tabelul următor:

pagina 73 din 93

Tabel nr. 17 (lei)

Anul Ajutor de minimis acordat Număr firme beneficiare de

ajutor de minimis

Suma medie anuală plătită

firmelor beneficiare

2014 19.638.385 384 51.142

2015 25.185.195 398 63.279

2016 23.387.520 357 65.511

2017 20.516.605 328 62.551

2014 - 2017 88.727.705 843 -

În perioada auditată, au beneficiat de ajutoare de minimis în valoare totală de 88.727.705

lei, un număr de 843 firme, media anuală a ajutoarelor plătite fiecărei firme participante

situându-se între 51.142 lei/firmă/an, în anul 2014 și 62.551 lei/firmă/an, în anul 2017.

Conform prevederilor art. 17 alin. (4) din Anexa 1 la Ordinele ministrului nr.

685/27.05.2014, nr. 1228/17.10.2014, nr. 484/23.04.2015:

“Ministerul Economiei are obligaţia de a informa, în scris, operatorii economici cu privire la

cuantumul ajutorului acordat şi cu privire la caracterul de minimis al acestuia, făcând referire explicită

la prevederile comunitare în vigoare”.

Totodată, potrivit prevederilor Ordinelor ministrului nr.1587/29.12.2015 și nr.455/ 16.05.2016:

- art. 7: “MECRMA, ca furnizor de ajutor de minimis, va încheia un act administrativ bilateral

cu fiecare beneficiar al prezentelor scheme, prin care se va statua dreptul legal de a se acorda ajutor de

minimis în termenii şi condiţiile stabilite prin prezentul ordin”.

- art.11 alin. (10) din Anexele nr.1-3: “Ministerul, ca furnizor de ajutor de minimis va încheia,

înainte de participarea operatorului economic la târgul sau expoziția internațională organizată în

străinătate un act administrativ cu fiecare beneficiar al prezentei scheme, prin care va statua dreptul

legal de a se acorda ajutor de minimis, precizând valoarea maximă estimată a ajutorului de minimis pe

care acesta o poate primi, caracterul de minimis al acesteia, făcând explicit referire la Regulamentul

(UE) nr. 1407/2013 și menționând titlul acestuia și referința de publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii

Europene, precum și condițiile în care se acordă ajutorul de minimis.

(11) Calculul valorii exacte a ajutorului de minimis acordat de MECRMA operatorului economic

beneficiar al prezentei scheme se va face la momentul decontului final al cheltuielilor aferente târgului

sau expoziţiei internaţionale. Pentru actualizarea valorii ajutorului estimat prevăzut în actul iniţial,

MECRMA va încheia ulterior un act administrativ în care se va preciza valoarea exactă stabilită după

decontul final de cheltuieli aferent acţiunii”.

Auditul a remarcat lipsa sau neaprobarea actelor administrative inițiale și finale, care

trebuiau semnate de reprezentanții ministerului cu fiecare beneficiar de ajutor de minimis.

În acest sens, din analiza răspunsurilor primite la chestionarele înaintate conducerii structurilor de

specialitate din cadrul MMACA, a reieșit faptul că, în perioada 2014-2016, nu au fost întocmite astfel

de acte administrative, iar în ceea ce privește perioada 2016-2017, reprezentanții entității au prezentat,

pentru o parte din târgurile selectate în eșantionul de verificare, documente care nu îndeplinesc

condițiile stipulate de lege pentru a fi considerate acte administrative, acestea nefiind semnate de către

conducătorul instituției (spre exemplificare târgurile internaționale: Pure London februarie 2016, Pure

pagina 74 din 93

London iulie 2017, Paris Fashion Week martie 2017, Micam/Mipel Milano februarie 2016, Micam/Mipel

Milano februarie 2017, Midest Paris decembrie 2016, IFE Londra martie 2017.

Menționăm faptul că, potrivit prevederilor art. 2 alin. 1 pct. c) din Legea contenciosului

administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, actul administrativ este actul

unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică,

în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau

stinge raporturi juridice. O condiție de legalitate a actului administrativ privește forma acestuia. Din

condițiile de formă, a căror nerespectare atrage nulitatea actului, fac parte: lipsa denumirii autorității

administrației publice, lipsa datei, neaplicarea sigiliului (ștampilei) emitentului, lipsa semnăturii

conducătorului autorității emitente, lipsa numărului actului.

Furnizorul ajutoarelor de minimis (în prezent MMACA) are obligaţia de a supraveghea

permanent ajutoarele de minimis acordate, aflate în derulare, şi de a dispune măsurile care se impun

în cazul nerespectării condiţiilor impuse de schemele de minimis sau prin legislaţia naţională ori

europeană aplicabilă la momentul respectiv.

Conform prevederilor art. 17 din Ordinul ministrului Economiei, Comerțului și Turismului

nr. 455/16.05.2016:

“(1) Monitorizarea prezentei scheme se realizează de MECRMA, prin Direcţia monitorizare

programe export, care va respecta prevederile legale în vigoare privitoare la controale la faţa locului

pentru a verifica condiţiile de acordare a ajutoarelor şi pentru a dispune măsurile ce se impun în situaţia

în care aceste condiţii nu au fost respectate.

(...) (4) În aplicarea prevederilor alin. (3), MECRMA va emite ordine prin care va dispune

stoparea sau recuperarea ajutoarelor de stat acordate, care, potrivit legii, vor avea caracter de titlu

executoriu. MECRMA va informa în scris Consiliul Concurenţei cu privire la ordinele proprii adoptate

privind recuperarea ajutoarelor de minimis, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la adoptare.

(5) În vederea îndeplinirii obligaţiilor prevăzute la alin. (4), MECRMA va emite prin ordin

norme metodologice proprii, care vor fi transmise Consiliului Concurenţei, spre informare, în termen de

5 zile lucrătoare de la momentul adoptării”.

Auditul a remarcat faptul că, în perioada 2014-2017, nu au fost elaborate și aprobate norme

metodologice, cu privire la modalitatea de recuperare a ajutoarelor de minimis, iar direcțiile de specialitate

din cadrul ministerului, nu au efectuat controale pentru a verifica condiţiile de acordare a ajutoarelor

de stat şi pentru a dispune măsurile ce se impun în situaţia nerespectării acestor condiții.

Astfel, deși prin reglementări proprii (ordine de ministru) ministerul și-a atribuit obligația de a

emite norme metodologice proprii, care vor fi transmise spre informare și Consiliului Concurenţei, cu

privire la modalitatea de recuperare a ajutoarelor de minimis în cazul constatării nerespectării condiţiilor

impuse de schemele de minimis sau prin legislaţia naţională ori europeană aplicabilă la momentul

respectiv, în perioada auditată nu au fost elaborate astfel de norme, fapt confirmat de răspunsurile

comunicate la chestionarul adresat direcțiilor de specialitate din cadrul MMACA.

Totodată, direcțiile de specialitate din cadrul MMACA au menționat faptul că, în perioada 2014-

2017, ministerul a considerat că nu este necesar să uzeze de dreptul de a controla ajutoarele de

minimis acordate.

pagina 75 din 93

În concluzie, deși avea obligația legală de a supraveghea permanent ajutoarele de minimis

acordate, ministerul nu a uzat de această prevedere, supunându-se astfel unui risc major de a se afla

în imposibilitatea recuperării în interiorul termenului de prescripție, a ajutoarelor acordate unor operatori

economici care nu și-au îndeplinit obligațiile asumate.

Menționăm faptul că prin deciziile emise de Curtea de Conturi a României, ca urmare a acțiunilor

de audit efectuate, în perioada 2014-2017, au fost stabilite măsuri de verificare, recuperare și virare la

bugetul de stat a ajutoarelor de minimis, acordate unor operatori economici, fără a fi respectate condiţiile

impuse de schemele de minimis sau prin legislaţia naţională ori europeană aplicabilă la momentul

respectiv.

Aceste decizii fac și în prezent obiectul unor litigii, aflate pe rolul instanțelor de judecată.

￭ Potrivit prevederilor Ordinului ministrului nr. 455/2016:

- art. 18: “Pentru implementarea schemei, MECRMA, prin Direcţia monitorizare programe

export, are obligaţia de a transmite Consiliului Concurenţei, până la data de 31 martie a fiecărui an

următor anului de implementare a schemei, formularele completate în conformitate cu anexele la

Regulamentul privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat, pus în aplicare prin Ordinul

preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 175/2007”.

- art. 19: “Raportările se transmit atât pe suport hârtie, cât şi pe suport magnetic, cu semnătura

de primire şi numărul de înregistrare, sau prin poştă, cu confirmare de primire. Transmiterea pe suport

magnetic se face într-o formă care să permită utilizarea şi procesarea datelor de către Consiliul

Concurenţei”.

- art. 20: “După raportarea la Consiliul Concurenţei, MECRMA, prin Direcţia monitorizare

programe export, va publica, pe website-ul ministerului, valorile finale ale ajutoarelor de minimis

acordate operatorilor economici participanţi la târgurile şi expoziţiile internaţionale organizate în

străinătate”.

Auditul a remarcat faptul că, în perioada 2014-2017, raportările către Consiliul Concurenței,

fie au fost transmise cu întârziere, fie nu au fost transmise. În acest sens, situațiile privind ajutorul

de minimis pentru perioada 2014-2015 au fost transmise Consiliului Concurenței în luna iulie 2016,

iar pentru perioada 2016-2017 nu au fost identificate documente din care să rezulte faptul că

informațiile au fost transmise.

Pentru perioada 2015-2017, auditul nu a identificat pe website-ul ministerului, valorile finale

ale ajutoarelor de minimis acordate operatorilor economici participanţi la târgurile şi expoziţiile

internaţionale organizate în străinătate.

￭ Potrivit prevederilor art. 5 din HG nr. 296/2007:

“(2) Cota de 50% din cheltuielile de transport, cazare şi asigurare medicală pentru un delegat al

firmei participante se va deconta de Minister, prin societatea organizatoare, pe bază de documente

justificative, după aprobarea decontului final al acţiunii.

(3) Transportul exponatelor va fi efectuat de către o firmă de specialitate, selectată pe baze

concurenţiale de către societatea organizatoare. (…) Operatorii economici vor efectua plata integrală a

transportului exponatelor către firma transportatoare selectată, urmând ca decontarea să se facă de

către societatea organizatoare în baza documentelor vamale de încheiere a operaţiunii de export

temporar şi a documentelor de plată a transportului exponatelor, după aprobarea decontului final al

acţiunii de Minister, cu excepţia exponatelor şi mostrelor fără valoare comercială, care se oferă cu titlu

pagina 76 din 93

gratuit partenerilor externi, a materialelor de publicitate şi reclamă şi a produselor de protocol

achiziţionate din România, pentru care decontarea se va face pe baza documentelor vamale de expediţie

şi a documentelor de plată a transportului până la standul expoziţional”.

S-a remarcat faptul că majoritatea operatorilor economici expozanți, participanți la târgurile

și expozițiile internaționale, au încasat de la firmele organizatoare a evenimentelor, în termenul legal,

contravaloarea cheltuielilor de transport, cazare şi asigurare medicală pentru un delegat al firmei

participante precum și a cheltuielilor cu transportul exponatelor (după caz) însă, au fost și situații în

care, în perioada auditată, organizatorii evenimentelor au virat cu întârziere contravaloarea

cheltuielilor suportate în primă fază de către firmele beneficiare a ajutorului de minimis, aspecte ce rezultă

din răspunsul la chestionarele adresate unor operatori economici selectați prin eșantionare.

Evaluarea organizării participării la târguri şi expoziţii internaţionale

Atribuirea contractelor de prestari servicii pentru organizarea participării la târguri și

expoziții internaționale

În perioada 2014-2017, activitatea de achizitii publice privind atribuirea contractelor de prestări

servicii pentru organizarea participării la târguri și expoziții internaționale a fost reglementată de:

OUG nr. 34/19.04.2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de

concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii;

HG nr. 925/19.07.2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la

atribuirea contractelor de achiziţie publică din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind

atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a

contractelor de concesiune de servicii;

Legea nr. 98/19.05.2016, privind achizițiile publice, cu modificarile si completarile ulterioare;

HG nr. 395/02.06.2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor

referitoare la atribuirea contractului de achizitie publica/acordului-cadru, cu modificarile si

completarile ulterioare;

Ordine de aprobare a Procedurii simplificate proprii pentru atribuirea contractelor de

prestări servicii pentru organizarea participării agenților economici la târguri și expoziții internaționale,

respectiv misiuni economice în străinătate, cu finanțare parțială de la bugetul de stat:

- Ordinul ministrului Economiei nr. 2258/25.11.2013;

- Ordinul ministrului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri nr. 571/

08.06.2016;

- Ordinul ministrului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri nr. 712/

04.07.2016.

În urma verificării prin eșantionare a anunțurilor de atribuire a contractelor de servicii de

organizare a târgurilor și expozițiilor internaționale, s-a constatat că în majoritatea cazurilor, în urma

inițierii procedurilor de achiziție, s-a depus o singură ofertă, în condițiile în care pe piață sunt cel puțin

10 ofertanți de asemenea servicii.

Auditul a remarcat faptul că nu au fost respectate prevederile legale cu privire la

modalitatea de atribuire a contractelor de prestări servicii pentru organizarea participării operatorilor

pagina 77 din 93

economici la târguri internaţionale, conducând la restrângerea artificială a concurenței prin favorizarea/

dezavantajarea în mod nejustificat a anumitor operatori economici, neasigurându-se astfel respectarea

principiului ”tratamentului egal” potrivit căruia, orice prestator de servicii are dreptul la șanse egale de

a deveni contractant.

În anul 2016, au fost încheiate un număr total de 40 de contracte de servicii pentru participarea

firmelor româneşti la târguri si expoziţii internaţionale, în valoare de 21.991.352,97 lei, din care:

- 34 contracte de servicii, încheiate în perioada ianuarie - iunie 2016 prin aplicarea procedurii

de cerere de oferte, în valoare cumulată de 19.427.269,83 lei;

- 6 contracte de servicii, încheiate în perioada iulie - decembrie 2016, prin aplicarea procedurii

simplificate, în valoare cumulată de 2.564.083,14 lei.

Informațiile privind procedura aplicată în cazul achizițiilor publice pentru atribuirea contractelor

de prestări servicii pentru organizarea participării operatorilor economici la târguri internaționale, au

rezultat din procesul verbal de inspecție nr. 5119/07.12.2017, comunicat Curții de Conturi de către

Ministerul Finanțelor – Direcția Generală de Inspecție Economico-Financiară, întrucât MMACA nu a

furnizat aceste informații la solicitarea echipei de audit.

Potrivit prevederilor art. I din OUG nr. 56/19.09.2016, pentru modificarea şi completarea OUG

nr. 120/2002 privind aprobarea Sistemului de susţinere şi promovare a exportului cu finanţare de la

bugetul de stat:

“Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 120/2002 privind aprobarea Sistemului de susţinere şi

promovare a exportului cu finanţare de la bugetul de stat, republicată în Monitorul Oficial al României,

Partea I, nr. 67 din 29 ianuarie 2008, se modifică şi se completează după cum urmează:

3. La capitolul II din anexă, după litera b) se introduc trei noi litere, literele b^1-b^3, cu

următorul cuprins:

b^1) în situaţiile prevăzute la lit. a şi b (a. participarea la târguri şi expoziţii internaţionale, b.

organizarea de misiuni economice şi acţiuni de promovare a exporturilor în străinătate) pentru

închirierea spaţiului expoziţional, plata se realizează de către Ministerul Economiei, Comerţului şi

Relaţiilor cu Mediul de Afaceri prin achitarea, după caz, către organizatorul extern a sumelor

angajate, în condiţiile legii;

b^2) în situaţiile prevăzute la lit. a) şi b), pentru construirea şi/sau amenajarea spaţiului

expoziţional, plata se realizează de către Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de

Afaceri, prin achitarea către organizatorul extern a sumelor angajate, dacă legislaţia specifică ţării

unde se realizează manifestarea expoziţională prevede o astfel de obligaţie;

b^3) modalitatea de încheiere a contractelor de prestări servicii pentru organizarea participării

la târguri şi expoziţii internaţionale, se stabileşte în cuprinsul Mecanismelor de derulare a acţiunilor

din Programul de promovare a exportului, administrat de Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor

cu Mediul de Afaceri, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 296/2007”.

Ulterior, articolul I, punctul 3 din OUG nr. 56/19.09.2016 a fost abrogat de Legea nr.

120/29.05.2017, privind aprobarea OUG nr. 56/2016 pentru modificarea şi completarea OUG nr.

120/2002 privind aprobarea Sistemului de susţinere şi promovare a exportului cu finanţare de la bugetul

de stat.

pagina 78 din 93

Totodată, potrivit prevederilor art. I din HG nr. 671/19.09.2016 pentru modificarea Hotărârii

Guvernului nr. 296/2007 privind aprobarea Mecanismelor de derulare a acţiunilor din Programul de

promovare a exportului, administrat de Ministerul Economiei şi Comerţului:

“HG nr. 296/2007 privind aprobarea Mecanismelor de derulare a acţiunilor din Programul de

promovare a exportului, administrat de Ministerul Economiei şi Comerţului, publicată în Monitorul

Oficial al României, Partea I, nr. 239 din 6 aprilie 2007, se modifică după cum urmează:

4. În anexă, articolul 2 va avea următorul cuprins:

(2) Contractele de prestări de servicii pentru organizarea participării la târguri şi expoziţii

internaţionale se încheie de către Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri

astfel:

a) cu organizatorul extern pentru închirierea spaţiului expoziţional şi plata taxelor obligatorii;

în cazul în care organizatorul extern impune preluarea de standuri preamenajate, conform legislaţiei

specifice ţării unde se organizează expoziţia, decontarea se va realiza direct de către Ministerul

Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri din bugetul alocat Programului de promovare

a exportului;

b) cu operatori economici specializaţi, denumiţi în continuare societate organizatoare, selectaţi

în conformitate cu legislaţia privind achiziţiile publice, pe baza caietelor de sarcini elaborate pentru

serviciile necesar a fi achiziţionate, cu excepţia cazurilor prevăzute la lit. a)”.

Astfel, dacă până la intrarea în vigoare a HG nr. 671/2016, contractele de prestări servicii

pentru organizarea participării la târguri și expoziții internaționale se încheiau cu operatori

economici specializaţi (denumiţi societăți organizatoare), în vederea prestării tuturor serviciilor de

organizare a târgurilor internaționale, inclusiv pentru închirierea spațiului expozițional și plata

taxelor obligatorii, începând cu data de 21.09.2016 (data intrării în vigoare a HG nr. 671/2016),

încheierea contractelor de prestări de servicii pentru organizarea participării la târguri şi expoziţii

internaţionale ar fi trebuit să se realizeze astfel:

a) cu organizatorul extern pentru închirierea spaţiului expoziţional şi plata taxelor

obligatorii; în cazul în care organizatorul extern impune preluarea de standuri preamenajate, conform

legislaţiei specifice ţării unde se organizează expoziţia, decontarea se va realiza direct de către minister

din bugetul alocat Programului de promovare a exportului;

b) cu operatori economici specializaţi, denumiţi în continuare societate organizatoare, selectaţi

în conformitate cu legislaţia privind achiziţiile publice, pe baza caietelor de sarcini elaborate pentru

serviciile necesar a fi achiziţionate, cu excepţia cazurilor prevăzute la lit. a).

Auditul a remarcat faptul că nu au fost respectate prevederile HG nr. 671/2016 în ceea ce

privește încheierea contractelor de prestări de servicii pentru organizarea participării la târguri şi

expoziţii internaţionale.

Astfel, în urma verificărilor efectuate s-au constatat unele posibile riscuri cu consecințe

negative în ceea ce privește utilizarea eficientă a fondurilor publice, întrucât după data intrării în

vigoare a HG nr. 671/2016, respectiv data de 21.09.2016, pentru un număr de 16 târguri și expoziții

internaționale, închirierea spaţiului expoziţional şi plata taxelor obligatorii către organizatorul

extern s-a realizat în baza unor contracte semnate cu operatori economici din România.

Includerea cheltuielilor aferente chiriei spațiului expozitional și taxelor obligatorii solicitate

de organizatorul extern în valoarea contractelor de prestări servicii încheiate cu firmele

organizatoare din România, majorează valoarea contractului, ceea ce poate conduce la o creștere a

pagina 79 din 93

comisionului firmei organizatoare. Astfel au fost create premisele efectuării de cheltuieli cu consecințe

negative în ceea ce privește utilizarea fondurilor publice în condiții de economicitate.

Auditul a remarcat faptul că au existat situații în care:

- inițierea procedurii de achiziție pentru serviciile necesare participării operatorilor economici

din România la târgurile internaționale s-a realizat cu întârziere, fapt ce a condus la nefinalizarea acestor

proceduri, neasigurându-se timpul necesar organizării evenimentelor;

- deși inițierea procedurii de achiziție pentru serviciile necesare participării operatorilor

economici din România la târgurile internaționale s-a realizat în termenul stabilit prin procedurile

proprii de achiziție, operatorii economici cu activitate în organizarea de evenimente nu au răspuns

solicitărilor ministerului, fapt ce a condus la nefinalizarea acestor proceduri.

Spre exemplificare:

târgul internațional “SIAL”, de la Paris, desfășurat în perioada 16.10.2016-20.10.2016, cel

mai important târg de produse alimentare din Franța și unul din cele mai importante târguri internaționale.

În fapt, iniţierea procedurii de achiziţie pentru serviciile necesare participării operatorilor

economici din România la Târgul SIAL Paris - 2016 a avut loc cu 20 de zile înainte de începerea târgului,

deși în procedura operaţională aprobată prin Ordinul ministrului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu

Mediul de Afaceri nr. 998/20.08.2015 era prevăzut un termen de cel puțin 30 de zile calendaristice până

la începerea acţiunii.

În urma publicării pe site-ul MECRMA a invitaţiei de participare nr. 180334/28.09.2016 pentru

desemnarea “societăţii comerciale prestatoare de servicii pentru realizarea Târgului Internaţional SIAL

Paris, perioada (16-20.10.2016)", cu termen pentru depunerea ofertelor în data de 04.10.2016, a fost un

singur agent economic care a depus oferta tehnică şi oferta financiară.

Comisia de evaluare a anulat pe data de 04.10.2016 procedura de selecţie a societăţii comerciale

prestatoare de servicii pentru realizarea Târgului SIAL Paris - 2016, întrucât în cuprinsul propunerii

financiare a societăţii s-ar fi regăsit preţuri care nu sunt rezultatul liberei concurenţe.

Contestaţia formulată de către societatea care a depus oferta în data de 06.10.2016, a fost admisă

de comisia de soluţionare a contestaţiilor din cadrul MECRMA, în data de 10.10.2016.

În data de 10.10.2016, ministerul a plătit către organizatorul extern al Târgului SIAL Paris - 2016,

suma de 303.107,87 euro, reprezentând chiria spațiului expozițional, taxe de înscriere și utilități și a

comunicat că oferta în sumă de 922.140,74 lei, fără TVA, a fost declarată câştigătoare invitând societatea

la sediul ministerului în vederea încheierii contractului. Societatea a refuzat, motivând că este insuficient

timpul necesar transportului şi amenajării standului expoziţional, motivație susținută de memoriul tehnic

intitulat Concept de amenajare a standurilor expoziţionale la târgul „SIAL" Paris, Franţa (16-20

octombrie 2016) depus la MECRMA pe 04.10.2016, prin care societatea propusese construirea

standurilor în regie proprie. Totodată s-a menţionat că perioada de timp necesară pentru transportul

materialelor necesare construirii acestora este de patru zile (05.10.2016 - 08.10.2016), iar perioada de

timp necesară pentru construirea standurilor este de opt zile (08.10.2016 - 15.10.2016).

În lipsa unui operator economic specializat cu organizarea spaţiului alocat României la SIAL

Paris-2016, cu două zile înainte de începerea evenimentului, prin adresa nr. 321.607/14.10.2016,

MECRMA a acordat APAR dreptul de a folosi spaţiul închiriat şi plătit pentru SIAL Paris-2016, cele 39

de societăţi participante suportând din fondurile proprii cheltuielile pentru închirierea mobilierului şi a

vitrinelor frigorifice, transportul şi descărcarea mostrelor, racordarea utilităţilor şi spaţiul publicitar.

pagina 80 din 93

târgul internațional “IMM Koln”, Germania, desfășurat în perioada 16.01.2017-22.01.2017,

unul din cele mai mari evenimente europene și mondiale în domeniul mobilei, designului și proiectelor,

care se desfășoară an de an în luna ianuarie.

În fapt, iniţierea procedurii de achiziţie pentru serviciile necesare participării operatorilor

economici din România la Târgul IMM Koln - 2017 s-a realizat pe data de 17.11.2016 printr-un anunț

de licitație dat în SEAP, anunț anulat ulterior pe data de 20.12.2016, motivul invocat fiind neînscrierea

societăților interesate.

În data de 10.02.2017, ministerul a plătit către organizatorul extern al Târgului IMM Koln – 2017

(firma Koelnmesse GMBH), suma de 198.794 euro, reprezentând chiria spațiului expozițional, taxe de

înscriere și utilități.

Neîncheierea contractelor de prestări servicii pentru organizarea manifestărilor expoziționale,

a avut drept consecință efectuarea unor cheltuieli nejustificate,

Astfel, în ceea ce privește Târgul SIAL Paris – 2016, deși închirierea spațiului expozițional în

suprafață de 654,31 mp, pentru care MECRMA a plătit direct organizatorului francez o chirie de 248.097

euro, l-a care s-a adăugat plata unor taxe obligatorii și utilități în sumă de 23.990 euro, a avut la bază o

fundamentare care a luat în considerare participarea unui număr de 55 de firme expozante,

selectate prin procesul verbal de selecție nr. 321289/01.08.2016, în realitate la eveniment au fost

prezente efectiv doar 42 de firme, din care, 3 firme au fost prezente la eveniment doar cu pliante.

Totodată, MECMRA a plătit direct organizatorului francez și o taxă de înscriere pentru 55 firme în

valoare totală de 31.020 euro (55 firme x 564 euro cu TVA), în condițiile în care la eveniment au

participat doar 42 de firme.

În ceea ce privește târgul internațional “IMM Koln”, deși închirierea spațiului expozițional în

suprafață de 987,78 mp, pentru care MECRMA a plătit direct organizatorului german o chirie de 198.794

euro (184.319 euro chirie +taxa AUMA + iluminat+ 14.474 euro reprezentând taxe obligatorii

societăți participante), a avut la bază o fundamentare care a luat în considerare participarea unui

număr de 30 de firme expozante selectate prin Procesul verbal de selecție nr. 326478/07.10.2016, în

realitate, la eveniment au fost prezente efectiv doar 13 firme.

Ulterior, patronatul de sector APMR a încheiat cu un operator economic un contract pentru

construcția și amenajarea standului național.

Mai mult decât atât, contrar prevederilor contractului de servicii nr. 364561/10.01.2017

încheiat de MMACA cu organizatorul extern Koelnmesse GmbH, prin care s-a stabilit plata unei taxe

obligatorii de 400 euro pentru înscrierea la eveniment a 30 de firme, s-a constatat faptul că în baza

facturii fiscale nr.362018/04.01.2017 s-a achitat o taxă de 400 euro pentru 31 firme.

Neasigurarea timpului necesar pregătirii ofertelor și organizării evenimentelor a avut drept

consecință neparticiparea unor firme expozante la manifestările angajate, ceea ce poate conduce pe

de o parte la interzicerea României în anumite zone de promovare în cadrul târgurilor, la o degradare a

imaginii și credibilității României și implicit ale producătorilor români, iar pe de altă parte, plata chiriei

unor spații care nu pot fi amenajate sau care rămân neocupate de firmele expozante, poate crea premisele

efectuării unor cheltuieli fără bază legală, cu repercusiuni negative în ceea ce privește utilizarea fondurilor

publice în condiții de economicitate, eficiență și eficacitate.

Auditul a remarcat faptul că în conținutul fișelor de date ale achizitiilor nu au fost

specificate cerințele obligatorii privind capacitatea tehnică și/sau profesională (declaratia privind

efectivul mediu anual al personalului angajat si de conducere, utilajele, instalatiile, echipamentele tehnice

pagina 81 din 93

de care poate dispune operatorul economic pentru îndeplinirea corespunzatoare a contractului de servicii).

În foarte multe situații, firmele câștigătoare au subcontractat serviciile de amenajare stand a căror pondere

în devizul total de cheltuieli este semnificativă.

Auditul a identificat posibile riscuri în ceea ce privește utilizarea fondurilor publice în

condiții de economicitate, ca urmare a faptului că negocierea comisionului firmei organizatoare nu

are la bază criterii obiective care să exprime cheltuielile firmei organizatoare cu forța de muncă care

participă la derularea contractului, cheltuieli materiale sau alte cheltuieli generale de funcționare ale

firmei, profit, taxe, impozite etc.

Astfel de criterii pentru stabilirea comisionului datorat societăților organizatoare, cu care

ministerul încheie contracte de prestări de servicii pentru organizarea târgurilor internaționale sau a

misiunilor economice din străinătate, nu au fost identificate în procedurile proprii (Procedurile

operaționale de derulare a activităților pentru participarea firmelor românești la târguri și expoziții

internaționale sau procedurile simplificate pentru atribuirea contractelor de prestări servicii pentru

organizarea participării agenților economici la târguri și expoziții internaționale).

În ceea ce privește nivelul maxim al comisionului ce putea fi perceput de o societate

organizatoare, dacă în perioada 2014-2015, în documentațiile de atribuire/caietele de sarcini au fost

prevăzute anumite plafoane, ulterior astfel de prevederi au fost eliminate.

Plafoanele stabilite în perioada 2014-2015, pentru comisioanele ce puteau fi percepute de firmele

organizatoare au fost următoarele:

- 10% pentru valori ale contractelor de până la 350.000 lei;

- 8 % pentru valori ale contractelor cuprinse între 350.000 lei și 500.000 lei;

- 6% pentru valori ale contractelor de peste 500.000 lei.

În perioada 2016-2017, neexistând niciun plafon de limitare, auditul constată variații

semnificative ale comisioanelor solicitate prin contractele de prestări servicii încheiate între firmele

organizatoare ale târgurilor și expozițiilor internaționale, și minister.

Referitor la derularea contractelor de prestări de servicii pentru organizarea participării

la târguri şi expoziţii internaţionale

Auditul nu a identificat înscrisuri doveditoare, care sa certifice faptul că direcțiile de

specialitate din cadrul ministerului au analizat şi avizat toate materialele de promovare ale firmelor

româneşti care au participat la manifestările expoziţionale (pliante, afişe, cataloage).

Referitor la cheltuielile de deplasare a angajaților ministerului auditul a remarcat faptul că nu

au fost solicitate documente justificative pentru serviciile de cazare și transport, sumele aferente fiind

decontate prin firmele organizatoare ale evenimentelor. Legislația primară nu menționează că modalitatea

de decontare se realizează prin firma organizatoare. Precizări sunt făcute doar pentru reprezentanții firmei

organizatoare și reprezentanții societăților participante la eveniment.

În opinia auditorilor, decontarea prin firma organizatoare poate avea influență asupra cuantumului

comisionului acordat acesteia.

Auditul a remarcat faptul că au fost decontate cheltuieli fără documente justificative care

să ateste realitatea sumelor datorate, precum și cheltuieli în condițiile nerespectării unor cerințe

prevăzute în documentația de atribuire.

pagina 82 din 93

Auditul a constatat faptul că plata a fost făcută fără a avea la bază documente justificative

necesare pentru verificarea legalităţii şi realităţii serviciilor prestate, în sensul că nu au fost prezentate:

- listele din care să rezulte numele persoanelor fizice sau juridice care au beneficiat de

invitațiile transmise (buyeri germani și internaționali), costuri poștale trimitere invitații buyeri germani

și internaționali, liste confirmări, programări, unde a fost distribuit filmul realizat cu ocazia

târgului, spotul publicitar sau alt instrument media ales (exemplu interviurile luate reprezentanților

firmelor românești participante la târg), ce jurnaliști au luat aceste interviuri și ce publicații, care

dintre posturile TV sau radio erau reprezentate de acești jurnaliști, în ce emisiuni TV sau radio au

fost difuzate (orele de difuzare, durata emisiei -minute, secunde, canalul de difuzare), în ce reviste au fost

publicate interviurile luate (cu atașarea unei copii xerox sau chiar originalul publicației respective), cum

au fost planificate aparițiile media (aspecte constatate în urma analizei documentelor aferente organizării

târgului internațional “Berlin Fashion Week”, desfășurat în perioada 08.07.2014-10.07.2014).

De asemenea, în ceea ce privește târgul internațional Anuga Koln, desfășurat în perioada 10

-14.10.2015, a cărui tematică a fost industria alimentară, atât în documentaţia de atribuire pentru

selectarea societăţii organizatoare a târgului internaţional ANUGA Koln, cât şi în fişa de date tehnice

pentru întocmirea documentaţiei de atribuire a contractului de organizare a târgului, este prevăzut faptul

că în costurile suportate de la buget este inclusă şi taxa de înscriere a firmelor în catalogul târgului.

Ministerul Economiei, Comerţului şi Comerţului a achitat taxa de înscriere în suma de 18.192

euro (48 firme x 379 euro/firmă) în condiţiile în care, firmele participante nu au respectat obligațiile

contractuale, respectiv nu s-au înscris în catalogul târgului, fapt recunoscut în adresa nr. 279084/09.10

2015, chiar de societatea organizatoare cu care ministerul a încheiat contractul de prestări servicii, adresă

în care se menționează motivația ,,din cauza timpului scurt rămas între semnarea contractului şi

începerea târgului internaţional de la Anuga Koln”.

Astfel, plata a fost efectuată fără a avea la bază documente justificative necesare pentru

verificarea legalităţii şi realităţii serviciilor prestate, în sensul că firmele nu au fost înscrise în catalogul

târgului.

Auditul a remarcat faptul că pentru unele acțiuni ministerul a acceptat si cheltuieli cu

cazarea, transportul și asigurarea medicală pentru delegatul firmei organizatoare și procedându-se

astfel nu au fost respectate prevederile legale referitoare la cheltuielile eligibile ce pot fi acoperite de

la bugetul de stat.

În opinia auditorilor, cheltuielile ar fi trebuit incluse în comision.

Eficiența participării operatorilor economici la târguri și expoziții internaționale

Pentru a evalua participarea la târguri și expoziții internaționale, administratorul schemei de

sprijin a stabilit ca la încheierea acțiunilor, fiecare operator economic să completeze un ,,Formular de

eficiență''.

Obligația operatorilor economici de a comunica datele privind eficienţa participării la târguri și

expoziții internaționale, prin completarea unui formular de eficienţă, a fost stabilită prin ordinele de

ministru de aprobare a schemei de sprijin, respectiv prin formularele tip - Cerere de înscriere - declaraţie

pe propria răspundere, privind participarea la acţiunile din programul de promovare a exportului, cu

finanţare de la bugetul statului.

pagina 83 din 93

Formularele de eficiență prezentate de operatorii economici conțin o serie de informații printre

care și numărul firmelor care au vizitat standul, numărul firmelor partenere întâlnite, țările de origine a

firmelor partenere întâlnite, valoarea preconizată a contractelor ce ar putea fi încheiate, produse pentru

care există posibilități reale de contractare etc.

Pentru o mai mare relevanță, în formularele tip - Cerere de înscriere - declaraţie pe propria

răspundere s-a prevăzut și obligația ca la 6 luni de la încheierea manifestării expoziționale, firmele

participante să completeze și transmită ministerului și structurii asociative din care face parte, un nou

formular de eficiență bazat pe date concrete, principalele informații care se regăsesc în aceste formulare

de eficiență fiind: numărul și valoarea contractelor în curs de negociere/încheiate, alte avantaje.

Totodată, prin regulamentele de organizare și funcționare a ministerului, s-a prevăzut ca

departamentele de specialitate din cadrul acestuia să centralizeze datele înscrise în fişele de eficienţă

pentru fiecare acţiune promoţională în străinătate şi pentru programele anuale, precum și solicitarea şi

gestionarea fişelor de eficienţă la 6 luni de la finalizarea acţiunii, pentru fiecare firmă care a participat la

Programul de promovare a exportului.

În perioada auditată, auditul nu a identificat cadrul legal de aprobare a celor două formulare

tip de eficiență pe care operatorii economici aveau obligația să le completeze la încheierea acțiunilor și

respectiv la 6 luni de la finalizarea acţiunilor. În fapt, dacă obligația operatorilor economici de a comunica

datele privind eficienţa participării la târguri și expoziții internaționale, prin completarea unui formular

de eficienţă, a fost stabilită prin ordinele de ministru de aprobare a schemelor de sprijin, modelul,

respectiv conținutul acestor formulare tip nu a fost reglementat, nefiind identificat niciun act juridic

sau document de aprobare în acest sens.

Auditul a remarcat faptul că datele înscrise în fişele de eficienţă întocmite de operatori

economici, la încheierea fiecărei manifestări expoziţionale, precum şi cele din fişele de eficienţă la 6 luni

de la finalizarea acţiunii, nu au fost centralizate și analizate de către departamentele de specialitate din

cadrul ministerului.

Auditul a remarcat faptul că, atât Regulamentul de Organizare și funcționare al ministerului

(în prezent MMACA), cât și procedurile interne aprobate prin ordin de ministru nu reglementează modul

în care vor fi analizate informațiile centralizate privind eficiența participării operatorilor

economici la târguri și expoziții internaționale.

În opinia auditului, la sfârșitul fiecărui an ar fi trebuit realizată o analiză detaliată a eficienței

participării operatorilor economici la târguri și expoziții internaționale, pentru care ar fi trebuit

stabiliți o serie de indicatori cum ar fi:

costul spațiului închiriat la târguri și expoziții internaționale (pe metru pătrat);

eficiența finanțării (contracte de export încheiate raportate la 1000 lei investiți de la bugetul

de stat);

eficiența participării firmelor (valoarea medie a contractelor de export încheiate pe firmă

participantă);

eficiența contractelor comerciale (valoarea medie a contractelor de export încheiate

raportate la numărul firmelor partenere întâlnite).

Totodată, în opinia auditului, fișele de eficiență ar trebui să conțină și alte informații cum ar fi:

- numele firmelor importante cu care s-au încheiat contracte/protocoale/înțelegeri;

- produsele/serviciile care au făcut obiectul contractării în urma participării la manifestările

expoziționale.

pagina 84 din 93

În ceea ce privește conținutul fișelor de eficiență, obligația ca aceste fișe să conțină și numele

firmelor importante cu care societatea românească a semnat sau este în curs de semnare a unor

contracte comerciale de export, este reglementată de Ordinul nr. 1043/21.09.2007.

Menționăm faptul că, potrivit art. 3 din Anexa la HG 296/2007:

„(5) În cazul în care operatorul economic nu respectă prevederile normelor privind principalele

activităţi/acţiuni care vor fi realizate de societăţile comerciale participante la târguri şi expoziţii

internaţionale finanţate parţial de la bugetul de stat, acesta nu va mai putea accesa acest instrument de

promovare a exportului pentru o perioadă de 2 ani de la data constatării neîndeplinirii prevederilor

respective”.

Auditul a remarcat faptul că nu toți operatorii economici și-au îndeplinit obligația de a

întocmi și transmite fișele de eficiență după încheierea manifestărilor expoziţionale și la 6 luni de la

finalizarea acțiunii.

Pentru a evalua modul și gradul de îndeplinire a obligațiilor menționate mai sus, au fost solicitate

entității auditate datele raportate de beneficiarii ajutorului de minimis, prin intermediul formularului Fişa

de eficienţă, elaborată la încheierea acțiunilor la care au participat și la şase luni de la finalizarea acţiunii.

Din analiza ”Situației târgurilor, expoziţiilor internaţionale și misiunilor economice organizate

în străinătate” întocmite de către reprezentanții MMACA au rezultat următoarele date prezentate tabelar

astfel: Tabel nr. 18

S-a remarcat faptul că în niciun an din cei patru analizați, procentul acțiunilor în care

beneficiarii și-au respectat obligațiile, prin raportarea atât a numărului, cât și a valorilor estimate a

contractelor previzionate a se încheia, nu a depășit 62%, cu toate că aceste fișe se întocmesc la momentul

încheierii acțiunii de promovare, iar atât ministerul, cât și organizatorul au desemnat personal care să

monitorizeze derularea acțiunilor, a căror deplasare în locațiile respective a presupus cheltuieli suportate

din bugetul de stat.

Referitor la Fișele de eficiență la 6 luni, situația pe cei 4 ani se prezintă astfel:

Tabel nr. 19

An Nr. participări ale

firmelor beneficiare

de ajutor de

minimis

Participări pentru care

firmele au raportat atât

numărul cât și valoarea

contractelor încheiate

Participări pentru care

firmele au raportat

informații incomplete sau

alte informații

Participări pentru

care firmele nu au

transmis fișele de

eficiență

2014 459 132 51 276

2015 554 197 128 229

2016 512 164 67 281

2017 465 166 71 228

An

Nr. participări

ale firmelor

beneficiare de

ajutor de

minimis

Participări pentru care

firmele au raportat atât

numărul cât și valoarea

contractelor

previzionate a se încheia

Participări pentru

care firmele au

raportat doar

numărul contractelor

previzionate a se

încheia

Participări pentru

care firmele au

raportat doar

valoarea

contractelor

previzionate a se

încheia

Participări pentru

care firmele nu au

transmis fișele de

eficiență

2014 459 228 2 145 84

2015 554 340 10 149 55

2016 512 288 16 112 96

2017 465 242 1 164 58

pagina 85 din 93

S-a remarcat faptul că în peste 40% din cazuri nu au fost transmise fișele de eficiență la 6

luni.

De asemenea, menționăm faptul că din verificarea pe eșantion realizată de echipa de audit, a

rezultat că nu toate fișele de eficiență sunt completate corect, respectiv nu sunt completate toate

datele solicitate, o parte din acestea neavând trecut numărul de contracte comerciale, ci numai o valoare

de realizat, de unde rezultă și diferența mare dintre numărul de contracte previzionate și cele încheiate.

Conform procedurilor interne:

“Patronatul are obligația să revină la 6 luni și la 12 luni, cu un raport catre DMPE referitor la

situația rezultatelor obținute cu ocazia participării la târgul/misiunea în cauză, pentru a putea

fundamenta viitoarele participări”.

Auditul a remarcat faptul că în perioada auditată, patronatele nu au comunicat

administratorului schemei la 6 luni și la 12 luni rapoarte referitoare la situația rezultatelor obținute de

operatorii economici cu ocazia participării la manifestările expoziționale internaționale în vederea

fundamentării viitoarelor participări la astfel de acțiuni.

Cauzele aspectelor semnalate se datorează: lipsei de pregătire a personalului, insuficiența

acestuia dar și lipsei de implicare a conducerii ministerului cu privire la dispunerea de măsuri

concrete care să asigure respectarea prevederilor legale în vigoare.

2.) Schema de ajutor de minimis: “Organizarea de misiuni economice şi acţiuni de promovare

a exporturilor în străinătate”

Scopul și obiectivul schemei de ajutor de minimis

Scopul schemei de ajutor de minimis este acela de a explora, consolida, valorifica şi dezvolta

oportunităţi de afaceri pe pieţe externe cu potenţial de import.

Acţiunile de promovare a exportului se referă la prezentări de produse, miniexpoziţii, reuniuni de

afaceri, seminarii economice şi zile economice.

Obiectivul schemei de ajutor de minimis este de a promova la export produsele/serviciile

realizate în România.

Domeniul de aplicare al schemei de ajutor de minimis

Conform prevederilor Ordinului ministrului Economiei, Comerțului și Turismului nr.

455/16.05.2016, privind aprobarea schemelor de ajutor de minimis pentru acţiunile din Programul de

promovare a exportului, finanţat de la bugetul de stat (pentru perioada 17 mai 2016 – 31 decembrie

2018), schema de ajutor de minimis se aplică ajutoarelor acordate operatorilor economici din toate

sectoarele, cu excepţia:

a) ajutoarelor acordate operatorilor economici care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele pescuitului

şi acvaculturii, astfel cum sunt reglementate de Regulamentul (CE) nr. 104/2000;

b) ajutoarelor acordate operatorilor economici care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei

primare de produse agricole;

c) ajutoarelor acordate operatorilor economici care îşi desfăşoară activitatea în sectorul prelucrării şi

comercializării produselor agricole, în următoarele cazuri: (i) atunci când valoarea ajutoarelor este

pagina 86 din 93

stabilită pe baza preţului sau a cantităţii unor astfel de produse achiziţionate de la producători primari

ori introduse pe piaţă de întreprinderile respective; (ii) atunci când ajutoarele sunt condiţionate de

transferarea lor parţială sau integrală către producătorii primari;

d) ajutoarelor destinate activităţilor legate de export către ţări terţe sau către alte state membre, respectiv

ajutoarelor direct legate de cantităţile exportate, ajutoarelor destinate înfiinţării şi funcţionării unei

reţele de distribuţie sau destinate altor cheltuieli curente legate de activitatea de export;

e) ajutoarelor condiţionate de utilizarea preferenţială a produselor naţionale faţă de produsele

importate.

Programele anuale de participare a societăţilor comerciale româneşti la misiuni economice

Programul de organizare a misiunilor economice în străinătate se elaborează anual de minister (în

prezent MMACA) în scopul asigurării promovării şi diversificării geografice a exportului.

Auditul a remarcat faptul că, în perioada 2014-2017, nu a existat o strategie coerentă care să

descrie participarea societăților comerciale românești la misiuni economice, fapt care a avut un impact

negativ asupra activității de ansamblu, pornind de la activitățile de planificare/execuție bugetară și

activitățile de achiziții publice și până la eficiența și eficacitatea proceselor de organizare și desfășurare a

manifestărilor internaționale.

Afirmația de mai sus se bazează pe faptul că programele anuale de participare a societăţilor

comerciale româneşti la misiuni economice internaţionale au fost modificate de foarte multe ori.

În perioada 2016-2017 au existat cel puțin 10 modificări, în condițiile în care în anul 2016 nu

s-a realizat nicio misiune economică, iar în anul 2017 doar una singură, principalele cauze fiind:

- neîntrunirea numărului minim de firme necesar pentru organizarea evenimentului;

- întârzieri ale procedurilor de atribuire a contractelor de prestări servicii de organizare a

târgurilor;

- întârzieri ale proceselor de selecționare a firmelor participante la manifestările internaționale.

Aceste modificări repetate ale programelor anuale, pot afecta atât activitățile de planificare

și execuție bugetară, activitățile de achiziții publice, cât și calitatea și eficiența proceselor de organizare

și desfășurare a manifestărilor internaționale.

Totodată, auditul a remarcat faptul că în niciun proiect al programelor anuale de participare

la misiuni economice internaționale nu sunt nominalizate firmele care și-au exprimat acordul de

principiu pentru participare la eveniment.

Raportat la programele anuale inițiale, privind participarea la misiuni economice

internaționale, în perioada 2014-2017 au fost aprobate 213 de acțiuni de promovare a exportului, din

care au fost realizate 18 acțiuni, rezultând un grad de realizare de 8,4%, o evoluție pe ani fiind

prezentată în diagrama următoare:

pagina 87 din 93

* programe anuale privind participarea la misiuni economice internaționale aprobate/avizate de minister împreună cu

Consiliul de export

Dacă în anul 2014, s-a înregistrat cel mai mare grad de realizare a acțiunilor aprobate prin

programele anuale de participare la misiuni economice internaționale, respectiv 22,86% (8 acțiuni

realizate raportat la un număr de 35 de acțiuni aprobate), în următorii ani din perioada auditată, gradul

de realizare a cunoscut un trend descendent, în anul 2016 nu s-a realizat nicio acțiune.

Raportat la programele anuale finale, în perioada 2014-2017 au fost aprobate 44 de acțiuni

de promovare a exportului, rezultând un grad de realizare de 41%.

Bugetul schemei de ajutor de minimis și bugetul alocat prin programele anuale privind

participarea la misiuni economice internaționale

Potrivit art. 2 alin. 4 din HG nr. 296/2007, finanţarea în cadrul schemelor se acordă numai după

aprobarea acestora prin ordin de ministru.

În perioada auditată, limitele maxime ale ajutoarelor ce puteau fi acordate în cadrul schemei de

ajutor de minimis, precum și sumele prevăzute în bugetele finale aprobat prin programele anuale privind

participarea la misiuni economice internaționale, sunt prezentate în tabelul următor:

Tabel nr. 20

Anul

Program promovare export (PPE) Program anual de misiuni

economice internaționale

Ordin aprobare Sumă maximă alocată

târgurilor

internaționale (lei)

Perioada alocării Dată aprobare

Buget

final

aprobat

(lei)

Nr./dată Data intrării

în vigoare

2014

2506/30.12.2013 06.02.2014 3.500.000 01.01.2014 -

30.06.2014 22.09.2014

1.968.252

685/27.05.2014 02.07.2014 4.000.000

01.07.2014 -

31.12.2014

2015

1228/17.10.2014 01.01.2015 4.000.000 01.01.2015 -

30.06.2015 24.09.2015

2.542.164

484/23.04.2015 01.07.2015 6.000.000

01.07.2015 -

31.12.2015

pagina 88 din 93

Anul

Program promovare export (PPE) Program anual de misiuni

economice internaționale

Ordin aprobare Sumă maximă alocată

târgurilor

internaționale (lei)

Perioada alocării Dată aprobare

Buget

final

aprobat

(lei)

Nr./dată Data intrării

în vigoare

2016

1587/29.12.2015 13.01.2016 1.400.000 01.01.2016 -

31.12.2016 31.08.2016

945.000

455/16.05.2016 17.05.2016 1.400.000

17.05.2016 -

31.12.2016

2017 455/16.05.2016 17.05.2016 1.400.000 01.01.2017 -

31.12.2017 29.08.2017 207.669

Total 2014 - 2017 5.663.085

Selectarea misiunilor economice prevăzute în programele anuale

Potrivit prevederilor art. 8 alin. (3) din Anexa la HG nr. 296/2007, cu modificările și

completările ulterioare, misiunile economice şi acţiunile de promovare a exportului se organizează în ţări

de interes pentru exportatorii români şi se stabilesc de ministerul de resort, în baza consultării prealabile

cu patronatele de ramură sau cu asociaţiile profesionale, având în vedere următoarele criterii:

a) expansiunea şi diversificarea geografică a exportului românesc pe pieţe cu potenţial de

import ridicat;

b) promovarea produselor şi serviciilor cu valoare adăugată ridicată.

Pentru o analiză pertinentă a principiilor de eficiență și eficacitate a alocării și utilizării

fondurilor publice, echipa de audit a solicitat conducerii structurilor de specialitate din cadrul

ministerului, să ofere informații cu referire la criteriile aplicate pentru selectarea produselor și serviciilor

cu valoare adăugată ridicată și la indicatorii de performanță analizați, ca urmare a participării la târguri.

Până la data finalizării acțiunii de audit, reprezentanții MMACA nu au răspuns acestor

solicitări.

În concluzie, selectarea acțiunilor de promovare a exportului fără a avea la bază criteriile

stabilite prin reglementări legale, creează premisele unor evaluări subiective, cu consecințe în

utilizarea fondurilor publice cu nerespectarea principiului economicității, eficienței și eficacității.

Beneficiarii schemei de ajutor de minimis

Beneficiarii programului de participare la misiuni economice internaționale, sunt operatorii

economici, persoane juridice române, care îndeplinesc condițiile de eligibilitate prevăzute de HG nr.

296/2007, în principal să aibă în obiectul de activitate operațiuni de export, să nu aibă datorii la bugetul

de stat și local, să nu se afle în procedura de executare silită, închidere operaţională, dizolvare, lichidare,

insolvenţă, să respecte normele de participare elaborate de minister și să se încadreze în ajutorul de

minimis.

Evoluția numărului de firme beneficiare a schemei de ajutor de minimis, participante la

misiuni economice în perioada 2014-2017, este prezentată în tabelul următor:

pagina 89 din 93

Tabel nr. 21

În perioada auditată, au participat la misiuni economice internaționale un număr de 138 firme,

acestea beneficiind de ajutoare de minimis în valoare totală de 1.858.614 lei, media anuală a

ajutoarelor plătite fiecărei firme participante situându-se între 12.236 lei/firmă/an, în anul 2014 și

24.246 lei/firmă/an, în anul 2017.

III. Punctul de vedere al conducerii entității auditate cu privire la aspectele constatate în

urma auditului performanței

În urma ședinţei de conciliere, reprezentanții MMACA și-au prezentat punctul de vedere față de

aspectele menționate în proiectul raportului de audit al performanței, respectiv au precizat că:

- departamentele de specialitate sunt subdimensionate și se confruntă cu lipsa de personal calificat;

- în anul de înființare al MMACA, respectiv anul 2017, structurile cu rol de suport nu au avut

personal angajat, fapt ce a avut consecințe asupra derulării optime a activităților de promovare a

exporturilor;

- în fiecare an ministerul s-a confruntat cu întârzieri în ceea ce privește aprobarea bugetului, fapt

care declanșează efecte în lanț atât în faza de pregătire cât și în cea de execuție a PPE, având în vedere că

pentru o acțiune pregătirile încep cu aprox 4 luni înainte;

- referitor la instrumentele nefolosite din HG nr. 296/2007, s-a menționat faptul că pentru acestea

nu au fost alocate fonduri întrucât mediul de afaceri (prin CE) a optat doar pentru primele două

instrumente (târguri și misiuni economice) date fiind și restricțiile bugetare. Mecanismul de minimis

implică acceptul de către beneficiar al ajutorului de minimis, ceea ce înseamnă că instrumentele nu pot fi

impuse forțat fără voința beneficiarilor (mai ales că pentru unele din instrumente subvenția nu este de

100%). Ca remediu imediat, pentru perioada 2019-2020, în proiectul de buget au fost prevăzute fonduri

în valoare de 0,8 mil lei pentru instrumentul referitor la studii de piață și pe produse cu subvenționare

100% de la bugetul de stat.

Anul Număr firme beneficiare de ajutor

de minimis

Ajutor de minimis acordat

(lei)

Suma medie anuală

plătită firmelor

beneficiare (lei)

2014 63 770.880 12.236

2015 70 893.764 12.768

2016 - - -

2017 8 193.970 24.246

2014 - 2017 138 1.858.614 -

pagina 90 din 93

IV. Concluziile şi recomandările formulate de auditorii publici externi în urma misiunii de

audit al performanței

Concluzii Recomandări

Entitatea nu a identificat riscurile legate de desfășurarea

activităților de promovare a exportului, obligație prevăzută

pentru orice instituție publică, conform prevederilor OSGG

nr. 600/2018.

Implementarea unui sistem de control intern, care să

vizeze identificarea și evaluarea riscurilor, elaborarea

planurilor pentru gestionarea acestora, elaborarea

procedurilor operaționale, precum și asigurarea unui sistem

de comunicare internă și externă astfel încât, salariații să își

poată îndeplini în mod eficient și eficace sarcinile, iar

informațiile să ajungă complete și la timp la utilizatori.

Activitatea BPCE nu este desfășurată de persoane

specializate din cadrul ministerului, o mare parte din cei

aflați la post fiind persoane detașate temporar în cadrul

MMACA, din societăți comerciale sau alte instituții ale

statului, cu scopul ocupării unui post în rețeaua externă.

Conducerea MMACA va elabora o procedură operațională

cu privire la detașarea personalului prin care va formaliza

modelul documentelor ce vor sta la baza solicitării acordului

privind detașarea. În aceste documente se vor menționa

argumentele care îi califică pe cei ce urmează să se detașeze

în cadrul MMACA (exemple: studii de profil, experiență în

negocierea unor contracte - număr, valoare, experiență în

organizarea unor evenimente etc.) și în ce măsură acestea

răspund nevoilor ministerului.

O pondere semnificativă din personalul care ocupă posturi

de consilier economic în rețeaua externă, nu deține studii de

specialitate, fapt care majorează riscul de neîndeplinire a

criteriilor de eficacitate în cadrul activității desfășurate.

Analizarea atribuțiilor consilierilor economici pentru

identificarea aptitudinilor și competențelor necesare

acestora îndeplinirii în condiții de economicitate, eficiență și

eficacitate a atribuțiilor specifice acestei activități, (în

special cele referitoare la comerț exterior, abilităților de

comunicare și negociere) și materializarea acestora într-un

act de decizie (ordin/dispoziție) a conducătorului entității,

astfel încât acestea să reprezinte cerințe preliminare

obligatorii de selecție;

În baza cerințelor identificate mai sus recomandăm

actualizarea fișelor de post ale consilierilor economici în

scopul realizării concordanței între denumirea funcției și

felului studiilor/programelor de studii a căror absolvire oferă

competențe în domeniul comerțului exterior astfel încât

absolvenții să performeze în activitatea desfășurată în cadrul

rețelei externe a ministerului

Pregătirea profesională efectuată de personal, înaintea

plecării în misiune permanentă în străinătate, nu conferă

siguranța obținerii unor cunoștințe care sa-i califice pentru

desfășurarea activității la un nivel optim.

Stabilirea, într-un document/act de decizie aprobat de

conducătorul entității, a duratei minimale pentru programul

de pregătire profesională, precum și a competențelor,

cunoștințelor și aptitudinilor ce trebuie dobândite, în mod

obligatoriu, pentru ca persoanele pregătite să fie în măsură

să îndeplinească atribuțiile și exigențele specific postului

ocupat.

În cadrul documentului menționat se vor stabili

elementele/documentele minimale necesar a fi elaborate

astfel încât programul de pregătire să constituie un

instrument prin care să se obțină asigurări cu privire la

informațiile diseminate și însușite de cei implicați. În acest

sens, cu titlu de exemplu, avem în vedere următoarele:

formulare în care să se indice personalul desemnat să

pagina 91 din 93

Concluzii Recomandări

pregătească și respectiv personalul desemnat să se

pregătească, tematica de pregătire, materiale suport ale

tematicii, planul de pregătire care să indice persoana

desemnată să întocmească și să prezinte materialele ce

constituie suportul tematicii (nume, prenume, funcție),

perioada (zilele) în care s-au discutat aspectele menționate

în tematică.

Nu s-a efectuat o analiză riguroasă a necesității

menținerii/extinderii rețelei externe, astfel încât aceasta să

funcționeze optim pentru atingerea obiectivelor Strategiei

Naționale de Export.

Elaborarea și implementarea unei proceduri privind

valorificarea rapoartelor transmise de consilierii economici

din cadrul rețelei externe a ministerului care să vizeze

responsabilități și documente pentru colectarea datelor,

centralizarea și analiza acestora, modalitatea de prezentare a

concluziilor și stabilirea de măsuri care să conducă la

creșterea exporturilor și/sau atragerea investițiilor străine.

Activitatea BPCE nu s-a desfășurat în toate cazurile în baza

unor criterii de performanță care să justifice eficiența

cheltuielilor efectuate în cadrul acestora.

Efectuarea unei analize pentru identificarea unor

indicatori de monitorizare ai performanței promovării

exporturilor, utilizați în cadrul altor țări și materializarea

acesteia într-un document scris aprobat de conducerea

MMACA.

Stabilirea și aprobarea unor indicatori de eficiență și

eficacitate la nivelul BPCE-urilor, care să permită evaluarea

și luarea măsurilor necesare pentru promovarea exportului și

atingerea țintelor de export. Totodată, se vor dispune măsuri

de centralizare a datelor și de prezentare și analiză a lor în

cadrul unor întâlniri formalizate ale conducerii ministerului

Nu au fost întocmite documente de planificare pentru

punerea în practică a proiectelor stabilite prin Strategie,

astfel încât nu se poate evalua cât din programul multianual

de proiecte a fost îndeplinit, dacă sunt întârzieri și care sunt

rezultatele obținute.

Pentru fiecare proiect din programul multianual de

proiecte prevăzut în SNE, entitatea auditată va urmări

elaborarea unui document de planificare/plan de acțiune care

să includă activitățile necesare pentru îndeplinirea

obiectivelor prevăzute de SNE.

Realizarea unei baze de date exhaustive pentru promovarea

exporturilor, poate determina creșterea competitivității la

export, prin identificarea potențialului de export al firmelor

românești mai mici și coagularea potențialului de export al

acestora pentru a intra pe anumite piețe externe.

Realizarea unei baze de date exhaustive care să includă,

cel puțin următoarele elemente: exportatorii actuali,

potențiali sau aspiranți grupați pe categorii, domeniile de

export și produsele/serviciile care pot face obiectul,

avantajele competitive, precum și modalitatea de contactare

a acestora.

Promovarea exporturilor nu a vizat realizarea unei baze de

date complete a partenerilor comerciali/(clienților) existenți

în țările în care există BPCE și care să exprime cererea

/oportunitățile de export pentru exportatorii români actuali

sau potențiali.

MMACA va stabili o structură a bazei de date a

partenerilor comerciali care să includă informațiile relevante

necesare promovării exporturilor românești. În acest sens,

recomandăm segmentarea partenerilor pe grupe (de exemplu

în parteneri potențiali, aspiranți și existenți), domeniile de

export, produsele/serviciile care pot face obiectul exportului,

alte informații considerate relevante;

Pe baza structurii stabilite, fiecare BPCE va realiza și va

actualiza periodic (cel puțin anual) baza de date a

partenerilor comerciali din țara respectivă sau din țările

adiacente în care nu există birouri de reprezentare,

instrument care să fie utilizat pentru promovarea exportului

românesc.

pagina 92 din 93

Concluzii Recomandări

Modificările aduse OUG nr. 120/2002 și HG nr. 296/2007,

nu au avut drept scop corelarea legislației cu Strategia, ele

vizând doar aspecte referitoare la criteriile de eligibilitate

stabilite pentru beneficiarii PPE, precum și de reglementare

a condițiilor de contractare și plată a serviciilor de organizare

a standurilor.

Analizarea prevederilor Strategiei naționale de export a

României pentru perioada 2014-2020 și stabilirea unui plan

de modificare/ actualizare a legislației în domeniul

exporturilor sau în alte domenii de activitate cu potențial de

facilitare a exportului care să includă actul normativ vizat,

termenul de implementare și instituția responsabilă pentru

inițierea propunerii legislative.

Cerințele SNE nu au fost transpuse în Programele de

guvernare aplicabile în perioada 2014-2017.

Analizarea prevederilor Programului de guvernare

raportat la prevederile din SNE și stabilirea direcțiilor de

acțiune cu privire la promovarea exporturilor, în vederea

actualizării în mod corespunzător a acestei Strategii și a

corelării cu legislația incidentă.

Ministerul nu a organizat activitatea PPE sub forma unor

acțiuni coerente, care să fie proiectate pentru realizarea unor

obiective clar definite cu indicatori de rezultat descriși în

concordanță cu limitele de finanțare aprobate. Pe cale de

consecință, nu a existat o monitorizare a PPE, care să aibă

drept scop, obţinerea de informaţii relevante în vederea

fundamentării deciziilor cu privire la utilizarea eficientă a

fondurilor publice alocate promovării exporturilor.

Derularea activității PPE pe bază de programe, astfel cum

sunt definite de prevederile legale, cu prezentarea explicită

în cadrul fiecărui program, a obiectivelor programului,

rezultatelor preconizate şi rezultatelor obţinute, indicatorii şi

costurile asociate, astfel încât să se poată urmări criteriul de

utilizare eficientă și eficace a fondurilor publice.

Lipsa de implicare a ministerului în activitatea Consiliului

de Export, a dus la situația neîndeplinirii atribuțiilor legale

pentru care acesta a fost înființat, precum și la desfășurarea

activității în mod netransparent, existând riscul ca interesele

statului în activitatea de promovare a exportului să nu fie

prioritare.

Inițierea de măsuri la nivelul conducerii MMACA care să

conducă la procedurarea activității Consiliului de Export,

astfel încât să existe, în fapt, o implicare a părților publice în

actul decizional, pentru a oferi garanția susținerii intereselor

statului, în calitate de finanțator, în activitatea de promovare

a exportului.

Selectarea acțiunilor de promovare a exportului nu s-a

efectuat în baza unor criterii clare și obiective, creându-se

astfel premisele unor evaluări subiective, cu consecințe în

utilizarea fondurilor publice cu nerespectarea principiului

economicității, eficienței și eficacității.

Revizuirea/actualizarea criteriilor stabilite prin HG nr.

296/2007, și cuprinderea lor într-o procedură operațională în

baza căreia să fie selectate acele activități care conduc la

eficacitatea acțiunii de organizare de târguri/evenimente.

Prevederile legale care reglementează PPE nu definesc o

serie de termeni și nu detaliază modul în care se poate urmări

îndeplinirea unor condiții de eligibilitate, fapt ce are

implicații directe asupra stabilirii eligibilității operatorilor

economici, pentru ca aceștia să poată beneficia de ajutorul

de minimis.

Revizuirea/actualizarea prevederilor legale, cu implicații

directe asupra stabilirii eligibilității operatorilor economici.

Lipsa de preocupare a ministerului în elaborarea și aprobarea

unor Norme privind selectarea firmelor expozante la misiuni

economice în străinătate, târguri și expoziții internaționale,

a creat premisele acordării ajutorului de minimis în mod

discreționar, existând situații în care operatori economici

care nu îndeplineau criteriile de eligibilitate impuse, au

beneficiat de sume semnificative din bugetul de stat.

Analizarea situației descrise de către echipa de audit,

respectiv analizarea îndeplinirii condiţiilor de acordare a

ajutoarelor de minimis operatorilor economici participanţi la

târgurile internaţionale derulate în anul 2014-2017, iar în

cazul în care se constată faptul că operatorii economici nu au

îndeplinit condiţiile de eligibilitate, se vor dispune măsuri

pentru recuperarea acestora în condițiile legii (inclusiv

accesoriile calculate în condițiile legii) și virarea la bugetul

de stat a sumelor recuperate.

Deși avea obligația legală de a supraveghea permanent

ajutoarele de minimis acordate, ministerul nu a uzat de

această prevedere, supunându-se astfel unui risc major de a

se afla în imposibilitatea recuperării, în interiorul termenului

Instituirea unor mecanisme eficiente de supraveghere a

ajutoarelor de minimis aflate în derulare, astfel încât să fie

redus la minim riscul de nerecuperare a fondurilor publice

care s-au dovedit acordate în mod ineficace.

pagina 93 din 93

Concluzii Recomandări

de prescripție a ajutoarelor acordate unor operatori

economici care nu și-au îndeplinit obligațiile asumate

Includerea cheltuielilor aferente chiriei spațiului

expozitional și taxelor obligatorii solicitate de organizatorul

extern în valoarea contractelor de prestări servicii încheiate

cu firmele organizatoare din România, majorează valoarea

contractului, ceea ce poate conduce la o creștere a

comisionului firmei organizatoare. Astfel au fost create

premisele efectuării de cheltuieli fără bază legală, cu

consecințe negative în ceea ce privește utilizarea fondurilor

publice în condiții de economicitate.

Analizarea situației expuse și implementarea unor

mecanisme care să conducă la diminuarea riscului de

efectuare a cheltuielilor din fonduri publice cu nerespectarea

principiului economicității, eficienței și eficacității.