SINTEZA RAPORTULUI DE AUDIT AL PERFORMANŢEI · RAPORTULUI DE AUDIT AL PERFORMANŢEI încheiat la Institutul Național al Patrimoniului privind „Utilizarea fondurilor publice destinate

CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI

Strada Lev Tolstoi nr.22-24 Sector 1 cod 011948 Bucureşti

Telefon: 021.30.78.740; Fax: 021.30.78.889

Internet: http://www.curteadeconturi.ro e-mail: [email protected]

DEPARTAMENTUL IX

Direcția 1

SINTEZA

RAPORTULUI DE AUDIT AL PERFORMANŢEI încheiat la Institutul Național al Patrimoniului

privind

„Utilizarea fondurilor publice destinate

Programului Național de Restaurare a Monumentelor Istorice

în perioada 2010-2014”

http://www.curteadeconturi.ro/

mailto:[email protected]

Utilizarea fondurilor publice destinate Programului Naţional de Restaurare a Monumentelor Istorice

Sinteza auditului de performanță la I.N.P. - 2015 Pagină 2

ABREVIERI UTILIZATE

A.N.R.M.A.P. - Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor

Publice

C.N.M.I. - Comisia Națională a Monumentelor Istorice

C.S.M. - Comisia pentru monitorizarea, coordonarea și îndrumarea metodologică a

dezvoltării sistemului de control intern/managerial

C.T.E. - Comisia Tehnico-Economică

D.A.L.I. - Documentații de Avizare a Lucrărilor de Intervenție

H.G. - Hotărâre de Guvern

I.N.P. - Institutul Național al Patrimoniului

M.C. - Ministerul Culturii

M.D.R.A.P. - Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice

N.C.S. - Note de Comandă Suplimentare

O.M.F.P. - Ordin al ministrului finanțelor publice

P.N.R.M.I. - Programul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice

S.E.A.P. - Sistem electronic de achiziții publice

UNESCO - Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură



CUPRINS

CAPITOLUL I. PREZENTAREA ENTITĂȚII ……………………………………………………………..….. 3

CAPITOLUL II. PREZENTAREA GENERALĂ A MISIUNII DE AUDIT. OBIECTIVE GENERALE ȘI

SPECIFICE ALE AUDITULUI ……………………………………………………………………………..…. ...8

CAPITOLUL III. PATRIMONIUL CULTURAL IMOBIL. SITUAȚIA ACTUALĂ A MONUMENTELOR

ISTORICE …………………………………………………………………………………………………..….. ...9

CAPITOLUL IV. PREZENTAREA PROGRAMULUI NAȚIONAL DE RESTAURARE A

MONUMENTELOR ISTORICE .…………………………………………………………………………….... ..10

CAPITOLUL V. VULNERABILITĂȚI ALE SISTEMULUI DE CONTROL INTERN ……..……………… .17

CAPITOLUL VI. PUNCTUL DE VEDERE AL CONDUCERII I.N.P. CU PRIVIRE LA ASPECTELE

CONSTATATE ÎN URMA AUDITULUI PERFORMANȚEI ……………………………………………...…. .20

CAPITOLUL VII. MĂSURILE LUATE DE CONDUCEREA ENTITĂȚII ÎN TIMPUL MISIUNII DE AUDIT

AL PERFORMANȚEI ……………………………………………………………………………………….…. .22

CAPITOLUL VIII. CONCLUZIILE GENERALE ȘI RECOMANDĂRILE FORMULATE DE AUDITORII

PUBLICI EXTERNI ÎN URMA MISIUNII DE AUDIT AL PERFORMANȚEI, INCLUSIV PROPUNERI DE

ÎMBUNĂTĂȚIRE A CADRULUI LEGISLATIV CARE REGLEMENTEAZĂ P.N.R. …………….……….. .22

CAPITOLUL IX. PRINCIPALELE VULNERABILITĂȚI, CONSTATĂRI ȘI CONCLUZII REZULTATE ÎN

URMA MISIUNII DE AUDIT AL PERFORMANȚEI ………………………………………………………... .23

COD DE CULORI:

Capitole

Subcapitole

Descrierea neregulilor

Vulnerabilități, concluzii și recomandări

Institutul Național al Patrimoniului

Teatrul Național

Mihai Eminescu

Cetatea medievală ENISALA

Mănăstirea Gura

Motrului



Cap. I. Prezentarea entităţii

Institutul Naţional al Patrimoniului (I.N.P.), denumit în continuare Institutul a fost

înfiinţat în anul 2009, în baza H.G. nr. 1410/2009 privind reorganizarea unor instituţii aflate

în subordinea Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, prin comasarea

Oficiului Naţional al Monumentelor Istorice cu Institutul Naţional al Monumentelor Istorice,

care se desființează.

Scopul, obiectivele și atribuțiile entității la care se desfășoară misiunea de audit al

performanței Institutul Național al Patrimoniului este instituţie publică de importanţă naţională, cu

personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Culturii, fiind organizat şi funcţionând

conform prevederilor H.G. nr. 593/2011, actualizată, privind organizarea şi funcţionarea

Institutului Naţional al Patrimoniului.

Institutul are următoarele atribuții principale, cu referire la programul auditat:

gestionarea fondurilor destinate cercetării, expertizării și executării lucrărilor de

consolidare-restaurare și punere în valoare a monumentelor istorice, prin Programul Național

de Restaurare a Monumentelor Istorice, finanțat de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului

Culturii;

elaborarea, potrivit strategiei Ministerului Culturii, și supunerea spre aprobarea

acestuia, a Programului Național de Restaurare a Monumentelor Istorice și asigurarea atribuirii

contractelor de proiectare și execuție a lucrărilor de restaurare, conservare, protecție și punere

în valoare a obiectivelor cuprinse în acesta, potrivit legii;

verificarea și propunerea spre avizare, potrivit legii, a documentațiilor tehnico-

economice pentru lucrările contractate.

Structura organizatorică din cadrul I.N.P. Conducerea Institutului este asigurată de un manager, pe baza contractului de

management, potrivit legii. Managerul Institutului este ordonator terţiar de credite şi conduce

întreaga activitate a instituţiei, pe care o reprezintă în raporturile cu autorităţile publice,

instituţii şi organizaţii, precum şi cu persoanele juridice şi fizice din ţară sau din străinătate.

În exercitarea atribuţiilor sale, directorul general/managerul a fost/este ajutat de

Consiliul de administraţie al Institutului.

Pe lângă manager funcţionează Consiliul ştiinţific al Institutului, organism consultativ

alcătuit din specialişti în domeniul protejării monumentelor istorice.

Structura organizatorică, atribuţiile, sarcinile şi răspunderile personalului au fost

stabilite prin Regulamentele de organizare şi funcţionare aprobate prin Ordinele ministrului

culturii nr.2050/02.02.2010 și nr.2700/10.11.2011.

Regulamentul de organizare și funcţionare şi Organigrama I.N.P. nu au fost

actualizate, deşi prin H.G. nr. 1084/11.12.2013 pentru modificarea şi completarea H.G.

nr.593/2011 privind organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional al Patrimoniului, cu

intrare în vigoare la data de 09.01.2014, se prevedea la art. II (2) ca: „Regulamentul de

organizare şi funcţionare, precum şi organigrama Institutului se aprobă, la propunerea

managerului, prin ordin al ministrului culturii care se publică în Monitorul Oficial al României,

Partea I, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri”.

Această Hotărâre de Guvern aduce modificări importante în privința atribuțiilor,

competențelor și responsabilităților Institutului.



Reprezentanţii I.N.P. au transmis spre aprobare, către ordonatorul principal de credite,

variante actualizate ale Regulamentului de organizare şi funcţionare și organigramei, ultima

dată fiind transmise în data 15.10.2015.

Față de aspectele menționate mai sus a fost identificată următoarea vulnerabilitate, cu

privire la modul de organizare şi funcţionare a Institutului:

Neaprobarea de către Ministerul Culturii, a Regulamentului de organizare şi

funcţionare şi a organigramei, actualizate, înaintate de I.N.P., în raport cu obiectul complex de

activitate al instituţiei.

Numărul actual de posturi aprobate în cadrul I.N.P., respectiv gradul actual de

ocupare al posturilor aprobate, cu atribuţii în derularea Programului Naţional de

Restaurare a Monumentelor Istorice

Gradul de ocupare al posturilor cu atribuţii în derularea P.N.R.M.I. este insuficient.

În cadrul Direcţiei Tehnice şi de restaurare a Monumentelor istorice sunt următoarele

servicii cu atribuţii în derularea Programului Naţional de Restaurare:

Serviciul Achiziţii Publice şi Contracte, ce are în componenţa sa un număr de 3

compartimente: compartimentul achiziţii publice, compartimentul contracte şi compartimentul

verificare documentaţii. În cadrul compartimentului achiziţii publice sunt angajate prin detaşare

2 persoane. În cadrul compartimentului contracte sunt angajate 2 persoane prin detaşare şi 1

persoană angajată cu contract de muncă. În cadrul compartimentului verificare documentaţii,

nu este nici o persoană.

Activitatea serviciului presupune demararea şi finalizarea tuturor procedurilor de

achiziţii publice, încheierea tuturor contractelor, inclusiv contractele de restaurare a

monumentelor istorice, urmărirea contractelor de prestări servicii de proiectare, verificarea

documentaţiilor de specialitate, în vederea obţinerii avizelor Comisiei Naţionale a

Monumentelor Istorice şi Consiliului Tehnico-economic. Volumul de muncă este foarte mare

în comparaţie cu personalul angajat.

În cadrul Serviciului tehnic (producţie) sunt angajate 3 persoane. Activitatea acestui

serviciu presupune verificarea tuturor situaţiilor de lucrări aferente contractelor încheiate în

vederea restaurării monumentelor istorice.

În cadrul Serviciului verificare şi supraveghere şantiere sunt 8 persoane angajate, dintre

care 5 diriginţi de şantier pentru urmărirea lucrărilor de consolidare-restaurare şi 1 inspector de

specialitate care urmăreşte şantierele de conservare-restaurare componente artistice. În prezent

sunt 39 şantiere pentru lucrări de consolidare-restaurare şi 20 şantiere de conservare

componente artistice.

Față de aspectele menționate mai sus echipa de auditori a identificat următoarele

vulnerabilităţi cu privire la personalul cu atribuţii în derularea programului auditat:

Gradul redus de ocupare al posturilor cu atribuţii în derularea P.N.R.M.I. şi

caracterul temporar al ocupării unora dintre acestea (detaşare);

Nivelul scăzut de salarizare a personalului din cadrul I.N.P., în raport cu

atribuţiile şi responsabilităţile acestuia.

Principalele date din situațiile financiare ale I.N.P încheiate pentru perioada 2010

– 2014

Principalele date din bilanțul contabil

Situația principalelor elemente patrimoniale reflectate în Bilanțul contabil al I.N.P. în

perioada 2010-2014 se prezintă astfel:



lei

NR

.

Crt

DENUMIREA

INDICATORILOR

Cod

rând Sold la sfârşitul anului

2010 2011 2012 2013 2014

A B C 1 2 3 4 5

A. ACTIVE 01 x x x x x

ACTIVE NECURENTE 02 x x x x x

Active fixe necorporale 03 287.783 108.342 77.900 18.381 9.190

Instalaţii tehnice, mijl. de

transport etc. 04 314.317 203.084 317.554 169.279 110.379

Terenuri şi clădiri 05 20.825.884 20.825.884 15.597.417 15.597.417 18.518.106

Creanțe necurente ce urmează

a fi încasate după 1 an 10 10.913 3.558 0 0 911.139

TOTAL ACTIVE

NECURENTE 15 21.438.897 21.140.868 15.992.871 16.105.821 19.548.814

ACTIVE CURENTE 18 x x x x x

Stocuri 19 863.298 890.846 913.995 776.255 988.871

Creanţe curente 20 x x x x x

Creanţe din operaţiuni

comerciale 21 955.268 549.864 405.778 452.817 386.902

Creanţe comerciale şi avansuri 22 955.268 549.864 405.778 452.817 386.902

Creanţe din operaţiuni cu

fonduri externe

nerambursabile şi fonduri de la

buget 25

0 6.480 73.089 141.481 129.725

Total creanţe curente 30 955.268 556.344 478.867 594.298 516.627

Conturi la trezorerii 32 x x x x x

Conturi la trezorerii, casa în lei 33 17.763.953 17.087.190 8.083.605 5.538.326 6.305.371

Dobândă de încasat, alte valori,

avansuri 33.1 3.604 20.450 55.800

Conturi la inst. credit, BNR, casa

în valută 35 38.986 122.043 237.290 131.115 125.971

Total disponibil. şi alte valori 40 17.802.939 17.209.233 8.324.499 5.689.891 6.487.142

Cheltuieli în avans 42 0 0 0 0 11.252

TOTAL ACTIVE CURENTE 45 19.621.505 18.656.423 9.717.361 7.060.444 8.003.892

TOTAL ACTIVE 46 41.060.402 39.797.291 25.710.232 23.166.265 27.552.706

B. DATORII 50 x x x x x

DATORII NECURENTE 51 x x x x x

TOTAL DATORII

NECURENTE 58 0 0 0 0 0

DATORII CURENTE 59 x x x x x

Datorii comerciale, avansuri și

alte decontări 60 313.044 364.567 301.597 215.036 34.727

Datorii comerciale și avansuri 61 0 0 0 0 34.727

Datorii către bugete 62 41.235 69.286 130.942 366.930 338.620

Contribuţii sociale 63.1 24.522 39.007 65.049 73.652 64.465

Salariile angajaţilor 72 79.173 96.283 107.845 119.243 122.355

Alte drepturi cuvenite altor

categorii de persoane (pensii,

indemnizaţii de şomaj, burse) 73

0 0 0 0 0

TOTAL DATORII CURENTE 78 433.452 530.136 540.384 701.209 495.702

TOTAL DATORII 79 433.452 530.136 540.384 701.209 495.702

ACTIVE NETE = TOTAL

ACTIVE – TOTAL DATORII

= CAPITALURI PROPRII 80

40.626.950 39.267.155 25.169.848 22.465.056 27.057.004

C CAPITALURI PROPRII 83 x x x x x

Rezerve, fonduri 84 20.805.614 20.805.614 15.577.147 15.577.147 18.420.837

Rezultatul reportat

85 18.933.446 19.408.464 18.063.801 9.690.370 7.720.394

(ct.117- sold creditor)



Rezultatul patrimonial al

exerciţiului (ct.121- sold

creditor) 87

887.890 0 0 0 915.773

Rezultatul patrimonial al

exerciţiului (ct.121- sold debitor) 88 0 946.923 8.471.100 2.802.461 0

TOTAL CAPITALURI

PROPRII (rd.84+85-86+87-88) 90 40.626.950 39.267.155 25.169.848 22.465.056 27.057.004

Din analiza datelor prezentate s-au constatat următoarele:

a) Totalul activelor necurente a avut o evoluţie descrescătoare în anii 2010, 2011 şi

2012, respectiv crescătoare în anii 2013 şi 2014, datorată, în principal, de valoarea reevaluată a

bunurilor din domeniul public al statului aflate în administrarea Institutului.

b) Totalul activelor curente a avut o evoluţie descrescătoare, în anii 2010, 2011, 2012

şi 2013, urmat de o uşoară creştere, în anul 2014, fiind influențat, în principal, de o evoluţie

similară a contului de disponibil, reprezentând sumele încasate din taxa de timbru pentru

monumentele istorice şi de o descreştere constantă a creanţelor de încasat.

Totalul datoriilor curente a avut o evoluţie crescătoare, în perioada 2010-2013,

urmată de o descreştere, în anul 2014. Descreşterea a fost influenţată de scăderea considerabilă

a datoriilor comerciale, avansurilor şi altor decontări.

Entitatea a înregistrat un excedent, în anul 2010, în valoare de 887.890 lei, în următorii

trei ani, înregistrând deficit la sfârşitul fiecărui exerciţiu, respectiv 946.923 lei, în anul 2011,

8.471.100 lei, în anul 2012, şi 2.802.461 lei, în anul 2013. În ultimul an analizat, 2014,

entitatea a înregistrat din nou un excedent în valoare de 915.773 lei.

Execuţia bugetului de cheltuieli

Contul de execuţie – cheltuieli

Analiza execuţiei bugetului de cheltuieli pe perioada 2010 – 2014:

- lei –

Titlul I –

Cheltuieli de

personal

Titlul II – Cheltuieli cu

bunuri şi

servicii

Titlul VIII – Proiecte finanţate

din fonduri externe

nerambursabile

Cheltuieli de

capital TOTAL

2010

Credite bugetare definitive

2.718.000 101.619.000 0 810.000 105.147.000

Plăţi efectuate 2.468.393 49.233.162 0 634.997 52.336.552

Cheltuieli efective 2.371.936 49.127.836 0 577.919 52.077.691

2011

Credite bugetare definitive

2.102.000 72.813.000 169.000 314.000 75.398.000

Plăţi efectuate 2.074.392 55.142.220 166.730 246.823 57.630.165

Cheltuieli efective 1.744.183 55.002.568 172.713 698.040 57.617.504

2012

Credite bugetare

definitive 1.877.000 75.880.000 549.000 215.000 78.521.000

Plăţi efectuate 1.869.633 60.748.185 558.782 210.893 63.387.493


2013

Credite bugetare

definitive 2.214.000 24.738.000 543.000 0 27.495.000

Plăţi efectuate 2.176.473 19.099.370 421.382 0 21.697.225


2014

Credite bugetare

definitive 2.536.000 15.111.000 572.000 25.000 18.244.000

Plăţi efectuate 2.462.079 13.615.514 478.948 0 16.556.541




Figură 1 Evoluţia plăţilor efectuate în cadrul I.N.P., pe categorii de cheltuieli, în perioada 2010 - 2014

Ponderea cea mai mare în execuţia bugetară a Institutului Naţional al Patrimoniului,

de-a lungul întregii perioade analizate, respectiv 2010 – 2014, au avut-o fondurile alocate şi

respectiv utilizate pentru Programul Naţional de Restaurare a Monumentelor Istorice

(P.N.R.M.I.). Pentru derularea acestui program fondurile au fost alocate în exclusivitate prin

subvenţie de la bugetul de stat, iar plăţile au fost efectuate de la Titlul II „Bunuri şi servicii”,

articol bugetar 20.30.30 „Alte cheltuieli cu bunuri şi servicii”.

- lei -

Indicator 2010 2011 2012 2013 2014

Total plăţi 52.336.552 57.630.165 63.387.493 21.697.225 16.556.541

Plăţi PNRMI 47.815.614 51.928.134 48.895.364 12.923.445 10.999.463

% 91,36% 90,10% 77,14% 59,56% 66,44%

Figură 2 Ponderea plăţilor efectuate în cadrul P.N.R.M.I. în totalul plăţilor efectuate în cadrul I.N.P. în perioada 2010 - 2014

2014

2013

20122011

2010

0

10,000,000

20,000,000

30,000,000

40,000,000

50,000,000

60,000,000

70,000,000

Totalplăţi

PersonalBunuri şiservicii

Fd. Ext.neramb.

Cheltuielide capital

2014

2013

2012

2011

2010

Alte plăţi

Plăţi PNRMI

Total plăţi0

10,000,000

20,000,000

30,000,000

40,000,000

50,000,000

60,000,000

70,000,000

20102011

20122013

2014

Alte plăţi

Plăţi PNRMI

Total plăţi



Cap. II. Prezentarea generală a misiunii de audit. Obiective generale şi

specifice ale auditului Obiectivul principal al auditului îl reprezintă evaluarea modului de alocare, gestionare

şi utilizare a fondurilor publice destinate Programului Naţional de Restaurare a Monumentelor

Istorice.

Constatările şi concluziile formulate de echipa de audit urmăresc:

- obţinerea unei imagini de ansamblu asupra performanţei mecanismelor instituţiilor

implicate în domeniul auditat cu privire la gestionarea şi utilizarea fondurilor alocate de la

bugetul de stat pentru Programul Naţional de Restaurare a Monumentelor Istorice;

- identificarea unor metode şi soluţii noi care să permită îmbunătăţirea acestor

mecanisme pentru creşterea eficienţei, eficacităţii şi eficienţei utilizării fondurilor în domeniul

auditat.

În acest sens, având în vedere criteriile utilizate în misiunea de audit, se urmăreşte

obţinerea de răspunsuri la următoarele întrebări principale ale misiunii de audit:

1. Actualul sistem de organizare şi reglementare a activităţii I.N.P. permite o gestionare

eficientă şi eficace a fondurilor alocate pentru P.N.R.M.I.?

2. Există o susţinere, la nivelul Ministerului Culturii, entitate care coordonează sistemul de

protejare al monumentelor istorice, în scopul eficientizării Programului Naţional de Restaurare

a Monumentelor Istorice?

3. Principiile, obiectivele şi condiţiile Programului Naţional de Restaurare a

Monumentelor Istorice permit identificarea acestuia ca fiind un instrument eficient şi eficace

pentru restaurarea monumentelor istorice?

4. Care este nivelul de performanţă al sistemului de control intern din cadrul I.N.P. şi care

este eficacitatea acestuia cu privire la gestionarea şi utilizarea fondurilor alocate P.N.R.M.I?

Obiectivele specifice prezentului audit al performanţei au fost identificate ca fiind:

1.1. Analiza modului de organizare din cadrul I.N.P., respectiv a direcţiilor de specialitate

cu atribuţii în domeniul gestionării Programului Naţional de Restaurare a Monumentelor

Istorice.

1.2. Analiza gradului de pregătire a personalului responsabil în domeniul auditat.

2.1 Analiza modului de colaborare între departamentele de specialitate din cadrul

Ministerului Culturii, cu atribuţii în derularea Programului Naţional de Restaurare a

Monumentelor Istorice şi Institutul Naţional al Patrimoniului.

2.2 Analiza stadiului privind elaborarea/modificarea şi implementarea unor norme şi

metodologii, de către compartimentul de specialitate din cadrul Ministerului Culturii, conform

prevederilor legale.

2.3 Analiza sistemului de selecţie a proiectelor ce urmează a fi aprobate prin Programul

Naţional de Restaurare a Monumentelor Istorice.

3.1 Existenţa unor acte normative (norme metodologice, regulamente etc.) care să instituie

cadrul de organizare, desfăşurare şi finanţare a Programului Naţional de Restaurare a

Monumentelor Istorice.

3.2 Analiza modului de susţinere din punct de vedere financiar, prin Programul Naţional de

Restaurare a Monumentelor Istorice, pentru fiecare categorie de monumente.

3.3 Analiza gradului de implicare a autorităţilor locale în procesul de restaurare/conservare a

monumentelor istorice.

3.4 Analiza gradului de eficacitate al Programului Naţional de Restaurare a Monumentelor

Istorice.

4.1 Analiza gradului de implementare a sistemului de control intern/managerial în cadrul

Institutului Naţional al Patrimoniului.



4.2 Analiza eficacităţii sistemului de control intern/managerial cu privire la gestionarea şi

utilizarea fondurilor alocate prin Programul Naţional de Restaurare a Monumentelor Istorice.

Cap. III. Patrimoniul cultural imobil. Situaţia actuală a monumentelor

istorice Patrimoniul cultural naţional este un factor important pentru păstrarea identităţii

valorilor culturale şi naţionale, de dezvoltare durabilă, coeziune şi incluziune socială.

Patrimoniul cultural imobil constituie cea mai valoroasă componentă a patrimoniului cultural,

atât în ceea ce priveşte valoarea materială directă, cât şi în raport cu posibilităţile de inserţie a

unor componente extra-culturale.

Monumentele istorice, sunt definite prin Legea nr. 422/2001, republicată, privind

protejarea monumentelor istorice, ca fiind „bunuri imobile, construcţii şi terenuri situate pe

teritoriul României, semnificative pentru istoria, cultura şi civilizaţia naţională şi universală”.

Regimul de monument istoric este conferit prin clasarea acestor bunuri imobile conform

procedurilor prevăzute în reglementările legale.

Toate monumentele istorice fac parte din patrimoniul cultural naţional imobil şi sunt

protejate prin lege.

Conform prevederilor Legii nr. 422/2001, prin protejare se înţelege: „ansamblul de

măsuri cu caracter ştiinţific, juridic, administrativ, financiar, fiscal şi tehnic menite să asigure

identificarea, cercetarea, inventarierea, clasarea, evidenţa, conservarea, inclusiv paza şi

întreţinerea, consolidarea, restaurarea, punerea în valoare a monumentelor istorice şi

integrarea lor social-economică și culturală în viața colectivităților locale”.

Totalitatea monumentelor istorice clasate este evidenţiată în Lista monumentelor

istorice din România, administrată de Institutul Naţional al Patrimoniului, instituţie de

specialitate aflată în subordinea Ministerului Culturii.

În cadrul listei, monumentele istorice sunt grupate după cum urmează:

din punct de vedere structural, monumentele istorice sunt grupate pe patru categorii, în

funcţie de natura lor:

I. Monumente de arheologie;

II. Monumente de arhitectură;

III. Monumente de for public;

IV. Monumente memoriale şi funerare.

din punct de vedere valoric, lista monumentelor istorice cuprinde următoarele categorii:

A. Monumente de interes naţional;

B. Monumente de interes local.

Lista monumentelor istorice din România, actualizată, este prezentată în anexă la

Ordinul M.C. nr. 2361/2010, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 670 bis, din data de

1 octombrie 2010. Lista cuprinde un număr de 29.544 monumente istorice, grupate pe fiecare

judeţ. În cadrul acesteia sunt cuprinse și cele 7 locaţii din România, însumând 32 de

monumente din diferite zone ale ţării, incluse în patrimoniul mondial UNESCO.

Monumentele istorice sunt repartizate după cum urmează:



Figură 3. Numărul monumentelor istorice la nivel naţional (categoriile I, II, III, IV – în funcţie de natura lor)

Figură 4. Numărul monumentelor istorice la nivel naţional (categoriile A şi B – în funcţie de importanţa lor)

Cap. IV Prezentarea Programului Național de Restaurare a

Monumentelor Istorice Programul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice este principalul instrument

prin care Guvernul României poate ajuta financiar, în mod direct, reabilitarea monumentelor

istorice de pe teritoriul ţării.

Obiectivul principal al P.N.R. este eficientizarea managementului patrimoniului cultural

naţional imobil, prin scoaterea din pericol, consolidarea, restaurarea, conservarea şi punerea în

valoare a monumentelor istorice clasate în Lista Monumentelor Istorice.

Programul este finanţat din fondurile alocate Ministerului Culturii, anual, de la bugetul

de stat şi gestionate de Institutul Naţional al Patrimoniului.

Comisia Naţională a Monumentelor Istorice (C.N.M.I.), este un organism ştiinţific de

specialitate, fără personalitate juridică, cu rol consultativ în domeniul protejării monumentelor

istorice, care funcţionează pe lângă Ministerul Culturii.

C.N.M.I. propune strategiile şi avizarea metodologiilor, normativelor şi măsurilor

tehnico-ştiinţifice din domeniul protejării monumentelor istorice, având totodată, ca atribuţie în

ceea ce priveşte modul concret de derulare a Programului Naţional de Restaurare a

Monumentelor Istorice, rolul de a propune avizul pentru documentaţiile privind intervenţiile

asupra monumentelor istorice.

9663

17741

678 1462

Monumente istorice

Categoria I

Categoria II

Categoria III

Categoria IV

6809

22735

Monumente istorice

Categoria A

Categoria B



În cadrul Ministerului Culturii, Consiliul Tehnico Economic este organul tehnic de

specialitate care analizează şi avizează documentaţiile tehnico-economice pentru monumentele

istorice care sunt cuprinse în Programul Naţional de Restaurare a Monumentelor Istorice.

Ministrul culturii aprobă lucrările de investiţii, reparaţii curente finanţate de Ministerul

Culturii, avizate de Consiliul tehnico-economic al ministerului şi propuse de Comisia Naţională

de Restaurare a Monumentelor Istorice, cuprinse în Programul Naţional de Restaurare anual, în

limita fondurilor alocate de la bugetul de stat, cu această destinaţie.

În urma avizării, din punct de vedere tehnico-economic a proiectelor de lucrări pentru

obiectivele incluse în Programul Naţional de Restaurare a Monumentelor Istorice, Institutul

Naţional al Patrimoniului iniţiază, conform prevederilor legale în domeniu, procedurile de

achiziţie publică pentru realizarea lucrărilor de restaurare.

În perioada 2010-2014, Consiliul tehnico-economic din cadrul Ministerului Culturii, a

avizat, în exclusivitate, documentațiile tehnico-economice pentru monumentele istorice,

indiferent de valoarea proiectelor de lucrări supuse avizării, deși, prevederile Legii nr.

500/2002, privind finanțele publice, dau posibilitatea aprobării de către ordonatorul terțiar

(I.N.P.) a documentațiilor cu o valoare de până la 5 milioane lei, cu acordul prealabil al

ordonatorului principal de credite.

Începând cu anul 2012, Consiliul tehnico-economic nu a funcționat corespunzător, în

sensul neavizării notelor de comandă pentru lucrări suplimentare necesare continuării

desfășurării activităților de restaurare, fapt care a condus la blocarea lucrărilor pentru mai mult

de 28 șantiere.

Se recomandă analizarea împreună cu ordonatorul principal de credite, a oportunității

înființării unui Consiliu tehnico-economic la nivelul I.N.P., care să aprobe documentațiile

tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții noi și documentațiile de

avizare a lucrărilor de intervenții, în limita pragurilor valorice stabilite prin lege.

Analiza în evoluție a fondurilor alocate pentru Programul Naţional de Restaurare

a Monumentelor Istorice în perioada 2010 – 2014

În anul 2010, pentru P.N.R., a fost alocată, de la bugetul de stat, suma de 48.738.000 lei

din care s-au efectuat plăţi în sumă de 47.771.600,03 lei, restul de 966.399,97 lei fiind viraţi ca

subvenţie neutilizată. În cadrul aceluiaşi program a fost de asemenea plătită suma de 44.014 lei

provenită din alte surse.


din care s-au efectuat plăţi în sumă de 51.928.134 lei, diferenţa de 71.866 lei fiind viraţi ca

subvenţie neutilizată.


din care s-au efectuat plăţi în sumă de 48.895.364 lei, diferenţa de 6.104.636 lei fiind viraţi ca



din care s-au efectuat plăţi în sumă de 12.923.445 lei, diferenţa de 76.555 lei fiind viraţi ca



din care s-au efectuat plăţi în sumă de 10.999.463 lei, diferenţa de 537 lei fiind viraţi ca




Figură 5 Evoluţia utilizării fondurilor alocate pentru Programul Naţional de Restaurare a Monumentelor Istorice în perioada 2010 - 2014

Restituirile subvențiilor neutilizate s-au datorat, în principal, următoarelor cauze:

- nedecontarea proiectelor predate la sfârşitul anului şi neavizate de CNMI – MC şi/sau

CTE – MC, conform clauzelor contractuale;

- imposibilitatea executării unor lucrări de consolidare – restaurare la obiectivele al căror

contract de execuţie a fost încheiat în luna decembrie;

- întârzierea lucrărilor de execuţie, datorită faptului că unele proiecte puse la dispoziţie de

către beneficiarii de folosinţă au fost incomplete (lipsă proiecte de instalaţii, sistematizare

verticală, detalii de execuţie);

- nerespectarea graficului de execuţie, datorită faptului că beneficiarii de folosinţă nu au

eliberat în totalitate amplasamentul;

- imposibilitatea executării unor lucrări, conform graficului de execuţie, din cauza

condiţiilor meteorologice nefavorabile;

- înaintarea spre aprobare cu întârziere şi/sau incomplete a Notelor de Comandă

Suplimentară întocmite pe baza Dispoziţiilor de şantier emise de proiectanţi;

- neprezentarea de către contractanţi a situaţiilor de lucrări în vederea efectuării plăţilor.

În perioada auditată s-au alocat uneori tardiv sume prin bugetul P.N.R., respectiv în

perioada lunilor septembrie – octombrie. Raportat la specificul activității instituției nu se

puteau cheltui aceste sume, integral, întrucât constructorii nu mai puteau realiza lucrările de

restaurare și nu mai puteau efectua decontările integral până la finalizarea exercițiului financiar

anual, fapt care a condus uneori la restituirea parțială a sumelor alocate la bugetul statului.

Inexistența unor acte normative care să reglementeze cadrul specific de

organizare, desfăşurare şi finanţare a Programului Naţional de Restaurare a

Monumentelor Istorice

La Institutul Național al Patrimoniului nu a fost standardizat cadrul de organizare,

desfăşurare şi finanţare a Programului Naţional de Restaurare a Monumentelor Istorice care să

cuprindă scopul şi obiectivele specifice Programului, aria de aplicabilitate, criteriile de

eligibilitate stabilite pentru solicitanţii finanţării nerambursabile şi pentru categoriile de

cheltuieli efectuate, criteriile de selecţie a participanţilor la Program, cuantumul fondurilor

băneşti alocate anual pentru realizarea obiectivelor de investiţii, precum şi modalităţile de

utilizare în condiţii de eficienţă, economicitate şi eficacitate a resurselor financiare destinate

Programului.

I.N.P. a întreprins demersuri la ordonatorul principal de credite, cu privire la inițierea

unui proiect de act normativ prin care să fie instituit cadrul de organizare, desfășurare și

Pătit

Alocat PNRMI0

20,000,000

40,000,000

60,000,000

20102011

20122013

2014

Pătit

Alocat PNRMI



finanțare a Programului Național de Restaurare a monumentelor istorice toate acestea

rămânând fără răspuns.

Se impune totodată inițierea de către Ministerul Culturii a unui act normativ prin care să

fie completat și precizat cadrul general de organizare, desfășurare și finanțare multianuală și

elaborarea unui Ghid de finanțare, care să prevadă conținutul documentației de propunere a

unui obiectiv (monument istoric) în PNR, cât și procedurile de parcurs pentru validarea

finanțării acestuia, specifice Programului Național de Restaurare a monumentelor istorice.

În data de 26.11.2015, a fost înaintată domnului Vlad ALEXANDRESCU – Ministrul

Culturii, varianta de lucru a proiectului de HOTĂRÂRE pentru completarea H.G. nr. 593/2011

privind organizarea și funcționarea Institutului Național al Patrimoniului. Proiectul de act

normativ are ca scop declararea Programul Național de Restaurare a monumentelor istorice

(PNR), ca program de importanță națională, în temeiul art. 39 din Legea nr. 422/2001, precum

și asigurarea gestionării în condiții de eficiență și transparență a acestui program, prin stabilirea

obiectivelor și cadrului general de derulare.

Proiectul elaborat în anul 2013, dar pentru care nu s-a decis promovarea, a fost

actualizat de către SLRP, ca urmare a schimbărilor de la nivelul Guvernului, respectiv al

Ministerului Culturii și a fost supus conducerii în vederea însușirii, în data de 12.03.2014.

Proiectul nu a fost semnat de conducerea M.C. nici în anul 2014.

În anul 2015, ca urma a schimbării conducerii ministerului, SLRP a reiterat propunerea

de promovare a proiectului, ultima notă înaintată ministrului culturii fiind cea din data de

16.04.2015.

Principala modificare propusă este: ”Programul național de restaurare a monumentelor

istorice este program multianual de importanță națională, conform art. 39 din Legea nr.

422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările și

completările ulterioare.”

Totodată, sunt stabilite categoriile de monumente istorice ce pot fi incluse în Program.

Recomandări:

- continuarea demersurilor în vederea promovării Proiectului de Hotărâre a Guvernului

pentru completarea H.G. nr.593/2011 privind organizarea și funcționarea Institutului Național

al Patrimoniului;

- elaborarea metodologiei privind condiţiile de eligibilitate, criteriile de prioritizare şi

procedura de selecţie a obiectivelor cuprinse în Programul Naţional de Restaurare a

Monumentelor Istorice;

- elaborarea unui Ghid de finanţare, care să prevadă procedurile ce trebuie parcurse

pentru validarea finanțării proiectelor în cadrul Programului Naţional de Restaurare a

Monumentelor Istorice.

Analiza de structură a Programului Naţional de Restaurare a Monumentelor

Istorice

A. Situația contractelor aflate în derulare la 01.01.2010

La data de 01.01.2010, Institutul Național al Patrimoniului a preluat de la Oficiul

Naţional al Monumentelor Istorice un număr de 39 obiective în lucru, pentru care mai erau de

executat lucrări în valoare de 130.104.299 lei. Din acestea, în perioada auditată au fost

finalizate un număr de 26 de obiective, iar în anul 2015 au fost propuse pentru recepție la

terminarea lucrărilor încă două obiective.

La data finalizării misiunii de audit al performanței un număr de 9 obiective reprezintă

lucrări în continuare de consolidare/restaurare și componente artistice. Restul de executat la

01.01.2010 aferent acestor obiective era în sumă de 47.708.658 lei, lucrările decontate până în

prezent au fost în sumă de 24.040.527 lei, astfel că pentru finalizarea doar a acestor lucrări

angajate în perioada anterioară mai sunt necesare fonduri în sumă de cel puțin 23.668.131 lei.



Pentru două obiective, ale căror lucrări au fost angajate până la 01.01.2010 situația se

prezintă astfel:

- Contractul de execuție lucrări încheiat între Oficiul Național al Monumentelor

Istorice, în calitate de achizitor, și SC ROMCONSTRUCT HOLDING GRUP SA, în calitate

de executant, la obiectivul „Restaurare, consolidare și punere în valoare a Palatului Culturii

„Tudor Mușatescu” din Câmpulung - Mușcel, jud. Argeș”, cu 16 acte adiționale – litigiu cu

constructorul.

- Contractul de execuție lucrări încheiat între Oficiul Național al Monumentelor Istorice

în calitate de achizitor și SC Restaco SRL în calitate de executant, la obiectivul „Mânăstirea

Dragomirna, sat Mitocul Dragomirnei, jud. Suceava - lucrări de consolidare-restaurare ziduri

incintă și contraforți, amenajări exterioare, eliminare umiditate beciuri și canalizare in incinta

mânăstirii”, cu 15 acte adiționale – reziliat.

B. Situaţia contractelor de restaurare încheiate în perioada 2010 – 2014

Consecința directă a lipsei unei metodologii aprobate de către Ministerul Culturii, a fost

introducerea în Programul Naţional de Restaurare a unor obiective de restaurat care nu au fost

identificate, selectate și aprobate în mod real.

De asemenea, faptul că nu a existat cadrul legal pentru încheierea de contracte

multianuale a condus la situația în care în contabilitatea angajamentelor legale încheiate de

instituție erau evidențiate doar sumele alocate prin P.N.R. în anul respectiv și nu valoarea totală

a contractului.

În perioada 2010 -2012 au fost demarate multe achiziții publice de lucrări de restaurare

fără a se ține seama de restul de finanțat pentru lucrările angajate în anii precedenți la alte

obiective. De asemenea, pentru contractele de lucrări noi angajate, sumele alocate în anul

respectiv pentru finanțare au fost foarte mici în corelație cu valoarea contractelor încheiate,

coroborat și cu termenele de realizare a lucrărilor la aceste obiective, termene declarate în

ofertă, care uneori au făcut diferența în sensul că au condus la descalificarea altor oferte. Acest

sistem a fost folosit pentru a cuprinde în PNR cât mai multe obiective noi, declanșarea multor

proceduri de achiziție și încheierea de contracte de lucrări, deși nu existau sursele de finanțare

în anul respectiv, asigurându-se astfel front de lucru, inclusiv finanțare cât mai mare și pe o

perioadă îndelungată pentru anumite firme care cunoșteau mecanismul.

Consecinţa majoră a acestei situații a fost nerealizarea a însăși scopului Programului

Naţional de Restaurare a Monumentelor Istorice, prin prelungirea termenelor de realizare a

contractelor prin acte adiționale, actualizarea valorii contractelor încheiate înainte de 2010 şi

întocmirea de Note de Comandă Suplimentare (NCS) necesare desfășurării activităților de

restaurare, fapt care a condus la blocarea lucrărilor pe șantiere până la obținerea avizului

Comisiei Tehnico – Economice din Ministerul Culturii la obiective pentru care s-au cheltuit

deja sume semnificative.

Având în vedere diferența foarte mare de acoperit financiar între restul de executat ce

provenea din contractele încheiate în anii anteriori și sumele alocate de la buget pentru anii

2013 și 2014, decizia managerilor Institutului a fost de a continua finanțarea la obiectivele la

care se derulau lucrări. Astfel că, în anul 2013, a fost încheiat un singur contract de achiziție

pentru restaurare la obiectivul „Poarta sărutului”, finalizat cu Proces – verbal de recepție la

terminarea lucrărilor din data de 24.10.2013, iar în anul 2014 nu a fost încheiat nici un contract. În anul 2010 a fost încheiat un număr de 26 contracte, din care au fost finalizate 18

contracte, 6 contracte fiind încă în derulare în anul 2015, un contract în litigiu cu executantul şi

un contract sistat până la avizarea lucrărilor suplimentare de către Consiliul tehnico-economic

(N.C.S.-uri transmise spre avizare încă din anul 2013).

La data de 01.01.2010, totalul sumelor contractate până la acea dată şi nedecontate, era

în valoare de 130.104.300 lei. În acest context, I.N.P. a mai încheiat în anul 2010 un număr de

26 contracte în valoare totală de 35.057.809 lei, reprezentând un procent de 72% din totalul



sumei alocate prin P.N.R. în acel an, respectiv 48.738.000 lei. În anul 2010 a fost decontată

suma de 6.164.227 lei din valoarea totală a contractelor încheiate în acel an, reprezentând un

procent de 13% din totalul sumei alocate prin P.N.R.

În anul 2011 a fost încheiat un număr de 29 contracte, din care au fost finalizate 22

contracte, 4 contracte fiind încă în derulare în anul 2015, un contract în avizare CTE şi 2

contracte cu stadiul nespecificat.







În anul 2012 a fost încheiat un număr de 29 contracte, din care au fost finalizate 15

contracte, 13 contracte fiind încă în derulare în anul 2015, un contract pentru care au fost

sistate lucrările.








în valoare de 120.763.429 lei. I.N.P. a încheiat în anul 2013 un contract în valoare de 371.656

lei, reprezentând un procent de 3% din totalul sumei alocate prin P.N.R. în acest an,

respectiv 13.000.000 lei. În anul 2013 a fost decontată suma de 341.502 lei, reprezentând

contravaloarea lucrărilor executate pentru contractul încheiat şi finalizat în acelaşi an.

La începutul anului, 01.01.2014, totalul sumelor contractate până la acea dată şi

nedecontate, era în valoare de 101.043.485 lei. În anul 2014, au fost decontate lucrări în sumă

de 11.000.000 lei.

Până la data de 16.11.2015 au mai fost realizate lucrări în valoare de 14.046.368 lei. În

concluzie, pentru perioada următoare necesarul de finanţare doar pentru lucrările

contractate este de aproximativ 76.000.000 lei.

C. Obiective incluse în P.N.R. pentru care a fost finanţată realizarea proiectului

O altă consecinţă a lipsei unui cadru de reglementare a Programului Naţional de

Restaurare a Monumentelor Istorice, este existenţa unei categorii de obiective din cele incluse

în P.N.R. pentru care a fost finanţată realizarea proiectului de lucrări cu fonduri alocate prin

Programul Naţional de Restaurare, dar pentru care nu au fost demarate proceduri de achiziţie

pentru execuţia lucrărilor sau a componentei artistice. Din totalul de 36 obiective cu proiectul

finalizat prin P.N.R. pentru care s-a cheltuit suma de 3.899.706 lei, 10 obiective au fost

eliminate ulterior, fără o justificare scrisă în acest sens. Suma decontată pentru cele 10

proiecte a fost în valoare de 1.129.486 lei.

D. Obiective introduse în P.N.R. pentru care nu au fost demarate lucrări de

restaurare în perioada 2010 – 2014 şi care au fost eliminate ulterior

Conform datelor prezentate de Direcţia tehnică şi de restaurare a monumentelor istorice,

în perioada 2010 – 2014 a existat un număr de 196 obiective care au fost introduse în

Programul Naţional de Restaurare a Monumentelor Istorice şi pentru care nu au fost demarate

proceduri de achiziţie. Dintre acestea 149 de obiective au fost eliminate din P.N.R. acţiune

pentru care echipa de auditori publici externi nu a identificat nici o motivaţie scrisă din partea

persoanelor abilitate.



Multe dintre aceste obiective eliminate din P.N.R., de o valoare remarcabilă din punct

de vedere istoric, artistic şi arhitectural, se aflau într-o stare avansată de degradare.

Recomandări:

- Analizarea și evaluarea îndeplinirii contractelor și a stadiilor fizice la toate șantierele în

curs, realizarea de expertize la toate șantierele blocate sau cu probleme mari tehnice și unde va

fi cazul se vor demara proceduri juridice. Informarea ordonatorului principal de credite cu

rezultatul acestor evaluări și formularea de propuneri.

- Finalizarea lucrărilor contractate, la toate șantierele care au front de lucru și deblocarea

celor care au nevoie doar de reautorizări, aprobări de la CTE și CNMI.

- Analizarea și reactualizarea tuturor proiectelor deja finanțate, aflate în arhiva INP,

pentru a vedea dacă beneficiarii mai sunt eligibili pentru finanțare prin PNR.

- Revizuirea procedurilor de achiziție de servicii de proiectare și de lucrări de intervenție

la monumente. Reformularea clauzelor contractuale referitoare la drepturile și obligațiile

părților, astfel încât să nu lase loc de interpretări care se pot dovedi a fi în dezavantajul

achizitorului (finanțator).

Constatări ale Curții de Conturi şi A.N.R.M.A.P. din acţiuni anterioare, cu privire

la modul de atribuire, încheiere și derulare a contractelor încheiate pentru lucrări de

restaurare la monumente istorice

În legătură cu legalitatea și regularitatea derulării procedurilor de achiziție publică de

lucrări de proiectare, consolidare/restaurare, a serviciilor de proiectare, asistenţă tehnică şi

concepţie artistică, Institutul a făcut obiectul mai multor controale în perioada supusă auditului

în această misiune de audit al performanței.

Autoritatea contractantă (I.N.P.) a fost supusă, în perioada 13.03-31.05.2012,

unei proceduri de supraveghere din partea Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi

Monitorizarea Achiziţiilor Publice (A.N.R.M.A.P.), în cadrul căreia a avut loc o acţiune de

verificare a legalităţii atribuirii unor contracte de achiziţii publice încheiate în anii 2009-2011,

urmare a sesizării instituției de către Guvernul României.

În timpul acţiunii de control, A.N.R.M.A.P. a constatat o serie de încălcări/

neconformităţi în raport cu prevederile legale în materia achiziţiilor publice – pentru care a

încheiat un Proces - verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor din 16.03.2012, prin

care a aplicat o amendă de 200.000 lei.

În anul 2013, Curtea de Conturi a României, Departamentul IX a efectuat la

Institutul Național al Patrimoniului controlul cu privire la modul de atribuire, încheiere și

derulare, în anul 2012, a contractelor de efectuare lucrări la monumente istorice. În

Raportul de control încheiat au fost constatate și consemnate abateri de la legalitate și

regularitate referitor la derularea procedurilor de achiziție a lucrărilor de conservare –

restaurare la obiectivele din Programul Național de Restaurare 2012, iar pentru unele s-a

constatat că au fost indicii că s-au efectuat cu încălcarea legii penale, drept pentru care

Raportul de control a fost transmis la organele de cercetare penală, astfel:

I. Alegerea procedurii de achiziție

* Pentru atribuirea serviciilor de proiectare, asistenţă tehnică şi concepţie artistică,

autoritatea contractantă a utilizat cu precădere procedura negocierii fără publicarea în

prealabil a unui anunţ de participare, constatând că majoritatea contractelor de prestări

servicii aferente monumentelor istorice a fost atribuită unui număr restrâns de operatori

economici.

* Pentru achiziţionarea lucrărilor de restaurare, consolidare şi/sau conservare procedura

preponderent utilizată în anul 2012 a fost cererea de ofertă cu etapă finală de licitaţie

electronică. În câteva situaţii, autoritatea contractantă a utilizat ca procedură de achiziţie

publică de lucrări de restaurare, consolidare şi/sau conservare negocierea fără publicarea



prealabilă a unui anunţ de participare. Echipa de control a considerat nejustificată alegerea

procedurii menţionate în 2 procese de achiziţie, întrucât în cadrul acestei proceduri autoritatea

contractantă trimite invitaţii de participare la negociere unui/unor operatori economici aleşi de

aceasta, fără a se asigura o competiţie reală, motiv pentru care această procedură se aplică doar

în cazuri speciale, precum cele dictate de situaţii de urgenţă.

II. Stabilirea și verificarea criteriilor de calificare și selecție.

* Stabilirea unor criterii discriminatorii și/sau restrictive de calificare și selecție.

* S-a constatat faptul că, pentru derularea lucrărilor atribuite, firme selectate aveau

nevoie de personal mult mai numeros decât cel prezentat în documentaţiile de calificare şi

selecţie. Firmele menționate prezentau aceleași liste cu personal calificat/specializat privind

coordonarea şi supravegherea lucrărilor, în cadrul tuturor procedurilor de achiziţie la care

participau în aceeași perioadă.

* S-au constatat inadvertențe majore între totalul de ore-manoperă pe specialităţi (din

devizul proiectantului) şi personalul propriu de specialitate prezentat de către aceste firme în

cadrul procedurilor de atribuire.

* Au fost formulate în mod restrictiv criterii referitoare la standardele de asigurare a

calităţii şi de protecție a mediului. Astfel, în cadrul procedurilor de achiziţie publică pentru

lucrările de restaurare, consolidare şi/sau conservare a monumentelor istorice, derulate în anul

2012 autoritatea contractantă a stabilit şi validat cerinţe de selecţie şi calificare în mod

părtinitor, îngrădind astfel accesul egal al operatorilor economici la procesul de achiziţie şi

implicit, promovarea concurenţei între aceştia.

III. Derularea și atribuirea procedurilor de achiziție publică. * Autoritatea contractantă a avut preponderent abordări în favoarea câtorva firme,

urmărind practic eliminarea celorlalţi operatori economici din competiţie, în puţinele situaţii în

care aceştia participau şi reuşeau să îndeplinească criteriile de calificare şi selecţie.

* Autoritatea contractantă nu numai că a lăsat, deseori, la dispoziţia operatorilor

economici interesaţi perioade scurte de timp pentru pregătirea ofertelor tehnice şi financiare, în

contextul complexităţii ridicate a proiectelor, dar a şi încărcat uneori în SEAP documentaţii

tehnice incomplete şi/sau parţial eronate, pe care ulterior le-a corectat, fără a prelungi însă în

mod corespunzător datele-limită pentru depunerea ofertelor, în ciuda solicitărilor în acest sens

ale unor operatori economici.

* În cadrul unor procese de achiziţie lucrări de restaurare, consolidare şi/sau conservare

pentru care au depus oferte mai mulţi operatori economici, autoritatea contractantă a influenţat

cu bună ştiinţă rezultatul final al procedurii, eliminând din competiţie pe unii ofertanţi, prin

invocarea unor omisiuni sau discrepanţe de ordin tehnic ale acestora care însă erau în mod

evident mici erori de redactare a ofertelor ce puteau fi uşor clarificate şi/sau corectate.

* Echipa de control a constatat faptul că modul în care autoritatea contractantă a

pregătit şi derulat procedurile de achiziţie publică pentru lucrările de restaurare, consolidare

şi/sau conservare a condus la atribuirea acestora la un nivel nesatisfăcător (din punct de vedere

financiar) pentru autoritatea contractantă, pe fondul unui grad de ofertare suspect de redus.

Astfel, nu numai că autoritatea contractantă a reuşit arareori să atribuie lucrări

pentru sume mai mici decât valorile iniţial estimate (contractele atribuite la valori de 99%

din cele estimate nefiind satisfăcătoare şi concludente), dar în cadrul unor proceduri de

achiziţie a acceptat oferte de preţ şi ulterior a atribuit contracte care depăşeau valorile

estimate ale lucrărilor, uneori cu puţin sub 10%, prag peste care avea obligaţia de a respinge

aceste oferte, în baza prevederilor art. 361 alin. 1 lit. e1 din H.G. nr. 925/2006.



Cap. V. Vulnerabilități ale sistemului de control intern Sistemul de control intern/managerial este apreciat de către conducerea I.N.P. ca fiind

„parţial conform” cu standardele cuprinse în Codul controlului intern/managerial, apreciere

bazată pe rezultatele autoevaluării efectuate la nivelul entităţii.

Luând în considerare prevederile O.M.F.P. nr. 946/2005, din analiza modului de

implementare şi funcţionare a sistemului de control intern managerial de la nivelul I.N.P.,

conform documentelor furnizate echipei de audit (situaţia sintetică întocmită de C.S.M. în data

de 10.02.2015) şi răspunsurilor la Chestionarul privind evaluarea sistemului de control intern,

au rezultat următoarele:

Din cele 25 de standarde de control intern/managerial, au fost:

implementate: 16 standarde;

parţial implementate: 7 standarde:

- Standardul 5 – Delegarea, implementat în 18 din cele 21 de

compartimente în care standardul este aplicabil şi neimplementat în 3 compartimente;

- Standardul 7 – Obiective, implementat în 18 compartimente şi parţial

implementat în 3 compartimente;

- Standardul 10 – Monitorizarea performanţelor, implementat în 19

compartimente şi neimplementat în 2 compartimente;

- Standardul 12 – Informarea, implementat în 19 compartimente şi parţial


- Standardul 17 – Proceduri, implementat în 18 compartimente şi parţial


- Standardul 21 – Continuarea activităţii, implementat în 18

compartimente şi neimplementat în 3 compartimente;

- Standardul 22 – Strategii de control, implementat în 19 compartimente şi

parţial implementat în 2 compartimente.

neimplementate: 2 standarde (Standardul 4 – Funcţii sensibile şi Standardul 25 -

Auditul intern)

Conform inventarului activităților procedurabile și procedurate pe compartimentele

funcţionale ale I.N.P., în cadrul Direcţiei tehnice şi de restaurare a monumentelor istorice, au

fost întocmite 4 proceduri, respectiv: Procedura generală de achiziţii publice (2.1.1), Procedura

de arhivare a dosarelor de achiziţie publică (2.1.2), Procedura de urmărire a realizării

Programului de Achiziţii Publice (2.1.3) şi Procedura privind timbrul monumentelor istorice

(2.4.1). Procedura privind P.N.R. este în curs de aprobare de către Ministerul Culturii.

Auditul public intern

Potrivit organigramei aprobată prin Ordinul Ministrului Culturii şi Patrimoniului

Naţional nr. 2700/10.11.2011, în structura organizatorică a Institutului Naţional al

Patrimoniului este prevăzut „Biroul audit public intern” în subordinea directă a directorului

general, cu două posturi din care ocupat numai unu. Începând cu data de 12 septembrie 2014

niciunul din cele două posturi disponibile în cadrul biroului audit public intern nu a mai fost

ocupat.

În perioada auditată (2010-2014) care face obiectul actualei misiuni de audit al

performanței, auditorul public intern nu a efectuat nicio misiune de audit de sistem asupra

derulării Programului Național de Restaurare a Monumentelor Istorice la nivelul Institutului.

Există doar un raport de audit efectuat în perioada 07.03 – 25.03.2013, cu tema

„Evaluarea PNR 2012 – Lucrări de proiectare” pentru perioada de activitate a anului 2012, din

care rezultă doar numărul contractelor inițiate. Nu sunt detaliate temele de proiectare, nu sunt

făcute aprecieri asupra modului de achiziție, nu se specifică dacă acestea au fost finalizate sau

sunt în curs de realizare.



Recomandare

Având în vedere faptul că din 12.09.2014, Institutul nu mai are încadrată nicio persoană

cu atribuții de auditor public intern, managerul Institutului va dispune măsurile legale pentru

încadrarea posturilor.

Luând în considerare cele prezentate mai sus, apreciem performanţa sistemului de

control intern din cadrul I.N.P. ca fiind una redusă, din următoarele considerente:

auditul intern nu a efectuat în perioada 2010-2014 misiuni de evaluare a gradului de

implementare a sistemului de control managerial în entitate;

inexistenţa unui compartiment de audit public intern funcţional din data de 12

septembrie 2014;

la nivelul entităţii nu au fost stabilite funcţiile sensibile;

anumite segmente ale activităţii I.N.P. nu beneficiază încă de proceduri operaţionale

care să definească foarte obiectiv şi transparent persoanele implicate, responsabilităţile

acestora, etapele parcurse şi termenele de realizare ale tuturor activităţilor;

multiplele deficienţe constatate de organe de control/audit externe (Curtea de Conturi)

denotă carenţe ale controlului intern/managerial;

în rapoartele anuale asupra sistemului de control intern/managerial înaintate la

ordonatorul principal de credite, atât în anul 2013 cât şi în anul 2014, directorii generali în

funcţie la data raportării, au declarat prin asumarea responsabilităţii, pe baza datelor,

informaţiilor şi constatărilor deţinute, precum şi din rapoartele de audit intern şi extern, că

Institutului Naţional al Patrimoniului dispune de un sistem de control intern/managerial a cărui

concepere şi aplicare permit parţial conducerii să furnizeze o asigurare rezonabilă că

fondurile publice gestionate în scopul îndeplinirii obiectivelor generale şi specifice au fost

utilizate în condiţii de legalitate, regularitate, eficacitate, eficienţă şi economicitate.

În acest context, putem concluziona că sistemul de control intern este parţial conform,

procedurile neacoperind suficient prevenirea tuturor riscurilor.

Mediul de control al entităţii nu oferă în totalitate siguranţa că procedurile de control

funcţionează eficient în practică.

Apreciem, nivelul riscului de control din cadrul I.N.P. ca fiind unul mediu.

Recomandarea auditorilor publici externi pentru conducerea I.N.P. constă în luarea

măsurilor necesare pentru punerea în aplicare a prevederilor O.M.F.P. nr. 400/12.06.2015

pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial al entităţilor publice, în vigoare

începând cu data de 22.06.2015

Consideraţii cu privire la funcţionarea Consiliului de Administraţie al Institutului

Naţional al Patrimoniului

În Regulamentele de organizare și funcționare a Institutului Național al Patrimoniului

aprobate prin Ordinele nr.2050/02.02.2010 și nr.2700/10.11.2011 ale Ministrului Culturii și

Patrimoniului Național se prevede că „În exercitarea atribuţiilor sale, directorul

general/managerul a fost/este ajutat de Consiliul de Administraţie al Institutului”.

La ședințele Consiliului de Administrație pot fi invitați și alți reprezentanți ai

ministerului, precum și specialiști și experți în domeniile care fac obiectul dezbaterilor.

Consiliul de Administrație are printre atribuțiile principale, următoarele:

* dezbate programele de activitate ale instituției;

* dezbate propuneri de modificare a Regulamentului de organizare și funcționare a

Institutului și Organigramei care se transmit de Directorul general spre aprobare Ministerului

Culturii și Patrimoniului Național;



* avizează proiectul de fundamentare tehnico – economică a Programului Național de

Restaurare a Monumentelor istorice anual, care va fi înaintat spre analiză și aprobare

Ministerului Culturii și Patrimoniului Național;

* dezbate și propune aprobarea măsurilor necesare – tehnice, economice și

administrative, pentru derularea Programului Național de Restaurare anual, aprobat de

Ministerul Culturii și Patrimoniului Național.

Din consultarea registrului de ședințe al Consiliului de Administrație al Institutului

Național al Patrimoniului, auditorii publici externi au constatat următoarele aspecte:

a) hotărârile adoptate în ședințele Consiliului de Administrație nu au fost transpuse într-

un act de decizie din care să rezulte persoana/persoanele desemnate să ducă la îndeplinire

activitatea, termenele de realizare și termenul de raportare a rezultatelor;

b) şedinţele Consiliului de Administraţie nu au fost ţinute cu regularitate sau dezbaterile

nu au fost consemnate în registrul de şedinţe.

c) din procesele – verbale consemnate în registrul Consiliului de Administrație din anul

2010 nu reiese participarea la nicio ședință a reprezentantului Ministerului Culturii și

Patrimoniului Național.

Concluzie:

- se constată lipsa de transparență în ceea ce privește proiectul de fundamentare tehnico

– economică a Programului Național de Restaurare a Monumentelor Istorice anual, care este

înaintat spre analiză și aprobare Ministerului Culturii.

- minimalizarea dezbaterilor și propunerilor de măsuri necesare – tehnice, economice și

administrative, pentru derularea Programului Național de Restaurare anual, aprobat de

Ministerul Culturii.

Recomandare:

Hotărârile adoptate în ședințele Consiliului de Administrație să fie transpuse într-un act

de decizie din care să rezulte persoana/persoanele desemnate să ducă la îndeplinire activitatea,

termenele de realizare și termenul de raportare a rezultatelor.

Cap. VI Punctul de vedere al conducerii I.N.P. cu privire la aspectele

constatate în urma auditului performanţei Conform precizărilor făcute de managerul Institutului, în răspunsul dat la chestionarul

înaintat de echipa de audit, referitor la Programul National de Restaurare au fost identificate

mai multe cauze ale situației actuale care îşi au originea în istoria programului.

Insuficienta reglementare şi claritate legislativă cu privire la strategia de selectare a

obiectivelor, de aprobare a acestora inclusiv a modului de finanţare, de contractare, de

verificare şi de urmărire a realizării implementării proiectelor de restaurare a monumentelor

istorice;

Lipsa unei legislaţii specifice în domeniul restaurării şi conservării monumentelor din

fonduri publice care ar trebui să fie diferită de legislaţia obişnuită în domeniul renovării

clădirilor având în vedere specificul procedurilor de restaurare a monumentelor istorice;

Modul de finanţare este impropriu şi sumele insuficiente în raport cu importanţa

sarcinii şi dintr-un capitol bugetar “Bunuri şi servicii” care nu conferă posibilitatea reportării

fondurilor neconsumate în anul următor, cu aceeaşi destinaţie;

Insuficienta remunerare a personalului de specialitate din cadrul INP, inclusiv a

conducerii cât şi a Managerului raportată la răspunderea, gradul, importanţa şi unicitatea

misiunii Instituţiei;

Precaritatea situaţiei Managerului prin menţinerea acestuia în mod voit de către M.C.

în stare de interimat cu semnarea din 4 în 4 luni al unui nou contract de management



interimar, contract modificat de 4 ori în ultimul an în mod discreţionar şi fără negociere între

părţi aşa cum prevede legea;

Inexistenţa unui CTE funcţional la nivelul MC din anul 2012 care a dus la blocarea a

mai mult de 28 de şantiere şi a dereglării funcţionarii şi aprobării lucrărilor suplimentare

necesare desfăşurării activităţilor de restaurare;

Printre motivele legate de modul de operare în cadrul PNR care au condus la blocarea

programului şi la ineficienta cheltuire a banilor alocați, se numără:

o Conivenţa între proiectanţii selectaţi de INP şi sistemul de avizare al proiectelor

la nivelul MC-CNMI, proiecte de cele mai multe ori incomplete şi insuficient documentate care

au dus ulterior la depăşiri de buget şi la lucrări suplimentare;

o Existenţa multor lucrări suplimentare executate fără aprobarea MC şi INP de

către anumiţi constructori, uneori necesare, dar cu nerespectarea prevederilor legale (vezi

blocarea aprobărilor CTE care au făcut pe constructori la nivelul anului 2012 -2013 să

realizeze aceste lucrări în speranţa că se vor aproba şi vor fi decontate după obiceiul

împământenit la INP ulterior execuţiei) şi care provoacă o stare de nemulţumire, de conflict

între INP şi contractorii săi.

o Existenta unor procese pe rol cu anumiţi constructori şi lucrări blocate din

diverse motive în aşteptarea soluţionării în instanţă a acestora;

o Neîncrederea între Conducerea INP şi compartimentul de diriginţi cu privire la

modul de desfăşurare a activităţii acestora în special la nivelul rapoartelor de control de

calitate şi uneori a aprobărilor deconturilor cu privire la unele lucrări.

o Pierderea personalului tehnic de specialitate din cadrul INP capabil să verifice

şi să aprobe plăţile către constructori datorită anchetelor, slabei remunerări etc.

o Slaba finanţare a studiilor preliminare premergătoare DALI, slaba remunerare

a Proiectării şi Asistenţei tehnice pe durata şantierelor pe o perioadă foarte lungă, lipsa

externalizării serviciilor de dirigenţie şi remunerarea satisfăcătoare a acestora împreună cu

tot personalul care se ocupă de aspectele tehnice şi economice a PNR.

o Modul de contractare a lucrărilor de restaurare până în 2013 pe baza preţului

cel mai mic şi a duratei de execuţie celei mai scurte, creionându-se premizele modificărilor

ulterioare prin acte adiţionale;

o Schimbări frecvente la nivelul managementului INP şi MC

Managerul entității a formulat, de asemenea, posibile soluţii cu privire la modul de

continuare a Programului Naţional de Restaurare a Monumentelor Istorice:

1. Soluţia de reformare a PNR

Reformarea PNR la nivel operaţional prin includerea în liniile de finanţare a studiilor

preliminare şi a temei de proiectare, a verificării proiectelor, a dirigenţiei de şantier, a

consultanţei şi aducerea valorilor acestora la nivelul pieţei serviciilor în domeniu;

Aprobarea unor standarde de cost specifice domeniului raportate la piaţă prin ordin al

Ministrului Culturii şi aprobate eventual şi de MF şi MDRAP;

Reintroducerea sporurilor pentru angajaţii INP de importanţă naţională şi rang

naţional al instituţiei;

Activarea CTE până la valoarea de 5.000.000 lei la nivelul INP şi posibilitatea

remunerării unei comisii tehnice de verificare a proiectelor;

2. Soluţia de transformarea a PNR într-un Fond Naţional de Restaurare şi

Consolidare a Patrimoniului Cultural

o În cazul în care nu se mai doreşte continuarea programului în forma de mai sus,

şi după finalizarea împreună cu recomandările menţionate mai sus a tuturor şantierelor în



curs se propune transformarea PNR într-un Fond Naţional de Restaurare şi Consolidare a

Patrimoniului Cultural finanţat din timbrul monumentelor istorice, Oficiu pentru Jocurile de

noroc şi/sau bugetul statului etc., care să funcţioneze la nivelul INP şi să co-finanţeze până la

70-80 la sută proiecte de restaurare şi consolidare propuse de beneficiarii de folosinţă, INP

urmând să întocmească şi să publice ghidurile de finanţare, să organizeze sesiunile de

finanţare şi să deconteze lucrările şi serviciile aferente conform contractelor şi

angajamentelor asumate.

Cap. VII Măsurile luate de conducerea entităţii în timpul misiunii de

audit al performanţei În cursul misiunii de audit, prin Dispoziția Managerului I.N.P. nr. 237 din data de

10.12.2015 s-au dispus măsurile adoptate în Consiliul de Administrație din data de 07.12.2015,

în timpul căreia s-a hotărât:

- scoaterea la concurs a tuturor posturilor vacante, inclusiv posturile de auditori publici

interni;

- inventarierea de către Direcţia tehnică a tuturor contractelor încheiate cu societăţile

comerciale, contractoare, iar în situaţia în care se constată neîndeplinirea culpabilă a

obligaţiilor contractuale ce reveneau constructorilor, va proceda la întocmirea unui „Referat cu

propunere de reziliere culpabilă a contractelor” şi se va proceda la calcularea de penalităţi de

întârziere/sume accesorii, care vor fi solicitate constructorilor conform clauzelor contractuale.

De asemenea, echipa de audit a reţinut măsurile luate de reprezentanţii entităţii, pe

parcursul anului 2015 şi până la finalizarea acţiunii de audit al performanţei, cu privire la

acţiunile de chemare în judecată şi/sau plângeri penale, denunţuri penale, solicitări de extinderi

a urmăririi penale.

Cap. VIII Concluziile generale şi recomandările formulate de auditorii

publici externi în urma misiunii de audit al performanţei, inclusiv propuneri

de îmbunătăţire a cadrului legislativ care reglementează Programul

Naţional de Restaurare a Monumentelor Istorice Concluzia generală a misiunii de audit al performanței este că, în perioada auditată,

Programul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice deși a contribuit la restaurarea unui

număr semnificativ de monumente istorice, îndeplinindu-și astfel parțial obiectivul principal,

disfuncțiile și iregularitățile semnalate au condus la diminuarea eficienței acestuia și a

potențialului său în ceea ce privește restaurarea/reabilitarea/reinserția și nu în ultimul rând

promovarea patrimoniului cultural imobil.

Ţinând cont de faptul că, de-a lungul timpului, au fost dispuse de către Curtea de

Conturi, măsuri referitoare la îmbunătăţirea cadrului legislativ aflate în sarcina ordonatorului

principal de credite, dar care nu au fost duse la îndeplinire nici până în prezent, echipa de

auditori publici externi concluzionează că Ministerul Culturii nu şi-a îndeplinit atribuţiile cu

privire la iniţierea unui proiect de act normativ pentru modificarea şi completarea H.G. nr.

593/2011 privind organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional al Patrimoniului;

elaborarea sau avizarea unor proiecte de acte normative, regulamente, norme şi metodologii,

potrivit legii, pentru domeniul specific de activitate al I.N.P, care să aibă caracter obligatoriu.

Tergiversarea iniţierii acestui cadru normativ, a condus la favorizarea apariţiei

disfuncţiilor consemnate în derularea P.N.R.

Având în vedere importanţa naţională a obiectivului principal al Programului Naţional

de Restaurare a Monumentelor Istorice, de reabilitare a patrimoniului cultural imobil prin

scoaterea din pericol, consolidarea, restaurarea, conservarea şi punerea în valoare a

monumentelor istorice clasate în Lista Monumentelor Istorice, concluzionăm faptul că se



impune atât ameliorarea cadrului normativ instituţional şi stabilizarea acestuia, inclusiv prin

includerea principiilor de dezvoltare durabilă și coezivă cât și elaborarea unui sistem coerent de

competenţe, responsabilităţi, instrumente şi resurse pentru punerea în aplicare şi implementarea

concertată a prevederilor legale şi a obiectivelor strategice în materie de monumente istorice.

Se impune totodată analizarea şi reformularea principiilor şi obiectivelor Programului

Naţional de Restaurare a Monumentelor Istorice, astfel încât acesta să devină un instrument

eficient şi eficace pentru restaurarea monumentelor, prin crearea unui cadru normativ unitar

atât la nivelul Institutului Naţional al Patrimoniului cât şi la nivelul Ministerului Culturii.

Având în vedere numărul foarte mare de monumente istorice înscrise în Lista

monumentelor istorice, stadiul de conservare precar al multora dintre acestea, ritmul lent în

care se derulează activităţile de restaurare şi precaritatea resurselor alocate de la bugetul de stat

pentru P.N.R., se recomandă ca Ministerul Culturii, în colaborare cu Institutul Național al

Patrimoniului și cu alte instituții centrale, să analizeze și să reglementeze atât o delimitare clară

a responsabilităţilor şi competenţelor cu privire la monumentele istorice între autorităţile

centrale şi cele locale, cât şi crearea de parteneriate între acestea, care să asigure în principal

cofinanţarea activităţilor de restaurare/conservare.

Cap. IX Sinteza principalelor vulnerabilități, constatări și concluzii

rezultate în urma misiunii de audit al performanței Nr.

crt.

Vulnerabilități, constatări, concluzii şi recomandări

1

Vulnerabilități,

constatări,

concluzii

Inexistența unor acte normative care să reglementeze cadrul specific

de organizare, desfășurare și finanțare a Programului Național de

Restaurare a Monumentelor Istorice

2

Neaprobarea de către Ministerul Culturii, a Regulamentului de

organizare și funcționare și a organigramei, actualizate, înaintate de

I.N.P., în raport cu obiectul complex de activitate al instituției.

3

Gradul redus de ocupare al posturilor cu atribuții în derularea

P.N.R.M.I. și caracterul temporar al ocupării unora dintre acestea

(detașare)

4 Nivelul scăzut de salarizare a personalului din cadrul I.N.P., în

raport cu atribuțiile și responsabilitățile acestuia

5 Inexistența în prezent a unui compartiment de audit public intern

funcțional

6

În ceea ce privește activitatea Consiliul de Administrație din cadrul

I.N.P. s-a constatat:

lipsa de transparență în ceea ce privește proiectul de

fundamentare tehnico – economică a Programului Național de

Restaurare a Monumentelor Istorice anual, care este înaintat spre

analiză și aprobare Ministerului Culturii

minimalizarea dezbaterilor și propunerilor de măsuri

necesare – tehnice, economice și administrative, pentru derularea

Programului Național de Restaurare anual, aprobat de Ministerul

Culturii

1

Recomandări Continuarea demersurilor în vederea promovării Proiectului de

Hotărâre a Guvernului pentru completarea H.G. nr.593/2011 privind

organizarea și funcționarea Institutului Național al Patrimoniului

2 Elaborarea metodologiei privind condițiile de eligibilitate, criteriile

de prioritizare și procedura de selecție a obiectivelor cuprinse în



Programul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice

3

Elaborarea unui Ghid de finanțare, care să prevadă procedurile ce

trebuie parcurse pentru validarea finanțării proiectelor în cadrul

Programului Național de Restaurare a Monumentelor Istorice

4

Analizarea și evaluarea îndeplinirii contractelor și a stadiilor fizice

la toate șantierele în curs, realizarea de expertize la toate șantierele

blocate sau cu probleme mari tehnice și unde va fi cazul se vor

demara proceduri juridice. Informarea ordonatorului principal de

credite cu rezultatul acestor evaluări și formularea de propuneri

5

Finalizarea lucrărilor contractate, la toate șantierele care au front de

lucru și deblocarea celor care au nevoie doar de reautorizări,

aprobări de la CTE și CNMI

6

Analizarea împreună cu ordonatorul principal de credite, a

oportunității înființării unui Consiliu tehnico-economic la nivelul

I.N.P. care să aprobe documentațiile tehnico-economice aferente

obiectivelor/proiectelor de investiții noi și documentațiile de avizare

a lucrărilor de intervenții, în limita pragurilor valorice stabilite prin

lege

7

Analizarea și reactualizarea tuturor proiectelor deja finanțate, aflate

în arhiva INP, pentru a vedea dacă beneficiarii mai sunt eligibili

pentru finanțare prin PNR

8

Revizuirea procedurilor de achiziție de servicii de proiectare și de

lucrări de intervenție la monumente. Reformularea clauzelor

contractuale referitoare la drepturile și obligațiile părților, astfel

încât să nu lase loc de interpretări care se pot dovedi a fi în

dezavantajul achizitorului (finanțator)

9

Având în vedere faptul că din 12.09.2014, Institutul nu mai are

încadrată nicio persoană cu atribuții de auditor public intern,

managerul Institutului va dispune măsurile legale pentru încadrarea

posturilor.

10

Luarea de către conducerea I.N.P. a măsurilor necesare pentru

punerea în aplicare a prevederilor O.M.F.P. nr. 400/12.06.2015

pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial al

entităților publice, în vigoare începând cu data de 22.06.2015

11

Hotărârile adoptate în ședințele Consiliului de Administrație să fie

transpuse într-un act de decizie din care să rezulte

persoana/persoanele desemnate să ducă la îndeplinire activitatea,

termenele de realizare și termenul de raportare a rezultatelor

12

Având în vedere numărul foarte mare de monumente istorice

înscrise în Lista monumentelor istorice, stadiul de conservare precar

al multora dintre acestea, ritmul lent în care se derulează activitățile

de restaurare şi precaritatea resurselor alocate de la bugetul de stat

pentru P.N.R., se recomandă ca Ministerul Culturii, în colaborare cu

Institutul Național al Patrimoniului și alte instituții centrale, să

analizeze și să reglementeze atât o delimitare clară a

responsabilităților și competențelor cu privire la monumentele

istorice între autoritățile centrale și cele locale, cât și crearea de

parteneriate între acestea, care să asigure în principal cofinanțarea

activităților de restaurare/conservare



Conform prevederilor pct. 432 din „Regulamentul privind organizarea și desfășurarea

activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste

activități”, aprobat de către plenul Curții de Conturi a României și publicat în M. Of.

nr.547/2014, a fost transmisă, către conducerea I.N.P., Scrisoarea nr.

IX/40.054/N.M/12.01.2016, care conține recomandările rezultate din Raportul de audit al

performanței „Utilizarea fondurilor publice destinate Programului Național de Restaurare a

Monumentelor Istorice în perioada 2010 – 2014”, înregistrat la Institutul Național al

Patrimoniului sub nr. 5439/11.12.2015.

Pentru implementarea recomandărilor formulate au fost stabilite termene cuprinse între

31.03.2016 și 30.09.2016.

Documents

SINTEZA RAPORTULUI DE AUDIT AL PERFORMANŢEI · RAPORTULUI DE AUDIT AL PERFORMANŢEI încheiat la Institutul Național al Patrimoniului privind „Utilizarea fondurilor publice destinate