Upload
others
View
2
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
1
28.01.2016
SINTEZA tabelară a propunerilor la proiectul de lege cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative
Denumirea legii, numărul şi conţinutul articolelor,
care se propun spre modificare sau completare
Propunerile de modificare şi completare Expunerea explicită a motivelor şi
argumentul propunerilor de modificare şi completare
Data intrării în
vigoare 1 2 3
Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr.845-XII din 3 ianuarie 1992 Articolul 91. Activităţi financiare ilegale (1) Se interzice desfăşurarea de activităţi, altele decât cele înregistrate şi autorizate în modul prevăzut de legislaţie, prin
care se propune persoanelor, prin ofertă publică, să depună ori să colecteze mijloace financiare rambursabile, indiferent cum se realizează această colectare. (2) Se interzice desfăşurarea de activităţi, altele decât cele înregistrate şi autorizate în modul prevăzut de legislaţie, prin
care se propune persoanelor, prin ofertă publică, să depună ori
să colecteze mijloace financiare sau să se înscrie pe liste cu
promisiunea câştigurilor financiare rezultate din creşterea
numărului de persoane recrutate sau înscrise, indiferent cum se
realizează această colectare sau înscriere pe liste.
Art.I. – La articolul 91 alineatele (1) şi (2) din Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr.845-XII din 3 ianuarie 1992 (Monitorul Parlamentului Republicii Moldova, 1994, nr.2, art.33), cu modificările şi completările ulterioare, cuvîntul „activităţi” se înlocuieşte cu cuvintele „activităţi financiare”.
Modificarea poartă un caracter
redacţional şi are drept scop aducerea în concordanţă a prevederilor alin.(1) şi
alin.(2) cu denumirea art.91 din Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi.
01.04.2016
Legea nr.146-XIII din 16 iunie 1994 cu privire la întreprinderea de stat Articolul 131. Auditul (2) Ministerul Finanţelor va înainta anual Guvernului spre
aprobare lista societăţilor de audit pentru auditarea situaţiilor
financiare ale întreprinderilor, selectate conform criteriilor stipulate la alin.(3). Modul de selectare a societăţilor de audit
şi termenii de referinţă se stabilesc de Guvern. (3) Societatea de audit trebuie să corespundă următoarelor
criterii: a) în anexa la licenţa pentru desfăşurarea activităţii de audit să
fie indicaţi cel puţin 2 auditori certificaţi, unul dintre care să
aibă experienţă în domeniu nu mai puţin de 5 ani; b) societatea de audit, precum şi auditorii din cadrul societăţii de audit să nu aibă sancţiuni aplicate pentru ultimii 2 ani, fapt
confirmat de către Consiliul de supraveghere a activităţii de
audit de pe lîngă Ministerul Finanţelor.
Art.II. – Articolul 131 din Legea nr.146-XIII din 16 iunie 1994 cu privire la întreprinderea de stat (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1994, nr.2, art.9), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează
după cum urmează: alineatele (2) şi (3) vor avea următorul cuprins: „(2) Selectarea societăţilor de audit pentru auditarea situaţiilor financiare anuale se efectuează de către
întreprindere conform criteriilor stipulate la alin.(3). Modul de selectare a societăţilor de audit şi termenii de referinţă se
stabilesc de Guvern. (3) Societatea de audit trebuie să corespundă următoarelor
criterii: a) conform situaţiei la data de 31 decembrie a perioadei de gestiune precedente, în anexa la Licenţa pentru desfăşurarea activităţii de audit să fie indicaţi cel puţin 2 auditori certificaţi; b) societatea de audit, precum şi auditorii din cadrul societăţii de audit să nu aibă sancţiuni aplicate în urma controlului extern al calităţii lucrărilor de audit pentru
perioada de gestiune precedentă, fapt confirmat de către
Modificarea propusă va exclude
necesitatea stabilirii Listei societăţilor de audit de către Ministerul Finanţelor şi aprobarea ulterioară prin Hotărîre de
Guvern. Procedura actuală este
complexă şi necesită mult timp pentru
întocmirea listei şi respectarea regulilor corespunzătoare de elaborare şi aprobare. Totodată, Lista societăţilor de audit se aprobă anual de către Guvern cu
mare întîrziere (pentru anul 2014 a fost aprobată prin HG nr.817 din 07.10.2014,
iar pentru anul 2015 prin HG nr.799 din 29.10.2015), fapt ce duce la selectarea necorespunzătoare a societăţilor de audit, precum şi aprobarea acestora în majoritatea cazurilor de către Consiliile
de administraţie a întreprinderilor de stat în lipsa listei aprobate. Aprobarea cu întîrziere a societăţilor de audit influenţează şi asupra calităţii
01.04.2016
2
Consiliul de supraveghere a activităţii de audit; c) să aibă în derulare cel puţin 5 misiuni de audit ale situaţiilor financiare anuale în perioada de gestiune precedentă, conform listei stabilite şi publicate anual pe pagina web a Consiliului de supraveghere a activităţii de audit la situaţia din 31 decembrie.”.
lucrărilor de audit, deoarece nu rămîne
timp suficient pentru efectuarea calitativă a tuturor procedurilor de audit
necesare desfăşurării misiunii de audit. Astfel, procedura propusă de selectare a societăţilor de audit de către
întreprinderile de stat va fi mai uşor de urmat, mai simplă şi totodată, mai clară. De asemenea, menţionăm, că în urma
analizei efectuate, anual vor corespunde criteriilor de selectare în jur de 25 societăţi de audit. Modificarea vizează art.133 alin.(2) din legea cu privire la întreprinderea de stat și art.89 alin.(1) și alin.(11) din legea privind societățile pe acțiuni ale
proiectului de lege. Legea instituţiilor financiare nr.550-XIII din 21 iulie 1995 Articolul 22. Secretul bancar şi obligaţiile fiduciare (1) Secret bancar constituie orice informaţie referitoare la
persoana, la bunurile, la activitatea, la afacerea, la relaţiile
personale sau de afaceri ale clienţilor băncii, la conturile
clienţilor (solduri, rulaje, operaţiuni derulate), la tranzacţiile
încheiate de clienţi, precum şi altă informaţie despre clienţi,
care i-a devenit cunoscută băncii. (2) În înţelesul prezentului articol, client al băncii este considerată orice persoană care beneficiază sau a beneficiat
de serviciile unei bănci ori persoana cu care banca a negociat
o tranzacţie, chiar dacă tranzacţia respectivă nu s-a finalizat. (3) Administratorii şi funcţionarii băncii, persoanele care
acţionează în numele băncii şi alte persoane care, în virtutea
executării obligaţiilor de serviciu, au obţinut acces la
informaţia prevăzută la alin.(1) au obligaţia de a păstra
secretul bancar, de a nu folosi informaţia indicată în alte
scopuri decît cele de serviciu. Această obligaţie subzistă şi
după încetarea activităţii persoanelor menţionate mai sus sau
în perioada suspendării activităţii lor. (4) Furnizarea informaţiei ce constituie secret bancar, inclusiv către autorităţile publice abilitate prin legi speciale să solicite
informaţii de la persoanele fizice şi juridice, se efectuează în
strictă conformitate cu prezentul articol. (5) Informaţia ce constituie secret bancar urmează a fi
furnizată de bancă, în măsura în care furnizarea acestei
informaţii este justificată de scopul pentru care este solicitată,
Art.III. – La articolul 22 alineatul (7) litera c) din Legea instituţiilor financiare nr.550-XIII din 21 iulie 1995 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr.78–81, art.199), cu modificările ulterioare, după
cuvîntul „bancare” se introduc cuvintele „şi a operaţiunilor
pe un cont bancar”.
Se propune acordarea dreptului organelor fiscale de a obţine de la instituţiile financiare informaţia privind operaţiunile
aferent unui cont bancar al contribuabilului în cazurile prevăzute de Codul fiscal. Concomitent, se propune stabilirea, în art.226 din Codul fiscal, a obligaţiei instituţiilor financiare de informare în aceeaşi zi, prin intermediul sistemului informaţional automatizat de creare şi
circulaţie a documentelor electronice
între Serviciul Fiscal de Stat şi instituţiile
financiare, a organului fiscal despre operaţiunile între persoanele juridice şi/sau întreprinderile cu statut de persoană fizică privind: - activităţile sau tranzacţiile realizate
prin virament printr-o operaţiune cu o
valoare ce echivalează sau depăşeşte 500
mii lei; - extragerile de numerar printr-o operaţiune cu o valoare de cel puţin 100
mii lei. Propunerea înaintată va duce la
fortificarea capacităţilor şi instrumentelor
Serviciului Fiscal de Stat de
01.04.2016
3
în următoarele cazuri: a) la solicitarea clientului băncii sau a reprezentantului acestuia; b) în cazul decesului clientului băncii, la solicitarea
moştenitorului acestuia, cu anexarea certificatului de
moştenitor, precum şi la solicitarea notarului care a deschis
procedura succesorală, cu anexarea copiei certificatului de
deces al clientului băncii; c) la solicitarea organului de urmărire penală, cu autorizaţia
judecătorului de instrucţie, privind cauza penală concretă; d) la solicitarea instanţei de judecată, în scopul soluţionării
unei cauze aflate pe rol; e) la solicitarea organului fiscal, în scopul exercitării
atribuţiilor stabilite de legislaţia fiscală; f) la solicitarea organului vamal, în privinţa persoanei supuse
supravegherii vamale, în conformitate cu prevederile Codului vamal; g) la solicitarea Curţii de Conturi, în privinţa persoanei auditate, potrivit legii speciale ce reglementează activitatea
Curţii de Conturi; h) la solicitarea Serviciului de Informaţii şi Securitate, în
scopul exercitării atribuţiilor ce ţin de asigurarea securităţii
de stat; i) la solicitarea Centrului Naţional Anticorupţie, în privinţa
persoanei care cade sub incidenţa legislaţiei cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării
terorismului; j) la solicitarea Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, în
scopul exercitării atribuţiilor ce ţin de domeniul pieţei
financiare nebancare; j1) la solicitarea Ministerului Finanţelor, în scopul exercitării
atribuţiilor pentru conturile deschise în bănci de către
instituţiile publice finanţate de la bugetul public naţional; k) la solicitarea organului de executare, în temeiul şi în
limitele prevăzute de documentul executoriu; l) cînd banca justifică un interes legitim. (6) Solicitarea de furnizare a informaţiei ce constituie secret bancar, înaintată de autorităţile menţionate la alin.(5), trebuie să conţină: temeiul legal al solicitării, datele de identitate ale
persoanei la care se referă informaţia confidenţială solicitată,
categoria informaţiei solicitate şi scopul pentru care se
solicită aceasta. Solicitarea înaintată trebuie să fie semnată de
persoana cu funcţie de răspundere împuternicită şi să aibă
aplicată ştampila autorităţii date.
identificare/investigare a fraudelor fiscale, fapt ce ar conduce la majorarea nivelului de depistare şi eliminare a
acestora, întreprinderea măsurilor
operative de control, precum şi o monitorizare mai riguroasă a
contribuabililor. În prezent, identificarea cazurilor de extragere a numerarului de pe conturile bancare şi/sau a tranzacţiilor prin
virament efectuate între contribuabili este posibilă doar în cadrul controalelor
fiscale, fapte constatate în majoritatea cazurilor mult prea tîrziu. Astfel, este de menţionat că, pentru perioada anului 2014, în rezultatul efectuării controalelor prin metode şi
surse indirecte (din motivul neprezentării
documentelor contabile pentru verificare (întreprinderi delincvente)), au fost identificaţi 9 agenţi economici, care nu
au fost înregistraţi în calitate de subiecţi
ai TVA (înregistrarea obligatorie fiind dacă într-o oricare perioadă de 12 luni
consecutive a efectuat livrări de mărfuri, servicii în sumă ce depăşeşte 600 mii lei), dar care conform informaţiei privind
rulajele mijloacelor băneşti pe conturile
bancare depăşise cu mult plafonul
indicat, prejudiciul estimat adus Bugetului Public Naţional constituind circa 110 milioane lei. Modificarea vizează art.22 alin.(7) lit.c)
din Legea instituţiilor financiare şi art.226 alin.(51) din Codul fiscal ale proiectului de lege.
4
(7) Nu constituie încălcare a obligaţiei de păstrare a secretului
bancar: a) furnizarea către Banca Naţională a informaţiei necesare
exercitării atribuţiilor ei; b) furnizarea informaţiei şi a datelor întocmite astfel, încît
identitatea şi informaţiile privind activitatea fiecărui client al
băncii nu pot fi identificate; c) furnizarea obligatorie organelor fiscale a informaţiei privind
deschiderea, modificarea şi închiderea conturilor bancare, în cazurile şi cu referinţă la categoriile de contribuabili prevăzute
de lege; d) furnizarea informaţiei organizaţiei de audit a băncii, în
limitele necesare exercitării de către aceasta a activităţii de
audit; e) furnizarea informaţiei Fondului de garantare a depozitelor în
sistemul bancar, în limitele necesare exercitării atribuţiilor
acestuia; f) furnizarea informaţiei birourilor istoriilor de credit
referitoare la creditele acordate, în conformitate cu legea; g) furnizarea informaţiei Centrului Naţional Anticorupţie
despre orice activitate sau tranzacţie suspectă, în conformitate
cu legislaţia cu privire la prevenirea şi combaterea spălării
banilor şi finanţării terorismului; h) furnizarea lunară către Ministerul Finanţelor a informaţiei
privind încasările, plăţile şi soldurile de mijloace băneşti în conturile deschise în bănci de către instituţiile publice finanţate
de la bugetul public naţional. (8) Persoanele şi organele abilitate să solicite şi să primească informaţiile ce constituie secret bancar sînt obligate să
păstreze confidenţialitatea acestora şi le pot utiliza numai în
scopul pentru care le-au solicitat sau le-au fost furnizate, potrivit legii, precum şi sînt obligate să nu o furnizeze sau să o
divulge persoanelor terţe, cu excepţia cazurilor de executare a
obligaţiilor prevăzute de lege. Legea fondului rutier nr.720-XII din 2 februarie 1996 Art.IV. - Articolul 1 din Legea fondului rutier nr.720-XII
din 2 februarie 1996 (republicată în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 2010, nr.247-251, art.753), cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
Articolul 1. Destinaţia şi distribuirea fondului (1) Fondul are o destinaţie speciala, fiind utilizat pentru
finanţarea: a) întreţinerii, reparaţiei şi reconstrucţiei drumurilor publice
naţionale, locale, comunale şi a străzilor;
la alineatul (1) litera a), textul „ , comunale şi a străzilor” se
exclude; Modificarea dată este propusă pentru a atinge obiectivul specific din Strategia națională de descentralizare privind
perfecționarea actualului sistem de
finanțe publice locale, astfel încît să se
01.01.2017
5
b) proiectării de drumuri; c) dezvoltării bazei de producţie a unităţilor care efectuează lucrări de întreţinere a drumurilor, procurării tehnicii şi
utilajului pentru acestea; d) producerii de materiale de construcţie rutieră; f) lucrărilor de cercetare ştiinţifică, de proiectare şi construcţie
în domeniu; g) administrării gospodăriei drumurilor; h) cheltuielilor de deservire şi rambursare a împrumuturilor cu
destinaţie specială aprobate prin lege, conform art.2 alin.(2)
din prezenta lege.
asigure autonomia financiară a APL.
Aceasta prevede consolidarea bazei de venituri proprii ale APL și a autonomiei
de decizie asupra lor. În acest context, este propusă
modificarea la Codul fiscal care prevede excluderea taxei pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele
înmatriculate în Republica Moldova din sistemul impozitelor și taxelor de stat și
trecerea acesteia la categoria taxelor locale (a se vedea art.5 pct.45) şi pct.46),
art.6 alin.(6) lit.a2) şi alin.(10), titlul VI1, art.335 alin.(2) lit.a), art.336 pct.1) - 6) şi pct.10), titlul IX capitolul 2 şi anexa nr.1
din Codul fiscal al proiectului de lege.). În cazul dat, taxa vizată va deveni sursă
de venit ale autorităților publice locale de
nivelul întîi din contul cărora vor fi
finanțate lucrările de întreținere a
drumurilor comunale și a străzilor
(reparația și reconstrucția). Conform estimărilor (în condițiile
mărimii existente a taxei), sumele taxei
rutiere redirecționate pentru autoritățile publice locale de nivelul întîi pentru anul 2017 vor constitui – 346,1,0 mil.lei și,
respectiv, 2018 – 366,2 mil.lei. (2) Modul de distribuire a mijloacelor fondului pentru drumurile publice naţionale, locale, comunale şi pentru străzi
se aprobă anual de Guvern, ţinîndu-se cont de faptul că cel
puţin 50 la sută din ele se vor utiliza pentru finanţarea
drumurilor naţionale.
alineatul (2) va avea următorul cuprins: „(2) Modul de distribuire a mijloacelor fondului pentru
drumurile publice naţionale și locale se aprobă anual de
Guvern.”.
A se vedea argumentele expuse mai sus. 01.01.2017
Legea cu privire la asociaţiile obşteşti nr.837-XIII din 17 mai 1996 Articolul 32. Documentele necesare pentru solicitarea statutului de utilitate publică Asociaţia obştească care solicită statutul de utilitate publică
prezintă Comisiei de certificare următoarele documente: a) cererea; b) copiile de pe statut şi de pe certificatul de înregistrare; c) raportul de activitate pe anul precedent (în cazul solicitării
statutului de utilitate publică pentru prima dată) sau pentru
ultimii trei ani (în cazul asociaţiilor care au deţinut statutul de
Art.V. – Articolul 32 din Legea cu privire la asociaţiile
obşteşti nr.837-XIII din 17 mai 1996 (republicată în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.153–156 BIS), cu modificările ulterioare, se modifică şi se
completează după cum urmează: alineatul unic devine alineatul (1); la alineatul (1), litera f) se completează în final cu fraza „Asociaţia obştească este în drept să prezinte certificatul
privind lipsa sau existenţa restanţelor faţă de bugetul public
Se propune excluderea sarcinii de prezentare de către asociaţiile obşteşti a certificatului privind lipsa sau existenţa restanţelor la bugetul public naţional
necesar pentru obţinerea statutului de utilitate publică, cu acordarea accesului Ministerul Justiţiei la sistemul
informaţional automatizat al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat ,,Contul curent al contribuabilului”, în cadrul căruia acest certificat poate fi
01.04.2016
6
utilitate publică), care va conţine informaţii referitoare la
proiectele realizate şi activităţile desfăşurate, la valoarea mijloacelor financiare şi/sau a celor materiale obţinute şi
folosite pe parcursul perioadei raportate, la categoriile de beneficiari, la mijloacele utilizate pentru acoperirea cheltuielilor administrative; d) declaraţia financiară, care va include: – raportul financiar pentru anul precedent de activitate, întocmit conform standardelor contabile; – informaţia despre sursele de finanţare a asociaţiei, inclusiv
granturile primite pentru perioada anterioară depunerii cererii,
dar nu mai mare de 3 ani; – datele despre folosirea mijloacelor financiare şi/sau materiale
primite, inclusiv despre cheltuielile generale şi cheltuielile administrative; e) dovada privind publicarea în mijloacele de informare în masă (inclusiv pe pagina web a asociaţiei) a rapoartelor sale
anuale privind activitatea statutară; f) certificatul de la Serviciul Fiscal de Stat privind lipsa datoriilor la bugetul public naţional.
naţional. Ministerul Justiţiei va obţine de la organul fiscal
certificatul privind lipsa sau existenţa restanţelor faţă de bugetul public naţional ale asociaţiilor obşteşti respective.”; se completează cu alineatul (2) cu următorul cuprins: ,,(2) Pentru obţinerea certificatului privind lipsa sau existenţa restanţelor faţă de bugetul public naţional ale asociaţiilor obşteşti, Ministerul Justiţiei urmează să se
conecteze la sistemul informaţional automatizat al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat ,,Contul curent al contribuabilului”.”.
generat automat de către autorităţi sau de
persoanele interesate. Modificările au drept scop micşorarea
poverii administrative pentru contribuabili şi optimizarea activităţii curente a organelor fiscale. Aceste modificări nu implică suportarea
cheltuielilor de către contribuabili sau de
către autorităţile publice.
Legea nr. 1134-XIII din 2 aprilie 1997 privind societăţile pe acţiuni Articolul 89. Auditul (1) Auditul obligatoriu al rapoartelor financiare anuale se efectuează la societatea entitate de interes public şi la
societatea în care cota statului depăşeşte 50% din capitalul social. Ministerul Finanţelor va înainta anual Guvernului spre
aprobare lista societăţilor de audit pentru auditarea situaţiilor
financiare ale societăţilor în care cota statului depăşeşte 50%
din capitalul social, selectate conform criteriilor stipulate la alin.(11). Modul de selectare a societăţilor de audit şi termenii
de referinţă se stabilesc de Guvern. (11) Societatea de audit trebuie să corespundă următoarelor
criterii: a) în anexa la licenţa pentru desfăşurarea activităţii de audit să fie indicaţi cel puţin 2 auditori certificaţi, unul dintre care să
aibă experienţă în domeniu nu mai puţin de 5 ani; b) societatea de audit, precum şi auditorii din cadrul societăţii de audit să nu aibă sancţiuni aplicate pentru ultimii 2 ani, fapt
confirmat de către Consiliul de supraveghere a activităţii de
audit de pe lîngă Ministerul Finanţelor. (2) Auditul solicitat al rapoartelor financiare anuale se efectuează: a) la cererea acţionarilor care deţin cel puţin 10% din acţiunile
Art.VI. – Articolul 89 din Legea nr.1134-XIII din 2 aprilie 1997 privind societăţile pe acţiuni (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.1-4 art.1), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se
completează după cum urmează: alineatele (1) şi (11) vor avea următorul cuprins: „(1) Auditul obligatoriu al situaţiilor financiare anuale se efectuează la societatea în care cota statului depăşeşte 50% din capitalul social. Selectarea societăţilor de audit pentru auditarea situaţiilor financiare anuale se efectuează de către
societate conform criteriilor stipulate la alin.(11). Modul de selectare a societăţilor de audit şi termenii de referinţă se
stabilesc de Guvern. (11) Societatea de audit trebuie să corespundă următoarelor
criterii: a) conform situaţiei la data de 31 decembrie a perioadei de gestiune precedente, în anexa la Licenţa pentru desfăşurarea activităţii de audit să fie indicaţi cel puţin 2 auditori certificaţi; b) societatea de audit, precum şi auditorii din cadrul societăţii de audit să nu aibă sancţiuni aplicate în urma controlului extern al calităţii lucrărilor de audit pentru perioada de gestiune precedentă, fapt confirmat de către
Consiliul de supraveghere a activităţii de audit;
A se vedea argumentele expuse la art.131 alin.(2) și alin.(3) din legea cu privire la
întreprinderea de stat. Modificarea vizează art.133 alin.(2) din legea cu privire la întreprinderea de stat și art.89 alin.(1) și alin.(11) din legea privind societățile pe acțiuni ale
proiectului de lege.
01.04.2016
7
cu drept de vot ale societăţii. În acest caz, serviciile de audit
sînt plătite de aceşti acţionari, dacă hotărîrea adunării generale a acţionarilor nu prevede altfel;
c) să aibă în derulare cel puţin 5 misiuni de audit ale situaţiilor financiare anuale, în perioada de gestiune precedentă, conform listei stabilite şi publicate anual pe pagina web a Consiliului de supraveghere a activităţii de audit la situaţia din 31 decembrie.”.
Codul fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997 Art.VII. – Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 8 februarie 2007), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după
cum urmează:
Articolul 5. Noţiuni generale Următoarele noţiuni se aplică în scopul impozitării, fără
modificarea statutului juridic al persoanelor juridice şi fizice
prevăzut de legislaţia în vigoare: 12) Persoană interdependentă – membru al familiei contribuabilului sau persoana care controlează contribuabilul, este controlat de contribuabil sau se află împreună cu acesta
sub controlul unui terţ. În sensul prezentului punct: a) familia contribuabilului include: soţia (soţul)
contribuabilului; părinţii contribuabilului; copiii
contribuabilului şi soţii (soţiile) lor; bunicii contribuabilului; nepoţii (nepoatele) contribuabilului şi soţiile (soţii) lor; fraţii şi
surorile contribuabilului şi soţiile (soţii) lor; străbunicii
contribuabilului; strănepoţii contribuabilului şi soţii (soţiile)
lor; fraţii şi surorile părinţilor contribuabilului şi soţiile (soţii)
lor; nepoţii (nepoatele) contribuabilului de pe frate (soră) şi soţiile (soţii) lor; fraţii şi surorile bunicilor contribuabilului şi
soţiile (soţii) lor; copiii fraţilor şi surorilor părinţilor
contribuabilului şi soţiile (soţii) lor; copiii nepoţilor
(nepoatelor) contribuabilului de pe frate (soră) şi soţii (soţiile)
lor; precum şi persoanele enumerate din partea soţiei (soţului)
contribuabilului; b) prin control se înţelege posesia (directă sau prin una ori mai multe persoane interdependente) a cel puţin 50% din capitalul
sau din drepturile de vot ale unei persoane. În acest caz, persoana fizică este considerată posesor al tuturor cotelor de
participaţie în capital, cote ce aparţin, în mod direct sau
indirect, membrilor familiei sale.
1. Articolul 5: punctul 12) va avea următorul cuprins: „12) Parte interdependentă [controlată]: a) două părţi (persoană fizică sau juridică) sunt considerate a fi părţi interdependente [controlate] în cazul în care: i) o parte participă, direct sau indirect, la conducerea,
controlul sau la capitalul celeilalte părţi; sau ii) aceeaşi parte (persoană fizică sau juridică) sau parte/părţi
participă direct sau indirect, la conducerea, controlul sau la
capitalul ambelor părţi. În sensul literei a) o parte participă, direct sau indirect, la
conducerea, controlul sau la capitalul unei alte părţi în cazul
în care: - acea parte (persoană juridică sau persoană fizică) deţine,
direct sau indirect, 25% sau mai mult din capitalul social şi/sau drepturilor de vot ale celeilalte părţi (persoană
juridică); - acea parte controlează efectiv deciziile de afaceri ale
oricărei alte părţi; sau - acea parte este o rudă sau afini de pînă la gradul III
inclusiv, sau o parte interdependentă [controlată] cu privire la aceasta. Capitalul social şi/sau drepturile de vot deţinute de părţile
interdependente [controlate] a unei părţi din alte entităţi
juridice trebuie luate în considerare la determinarea dreptului indirect de proprietate a acelei părţi. b) o reprezentanţă permanentă a unei persoane juridice nerezidente în Republica Moldova este considerată
interdependentă cu o altă persoană juridică nerezidentă; c) o persoană juridică rezidentă este considerată
interdependentă cu o reprezentanţă permanentă a persoanei juridice nerezidente în afara Republicii Moldova.”;
Se propune introducerea normelor cu privire la preţul de transfer în scopul
reglementării impozitului pe venit, ceea
ce va permite alocarea corectă a
veniturilor în fiecare stat, crearea unor condiţii egale de impunere pentru agenţii
economici naţionali şi companiile
transnaţionale, contracararea evaziunii fiscale, ajustarea politicii fiscale şi de
administrare fiscală naţională la normele
şi standardele europene, şi anume la
Codul de conduită al Uniunii Europene
privind documentaţia preţurilor de
transfer (2006), Ghidul OCDE al Preţurilor de Transfer pentru întreprinderile multinaţionale şi administraţiile fiscale (2010), Modelului
OCDE al Convenţiei pentru evitarea
dublei impuneri (2014), Convenţiilor
pentru evitarea dublei impuneri semnate de către Republica Moldova cu alte State
(47), etc. Scopul adoptării cadrului legislativ
privind reglementarea preţurilor de
transfer ţine de obligarea contribuabililor
să aplice principiul deplinei concurenţe
(aşa numitul Arm`s Length Principle) la
calcularea venitului impozabil, precum şi permiterea organelor fiscale să
recalculeze (ajusteze) venitul impozabil în cazul în care contribuabilul nu respectă principiul deplinei concurenţe. Codul fiscal conţine deja anumite norme
01.04.2016
8
se completează cu punctul 121) cu următorul cuprins: „121) Parte independentă [necontrolată] – părţi care nu
sunt părţi interdependente [controlate];”;
privind conceptul deplinei concurenţe,
precum şi unele limitări aferente tranzacţiilor între persoane interdependente. Concomitent, normele privind necesitatea respectării valorii de piaţă se
regăsesc în Convenţiile pentru evitarea
dublei impuneri încheiate de Republica Moldova cu Statele partenere. Totuşi, aceste prevederi din Codul fiscal şi din Convenţiile pentru evitarea dublei
impuneri încheiate de Republica Moldova cu Statele partenere nu pot fi aplicate în practică, deoarece în prezent lipsesc mecanisme concrete de verificare de către autorităţile fiscale a respectării
principiului deplinei concurenţe. În contextul dat, conceptul preţului de
transfer ce urmează a fi introdus în
Republica Moldova prevede următoarele
aspecte: I. Părţi interdependente Baza pentru recunoaşterea părţilor
interdependente în scopuri fiscale constituie participarea acestora în conducerea, controlul sau capitalul unei întreprinderi. Definirea părţilor interdependente este
vastă şi se bazează pe următoarele
criterii: controlul formal prin intermediul numărului titlurilor de participare sau al
drepturilor de vot (abordarea “de jure”); participarea nemijlocită la
controlul unei altei întreprinderi prin luarea deciziilor de afacere privind desfăşurarea activităţii acesteia (abordarea “de facto”); relaţiile personale (familia), şi reprezentanţele permanente (RP)/
alte relaţii intra-grup a unei persoane juridice nerezidente în Republica Moldova.
9
Articolul 9 din Modelul Convenţiei
Fiscale al OCDE şi Ghidul OCDE pentru Preţurile de Transfer nu prevăd o cotă
minimă de participare sau de deţinere a
capitalului pentru ca criteriul ,,control”
din legislaţia preţurilor de transfer să fie
respectată. Astfel, fiecare ţară are o
abordare diferită. Propunem să fie stabilit criteriul de
interdependenţă al participării directe sau
indirecte la controlul între persoanele fizice şi persoanele juridice sau între persoanele juridice – minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot, şi criteriul de
interdependenţă între persoanele fizice - dacă acestea sunt rude sau afini de pînă
la gradul III. Stabilirea criteriului de interdependenţă
a pragului minim de deţinere - 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare
sau al drepturilor de vot se consideră
oportun în cazul Republicii Moldova, reieşind din capacităţile de administrare
fiscală a organelor fiscale, precum şi din faptul că anume începînd cu această
pondere o persoană poate influenţa direct
sau indirect deciziile persoanei dependente. Concomitent, acest criteriu corespunde practicii internaţionale la
etapa de implementare a conceptului dat. Stabilirea gradului III de rudenie sau afinitate drept criteriu de interdependenţă
între persoanele fizice derivă atît din
practica internaţională cît şi cea
naţională, inclusiv în cazul aplicării
metodelor indirecte de estimare a venitului impozabil al persoanelor fizice. Stabilirea criteriului de interdependenţă
pentru controlul efectiv al celeilalte persoane juridice este motivată de
necesitatea excluderii cazurilor de abuz ale celorlalte două criterii menţionate
mai sus – controlul formal prin numărul
10
titlurilor de participare sau al drepturilor de vot. În cazul RP, acest criteriu a fost selectat pentru a include tranzacţiile între toate
formele de activitate ale părţilor
interdependente. Cu toate acestea, compania-mamă a RP deţine nivelul cel
mai mare de control şi luarea tuturor
deciziilor asupra activităţii RP. S-a decis a nu include în definiţia
părţilor interdependente a tranzacţiilor
financiare şi comerciale cu părţile
localizate în jurisdicţiile/ţările off-shore sau paradisurile fiscale fiind luate în calcul dificultăţile practice cu care se pot
confrunta autorităţile fiscale în
constatarea şi identificarea relaţiilor între
contribuabilul rezident şi părţile străine
rezidenţi ale acestor jurisdicţii şi riscul
sporit perceput de evaluarea incorectă a
preţurilor de transfer asociată cu
tranzacţiile cu aceste jurisdicţii. Totodată, în conformitate cu Codul
fiscal al Republicii Moldova se impozitează venitul din orice surse aflate în afară Republicii Moldova, astfel
implicit şi venitul obţinut din aceste
jurisdicţii/ţări off-shore sau paradisuri fiscale. II. Tranzacţii controlate în Preţurile
de Transfer S-a decis aplicarea prevederilor Preţurilor de Transfer asupra tranzacţiilor
transfrontaliere şi cele naţionale între
părţile asociate, de exemplu toate tipurile
de tranzacţii financiare şi comerciale. Nu
există un plafon pentru astfel de tranzacţii şi nu există cazuri speciale
pentru tranzacţiile naţionale. Extinderea tranzacţiilor controlate
asupra tranzacţiilor naţionale este
justificată de existenţa facilităţilor fiscale a impozitului pe venitul persoanelor juridice pentru rezidenţii ZEL care
11
permit contribuabililor să reducă profitul
impozabil. Includerea acestei prevederi va permite identificarea tranzacţiilor
între rezidenţi şi nerezidenţi, valoarea
cărora nu corespunde cu preţul
principiului deplinei concurenţe. III. Principiul deplinei concurenţe
al Preţurilor de Transfer Principiul deplinei concurenţe este
analogic “principiului deplinei
concurenţe” prevăzut în Articolul 9 din Modelul Convenţiei Fiscale al OCDE şi
în articole similare din Convenţiile
fiscale ale Republicii Moldova. Definirea principiului deplinei concurenţe are la bază compararea
condiţiilor tranzacţiilor controlate cu
condiţiile tranzacţiilor necontrolate.
Conform definiţiei principiului deplinei concurenţe, condiţiile tranzacţiilor
controlate între părţile interdependente
nu diferă de condiţiile care s-ar fi aplicat între părţile independente în tranzacţiile
necontrolate comparabile în cadrul circumstanţelor comparabile. De asemenea, conceptul propus impune contribuabilii să calculeze venitul
impozabil în concordanţă cu principiul deplinei concurenţe. Aceasta înseamnă
că autoritatea fiscală poate efectua
ajustări primare a venitului impozabil al
contribuabilului în cazul în care condiţiile tranzacţiilor controlate nu sunt
constante cu principiul deplinei concurenţe. Ajustările primare vor fi
limitate la cele care vor majora venitul impozabil. Principalele argumente pentru includerea principiului deplinei concurenţe în
conceptul Preţurilor de Transfer în Republica Moldova sunt: Prevede o bază clară pentru
determinarea venitului impozabil
12
referitor la tranzacţiile controlate, astfel
reducînd incertitudinea pentru contribuabili; Este un principiu preluat internaţional
pentru preţurile de transfer, astfel includerea acestuia va reduce posibilitatea de a dubla impozitarea economică şi de a asigura contribuabilul
cu o bază stabilită de practici
internaţionale; Corespunde cu obligaţiile Republicii
Moldova reieşind din reţeaua sa de
Convenţii fiscale; Asigură Codul fiscal al Republicii Moldova cu un instrument suficient pentru a proteja baza impozabilă
moldovenească de comutarea
profiturilor; Oferă o bază pentru desfăşurarea
activităţii a CMN-urilor şi a
întreprinderilor independente care activează în Republica Moldova. IV. Comparabilitatea în Preţurile
de Transfer Comparabilitatea constituie un element principal în aplicarea principiului deplinei concurenţe. Cu privire la comparabilitate, Conceptul Preţurilor de Transfer în Republica
Moldova respectă principiile stabilite în Ghidul Preţurilor de Transfer OCDE. Aspectele care caracterizează
comparabilitatea constituie: Standardele de comparabilitate; Factorii de comparabilitate; Sursele de informaţii comparabile; Ajustările de comparabilitate; Utilizarea unei baze de date pentru mai mulţi ani. Aplicarea principiului deplinei concurenţe conform legii Preţurilor de
Transfer în Republica Moldova se bazează pe conceptul comparabilităţii.
13
Standardele comparabilităţii sunt definite
în Ghidul Preţurilor de Transfer OCDE, cu luarea în calcul a celor 5 factori de comparabilitate: (1) caracteristicile mărfurilor sau serviciilor; (2) analiza
funcţională; (3) clauzele contractuale; (4)
circumstanţele economice; (5) strategiile
de afaceri. Sursele de informaţii
comparabile cuprind tranzacţiile
necontrolate comparabile interne sau externe, şi autorităţilor fiscale li se
interzice să utilizeze comparabile
confidenţiale (ex. informaţii care sunt
disponibile doar autorităţilor fiscale referitor la alţi contribuabili). Conformarea tranzacţiilor controlate cu
principiul deplinei concurenţe se
realizează la nivel tranzacţional, şi
anume la nivel de informaţii pe mai mulţi
ani, informaţii cu privire la an(i)
financiar(i) în care au avut loc tranzacţiile controlate, sau date din anul
anterior în care informaţiile cu privire la
anul financiar în legătură cu tranzacţia
controlată nu sunt disponibile. Utilizarea unei baze de date pe mai mulţi ani
permite evitarea rezultatelor denaturate ca urmare a unor factori anormali sau a diferenţelor între condiţiile economice
sau de piaţă cu privire la tranzacţiile
controlate şi/sau necontrolate. Procesul analizei comparabile este adaptată conform procesului celor 9
etape din Ghidul Preţurilor de Transfer
OCDE şi este reglementată în Hotărîrea
Guvernului. Prevederile suplimentare cu privire la ajutările de comparabilitate sunt incluse
pentru a oferi o claritate adiţională
acestui subiect, atunci cînd pot fi ajustate la un indicator financiar al unei tranzacţii
necontrolate întru eliminarea impactului diferenţelor în cadrul comparărilor.
Această îndrumare este conformă cu
14
Ghidul Preţurilor de Transfer OCDE. V. Metodele Preţurilor de Transfer Conceptul Preţurilor de Transfer
moldovenesc include şi defineşte cele 5
metode a preţurilor de transfer prevăzute
de Ghidul Preţurilor de Transfer OCDE. Aceste metode sunt: (1) Metoda preţului
necontrolat comparabil (CUP); (2) Metoda preţului de revînzare (RPM); (3)
Metoda cost plus (CPLM); (4) Metoda marjei tranzacţionale nete (TNMM); (5)
Metoda împărţirii profitului (PSM). Aceste metode sunt utilizate întru determinarea tranzacţiilor controlate în conformitate cu principiul deplinei concurenţe. Nu sunt indicate alte metode specifice pentru alte tipuri de tranzacţii. Nu sunt incluse prevederi pentru alte metode pentru cazurile în care una din cele 5 metode principale nu poate fi aplicată şi cealaltă metodă oricum oferă
un rezultat în conformitate cu principiul deplinei concurenţe. Selectarea metodei preţurilor de transfer Coerenţa într-o tranzacţie controlată a
condiţiilor cu principiul deplinei concurenţe e determinată de aplicare
celei mai potrivite metode a preţurilor de
transfer care este o metodă standard.
Întru determinarea coerenţei condiţiilor
într-o tranzacţie controlată nu necesită
aplicarea mai multor metode. În cazul în care contribuabil a aplicat una din metodele preţurilor de transfer,
autoritatea fiscală va examina dacă
condiţiile tranzacţiei controlate sunt în conformitate cu principiul deplinei concurenţe reieşind din metoda preţurilor
de transfer aplicată de către contribuabil. Selectarea Părţilor Testate Conceptul moldovenesc a Preţurilor de
Transfer prevede selectarea părţilor
testate în cazul aplicării metodei cost
15
plus, metodei preţului de revînzare sau
metodei marjei tranzacţionale nete. La selectarea părţilor testate urmează a fi
respectată coerenţa cu analiza
funcţională a tranzacţiei controlate. Drept
parte testată poate fi un contribuabil din
Republica Moldova sau din afară. Cumularea tranzacţiilor Conceptul moldovenesc a Preţurilor de
Transfer prevede evaluarea tranzacţiilor
controlate la nivel cumulativ, ex. prin combinarea a celor tranzacţii, în cazurile
în care tranzacţiile controlate sunt strîns
legate economic una de alta sau formează o continuare care nu pot fi
relevant analizate separat. Intervalul deplinei concurenţe Intervalul deplinei concurenţe este
definit ca intervalul întreg, în cazurile în care sunt identificate tranzacţii
necontrolate comparabile, şi drept
interval intercuartilic – un instrument de statistică utilizat întru creşterea fiabilităţii analizei, atunci cînd nu sunt
identificate tranzacţii necontrolate comparabile sau sunt mai puţin
relevante. Un astfel de instrument de statistică are sens în cazul în care
intervalul include un număr considerabil
de consideraţii. Selectarea punctului din interval Întru ajustarea indicatorului financiar al tranzacţiei controlate a contribuabilului
va fi utilizat punctul din tendinţa centrală
– mediana intervalului deplinei concurenţe, dar cu un punct diferit care
poate fi argumentat de către contribuabil sau de către autoritatea fiscală. Punctul
diferit al intervalului deplinei concurenţe
a fost propus pentru a fi oferit un echilibru între certitudine şi flexibilitatea
necesară. VI. Ajustarea corespunzătoare a
Preţurilor de Transfer
16
Conceptul ajustării corespunzătoare a
Preţurilor de Transfer în Republica Moldova cuprinde prevederile privind ajustările corespunzătoare pentru
tranzacţiile controlate naţionale şi
internaţionale. Scopul ajustării corespunzătoare în
ambele cazuri, este de a evita dubla impunere, şi adiţional, conform
Convenţiilor fiscale – de a evita dubla impunere fiscală. Hotărîrea de Guvern prevede proceduri
clare privind solicitarea unei ajustări
corespunzătoare pentru tranzacţiile controlate naţionale şi internaţionale, şi
procedura acordului amiabil. Impozitarea Preţurilor de Transfer Dat fiind faptul că, scopul implementării
preţurilor de transfer în Republica
Moldova este de a asigura că tranzacţiile
sunt efectuate la valoarea de piaţă,
considerăm că, suma profitului impozabil rezultat ca urmare a ajustărilor, în toate
cazurile, urmează a fi impozitat la cota
standard a impozitului pe venit a persoanelor juridice de 12%. Termenul de achitare a impozitului va fi aplicat conform normelor generale. Dosarul Preţurilor de Transfer Se propune stabilirea asupra tuturor contribuabililor care desfăşoară tranzacţii
cu persoane interdependente a obligaţiei
de întocmire şi de prezentare a dosarului
preţurilor de transfer organelor fiscale. Cerinţele de documentaţie a preţurilor de
transfer vor fi transpuse din Codul de conduită privind documentaţia preţurilor de transfer şi au drept scop de a
fundamenta şi justifica tranzacţiile cu
persoanele interdependente privind respectarea principiului deplinei concurenţe. În cazul în care agentul economic nu va prezenta dosarul preţurilor de transfer
17
sau îl va prezenta incomplet, organele fiscale vor efectua de sine stătător estimarea venitului impozabil. Dosarul preţurilor de transfer va fi
prezentat organelor fiscale concomitent cu depunerea declarației cu privire la impozitul pe venit. De asemenea, se propune ca obligaţia
contribuabilului de a întocmi şi prezenta
dosarul preţului de transfer organului
fiscal să fie aplicată: a) începînd cu 01 ianuarie 2017 – de către contribuabilii care efectuează
tranzacţii cu părţi interdependente nerezidente ale Republicii Moldova; b) începînd cu 01 ianuarie 2018 – de către contribuabilii care efectuează
tranzacţii cu părţi interdependente
rezidente ale Republicii Moldova. Astfel, pe parcursul anului 2016 va fi creată infrastructura de date şi informaţii
necesară întocmirii dosarului preţului de
transfer şi verificării de către organelor
fiscale a acestuia (inclusiv conexiunea la baze de date independente), precum şi instruit personalul responsabil de administrarea preţurilor de transfer şi
agenţii economici care vor cădea sub
incidenţa normelor privind preţul de
transfer. Sancţiunile Preţurilor de Transfer S-a decis stabilirea sancţiunilor pentru: Neprezentarea dosarului Preţurilor
de Transfer şi informaţiile
suplimentare solicitate La moment se propune stabilirea unei sume fixe a amenzii de 50.000 MDL, care este egal cu 2.500 EUR. Această
amendă este propusă reieşind din
experienţa ţării vecine România.
Valoarea amenzii nu este una foarte mare, dar e costisitoare pentru majoritatea contribuabililor din Republica Moldova, astfel avînd ca scop
18
evitarea eschivării de la obligaţia de a
prezenta dosarul Preţurilor de Transfer sau nerespectarea termenului de prezentare a dosarului Preţurilor de
Transfer. Valoarea amenzii reprezintă ½
din costul mediu pentru completarea dosarului Preţurilor de Transfer (costul
mediu constituie 5.000 EUR). Prezentarea informaţiilor
nerelevante sau a dosarului incomplet a Preţurilor de Transfer Pentru a combate tentaţia unor
contribuabili din Republica Moldova de a prezenta informaţii nerelevante sau a dosarului incomplet a Preţurilor de
Transfer se propune stabilirea unei sume fixe a amenzii în valoare de 20.000 MDL. Realizăm că această prevedere va crea
discuţii în rîndul contribuabililor. Pentru a calma spiritele în rîndul contribuabililor, se propune introducerea unei perioade de graţiere de doi ani
fiscali pentru această sancţiune. Astfel s-a procedat şi în cazul introducerii Standardelor Internaţionale pentru
Reglementare Financiară. Perioada de graţie de 2 ani fiscali pentru
această sancţiune va fi permite
contribuabililor să înveţe completarea
corectă a dosarului Preţurilor de Transfer
şi informaţia necesară de a fi inclusă în
dosar. Totodată, în cazul în care autoritatea
fiscală va recalcula suma profitului impozabil, pentru întîrzieri (penalităţi) se
vor aplica prevederile art.228 al Codului fiscal din Republica Moldova. De asemenea, sancţiunile Preţurilor de
Transfer menţionate anterior nu vor fi
permise spre deducere în conformitate cu art.30 din Codul fiscal. Această
prevedere se aplică tuturor sancţiunilor şi
penalităţilor.
19
Modificarea vizează art.5 pct.12), art.12
pct.16) – 30, art.15 lit.e), Capitolul 21), art.24 alin.(7) şi alin.(8), art.226 (în
denumire) şi alin.(8) şi alin.(9), art.260 alin.(6), alin.(7) şi alin.(8).
se completează cu punctele 45) şi 46) cu următorul cuprins: ,,45) Autovehicul – sistem mecanic cu autopropulsie, cu excepţia celui care circulă pe şine, care serveşte în mod
normal la transportul de pasageri, bagaje, mărfuri pe
drumuri sau care execută orice alte lucrări şi servicii
aferente transporturilor. 46) Autovehicul înmatriculat în Republica Moldova – autovehicul care este supus în Republica Moldova înmatriculării de stat, pe baza şi din momentul căreia autorităţile abilitate ale Republicii Moldova autorizează participarea autovehiculului în traficul rutier sau în procesul tehnologic.”.
Reieşind din Obiectivele politicii fiscale
şi vamale pe termenul mediu 2016 – 2018, se prevede introducerea impozitului pe autovehicule în sistemul taxelor locale, cu excluderea taxei pentru folosirea drumurilor de către
autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova din sistemul taxelor rutiere, scopul acestei măsuri fiind
asigurarea autonomiei financiare şi bugetare a autorităţilor publice locale,
maximizării eficienţei şi asigurării
echităţii în alocarea resurselor, cu
menţinerea disciplinei financiare. În acest sens, în Codul fiscal se introduce un titlu nou, Titlul VI1 „Impozitul pe
autovehicule”, cu acelaşi statut ca impozitul pe bunurile imobiliare. Astfel, se propune ca impozitul pe autovehicule să fie aplicat analogic
impozitului pe bunurile imobiliare. Subiecţi ai impunerii sînt persoanele juridice şi fizice rezidenţi şi nerezidenţi ai Republicii Moldova: a) proprietarii autovehiculelor înmatriculate în Republica Moldova; b) locatarii autovehiculelor înmatriculate în Republica Moldova – în cazul contractului de leasing financiar. Obiect al impunerii vor constitui toate autovehiculele înmatriculate permanent sau temporar în Republica Moldova, cu excepția autovehiculelor pentru transportul în comun pe fir electric; autovehiculelor din dotarea forţei
militare străine, în conformitate cu
tratatele internaţionale la care Republica
Moldova este parte; autovehiculelor neexploatate provizoriu, scoase din
01.01.2017
20
circulaţie cu condiția excluderii din
evidența Registrului de stat al transporturilor; autovehiculelor reutilate în sistem cu dirijare manuală, fapt confirmat în Registrul de stat al transporturilor; autovehiculelor luate la evidenţă odată cu înmatricularea primară
de stat transmise în folosință invalizilor. Baza impozabilă a impozitului pe autovehicule va rămîne aceeaşi, şi anume
caracteristicile tehnice ale autovehiculului specificate în certificatul de înmatriculare al acestuia (tipul autovehiculului, capacitatea motorului, numărul de locuri, etc.). Cotele impozitului pe autovehicule vor fi percepute la nivelul cotelor taxei pentru folosirea drumurilor de către
autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova pentru anul 2015. Totodată, se propune menţinerea facilităţilor fiscale pentru invalizii posesori de autovehicule cu acţionare
manuală, prin acordarea scutirilor la
impozitul pe autovehicule. De asemenea, se propune extinderea facilităților fiscale respective aferent organelor de protecţie socială a
populaţiei - pentru autovehiculele luate la evidenţă odată cu înmatricularea primară
de stat transmise în folosinţă invalizilor. Facilitatea fiscală prevăzută la impozitul
pe bunurile imobiliare, ce ţine de beneficierea unei reduceri cu 15% a sumei impozitului ce urmează a fi achitat
în cazul achitării de către contribuabili a
sumei integrale a impozitului pentru anul fiscal în curs pînă la 30 iunie a anului
respectiv, urmează a fi extinsă şi pentru
contribuabilii plătitori ai impozitului pe
autovehicule. Termenele limită de achitare a
impozitului vor constitui 15 august şi 15
octombrie a anului în curs.
21
În cazul dobîndirii autovehiculului după
30 iunie a perioadei fiscale respective, termenul limită de achitare a impozitului va constitui 25 martie a perioadei fiscale următoare celei de gestiune. Impozitul urmează a fi achitat la contul
trezorerial de venituri al bugetului unităţii administrativ-teritoriale de nivelul I corespunzător locului de
reşedinţă sau de înregistrare. În partea ce ţine de furnizarea informaţiei, comunicăm că, Ministerul
Tehnologiei Informaţiei şi
Comunicaţiilor va asigura accesul Serviciului Fiscal de Stat la datele Registrului de stat al transporturilor în modul stabilit de comun acord cu Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. Mecanismul de calcul al impozitului pe autovehicule va fi acelaşi ca şi la
impozitul pe bunurile imobiliare al persoanelor fizice. Plata impozitului pe autovehicule va fi efectuată prin intermediul avizului de
plată expediat de către Serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale
al primăriei pentru persoanele juridice şi
fizice rezidenţi şi nerezidenţi ai Republicii Moldova. Avizul de plată al
impozitului pe autovehicule va avea o formă analogică cu avizul de plată al
impozitului pe bunurile imobiliare pentru persoanele fizice. Astfel, Serviciul de colectare al impozitelor şi taxelor locale al primăriei
va expedia fiecărui subiect al impunerii
aceeaşi formă standard a avizului de plată a impozitului calculat pentru autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova, cel tîrziu cu 60 de zile pînă la expirarea primului termen de
plată a impozitului stabilit. Iar în cazul
autovehiculelor dobîndite după 30 iunie a
anului fiscal în curs – cel tîrziu pînă la 1
22
februarie a anului următor anului fiscal
de gestiune. Serviciul Fiscal de Stat, în baza datelor furnizate de MTIC din Registrul de stat al transportatorului, va organiza ţinerea sistemului informațional privind fiecare
obiect și subiect al impunerii
„Autovehiculul fiscal”. Forma şi
metodele de ţinere a „Autovehiculului
fiscal”, de eliberare a informaţiei pe care o conţine se stabilesc de către
Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. Inspectoratele fiscale de stat teritoriale vor exercita controlul asupra modului în care autorităţile administraţiei publice locale vor executa implementarea impozitului pe autovehicule. Modificarea vizează art.5 pct.45) şi
pct.46), art.6 alin.(6) lit.a2) şi alin.(10),
titlul VI1, art.335 alin.(2) lit.a), art.336 pct.1) - 6) şi pct.10), titlul IX capitolul 2 şi anexa nr.1 din Codul fiscal al
proiectului de lege. Articolul 6. Impozite şi taxe şi tipurile lor (6) Sistemul impozitelor şi taxelor locale include: a) impozitul pe bunurile imobiliare; a1) impozitul privat; b) taxele pentru resursele naturale; c) taxa pentru amenajarea teritoriului; d) taxa de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul
unităţii administrativ-teritoriale; e) taxa de plasare (amplasare) a publicităţii (reclamei); f) taxa de aplicare a simbolicii locale; g) taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii; h) taxa de piaţă; i) taxa pentru cazare; j) taxa balneară; k) taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pe rutele municipale, orăşeneşti şi săteşti (comunale); l) taxa pentru parcare; m) taxa de la posesorii de cîini; p) taxa pentru parcaj; r) taxa pentru salubrizare; s) taxa pentru dispozitivele publicitare.
2. Articolul 6: alineatul (6) se completează cu litera a2) cu următorul
cuprins: ,,a2) impozitul pe autovehicule.”;
A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.45) şi pct.46) din Codul fiscal al
proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.45) şi
pct.46), art.6 alin.(6) lit.a2) şi alin.(10),
titlul VI1, art.335 alin.(2) lit.a), art.336 pct.1) - 6) şi pct.10), titlul IX capitolul 2
şi anexa nr.1 din Codul fiscal al
proiectului de lege.
01.01.2017
23
(10) Impozitele şi taxele percepute în conformitate cu
prezentul cod şi cu alte acte normative adoptate în conformitate cu acesta reprezintă surse de venituri ale bugetului de stat şi ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale. Impozitul privat se virează la bugetul de stat sau la
bugetul unităţii administrativ-teritoriale, în funcţie de
apartenenţa bunului. Impozitul pe venitul persoanelor fizice şi
taxele rutiere (în partea ce ţine de taxa pentru folosirea
drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica
Moldova) reprezintă surse de reglementare a veniturilor
sistemului bugetar. Pentru unitatea teritorială autonomă cu
statut juridic special, surse de reglementare a veniturilor sistemului bugetar sînt de asemenea impozitul pe venitul persoanelor juridice (colectat pe teritoriul unităţii teritoriale autonome), taxa pe valoarea adăugată (în partea ce ţine de taxa
pe valoarea adăugată la mărfurile produse şi serviciile prestate
de agenţii economici din unitatea autonomă) şi accizele la
mărfurile (producţia) supuse accizelor, fabricate pe teritoriul
unităţii date.
la alineatul (10), propoziţia „Impozitul pe venitul persoanelor fizice şi taxele rutiere (în partea ce ţine de taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele
înmatriculate în Republica Moldova) reprezintă surse de
reglementare a veniturilor sistemului bugetar.” se
înlocuieşte cu propoziţia „Impozitul pe venitul persoanelor fizice reprezintă sursă de reglementare a veniturilor
sistemului bugetar.”.
A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.45) şi pct.46) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.45) şi
pct.46), art.6 alin.(6) lit.a2) şi alin.(10),
titlul VI1, art.335 alin.(2) lit.a), art.336 pct.1) - 6) şi pct.10), titlul IX capitolul 2
şi anexa nr.1 din Codul fiscal al
proiectului de lege.
01.01.2017
Articolul 7. Stabilirea, modificarea şi anularea impozitelor şi
taxelor de stat şi locale (5) Contribuabilii care au subdiviziuni în afara unităţii
administrativ-teritoriale în care se află sediul central (adresa
juridică) prezintă pentru acestea din urmă dări de seamă fiscale
şi plătesc impozite şi taxe (cu excepţia taxei pe valoarea adăugată, a accizelor, a taxelor destinate transferării în fondul rutier şi a impozitului pe venit din activitatea operaţională) la
bugetele unităţilor administrativ-teritoriale de la sediul subdiviziunilor.
3. La articolul 7, alineatul (5) va avea următorul cuprins: „(5) Contribuabilii care au subdiviziuni şi/sau obiecte impozabile situate în afara unităţii administrativ-teritoriale în care se află sediul central (adresa juridică), calculează şi prezintă pentru acestea din urmă dări de seamă fiscale la
impozite şi taxe (cu excepţia taxei pe valoarea adăugată, a
accizelor, a taxelor destinate transferării în fondul rutier şi a impozitului pe venit din activitatea operaţională) aferent sediului amplasării acestora (subdiviziunilor şi/sau obiectelor impozabile). Achitarea impozitelor şi taxelor aferente sumelor calculate se efectuează în modul stabilit de
Ministerul Finanţelor.”.
Modificarea are drept scop revederea modului de calculare și achitare a impozitelor şi taxelor de către
contribuabilii care au subdiviziuni şi /
sau obiecte impozabile situate în afara unităţii administrativ-teritoriale în care se află sediul central (adresa juridică), precum şi a modului de prezentare a
dărilor de seamă fiscale aferent
impozitelor şi taxelor calculate. Modificarea este generată de modul
diferit de înscriere a plăţilor la bugetele
de diferite nivele (buget de stat, buget local) cu efectuarea defalcărilor
ulterioare. Contribuabilii care au subdiviziuni şi /
sau obiecte impozabile în afara localităţii
în care se află sediul central vor prezenta pentru acestea din urmă dări de seamă şi plătesc impozite şi taxe (cu excepţia
unora) la sediul subdiviziunilor, iar în dependenţă de apartenenţa bugetară
determinată şi aprobată de către
Ministerul Finanţelor, impozitul se va
achita respectiv: la bugetul de stat sau la
01.04.2016
24
bugetele locale. Modificarea vizează art.7 alin.(5) şi art.84 alin.(3) ale Codului fiscal din proiectul de lege.
Articolul 8. Drepturile şi obligaţiile contribuabilului (2) Contribuabilul este obligat: a) să respecte modul stabilit de înregistrare (reînregistrare) de
stat şi de desfăşurare a activităţii de întreprinzător; b) să se pună la evidenţă la organul fiscal în a cărui rază îşi are sediul stabilit în documentele de constituire (înregistrare) şi să
primească certificatul de atribuire a codului fiscal. Aceste
prevederi nu se aplică persoanelor al căror număr de
identificare de stat reprezintă codul fiscal; c) să ţină evidenţa contabilă conform formelor şi modului
stabilit de legislaţie, să întocmească şi să prezinte organului fiscal şi serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor locale
dările de seamă fiscale prevăzute de legislaţie, să asigure
integritatea documentelor de evidenţă contabilă în
conformitate cu cerinţele legislaţiei, să efectueze încasările
băneşti în numerar prin intermediul dispozitivelor şi sistemelor
pentru înregistrarea operaţiunilor cu numerar, respectînd
reglementările aprobate de Guvern, inclusiv Lista genurilor de
activitate al căror specific permite efectuarea încasărilor băneşti în numerar fără aplicarea maşinilor de casă şi de
control; d) să prezinte informaţii veridice despre veniturile rezultate din orice activitate de întreprinzător, precum şi despre alte obiecte
ale impunerii; e) să achite la buget, la timp şi integral, ţinînd cont de
prevederile art.7 alin.(5), sumele calculate ale impozitelor şi
taxelor, asigurînd exactitatea şi veridicitatea dărilor de seamă
fiscale prezentate; f) în caz de control al respectării legislaţiei fiscale, să prezinte,
la prima cerere, persoanelor cu funcţii de răspundere ale
organelor cu atribuţii de administrare fiscală documentele de
evidenţă, dările de seamă fiscale şi alte documente şi
informaţii privind desfăşurarea activităţii de întreprinzător,
calcularea şi achitarea la buget a impozitelor şi taxelor şi acordarea facilităţilor, să permită accesul, în cazul ţinerii
evidenţei computerizate, la sistemul electronic de evidenţă
contabilă; g) în caz de control al respectării legislaţiei fiscale, să asigure
persoanelor cu funcţii de răspundere ale organelor cu atribuţii
de administrare fiscală accesul liber în spaţiile de producţie, în
4. Articolul 8: alineatul (2) se completează cu literele c3), d1) şi d2) cu următorul cuprins: „c3) să prezinte informaţii privind rulajele mijloacelor
băneşti din rapoartele de închidere zilnică, emise de maşinile de casă şi de control, în modul stabilit de
Inspectoratul Fiscal Principal de Stat;
Se propune stabilirea obligaţiei contribuabilului de prezentare a informaţiei privind rulajele mijloacelor
băneşti din rapoartele de închidere
zilnică, emise de maşinile de casă şi de
control. Modul de prezentare a informaţiei se va stabili de către
Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. Măsura are ca scop monitorizarea de
către organele fiscale a tranzacţiilor
efectuate în numerar pentru stabilirea riscurilor de neconformare fiscală în
modul stabilit de către Inspectoratul
Fiscal Principal de Stat.
01.04.2016
25
depozite, în localurile de comerţ, în alte încăperi şi locuri (cu
excepţia încăperilor utilizate exclusiv ca spaţiu locativ) pentru inspectarea lor în scopul verificării autenticităţii datelor din
documentele contabile, din dările de seamă, din declaraţiile
fiscale, din calcule, precum şi a verificării îndeplinirii
obligaţiilor faţă de buget; h) să asiste la efectuarea controlului privind respectarea
legislaţiei fiscale, să semneze actele privind rezultatul
controlului, să dea explicaţii în scris sau oral; i) în caz de calculare greşită şi determinare incorectă de către
organele fiscale a sumei impozitului, penalităţii, dobînzii sau
amenzii, să dovedească acest lucru prin documente
justificative; j) să îndeplinească deciziile adoptate de organele cu atribuţii de administrare fiscală şi alte organe învestite cu funcţii de
control pe marginea rezultatelor controalelor efectuate, respectînd cerinţele legislaţiei fiscale; k) să îndeplinească alte obligaţii prevăzute de legislaţia fiscală. (3) În caz de absenţă a conducătorului întreprinderii, obligaţiile
prevăzute la alin.(2) lit.f) şi g) sînt îndeplinite de alte persoane
cu funcţii de răspundere, gestionare ale subiectului impunerii, în limitele competenţei lor. d1) să efectueze conform legii evaluarea şi reevaluarea
bunurilor imobiliare în scopul aplicării impozitului pe
bunurile imobiliare;
Modificările date reies din Obiectivele
politicii fiscale şi vamale pe termenul
mediu 2016 - 2018 şi prevăd modificarea
sistemului de evaluare şi reevaluare a bunurilor imobiliare ce aparţin
persoanelor fizice care desfăşoară
activitate de întreprinzător şi persoanelor
juridice (cu excepția persoanelor juridice
– deținători ai drepturilor patrimoniale
asupra bunurilor imobiliare), în scopul aplicării impozitului pe bunurile
imobiliare. Astfel, evaluarea şi reevaluarea bunurilor
imobiliare ce aparţin persoanelor fizice care desfăşoară activitate de
întreprinzător şi persoanelor juridice (cu excepția persoanelor juridice – deținători
ai drepturilor patrimoniale asupra bunurilor imobiliare),” în scopul aplicării
impozitului pe bunurile imobiliare, se va efectua de sine stătător din contul
acestora prin intermediul evaluatorilor
01.04.2016
26
autorizaţi (evaluatorilor titulari ai certificatelor de calificare sau organelor cadastrale teritoriale). Astfel, baza impozabilă a bunurilor
imobiliare în scopul aplicării impozitului
pe bunurile imobiliare va constitui valoarea estimată în raportul de evaluare. Cheltuielile aferente evaluării sau
reevaluării bunurilor imobiliare în scopul
aplicării impozitului pe bunurile
imobiliare vor fi deductibile în scopul aplicării impozitului pe venit. Contribuabililor li se va acorda o perioadă de tranziţie (începînd cu perioada fiscală a anului 2016) pe parcursul căreia urmează să efectueze
evaluarea tuturor bunurilor imobiliare deţinute. Informaţia privind bunurile
imobiliare şi valoarea acestora urmează a
fi transmisă de către subiecții impunerii
organelor cadastrale anul, pînă la data de
25 ianuarie a perioadei fiscale următoare
celei de gestiune. Forma şi modul de prezentare a
informaţiilor respective se va stabili de către organele cadastrale. O dată la 3 ani contribuabilii vor avea
obligaţia privind reevaluarea bunurilor
imobiliare. În cazul în care contribuabilii nu vor efectua evaluarea bunurilor imobiliare care aparțin acestora cu drept de
proprietate şi nu vor prezenta informaţia
aferentă organelor cadastrale, aceştia vor
fi sancţionaţi cu o amendă în mărime de
100 mii lei. În cazul în care contribuabilii nu vor efectua o dată în 3 ani reevaluarea bunurilor imobiliare, cota concretă a
impozitului pentru bunurilor imobiliare respective va fi majorată de 3 ori. Modificarea vizează art.8 alin.(2) lit.d1), art.2591, art.279, art.280 şi art.285 alin.(41) din Codul fiscal şi art.4 alin.(31)
27
şi alin.(5) - (10) şi Anexa nr.2 din Legea
pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal ale proiectului de lege.
d2) să declare şi să justifice, în modul şi forma stabilită de
Inspectoratul Fiscal Principal de Stat cu respectarea prevederilor prezentului cod, provenienţa mijloacelor
financiare în cazul achiziţionării bunurilor imobiliare şi/sau
mijloacelor de transport a căror valoare depăşeşte suma de
30 mii euro per unitate. Înregistrarea de stat şi/sau înmatricularea bunurilor imobiliare şi/sau mijloacelor de transport a căror valoare
depăşeşte suma de 30 mii euro per unitate, fără prezentarea documentului ce confirmă declararea acestora la organele fiscale, nu se efectuează;”.
Se propune stabilirea obligaţiei
persoanelor fizice - cetăţeni ai Republicii
Moldova de declarare şi justificare a
provenienţei mijloacelor financiare în
cazul achiziţionării bunurilor imobiliare
şi/sau mijloacelor de transport a căror
valoare depăşeşte suma de 30 mii euro
per unitate. Modul şi forma de declarare şi justificare
a provenienţei mijloacelor financiare se va stabili de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. Controlul fiscal al informaţiilor
prezentate de către contribuabilii
respectivi se va efectua conform prevederilor generale ale Codului fiscal. Concomitent, se propune stabilirea interdicţiei înregistrării de stat şi/sau
înmatriculării bunurilor imobiliare şi/sau
mijloacelor de transport a căror valoare
depăşeşte suma de 30 mii euro per unitate, fără prezentarea documentului ce confirmă declararea acestora la organele fiscale. Măsura are drept scop diminuarea
evaziunii fiscale ale persoanelor fizice -cetăţeni ai Republicii Moldova.
01.06.2016
5. Articolul 12 se completează cu punctele 16) - 31) cu următorul cuprins: „16) Tranzacţie controlată: a) orice tranzacţie între părţile interdependente
[controlate] în cazul în care: i) o parte la tranzacţie este un rezident şi cealaltă parte
este un nerezident; ii) o parte la tranzacţie este o persoană juridică
nerezidentă care are o reprezentanţă permanentă în Republica Moldova la care tranzacţia este atribuită, iar
cealaltă parte este o altă persoană juridică nerezidentă; iii) o parte la tranzacţie este o persoană juridică rezidentă
şi cealaltă parte este o persoană juridică rezidentă care are
o reprezentanţă permanentă în afara Republicii Moldova, la
A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.12) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.12), art.12
pct.16) – pct.30), art.15 lit.e), Capitolul 21), art.24 alin.(7) şi alin.(8), art.226 (în
denumire) şi alin.(8) şi alin.(9), art.260 alin.(6), alin.(7) şi alin.(8) din Codul
fiscal al proiectului de lege.
01.04.2016
28
care tranzacţia este atribuită; b) orice relaţie între o persoană juridică nerezidentă şi o reprezentanţă permanentă în Republica Moldova a acestei
persoane juridice nerezidente; c) orice relaţie între o persoană juridică rezidentă şi
reprezentanţa sa permanentă în afara Republicii Moldova. 17) Tranzacţia - include toate tipurile de operaţiuni financiare şi comerciale, inclusiv de vânzări, achiziţii şi
furnizarea de bunuri şi servicii, tranzacţii financiare şi
tranzacţiile care implică bunuri incorporabile, şi include un
aranjament direct sau indirect, de înţelegere, sau acord reciproc indiferent de faptul dacă are o forţă juridică sau
intenţionează să aibă o forţă juridică şi include orice relaţie între părţile interdependente [controlate]. 18) Tranzacţie necontrolată - tranzacţie care nu este
tranzacţie controlată. 19) Tranzacţie comparabilă - o tranzacţie care nu este o
tranzacţie controlată şi care este comparabilă cu tranzacţia
controlată în curs de examinare. 20) Ajustare de comparabilitate - o ajustare făcută pentru
indicatorul financiar respectiv, pentru a îmbunătăţi comparabilitatea. 21) Indicatorul financiar – indicatorul examinat la aplicare metodei preţului preţului de transfer aprobată. 22) Parte testată – parte a tranzacţiei controlate pentru care
indicatorul financiar este testat. 23) Parte testată străină - o parte testată care nu este o
persoană juridică rezidentă. 24) Intervalul deplinei concurenţe - un interval de indicatori financiari relevanţi rezultaţi/obţinuţi din aplicarea
celei mai potrivite metode de stabilire a preţurilor de
transfer la un număr de tranzacţii necontrolate, fiecare din
care sunt fiabile şi relativ egal comparabile cu tranzacţia
controlată pe baza unei analize de comparabilitate. 25) Interval intercuartilic (IQR) – un interval cuprins între
29
percentila 25 şi percentila 75 (inclusiv valorile acestor percentile) a rezultatelor obţinute din tranzacţiile necontrolate comparabile. 26) Percentila 25 - rezultatul obţinut dintr-o tranzacţie
necontrolată comparabilă care reprezintă ¼ x (număr de
rezultate + 1)-lea rezultat, unde rezultatele obţinute din
tranzacţii necontrolate comparabile sunt aranjate în ordine
crescătoare. Cu toate acestea, în cazul în care percentila 25
obţinută prin formulă nu coincide cu un rezultat real,
percentila 25 va fi rezultatul obţinut din tranzacţie necontrolată comparabilă care este cel mai apropiat de
percentila 25 obţinută prin formulă, şi în cazul în care
percentila 25 obţinută prin formulă este în mijlocul a două rezultate, percentila 25 va fi rezultatul situat imediat anterior percentilei 25 obţinută prin formulă. 27) Percentila 75 - rezultatul obţinut dintr-o tranzacţie
necontrolată comparabilă care reprezintă ¾ x (număr de
rezultate + 1)-lea rezultat, unde rezultatele obţinute din
tranzacţii necontrolate comparabile sunt aranjate în ordine
crescătoare. Cu toate acestea, în cazul în care percentila 75
obţinută prin formulă nu coincide cu un rezultat real,
percentila 75 va fi rezultatul obţinut dintr-o tranzacţie
necontrolată comparabilă care este cel mai apropiat de percentila 75 obţinută prin formulă şi în cazul în care
percentila 75 obţinută prin formulă este în mijlocul a două
rezultate, percentila 75 va fi rezultatul situat imediat după
percentila 75 obţinută prin formulă. 28) Mediană intervalului deplinei concurenţei - percentila a 50 - ea cifrelor indicatorilor financiari obţinuţi din
tranzacţiile necontrolate comparabile care fac intervalul
deplinei concurenţei. În acest scop, a 50-ea percentilă este
cea mai mică cifră a indicatorului financiar, astfel încât cel
puţin 50 la sută din cifrele indicatorilor financiari sunt la sau sub valoarea acestei cifre. Cu toate acestea, în cazul în care exact 50 la sută din rezultatele sunt la sau sub o
anumită cifră a indicatorului financiar, percentila 50 este
egală cu media aritmetică (medie) a acestei cifre şi
următoarea cea mai mare cifră. 29) Ajustarea corespunzătoare internă - o ajustare a sumei venitului impozabil al unui contribuabil efectuată de
30
organul fiscal datorită unei ajustări primare efectuată de
către organul fiscal la suma venitului impozabil al celeilalte părţi interdependente într-o tranzacţie controlată. 30) Ajustarea corespunzătoare internaţională – ajustare efectuată de către organul fiscal al Republicii Moldova asupra impozitului perceput de la contribuabil în Republica Moldova pentru a elimina dubla impunere fiscală care
survine ca urmare a ajustării condiţiilor unei tranzacţii
controlate între contribuabil din Republica Moldova şi o
parte interdependentă rezidentă în scopuri fiscale a unui
Stat Contractant cu care Republica Moldova are încheiate Convenţii fiscale şi care include norma de eliminare a
dublei impuneri economice. 31) Dosarul preţurilor de transfer - documentaţia pregătită
ce urmează a fi depusă concomitent cu declaraţia cu privire la impozitul pe venit a contribuabilului.”.
Articolul 15. Cotele de impozit Suma totală a impozitului pe venit se determină:
6. Articolul 15 se completează cu litera e), cu următorul
cuprins: ,,e) pentru persoanele juridice al căror venit a fost calculat în conformitate cu Capitolul 21 - în mărime de 12% din rezultatul de ajustare a sumei venitului impozabil.”.
A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.12) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.12), art.12
pct.16) – pct.30), art.15 lit.e), Capitolul 21), art.24 alin.(7) şi alin.(8), art.226 (în
denumire) şi alin.(8) şi alin.(9), art.260
alin.(6), alin.(7) şi alin.(8) din Codul fiscal al proiectului de lege.
01.04.2016
Articolul 17. Impozitarea venitului proprietarului decedat (1) Venitul proprietarului decedat se consideră venit al persoanei fizice şi se impozitează ca atare, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.(2) lit.b). (2) În cazul decesului unei persoane, rezidente la momentul decesului: a) venitul proprietarului (inclusiv venitul din averea rămasă
după decesul acestuia) se consideră venit al unei singure
persoane fizice, aplicîndu-se art.15 lit.a) pentru anul fiscal în care a avut loc decesul; b) suma totală a impozitului pe venit pentru anii fiscali
ulteriori se determină conform cotei de 18% din venitul impozabil, scutirile nefiind permise. Articolul 39. Restricţiile privind deducerea pierderilor de
capital
7. Articolul 17 va avea următorul cuprins: Articolul 17. Impozitarea venitului proprietarului decedat „Veniturile generate de proprietatea persoanei decedate se
consideră venituri ale succesorului după acceptarea
succesiunii.”.
Modificarea vizează excluderea necesității determinării obligației fiscale
a persoanei decedate, în momentul în care aceasta încă nu a fost formată la
momentul decesului. De asemenea, prin modificarea dată se propune de a stabili
cert cine devine subiectul impozitării
venitului generat de proprietatea persoanei decedate și cînd survine termenul de stabilire a acestor venituri. Aceasta ne va permite de a exclude cazurile de stabilire a obligației fiscale și, respectiv, de declarare a veniturilor pentru persoanele decedate. Mai mult ca atît, în conformitate cu prevederile art.168 alin.(1) lit.c) din Codul fiscal, codul fiscal al persoanei se anulează
01.04.2016
31
(1) Contribuabilului (persoană fizică sau juridică), deducerea
pierderilor de capital i se permite numai în limitele creşterii de capital. (2) Pierderile de capital a căror deducere nu este permisă,
conform alin.(1), în anul fiscal respectiv sînt considerate ca pierderi de capital suportate în anul următor. (3) Restricţiile privind deducerea pierderilor de capital
prevăzute la alin.(1) nu se aplică persoanei fizice pentru anul
fiscal în care a decedat.
odată cu decesul acesteia, ceea ce face
imposibilă prezentarea ulterioară a declarației pe venit aferentă persoanei
decedate, deoarece numărul de
înregistrare a acesteia este anulat.
Articolul 18. Sursele de venit impozabile În venitul brut se includ: o) alte venituri care nu au fost specificate la literele menţionate.
8. La articolul 18, litera o) se completează în final cu textul
„şi care nu sunt neimpozabile conform legislaţiei fiscale”.
„
Se propune concretizarea surselor de venit impozabile nespecificate în Codul fiscal. Dat fiind faptul că, atît art.20 din Codul
fiscal cît şi Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II din Codul
fiscal, specifică sursele de venit
neimpozabile, nu este necesară
enumerarea tuturor veniturilor ce vor fi impozabile, mai ales pornind de la sensul art.18 lit.o) al Codului fiscal care oricum le înglobează pe toate. În practica fiscală internaţională, fie se
specifică veniturile impozabile, restul
prezentîndu-se drept neimpozabile, fie invers. Prezenţa ambelor enumerări provoacă
interpretare ambiguă a prevederilor legii
şi generează tratări neunivoce a acesteia
şi, respectiv, o arie de trafic de influenţă
sau abuz de putere din partea organelor de control cu scăderea gradului de conformare benevolă a contribuabililor a
prevederilor legale.
01.04.2016
Articolul 19. Facilităţile impozabile acordate de patron includ: d) suma dobînzii, determinată ca rezultat al diferenţei pozitive dintre rata de bază (rotunjită pînă la următorul procent întreg)
stabilită de Banca Naţională a Moldovei în luna noiembrie a
anului precedent anului fiscal de gestiune (rata dobînzii aplicată la operaţiunile de politică monetară pe termen scurt – pentru împrumuturile acordate pe un termen de pînă la 5 ani;
rata dobînzii la creditele pe termen lung – pentru împrumuturile acordate pe un termen mai mare de 5 ani) şi rata
dobînzii calculată pentru împrumuturile acordate de către
9. La articolul 19 litera d), cuvintele „ca rezultat al
diferenţei pozitive” se înlocuiesc cu cuvintele „reieşind din
diferenţa pozitivă”.
Modificarea vizează racordarea enunțului
cu subiectul la care acesta se referă, în
partea ce ține de modul de determinare a ratei dobînzii care se va aplica pentru calcularea dobînzii la împrumuturile acordate.
01.04.2016
32
angajator salariatului, în funcţie de termenul lor de acordare; Articolul 21. Reguli speciale referitoare la venit (3) În cazul efectuării operaţiunilor în valută străină: 1) La calcularea venitului impozabil, venitul brut şi alte
încasări, precum şi cheltuielile suportate în valută străină se
recalculează în monedă naţională la cursul oficial al leului
moldovenesc valabil la data tranzacţiei. Pentru unele grupuri de operaţiuni, Ministerul Finanţelor poate stabili un curs de schimb mediu. 2) Orice datorie atît a contribuabilului, cît şi faţă de
contribuabil, a cărei sumă este exprimată în valută străină, se
recalculează la cursul oficial al leului moldovenesc valabil
pentru ultima zi a anului fiscal. 3) Orice venit sau pierdere de pe urma recalculării datoriei conform pct.2) se consideră venit obţinut sau pierdere
suportată în ultima zi a anului fiscal. 4) Operaţiunile în care intervin obligaţii de plată în valută
străină se referă la: a) cheltuielile care urmează să fie efectuate sau venitul care
urmează să fie obţinut în urma calculelor; b) contractele futures, opţioanele şi alte operaţiuni financiare
similare. 5) Modul de calculare a obligaţiilor fiscale se stabileşte de
către Guvern.
10. Articolul 21 alineatul (3): la punctul 1), ultima propoziţie se exclude; se completează cu punctele 21), 31), 32) şi 33) cu următorul
cuprins: „21) Dacă operaţiunea se efectuează în valuta străină faţă de
care Banca Naţională a Moldovei nu cotează leul
moldovenesc, atunci conversiunea are loc în două etape.
Iniţial, valuta străină este recalculată în altă valută străină
faţă de care Banca Naţională a Moldovei cotează leul
moldovenesc. Pentru aceasta se foloseşte metoda directă de
corelaţie între cursurile acestor valute străine. Suma obţinută astfel în altă valută străină este recalculată în
moneda naţională la cursul oficial al leului moldovenesc. 31) Data tranzacţiei este considerată data reflectată în
extrasul de cont al băncii, iar în alte cazuri data menţionată
în documentele primare. În momentul expedierii mărfurilor
data tranzacţiei este considerată data menţionată în
documentele de însoţire ale furnizorului, care trebuie să
coincidă cu data transmiterii către agentul economic
transportator, sau primirii de către reprezentantul cumpărătorului, indiferent de perioada în care a fost reflectată în contabilitate a părţilor contractante. Momentul
transmiterii către agentul economic transportator a
mărfurilor se consideră trecerea în posesia cumpărătorului
şi reprezintă data efectuării tranzacţiei. 32) Dacă în perioada ce s-a scurs la data efectuării
tranzacţiei şi data achitării pentru datoria creată cursul
oficial al leului moldovenesc s-a modificat, atunci apare diferenţa de curs valutar. Dacă achitarea sumei are loc în
aceeaşi perioadă a anului fiscal în care a avut loc tranzacţia,
atunci diferenţa de curs valutar dintre suma reflectată iniţial
în contabilitate şi suma achitată efectiv reprezintă venitul sau pierderea anului fiscal curent. 33) În cazul în care achitarea pentru datoria creată nu are loc
în aceeaşi perioadă a anului fiscal în care a avut loc
tranzacţia, aceasta este reevaluată de către contribuabil la
cursul oficial al leului moldovenesc în ultima zi a anului
Se propune reglementarea în Codul fiscal a tuturor normelor ce ţin de calcularea obligaţiilor fiscale, în cazul efectuării
operaţiunilor în valută străină. Astfel, se propune transferarea prevederilor Regulamentului privind modul de calculare a obligaţiilor fiscale
în cazul efectuării operaţiunilor în valută
străină, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.488 din 04.05.1998, la art.21 alin.(3) al Codului fiscal, cu abrogarea regulamentului respectiv. Modificarea vizează art.21 alin.(3) şi
art.97 alin.(6) din Codul fiscal al proiectului de lege.
01.04.2016
33
fiscal pentru care se prezintă declaraţia fiscală, iar diferenţa
de curs valutar apărută este considerată drept venit sau pierderi ale aceluiaşi an fiscal. Indiferent de eventualele
fluctuaţii ale cursului oficial al leului moldovenesc pe
viitor, pentru reflectarea situaţiei financiare a
contribuabilului la data întocmirii bilanţului, conturile în
valută străină se reflectă în sume echivalente în monedă
naţională la cursul oficial al leului moldovenesc faţă de
valuta străină, valabil în ziua respectivă. Diferenţa dintre
suma indicată în contabilitate şi suma în care a fost reflectată în contabilitate tranzacţia pe parcursul perioadei
sau în anul precedent este considerată drept venit sau
pierderi.”; punctul 5) se abrogă.
11. Capitolul 2 este urmat de un nou capitol 21 cu următorul conţinut: „Capitolul 21. Reguli speciale referitoare la preţuri de
transfer Articolul 221. Tranzacţii controlate Tranzacţiile controlate între părţi interdependente
[controlate] trebuie să fie efectuate în conformitate cu
principiul deplinei concurenţe, prevăzute la art.222.
A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.12) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.12), art.12
pct.16) – pct.30), art.15 lit.e), Capitolul 21), art.24 alin.(7) şi alin.(8), art.226 (în denumire) şi alin.(8) şi alin.(9), art.260
alin.(6), alin.(7) şi alin.(8) din Codul
fiscal al proiectului de lege.
01.04.2016
Articolul 222. Principiul deplinei concurenţe (1) Principiul deplinei concurenţe solicită ca condiţiile
tranzacţiei controlate să nu difere de condiţiile care ar fi aplicate între părţile independente în tranzacţiile
necontrolate comparabile efectuate sub circumstanţe
comparabile. (2) Contribuabilul care se angajează într-o tranzacţie
controlată va stabili dacă valoarea venitului impozabil este în concordanţă cu principiul deplinei concurenţe. (3) Suma venitului impozabil prevăzut la alin.(2) din prezentul articol va fi în concordanţă cu principiul deplinei
concurenţe, dacă şi condiţiile din această tranzacţie sunt în
concordanţă cu principiul deplinei concurenţe. (4) În cazul în care condiţiile acestei tranzacţii nu sunt în
concordanţă cu principiul deplinei concurenţe, valoarea venitului impozabil al contribuabilului poate fi ajustată
primar prin majorarea acestuia pentru a fi în concordanţă cu
principiul deplinei concurenţe. (5) Stabilirea faptului dacă condiţiile acestei tranzacţii sunt
în concordanţă cu principiul deplinei concurenţe şi valorii
A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.12) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.12), art.12
pct.16) – pct.30), art.15 lit.e), Capitolul 21), art.24 alin.(7) şi alin.(8), art.226 (în
denumire) şi alin.(8) şi alin.(9), art.260 alin.(6), alin.(7) şi alin.(8) din Codul
fiscal al proiectului de lege.
01.04.2016
34
oricărei ajustări primare se va efectua în conformitate cu
prezentul articol. Articolul 223. Comparabilitatea preţurilor de transfer
(1) O tranzacţie necontrolată este compatibilă cu o
tranzacţie controlată, dacă: a) nu există diferenţe semnificative între tranzacţia
controlată şi tranzacţia comparabilă care ar putea avea un
impact semnificativ asupra indicatorului financiar care este testat în conformitate cu cea mai potrivită metodă a
preţurilor de transfer; b) diferenţa menţionată la litera a) există, atunci cînd
ajustarea comparabilă a unui indicator financiar al unei
tranzacţii necontrolate, este efectuată rezonabil de exact în
scopul de a elimina impactul diferenţei atunci cînd se
compară. (2) Pentru a determina dacă două sau mai multe tranzacţii
sunt comparabile, următorii cinci factori vor fi luaţi în
considerare în măsura în care faptele şi circumstanţele
tranzacţiilor sunt relevante din punct de vedere economic: a) caracteristicile bunurilor sau serviciilor; b) funcţiile asumate de fiecare parte în ceea ce priveşte
tranzacţiile, luând în considerare activele utilizate şi riscul
asumat şi/sau transmis; c) termenii şi condiţiile tranzacţiilor contractuale; d) circumstanţele economice şi de piaţă în cazul în care
tranzacţiile au loc; şi e) strategiile de afaceri urmărite de părţile la tranzacţii. (3) Sursele de informaţii comparabile includ tranzacţiile
necontrolate comparabile interne şi externe, care sunt
următoarele: a) tranzacţii necontrolate comparabile interne sunt
tranzacţiile necontrolate comparabile în cazul în care una dintre părţile la tranzacţiile controlate este, de asemenea,
parte la tranzacţiile necontrolate comparabile; b) tranzacţii necontrolate comparabile externe sunt
tranzacţiile necontrolate comparabile în cazul în care nici una dintre părţile la tranzacţiile controlate este parte a
tranzacţiilor necontrolate comparabile. (4) O tranzacţie necontrolată nu poate fi invocată de către
organul fiscal în scopul de a face o ajustare primară în
conformitate cu art.222 alin.(4), în cazul în care informaţiile
referitoare la tranzacţie nu sunt puse la dispoziţia
contribuabilului. (5) O tranzacţie necontrolată internă poate fi invocată
A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.12) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.12), art.12
pct.16) – pct.30), art.15 lit.e), Capitolul 21), art.24 alin.(7) şi alin.(8), art.226 (în
denumire) şi alin.(8) şi alin.(9), art.260
alin.(6), alin.(7) şi alin.(8) din Codul
fiscal al proiectului de lege.
01.04.2016
35
numai de către contribuabil în scopul de a demonstra
coerenţa la o tranzacţie cu principiul deplinei concurenţei, în cazul în care informaţiile privind tranzacţia sunt puse la dispoziţia organului fiscal. (6) În lipsa unor informaţii privind tranzacţiile necontrolate
comparabile externe, din acelaşi an fiscal cu tranzacţiile
controlate, contribuabilul se poate baza pe informaţiile
privind tranzacţiile necontrolate comparabile externe din
perioada cea mai recentă pentru care astfel de informaţii
sunt puse la dispoziţie, cu condiţia că orice schimbare de pe
piaţa de-a lungul timpului acordîndu-se atenţia necesară
pentru impactul potenţial al acestora asupra
comparabilităţii. (7) Informaţiile privind tranzacţiile necontrolate comparabile interne şi externe pentru a fi utilizate atunci
când se evaluează comparabilitatea unei tranzacţii
necontrolate comparabile cu o tranzacţie controlată sunt
datele referitoare la perioada fiscală în cazul în care a avut
loc tranzacţia controlată, cu excepţia: a) dacă informaţiile privind perioada fiscală în care a avut
loc operaţiunea controlată nu este disponibil la momentul evaluării comparabilităţii o tranzacţie necontrolată
comparabilă cu o tranzacţie controlată, atunci informaţiile
din anii precedenţi vor fi utilizaţi, cu condiţia că standardul
de comparabilitate este satisfăcut; b) în cazul în care informaţiile referitoare la o perioadă, nu
sunt mai mult de 6 ani anterior anului financiar în care a avut loc tranzacţia controlată, dezvăluie fapte care trebuie
să aibă un impact semnificativ asupra indicatorului
financiar care este testat în cadrul celei mai potrivite metode de preţuri de transfer.
Articolul 224. Metodele preţurilor de transfer (1) Metodele de stabilire a preţurilor de transfer sunt
următoarele: a) Metoda preţului necontrolat comparabil (CUP); b) Metoda preţului de revînzare (RPM); c) Metoda cost plus (CPLM); d) Metoda marjei tranzacţionale nete (TNMM); e) Metoda împărţirii profitului (PSM). (2) Metoda preţului necontrolat comparabil compară preţul
perceput pentru mărfurile şi serviciile transferate într-o tranzacţie controlată la preţul perceput pentru mărfurile şi
serviciile transferate într-o tranzacţie necontrolată
comparabilă.
A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.12) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.12), art.12
pct.16) – pct.30), art.15 lit.e), Capitolul 21), art.24 alin.(7) şi alin.(8), art.226 (în denumire) şi alin.(8) şi alin.(9), art.260 alin.(6), alin.(7) şi alin.(8) din Codul
fiscal al proiectului de lege.
01.04.2016
36
(3) Metoda preţului de revînzare compară marja obţinută
prin revînzarea unui produs, achiziţionat într-o tranzacţie controlată, într-o tranzacţie independentă la o marjă obţinută prin revînzarea unui produs, achiziţionat într-o tranzacţie necontrolată comparabilă. (4) Metoda cost plus compară valoarea aplicată costurilor
directe şi indirecte suportate în aprovizionarea de mărfuri sau servicii într-o tranzacţie controlată cu valoarea aplicată
costurilor directe şi indirecte suportate în aprovizionarea de mărfuri sau servicii într-o tranzacţie comparabilă
necontrolată. (5) Metoda marjei tranzacţionale nete compară marja de
profit net în raport cu o bază corespunzătoare obţinută de
către o persoană juridică într-o tranzacţie controlată cu marja de profit net în raport cu aceeaşi bază obţinută într-o tranzacţie necontrolată comparabilă. (6) În conformitate cu metoda împărţirii profitului fiecare
parte interdependentă care participă într-o tranzacţie
controlată îi este alocat astfel cota de profit/pierdere în
această tranzacţie, în care o entitate juridică independentă ar
aştepta să câştige într-o tranzacţie comparabilă
independentă. Articolul 225. Selectarea şi aplicarea metodelor preţurilor
de transfer (1) Consecvenţa condiţiilor din o tranzacţie controlată cu
principiul deplinei concurenţe este determinată de aplicarea celei mai adecvate metode a preţurilor de transfer. (2) Pentru a determina consecvenţa condiţiilor într-o tranzacţie controlată cu principiul deplinei concurențe poate fi aplicată una sau mai multe metode a preţurilor de
transfer. (3) În cazul în care un contribuabil a aplicat una dintre metodele de stabilire a preţurilor de transfer, organul fiscal examinează dacă condiţiile tranzacţiei controlate sunt în
concordanţă cu principiul deplinei concurenţe şi se bazează
pe metoda preţurilor de transfer aplicată de către
contribuabil.
A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.12) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.12), art.12 pct.16) – pct.30), art.15 lit.e), Capitolul 21), art.24 alin.(7) şi alin.(8), art.226 (în
denumire) şi alin.(8) şi alin.(9), art.260
alin.(6), alin.(7) şi alin.(8) din Codul
fiscal al proiectului de lege.
01.04.2016
Articolul 226. Selectarea părţii testate (1) În cazul aplicării metodei cost plus, metodei preţului de revânzare sau metodei marjei tranzacţionale nete, este necesar de a selecta o parte testată. (2) Selectarea părţii testate trebuie să fie în concordanţă cu
analiza funcţională a tranzacţiilor controlate. (3) Utilizarea unei părţi testate străine va fi acceptată de
A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.12) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.12), art.12
pct.16) – pct.30), art.15 lit.e), Capitolul 21), art.24 alin.(7) şi alin.(8), art.226 (în
denumire) şi alin.(8) şi alin.(9), art.260
01.04.2016
37
către organul fiscal în cazul în care sunt îndeplinite trei condiţii: a) metoda preţurilor de transfer aplicată este o metodă
aprobată de preţuri de transfer, care este cea mai potrivită
metodă de preţuri de transfer; b) partea testată a fost selectată în conformitate cu prezentul
articol; şi c) persoana juridică rezidentă asigură organul fiscal cu informaţii suficiente cu privire la partea testată astfel încît
să permită o evaluare cu privire la conformitatea condiţiilor tranzacţiei controlate cu principiul deplinei concurenţe.
alin.(6), alin.(7) şi alin.(8) din Codul
fiscal al proiectului de lege.
Articolul 227. Evaluarea tranzacţiei combinate controlate În cazul în care o persoană juridică rezidentă desfăşoară
activitatea în aceleaşi sau circumstanţe similare, două sau
mai multe tranzacţii care sunt din punct de vedere economic strâns legate una de alta sau care formează o continuitate, astfel încât acestea nu pot fi analizate separat în mod fiabil, aceste tranzacţii pot fi combinate pentru a efectua analiza
de comparabilitate şi a aplica metodele de stabilire a preţurilor de transfer aprobate.
A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.12) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.12), art.12 pct.16) – pct.30), art.15 lit.e), Capitolul 21), art.24 alin.(7) şi alin.(8), art.226 (în
denumire) şi alin.(8) şi alin.(9), art.260
alin.(6), alin.(7) şi alin.(8) din Codul
fiscal al proiectului de lege.
01.04.2016
Articolul 228. Intervalul deplinei concurenţei (1) Intervalul deplinei concurenţe este definit fie ca întregul
interval, fie ca intervalul intercuartilic. a) În cazul în care informaţiile privind tranzacţia controlată
şi tranzacţia comparabilă necontrolată sunt suficient de complete, este posibil că au fost identificate toate
diferenţele materiale şi, după caz, s-au făcut ajustări de comparabilitate, de deplină concurenţă care va include
rezultatele de la toate tranzacţiile comparabile necontrolate,
adică intervalul valorii de piaţă va fi un interval complet; b) În cazul în care informaţiile privind tranzacţia controlată
şi tranzacţia comparabilă necontrolată nu sunt suficient de
complete este probabil ca toate diferenţele semnificative nu
au fost identificate şi/sau cuantificate în deplină concurenţă
astfel va fi un interval intercuartilic. (2) În cazul în care indicatorul financiar relevant derivat din tranzacţia controlată sau dintr-un set de tranzacţii care sunt
combinate în conformitate cu art.227 se află în intervalul deplinei concurenţe, tranzacţia controlată nu va fi supusă la o ajustare primară în conformitate cu art.228 alin.(4). (3) În cazul în care indicatorul financiar relevant derivat din tranzacţia controlată sau dintr-un set de tranzacţii care sunt
combinate în conformitate cu art.227, nu se încadrează în
intervalul deplinei concurenţe, tranzacţia controlată va fi
A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.12) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.12), art.12 pct.16) – pct.30), art.15 lit.e), Capitolul 21), art.24 alin.(7) şi alin.(8), art.226 (în
denumire) şi alin.(8) şi alin.(9), art.260 alin.(6), alin.(7) şi alin.(8) din Codul
fiscal al proiectului de lege.
01.04.2016
38
supusă unei ajustări primare în conformitate cu art.228, alin.(4). Baza pentru o astfel de ajustare primară va fi mediana intervalului deplinei concurenţe, cu excepţia
cazului în care contribuabilul sau organul fiscal demonstrează că ajustarea la un alt punct din interval este
mai adecvat. Articolul 229. Ajustarea corespunzătoare
(1) În cazul în care o ajustare primară se face de către
organul fiscal în conformitate cu art.222 alin.(4), la valoarea venitului impozabil al unui contribuabil în raport cu tranzacţia controlată internă, organul fiscal va face o ajustare corespunzătoare, potrivit sumei din venitul
impozabil al celeilalte părţi interdependente la tranzacţia controlată. (2) În cazul în care: a) o ajustare corespunzătoare a condiţiilor unei tranzacţii
controlate se face de către un organ fiscal al unui alt Stat contractant; şi b) aceste rezultate de ajustare în impozitarea în celălalt Stat contractant a unei sume de venit la care partea la tranzacţie
controlată este un contribuabil în Republica Moldova şi a
fost deja supusă impozitării în Republica Moldova; şi c) Statul contractant care a făcut ajustarea corespunzătoare
are un/o Acord/Convenție aplicabil(ă) cu Republica
Moldova care reflectă intenţia de evita dubla impunere
fiscală, organul fiscal al Republicii Moldova, în urma unei solicitări făcute de către contribuabil în Republica Moldova
va examina coerenţa ca ajustare cu principiul deplinei
concurenţe, în conformitate cu art.222 alin.(3). În cazul în care autoritatea fiscală a Republicii Moldova
concluzionează că ajustarea corespunzătoare este în
concordanţă cu principiul deplinei concurenţe, se va face o
ajustare corespunzătoare potrivit sumei impozitului pe venit
a contribuabilului în Republica Moldova cu privire la suma acestor venituri. (3) Procedura pentru cererea de ajustare corespunzătoare
este reglementată de Guvern.
A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.12) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.12), art.12
pct.16) – pct.30), art.15 lit.e), Capitolul 21), art.24 alin.(7) şi alin.(8), art.226 (în
denumire) şi alin.(8) şi alin.(9), art.260
alin.(6), alin.(7) şi alin.(8) din Codul
fiscal al proiectului de lege.
01.04.2016
Articolul 2210. Dosarul preţurilor de transfer (1) Contribuabilul care se angajează într-o tranzacţie controlată cu o parte interdependentă este obligat să
pregătească şi să prezinte dosarul preţurilor de transfer.
Dosarul preturilor de transfer este pregătit de către
contribuabil pentru fiecare perioadă fiscală. (2) Dosarul preţurilor de transfer se depune concomitent cu
A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.12) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.12), art.12
pct.16) – pct.30), art.15 lit.e), Capitolul 21), art.24 alin.(7) şi alin.(8), art.226 (în
denumire) şi alin.(8) şi alin.(9), art.260
01.04.2016
39
declaraţia cu privire la impozitul pe venit în termenii stabiliţi pentru prezentarea acesteia. (3) În cazul în care contribuabilul nu depune dosarul preţurilor de transfer, organul fiscal va stabili dacă valoarea
venitului impozabil este în concordanţă cu principiul
deplinei concurenţe. (4) Conţinutul dosarului preţurilor de transfer, procedura de prezentare a acesteia de către contribuabil sunt reglementate
de către Guvern.
alin.(6), alin.(7) şi alin.(8) din Codul
fiscal al proiectului de lege.
Articolul 2211. Implementarea (1) Obligaţia de întocmire şi prezentare a dosarului preţului
de transfer, conform prevederilor art.2210 se introduce după
cum urmează: a) începînd cu 01 ianuarie 2017 – de către contribuabilii
care efectuează tranzacţii cu părţi interdependente nerezidente ale Republicii Moldova; b) începînd cu 01 ianuarie 2018 – de către contribuabilii care efectuează tranzacţii cu părţi interdependente rezidente
ale Republicii Moldova. (2) Modul de aplicare a Capitolului 21 va fi reglementat de Guvern. (3) În aplicarea prevederilor capitolului 21, vor fi luate în considerare Recomandările preţurilor de transfer pentru
întreprinderile multinaţionale şi administraţiile fiscale ale
Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică
(OCDE).”.
A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.12) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.12), art.12
pct.16) – pct.30), art.15 lit.e), Capitolul 21), art.24 alin.(7) şi alin.(8), art.226 (în denumire) şi alin.(8) şi alin.(9), art.260
alin.(6), alin.(7) şi alin.(8) din Codul
fiscal al proiectului de lege.
01.04.2016
Articolul 24. Deducerea cheltuielilor aferente activităţii de întreprinzător (8) Nu se permite deducerea pierderilor în urma vînzării sau
schimbului proprietăţii, îndeplinirii lucrărilor şi prestării
serviciilor, efectuate, în mod direct sau mijlocit, între persoanele interdependente.
12. La articolul 24, alineatul (8) se completează în final cu fraza ,,Prevederile prezentului alineat nu se aplică
persoanelor care aplică preţurile de transfer conform capitolului 21 al prezentului titlu.”.
A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.12) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.12), art.12
pct.16) – pct.30), art.15 lit.e), Capitolul 21), art.24 alin.(7) şi alin.(8), art.226 (în denumire) şi alin.(8) şi alin.(9), art.260
alin.(6), alin.(7) şi alin.(8) din Codul
fiscal al proiectului de lege.
01.04.2016
Articolul 31. Limitarea altor deduceri (2) Nu se permite deducerea defalcărilor în fondurile de
rezervă, cu excepţia reducerilor pentru pierderi la active şi la
angajamente condiţionale, pentru instituţiile financiare,
efectuate conform alin.(3), şi pentru pierderi la împrumuturi şi dobînzile aferente (provizioane), pentru organizaţiile de
microfinanţare, efectuate conform alin.(4).
13. La articolul 31 alineatul (2), cuvintele „defalcărilor în
fondurile de rezervă” se înlocuiesc cu cuvîntul
„provizioanelor”.
Modificarea poartă un caracter de
ajustare a noţiunilor utilizate în Codul
fiscal. Menţionăm că, noţiunea ,,defalcări în
fondurile de rezervă” a fost substituită în SNC şi este prezentă în IFRS în calitate
de ,,provizioane”.
01.04.2016
Articolul 32. Reportarea pierderilor în viitor (1) Dacă, pe parcursul anului fiscal, cheltuielile aferente
14. Articolul 32:
Modificările date reies din Obiectivele
politicii fiscale şi vamale pe termenul
01.04.2016
40
activităţii de întreprinzător depăşesc venitul brut al
contribuabilului în anul curent, suma pierderilor rezultate din această activitate va fi reportată eşalonat, în părţi egale, pe următorii trei ani. (2) Suma reportată pe unul din anii fiscali următori celui în
care s-au înregistrat pierderile este egală cu suma totală a
pierderilor, redusă cu suma totală permisă spre deducere în
fiecare din următorii doi ani.
la alineatul (1), textul ,,în părţi egale,” se exclude, iar cuvîntul ,,trei” se înlocuieşte cu cuvîntul ,,şapte”; la alineatul (2), cuvîntul ,,doi” se înlocuieşte cu cuvîntul
,,şase”.
mediu 2016 - 2018 şi prevăd majorarea termenului de reportare a pierderilor rezultate din această activitate, de la 3
ani la 7 ani, cu excluderea eşalonării
acestora în părţi egale. Modificările au drept scop susţinerea agenţilor economici
în partea ce ţine de perioada de
recuperare a investiţiilor şi pierderilor
suportate în cadrul desfăşurării activităţii
de întreprinzător. Această măsură va avea un impact pozitiv asupra rezultatelor activităţii
financiar-economice a tuturor agenţilor
economici inclusiv și a producătorilor agricoli.
Articolul 37. Recunoaşterea şi determinarea creşterii şi
pierderilor de capital (5) Mărimea creşterii de capital provenită din vînzare, schimb
sau din altă formă de înstrăinare (scoatere din uz) a activelor
de capital este egală cu excedentul sumei încasate în raport cu
baza valorică a acestor active. (6) Mărimea pierderilor de capital suportate în urma vînzării,
schimbului sau altei forme de înstrăinare (scoatere din uz) a
activelor de capital este egală cu excedentul bazei valorice a
acestor active în raport cu venitul obţinut. (7) Suma creşterii de capital în anul fiscal este egală cu 50% din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste
nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul
anului fiscal. Articolul 18. Sursele de venit impozabile În venitul brut se includ: e) creşterea de capital definită la art.37 alin.(7);
15. La articolul 37 alineatul (7), cuvintele „Suma creşterii”
se înlocuiesc cu cuvîntul „Creşterea”. Modificarea propusă are ca scop
aducerea în concordanţă a noţiunilor
utilizate în prevederile ce se referă la
acelaşi subiect. Astfel, potrivit art.18 lit.e) din Codul fiscal, drept sursă de venit impozabil este
nominalizată creşterea de capital definită
la art.37 alin.(7) din Codul fiscal.
01.04.2016
Articolul 45. Metoda procentajului îndeplinit (1) Evidenţa venitului, deducerilor, trecerilor în cont şi a altor
operaţiuni care ţin de contracte (acorduri) pe termen lung se
face după metoda procentajului îndeplinit.
16. La articolul 45, alineatul (1) va avea următorul
cuprins: ,,(1) În cazul contractelor (acordurilor) pe termen lung, persoanele care ţin contabilitatea de angajamente duc evidenţa venitului, deducerilor, trecerilor în cont şi a altor
operaţiuni aferent acestor contracte după metoda procentajului îndeplinit.”.
Modificarea dată are drept scop
concretizarea faptului că, în cazul contractelor (acordurilor) pe termen lung, persoanele care ţin contabilitatea de
angajamente duc evidenţa venitului,
deducerilor, trecerilor în cont şi a altor operaţiuni aferent acestor contracte după metoda procentajului îndeplinit, eliminînd astfel percepţia că, această metodă reprezintă o a treia metodă
complementară metodei de casă şi
01.04.2016
41
metodei contabilităţii de angajamente. Articolul 71. Venitul nerezidenţilor obţinut în Republica
Moldova (1) Venituri ale nerezidenţilor obţinute în Republica Moldova
se consideră: ………. m) veniturile din transportul internaţional maritim, aerian,
feroviar sau rutier, cu excepţia cazurilor în care transportul se
efectuează numai între punctele de destinaţie situate în afara Republicii Moldova;
17. La articolul 71 alineatul (1) litera m), textul „de destinaţie” se exclude.
Modificarea dată are drept scop tratarea
univocă a venitului nerezidentului obţinut în Republica Moldova în sensul
aplicării corecte a prevederilor art.71
lit.m) din Codul fiscal, deoarece cuvintele „de destinaţie” sunt
determinate de faptul că o rută
internaţională are un singur punct de
destinaţie.
01.04.2016
Articolul 82. Trecerea în cont a impozitului achitat în străinătate (1) Contribuabilul are dreptul de a trece în cont impozitul pe venit, achitat în orice stat străin, dacă acest venit urmează a fi
supus impozitării şi în Republica Moldova. Trecerea în cont a impozitului pe venit poate fi efectuată cu condiţia prezentării de către contribuabil a documentului, care confirmă achitarea
(reţinerea) impozitului pe venit peste hotarele Republicii
Moldova, certificat de organul competent al statului străin
respectiv, cu traducere în limba de stat.
18. La articolul 82 alineatul (1), ultima frază se
completează în final cu textul „ , cu excepţia celui emis în
limba engleză sau în limba rusă”.
Modificarea are drept scop racordarea prevederilor art.82 alin.(1) la principiile generale reglementate de art.793 din Codul fiscal. Astfel, documentele care confirmă
achitarea (reţinerea) impozitului pe venit peste hotarele Republicii Moldova, emise în limba engleză sau în limba rusă, nu urmează a fi traduse în limba de stat.
01.04.2016
Articolul 83. Prezentarea declaraţiei cu privire la impozitul pe
venit şi a documentului cu privire la venitul societăţii (2) Sînt obligaţi să prezinte declaraţia cu privire la impozitul
pe venit: a) persoanele fizice rezidente (cetăţenii Republicii Moldova,
cetăţenii străini, apatrizii, inclusiv membrii societăţilor şi
acţionarii fondurilor de investiţii) care au obligaţii privind
achitarea impozitului; b) persoanele fizice rezidente (cetăţenii Republicii Moldova,
cetăţenii străini şi apatrizii, inclusiv membrii societăţilor şi
acţionarii fondurilor de investiţii) care nu au obligaţii privind
achitarea impozitului, dar: - obţin venit impozabil din surse altele decît salariul, cu
excepţia cazurilor în care obţin venituri impozabile doar din
plăţile primite conform art.90, care depăşeşte suma scutirii
personale de 10128 lei pe an, acordate conform art.33 alin.(1); - obţin venit impozabil sub formă de salariu, care depăşeşte
suma de 29640 lei pe an, cu excepţia persoanelor fizice care
obţin venit sub formă de salariu la un singur loc de muncă; - obţin venituri impozabile atît sub formă de salariu, cît şi din orice alte surse, a căror sumă totală depăşeşte 29640 lei pe an; - obţin venit impozabil care depăşeşte suma de 29640 lei pe an
doar din plăţile primite conform art.90; - direcţionează un cuantum procentual din impozitul pe venit
19. Articolul 83:
A se vedea argumentele expuse la art.17 din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.17 şi art.83 alin.(2) lit.d) din Codul fiscal al proiectului de lege.
01.04.2016
42
calculat anual la buget; c) persoanele juridice rezidente, cu excepţia autorităţilor publice şi instituţiilor publice, indiferent de prezenţa obligaţiei
privind achitarea impozitului; d) formele organizatorice rezidenţi cu statut de persoană fizică,
potrivit legislaţiei, precum şi persoanele care administrează
succesiunea conform art.17, indiferent de prezenţa obligaţiei
privind achitarea impozitului; e) reprezentanţa permanentă a nerezidentului în Republica
Moldova, indiferent de prezenţa obligaţiei privind achitarea
impozitului.
la alineatul (2) litera d), textul „precum şi persoanele care
administrează succesiunea conform art.17,” se exclude;
(4) Declaraţia cu privire la impozitul pe venit sau documentul
cu privire la venitul societăţii se completează în conformitate
cu procedura stabilită de Guvern, potrivit formei aprobate de acesta, şi se prezintă organului fiscal nu mai tîrziu de 25 martie
a anului următor anului fiscal de gestiune, cu excepţia
cazurilor prevăzute la alin.(5)-(10). În cazul depistării de către
contribuabil, după 25 martie, în declaraţia prezentată organului
fiscal sau în documentul cu privire la venitul societăţii, a
greşelilor care au drept consecinţă necesitatea introducerii
corectărilor în declaraţia fiscală sau în documentul cu privire la
venitul societăţii, contribuabilul are dreptul să prezinte, în
condiţiile prezentului cod, o dare de seamă corectată. (10) Reprezentanţa care obţine statut de reprezentanţă
permanentă, conform art.5 pct.15), în termen de 30 de zile din
ziua obţinerii acestui statut, este obligată să prezinte organului teritorial al Serviciului Fiscal de Stat declaraţia cu privire la
impozitul pe venit pentru perioada fiscală a anului precedent
pe parcursul căruia a fost desfăşurată activitatea de
întreprinzător.
la alineatul (4) prima frază, textul ,,alin.(5)-(10)” se
înlocuieşte cu textul ,,alin.(5)-(9)”; alineatul (10) va avea următorul cuprins: „(10) Reprezentanţa care obţine statut de reprezentanţă
permanentă, conform art.5 pct.15), este obligată să prezinte
în prima declaraţie cu privire la impozitul pe venit
prezentată organului teritorial al Serviciului Fiscal de Stat
inclusiv şi informaţia aferentă perioadei fiscale pe parcursul
căreia a fost desfăşurată activitatea de întreprinzător,
începînd cu prima zi în care a lansat activitatea de întreprinzător şi pînă la momentul înregistrării în calitate de
reprezentanţă permanentă în anul fiscal de raportare.”.
Se propune excluderea obligaţiei reprezentanţei - care obţine statut de
reprezentanţă permanentă, de prezentare
în termen de 30 de zile a declaraţiei cu privire la impozitul pe venit pentru perioada fiscală a anului precedent pe
parcursul căruia a fost desfăşurată
activitatea de întreprinzător. Concomitent, se propune stabilirea obligaţiei de includere şi prezentare a
informaţiei respective în prima declaraţie cu privire la impozitul pe venit (Forma VEN12) prezentată de reprezentanţă
permanentă din momentul obţinerii
acestui statut. Prin operarea modificărilor în cauză va fi
exclusă incertitudinea ce apare la administrarea articolului respectiv. Astfel, în redacţia existentă la moment,
nu este clar ce dare de seamă urmează să
prezinte reprezentanţa ce a obținut statut de reprezentanţă permanentă: pe de o
parte, aceasta urmează să prezinte Forma NERAP (darea de seamă prin care îşi
raportează veniturile reprezentanţele) sau Forma VEN12 (darea de seamă prin care
îşi raportează veniturile reprezentanţele permanente). În primul caz, acest fapt este imposibil, deoarece prin însăşi
esenţa sa, forma nu prevede posibilitatea reflectării veniturilor din activitatea de
întreprinzător. Pe de altă parte,
necesitatea prezentării a două forme
01.04.2016
43
VEN12 (în cazul în care schimbarea statutului din reprezentanţă în reprezentanţă permanentă a avut loc pe
parcursul anului), ceea ce îngreunează
considerabil capacitatea de conformare a contribuabililor. Astfel, prin operarea modificărilor date,
reprezentanţa permanentă va prezenta
informaţia privind veniturile din
activitatea de întreprinzător obţinute pînă
la înregistrarea în calitate de reprezentanţă permanentă în prima dare
de seamă prezentată, astfel asigurîndu-se, pe de o parte, veridicitatea informaţiei prezentate, iar, pe de altă parte,
simplitatea procesului de declarare. Menţionăm că, termenul limită de
prezentare a declaraţiei cu privire la impozitul pe venit este de 25 martie a anului următor anului fiscal de gestiune.
Articolul 84. Achitarea impozitului în rate (3) Întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile care au
subdiviziuni în afara unităţii administrativ-teritoriale în care se află sediul central (adresa juridică) transferă la bugetele
unităţilor administrativ-teritoriale de la sediul subdiviziunilor partea impozitului pe venit calculată proporţional numărului mediu scriptic de salariaţi ai subdiviziunii pentru anul
precedent ori partea impozitului pe venit calculată proporţional
venitului obţinut de subdiviziune conform datelor din evidenţa
financiară a acesteia pe anul precedent. (4) Prevederile prezentului articol nu se aplică agenţilor
economici impozitaţi conform regimului fiscal stabilit la
cap.71.
20. La articolul 84 alineatul (3), textul „transferă la
bugetele unităţilor administrativ-teritoriale de la sediul subdiviziunilor” se înlocuieşte cu textul ,,transferă la buget suma obligaţiei aferentă sediului amplasării
subdiviziunilor”.
A se vedea argumentele expuse la art.7 alin.(5) al Codului fiscal din proiectul de lege. Modificarea vizează art.7 alin.(5) şi
art.84 alin.(3) ale Codului fiscal din proiectul de lege.
01.04.2016
Articolul 88. Reţinerea impozitului din salariu (1) Fiecare patron care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv
primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinînd
cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să reţină
din aceste plăţi un impozit, determinat conform modului
stabilit de Guvern. (11) Fiecare patron care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv
primele şi facilităţile acordate), la solicitarea lucrătorului, este
obligat să reţină din suma impozitului calculat conform alin.(1) cuantumul procentual desemnat conform cererii scrise.
21. Articolul 88: la alineatele (1) şi (11), cuvîntul „patron” se înlocuiește cu cuvîntul „angajator”;
Modificarea în cauză se propune în
vederea aducerii în concordanţă a prevederilor art.88 din Codul fiscal cu noţiunile utilizate de Codul muncii.
01.04.2016
44
(5) Dacă o persoană fizică care nu desfăşoară activitate de
întreprinzător prestează servicii şi/sau lucrări, venitul ei este considerat de patron drept salariu din care se reţine impozitul
conform cotelor prevăzute la art.15 lit. a).
alineatul (5) va avea următorul cuprins: „(5) Veniturile achitate persoanei fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător pentru prestarea serviciilor şi/sau
lucrărilor, precum şi membrilor consiliului societăţii şi ai
comisiei de cenzori sînt considerate drept salariu din care se reţine impozitul conform cotei prevăzute la art.15 lit.a).”.
Se propune specificarea expres în Codul fiscal a faptulului că, veniturile obţinute ca recompense, remuneraţii şi
îndemnizaţii de către membrii consiliului
societăţii şi ai comisiei de cenzori în
scopuri fiscale sunt considerate de patron drept salariu din care se reţine impozitul
pe venit conform normelor general stabilite.
Articolul 90. Reţinerile din alte plăţi efectuate în folosul
rezidentului Orice persoană care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu
excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător, orice
reprezentanţă conform art.5 pct.20), reprezentanţă permanentă,
instituţie, organizaţie, inclusiv orice autoritate publică şi instituţie publică, reţine, în prealabil, ca parte a impozitului, o
sumă în mărime de 7% din plăţile efectuate în folosul
persoanei fizice, cu excepţia deţinătorilor de patente de
întreprinzător, a întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor
ţărăneşti (de fermier), a cabinetului avocatului, a notarului
public, a executorului judecătoresc, a biroului individual al mediatorului, pe veniturile obţinute de către aceasta conform
art.18. Nu se reţine în prealabil suma în mărime de 7% din
plăţile efectuate în folosul persoanei fizice pe veniturile
obţinute de către aceasta, conform art.20, 88, 89, 901 şi 91,
precum şi din suma arendei terenurilor agricole şi/sau înstrăinării activelor de capital ale persoanelor fizice cetăţeni ai
Republicii Moldova conform contractelor de leasing, lease-back, gaj, ipotecă şi/sau în cazurile de înstrăinare forţată a
activelor de capital.
22. La articolul 90: după cuvintele „plăţile efectuate în folosul persoanei fizice”
se introduc cuvintele „în calitate de contraprestaţie pentru
bunurile livrate”; după cuvintele „a executorului judecătoresc,” se introduc
cuvintele „administratorii insolvabilităţii autorizaţi,”.
Modificarea în cauză se propune în
scopul clarificării aspectelor ce ţin de necesitatea reţinerii la sursa de plată în
prealabil a impozitului pe venit. Astfel, din serviciile prestate de către
persoanele fizice în favoarea persoanelor specificate la art.90 din Codul fiscal, urmează a se reţine impozit pe venit la
sursa de plată în baza art.88 alin.(5) din
Codul fiscal. Respectiv, pentru a exclude o interpretare duală a prevederilor art.90
din Codul fiscal, redacţia acestuia
urmează să conţină, în mod expres,
plăţile pentru bunurile livrate. La fel, are loc racordarea prevederilor art.90 la prevederile Legii nr.161 din 18.07.2014 cu privire la administratorii autorizaţi.
01.04.2016
Articolul 901. Reţinerea finală a impozitului din unele tipuri
de venit (34) Subiecţii impunerii persoane fizice, care nu desfăşoară
activitate de întreprinzător şi transmit altor persoane decît cele specificate la art.90 în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune,
arendă, uzufruct) proprietate imobiliară, achită impozit în
mărime de 5% din valoarea contractului. Persoanele
menţionate sînt obligate, în termen de 3 zile de la data încheierii contractului, să înregistreze contractul încheiat la organul fiscal în raza căruia sînt deservite. Acest impozit se
achită lunar cel tîrziu la data de 2 a lunii în curs, sau în avans.
Dacă proprietatea imobiliară a fost transmisă în posesie şi/sau
în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) după data de 2,
termenul de plată în această lună va fi a doua zi din momentul
23. Articolul 901: la alineatul (34) prima frază, după cuvintele „şi transmit” se
introduce textul „ , persoanelor specificate la art.54, precum şi”;
Propunerea are ca scop concretizarea mecanismului de impozitare de la darea în locaţiune a bunurilor imobiliare misiunilor diplomatice, organizaţiilor
internaţionale acreditate în Republica
Moldova şi altor subiecţi specificaţi la
art.54 din Codul fiscal. La moment, procesul de percepere a impozitului pe venit de la darea în locaţiune a bunurilor imobile este unul anevoios, dat fiind faptul că, permite posibilitatea de interpretare a noţiunilor
utilizate şi de asimilare a subiecţilor
specificaţi la art.54 în categoria celor
01.04.2016
45
încheierii contractului. Suma impozitului achitat în avans nu se va restitui din buget.
specificaţi la art.90. Acest fapt, pe de o
parte, duce la neîncasarea impozitului pe venit corespunzător la buget, iar pe de
altă parte, creează o situaţie de
incertitudine legislativă, ce nu poate fi
admisă, în special, în relaţiile cu misiunile diplomatice şi alte entităţi
asimilate acestora. (4) Reţinerea finală a impozitului stabilit prin prezentul articol scuteşte beneficiarul cîştigurilor şi veniturilor specificate la
alin.(1), (3), (31), (33), (34) şi (35) de la includerea lor în componenţa venitului brut, precum şi de la declararea acestora.
la alineatul (4), textul „(1),” se exclude. Modificarea poartă caracter redacţional,
dat fiind faptul că, alineatul (1) al articolului 901 din Codul fiscal a fost abrogat prin Legea nr.166 din 11.10.2013 pentru modificarea şi
completarea unor acte legislative.
01.04.2016
Articolul 92. Achitarea impozitelor reţinute la sursa de plată şi
prezentarea către organele fiscale şi contribuabili a documentelor privind plăţile şi/sau impozitele reţinute (3) Persoanele care sînt obligate să reţină impozitul în
conformitate cu art.88-90, art.901 – în partea în care valoarea venitului achitat depăşeşte scutirea personală stabilită la art.33
alin.(1), şi art.91 vor prezenta organului fiscal teritorial, pînă la
data de 25 a lunii următoare încheierii anului fiscal, o dare de
seamă, în care vor indica numele şi prenumele (denumirea),
adresa şi codul fiscal al persoanei fizice sau juridice în folosul
căreia au fost efectuate plăţile, precum şi suma totală a plăţii şi
a impozitului pe venit reţinut. Această dare de seamă va include şi datele despre persoanele şi/sau veniturile scutite de
impozitare prealabilă conform art.90, precum şi sumele
veniturilor achitate în folosul lor.
24. La articolul 92 alineatul (3): cuvintele „în partea în care” se înlocuiesc cu cuvîntul
„dacă”; se completează în final cu fraza: „În cazul în care pe parcursul perioadei fiscale persoanele menţionate care sunt
obligate să reţină la sursă impozitul pe venit se lichidează
sau se reorganizează prin dezmembrare, acestea urmează să
prezinte în termen de o lună de la luarea deciziei de încetare a activităţii sau de iniţiere a procesului de reorganizare,
darea de seamă menţionată.”.
Modificarea poartă un caracter
redacţional şi are drept scop excluderea cazurilor de interpretare duală asupra
valorii venitului ce urmează a fi
declarată. Se propune stabilirea obligaţiei şi
termenului de prezentare a informaţiilor
privind sumele venitului achitat persoanelor fizice - cetăţeni şi
impozitului aferent reţinut la sursa de
plată în cazul reorganizării întreprinderii
sau lichidării acesteia.
01.04.2016
Articolul 96. Cotele T.V.A. Se stabilesc următoarele cote ale T.V.A.: a) cota-standard – în mărime de 20% din valoarea impozabilă a
mărfurilor şi serviciilor importate şi a livrărilor efectuate pe
teritoriul Republicii Moldova; b) cote reduse în mărime de: - 8% – la pîinea şi produsele de panificaţie (190120000,
190540, 190590300, 190590600, 190590900), la laptele şi
produsele lactate (0401, 0402, 0403, 0405, 040610200), livrate pe teritoriul Republicii Moldova, cu excepţia produselor alimentare pentru copii care sînt scutite de T.V.A. în conformitate cu art.103 alin.(1) pct.2); - 8% – la medicamentele de la poziţiile tarifare 3001–3004, atît indicate în Nomenclatorul de stat de medicamente, cît şi
25. Articolul 96 litera b):
01.04.2016
46
autorizate de Ministerul Sănătăţii, la alcoolul etilic nedenaturat de la poziţiile tarifare 220710000 şi 220890, destinat producerii farmaceutice şi utilizării în medicină, în limita
volumului contingentului anual stabilit de Guvern, importate şi/sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi
medicamentele preparate în farmacii conform prescripţiilor
magistrale, cu conţinut de ingrediente (substanţe
medicamentoase) autorizate; - 8% – la mărfurile, importate şi/sau livrate pe teritoriul
Republicii Moldova, de la poziţiile tarifare 3005, 300610, 300620000, 300630000, 300640000, 300660000, 300670000, 370790, 380894, 382100000, 382200000, 4014, 401511000, 481890100, 900110900, 900130000, 900140, 900150, 901831, 901832, 901839000; - 8% – la gazele naturale şi gazele lichefiate de la poziţia
tarifară 2711, atît la cele importate, cît şi la cele livrate pe
teritoriul Republicii Moldova; - 8% – la producţia din zootehnie în formă naturală, masă vie,
fitotehnie şi horticultură în formă naturală, produsă, importată
şi/sau livrată pe teritoriul Republicii Moldova, de la poziţiile
tarifare: 010221, 010231000, 010290200, 010310000, 010410100, 010420100, ex.0105 – pui vii de reproducţie,
060210, 060220, 0701, 07020000, 0703, 0704, 0705, 0706, 070700, 0708, 070920000, 070930000, 070940000, 070951000, 070959100, 070959300, 070960100, 070970000, 070993100, 070999100, 070999400, 070999500, 070999600, 0713, 071420100, 080231000, 080610, 080711000, 080719000, 080810, 080830, 080840000, 0809, 08101000, 081020, 081030, 1001, 1002, 1003, 1004, 1005, 1007, 1201, 1205, 120600, 1209, ex.121291 – sfeclă de zahăr proaspătă sau
refrigerată, 121300000, 1214; - 8% – la zahărul din sfeclă de zahăr, produs, importat şi/sau
livrat pe teritoriul Republicii Moldova; c) cota zero – la mărfurile şi serviciile livrate în conformitate cu art.104. Legea nr.172 din 25.07.2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor
0709 60 Ardei din genul Capsicum sau din genul Pimenta
070999900 Altele 170112 Zahăr din sfeclă
la liniuţa 5, poziția tarifară „070960100” se înlocuieşte cu
textul „070960, ex. 070999900 – mărar şi pătrunjel,”; la liniuţa 6, după cuvintele „zahărul din sfeclă de zahăr” se
introduce textul „de la poziţia tarifară 170112,”.
Modificarea prevede concretizarea cotei reduse a TVA în mărime de 8% pentru
ardeiul iute şi ardeiul dulce, precum şi
pentru mărar şi pătrunjel. Amendamentul are drept scop eliminarea tratamentului inegal privind TVA pentru ardeiul iute şi cel dulce,
precum şi pentru mărar şi pătrunjel Modificarea prevede enumerarea propriu - zisă a poziţiilor tarifare pentru
mărfurile cărora se aplică T.V.A., accize,
taxa vamală sau taxa pentru efectuarea
procedurilor vamale şi are drept scop
asigurarea aplicării conforme a prevederilor acestor norme potrivit poziţiilor tarifare stabilite în Legea
nr.172 din 25.07.2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor. Modificarea vizează art.96 lit.b) liniuţa
6, art.1013 alin.(1), art.103 alin.(1) pct.12) lit.c) şi pct.21) din Codul fiscal,
47
art.28 lit.c) şi lit.p) şi pct.4 şi pct.8 din
Nota la Anexa nr.2 din Legea cu privire la tariful vamal, art.4 alin.(7) şi alin.(71) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului III din Codul fiscal şi art.4 alin.(41) şi alin.(43) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului IV din Codul fiscal ale proiectului de lege.
Articolul 97. Valoarea impozabilă a livrării impozabile (1) Valoarea impozabilă a livrării impozabile, reprezintă
valoarea livrării achitate sau care urmează a fi achitată (fără
T.V.A.). (2) Dacă plata pentru livrare este, în totalitate sau parţial,
achitată în expresie naturală, valoarea impozabilă a livrării
impozabile constituie valoarea ei de piaţă, care se determină în conformitate cu art.5 pct.26) şi art.99. (3) Valoarea impozabilă a livrării impozabile include suma
totală a tuturor impozitelor şi taxelor care urmează a fi
achitate, cu excepţia T.V.A. (31) În cazul aplicării metodelor şi surselor indirecte de
estimare a sumei obligaţiei fiscale, valoarea impozabilă a
livrării impozabile se consideră valoarea estimată în
conformitate cu art.225. (5) Valoarea impozabilă a livrării impozabile a activelor
supuse uzurii reprezintă valoarea cea mai mare din valoarea lor
contabilă şi valoarea de piaţă.
26. Articolul 97 se completează cu alineatul (6) cu
următorul cuprins: „(6) În cazul efectuării livrărilor impozabile contractate în
valută străină: 1) La stabilirea valorii impozabile a livrărilor impozabile
contractate în valută străină, cursul de schimb valutar care
se aplică este cursul Băncii Naţionale a Moldovei, sau cursul de schimb valutar utilizat de banca comercială prin
care se efectuează decontările, valabil la data la care apare
T.V.A. calculat, sau cursul de schimb valutar stabilit de părţile contractante; 2) Dacă operaţiunea se efectuează în valuta străină faţă de
care Banca Naţională a Moldovei nu cotează leul
moldovenesc, atunci conversiunea are loc în două etape.
Iniţial, valuta străină este recalculată în altă valută străină
faţă de care Banca Naţională a Moldovei cotează leul
moldovenesc. Pentru aceasta se foloseşte metoda directă de
corelaţie între cursurile acestor valute străine. Suma obţinută astfel în altă valută străină este recalculată în
moneda naţională la cursul Băncii Naţionale a Moldovei,
sau cursul de schimb valutar utilizat de banca comercială
prin care se efectuează decontările, valabil la data la care
apare T.V.A. calculat sau cursul de schimb valutar stabilit de părţile contractante.”.
A se vedea argumentele expuse la art.21 alin.(3) din Codul fiscal al proiectului de lege. Suplimentar, modificarea dată are drept
scop reflectarea în Codul fiscal a modalităţii de determinare a valorii
impozabile cu T.V.A. a livrărilor impozabile contractate în valută străină,
cu efectuarea decontărilor în monedă
naţională. Modificarea vizează art.21 alin.(3) şi
art.97 alin.(6) din Codul fiscal al proiectului de lege.
01.04.2016
Articolul 101.Modul de calculare şi achitare a T.V.A. (8) Restituirea T.V.A. conform prezentului articol se efectuează în contul stingerii datoriilor agenţilor economici
(sau ale creditorilor lor) faţă de bugetul public naţional, iar în
caz contrar, la cererea agentului economic, în contul viitoarelor obligaţii ale acestora faţă de bugetul public naţional sau la contul bancar al agentului economic.
27. La articolul 101, alineatul (8) va avea următorul
cuprins: „(8) Restituirea T.V.A. conform prezentului articol se
efectuează în contul stingerii datoriilor faţă de bugetul
public naţional numai a subiectului impozabil, care dispune de decizie de restituire a T.V.A., iar în lipsa datoriilor, la cererea subiectului impozabil, în contul viitoarelor obligaţii
ale acestuia faţă de bugetul public naţional, sau la contul
bancar al subiectului impozabil respectiv. Se interzice restituirea T.V.A. în contul stingerii datoriilor creditorilor subiectului impozabil, care dispune de decizie
Modificarea dată prevede restituirea
T.V.A., taxei vamale şi accizelor în
contul stingerii datoriilor numai ai subiectului impunerii/plătitorului vamal,
care dispune de decizie de restituire a T.V.A., accize sau a drepturilor de import, sau a viitoarelor obligaţii faţă de bugetul public naţional a acestuia. De asemenea, se propune interzicerea restituirii T.V.A., taxei vamale şi
accizelor în contul stingerii datoriilor creditorilor, inclusiv persoanele juridice
01.04.2016
48
de restituire a T.V.A., inclusiv persoanelor juridice şi fizice
cesionari.”. şi fizice cesionari, ai subiectului
impunerii/plătitorului vamal, care dispune de decizie de restituire a T.V.A., accize sau a drepturilor de import. Scopul măsurilor propuse constă în
asigurarea bugetului public naţional cu
lichidităţi curente (imediate), excluderea
oricăror mecanisme abuzive din partea
contribuabililor prin cesiunea creanţelor
sale faţă de bugetul public naţional către
creditorii săi, precum şi îmbunătăţirea
gestionării Managementului Finanţelor
Publice. În prezent, creditorii subiectului impunerii/plătitorului vamal, care
dispune de decizie de restituire, inclusiv persoanele juridice şi fizice cesionari ai acestuia, pot beneficia de suma T.V.A., taxei vamale şi accizelor acceptate spre
restituire în contul stingerii datoriilor sale faţă de bugetul public naţional sau a
viitoarelor obligaţii faţă de bugetul
public naţional, inclusiv în contul stingerii obligaţiilor vamale administrate
de organul vamal. Acest mecanism preferenţial de restituire
a T.V.A., taxei vamale şi accizelor
pentru creditorii subiectului impunerii/plătitorului vamal cu aplicarea
modului de stingere a obligaţiei fiscale
prin compensare exclude transferarea propriu-zisă a mijloacelor băneşti în
bugetul public naţional şi, respectiv,
imposibilitatea restituirii T.V.A., taxei vamale şi accizelor în contul bancar al
agentului economic în termenii stabiliţi
(45 de zile), din motivul lipsei unui flux constant de lichidităţi curente (imediate)
în bugetul public naţional. În acest sens, conform art.176 alin.(3) din Codul fiscal, dacă suma plătită în
plus şi suma care, conform legislaţiei
fiscale, urmează a fi restituită nu au fost restituite în termen de 45 de zile de la
49
data primirii cererii de către organul
fiscal sau în alt termen prevăzut de legislaţia fiscală, contribuabilului i se
plăteşte o dobîndă, calculată în funcţie de
rata de bază (rotunjită pînă la următorul
procent întreg), stabilită de Banca
Naţională a Moldovei în luna noiembrie
a anului precedent anului fiscal de gestiune, aplicată la operaţiunile de
politică monetară pe termen scurt, pentru
perioada cuprinsă între data primirii
cererii şi data compensării de către
Trezoreria de Stat. De asemenea, cesionarea creanţelor subiecţilor impunerii/plătitorilor vamali
faţă de bugetul public naţional către
creditorii săi a devenit un element
constant şi excesiv, care implică
încheierea unor contracte fictive dintre agentul economic şi creditorii, cesionarii
săi pentru a beneficia de mecanismul de
stingere a obligaţiilor. Modificarea vizează art.101 alin.(8),
art.1011 alin.(4), art.1013 alin.(2), art.125 alin.(5) din Codul fiscal, art.130 alin.(2) din Codul vamal şi art.29 alin.(4) din Legea cu privire la tariful vamal ale proiectului de lege.
Articolul 1011. Restituirea T.V.A. la investiţii (cheltuieli)
capitale (4) Restituirea T.V.A. conform prezentului articol se efectuează în contul stingerii datoriilor agenţilor economici (sau ale creditorilor lor), iar în caz contrar, la cererea agentului economic, în contul viitoarelor obligaţii ale acestora faţă de
bugetul public naţional sau la contul bancar al agentului
economic.
28. La articolul 1011, alineatul (4) va avea următorul
cuprins: „(4) Restituirea T.V.A. conform prezentului articol se
efectuează în contul stingerii datoriilor faţă de bugetul
public naţional numai a subiectului impozabil, care dispune
de decizie de restituire a T.V.A., iar în lipsa datoriilor, la cererea subiectului impozabil, în contul viitoarelor obligaţii
ale acestuia faţă de bugetul public naţional, sau la contul
bancar al subiectului impozabil respectiv. Se interzice restituirea T.V.A. în contul stingerii datoriilor creditorilor subiectului impozabil, care dispune de decizie de restituire a T.V.A., inclusiv persoanelor juridice şi fizice
cesionari.”.
A se vedea argumentele expuse la art.101 alin.(8) din Codul fiscal. Modificarea vizează art.101 alin.(8),
art.1011 alin.(4), art.1013 alin.(2), art.125 alin.(5) din Codul fiscal, art.130 alin.(2) din Codul vamal şi art.29 alin.(4) din
Legea cu privire la tariful vamal ale proiectului de lege.
01.04.2016
Articolul 1013. Restituirea T.V.A. la investiţii (cheltuieli)
capitale în autovehicule pentru transportul a minimum 22 de 29. Articolul 1013: la alineatul (1), după cuvintele „în autovehicule” se
A se vedea argumentele expuse la art.96 lit.b) liniuţa 6 din Codul fiscal.
01.04.2016
50
persoane, cu excepţia şoferului (1) Agenţii economici care nu sînt înregistraţi în calitate de contribuabili de T.V.A. şi care, începînd cu 1 ianuarie 2013,
efectuează investiţii (cheltuieli) capitale în autovehicule pentru transportul a minimum 22 de persoane, cu excepţia şoferului,
au dreptul la restituirea sumei T.V.A. aferente acestor investiţii, achitată la buget. Restituirea T.V.A. se efectuează în
modul stabilit de Guvern, într-un termen ce nu depăşeşte 45 de
zile din data depunerii cererii. (2) Restituirea T.V.A. conform prezentului articol se efectuează în contul stingerii datoriilor agenţilor economici (sau ale creditorilor lor), iar în caz contrar, la cererea agentului economic, în contul viitoarelor obligaţii ale acestora faţă de
bugetul public naţional sau la contul bancar al agentului
economic.
introduce textul „de la poziţia tarifară ex.8702”;
alineatul (2) va avea următorul cuprins: „(2) Restituirea T.V.A. conform prezentului articol se efectuează în contul stingerii datoriilor faţă de bugetul
public naţional numai a subiectului impozabil, care dispune
de decizie de restituire a T.V.A., iar în lipsa datoriilor, la cererea subiectului impozabil, în contul viitoarelor obligaţii
ale acestuia faţă de bugetul public naţional, sau la contul bancar al subiectului impozabil respectiv. Se interzice restituirea T.V.A. în contul stingerii datoriilor creditorilor subiectului impozabil, care dispune de decizie de restituire a T.V.A., inclusiv persoanelor juridice şi fizice
cesionari.”.
Modificarea vizează art.96 lit.b) liniuţa
6, art.1013 alin.(1), art.103 alin.(1) pct.12) lit.c) şi pct.21) din Codul fiscal,
art.28 lit.c) şi lit.p) şi pct.4 şi pct.8 din
Nota la Anexa nr.2 din Legea cu privire la tariful vamal, art.4 alin.(7) şi alin.(71) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului III din Codul fiscal şi art.4
alin.(41) şi alin.(43) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului IV din Codul fiscal ale proiectului de lege. A se vedea argumentele expuse la art.101 alin.(8) din Codul fiscal. Modificarea vizează art.101 alin.(8),
art.1011 alin.(4), art.1013 alin.(2), art.125 alin.(5) din Codul fiscal, art.130 alin.(2) din Codul vamal şi art.29 alin.(4) din
Legea cu privire la tariful vamal ale proiectului de lege.
Articolul 102. Trecerea în cont a T.V.A. pe valorile materiale, serviciile procurate (3) Suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe
valorile materiale, serviciile procurate care sînt folosite pentru efectuarea livrărilor atît impozabile, cît şi scutite de TVA se
trece în cont dacă se referă la livrările impozabile. Mărimea trecerii în cont a TVA se determină lunar prin
aplicarea proratei faţă de suma TVA, achitată sau care urmează
a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care sînt
utilizate pentru efectuarea livrărilor atît impozabile, cît şi
scutite de TVA. Prorata se determină prin aplicarea
următorului raport: a) la numărător se indică valoarea livrărilor impozabile (fără
TVA), cu excepţia avansurilor primite, pentru a căror efectuare se utilizează valorile materiale, serviciile în cauză; b) la numitor se indică valoarea totală a livrărilor impozabile
(fără TVA) şi a livrărilor scutite, cu excepţia avansurilor
primite, pentru efectuarea cărora se utilizează valorile
materiale, serviciile în cauză. Prorata definitivă se determină în modul descris mai sus la
30. Articolul 102: se completează cu alineatul (31) cu următorul cuprins: „(31) Trecerea în cont a sumei T.V.A., achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile
procurate care sînt folosite pentru efectuarea livrărilor ce nu
constituie obiecte impozabile cu T.V.A. în conformitate cu art.95 alin.(2), se efectuează similar livrărilor impozabile.”;
Modificarea respectivă prevede
acordarea dreptului la trecerea în cont a sumei T.V.A. aferente procurărilor de
mărfuri, serviciile care nu constituie
obiecte impozabile cu TVA, conform art.95 alin.(2) din Codul fiscal. Amendamentul dat este condiţionat de
lipsa prevederilor în Codul fiscal care specifică modul de reflectare a sumelor
T.V.A. aferente procurărilor folosite
pentru efectuarea livrărilor obiectelor
neimpozabile cu TVA. Scopul modificării propuse constă în reglementarea dreptului de trecere în cont a sumei TVA aferent procurărilor de
mărfuri, servicii folosite pentru
efectuarea livrărilor ce nu constituie
obiecte impozabile cu TVA.
01.04.2016
51
completarea declaraţiei privind TVA pentru ultima perioadă
fiscală a anului şi se bazează pe indicatorii anuali ai livrărilor. Diferenţa dintre suma TVA trecută în cont în perioadele fiscale
precedente şi suma TVA determinată drept urmare a aplicării
proratei definitive se reflectă în declaraţia pentru ultima
perioadă fiscală a anului. Articolul 95. Obiectele impozabile (2) Nu constituie obiecte impozabile: c) livrarea de mărfuri şi servicii efectuată cu titlu gratuit în
scopuri de publicitate şi/sau de promovare a vînzărilor în mărime anuală de 0,2% din venitul din vînzări obţinut pe
parcursul anului precedent anului în care se efectuează
această livrare. (4) Suma T.V.A., achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care nu sînt folosite pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător, pe valorile
materiale procurate care în procesul activităţii de întreprinzător
au fost sustrase sau au constituit pierderi supranormativ conform legislaţiei, precum şi pe valoarea care nu a fost supusă uzurii a mijloacelor fixe casate, nu se trece în cont şi se raportează la cheltuielile perioadei.
la alineatul (4), după cuvintele „şi se raportează la cheltuielile perioadei” se introduc cuvintele „sau
consumuri”;
Completarea respectivă specifică modalitatea de atribuire la cheltuieli sau la consumuri a sumei T.V.A. care nu este trecută în cont. Astfel, luînd în considerare acţiunea
prevederilor Standardelor Naţionale de
Contabilitate, amendamentul în cauză
vine să ajusteze prevederile legislaţiei
fiscale la normele existente de evidenţă
contabilă. Modificarea vizează art.102 alin.(4) şi
art.125 alin.(2) din Codul fiscal al proiectului de lege.
01.04.2016
(7) Livrarea, în privinţa căreia se permite trecerea în cont a
T.V.A. achitate sau care urmează a fi achitate pe valorile
materiale, serviciile procurate, trebuie să fie efectuată
subiectului impozabil de către furnizorul care a eliberat factura
fiscală (eliberată de organul autorizat, în modul stabilit) sau să
fie importată de către subiectul impozabil.
la alineatul (7), textul „(eliberată de organul autorizat în modul stabilit)” se înlocuieşte cu textul „(eliberată în modul
stabilit)”;
Modificarea prevede excluderea obligativităţii utilizării de către
contribuabili a facturilor fiscale tipărite
centralizat de organul fiscal şi are drept
scop acordarea posibilităţii tipăririi de
sine stătător a formularelor tipizate de
documente primare cu regim special de către contribuabili cu utilizarea seriei şi
diapazonului de numere pentru imprimare atribuite de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. Totodată, amendamentul propus va contribui la micşorarea cheltuielilor ce
ţin de documentarea activităţii
economice a agentului economic, precum şi va eficientiza circuitul documentelor
de strictă evidenţă în activitatea
01.04.2016
52
operaţională a contribuabilului. Modificarea vizează art.102 alin.(7) art.1182 şi art.133 alin.(1) lit.d1) şi
alin.(2) lit.g) din Codul fiscal al proiectului de lege.
(8) În scopul confirmării dreptului la restituirea T.V.A. pe valorile materiale şi serviciile procurate, subiectul impozabil,
în afară de declaraţiile privind T.V.A. şi registrele de evidenţă
a livrărilor şi procurărilor în care sînt înregistrate operaţiunile
de livrare sau procurare, trebuie să dispună de: 1) pentru livrări de mărfuri: a) contractul în baza căruia a fost efectuat exportul de mărfuri; b) factura comercială (invoice); b1) declaraţia vamală de export sau extrasul din declaraţia vamală de export în format electronic, pe care a fost aplicată
semnătura electronică emisă în conformitate cu legislaţia în
vigoare a subiectului impozabil; 7) pentru energia electrică, energia termică şi gaze la export: a) confirmarea destinatarului străin privind recepţionarea
livrărilor; b) declaraţiile vamale sau extrasele din declaraţiile vamale în format electronic, pe care a fost aplicată semnătura electronică
a subiectului impozabil, eliberată de Centrul de certificare a
cheilor publice al autorităţilor administraţiei publice,
documentele ce atestă transportarea energiei electrice, termice
şi a gazelor în adresa importatorului; c) confirmarea Serviciului Vamal privind veridicitatea
alineatul (8): la punctul 1) litera b1) se abrogă; la punctul 7) litera b) şi litera c), după cuvintele
„subiectului impozabil”, în ambele cazuri la forma
gramaticală respectivă, se introduc cuvintele „sau a
brokerului vamal ce a depus declaraţia vamală în format electronic la organul vamal în numele subiectului impozabil;”;
Modificarea prevede excluderea obligativității prezentării de către agenții
economici a declaraţiei vamale de export
sau extrasul din declaraţia vamală de
export în format electronic, pe care a fost aplicată semnătura electronică emisă în
conformitate cu legislaţia în vigoare a subiectului impozabil, în contextul beneficierii de restituire a sumei TVA și
accizelor aferente livrării de mărfuri. Excluderea respectivă este motivată prin
faptul că Serviciul Fiscal de Stat în
colaborare cu Serviciul Vamal a asigurat acces la sistemul informațional al
Serviciului Vamal Asycuda World pentru toate organele fiscale teritoriale. În acest sens, inspectorii fiscali pot examina dosarele pentru restituirea TVA pe valorile materiale şi serviciile
exportate inclusiv prin accesarea și
verificarea declaraţiei vamale de export prin intermediul sistemului informațional
Asycuda. Modificarea vizează art.102 alin.(8)
pct.1) lit.b1), art.125 alin.(4) lit.c) şi
alin.(41) lit.d) din Codul fiscal al proiectului de lege. Se propune atribuirea la documentele confirmative a declarației vamale de
export în format electronic cu aplicarea semnăturii electronice de către brokerul
vamal pentru restituirea sumei TVA aferentă energiei electrice, energiei
termice și gaze la export. Actualmente, pentru a beneficia de restituirea sumei TVA aferentă energiei
electrice, energiei termice și gaze la
export se prezintă declaraţia vamală de
01.04.2016
53
operaţiunilor de export efectuate de subiectul impozabil; 15) pentru efectuarea investiţiilor (cheltuielilor) capitale: a) la procurarea pe teritoriul Republicii Moldova a valorilor materiale, serviciilor, utilizate pentru efectuarea investiţiilor – facturile fiscale şi documentele de plată ce confirmă achitarea
valorii procurărilor în cauză, inclusiv T.V.A.; b) la procurarea valorilor materiale de la nerezidenţi sau de la
persoanele juridice şi fizice rezidente care se află pe teritoriul
Republicii Moldova, dar care nu au relaţii fiscale cu sistemul
ei bugetar, utilizate pentru efectuarea investiţiilor – documentele de plată ce confirmă achitarea T.V.A. la Serviciul
Vamal; c) la beneficierea de servicii de la nerezidenţi sau de la
persoanele juridice şi fizice rezidente care se află pe teritoriul Republicii Moldova, dar care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar, utilizate pentru efectuarea investiţiilor – documentele ce atestă achitarea la organul fiscal a T.V.A.
aferentă procurării lor, precum şi documentele de plată ce
atestă beneficierea de aceste servicii; 16) la prestarea pe teritoriul ţării a serviciilor de prelucrare
solicitantului plasării mărfurilor sub regim vamal de
punctul 15): după cuvintele „pentru efectuarea investiţiilor (cheltuielilor)
capitale” se introduce textul „şi investiţiilor (cheltuielilor)
capitale în clădiri de producţie (destinate producerii
mărfurilor sau serviciilor) care sînt date în exploatare şi
utilizate conform destinaţiei lor finale:”; se completează cu litera d) cu următorul cuprins: „d) pentru investiţiile (cheltuielile) capitale în clădiri de
producţie (destinate producerii mărfurilor sau serviciilor),
suplimentar se prezintă procesul-verbal de recepţie finală,
extrasul documentului cadastral ce atestă înscrierea acestora în registrul bunurilor imobiliare;”; după punctul 16) se introduce punctul 17), punctul 18) şi
punctul 19) cu următorul cuprins: „17) pentru livrarea produselor din biomasă lemnoasă,
erbacee şi din fructe destinată producerii energiei termice şi
apei calde:
export sau extrasul din declaraţia vamală
de export în format electronic, pe care a fost aplicată semnătura electronică emisă
în conformitate cu legislaţia în vigoare a
subiectului impozabil. Însă, în cazul exportului de energie
electrică, energie termică şi gaze,
subiectul impozabil poate fi reprezentat de broker vamal, care depune la Serviciul Vamal declaraţia vamală în format
electronic cu aplicarea semnăturii
electronice a acestuia. Astfel, modificarea are drept scop extinderea documentelor confirmative pentru restituirea sumei TVA în cazul în care brokerul vamal depune declaraţia
vamală în format electronic cu aplicarea
de către acesta a semnăturii electronice. Modificările respective vin să
completeze lista documentelor confirmative pentru beneficierea de dreptul de restituire a sumei T.V.A. pentru investiţiile (cheltuielile) capitale
în clădiri de producţie, precum şi pentru
livrarea biomasei lemnoase, erbacee şi
din fructe. Completările respective sunt condiţionate
de modificările efectuate la art.1011 alin.(11) şi la art.104 lit.b1) din Codul fiscal prin Legea nr.71 din 12.04.2015 pentru modificarea şi completarea unor
acte legislative, în vigoare din data de 01.05.2015.
54
perfecţionare activă de către agenţii economici din industria
uşoară: a) contractele de prestare a serviciilor, încheiate cu solicitantul plasării mărfurilor sub regim vamal de perfecţionare activă; b) factura fiscală pentru serviciile prestate; c) facturile care confirmă primirea materiei prime şi returnarea
produselor prelucrate; d) actul de executare a lucrărilor, cu indicarea menţiunilor
contractului în baza căruia acestea au fost executate; e) documentele agenţilor economici ce confirmă achitarea
serviciilor prestate.
a) contractul în baza căruia au fost efectuate livrări la cota
zero a T.V.A.; b) scrisoarea beneficiarului pe blanchetă oficială cu antet
privind confirmarea faptului utilizării volumului (cantităţii)
procurate conform destinaţiei; c) facturile fiscale pentru livrările impozitate la cota zero a
T.V.A..; 18) pentru livrările de mărfuri şi servicii destinate
proiectului “Reabilitarea străzilor centrale şi modernizarea
iluminatului public al centrului municipiului Chişinău”: a) contractul în baza căruia au fost efectuate livrări la cota
zero a TVA; b) în cazul prestării serviciilor şi lucrărilor, procesul-verbal de executare a lucrărilor (actul de executare a lucrărilor); c) factura fiscală, contrasemnată de către un reprezentant
autorizat al Primăriei municipiului Chişinău sau al
beneficiarului; d) copia scrisorii emise de Primăria municipiului Chişinău
pe blanchetă oficială cu antet, cu indicarea denumirii beneficiarului şi a proiectului şi cu confirmarea că acesta
beneficiază de aplicarea cotei “zero” a TVA la serviciile,
mărfurile şi lucrările procurate în Moldova destinate
realizării proiectului “Reabilitarea străzilor centrale şi
modernizarea iluminatului public al centrului municipiului Chişinău”; 19) pentru livrările de mărfuri şi servicii destinate
Programului de Investiţii Prioritare prevăzut de Studiul de
Fezabilitate la Programul de alimentare cu apă şi tratare a
apelor uzate în municipiul Chişinău: a) contractul în baza căruia au fost efectuate livrări la cota
zero a TVA; b) în cazul prestării serviciilor şi lucrărilor, procesul-verbal de executare a lucrărilor (actul de executare a lucrărilor); c) factura fiscală, contrasemnată de către un reprezentant
autorizat al S.A. “Apă-Canal Chişinău” sau al
beneficiarului; d) copia scrisorii emise de S.A. “Apă-Canal Chişinău” pe blanchetă oficială cu antet, cu indicarea denumirii beneficiarului şi a proiectului şi cu confirmarea că acesta
beneficiază de aplicarea cotei “zero” a TVA la serviciile, mărfurile şi lucrările procurate în Moldova destinate
realizării Programului de Investiţii Prioritare prevăzut de
Studiul de Fezabilitate la Programul de alimentare cu apă şi
tratare a apelor uzate în municipiul Chişinău.”;
Totodată, se propune completarea art.102
alin.(8) din Codul fiscal cu lista documentelor confirmative pentru beneficierea de dreptul la restituirea sumei TVA aferentă livrărilor de mărfuri
şi servicii în cadrul proiectului „Reabilitarea străzilor centrale şi
modernizarea iluminatului public al centrului municipiului Chişinău”,
implementat de Primăria Municipiului
Chişinău şi a Programului de Investiţii
Prioritare prevăzut de Studiul de Fezabilitate la Programul de alimentare cu apă şi tratare a apelor uzate în
municipiul Chişinău, implementat de
către S.A. „Apă-Canal Chişinău”. Amendamentul respectiv este condiţionat
de prevederile art.101 alin.(5) din Codul fiscal, conform căruia subiectul
impozabil care efectuează livrări de
mărfuri, servicii la cota zero a TVA, are
dreptul la restituirea sumei cu care a fost depăşită TVA pentru mărfurile şi serviciile respective, precum şi de
prevederile art.4 alin.(136) şi alin.(137) din Legea nr.1417-XIII din 17.12.1992 pentru punerea în aplicare a Titlului III al Codului fiscal, potrivit cărora cota zero a
TVA se aplică la importul şi/sau livrarea
pe teritoriul ţării a mărfurilor şi a
serviciilor destinate proiectelor menţionate supra. Este de menționat că, Hotărîrea Guvernului nr.782 din 25.09.2014 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de aplicare a cotei “zero” a TVA şi a scutirii de taxa vamală
şi taxa pentru proceduri vamale, aplicate
mărfurilor (serviciilor) importate şi/sau
livrate pe teritoriul ţării, destinate
proiectului “Reabilitarea străzilor
centrale şi modernizarea iluminatului
55
public al centrului municipiului Chişinău” şi Programului de Investiţii Prioritare prevăzut de Studiul de
Fezabilitate la Programul de alimentare cu apă şi tratare a apelor uzate în municipiul Chişinău, prevede lista
documentelor necesare de a fi deținute
pentru aplicarea cotei zero nu și pentru
confirmarea dreptului la restituirea TVA. În acest sens, în corespundere cu prevederile art.11 alin.(1) al Legii nr.317 din 18.07.2003 privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale
administraţiei publice centrale şi locale, hotărîrile Guvernului sunt emise pentru
organizarea executării legilor, iar art.102
alin.(8) din Codul fiscal nu prevede expres documentele confirmative necesare a fi prezentate organelor fiscale întru obţinerea dreptului la restituirea
sumei TVA aferentă livrărilor de mărfuri
şi servicii destinate realizării proiectelor
menţionate supra. se completează cu alineatul (12) cu următorul cuprins:
„(12) Nu se permite trecerea în cont a T.V.A. pentru
mărfurile, serviciile, procurarea cărora nu a avut loc de facto, iar scopul documentării acesteia a fost diminuarea
obligaţiei fiscale a T.V.A. şi/sau beneficierea de restituire a
T.V.A.”.
Se propune anularea dreptului de trecere în cont a sumei TVA pentru mărfurile,
serviciile, procurarea cărora nu a avut loc de facto. Actualmente, nu există restricţii în partea
ce ține de trecerea în cont a sumei TVA
aferentă procurăriilor de mărfuri, servicii, care propriu-zis nu a avut loc, dar a fost reflectată documentar. În conformitate cu practica ţărilor
membre ale Uniunii Europene menţionăm că, în scopul intensificării
luptei împotriva abuzului de trecere în cont a sumei T.V.A., autorităţile fiscale au impus anumite restricţii la acordarea dreptului de trecere în cont a sumei T.V.A. în cazul în care contribuabilul nu a dat dovadă de pudenţă în selectarea
furnizorilor săi. Astfel, contribuabilul - cumpărător
poartă răspunderea pentru achitarea
01.04.2016
56
sumei T.V.A. aferentă livrărilor realizate
de furnizorii săi, în cazul în care persoana care a prezentat factura fiscală
se eschiva intenţionat de la plata sumei
T.V.A. sau a format deliberat situaţia de
insolvabilitate. De asemenea, contribuabilul – cumpărător cu diligenţa
caracteristică unui comerciant de bună de
credinţă la efectuarea tranzacţiei ştia sau
trebuia să ştie despre intenţiile de
eschivare ale furnizorilor săi privind
plata sumei TVA la buget. În contextul excluderii fenomenului trecerii în cont a sumei T.V.A. aferente procurărilor fictive în ţările membre ale
Uniunii Europene se impune crearea condiţiilor în partea ce ţine de acceptarea
trecerii în cont doar a sumei T.V.A. care este achitată sau garantată că va fi
achitată la buget de către furnizori. Această practică întîlnită în legislaţia
fiscală internaţională reprezintă un
mecanism eficient orientat spre combaterea fenomenului de evaziune fiscală. Scopul modificărilor propuse constă în
preîntîmpinarea fraudelor ce ţin de
beneficierea nejustificată a dreptului de
trecere în cont a sumei TVA aferentă
unor tranzacţii fictive în baza cărora se
intenţionează diminuarea obligaţiei
fiscale la bugetul public naţional. Articolul 103. Scutirea de T.V.A. (1) T.V.A. nu se aplică la importul mărfurilor, serviciilor şi
pentru livrările de mărfuri, servicii efectuate de către subiecţii
impozabili, ce constituie rezultatul activităţii lor de
întreprinzător în Republica Moldova: 12) serviciile financiare: c) importul de bancnote şi monede metalice (inclusiv de bancnote şi monede jubiliare şi comemorative) în monedă
naţională, de bancnote şi monede metalice în valută străină
(inclusiv în scopuri numismatice) şi alte operaţiuni legate de
31. Articolul 103 alineatul (1): la punctul 12) litera c), după cuvîntul „bancnote” în ambele
cazuri se introduce textul „de la poziţia tarifară
490700300”, iar după cuvintele „monede metalice” în ambele cazuri se introduce textul „de la poziţia tarifară
7118”;
A se vedea argumentele expuse la art.96 lit.b) liniuţa 6 din Codul fiscal. Modificarea vizează art.96 lit.b) liniuţa
6, art.1013 alin.(1), art.103 alin.(1) pct.12) lit.c) şi pct.21) din Codul fiscal,
art.28 lit.c) şi lit.p) şi pct.4 şi pct.8 din Nota la Anexa nr.2 din Legea cu privire la tariful vamal, art.4 alin.(7) şi alin.(71) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului III din Codul fiscal şi art.4
alin.(41) şi alin.(43) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului IV din
01.04.2016
57
circulaţia monedei naţionale şi valutei străine (inclusiv operaţiunile legate de folosirea acestora în scopuri numismatice), precum şi importul de mărfuri de la poziţia
tarifară 7108 de către Banca Naţională a Moldovei şi alte
livrări către/de către Banca Naţională a Moldovei cu aceste
mărfuri;
Codul fiscal ale proiectului de lege.
16) cazarea în cămine; serviciile comunale acordate populaţiei: închirierea spaţiului locativ, deservirea tehnică a blocurilor de
locuinţe, alimentarea cu apă, canalizarea, salubrizarea,
folosirea ascensoarelor;
la punctul 16), cuvintele „acordate populaţiei” se înlocuiesc
cu textul “pentru consumatorii persoane fizice – cetăţeni
din locuinţe, indiferent de subiectul în a cărui gestiune se
află aceste locuinţe”;
Amendamentul propus specifică expres
categoria de consumatori pentru care prestarea serviciilor comunale sunt scutite de T.V.A., şi anume consumatorii
persoane fizice - cetăţeni din locuinţe,
indiferent de subiectul în a cărui gestiune
se află aceste locuinţe. Prin urmare, persoanele fizice – cetăţeni
care deţin (pot deţine) în proprietate bunuri imobile cu altă destinaţie decît
cea de locuinţă, serviciile comunale
pentru întreţinerea acestora urmează a fi
impozitate cu T.V.A. pe principii generale. Este de menţionat faptul că, modificarea
dată este în concordanţă cu noţiunile
prevăzute în Legea nr.75 din 30.04.2015
cu privire la locuinţe. Astfel, potrivit art.4 din Legea nr.75 din 30.04.2015, locuinţă reprezintă construcţie sau încăpere izolată alcătuită
din una sau din mai multe camere de locuit, precum şi din alte încăperi
auxiliare (bucătărie, bloc sanitar etc.),
care satisface cerinţele de trai ale unei
persoane sau ale mai multor persoane (familii) şi corespunde exigenţelor
minime pentru locuinţe, stabilite în actele
normative; în calitate de locuinţă sînt
recunoscute casele de locuit individuale, apartamentele, încăperile locuibile din
cămine. Modificarea are drept scop elucidarea problemei în partea ce ţine de tratarea
neunivocă şi expunerea distinctă a
obiectelor pentru care se aplică această
scutirea de T.V.A. a serviciilor comunale acordate populaţiei.
01.04.2016
58
Modificarea vizează art.103 alin.(1)
pct.16) şi art.104 lit.b) din Codul fiscal al proiectului de lege.
21) timbrele de acciz importate şi destinate marcării mărfurilor
supuse accizelor;
la punctul 21), după cuvintele „timbrele de acciz” se
introduce textul „de la poziţia tarifară ex.490700100”;
A se vedea argumentele expuse la art.96 lit.b) liniuţa 6 din Codul fiscal. Modificarea vizează art.96 lit.b) liniuţa
6, art.1013 alin.(1), art.103 alin.(1) pct.12) lit.c) şi pct.21) din Codul fiscal,
art.28 lit.c) şi lit.p) şi pct.4 şi pct.8 din
Nota la Anexa nr.2 din Legea cu privire la tariful vamal, art.4 alin.(7) şi alin.(71) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului III din Codul fiscal şi art.4
alin.(41) şi alin.(43) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului IV din Codul fiscal ale proiectului de lege
01.04.2016
271) tractoarele agricole de la poziţia tarifară 870190 şi tehnica
agricolă de la poziţiile tarifare 842481100, 842481910, 8432,
843320, 843330000, 843340000, 843351000, 843352000, 843353, 843359, 8436, 8437 şi părţi ale acesteia de la poziţiile
tarifare 8432, 8433 şi 8437;
la punctul 271), textul „ şi părţi ale acesteia de la poziţiile
tarifare 8432, 8433 şi 8437” se înlocuiește cu textul „ , cu
excepția părților acestora”;
Modificarea prevede acordarea scutirii de TVA aferent livrării și/sau importului
tractoarelor agricole de la poziţia tarifară
870190 şi a tehnicii agricole de la
poziţiile tarifare 842481100, 842481910,
8432, 843320, 843330000, 843340000, 843351000, 843352000, 843353, 843359, 8436, 8437, cu excepția părților
acestora. Propunerea de restrîngere a scutirii de T.V.A. aferent livrării şi/sau importului părţilor tehnicii agricole este înaintată în
contextul Obiectivelor politicii fiscale pe termen mediu, care sunt orientate spre diminuarea numărului de facilităţi fiscale
acordate şi spre trecerea treptată la
subvenţionarea directă din partea
statului. Amendamentul dat are drept scop acordarea dreptului agentului economic de a livra și/sau importa tehnică agricolă
și nu părțile acesteia, fapt ce va contribui
la dezvoltarea sectorului agricol în contextul modernizării şi retehnologizării
tehnicii agricole, precum şi discurajarea
utilizării tehnicii agricole uzate.
01.04.2016
29) activele materiale pe termen lung utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, la prestarea serviciilor şi/sau executarea
la punctul 29): după alineatul unu se introduce fraza:
Modificarea poartă un caracter 01.04.2016
59
lucrărilor, destinate includerii în capitalul statutar (social) în
modul şi în termenele prevăzute de legislaţie. Modul de aplicare a facilităţilor fiscale respective se stabileşte de
Guvern. Activele materiale pe termen lung, care au beneficiat de facilitatea fiscală respectivă, nu pot fi comercializate,
transmise în arendă, locaţiune, uzufruct, leasing operaţional
sau financiar pe parcursul a 3 ani de la data validării declaraţiei
vamale respective sau eliberării facturii, cu excepţia cazului în
care aceste active materiale pe termen lung sînt exportate, dacă
anterior au fost importate şi nu au suferit modificări în afara
uzurii normale. În cazul în care aceste active materiale pe termen lung se comercializează, se transmit în arendă,
locaţiune, uzufruct, leasing operaţional sau financiar pînă la expirarea a 3 ani, T.V.A. se calculează şi se achită de către
beneficiar (cumpărător) pornind de la valoarea indicată în
factura eliberată în momentul beneficierii de facilitatea fiscală
respectivă – în cazul livrării de active materiale pe termen lung
sau de la valoarea în vamă – în cazul importului acestora la momentul depunerii declaraţiei vamale. Pentru a beneficia de facilitatea fiscală dată, aceste active
materiale pe termen lung nu pot fi comercializate, transmise în arendă, locaţiune, uzufruct, leasing operaţional sau financiar pe
parcursul a 3 ani din data validării declaraţiei vamale
respective sau eliberării facturii. În cazul în care aceste active materiale pe termen lung se comercializează, se transmit în
arendă, locaţiune, uzufruct, leasing operaţional sau financiar
pînă la expirarea a 3 ani, T.V.A. se va calcula şi achita de la
valoarea de intrare a acestora;
„La active materiale pe termen lung utilizate nemijlocit la
fabricarea produselor, la prestarea serviciilor şi/sau executarea lucrărilor se atribuie activele a căror uzură se
raportează la costul produselor fabricate, serviciilor prestate
şi/sau lucrărilor executate.”; alineatul trei se exclude.
redacţional şi are drept scop racordarea
prevederilor art.103 alin.(1) pct.29) din Codul fiscal la prevederile art.28 lit.q2) din Legea cu privire la tariful vamal.
Articolul 104. Livrările impozitate la cota zero La cota zero a T.V.A. se impozitează următoarele livrări: b) energia electrică, energia termică şi apa caldă pentru bunurile imobiliare cu destinaţie locativă, indiferent de subiectul în a cărui gestiune se află aceste bunuri;
32. La articolul 104 litera b), cuvintele „bunurile
imobiliare cu destinaţie locativă” se înlocuiesc cu textul
„consumatorii persoane fizice – cetăţeni din locuinţe”.
A se vedea argumentele expuse la art.103 alin.(1) pct.16) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.103 alin.(1)
pct.16) şi art.104 lit.b) din Codul fiscal al
proiectului de lege.
01.04.2016
Articolul 109. Termenele obligaţiei fiscale în cazul
importurilor (1) Pentru mărfurile importate utilizate pentru desfăşurarea
activităţii de întreprinzător, termenul obligaţiei fiscale se
consideră data declarării mărfurilor la punctele vamale de
frontieră, iar data achitării - data depunerii de către importator
(declarant) sau de către un terţ a mijloacelor băneşti la casieria
33. La articolul 109 alineatul (1), cuvintele „utilizate
pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător” se exclud,
iar cuvintele „serviciul de import” se înlocuiesc cu
cuvintele „importul de servicii”.
Modificarea dată prevede apariţia
obligaţiei fiscale privind T.V.A. în cazul
importului de servicii indiferent de cine beneficiază de acestea: agenţii economici
care desfăşoară activitate de
întreprinzător sau instituţiile publice care
nu desfăşoară activitate de întreprinzător. În acest context, este de remarcat faptul
01.04.2016
60
organului vamal sau la Contul Unic Trezorerial, confirmată
printr-un extras din contul bancar. La serviciile importate, utilizate pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător, termenul obligaţiei fiscale şi data achitării T.V.A. se consideră
data efectuării plăţii, inclusiv a plăţii prealabile pentru
serviciul de import.
că, de servicii importate beneficiază atît
agenţii economici ce desfăşoară activitate de întreprinzător cît şi
instituţiile publice care nu sînt subiecţi ai
activităţii de întreprinzător. Scopul modificării propuse este excluderea situaţiilor de interpretare
duală prin aplicarea T.V.A. la importul
serviciilor. Totodată, amendamentul propus vine
întru corectarea erorii care a fost parţial
exclusă la art.112 alin.(4) şi art.115
alin.(2) din Codul fiscal prin Legea nr.71 din 12.04.2015 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.
Articolul 112. Înregistrarea subiectului impozabil (1) Subiectul care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu
excepţia autorităţilor publice, instituţiilor publice, specificate
la art.51, instituţiilor medico-sanitare publice şi private,
specificate la art.511, şi deţinătorilor patentei de întreprinzător,
este obligat să se înregistreze ca contribuabil al T.V.A. dacă el,
într-o oricare perioadă de 12 luni consecutive, a efectuat livrări
de mărfuri, servicii în sumă ce depăşeşte 600000 lei, cu excepţia livrărilor scutite de T.V.A. Subiectul este obligat să
înştiinţeze oficial organul fiscal, completînd formularul
respectiv, şi să se înregistreze nu mai tîrziu de ultima zi a lunii în care a avut loc depăşirea. Subiectul se consideră înregistrat
din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc
depăşirea. (4) Subiectul care desfăşoară activitate de întreprinzător şi care
beneficiază de servicii de import a căror valoare, fiind
adăugată la valoarea livrărilor de mărfuri, servicii, efectuate pe parcursul oricăror 12 luni consecutive, depăşeşte 600000 de lei
este obligat să se înregistreze ca contribuabil al T.V.A. în
modul stabilit la alin.(1).
34. Articolul 112: la alineatul (1), după cuvintele „cu excepţia livrărilor scutite
de T.V.A” se introduc cuvintele „şi a celor care nu
constituie obiecte impozabile în conformitate cu art.95 alin.(2).”; la alineatul (4), cuvintele „servicii de import” se înlocuiesc
cu textul „importul serviciilor, cu excepţia celor scutite”, iar
după textul „livrărilor de mărfuri, servicii” se introduce textul „ , cu excepţia livrărilor scutite de T.V.A. şi a celor
care nu constituie obiect impozabil în conformitate cu
Modificarea prevede determinarea plafonului pentru înregistrarea obligatorie ca contribuabil al T.V.A. fără
a include livrările de mărfuri, servicii
care nu constituie obiecte impozabile cu T.V.A. La moment, în valoarea plafonului de înregistrare în calitate de contribuabil al T.V.A. se include atît valoarea livrărilor
impozabile cu T.V.A. cît şi valoarea
livrărilor care nu constituie obiecte impozabile cu T.V.A., conform prevederilor art.95 alin.(2) din Codul fiscal. Scopul modificării propuse constă în excluderea obligaţiei de înregistrare ca
plătitor de TVA în cazul efectuării
livrărilor de mărfuri, servicii care nu
constituie obiecte impozabile cu TVA, dat fiind faptul că, pentru aceste livrări
de mărfuri, servicii nu apare obligaţia
fiscală privind T.V.A. Modificarea prevede excluderea obligaţiei de înregistrare ca plătitor al
T.V.A. în cazul efectuării importului de
servicii scutite de T.V.A. şi a celor care
nu constituie obiecte impozabile cu T.V.A., în contextul corelării cu
01.04.2016
61
Articolul 95. Obiectele impozabile (2) Nu constituie obiecte impozabile: a) livrarea mărfurilor, serviciilor efectuată în interiorul zonei
economice libere sau în cadrul regimului de antrepozit vamal; b) venitul sub formă de dobîndă obţinut de către locator în
baza unui contract de leasing; c) livrarea de mărfuri şi servicii efectuată cu titlu gratuit în
scopuri de publicitate şi/sau de promovare a vînzărilor în
mărime anuală de 0,2% din venitul din vînzări obţinut pe
parcursul anului precedent anului în care se efectuează
această livrare; d) transmiterea proprietăţii în cadrul reorganizării agentului economic.
art.95 alin.(2).”.
amendamentele propuse la art.112 alin.(1) din Codul fiscal. Redacţia actuală a art.112 alin.(4) din
Codul fiscal acordă posibilitatea
contribuabililor de a se înregistra în calitate de plătitor al T.V.A în baza
importului de servicii impozabile cu T.V.A., cît şi cele care sînt scutite de
T.V.A. în conformitate cu art.103 din Codul fiscal sau cele care nu constituie obiect al impunerii cu T.V.A. conform art.95 alin.(2) din Codul fiscal. Modificarea are drept scop excluderea discrepanţelor existente între prevederile art.93 pct.9) şi art.112 alin.(4) din Codul
fiscal şi respectiv evitarea apariţiei
situaţiilor de depunere a cererii de
înregistrare ca contribuabil al T.V.A pentru importul de servicii care sunt scutite de T.V.A. şi/sau a celor care nu
constituie obiecte impozabile cu T.V.A. Articolul 116. Trecerea în cont a T.V.A. în cazul datoriilor compromise (1) Dacă, după includerea în declaraţia privind T.V.A. a sumei
T.V.A. achitate pe livrarea efectuată, toată suma sau o parte a
ei se consideră, conform legislaţiei, drept datorie compromisă, subiectul impozabil are dreptul la trecerea în cont a sumei T.V.A. achitate pentru orice perioadă fiscală privind T.V.A.
Suma T.V.A. care urmează a fi trecută în cont este egală cu
suma T.V.A. achitată pe livrarea care corespunde sumei
datoriei compromise nerambursate. (2) Dacă suma datoriei compromise se restituie subiectului
impozabil după primirea dreptului de a o trece în cont conform prevederilor alin.(1), această sumă se consideră ca plată pentru următoarea livrare impozabilă efectuată la momentul primirii
sumei datoriei compromise. (3) Dacă, după includerea în declaraţia privind T.V.A. a sumei
T.V.A. în baza facturii fiscale primite, toată suma sau o parte a ei se consideră, conform legislaţiei, drept datorie compromisă,
subiectul impozabil va exclude din trecerea în cont suma T.V.A. care corespunde sumei datoriei compromise neachitate.
35. La articolul 116: în denumirea articolului, cuvintele „Trecerea în cont a” se
înlocuiesc cu cuvintele „Ajustarea sumei”; alineatul (1) va avea următorul cuprins: „(1) Dacă, după includerea în declaraţia privind T.V.A. a
sumei T.V.A. calculate pe livrarea efectuată, toată suma sau
o parte a ei se consideră, conform legislaţiei, drept datorie
compromisă, subiectul impozabil are dreptul la ajustarea sumei T.V.A. calculată începînd cu perioada fiscală cînd s-a constatat datoria compromisă. Suma T.V.A. care urmează a
fi ajustată este egală cu suma T.V.A. calculată pe livrarea
care corespunde sumei datoriei compromise nerambursate.”; la alineatul (2), cuvintele „primirea dreptului de a o trece în cont” se înlocuiesc cu cuvintele „ajustarea sumei T.V.A. calculate”.
Modificarea data prevede stabilirea modalităţii de ajustare a sumei T.V.A.
calculate din valoarea livrării de mărfuri,
servicii considerată drept datorie
compromisă, precum şi concretizarea perioadei în care urmează a fi efectuată
ajustarea sumei T.V.A. aferentă datoriei
compromise. Actualmente, prevederile art.116 alin.(1) din Codul fiscal pot fi înţelese eronat în sensul beneficierii de dreptul de trecere în cont a sumei T.V.A. pe livrarea care corespunde sumei datoriei compromise doar în urma achitării sumei T.V.A. pe
livrarea respectivă, fapt ce contravine
principiilor generale de calculare şi
trecere în cont a sumei T.V.A. Astfel, scopul modificării propuse constă
în eliminarea interpretărilor duale a
prevederilor art.116 din Codul fiscal.
01.04.2016
Articolul 117. Factura fiscală (3) Pentru vînzarea cu amănuntul şi prestările de servicii în locurile special amenajate, cu plata în numerar şi/sau cu card
36. La articolul 117 alineatul (3): după cuvintele „în locurile special amenajate” se introduce textul „şi în cadrul comerţului electronic,”;
Modificarea dată prevede excluderea
obligativităţii eliberării facturii fiscale şi
aplicarea mecanismelor de plată pentru
01.04.2016
62
de plată, eliberarea facturii fiscale nu este obligatorie (cu excepţia cazurilor cînd este solicitată de cumpărător), dacă sînt respectate următoarele condiţii: a) subiectul impozabil ţine evidenţa sumei primite şi achitate
în numerar şi/sau cu card de plată la fiecare punct comercial şi
de prestări servicii cu utilizarea maşinilor de casă şi de control.
Înregistrarea prin maşina de casă şi de control se efectuează în
momentul primirii sumei în numerar şi/sau achitării sumei cu
alt instrument de plată. La sfîrşitul fiecărei zile de lucru în
registrul maşinii de casă şi control se înscriu datele raportului
de închidere zilnică a maşinii de casă şi control; b) la sfîrşitul fiecărei zile de lucru, în documentaţia de evidenţă
este înscrisă suma totală a T.V.A. pe livrările efectuate, iar în
documentul de evidenţă a valorilor materiale procurate se introduc datele din facturile fiscale care au fost achitate în numerar şi/sau cu card de plată.
cuvintele „cu card de plată” se înlocuiesc în ambele cazuri cu cuvintele „prin intermediul instrumentelor de plată fără
numerar”; după cuvintele „instrument de plată” se introduc cuvintele “fără numerar”;
agenţii economici care activează în
cadrul comerţului electronic similare celor care practică activitate de comerţ
cu amănuntul în locuri special amenajate. Specificul livrării mărfurilor în cadrul
comerţului electronic constă în metode
de livrare: prin curier sau poştă, achitarea
fiind efectuată fie prin intermediul
procedurilor electronice, cu aplicarea dispozitivelor personalizate, fie prin poştă sau în numerar. Reieşind din particularităţile comerţului
electronic, la efectuarea livrărilor
persoanelor fizice - cetăţeni, nu este posibilă indicarea în factura fiscală a
datelor personale (denumirea, codul fiscal (IDNP), adresa) ale cumpărătorului
fără consimţămîntul acestuia, întrucît acestea reprezintă date cu caracter
personal interzise utilizării conform
Legii privind protecţia datelor cu caracter
personal nr.133 din 08.07.2011. Totodată, în cadrul comerţului electronic
nu este posibilă asigurarea aplicării
semnăturii beneficiarului şi returnarea facturii fiscale cu semnătura acestuia
către vînzător, în special în cazurile în care mărfurile sunt livrate beneficiarilor
prin intermediul poştei. Concomitent, înregistrarea facturilor fiscale în Registrul General Electronic a Facturilor Fiscale (în continuare - RGEFF) presupune completarea tuturor cîmpurilor obligatorii, inclusiv adresa, denumirea şi codul fiscal al
cumpărătorului (beneficiarului). În cazul
în care cîmpurile care necesită completarea obligatorie a datelor în factura fiscală rămîn necompletate,
sistemul RGEFF, nu va permite salvarea acestor facturi fiscale, respectiv înregistrarea facturilor fiscale în RGEFF pentru care sunt prevăzute în Codul
fiscal sancţiuni fiscale (art.260 alin.(41)).
63
(31) În cadrul comerţului electronic, cu plata în numerar şi/sau
cu alt instrument de plată, eliberarea facturii fiscale este
obligatorie.
alineatul (31) se abrogă.
Astfel, modificarea dată are drept scop
reducerea încălcărilor fiscale din cadrul comerţului electronic, precum şi
asigurarea echităţii fiscale, susţinerea şi
încurajarea dezvoltării agenţilor
economici care activează în cadrul
comerţului electronic. Totodată, se propune racordarea prevederilor legislaţiei fiscale la
prevederile legislaţiei financiare în partea
ce ţine de utilizarea instrumentelor de
plată fără numerar. În acest sens, conform prevederilor art.3 din Legea nr.114 din 18.05.2012 cu privire la serviciile de plată şi moneda
electronică, instrument de plată reprezintă dispozitiv (dispozitive)
personalizat(e) (cardul de plată, telefon
mobil etc.) şi/sau orice serie de proceduri
(tehnice – coduri PIN, TAN, alte tipuri de coduri, login/parolă etc. sau
funcţionale – transferul de credit, debitarea directă) convenite între
utilizatorul serviciilor de plată şi prestatorul de servicii de plată şi folosite de utilizatorul serviciilor de plată pentru
a iniţia un ordin de plată. La aceasta, instrumentele de plată fără
numerar utilizate pe teritoriul Republicii Moldova sunt: cardurile de plată,
transferul de credit, debitarea directă şi
sistemele de deservire bancare la distanţă. Modificarea vizează art.117 alin.(3) şi
alin.(31) din Codul fiscal al proiectului de lege. A se vedea argumentele expuse la art.117 alin.(3) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.117 alin.(3) şi
alin.(31) din Codul fiscal al proiectului de lege.
64
Articolul 1171. Cazuri speciale de eliberare a facturilor fiscale
37. Articolul 1171 se completează cu alineatul (12) cu
următorul cuprins: „(12) La ajustarea valorii impozabile a livrării impozabile
de mărfuri, servicii, după livrarea sau achitarea lor,
furnizorul eliberează factura fiscală cu reflectarea în ea a
denumirii mărfurilor, serviciilor la care a fost modificată
valoarea impozabilă, obligaţia fiscală privind T.V.A. şi
mărimea ajustării valorii impozabile a mărfurilor,
serviciilor care se indică cu semnul „minus” la micşorare şi
cu semnul „plus” la majorare.”.
Modificarea prevede specificarea modului de documentare a ajustării valorii impozabile a livrării impozabile cu T.V.A. La moment, modalitatea de perfectare a documentelor la ajustarea valorii impozabile a livrării impozabile cu
T.V.A. de mărfuri, servicii se efectuează
în conformitate cu actele normative interne emise de Serviciul Fiscal de Stat. Totodată, ajustarea valorii impozabile a
livrării impozabile condiţionează
modificarea obligaţiilor fiscale privind
T.V.A. faţă de buget, atît la nivelul vînzătorului cît şi la nivelul
cumpărătorului. Amendamentul respectiv are drept scop excluderea interpretării duale de către
contribuabili a modului de documentare a ajustării valorii impozabile cu T.V.A.
01.04.2016
Articolul 1181. Registrul general electronic al facturilor fiscale (1) Factura fiscală eliberată se supune înregistrării obligatorii
de către furnizor în Registrul general electronic al facturilor fiscale, în forma şi în modul stabilit de Inspectoratul Fiscal
Principal de Stat, în cazul în care totalul valorii impozabile a livrării impozabile cu T.V.A. depăşeşte suma de 100000 lei.
38. La articolul 1181 alineatul (1), după cuvintele
„impozabile a livrării impozabile cu T.V.A.” se introduce
textul „ , inclusiv a valorii impozabile ajustate în condiţiile
art.98”.
Se propune înregistrarea în Registru General Electronic al Facturilor Fiscale (în continuare – RGEFF) și a facturilor
fiscale în care sunt indicate valorile impozabile cu semnul minus, rezultate din ajustarea valorii impozabile a livrării de mărfuri, servicii în urma modificării
prețurilor sau returnării mărfurilor, cu
totalul valorii impozabile ce depășește
suma de 100000 lei. Actualmente înregistrarea facturilor fiscale în RGEFF este obligatorie în cazul în care totalul valorii mpozabile a livrării impozabile cu TVA depăşeşte
suma de 100000 lei. Amendamentul respetiv are drept scop vizualizarea integrală a livrărilor
impozabile efectuate în baza facturilor fiscale care sunt pasibile înregistrării în
RGEFF, stabilirea obligației fiscale
privind TVA înregistrării în RGEFF.
01.04.2016
Articolul 1182. Modul şi termenele de eliberare a formularelor de facturi fiscale (1) Formularele de facturi fiscale se eliberează contra plată, în
39. Articolul 1182 se abrogă. A se vedea argumentele expuse la art.102 alin.(7) din Codul fiscal al proiectului de lege.
01.04.2016
65
baza unei cereri scrise, în care se indică numărul de formulare
solicitat, depusă de către plătitorul de TVA la organul fiscal în a cărui rază de deservire acesta este înregistrat, iar în cazul marilor contribuabili plătitori de TVA – la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. (2) În termen de 5 zile lucrătoare, organul fiscal examinează
cererea depusă şi asigură eliberarea numărului solicitat al
formularelor de facturi fiscale sau informează contribuabilul
despre respingerea cererii dacă, în cadrul termenului stabilit în
prezentul alineat, a fost iniţiată procedura de anulare a
înregistrării contribuabilului în calitate de plătitor de TVA. (3) Prima zi a termenului stabilit la alin.(2) se consideră
următoarea zi lucrătoare ce urmează după ziua în care a fost
depusă cererea de eliberare a formularelor de facturi fiscale.
Modificarea vizează art.102 alin.(7)
art.1182 şi art.133 alin.(1) lit.d1) şi alin.(2) lit.g) din Codul fiscal al proiectului de lege.
Articolul 124. Înlesniri la plata accizelor
40. Articolul 124 se completează cu alineatele (15), (16) şi (17) cu următorul cuprins: „(15) Se scuteşte de acciz alcoolul etilic nedenaturat de la
poziţiile tarifare 220710000 şi 220890, destinat producerii
farmaceutice şi utilizării în medicină, în limita volumului
contingentului anual stabilit de Guvern. (16) Alcoolul etilic nedenaturat de la poziţia tarifară
220710000 destinat utilizării în industria de parfumerie şi
cosmetică, este scutit de plata accizelor în limita volumului
stabilit de ministerul de ramură, coordonat cu Inspectoratul
Fiscal Principal de Stat şi Serviciul Vamal, în vederea
realizării programului de activitate al industriei de parfumerie şi cosmetică pe anul respectiv. (17) Mărfurile de la poziţiile tarifare 280430000 şi
280440000 produse pe teritoriul ţării sînt scutite de plata
accizului.”.
Modificarea vizează transferarea normelor din Nota la Anexa nr.1 la titlul IV din Codul fiscal, cu transpunerea întocmai a acestora în normele care reglementează propriu-zis scutirea de plata accizului. Modificarea vizează art.124 alin.(15),
alin.(16) şi alin.(17), art.125 alin.(7) şi
Nota la Anexa nr.1 la Titlul IV din Codul fiscal al proiectului de lege.
01.04.2016
Articolul 125. Trecerea la cont şi restituirea accizelor achitate (2) Dacă suma accizului achitată la mărfurile supuse accizelor, utilizate în procesul de prelucrare şi/sau de fabricare pentru
obţinerea altor mărfuri supuse accizelor, depăşeşte suma
accizului calculată la mărfurile supuse accizelor expediate din
încăperea de acciz, diferenţa se reportează la cheltuieli în perioada fiscală în care a avut loc expedierea mărfurilor supuse
accizelor din încăperea de acciz.
41. Articolul 125: la alineatul (2), după cuvîntul „cheltuieli” se introduc
cuvintele „sau consumuri”;
Modificarea are drept scop racordarea legislaţiei fiscale la prevederile Standardelor Naţionale de Contabilitate
şi prevede atribuirea la cheltuieli sau la
consumuri a diferenţei sumei accizului
achitat la mărfurile supuse accizelor,
utilizate în procesul de prelucrare şi/sau
de fabricare pentru obţinerea altor
mărfuri supuse accizelor, în cazul în care aceasta depăşeşte suma accizului
calculată la mărfurile supuse accizelor
expediate din încăperea de acciz. Modificarea vizează art.102 alin.(4) şi
art.125 alin.(2) din Codul fiscal ale
01.04.2016
66
proiectului de lege. (4) Pentru a obţine restituirea accizului achitat la mărfurile
supuse accizelor, prelucrate şi/sau fabricate pe teritoriul Republicii Moldova, utilizate pentru prelucrarea şi/sau
fabricarea altor mărfuri supuse accizelor destinate exportului,
subiectul impunerii prezintă organelor Serviciului Fiscal de
Stat următoarele documente justificative: a) contractul (copia contractului) încheiat cu partenerul străin
privind livrarea mărfurilor supuse accizelor. În cazul în care
livrarea pentru export a mărfurilor supuse accizelor se efectuează, conform contractului de comision, de către
comisionar, subiectul impunerii (comitentul) prezintă
organului Serviciului Fiscal de Stat contractul de comision şi
contractul (copia contractului) încheiat de comisionar cu partenerul străin; b) documentele de plată şi extrasul băncii (dacă aceasta rezultă
din condiţiile contractului), care confirmă încasarea de facto pe
contul subiectului impunerii a sumei rezultate din vînzarea mărfurilor supuse accizelor partenerului străin; c) declaraţia vamală de export sau copia acesteia, certificată de
conducătorul şi de contabilul-şef ai subiectului impunerii, cu
menţiunile organului vamal al Republicii Moldova care a
eliberat marfa pentru export, sau extrasul din declaraţia vamală
de export în format electronic, pe care a fost aplicată
semnătura electronică a subiectului impozabil, eliberată de
Centrul de certificare a cheilor publice al autorităţilor administraţiei publice.
la alineatul (4) litera c) se abrogă;
A se vedea argumentele expuse la art.102 alin.(8) pct.1) lit.b1) din Codul fiscal al proiectului de lege . Modificarea vizează art.102 alin.(8) pct.1) lit.b1), art.125 alin.(4) lit.c) şi
alin.(41) lit.d) din Codul fiscal al proiectului de lege.
(41) Pentru a obţine restituirea accizului achitat pentru
mărfurile supuse accizelor prelucrate şi/sau fabricate pe
teritoriul Republicii Moldova, utilizate ulterior pentru prelucrarea şi/sau fabricarea altor mărfuri supuse accizelor
destinate exportului, subiectul care desfăşoară activitate de
întreprinzător şi care nu este înregistrat în calitate de subiect al
impunerii cu accize prezintă organelor Serviciului Fiscal de
Stat următoarele documente justificative: d) declaraţia vamală de export sau copia acesteia, certificată de conducătorul şi de contabilul-şef ai subiectului impunerii, cu
menţiunile organului vamal al Republicii Moldova care a
eliberat marfa pentru export, sau extrasul din declaraţia vamală
de export în format electronic, pe care a fost aplicată
semnătura electronică a subiectului impozabil, eliberată de
la alineatul (41) litera d) se abrogă;
A se vedea argumentele expuse la art.102 alin.(8) pct.1) lit.b1) din Codul fiscal al proiectului de lege . Modificarea vizează art.102 alin.(8) pct.1) lit.b1), art.125 alin.(4) lit.c) şi
alin.(41) lit.d) din Codul fiscal al
67
Centrul de certificare a cheilor publice al autorităţilor
administraţiei publice. proiectului de lege.
(5) Restituirea accizelor conform prezentului articol se efectuează în contul stingerii datoriilor agenţilor economici
(sau ale creditorilor lor) faţă de bugetul public naţional, iar în
lipsa datoriilor, la cererea agentului economic, în contul viitoarelor obligaţii ale acestora faţă de bugetul public naţional
sau la contul bancar al agentului economic.
alineatul (5) va avea următorul cuprins: „(5) Restituirea accizelor conform prezentului articol se
efectuează în contul stingerii datoriilor faţă de bugetul
public naţional numai a subiectului impunerii, care dispune de decizie de restituire a accizelor, iar în lipsa datoriilor, la cererea subiectului impunerii, în contul viitoarelor obligaţii
ale acestuia faţă de bugetul public naţional, sau la contul
bancar al subiectului impunerii respectiv. Se interzice restituirea accizelor în contul stingerii datoriilor creditorilor subiectului impunerii, care dispune de decizie de restituire a accizelor, inclusiv persoanelor juridice şi
fizice cesionari.”;
A se vedea argumentele expuse la art.101 alin.(8) din Codul fiscal. Modificarea vizează art.101 alin.(8),
art.1011 alin.(4), art.1013 alin.(2), art.125 alin.(5) din Codul fiscal, art.130 alin.(2) din Codul vamal şi art.29 alin.(4) din
Legea cu privire la tariful vamal ale proiectului de lege.
01.04.2016
se completează cu alineatul (7) cu următorul cuprins: „(7) Sumele accizelor achitate de agenţii economici la
procurarea mărfurilor de la poziţiile tarifare 270710100,
270720100, 270730100, 270750, 270900100, 271012110–
271019290, 290110000, 290124000, 290129000, 290211000, 290219000, 290220000, 290230000, 290244000, 290290000, 290511000–290513000, 290514, 290516, 290519000, 2909, 381400900, 381700800 se trec în cont dacă mărfurile în cauză sînt utilizate în procesul de
producţie în altă calitate decît cea de carburanţi şi
combustibili.”.
Modificarea vizează transferarea normelor din Nota la Anexa nr.1 la titlul IV din Codul fiscal, cu transpunerea întocmai a acestora în normele care reglementează propriu-zis trecerea în cont a accizului. Modificarea vizează art.124 alin.(15), alin.(16) şi alin.(17), art.125 alin.(7) şi
Nota la Anexa nr.1 la Titlul IV din Codul fiscal al proiectului de lege.
01.04.2016
Articolul 127. Evidenţa mărfurilor supuse accizelor ce se expediază (se transportă). Declararea achitării accizelor (31) Subiectul care desfăşoară activitate de întreprinzător şi
care nu este înregistrat în calitate de subiect al impunerii cu accize, dar care solicită restituirea accizelor în conformitate cu
art.125 alin.(31), este obligat să prezinte declaraţia privind achitarea accizelor pînă la data de 25 a lunii care succede luna
în care a fost efectuată expedierea (transportarea) mărfurilor
supuse accizelor.
42. Articolul 127 la alineatul (31), textul „alin.(31)” se înlocuieşte cu textul „alin.(32)”.
Modificarea prevede racordarea prevederilor art.127 alin.(31) din Codul fiscal la prevederile art.125 alin.(32) din acelaşi Cod.
01.04.2016
Anexa nr.1
Mărfurile supuse accizelor Poziţia
tarifară Denumirea mărfii Unitatea
de măsură
Cota accizului
1 2 3 4
43. Anexa nr.1 la titlul IV va avea următorul cuprins:
Mărfurile supuse accizelor Poziţia tarifară
Denumirea mărfii Unitatea de
măsură
Cota accizului
1 2 3 4
Modificarea privind majorarea cotelor accizelor stabilite în sume fixe (băuturi
alcoolice, cu excepția berii; oxigen; azot; articole de bijuterie sau de giuvaiergerie; autoturisme; alte tutunuri şi înlocuitori de tutun fabricate), prin ajustarea acestora la rata inflaţiei prognozată
pentru anul 2016 (10,5%) reiese din
01.04.2016
68
160431000 Caviar valoarea în lei
25% 160432000 Înlocuitori de caviar 220300 Bere fabricată din
malţ litru 2,15 lei
2205 Vermuturi şi alte
vinuri din struguri proaspeţi,
aromatizate cu plante sau cu substanţe
aromatizante
litru 11,17 lei
220600 Alte băuturi
fermentate (de exemplu cidru de mere, cidru de pere, hidromel); amestecuri de băuturi fermentate şi
amestecuri de băuturi fermentate şi
băuturi nealcoolice,
nedenumite şi
necuprinse în altă
parte
litru 11,17 lei
2207 Alcool etilic nedenaturat cu tărie
alcoolică de
minimum 80% vol; alcool etilic şi alte
distilate denaturate, cu orice tărie
alcoolică
litru alcool absolut
77,67 lei
2208 Alcool etilic nedenaturat cu tărie
alcoolică sub 80%
vol; distilate, rachiuri, lichioruri şi
alte băuturi spirtoase
litru alcool absolut
77,67 lei
24021000 Ţigări de foi
(inclusiv cele cu capete tăiate) şi
trabucuri, care
valoarea în lei
40%
160431000 Caviar valoarea în lei
25% 160432000 Înlocuitori de caviar 220300 Bere fabricată din
malţ litru 5,00 lei
2205 Vermuturi şi alte
vinuri din struguri proaspeţi,
aromatizate cu plante sau cu substanţe
aromatizante
litru 12,34 lei
220600 Alte băuturi
fermentate (de exemplu cidru de mere, cidru de pere, hidromel); amestecuri de băuturi fermentate şi
amestecuri de băuturi fermentate şi
băuturi nealcoolice,
nedenumite şi
necuprinse în altă
parte
litru 12,34 lei
2207 Alcool etilic nedenaturat cu tărie
alcoolică de
minimum 80% vol; alcool etilic şi alte
distilate denaturate, cu orice tărie
alcoolică
litru alcool absolut
85,83 lei
2208 Alcool etilic nedenaturat cu tărie
alcoolică sub 80%
vol; distilate, rachiuri, lichioruri şi
alte băuturi spirtoase
litru alcool absolut
85,83 lei
240210000 Ţigări de foi
(inclusiv cele cu capete tăiate) şi
trabucuri, care
valoarea în lei
40%
Obiectivele politicii fiscale şi vamale pe
termen mediu 2016 - 2018 şi are drept scop neadmiterea afectării veniturilor
fiscale prin deprecierea mijloacelor băneşti în timp, urmare a fenomenului
inflaţionist. De asemenea, se prevede majorarea cotelor accizelor la produsele petroliere importate şi/sau livrate pe teritoriul
Republicii Moldova (benzina, motorina şi derivaţii acestora, gazele lichefiate şi
naturale) la mărimea creşterii anuale a
produsului intern brut nominal prognozat pentru anul 2016 faţă de anul 2015 (11,4%). Măsura dată reiese din realizarea
dispoziţiei art.122 alin.(2) din Codul
fiscal. Realizarea măsurii date va permite
acumularea de surse financiare suplimentare la buget şi dezvoltarea
infrastructurii drumurilor. Paralel cu aceasta, se prevede majorarea cotei accizului pentru ţigaretele cu filtru
şi fără filtru, în vederea ajustării graduale a acestora la nivelul ţărilor din
regiune, inclusiv la standardele europene, fapt ce va permite acumularea de noi surse financiare la buget, precum şi diminuarea consumului articolelor din
tutun, mărfuri ce au o influenţă negativă
asupra sănătăţii populaţiei şi a
dezvoltării societăţii în general. Modificarea vizează Anexa nr.1 şi Anexa
nr.2 la Titlul IV din Codul fiscal al proiectului de lege.
69
conţin tutun 240220 Ţigarete care conţin
tutun:
– cu filtru 1000 bucăţi/
valoarea în lei
200 lei +18%
– fără filtru 1000 bucăţi
50 lei
240290000 Alte ţigări de foi,
trabucuri şi ţigarete, conţinînd înlocuitori
de tutun
valoarea în lei
40%
2403 Alte tutunuri şi
înlocuitori de tutun, prelucrate; tutunuri “omogenizate” sau
“reconstituite”;
extracte şi esenţe de
tutun
kg 110,98 lei
270710100 Benzoli destinaţi
utilizării drept
carburanţi sau
combustibili
tona 3714 lei
270720100 Toluoli destinaţi
utilizării drept
carburanţi sau
combustibili
tona 3714 lei
270730100 Xiloli destinaţi
utilizării drept
carburanţi sau
combustibili
tona 3714 lei
270750 Alte amestecuri de hidrocarburi aromatice, care distilează în
proporţie de
minimum 65% (inclusiv pierderile) la 250 grade C după
metoda ASTM D 86
tona 3714 lei
270900100 Condensat de gaz tona 3714 lei
conţin tutun 240220 Ţigarete care conţin
tutun:
– cu filtru 1000 bucăţi/
valoarea în lei
220 lei + 17%, dar nu mai puţin de
250 lei – fără filtru 1000
bucăţi 60 lei
240290000 Alte ţigări de foi,
trabucuri şi ţigarete, conţinînd înlocuitori
de tutun
valoarea în lei
40%
2403 Alte tutunuri şi
înlocuitori de tutun, prelucrate; tutunuri “omogenizate” sau
“reconstituite”;
extracte şi esenţe de
tutun
kg 122,63 lei
270710100 Benzoli destinaţi
utilizării drept
carburanţi sau
combustibili
tona 4137 lei
270720100 Toluoli destinaţi
utilizării drept
carburanţi sau combustibili
tona 4137 lei
270730100 Xiloli destinaţi
utilizării drept
carburanţi sau
combustibili
tona 4137 lei
270750 Alte amestecuri de hidrocarburi aromatice, care distilează în
proporţie de
minimum 65% (inclusiv pierderile) la 250 grade C după
metoda ASTM D 86
tona 4137 lei
270900100 Condensat de gaz tona 4137 lei
70
natural 271012110-271019290
Uleiuri (distilate) uşoare şi medii
tona 3714 lei
271019310-271019480
Motorină, inclusiv
combustibil (carburant) diesel şi
combustibil pentru cuptoare
tona 1544 lei
271019510 Păcură destinată a fi
supusă unui
tratament specific
tona 348 lei
271019620 Păcură cu un
conţinut de sulf de maximum 0,1% în greutate
tona 348 lei
271019640 Păcură cu un
conţinut de sulf de
peste 0,1%, dar de maximum 1% în greutate
tona 348 lei
271019660 Păcură cu un
conţinut de sulf de
peste 1% în greutate, dar nu mai mult de 2,8% în greutate
tona 348 lei
271019680 Păcură cu un
conţinut de sulf de
peste 2,8% în greutate
tona 348 lei
271020110-271020190
Motorină tona 1544 lei
271020310- 271020390
Păcură tona 348 lei
271112 Propan tona 2313 lei 271113 Butan tona 2313 lei 271114000 Etilenă, propilenă,
butilenă şi butadienă tona 2313 lei
271119000 Altele tona 2313 lei 280430000 Azot tona 116,51 euro 280440000 Oxigen tona 128,74 euro
natural 271012110-271019290
Uleiuri (distilate) uşoare şi medii
tona 4137 lei
271019310-271019480
Motorină, inclusiv
combustibil (carburant) diesel şi
combustibil pentru cuptoare
tona 1720 lei
271019510 Păcură destinată a fi
supusă unui
tratament specific
tona 348 lei
271019620 Păcură cu un
conţinut de sulf de
maximum 0,1% în greutate
tona 348 lei
271019640 Păcură cu un
conţinut de sulf de
peste 0,1%, dar de maximum 1% în greutate
tona 348 lei
271019660 Păcură cu un
conţinut de sulf de
peste 1% în greutate, dar nu mai mult de 2,8% în greutate
tona 348 lei
271019680 Păcură cu un
conţinut de sulf de
peste 2,8% în greutate
tona 348 lei
271020110-271020190
Motorină tona 1720 lei
271020310- 271020390
Păcură tona 348 lei
271112 Propan tona 2577 lei 271113 Butan tona 2577 lei 271114000 Etilenă, propilenă,
butilenă şi butadienă tona 2577 lei
271119000 Altele tona 2577 lei 280430000 Azot tona 128,74 euro 280440000 Oxigen tona 142,26 euro
71
290110000 Hidrocarburi aciclice saturate
tona 3714 lei
ex.290124000
Buta-1,3-dienă tona 3714 lei
290129000
Alte hidrocarburi aciclice nesaturate
tona
3714 lei
290211000 Ciclohexan tona 3714 lei 290219000 Alte hidrocarburi
ciclanice, ciclenice şi cicloterpenice
tona 3714 lei
ex.290220000
Benzen destinat a fi utilizat drept carburant sau combustibil
tona 3714 lei
290230000 Toluen ona 3714 lei 290244000 Amestec de izomeri
ai xilenului tona 3714 lei
290290000 Alte hidrocarburi ciclice
tona 3714 lei
290511000-290513000
Alcooli monohidroxilici (metanol, propanol, butan-1-ol)
tona 3714 lei
290514 Alţi butanoli tona 3714 lei 290516 Octanol (alcool
octilic) şi izomerii
lui
tona 3714 lei
ex.290519000
Pentanol (alcool amelic)
tona 3714 lei
2909 Eteri, eter-alcooli, eter-fenoli, eter-alcool-fenoli, peroxizi de alcooli, peroxizi de eteri, peroxizi de cetone (cu compoziţie
chimică definită sau nu) şi derivaţii lor
halogenaţi, sulfonaţi,
nitraţi sau nitrozaţi
tona 3714 lei
290110000 Hidrocarburi aciclice saturate
tona 4137 lei
ex.290124000
Buta-1,3-dienă tona 4137 lei
290129000
Alte hidrocarburi aciclice nesaturate
tona
4137 lei
290211000 Ciclohexan tona 4137 lei 290219000 Alte hidrocarburi
ciclanice, ciclenice şi cicloterpenice
tona 4137 lei
ex.290220000
Benzen destinat a fi utilizat drept carburant sau combustibil
tona 4137 lei
290230000 Toluen tona 4137 lei 290244000 Amestec de izomeri
ai xilenului tona 4137 lei
290290000 Alte hidrocarburi ciclice
tona 4137 lei
290511000-290513000
Alcooli monohidroxilici (metanol, propanol, butan-1-ol)
tona 4137 lei
290514 Alţi butanoli tona 4137 lei 290516 Octanol (alcool
octilic) şi izomerii
lui
tona 4137 lei
ex.290519000
Pentanol (alcool amelic)
tona 4137 lei
2909 Eteri, eter-alcooli, eter-fenoli, eter-alcool-fenoli, peroxizi de alcooli, peroxizi de eteri, peroxizi de cetone (cu compoziţie
chimică definită sau nu) şi derivaţii lor
halogenaţi, sulfonaţi,
nitraţi sau nitrozaţi
tona 4137 lei
72
330300 Parfumuri şi ape de
toaletă valoarea
în lei 30%
381400900 Alţi solvenţi şi
diluanţi organici
compuşi nedenumiţi
şi necuprinşi în altă parte; preparate pentru îndepărtarea
vopselelor sau lacurilor
tona 3714 lei
381700500 – Achilbenzeni lineari
tona 3714 lei
381700800 Altele tona 3714 lei ex.4303 Îmbrăcăminte din
blană (de nurcă,
vulpe polară, vulpe,
samur)
valoarea în lei
25%
7113 Articole de bijuterie sau de giuvaiergerie şi părţi ale acestora,
din metale preţioase
sau din metale placate sau dublate cu metale preţioase:
– din metale preţioase, chiar
acoperite, placate sau dublate cu metale preţioase:
711311000 – – din argint, chiar acoperite, placate sau dublate cu alte metale preţioase
gramul 2,34 lei
711319000 – – din alte metale preţioase, chiar
acoperite, placate sau dublate cu metale preţioase
gramul 35,54 lei
711320000 – din metale comune placate sau dublate cu metale preţioase
gramul 35,54 le
851 Aparate de valoarea 15%
330300 Parfumuri şi ape de toaletă
valoarea în lei
30%
381400900 Alţi solvenţi şi
diluanţi organici
compuşi nedenumiţi
şi necuprinşi în altă
parte; preparate pentru îndepărtarea
vopselelor sau lacurilor
tona 4137 lei
381700500 – Achilbenzeni lineari
tona 4137 lei
381700800 Altele tona 4137 lei ex.430310 Îmbrăcăminte din
blană (de nurcă,
vulpe polară, vulpe,
samur)
valoarea în lei
25%
7113 Articole de bijuterie sau de giuvaiergerie şi părţi ale acestora,
din metale preţioase
sau din metale placate sau dublate cu metale preţioase:
– din metale preţioase, chiar
acoperite, placate sau dublate cu metale preţioase:
711311000 – – din argint, chiar acoperite, placate sau dublate cu alte metale preţioase
gramul 2,59 lei
711319000 – – din alte metale preţioase, chiar
acoperite, placate sau dublate cu metale preţioase
gramul 39,27 lei
711320000 – din metale comune placate sau dublate cu metale preţioase
gramul 39,27 lei
8519 Aparate de valoarea 15%
73
înregistrare a sunetului; aparate de reproducere a sunetului; aparate de înregistrare şi reproducere a sunetului
în lei
852110 Aparate video de înregistrat sau de reprodus, chiar încorporînd un receptor de semnale videofonice cu bandă magnetică
valoarea în lei
5%
852190000 Alte aparate video de înregistrat sau de reprodus, chiar încorporînd un receptor de semnale videofonice
valoarea în lei
5%
8527 Aparate de recepţie
pentru radiodifuziune, chiar combinate, în acelaşi
corp, cu un aparat de înregistrare sau de reproducere a sunetului sau cu un ceas
valoarea în lei
5%
Note: 1. În cazul în care mărfurile supuse accizelor se expediază
(se transportă), se importă într-o formă ce nu corespunde
unităţilor de măsură în care sînt stabilite cotele accizelor,
impozitarea (aplicarea timbrelor de acciz) se efectuează pe baza cotelor aprobate, recalculîndu-se volumele în unitatea de măsură dată. În mod similar se efectuează recalcularea
accizelor la spirt, în funcţie de conţinutul de alcool absolut. 2. În cazul în care mărfurile supuse accizelor pasibile
marcării cu timbru de acciz se expediază (transportă),
importă într-o formă ce nu corespunde unităţilor de măsură în
care sînt stabilite cotele accizelor, acestor mărfuri li se aplică
un singur timbru de acciz, a cărui valoare se determină la
momentul expedierii (transportării), importării mărfurilor în
înregistrare a sunetului; aparate de reproducere a sunetului; aparate de înregistrare şi reproducere a sunetului
în lei
852110 Aparate video de înregistrat sau de reprodus, chiar încorporînd un receptor de semnale videofonice cu bandă magnetică
valoarea în lei
5%
852190000 Alte aparate video de înregistrat sau de reprodus, chiar încorporînd un receptor de semnale videofonice
valoarea în lei
5%
8527 Aparate de recepţie
pentru radiodifuziune, chiar combinate, în acelaşi
corp, cu un aparat de înregistrare sau de reproducere a sunetului sau cu un ceas
valoarea în lei
5%
Note: 1. În cazul în care mărfurile supuse accizelor se expediază
(se transportă), se importă într-o formă ce nu corespunde
unităţilor de măsură în care sînt stabilite cotele accizelor,
impozitarea (aplicarea timbrelor de acciz) se efectuează pe baza cotelor aprobate, recalculîndu-se volumele în unitatea de măsură dată. În mod similar se efectuează recalcularea
accizelor la spirt, în funcţie de conţinutul de alcool absolut. 2. În cazul în care mărfurile supuse accizelor pasibile
marcării cu timbru de acciz se expediază (transportă),
importă într-o formă ce nu corespunde unităţilor de măsură în
care sînt stabilite cotele accizelor, acestor mărfuri li se aplică
un singur timbru de acciz, a cărui valoare se determină la
momentul expedierii (transportării), importării mărfurilor în
A se vedea argumentele expuse la art.124 alin.(15), alin.(16) şi alin.(17) şi art.125
alin.(7) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.124 alin.(15),
alin.(16) şi alin.(17), art.125 alin.(7) şi Nota la Anexa nr.1 la Titlul IV din Codul fiscal al proiectului de lege.
74
cauză, pornindu-se de la cotele aprobate, recalculate în unitatea de măsură necesară. 3. Se scuteşte de acciz alcoolul etilic nedenaturat de la poziţiile tarifare 220710000 şi 220890, destinat producerii
farmaceutice şi utilizării în medicină, în limita volumului contingentului anual stabilit de Guvern. 4. Sumele accizelor achitate de agenţii economici la
procurarea mărfurilor de la poziţiile tarifare 270710100,
270720100, 270730100, 270750, 270900100, 271012110–
271019290, 290110000, 290124000, 290129000, 290211000, 290219000, 290220000, 290230000, 290244000, 290290000, 290511000–290513000, 290514, 290516, 290519000, 2909, 381400900, 381700800 se trec în cont dacă mărfurile în cauză sînt utilizate în procesul de
producţie în altă calitate decît cea de carburanţi şi
combustibili. 5. Alcoolul etilic nedenaturat de la poziţia tarifară 220710000 destinat utilizării în industria de parfumerie şi cosmetică, este
scutit de plata accizelor în limita volumului stabilit de ministerul de ramură, coordonat cu Inspectoratul Fiscal
Principal de Stat şi Serviciul Vamal, în vederea realizării
programului de activitate al industriei de parfumerie şi
cosmetică pe anul respectiv. 6. Mărfurile de la poziţiile tarifare 280430000 şi 280440000
produse pe teritoriul ţării sînt scutite de plata accizului.
cauză, pornindu-se de la cotele aprobate, recalculate în unitatea de măsură necesară.
Anexa nr.2
Poziţia
tarifară Denumirea
mărfii
Unitatea de
măs
ură
Cota accizului în funcţie de termenul
de exploatare a mijlocului de
transport 0–7 ani
8 ani
9 ani
10 ani
8703 Autoturisme şi alte
autovehicule, proiectate în principal pentru transportul persoanelor (altele decît cele de la poziţia 8702), inclusiv maşinile
44. Anexa nr.2 la titlul IV va avea următorul cuprins:
Poziţia
tarifară Denumirea
mărfii
Unitatea de
măsu
ră
Cota accizului în funcţie de termenul
de exploatare a mijlocului de
transport 0–7 ani
8 ani
9 ani
10 ani
8703 Autoturisme şi alte
autovehicule, proiectate în principal pentru transportul persoanelor (altele decît cele de la poziţia 8702), inclusiv maşinile
A se vedea argumentele expuse la Anexa nr.1 la titlul IV al Codului fiscal al proiectului de lege. Suplimentar, asigurarea încasărilor la
accize din importul autoturismelor va duce la protecţia mediului ambiant. Modificarea vizează Anexa nr.1 şi Anexa
nr.2 la titlul IV din Codul fiscal al proiectului de lege.
01.04.2016
75
de tip “break” şi
maşinile de curse: – Alte vehicule cu
motor cu piston alternativ cu aprindere prin scînteie:
870321 – – Cu capacitatea cilindrică de
maximum 1000 cm3
cm3 0,43 euro
0,45 euro
0,47 euro
0,49 euro
870322 – – Cu capacitatea cilindrică de peste
1000 cm3, dar de maximum 1500 cm3
cm3 0,55 euro
0,58 euro
0,60 euro
0,64 euro
870323 – – Cu capacitatea cilindrică de peste
1500 cm3, dar de maximum 2000 cm3
cm3 0,85 euro
0,89 euro
0,95 euro
0,99 euro
– – Cu capacitatea cilindrică de peste 2000 cm3, dar de maximum 3000 cm3
cm3 1,40 euro
1,48 euro
1,55 euro
1,62 euro
870324 – – Cu capacitatea cilindrică de peste
3000 cm3
cm3 3,72 euro
3,72 euro
3,72 euro
3,72 euro
– Alte vehicule (autoturisme) cu motor cu piston, cu aprindere prin compresie (diesel sau semidiesel):
870331 – – Cu capacitatea cilindrică de
maximum 1500 cm3
cm3 0,55 euro
0,58 euro
0,60 euro
0,64 euro
870332 – – Cu capacitatea cilindrică de peste
1500 cm3, dar de
cm3 1,40 euro
1,48 euro
1,55 euro
1,62 euro
de tip “break” şi maşinile de curse:
– Alte vehicule cu motor cu piston alternativ cu aprindere prin scînteie:
870321 – – Cu capacitatea cilindrică de
maximum 1000 cm3
cm3 0,48 euro
0,50 euro
0,52 euro
0,54 euro
870322 – – Cu capacitatea cilindrică de peste
1000 cm3, dar de maximum 1500 cm3
cm3 0,61 euro
0,64 euro
0,66 euro
0,71 euro
870323 – – Cu capacitatea cilindrică de peste
1500 cm3, dar de maximum 2000 cm3
cm3 0,94 euro
0,98 euro
1,05 euro
1,09 euro
– – Cu capacitatea cilindrică de peste
2000 cm3, dar de maximum 3000 cm3
cm3 1,55 euro
1,64 euro
1,71 euro
1,79 euro
870324 – – Cu capacitatea cilindrică de peste
3000 cm3
cm3 3,72 euro
3,72 euro
3,72 euro
3,72 euro
– Alte vehicule (autoturisme) cu motor cu piston, cu aprindere prin compresie (diesel sau semidiesel):
870331 – – Cu capacitatea cilindrică de
maximum 1500 cm3
cm3 0,61 euro
0,64 euro
0,66 euro
0,71 euro
870332 – – Cu capacitatea cilindrică de peste
1500 cm3, dar de
cm3 1,55 euro
1,6 euro
1,71 euro
1,79 euro
76
maximum 2500 cm3
870333 – – Cu capacitatea cilindrică de peste
2500 cm3
cm3 3,72 euro
3,72 euro
3,72 euro
3,72 euro
Note: 1. Cota accizelor se majorează pentru autoturismele cu
termenul de exploatare: de la 3 la 5 ani – cu 0,02 euro pentru fiecare cm3; de la 5 la 7 ani – cu 0,03 euro pentru fiecare cm3; de la 7 la 8 ani – cu 0,04 euro pentru fiecare cm3; de la 8 la 9 ani – cu 0,05 euro pentru fiecare cm3; de la 9 la 10 ani – cu 0,06 euro pentru fiecare cm3; de 10 ani – cu 0,07 euro pentru fiecare cm3. 2. Prin derogare de la prezenta anexă, suma accizului
calculat pentru fiecare autovehicul de epocă de la poziţia
tarifară 8703 este de 10 mii euro.
maximum 2500 cm3
870333 – – Cu capacitatea cilindrică de peste
2500 cm3
cm3 3,72 euro
3,72 euro
3,72 euro
3,72 euro
Note: 1. Cota accizelor se majorează pentru autoturismele cu
termenul de exploatare: de la 3 la 4 ani inclusiv – cu 0,02 euro pentru fiecare cm3; de la 5 la 6 ani inclusiv – cu 0,03 euro pentru fiecare cm3; de 7 ani – cu 0,04 euro pentru fiecare cm3; de 8 ani – cu 0,05 euro pentru fiecare cm3; de 9 ani – cu 0,06 euro pentru fiecare cm3; de 10 ani – cu 0,07 euro pentru fiecare cm3. 2. Prin derogare de la prezenta anexă, suma accizului calculat
pentru fiecare autovehicul de epocă de la poziţia tarifară
8703 este de 10 mii euro.
Modificarea respectivă are drept scop
concretizarea termenului de exploatare pentru autoturismele prevăzute în Anexa
nr.2 al Codului fiscal.
Articolul 129. Noţiuni În scopul exercitării administrării fiscale, se definesc următoarele noţiuni: ……… 3) Conducere a organului fiscal – şef (şef adjunct) al
Inspectoratului Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul
Finanţelor; şef (şef adjunct) al inspectoratului fiscal de stat
teritorial şi/sau al inspectoratului fiscal de stat specializat.
45. Articolul 129: punctul 3) se completează în final cu textul „ ; şef (şef
adjunct) al subdiviziunii organului fiscal”;
Se propune acordarea dreptului şefilor subdiviziunilor organelor fiscale de a semna anumite acte, în temeiul ordinului şefului organului fiscal. Modificarea va contribui la optimizarea şi micşorarea volumului de lucru pentru
aceştia şi şeful (şefii adjuncţi) al (ai)
Inspectoratului Fiscal Principal de Stat din subordinea Ministerul Finanţelor;
şefii (şefii adjuncţi) ai inspectoratului
fiscal de stat teritorial şi/sau al
inspectoratului fiscal de stat specializat.
01.04.2016
se completează cu punctul 61) cu următorul cuprins: „61) Conformare fiscală voluntară – calcularea corectă,
raportarea şi vărsarea deplină şi la timp la buget a obligaţiei fiscale de către contribuabil în mod benevol fără aplicarea
de către organele cu atribuţii de administrare fiscală a
procedurilor de control fiscal, de asigurare şi de executare
silită a obligaţiilor fiscale.”;
Se propune definirea în Codul fiscal a noţiunii ,,Conformare fiscală voluntară” care nu se regăseşte în legislaţia fiscală
în vigoare. Menţionăm că, începînd cu anul 2011
Inspectoratul Fiscal Principal de Stat a iniţiat acţiuni de promovare şi sporire a
gradului de conformare fiscală în rîndul contribuabililor, conform priorităţilor de
dezvoltare din Planul de Dezvoltare a Serviciului Fiscal de Stat pentru anii 2011 - 2015, aprobat prin Hotîrărea Guvernului nr.1141 din 16.12.2010.
01.04.2016
13) Restanţă – sumă pe care contribuabilul era obligat să o punctul 13) se completează în final cu textul „ , cu excepţia Modificarea dată prevede includerea în 01.04.2016
77
plătească la buget ca impozit, taxă sau altă plată, dar pe care nu a plătit-o în termen, precum şi suma majorării de întărziere (penalităţii) şi/sau amenzii. Obligaţia fiscală care reprezintă
obiectul concilierii al contractului încheiat conform art.180 devine restanţă după expirarea termenului modificat în
conformitate cu contractul respectiv. Suma neachitată a
obligaţiilor fiscale în cuantum de pînă la 100 de lei inclusiv nu
se consideră restanţă faţă de bugetul public naţional în scopul: a) beneficierii de reducere cu 50% a amenzii pentru încălcarea
fiscală; b) neprezentării şi/sau anulării dispoziţiei de suspendare a
operaţiunilor la contul bancar al contribuabilului, emisă pentru
asigurarea încasării restanţelor; c) atestării lipsei restanţelor faţă de bugetul public naţional ale agenţilor economici; d) asigurării executării art.13 pct.8) din Legea nr.845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi; e) asigurării executării art.131 alin.(7) din prezentul cod; Obligaţiile fiscale luate la evidenţă fiscală specială conform
art.206 din prezentul cod nu se consideră restanţe pe perioada
aflării la evidenţa fiscală specială.
obligaţiilor fiscale aferente contribuabililor aflaţi în
procedură de insolvabilitate, procedura falimentului sau procedura simplificată a falimentului”;
categoria de ,,restanță” a obligațiilor
fiscal aferent contribuabililor aflați în procedura de insolvabilitate. Modificarea respectivă este generată de
faptul că, conform prevederilor art.206
alin.(3) al Codului fiscal, obligaţiile
fiscale a căror executare silită este
imposibilă, precum şi suma obligaţiilor
fiscale stinse prin scădere conform
art.174 alin.(1), alin.(2) şi alin.(4) sînt luate la o evidenţă specială, care este
parte componentă a evidenţei generale. Astfel, prin modificarea respectivă se
legalizează faptul atestării lipsei restanţelor doar pentru a nu fi incluse în
certificatele privind lipsa sau existenţa
restanţelor faţă de bugetul public
naţional, pe perioada existenţei
documentelor confirmative ce permit neachitarea datoriilor conform legislaţiei
în vigoare. Totodată, completarea are drept scop
evitarea disensiunilor ce apar în cazul în care se solicită certificatele respective de
către contribuabili, care sînt în procedură de insolvabilitate, şi de către
administratorii acestora pentru a fi prezentate în instanţele de drept,
deoarece se contrazic în esenţă (pe de o
parte există restanţă – o condiţie pentru a
fi derulată procedura de insolvabilitate,
pe de altă parte – lipseşte restanţa, fapt ce
exclude necesitatea de a intenta procedura de insolvabilitate).
17) Cont bancar – cont deschis în o instituţie financiară
(sucursala sau filiala acesteia) din Republica Moldova sau din străinătate, precum şi contul deschis în sistemul trezorerial al
Ministerului Finanţelor.
punctul 17) va avea următorul cuprins: „17) Cont bancar – cont/cod IBAN deschis în una din instituţiile financiare (sucursala sau filiala acesteia) din Republica Moldova sau din străinătate, precum şi contul/codul IBAN deschis în sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor.”.
Modificarea poartă un caracter de
concretizare şi are drept scop racordarea
la legislaţia naţională şi internaţională
privind noţiunea de ,,Cont bancar”.
01.04.2016
Articolul 133. Atribuţiile organului fiscal (1) Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul
Finanţelor (denumit în continuare Inspectoratul Fiscal Principal de Stat) exercită următoarele atribuţii:
46. Articolul 133: la alineatul (1):
A se vedea argumentele expuse la art.102 alin.(7) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.102 alin.(7)
01.04.2016
78
d1) organizează asigurarea gratuită a contribuabililor cu
formulare tipizate de dări de seamă fiscale, iar contra plată – cu formulare de facturi fiscale pe suport de hîrtie;
la litera d1), textul „iar contra plată – cu formulare de facturi fiscale pe suport de hîrtie” se exclude;
art.1182 şi art.133 alin.(1) lit.d1) şi
alin.(2) lit.g) din Codul fiscal al proiectului de lege.
după litera d3) se introduce litera d4) cu următorul cuprins: ,,d4) eliberează Certificatul de înregistrare în calitate de
centru de asistenţă tehnică pentru instalarea, repararea, deservirea tehnică a maşinilor de casă şi de control cu
memorie fiscală (Certificat CAT MCC);”;
Modificarea dată prevede acordarea
dreptului Inspectoratului Fiscal Principal de Stat de a elibera centrelor de asistentă
tehnică pentru instalarea, repararea, deservirea tehnică a maşinilor de casă şi
de control cu memorie fiscală a
Certificatului de înregistrare a acestora, fiind un act permisiv eliberat gratuit pe un termen de 3 ani. Actualmente, în Republica Moldova nu există nici o autoritate abilitată care să autorizeze prestatorii de servicii de asistenţă tehnică a maşinilor de casă şi de
control cu memorie fiscală sau să
prelungească autorizaţiile expirate, în
detrimentul faptului că, în Legea nr.160
din 22.07.2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de
întreprinzător este reglementat Institutul
Naţional de Metrologie ca organ ce
eliberează acest certificat. Serviciile de asistenţă tehnică acordate de către persoanele juridice sau fizice
care nu deţin autorizaţia de competenţă
tehnică se califică drept încălcare şi atrag
după sine aplicarea de sancţiuni. Modificarea vizează art.133 alin.(1)
lit.d4) din Codul fiscal, pct.17 la compartimentul Inspectoratul Fiscal Principal de Stat şi pct.5 la
compartimentul Institutul Naţional de Metrologie din Anexa la Legea nr.160 din 22.07.2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător şi art.2931 alin.(9) din Codul contravenţional ale proiectului de lege.
(2) Inspectoratul fiscal de stat teritorial, precum şi
inspectoratul fiscal de stat specializat exercită următoarele
atribuţii:
alineatul (2), litera g) se exclude. A se vedea argumentele expuse la art.102 alin.(7) din Codul fiscal al proiectului de lege.
01.04.2016
79
g) eliberează, contra plată, subiecţilor impunerii formulare de
facturi fiscale pe suport de hîrtie în modul stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat;
Modificarea vizează art.102 alin.(7)
art.1182 şi art.133 alin.(1) lit.d1) şi alin.(2) lit.g) din Codul fiscal al proiectului de lege.
Articolul 134. Drepturile organului fiscal şi ale funcţionarului
fiscal (1) Organul fiscal şi funcţionarul fiscal au dreptul:
e) să aibă acces la sistemul electronic de evidenţă contabilă al
contribuabilului; (redacţie valabilă începînd cu data de
01.01.2017) g1) să ridice de la contribuabil maşinile de casă şi de control
utilizate la decontările în numerar, în scopul verificării
softurilor instalate în acestea, întocmind un proces-verbal conform art.145;
47. La articolul 134 alineatul (1) litera g1), după cuvintele
,,să ridice de la contribuabil” se includ cuvintele ,,sistemele
informaţionale computerizate,”.
Modificarea prevede acordarea dreptului organului fiscal şi funcţionarului fiscal
de a ridica sistemele informaţionale
computerizate şi are drept scop aducerea în concordanţă cu prevederile privind
obligaţiile contribuabilului, menţionate la
art.8 alin.(2) lit.c), lit.c1), lit.c2) din Codul fiscal.
01.01.2017
Articolul 161. Dispoziţii generale (1) Organul fiscal ţine evidenţa contribuabililor, atribuindu-le coduri fiscale şi actualizînd registrul fiscal în modul stabilit de
prezentul titlu şi de instrucţiunea aprobată de Inspectoratul
Fiscal Principal de Stat. (2) Codul fiscal, conform prezentului capitol, se atribuie o singură dată, indiferent de dispoziţiile legislaţiei fiscale privind
stabilirea şi stingerea obligaţiilor fiscale. Legislaţia fiscală
poate să prevadă ca persoana căreia i s-a atribuit cod fiscal să
se înregistreze suplimentar ca plătitor al diferitelor tipuri de
impozite şi taxe. (3) Persoanelor cărora codul fiscal le este atribuit de către
organul fiscal li se deschid dosare în care sînt îndosariate următoarele documente şi informaţii: a) cererea de atribuire a codului fiscal; b) fişa de înregistrare, eliberată de organul autorizat să
înregistreze activităţile respective; c) copia de pe documentul care confirmă înregistrarea de stat
sau care permite practicarea activităţii respective; d) copia de pe certificatul de atribuire a codului fiscal; e) documentele care confirmă existenţa conturilor bancare; f) datele fondatorului (fondatorilor) sau ale persoanelor care au obţinut dreptul de a practica activitatea respectivă, ale conducătorului şi ale contabilului-şef (numele, prenumele, data
naşterii, adresa, informaţia de contact, datele actului de identitate). (4) Persoanelor al căror număr de identificare de stat reprezintă
codul fiscal, organul fiscal le deschide dosare în care se
48. La articolul 161, alineatul (2) se completează în final
cu textul ”, precum şi în cazul practicării activităţilor
profesionale licenţiate sau activităţilor de întreprinzător
desfăşurate în mod independent.”.
Se propune stabilirea obligației de
înregistrare suplimentară la organul
fiscal, inclusiv în scopul atribuirii Codului fiscal, a persoanelor care practică activităţilor profesionale
licenţiate sau desfășoară activităţi de
întreprinzător în mod independent. Completarea în cauză este generată
reieșind din noțiunea de servicii profesionale stabilită de prevederile
pct.36) art.(5) din Codul fiscal care cuprinde și activitățile de notar public,
cabinet al avocatului, birou asociat de avocați, activitate particulară de detectiv
și de pază, executor judecătoresc, birou
asociat de executori judecătorești, birou
al administratorului autorizat, expert judiciar privat, birou individual al mediatorului, birou asociat de mediatori, traducător, interpret sau asociați de
interpreți. Modificarea vizează art.161 alin.(2),
art.162 alin.(1) și art.163 alin.(5) din Codul fiscal al proiectului de lege.
01.04.2016
80
păstrează informaţiile acumulate şi transmise de entitatea
abilitată cu dreptul de înregistrare de stat, conform unui regulament aprobat de aceasta şi de Inspectoratul Fiscal
Principal de Stat. (5) Evidenţa subdiviziunilor fără statut de persoană juridică
amplasate în altă parte decît sediul persoanei juridice din care
fac parte este ţinută de organele fiscale care atribuie fiecărei
subdiviziuni codul acesteia. (6) În cazul în care contribuabilul îşi schimbă sediul
(domiciliul) din raza de activitate a inspectoratului fiscal de stat teritorial unde se află la evidenţă, el va depune o cerere
pentru transmiterea dosarului organului fiscal la noul sediu (domiciliu). În termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii
cererii, inspectoratul fiscal de stat teritorial va transmite dosarul organului fiscal în a cărui rază de activitate se află noul
sediu (domiciliu) pentru a lua contribuabilul la evidenţă fără a-i atribui un nou cod fiscal. (7) În cazul pierderii certificatului de atribuire a codului fiscal, după publicarea avizului respectiv în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, organul fiscal eliberează, la cererea
contribuabilului, în termen de 3 zile lucrătoare de la data
depunerii cererii, un duplicat al certificatului pierdut. Articolul 162. Atribuirea codului fiscal (1) În conformitate cu prezentul cod, se atribuie cod fiscal: a) oricărei persoane juridice, întreprinderi cu statut de persoană
fizică;
49. La articolul 162 alineatul (1) litera a) va avea următorul cuprins: „a) oricărei persoane juridice, întreprinzător individual, gospodărie ţărănească (de fermieri), precum şi oricărei persoane fizice care desfăşoară activităţi de întreprinzător
în mod independent, sau practică activităţi profesionale
licenţiate reglementate de legislaţia de specialitate”.
A se vedea argumentele expuse la art.161 alin.(1). Modificarea vizează art.161 alin.(2),
art.162 alin.(1) și art.163 alin.(5) din Codul fiscal al proiectului de lege.
01.04.2016
Articolul 163. Locul, termenele şi modul de atribuire a
codului fiscal (5) Prin derogare de la alin.(2) persoanelor juridice, constituite în baza actelor normative, precum şi în baza tratatelor
internaţionale ratificate de Republica Moldova, li se atribuie
codul fiscal şi li se eliberează certificatul de atribuire a codului
fiscal în termen de 3 zile lucrătoare de la data depunerii cererii
corespunzătoare, la care se anexează actul ce constată acest
fapt, iar în cazul persoanelor care activează în baza tratatelor
internaţionale – şi certificatul de confirmare eliberat de autoritatea publică competentă.
50. La articolul 163 alineatul (5) va avea următorul
cuprins: ”(5) Prin derogare de la alin.(2): a) persoanelor juridice, constituite în baza actelor normative, precum şi în baza tratatelor internaţionale
ratificate de Republica Moldova, li se atribuie codul fiscal şi li se eliberează certificatul de atribuire a codului fiscal în
termen de 3 zile lucrătoare de la data depunerii cererii
corespunzătoare, la care se anexează actul ce constată acest
fapt, iar în cazul persoanelor care activează în baza tratatelor internaţionale – şi certificatul de confirmare
eliberat de autoritatea publică competentă; b) persoanelor fizice care desfăşoară activităţi de întreprinzător în mod independent sau practică servicii
profesionale licenţiate, reglementate de legislaţia de
A se vedea argumentele expuse la art.161 alin.(1). Modificarea vizează art.161 alin.(2),
art.162 alin.(1) și art.163 alin.(5) din
Codul fiscal al proiectului de lege.
01.04.2016
81
specialitate, organul fiscal este în drept, la cererea contribuabilului, să atribuitie cod fiscal diferit de codul fiscal personal, indicat în licenţă sau alt document care
permite practicarea activităţii respective. Atribuirea codului
fiscal, eliberarea certificatului de atribuire a codului fiscal, precum şi confirmarea luării la evidenţă fiscală se
efectuează în modul stabilit de Serviciul Fiscal de Stat.”. Articolul 167. Obligaţiile în cazul deschiderii, modificării sau
închiderii conturilor bancare (1) Instituţia financiară (sucursala sau filiala acesteia) deschide
conturi bancare persoanelor indicate la art.162 alin.(1) lit.a) şi
c), iar Banca Naţională deschide conturi bancare în
conformitate cu Legea cu privire la Banca Naţională a
Moldovei numai dacă acestea prezintă certificatul de atribuire
a codului fiscal sau documentul recunoscut ca atare. Despre deschiderea conturilor bancare (cu excepţia conturilor de credit
şi împrumut, de depozite la termen şi provizorii (de acumulare
a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social), precum şi a conturilor trezoreriale de venituri), instituţia financiară (sucursala sau filiala acesteia)
este obligată să informeze în aceeaşi zi organul fiscal prin
sistemul informaţional automatizat de creare şi circulaţie a
documentelor electronice între Serviciul Fiscal de Stat şi
instituţiile financiare. (2) Operaţiunile pe un cont bancar deschis (cu excepţia
conturilor de credit şi împrumut, de depozite la termen şi provizorii (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social), precum şi a
conturilor trezoreriale de venituri) pot demara numai după
recepţionarea de către instituţia financiară (sucursala sau filiala
acesteia) a documentului electronic, emis şi remis de către
organul fiscal, care confirmă luarea la evidenţă fiscală a
contului. Contul bancar este luat la evidenţă de către organul
fiscal în baza documentului electronic, emis şi remis de către
instituţia financiară (sucursala sau filiala acesteia), care
confirmă deschiderea contului. În cazul în care contribuabilul
are restanţe, organul fiscal este în drept să nu elibereze
documentul electronic care confirmă luarea la evidenţă fiscală. Documentul electronic care confirmă deschiderea contului şi
documentul electronic care confirmă luarea la evidenţă fiscală
a contului urmează a fi expediate şi recepţionate prin sistemul
informaţional automatizat de creare şi circulaţie a
documentelor electronice între Serviciul Fiscal de Stat, instituţiile financiare şi Banca Naţională a Moldovei.
51. Articolul 167 se completează cu alineatul (41) cu următorul cuprins: „(41) Trezoreria de Stat informează organul fiscal despre
deschiderea, modificarea sau închiderea conturilor deschise instituţiei publice în Sistemul Trezorerial al Ministerului
Finanţelor.”.
Se propune stabilirea în Codul fiscal a obligaţiei Trezoreriei de Stat privind informarea organului fiscal despre deschiderea, modificarea sau închiderea conturilor deschise instituţiei publice în
Sistemul Trezorerial al Ministerului Finanţelor. Completarea are drept scop asigurarea realizării acţiunilor de executare silită a
obligaţiei fiscale prin prisma art.194
alin.(1) din Codul fiscal. Concomitent, realizarea măsurii va
contribui la îmbunătățirea procesului de
administrare fiscală, în partea ce ține de
instituțiile publice în Sistemul
Trezorerial al Ministerului Finanțelor.
01.04.2016
82
(3) Instituţia financiară (sucursala sau filiala acesteia) are dreptul să deschidă conturi bancare persoanei fizice rezidente (cetăţean străin sau apatrid) sau cetăţeanului Republicii
Moldova numai dacă aceştia prezintă buletin de identitate sau
un alt document, prevăzut la art.163 alin.(4), care serveşte la stabilirea codului fiscal şi să utilizeze acest cod la ţinerea
evidenţei şi în relaţiile cu clientul sau cu alte persoane, în
modul stabilit de legislaţie. Persoanele fizice nerezidente
(cetăţeni străini şi apatrizi), persoanele juridice nerezidente
care nu dispun de obiecte impozabile pe teritoriul Republicii Moldova sau nu au obligaţii fiscale sînt în drept să deschidă
conturi bancare în instituţiile financiare (sucursalele sau
filialele acestora) ale Republicii Moldova potrivit reglementărilor Băncii Naţionale a Moldovei. (4) Instituţiile financiare vor informa în aceeaşi zi organul
fiscal prin sistemul informaţional automatizat de creare şi
circulaţie a documentelor electronice între Serviciul Fiscal de
Stat şi instituţiile financiare despre modificarea sau închiderea contului bancar (cu excepţia conturilor de credit şi împrumut,
de depozite la termen şi provizorii (de acumulare a mijloacelor
financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social), precum şi a conturilor trezoreriale de venituri). (5) În cazul deschiderii contului bancar în străinătate, în
termen de 15 zile de la data deschiderii acestuia, persoanele indicate la art.162 alin.(1) lit.a) comunică organului fiscal faptul şi datele corespunzătoare. Drept confirmare a
înregistrării contului, organul fiscal eliberează
contribuabilului, în termen de 3 zile, un certificat de confirmare. Articolul 171. Stingerea obligaţiei fiscale prin achitare (1) Stingerea obligaţiei fiscale prin achitare se efectuează în
monedă naţională, dacă prezentul cod sau alte acte legislative
ce ţin de domeniul fiscal nu prevăd altfel. Achitarea poate avea
loc prin plată directă sau prin reţinere la sursă. Plata directă se
face prin virament, inclusiv prin intermediul cardului de plată,
prin folosirea altor instrumente de plată, sau în numerar. (2) Plata prin virament se efectuează prin intermediul
instituţiilor financiare (sucursalelor sau filialelor acestora) dacă legislaţia nu prevede altfel. (3) Plata în numerar poate fi efectuată prin intermediul
organului fiscal, autorităţilor administraţiei publice locale, al
operatorilor de poştă sau al instituţiilor financiare (sucursalelor sau filialelor acestora). Autorităţile administraţiei publice
locale pot stabili încasarea impozitelor şi taxelor locale şi prin
52. Articolul 171: la alineatul (2), cuvintele „dacă legislaţia nu prevede altfel”
se înlocuiesc cu cuvintele „sau alţi prestatori de servicii de
plată”; la alineatul (3) după textul „(sucursalelor sau filialelor acestora)” se introduce textul „sau al altor prestatori de servicii de plată”.
Se propune acordarea dreptului stingerii obligaţiei fiscale prin achitare prin
virament și/sau în numerar prin
intermediul altor prestatori de servicii de plată (prestatorilor de servicii de plată
nebancară şi emitenţi de monedă
electronică - organizații de
microfinanţare, Poşta Moldovei, agenţi
economici ce prestează servicii de plată prin intermediul terminalelor cash-in, etc.) decît instituţiile financiare. Modificarea are drept scop acordarea posibilităţii de achitare mai rapidă şi
comodă obligațiilor fiscale prin
intermediul altor prestatori de servicii de
01.04.2016
83
intermediul altor persoane. (4) Autorităţile şi instituţiile enumerate la alin.(3), cu excepţia celor financiare, care au încasat bani în numerar de la contribuabil sînt obligate să verse la buget, în numele acestuia,
în aceeaşi sau în următoarea zi lucrătoare, sumele încasate.
Autorităţile administraţiei publice locale din satele şi comunele
în care nu există instituţii financiare sau subdiviziuni ale
acestora pot stabili pentru serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale şi pentru operatorii de poştă o altă
periodicitate de vărsare la buget a sumelor încasate, dar nu mai
rar de o dată pe săptămînă. (5) În cazul în care contribuabilul deţine la contul său bancar
mijloace băneşti, instituţia financiară (sucursala sau filiala
acesteia) este obligată să execute, în limita acestor mijloace, ordinul de plată a contribuabilului în decursul zilei lucrătoare
în care a fost primită. (6) Sumele trecute la scăderi din contul bancar al contribuabilului pentru stingerea obligaţiilor fiscale se
transferă de instituţia financiară (sucursala sau filiala acesteia)
la buget în ziua lucrătoare în care au fost trecute la scăderi.
Sumele încasate în numerar de la contribuabili pentru stingerea obligaţiilor fiscale se transferă de instituţia financiară
(sucursala sau filiala acesteia) la buget nu mai tîrziu de ziua lucrătoare următoare zilei în care au fost încasate.
plată decît instituţiile financiare. Concomitent, se propune extinderea răspunderii pentru încălcările modului de
decontare şi executare a ordinelor de
plată, stabilite la art.259 alin.(4) și
alin.(6) din Codul fiscal, asupra altor prestatori de servicii de plată (organizaţii de microfinanţare, Poşta Moldovei,
agenţi economici ce prestează servicii de
plată prin intermediul terminalelor cash-in, etc.). Modificarea vizează art.171 alin.(2) și
alin.(3), art.178 alin.(1) și art.259 din Codul fiscal al proiectului de lege.
Articolul 172. Stingerea obligaţiei fiscale, inclusiv a restanţelor, prin anulare ......... (2) Stingerea obligaţiei fiscale, inclusiv a restanţelor, prin
anulare se efectuează prin actele organelor de drept în mod obligatoriu definitive şi irevocabile, adoptate conform
legislaţiei.
53. La articolul 172 alineatul (2), după cuvintele „actele organelor de drept” se introduc cuvintele „privind radierea din Registrul fiscal”.
Se propune ajustarea prevederilor art.172 alin.(2) din Codul fiscal, în partea ce ţine
de urmărirea obiectului impozabil în
cazul deciziilor organelor de drept privind excluderea din Registrul fiscal a contribuabilului drept subiect al impozitării. Astfel, menţionăm că, actele instanţelor
judecătoreşti definitive şi irevocabile sînt
documente executorii, fără a fi posibilă
contestarea acestora, iar odată cu
excluderea din Registrul fiscal a contribuabilului drept subiect al impozitării dispare şi posibilitatea
urmăririi şi a obiectului impozabil al acestui contribuabil.
01.04.2016
Articolul 173. Stingerea obligaţiei fiscale prin prescripţie Dacă nu a fost exercitat în termenele prevăzute de prezentul
cod, dreptul statului de a determina obligaţia fiscală sau de a o
54. La articolul 173, cuvîntul ,,Guvern” se înlocuieşte cu cuvintele ,,Inspectoratul Fiscal Principal de Stat”.
Se propune ca procedura de stingere a obligaţiei fiscale prin prescripţie să fie
stabilită de Inspectoratul Fiscal Principal
01.04.2016
84
executa silit se stinge prin prescripţie în modul stabilit de Guvern. Concomitent, se stinge şi obligaţia fiscală a contribuabilului. Stingerea obligaţiei fiscale în urma survenirii
termenelor de prescripţie se face în baza unei decizii scrise a
conducerii organelor cu atribuţii de administrare fiscală care
administrează obligaţia fiscală respectivă, iar în cazul
serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor locale – în baza deciziei adoptate de către consiliul local.
de Stat. Menţionăm că, în temeiul dreptului prevăzut de art.133 alin.(1) lit.c) din Codul fiscal, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat emite ordine, instrucţiuni şi alte acte în vederea
executării legislaţiei fiscale.
Articolul 174. Stingerea obligaţiei fiscale prin scădere (3) Stingerea prin scădere a obligaţiei fiscale a
contribuabilului persoană juridică are loc în urma încetării
activităţii lui prin lichidare, inclusiv pe cale judiciară, sau prin reorganizare. (4) Stingerea obligaţiei fiscale prin scădere are loc în temeiul unei decizii a conducerii organului cu atribuţii de administrare
fiscală care administrează obligaţia fiscală respectivă, inclusiv în cazul cînd stingerea ei prin executare silită în conformitate
cu prezentul cod este imposibilă. Decizia inspectoratului fiscal de stat teritorial privind stingerea obligaţiei prin scădere poate
fi verificată, modificată sau anulată de Inspectoratul Fiscal
Principal de Stat. În cazul serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor locale, decizia se adoptă de către
consiliul local.
55. Articolul 174: la alineatul (3), cuvintele ,,sau prin reorganizare” se
înlocuiesc cu textul ,,prin reorganizare şi în cazul în care
stingerea ei prin executare silită în conformitate cu
prezentul cod este imposibilă”; la alineatul (4), textul ,, , inclusiv în cazul cînd stingerea ei prin executare silită în conformitate cu prezentul cod este
imposibilă” se exclude;
Modificarea poartă un caracter de
concretizare şi are drept scop eliminarea
unor intrepretări duale a prevederilor
art.174 alin.(3) şi alin.(4) din Codul
fiscal, în partea ce ţine de modul de ţinere a evidenţei obligaţiilor fiscale
stinse prin scădere în cazurile în care stingerea obligaţiilor fiscale prin
executare silită în conformitate cu Codul
fiscal este imposibilă.
01.04.2016
se completează cu alineatele (5), (6) şi (7) cu următorul
cuprins: „(5) Suma obligaţiilor fiscale stinse prin scădere conform prezentului articol sînt luate la o evidenţă specială, care este
parte componentă a evidenţei generale, în modul stabilit de
Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. În cazurile prevăzute
la art.186 alin.(5), sumele luate la evidenţă specială se
restabilesc. (6) Inspectoratul Fiscal Principal de Stat prezintă
Ministerului Finanţelor rapoarte trimestriale şi anuale
privind suma obligaţiilor fiscale luate la evidenţă specială. (7) Din data expirării valabilităţii actului de suspendare,
obligaţiile fiscale, luate la evidenţă specială conform art.206 alin.(1) lit.c) și lit.c1) se restabilesc în conturile contribuabilului cu data iniţială a actului de suspendare.”.
Se propune transferarea prevederilor art.206 alin.(3) - (5) din Codul fiscal la art.174 alin.(5) - (7) din aceeaşi lege, deoarece prevederile acestora reglementează administrarea evidenţei
obligaţiilor fiscale şi urmează să se
regăsească la art.174 din Codul fiscal. Modificarea vizează art.174 alin.(5) - (7) şi art.206 alin.(3) - (5) din Codul fiscal al proiectului de lege.
01.04.2016
Articolul 178. Data stingerii obligaţiei fiscale (1) Dată a stingerii obligaţiei fiscale prin achitare se consideră: a) în cazul achitării prin virament – data la care sumele au fost înscrise la buget în contul obligaţiei fiscale respective; b) în cazul achitării în numerar prin intermediul instituţiilor
56. Articolul 178 alineatul (1): litera b) va avea următorul cuprins:
A se vedea argumentele expuse la art.171 din Codul fiscal al proiectului de lege. Concomitent, se propune concretizarea datei de stingere a obligaţiei fiscale prin
01.04.2016
85
financiare (sucursalelor sau filialelor acestora) – data la care a fost încasată obligaţia fiscală, cu condiţia înregistrării acesteia în conturile Trezoreriei de Stat; c) în cazul achitării prin intermediul cardurilor de plată sau
prin serviciile de plată şi monedă electronică – data zilei în care a fost debitat contul de card sau contul de plăţi electronice
al contribuabilului cu suma obligaţiei fiscale. Debitarea
contului de card respectiv se confirmă prin bonul (chitanţa) de
plată cu card de plată perfectat la terminal POS sau la alt
dispozitiv de utilizare a cardurilor de plată, bon (chitanţă) ce se
eliberează deţinătorului de card. Debitarea contului de plăţi
electronice respectiv se confirmă prin ordin de plată emis de
prestatorul serviciilor de plată. (2) Dată a stingerii obligaţiei fiscale prin anulare este considerată data indicată în actul de anulare. (3) Dată a stingerii obligaţiei fiscale prin prescripţie este
considerată prima zi după data în care a expirat termenul de
prescripţie. (4) Dată a stingerii obligaţiei fiscale prin scădere este
considerată data: a) întocmirii actului comun al autorităţii administraţiei publice
locale şi al organului fiscal prin care ele constată că persoana
decedată, declarată moartă, dispărută fără veste, lipsită de
capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrînsă
nu deţinea (nu deţine) bunuri; b) rămînerii definitive a deciziei de încetare a activităţii
persoanei juridice; c) emiterii deciziei privind derularea procesului de lichidare (dizolvare) sau hotărîrii de intentare a procesului de
insolvabilitate. (5) Dată a stingerii obligaţiei fiscale prin compensare este
considerată data la care Trezoreria de Stat a executat
documentele de plată. (6) Dată a stingerii obligaţiei fiscale prin executare silită este
considerată data la care sumele obţinute în urma acţiunilor de executare silită au fost înscrise în contul bugetului respectiv.
b) în cazul achitării în numerar prin intermediul instituţiilor
financiare (sucursalelor sau filialelor acestora) sau altor prestatori de servicii de plată – data la care au fost încasate (preluate) mijloacele băneşti în contul obligaţiei fiscale, cu
înregistrarea ulterioară în conturile Trezoreriei de Stat;”; se completează cu litera d) cu următorul cuprins: ,,d) în cazul achitării prin intermediul Serviciului Guvernamental de plăţi Electronice (Mpay) – data efectuării plăţii de către contribuabil, fapt adus la cunoştinţa
organului fiscal de către Serviciul MPay printr-o notificare privind efectuarea completă a plăţii cu înregistrarea ulterioară în conturile Trezoreriei de Stat;”.
achitare prin intermediul altor prestatori de servicii de plată decît instituţiilor financiare, inclusiv prin intermediul Serviciului Guvernamental de plăţi
Electronice (Mpay). Modificarea vizează art.171, art.178 și
art.259 din Codul fiscal al proiectului de lege.
Articolul 180. Modificarea termenului de stingere a obligaţiei
fiscale (1) Modificarea termenului de stingere a obligaţiei fiscale se
efectuează prin: a) amînarea stingerii obligaţiei fiscale (stingerea se va face
printr-o plată unică); b) eşalonarea stingerii obligaţiei fiscale (stingerea se va face în
rate).
57. Articolul 180 va avea următorul cuprins: ,,Articolul 180. Modificarea termenului de stingere a obligaţiei fiscale (1) În cazul admiterii restanţelor la bugetul public naţional,
termenul de stingere a obligaţiei fiscale poate fi modificat,
în conformitate cu prezentul articol, pe o perioadă maximă
de 12 luni consecutive, cu calcularea unei dobînzi, echivalente cu rata de bază a Băncii Naţionale a Moldovei
Propunerea respectivă prevede revederea
cazurilor de acordare a dreptului de modificare a termenului de stingere a obligației fiscale, precum și a modului de
acordare a dreptului de modificare a termenului de stingere a obligației fiscale În acest sens, amînarea sau eşalonarea
stingerii obligației fiscale se va acorda
01.04.2016
86
(2) În cazurile prevăzute de prezentul articol, contribuabilul
are dreptul la amînare sau eşalonare pe parcursul a 12 de luni consecutive din ziua încheierii contractului cu aplicarea unei majorări de întîrziere. (3) Amînarea sau eşalonarea cu calcularea unei majorări de
întîrziere se acordă contribuabilului în cazul: a) prejudicierii lui materiale în urma unei calamităţi naturale,
catastrofe tehnogene sau altor circumstanţe excepţionale şi
inevitabile; b1) beneficierii de scutire personală stabilită la art.33 alin.(2); (4) Amînarea sau eşalonarea se acordă cu condiţia stingerii
obligaţiei fiscale curente în perioada termenului de amînare
sau de eşalonare. (5) Amînarea sau eşalonarea se acordă în baza unui contract-tip, aprobat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, care se încheie între organul fiscal şi contribuabil. Modul de intrare în
vigoare, de suspendare, de modificare şi de reziliere a
contractului este prevăzut în acesta, iar în cazul prevăzut de
alin.(3) lit.a), cu acordul scris Inspectoratului Fiscal Principal de Stat. (6) În cazul nerespectării de către contribuabil a clauzelor
contractului de amînare sau eşalonare, acesta este reziliat din
momentul în care organul fiscal a depistat încălcările, iar
pentru întreaga perioadă de amînare sau eşalonare se calculează majorări de întîrziere. (7) Nu se admite încheierea unui nou contract de amînare sau eşalonare a uneia şi aceleiaşi obligaţii fiscale cu contribuabilul
care nu a îndeplinit condiţiile contractului precedent. (8) Pînă la expirarea termenului de stingere a obligaţiei fiscale,
modificat prin amînare sau eşalonare, nu se vor întreprinde
acţiuni de executare silită asupra obligaţiei fiscale care este
obiect al contractului.
la creditele pe termen scurt, care este în vigoare la data acordării amînării sau eşalonării, pentru fiecare zi de amînare sau eşalonare a termenului de plată, dacă legislaţia
nu prevede altfel. În cazul încălcării termenului amînat sau
eşalonat, se percepe majorare de întîrziere în conformitate cu prevederile art.228. (2) Modificarea termenului de stingere a obligaţiei fiscale
se efectuează prin: a) amînarea stingerii obligaţiei fiscale (stingerea se va
efectua printr-o plată unică); b) eşalonarea stingerii obligaţiei fiscale (stingerea se va
efectua în rate). (3) Amînarea sau eşalonarea stingerii obligației fiscale se acordă contribuabilului, în următoarele cazuri: a) calamități naturale și tehnogene; b) distrugerea accidentală a clădirilor de producție; c) împrejurare imprevizibilă și de neînlăturat, care
împiedică în mod efectiv capacitatea de producție pe o
perioadă lungă de timp și executarea obligației contractuale
a contribuabilului; d) datoriilor autorităților sau instituțiilor publice (finanțate
de la bugetul public național) față de contribuabil, doar în
limitele sumelor datorate, precum și impozitelor și taxelor aferente acestora; e) alte circumstanțe ce duc la imposibilitatea stingerii obligațiilor fiscale, cu confirmarea documentară privind
măsurile întreprinse de contribuabil pentru stingerea acestor
obligații fiscale. Cazurile amînării sau eşalonării stingerii obligației fiscale expuse la alin.(3) lit.a) – lit.c) urmează a fi confirmate prin
acte emise de autoritățile competente. (4) Amînarea sau eşalonarea stingerii obligației fiscale se
acordă cu condiţia stingerii obligaţiei fiscale curente în
perioada termenului de amînare sau eşalonare. (5) Amînarea sau eşalonarea stingerii obligației fiscale se acordă în baza unui contract-tip, aprobat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, care se încheie între: a) organul fiscal şi contribuabil – dacă suma restanțelor la bugetul public naţional nu depășește suma de 600 000 lei,
inclusiv; b) Inspectoratul Fiscal Principal de Stat și contribuabil – dacă suma restanțelor la bugetul public naţional depășește
suma de 600 000 lei. Modul de intrare în vigoare, de suspendare, de modificare
contribuabilului în cazurile: existenței
unor prejudicii materiale provocate de calamități naturale sau catastrofe
tehnogene, împrejurărilor imprevizibile
și de neînlăturat, care împiedică în mod
efectiv capacitatea de producție pe o
perioadă lungă de timp și executarea
obligației contractuale a contribuabilului, în cazul datoriilor autorităților sau
instituțiilor publice (finanțate de la
bugetul public național) față de
contribuabilul, doar în limitele sumelor datorate, precum și în cazul altor
circumstanțe ce duc la imposibilitatea stingerii obligațiilor fiscale, cu confirmarea documentară privind
întreprinderea de către contribuabil a
tuturor măsurilor pentru recuperarea
creanțelor sale. De asemenea, amînarea sau eşalonarea
stingerii obligației fiscale se va acorda în
baza unui contract-tip, aprobat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, încheiat între: a) organul fiscal şi contribuabil – dacă suma restanțelor la bugetul public naţional nu depășește suma de 600 000
lei, inclusiv; b) Inspectoratul Fiscal Principal de Stat și contribuabil – dacă suma
restanțelor la bugetul public naţional
depășește suma de 600 000 lei. Ținînd cont că, modificarea obligației
financiare presupune într-o oricare măsură ,,creditarea” agentului economic
din resurse bugetare, se propune ca pe perioada amînării sau eșalonării să se calculeze o dobîndă, echivalentă cu rata
de bază a Băncii Naţionale a Moldovei la
creditele pe termen scurt, care este în vigoare la data acordării prelungirii sau
eşalonării, pentru fiecare zi de amînare
sau eşalonare a termenului de plată, dacă
legislaţia nu prevede altfel. În cazul
87
şi de reziliere a contractului este prevăzut în acesta. (6) În cazul nerespectării de către contribuabil a clauzelor contractului de amînare sau eşalonare, acesta este nul din
momentul în care organul fiscal a depistat încălcările. (7) Nu se admite încheierea unui nou contract de amînare sau eşalonare a uneia şi aceleiaşi obligaţii fiscale cu
contribuabilul care nu a îndeplinit condiţiile contractului
precedent. (8) Pînă la expirarea termenului de stingere a obligaţiei
fiscale, modificat prin amînare sau eşalonare, nu se vor
întreprinde acţiuni de executare silită asupra obligaţiei
fiscale care este obiect al contractului.”.
încălcării termenului prelungit sau
eşalonat, se percep penalităţi în conformitate cu prevederile art.228 din Codul fiscal. Modificarea are drept scop asigurarea unui mecanism transparent și echitabil
privind modificarea termenului de stingere a obligației fiscale, asigurarea
transparenței decizionale și controlul
termenului de stingere a obligaţiei fiscale
în sume considerabile, în contextul realizării recomandărilor Fondului
Monetar Internațional din 2015. Articolul 187. Prezentarea dării de seamă fiscale (1) În cazurile prevăzute de legislaţia fiscală, contribuabilul este obligat să prezinte în termenul stabilit dări de seamă
pentru fiecare tip de impozit sau de taxă. (2) Cu excepţia cazurilor expres prevăzute de legislaţia fiscală,
contribuabilul este obligat să prezinte organului fiscal în care se află la evidenţă dări de seamă privind impozitele şi taxele.
58. Articolul 187:
la alineatul (2) cuvintele ,,organului fiscal în care se află la
evidenţă” se înlocuiesc cu cuvintele ,,oricărui organ fiscal
teritorial”;
Se propune acordarea dreptului agenţilor
economici de depunere a dărilor de seamă la orice organ fiscal teritorial,
indiferent de locul aflării la evidenţă, în
cazul în care legea nu prevede altfel.
01.04.2016
(21) Darea de seamă fiscală se prezintă utilizînd, în mod
obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică, în
forma şi în modul reglementat de Inspectoratul Fiscal Principal
de Stat, după cum urmează: a) începînd cu 1 ianuarie 2012 – de către subiecţii înregistraţi
în calitate de plătitori ai T.V.A. care se deservesc de
Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, Inspectoratul fiscal de stat pe municipiul Chişinău, Inspectoratul fiscal de stat pe
municipiul Bălţi şi Direcţia administrării fiscale Comrat din
cadrul Inspectoratului fiscal de stat pe unitatea teritorială
autonomă Găgăuzia; b) începînd cu 1 ianuarie 2013 – de către subiecţii înregistraţi în calitate de plătitori ai T.V.A., cu excepţia celor specificaţi la
lit.a).
alineatul (21) se completează cu litera c) cu următorul
cuprins: ,,c) începînd cu 01.01.2016 – de către subiecţii care au
declarate subdiviziuni şi/sau au mai mult de 10 persoane
angajate prin contract individual de muncă ori prin alte
contracte în vederea executării de lucrări sau prestări de
servicii.”;
Se propune stabilirea obligaţiei
contribuabililor care au declarate subdiviziuni şi/sau au mai mult de 10
persoane angajate prin contract individual de muncă ori prin alte
contracte în vederea executării de lucrări sau prestări de servicii, privind
prezentarea dărilor de seamă fiscale prin
metode automatizate de raportare electronic. Măsura are drept scop majorarea
numărului de contribualili care utilizează serviciile electronice, ceea ce va contribui la îmbunătăţirea şi
simplificarea administrării fiscale.
01.04.2016
se completează cu alineatul (22) cu următorul cuprins: „(22) Forma şi modul de utilizare a metodelor automatizate
Se propune concretizarea formei şi
modului de utilizare a metodelor 01.04.2016
88
de raportare electronică pentru contribuabilii care benevol
le utilizează sînt similare celor expuse în alin.(21).”; automatizate de raportare electronică
benevolă. (31) Dacă contribuabilul persoană juridică sau forma organizatorică cu statut de persoană fizică îşi încetează
activitatea pe parcursul anului fiscal, persoana responsabilă a
acestuia este obligată să prezinte, în termen de 60 de zile de la
luarea deciziei de încetare a activităţii, organului teritorial al Serviciului Fiscal de Stat informaţia despre încetarea
activităţii, în forma aprobată de Inspectoratul Fiscal Principal
de Stat. La informaţie se anexează copia de pe decizia de
încetare a activităţii, adoptată de fondatori, precum şi copia de
pe avizul privind iniţierea procedurii de încetare a activităţii,
publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi, în mod
gratuit, pe pagina web oficială a organului înregistrării de stat.
la alineatul (3), cuvintele ,,persoană juridică sau forma organizatorică cu statut de persoană fizică” se înlocuiesc cu textul “(cu excepţia contribuabililor înregistraţi de către
entitatea abilitată cu dreptul de înregistrare de stat)”, iar textul ,,şi, în mod gratuit, pe pagina web oficială a
organului înregistrării de stat” se exclude.
Se propune excluderea obligației contribuabililor înregistraţi de către
Camera Înregistrării de Stat (entitatea
abilitată cu dreptul de înregistrare de
stat), care îşi încetează activitatea pe
parcursul anului fiscal, de a prezenta organului fiscal informaţia despre
încetarea activităţii. Aceasta informație se prezintă Camerei Înregistrării de Stat, care transmite prin Web servicii informația despre încetarea
activității persoanelor juridice și a
întreprinzătorilor individuali, cu excepția contribuabililor înregistrați de către
Serviciul Fiscal de Stat. Astfel, această obligație urmează a fi
menținută numai pentru contribuabilii
înregistrați de către Serviciul Fiscal de
Stat. Modificarea va contribui la îmbunătățirea administrării fiscale și reducerea poverii administrative a contribuabililor.
01.04.2016
Articolul 188. Darea de seamă fiscală corectată (1) Darea de seamă fiscală corectată este versiunea dării de seamă fiscale precedente. (2) Contribuabilul care descoperă că darea de seamă fiscală
prezentată anterior conţine o greşeală sau o omisiune are
dreptul să prezinte o dare de seamă fiscală corectată, conform
formularului şi modului de întocmire în vigoare pentru darea
de seamă fiscală care se corectează. (3) Darea de seamă fiscală corectată, depusă înainte sau în
termenul stabilit pentru prezentarea dărilor de seamă fiscale pe
o anumită perioadă fiscală se consideră dare de seamă fiscală
pentru perioada respectivă. (4) Darea de seamă fiscală corectată nu va fi luată în
considerare şi, prin urmare, nu va fi modificată darea de seamă precedentă dacă cea corectată a fost prezentată: b) după emiterea de către conducerea organului care exercită
controlul a unei decizii scrise cu privire la iniţierea efectuării
unui control fiscal, al cărui obiect va fi şi darea de seamă
prezentată greşit sau cu omisiuni;
59. Articolul 188 se completează cu alineatul (41) cu următorul cuprins: „(41) Darea de seamă fiscală corectată va fi luată în consideraţie după efectuarea controlului fiscal, prin urmare
va modifica darea de seamă precedentă dacă cea corectată a
fost prezentată la solicitarea organului fiscal.”.
Se propune acceptarea și modificarea
dării de seamă precedente prezentate greşit sau cu omisiuni de către
contribuabil, dacă cea corectată (urmare
efectuării controlului) a fost prezentată
la solicitarea organului fiscal.
01.04.2016
89
c) pe o perioadă supusă unei verificări documentare sau după
ea. Articolul 189. Calcularea impozitelor şi taxelor de către organul fiscal (1) Organul fiscal calculează impozitele şi taxele contribuabililor în urma controalelor fiscale, dacă au fost
stabilite cazuri de nerespectare a legislaţiei fiscale, precum şi
în alte cazuri prevăzute de legislaţia fiscală. (2) Dacă în timpul controlului fiscal sumele impozitelor şi
taxelor care urmau să fie vărsate la buget nu pot fi determinate
din lipsă de evidenţă contabilă ori din cauza ţinerii ei
neconforme, dacă contribuabilul (reprezentantul acestuia) sau
persoana lui cu funcţie de răspundere nu prezintă, în totalitate sau în parte, documentele de evidenţă şi/sau dările de seamă
fiscale, organul fiscal calculează impozitele şi taxele prin metode şi din surse indirecte, efectuînd ulterior recalcularea lor
după restabilirea evidenţei, în conformitate cu legislaţia, sau
după prezentarea documentelor respective. (3) Acţiunile prevăzute la alin.(1) pot fi aplicate persoanelor
fizice cetăţeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară
activitate de întreprinzător în cadrul utilizării metodelor
indirecte de estimare în conformitate cu prevederile cap.111 din prezentul titlu.
60. La articolul 189, alineatele (1) și (2), cuvintele „impozitelor şi taxelor”, se înlocuiesc cu cuvintele
„impozitelor, taxelor, contribuţiilor sociale de stat
obligatorii şi primelor de asigurare obligatorie de asistenţă
medicală”.
Se propune acordarea dreptului organului fiscal de a calcula contribuţii şi prime, în
cazul în care organul fiscal deţine probe
concludente de achitare a salariilor în plic şi de nereflectare a acestor
operaţiuni economice în evidenţa
contabilă. Modificarea va contribui la îmbunătățirea administrării fiscale, în
partea ce ține combaterea fenomenului
de achitare a salariilor în plic.
01.04.2016
Articolul 196. Regulile generale de executare silită a obligaţiei
fiscale (5) Organul fiscal este în drept să aplice una sau mai multe
modalităţi de executare silită a obligaţiei fiscale. Executarea silită a obligaţiei fiscale în modul prevăzut la art.194 alin.(1)
lit.b), c) şi d) se face în temeiul unei hotărîri emise de
conducerea organului fiscal pe un formular tipizat aprobat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, care are valoare de document executoriu.
61. La articolul 196, alineatul (5) se completează în final
cu fraza: ,,Din momentul emiterii şi aducerii la cunoştinţa
contribuabilului a hotărîrii de executare silită a obligaţiei fiscale, se interzice înstrăinarea de către contribuabil a
bunurilor sub orice formă, inclusiv grevarea acestora, iar în
cazul în care se admit asemenea cazuri, actele respective sînt nule de drept. Prevederile prezentului alineat nu se aplică bunurilor sechestrate sau gajate pînă la emiterea
hotărîrii de executare silită a obligaţiei fiscale.”.
Se propune interzicerea înstrăinării a
bunurilor chiar din momentul iniţierii
procedurii de executare silită a obligaţiei
fiscale de către organul fiscal, și anume din momentul emiterii şi aducerii la
cunoştinţa contribuabilului a hotărîrii de
executare silită a obligaţiei fiscale. Practica fiscală denotă că, în marea
majoritate a cazurilor, din momentul derulării procedurii de executare silită a
obligaţiei fiscale, contribuabilul
înstrăinează bunurile sau le grevează cu
anumite obligaţii pentru a nu fi
sechestrate de către organul fiscal. Astfel, promovarea amendamentului respectiv are drept scop combaterea fenomenului de înstrăinare a bunurilor
sechestrate de către contribuabil şi
asigurarea eficienţei urmăririi bunurilor.
01.04.2016
Articolul 198. Ridicarea de la contribuabil a mijloacelor băneşti în numerar
62. La articolul 198 alineatul (1), cuvintele „persoană
juridică sau persoană fizică subiect al activităţii de
Modificarea prevede aplicarea acţiunilor
de executare silită prin ridicarea
01.04.2016
90
(1) Executarea silită a obligaţiei fiscale prin ridicarea de mijloace băneşti în numerar este aplicată contribuabilului persoană juridică sau persoană fizică subiect al activităţii de
întreprinzător. Articolul 5. Noţiuni generale Următoarele noţiuni se aplică în scopul impozitării, fără
modificarea statutului juridic al persoanelor juridice şi fizice
prevăzut de legislaţia în vigoare: 2) Contribuabil, subiect al impunerii – persoană care, conform
legislaţiei fiscale, este obligată să calculeze şi/sau să achite la
buget orice impozite şi taxe, penalităţile şi amenzile respective; persoană care, conform legislaţiei fiscale, este
obligată să reţină sau să perceapă de la altă persoană şi să achite la buget plăţile indicate. Articolul 194. Modalităţile de executare silită a obligaţiei
fiscale (1) Executarea silită a obligaţiei fiscale se efectuează prin: b) ridicare de la contribuabil a mijloacelor băneşti în
numerar, inclusiv în valută străină;
întreprinzător” se înlocuiesc cu textul „identificat sub
noţiunea prevăzută de art.5 pct.2).”.
numerarului de mijloace băneşti de la
persoanele care conform legislaţiei sunt obligate să calculeze şi/sau să achite la
buget orice impozit şi taxe, adică cele
specificate la art.5 pct.2) din Codul fiscal. Actualmente, prevederile respective vin în contradicţie cu prevederile art.194
alin.(1) lit.b) care acordă dreptul
organului fiscal de a ridica de la contribuabil mijloacele băneşti în
numerar, adică permite aplicarea acestei
măsuri de executare silită şi faţă de
contribuabili persoane fizice (cetăţeni), inclusiv şi persoanelor ce practică
activitate profesională (notarii, executorii
judecătoreşti, administratorii autorizaţi,
etc.).
Articolul 203. Comercializarea bunurilor sechestrate (1) Comercializarea bunurilor sechestrate se efectuează la
licitaţii, organizate în conformitate cu prevederile capitolului
10. (2) Evaluarea şi comercializarea bunurilor sechestrate ale contribuabilului, cu excepţia celor prevăzute la alin.(7), (8), (9) şi (15), se organizează de către organul fiscal. (7) Expertiza, evaluarea şi comercializarea bunurilor
sechestrate ale contribuabilului care fac parte din fondurile fixe ale întreprinderilor şi ale altor obiecte cuprinse în
programul de privatizare în care statul deţine mai mult de o
pătrime din capitalul social se organizează de către Agenţia
Proprietăţii Publice de pe lîngă Ministerul Economiei, în
modul stabilit pentru privatizarea patrimoniului public. (8) Comercializarea valorilor mobiliare sechestrate se efectuează de către Bursa de valori în modul stabilit de Comisia Naţională a Pieţei Financiare. În acest sens, organele
fiscale vor remite Bursei de valori documentele aferente sechestrării valorilor mobiliare, iar Bursa de valori va
organiza comercializarea acestora. (9) Bunurile sechestrate calificate drept mărfuri bursiere se
63. Articolul 203: la alineatul (2), textul „alin.(7),” se înlocuieşte cu textul „alin.(7) şi”, iar textul „(9) şi (15)” se exclude; alineatul (9) se abrogă;
Se propune acordarea dreptului organelor fiscale de comercializare a bunurilor sechestrate calificate drept mărfuri
bursiere. Astfel, comercializarea bunurilor respective se va realiza de către organul
fiscal şi nu prin intermediul Bursei de mărfuri. Procedura actuală de comercializare prin
intermediul Bursei de mărfuri este foarte
anevoioasă şi durează foarte mult în
timp, fiind în multe cazuri şi ineficientă,
astfel încît de la predarea bunurilor sechestrate spre comercializare şi
nemijlocit pînă la comercializarea
acestora trece o perioadă îndelungată,
avînd în vedere procedurile interne bursiere (tărăgănarea fiind datorată
faptului că, la bursă este responsabil
numai o singură persoană de sechestrele
organelor fiscale din toată ţara, fapt
inadmisibil însă practicabil ani de zile).
În acest context, prin amendamentele
01.04.2016
91
comercializează prin intermediul Bursei de mărfuri în modul
stabilit de Guvern. (15) Prin derogare de la prevederile prezentului articol şi ale
art.204, comercializarea bunurilor sechestrate a căror valoare,
conform actului de sechestru, constituie mai puţin de 10000 lei
(cu excepţia mijloacelor de transport, a imobilului, a valorilor mobiliare, a bunurilor calificate drept mărfuri bursiere cu
valoarea lotului mai mare de 10000 lei), precum şi a bunurilor
care au fost expuse la bursa de mărfuri, dar nu au fost solicitate spre a fi comercializate şi au fost excluse din planul de licitaţie
conform reglementărilor legale în vigoare, se efectuează prin
intermediul unităţilor comerciale. Modul de ridicare, predare, evaluare, comercializare a patrimoniului menţionat şi de
vărsare la buget a sumelor încasate se stabileşte de
Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.
la alineatul (15), textul „a bunurilor calificate drept mărfuri
bursiere cu valoarea lotului mai mare de 10 000 lei” şi
textul „precum şi a bunurilor care au fost expuse la bursa
de mărfuri, dar nu au fost solicitate spre a fi comercializate
şi au fost excluse din planul de licitaţie conform
reglementărilor legale în vigoare,” se exclud.
date, comercializarea bunurilor sechestrate, cu excepţia bunurilor din fondurile fixe ale întreprinderilor, obiectelor cuprinse în programul de privatizare în care statul deţine mai mult
de o pătrime din capitalul social,
valorilor mobiliare şi mijloacelor de
transport, se va efectua de către organul
fiscal conform procedurilor stabilite de Titlul V din Codul fiscal, îmbunătăţindu-se în acest sens procedurile de comercializare a bunurilor sechestrate în contul stingerii restanţelor, cît şi
majorînd responsabilităţile organelor fiscale la momentul aplicării sechestrelor
pe bunurile contribuabilului restanţier. Modificările vizează art.203 alin.(2),
alin.(9) şi alin.(15), art.208 alin.(1) al
Codului fiscal şi art.8 alin.(5) al Legii privind reglementarea prin licenţiere a
activităţii de întreprinzător ale proiectului de lege.
Articolul 206. Imposibilitatea executării silite a obligaţiei
fiscale (1) Executarea silită a obligaţiei fiscale se consideră
imposibilă dacă: a) persoana lichidată nu are succesor şi nu posedă bunuri
pasibile urmăririi; b) persoana se află în proces de lichidare (dizolvare) sau în
procedură de insolvabilitate; c) există act judecătoresc ce suspendă executarea deciziei
organului fiscal asupra cazului de încălcare fiscală sau de
executare silită – pe perioada valabilităţii actului de
suspendare; d) există actul respectiv al instanţei de judecată sau al
executorului judecătoresc potrivit căruia perceperea restanţei
este imposibilă. (2) Perioada aflării obligaţiilor fiscale la evidenţă fiscală specială constituie: a) pentru cazurile indicate la alin.(1) lit.a) – perioada termenului de prescripţie prevăzut la art.265; b) pentru cazurile indicate la alin.(1) lit.b) – din data emiterii deciziei instanţei de judecată şi pînă la definitivarea
procesului;
64. Articolul 206: alineatul (1) se completează cu litera e) cu următorul
cuprins: „e) există Decizia organului fiscal privind suspendarea deciziei pe marginea contestaţiei şi efectuarea unui control
repetat - pe perioada valabilităţii actului emis (art.271
alin.(1) lit.d))”;
Se propune stipularea expres în lege a imposibilităţii executării silite a
obligaţiei fiscale în cazul emiterii Deciziei Inspectoratului Fiscal Principal de Stat privind suspendarea deciziei pe marginea contestaţiei şi efectuarea unui
control repetat. Modificarea respectivă este generată de
necesitatea constatării veridice a
prezenţei sau lipsei restanţelor faţă de
bugetul public naţional conform
prevederilor art.169 alin.(4) din Codul fiscal şi conform noţiunii de restanţă
prevăzută în art.129 pct.13) din Codul
fiscal.
01.04.2016
92
c) pentru cazurile indicate la alin.(1) lit.c) şi d) – din data emiterii actului şi pînă la expirarea valabilităţii acestuia.
Articolul 129. Noţiuni În scopul exercitării administrării fiscale, se definesc
următoarele noţiuni: 13) Restanţă – sumă pe care contribuabilul era obligat să o
plătească la buget ca impozit, taxă sau altă plată, dar pe care
nu a plătit-o în termen, precum şi suma majorării de întîrziere
(penalităţii) şi/sau amenzii. Obligaţia fiscală care reprezintă
obiectul concilierii al contractului încheiat conform art.180 devine restanţă după expirarea termenului modificat în
conformitate cu contractul respectiv. Suma neachitată a
obligaţiilor fiscale în cuantum de pînă la 100 de lei inclusiv nu se consideră restanţă faţă de bugetul public naţional în
scopul: a) beneficierii de reducere cu 50% a amenzii pentru încălcarea fiscală; b) neprezentării şi/sau anulării dispoziţiei de suspendare a
operaţiunilor la contul bancar al contribuabilului, emisă
pentru asigurarea încasării restanţelor; c) atestării lipsei restanţelor faţă de bugetul public naţional
ale agenţilor economici; d) asigurării executării art.13 pct.8) din Legea nr.845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi; e) asigurării executării art.131 alin.(7) din prezentul cod. Obligaţiile fiscale luate la evidenţă fiscală specială conform
art.206 din prezentul cod nu se consideră restanţe pe perioada
aflării la evidenţa fiscală specială. Articolul 169. Naşterea şi modificarea obligaţiei fiscale (4) Modificarea obligaţiei fiscale reprezintă schimbarea
cuantumului ei generată de modificarea circumstanţelor,
stabilite de legislaţia fiscală, în funcţie de care a fost calculată
obligaţia. Articolul 271. Decizia emisă pe marginea contestaţiei (1) Pe marginea contestaţiei împotriva deciziei organului
fiscal poate fi emisă una din următoarele decizii privind: d) suspendarea executării deciziei contestate şi efectuarea
unui control repetat.
93
(3) Suma obligaţiei fiscale a cărei executare silită este
imposibilă, precum şi suma obligaţiilor fiscale stinse prin scădere conform art.174 alin.(1), (2) şi (4) sînt luate la o
evidenţă specială, care este parte componentă a evidenţei
generale, în modul stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. În cazurile prevăzute la art.186 alin.(5), sumele luate la
evidenţă specială se restabilesc. (4) Inspectoratul Fiscal Principal de Stat prezintă Ministerului
Finanţelor rapoarte trimestriale şi anuale privind suma
obligaţiei fiscale luate la evidenţă specială. (5) Din data expirării valabilităţii actului de suspendare,
obligaţiile fiscale, luate la evidenţă specială conform alin.(1)
lit.c) se restabilesc în conturile contribuabilului cu data iniţială
a actului de suspendare.
alineatele (3), (4), (5) se abrogă. A se vedea argumentele expuse la art.174 alin.(5)-(7) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.174 alin.(5) - (7) şi art.206 alin.(3) - (5) din Codul fiscal al proiectului de lege.
Articolul 208. Organizarea evaluării bunurilor sechestrate (1) După sechestrarea bunurilor, organizarea evaluării şi
comercializării lor se pune în sarcina inspectoratelor fiscale de
stat teritoriale/inspectoratelor fiscale de stat specializate, iar în cazul în care bunurile au fost sechestrate de către Inspectoratul
Fiscal Principal de Stat – în sarcina subdiviziunii responsabile, cu excepţia celor prevăzute la alin.(7), (8), (9) şi (15) ale art.203.
65. La articolul 208 alineatul (1), textul „alin.(7),” se înlocuieşte cu textul „alin.(7) şi”, iar textul „(9) şi (15)” se
exclude.
A se vedea argumentele expuse la art.203 din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificările vizează art.203 alin.(2),
alin.(9) şi alin.(15), art.208 alin.(1) al Codului fiscal şi art.8 alin.(5) din Legea privind reglementarea prin licenţiere a
activităţii de întreprinzător ale proiectului de lege.
01.04.2016
Articolul 226. Citaţia la organul fiscal, inclusiv citaţia
bancară, procedura de audiere (1) Citaţia este un înscris în care persoana este invitată la
organul fiscal ca să depună documente sau să prezinte alt gen
de informaţie, relevante pentru determinarea obligaţiei fiscale.
Organul fiscal este în drept să citeze orice persoană pentru a depune mărturii sau a prezenta documente. (2) Modelul citaţiei este stabilit de Inspectoratul Fiscal
Principal de Stat. În ea se indică scopul citării, data, ora şi
locul unde trebuie să se prezinte persoana citată, obligaţiile şi
responsabilitatea ei. (3) În cazul citării, trebuie respectate următoarele reguli: a) citaţia să fie semnată de conducerea organului fiscal; b) citaţia să se înmîneze cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte
de data la care persoana citată trebuie să se prezinte dacă
legislaţia nu prevede altfel; c) în citaţie să fie specificate documentele de evidenţă sau un alt gen de informaţii dacă urmează să fie prezentate; d) la cererea persoanei citate, organul fiscal poate schimba data, ora sau locul de prezentare; e) persoana citată are dreptul să depună mărturii în prezenţa
reprezentantului său;
66. Articolul 226: denumirea articolului va avea următorul cuprins: „Articolul 226. Citaţia la organul fiscal, citaţia bancară,
citaţia de depunere a dosarului preţurilor de transfer,
procedura de audiere”;
A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.12) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.12), art.12
pct.16) – pct.30), art.15 lit.e), Capitolul 21), art.24 alin.(7) şi alin.(8), art.226 (în denumire) şi alin.(8) şi alin.(9), art.260
alin.(6), alin.(7) şi alin.(8) din Codul
fiscal al proiectului de lege.
01.04.2016
94
f) organul fiscal este în drept să ceară persoanei citate să
prezinte documentele existente, nu este însă în drept să ceară întocmirea şi/sau semnarea de documente, cu excepţia
procesului-verbal. (4) Înainte de audiere, se identifică persoana citată, i se expun
drepturile, obligaţiile, precum şi răspunderea pe care o implică
depunerea deliberată a unor mărturii false. Toate acestea se
trec într-un proces-verbal, semnat, pentru conformitate, de persoana citată. La audiere, i se solicită să declare tot ceea ce
cunoaşte despre cazul pentru care a fost citată. După ce
persoana depune mărturii, funcţionarul fiscal îi poate adresa
întrebări. Mărturiile se consemnează în procesul-verbal, semnat de cel care le-a depus. (5) Citaţia bancară reprezintă o cerere specifică, adresată în scris instituţiei financiare (sucursalei sau filialei acesteia) prin
intermediul sistemului informaţional automatizat de creare şi
circulaţie a documentelor electronice între Serviciul Fiscal de Stat şi instituţiile financiare, în care acesteia i se solicită să
prezinte informaţii despre persoana supusă controlului fiscal
ori pasibilă de el şi documentele referitoare la operaţiunile din
conturile bancare ale persoanei. (6) Citaţia bancară trebuie să întrunească următoarele condiţii: a) să fie de un model aprobat de Inspectoratul Fiscal Principal
de Stat; c) să fie remisă, după caz, instituţiei financiare respective sau filialei (sucursalei) în care contribuabilul are deschis cont bancar ori instituţiei financiare dacă filiala (sucursala) ei nu
este cunoscută sau dacă contribuabilul are ori se presupune că
are conturi bancare la mai multe filiale ale acesteia; d) să indice perioada examinării documentelor specificate în
ea, perioadă care va dura cel mult 10 zile din data primirii documentelor. (7) În termen de 3 zile lucrătoare de la primirea citaţiei
bancare, instituţia financiară (sucursala sau filiala acesteia)
trebuie să asigure colectarea tuturor documentelor pe care le
deţine referitor la contul bancar al contribuabilului şi la
operaţiunile efectuate în acest cont pentru perioada (perioadele) supusă examinării şi să le prezinte organului
fiscal. Articolul 162. Atribuirea codului fiscal (1) În conformitate cu prezentul cod, se atribuie cod fiscal: a) oricărei persoane juridice, întreprinderi cu statut de
95
persoană fizică;
Articolul 162. Atribuirea codului fiscal (1) În conformitate cu prezentul cod, se atribuie cod fiscal: a) oricărei persoane juridice, întreprinderi cu statut de persoană
fizică;
se completează cu alineatele (51), (8) şi (9) cu următorul
cuprins: „(51) Instituţiile financiare vor informa în aceeaşi zi organul
fiscal prin intermediul sistemului informaţional automatizat de creare şi circulaţie a documentelor electronice între
Serviciul Fiscal de Stat şi instituţiile financiare despre: a) activităţile sau tranzacţiile realizate prin virament, între
persoanele indicate la art.162 alin.(1) lit.a), printr-o operaţiune cu o valoare ce echivalează sau depăşeşte 500 mii lei; b) extragerile de numerar, efectuate de persoanele indicate la art.162 alin.(1) lit.a), printr-o operaţiune cu o valoare de
cel puţin 100 mii lei.
A se vedea argumentele expuse la art.22 alin.(7) lit.c) din Legea instituţiilor
financiare a proiectului de lege. Modificarea vizează art.22 alin.(7) lit.c)
din Legea instituţiilor financiare şi
art.226 alin.(51) din Codul fiscal ale proiectului de lege.
01.04.2016
(8) Citaţia de prezentare a dosarului preţurilor de transfer reprezintă o cerere a organului fiscal, adresată în scris contribuabilului care se angajează într-o tranzacţie
controlată, prin care i se solicită acestuia să prezinte dosarul
preţurilor de transfer pentru a determina dacă valoarea
venitului impozabil este în concordanţă cu principiul
deplinei concurenţe. (9) Citaţia de prezentare a dosarului preţurilor de transfer trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a) să fie întocmit în conformitate cu formularul aprobat de
Guvern; b) să fie întocmit în două exemplare, ambele semnate de
conducerea organului fiscal; c) să fie emis în cursul desfăşurării fie a unui control fiscal
total, fie a unui control tematic privind verificarea preţurilor
de transfer; d) include termenul limită de depunere a dosarului preţurilor de transfer; e) indică perioada fiscală pentru care dosarul preţurilor de transfer este întocmit; f) să indice tranzacţiile controlate pentru care se întocmeşte
dosarul preţurilor de transfer;”.
A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.12) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.12), art.12
pct.16) – pct.30), art.15 lit.e), Capitolul 21), art.24 alin.(7) şi alin.(8), art.226 (în
denumire) şi alin.(8) şi alin.(9), art.260
alin.(6), alin.(7) şi alin.(8) din Codul fiscal al proiectului de lege.
01.04.2016
Articolul 2263. Subiecţii estimării prin metode indirecte 67. Articolul 2263 va avea următorul cuprins: Se propune revederea categoriilor de 01.04.2016
96
Subiecţi ai estimării prin metode indirecte sînt persoanele
fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova care: a) în perioada unui an fiscal, începînd cu 1 ianuarie 2012, obţin
proprietăţi (bunuri imobiliare, valori mobiliare, mijloace de
transport, mijloace băneşti) ce depăşesc cumulativ suma de un
milion de lei. Persoanele fizice proprietari ai bunurilor imobiliare a căror construcţie a început pînă la 1 ianuarie 2012,
iar înregistrarea la organul cadastral s-a efectuat după această
dată nu vor fi consideraţi subiecţi ai estimării numai referitor la
bunurile imobiliare menţionate; b) efectuează pe parcursul unui an fiscal, începînd cu 1
ianuarie 2012, cheltuieli individuale, altele decît cele specificate mai sus, ce depăşesc suma de 500 mii lei; c) efectuează, pe parcursul unui an fiscal, ieşiri de bunuri, mijloace băneşti, prestări servicii ce depăşesc suma de 500 mii
lei. Articolul 22613. Analiza şi selectarea persoanelor fizice care
urmează a fi supuse verificării (11) Diferenţa este semnificativă dacă între veniturile
impozabile estimate calculate în baza situaţiei fiscale şi
veniturile impozabile declarate de persoana fizică sau de
plătitorii de venit este o diferenţă mai mare de 300 mii lei.
Diferenţa stabilită în sumă de pînă la 300 mii lei inclusiv se va considera risc minim acceptat.
„Articolul 2263. Subiecţii estimării prin metode indirecte Subiecţi ai estimării prin metode indirecte sunt persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova care
depăşesc riscul minim acceptat, stabilit în art. 22613 alin.(11) din Codul fiscal. Persoanele fizice proprietari ai bunurilor imobiliare a căror construcţie a început pînă la 1
ianuarie 2012, iar înregistrarea la organul cadastral s-a efectuat după această dată nu vor fi consideraţi subiecţi ai
estimării numai referitor la bunurile imobiliare
menţionate.”.
subiecți ai impunerii, veniturile cărora se
estimează prin metode indirecte. Astfel, subiecţi ai estimării prin metode
indirecte vor constitui persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova
care depăşesc riscul minim acceptat
stabilit în art.22613 alin.(11) din Codul fiscal, adică diferenţa dintre veniturile impozabile estimate calculate în baza situaţiei fiscale şi veniturile impozabile
declarate de persoana fizică sau de
plătitorii de venit este mai mare 300 mii
lei. Scopul propunerii este excluderea cazurilor cînd persoanele fizice cu venituri nesemnificative declarate sau declarate incomplet, concomitent obţin
venituri sau efectuează cheltuieli la
limita criteriilor actuale de subiect al estimării prin metode indirecte. În acest
caz, organul fiscal este în imposibilitatea aplicării metodelor indirecte de estimare
a venitului impozabil. De exemplu, persoana fizică fără venituri declarate în
perioada fiscală verificată obţine proprietăţi în valoare de 999.999 lei.
Conform art.22613 alin.(13) din Codul fiscal, persoana în cauză urmează a fi
inclusă în lista persoanelor fizice ce
urmează a fi supusă verificării fiscale
prealabile. Însă, în conformitate cu
prevederile actuale a art.2263 lit.a) din Codul fiscal, persoana fizică nu este
subiect al estimării şi, respectiv, nu pot fi
aplicate metodele indirecte de estimare a proprietăţii respective.
Articolul 2266. Metodele indirecte de estimare (6) Pentru subiecţii estimării care, la data de 31 decembrie 2011, aveau 18 ani împliniţi şi care au fost sau nu au fost obligaţi să
depună declaraţia conform art.2267, venitul impozabil estimat va fi determinat prin diminuarea acestuia cu 500 mii de lei. Pentru subiecţii estimării care au depus declaraţia conform
art.2267, venitul impozabil estimat va fi determinat prin diminuarea acestuia cu suma de mijloace băneşti declarate.
68. Articolul 2266: alineatul (6) după prima propoziţie se completează cu fraza „Nu va fi permisă diminuarea venitului impozabil estimat al
persoanei fizice cu suma de 500 mii lei, în cazul existenţei
probelor ce atestă acordarea împrumutului de mijloace
băneşti de către acesta altor persoane fizice.”;
Se propune interzicerea diminuării venitului impozabil estimat al persoanei fizice cu suma de 500 mii lei, în cazul existenţei probelor ce atestă acordarea
împrumutului de mijloace băneşti de
către acesta altor persoane fizice. Concomitent, aceiaşi interdicţie se va
aplica şi pentru persoanele fizice care au
01.04.2016
97
Articolul 2267. Declararea disponibilului de mijloace băneşti (1) Persoana fizică cetăţean al Republicii Moldova care, la
situaţia de la 1 ianuarie 2012, deţine mijloace băneşti în sumă
mai mare de 500 mii lei sau echivalentul acesteia în valută
străină are obligaţia să depună la inspectoratul fiscal de stat
teritorial după locul domiciliului sau reşedinţei ori la
Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, pînă la 31 decembrie
2012, declaraţia cu privire la disponibilul de mijloace băneşti.
În cazul în care suma declarată va fi mai mare de un milion de
lei, persoana fizică este obligată să anexeze la declaraţie
documentele care confirmă disponibilul sumei declarate. (2) Formularul declaraţiei şi modul de declarare sînt aprobate
de Ministerul Finanţelor. (3) Sumele declarate conform alin.(1) se consideră
neimpozabile şi se vor lua în considerare la determinarea
venitului impozabil estimat obţinut în perioada de după 1
ianuarie 2012. Pentru persoanele fizice care nu au depus declaraţia în conformitate cu alin.(1), mijloacele băneşti
respective vor fi considerate ca fiind obţinute după 1 ianuarie
2012. (31) La declararea disponibilului de mijloace băneşti la
situaţia din 1 ianuarie 2012 prin intermediul reprezentantului persoanei fizice cetăţean al Republicii Moldova, la declaraţie
va fi anexat originalul documentului ce confirmă acest drept, autentificat în modul stabilit de legislaţia în vigoare. (4) Drept documente care confirmă disponibilul sumei declarate, prevăzute la alin.(1), servesc: a) extrasul din cont eliberat de instituţia financiară pe numele
deţinătorului de mijloace băneşti; b) copia contractului de împrumut şi/sau certificatul eliberat
de persoana care a primit împrumutul. (5) Documentele enumerate la alin.(4) vor conţine, în mod
obligatoriu, date despre: a) emitentul documentului (numele, prenumele, denumirea, codul fiscal, adresa juridică); b) persoana fizică (numele, prenumele, codul fiscal); c) suma de mijloace băneşti aflate în cont la situaţia de la 1
ianuarie 2012 sau la altă dată stabilită de lege, cu indicarea
numărului contului – în cazul emiterii documentului de către
instituţia financiară; d) soldul de mijloace băneşti împrumutate la situaţia de la 1
ianuarie 2012 cu referire la documentul de primire a mijloacelor în casă sau la contul bancar şi la contractul de
luat împrumut de la persoanele fizice care nu au declarat mijloace băneşti la situaţia 01.01.2012, fără înregistrarea
notarială a contractului de împrumut. Aceste măsuri au drept scop
contracararea fenomenului de întocmire de către persoanele fizice supuse controlului fiscal a contractelor de împrumut false cu persoanele fizice terţe
care nu au avut obligaţia de a depune
Declaraţia cu privire la disponibilul de
mijloace băneşti. Schemele frauduloase
în cauză oferă posibilitatea persoanelor fizice supuse controlului fiscal de a se eschiva de la plata obligaţiunilor fiscale.
Conform art.2267 alin.(3) din Codul fiscal, 500 mii lei se consideră mijloace
băneşti neimpozabile pentru persoana fizică şi se vor lua în considerare la
determinarea venitului impozabil estimat obţinut în perioada de după 1 ianuarie
2012. De exemplu, dacă circa 1,5
milioane de cetăţeni ai Republicii
Moldova, care nu au prezentat Declaraţia
cu privire la disponibilul de mijloace băneşti, vor utiliza dreptul de a acorda împrumuturi, atunci 750 miliarde lei, circulante pe piaţa internă a Republicii
Moldova, se vor considera mijloace băneşti neimpozabile. Astfel, modificarea în cauză ar permite
iniţierea controlului fiscal prin metode
indirecte de estimare a obligaţiei fiscale la persoanele care au acordat împrumut de 500 mii lei în baza art.22615 alin.(25) din Codul fiscal şi ar avea ca rezultat
dispariţia unui asemenea fenomen (tendinţe).
98
împrumut, dacă persoana care a primit împrumutul are
obligaţia de a ţine evidenţa contabilă – în cazul emiterii documentului de către împrumutător; e) înregistrarea şi data emiterii documentului. (6) Documentele eliberate de persoanele nerezidente sau de persoanele care nu deţin cetăţenia Republicii Moldova
urmează a fi prezentate în original. La declaraţia privind
disponibilul de mijloace băneşti va fi anexată copia
originalului prezentat, cu traducere în limba de stat, autentificată notarial, cu excepţia documentelor întocmite în
limba rusă sau în limba engleză. (7) Persoanele fizice cetăţeni ai Republicii Moldova care, la
data de 1 ianuarie 2012, dispuneau de mijloace băneşti în
sumă mai mare de un milion de lei, total sau parţial în numerar, pot confirma disponibilul de numerar prin depunerea acestora în conturile bancare deschise în instituţiile
financiare din ţară şi obţinerea extrasului din cont care confirmă suma existentă în cont la sfîrşitul zilei de 1 noiembrie
2012 sau de 28 decembrie 2012. Diferenţa dintre disponibilul
în numerar la sfîrşitul zilei de 1 ianuarie 2012 şi soldul
mijloacelor băneşti la sfîrşitul zilei de 1 noiembrie 2012 sau, după caz, de 28 decembrie 2012 va fi luată în considerare în
cazul confirmării documentare a sumei cheltuite. Articolul 22615. Controlul fiscal (25) În cazul în care în procesul controlului fiscal se vor constata cheltuieli sau venituri comune ale persoanei supuse controlului cu alte persoane, organul fiscal este în drept să
iniţieze procedura de aplicare a metodelor indirecte de
estimare a obligaţiei fiscale. (10) În scopul aplicării metodelor indirecte de estimare a
venitului impozabil al persoanelor fizice, organul fiscal: a) solicită, în condiţiile legii, informaţii de la sursele indirecte
de informaţii enumerate la art.22611, precum şi de la Comisia
Electorală Centrală, de la consiliile electorale de
circumscripţie, de la Comisia Naţională de Integritate, de la
notari, executori judecătoreşti şi de la avocaţi; b) analizează informaţiile, documentele şi alte probe referitoare la posibilii subiecţi ai estimării prin metode
indirecte; c) confruntă informaţiile obţinute din toate sursele de informaţii cu cele din declaraţiile cu privire la impozitul pe
venit sau constată faptul nedepunerii acestei declaraţii; d) solicită, în condiţiile legii, informaţii, clarificări, explicaţii,
alineatul (10) se completează cu litera h) cu următorul
conţinut: „h) în timpul efectuării controlului fiscal verifică
provenienţa surselor mijloacelor băneşti depistate la
persoana fizică supusă controlului fiscal.”.
Modificarea are drept scop determinarea corectă a obligaţiilor fiscale a
persoanelor fizice supuse controlului fiscal şi evitarea erorilor la determinarea
venitului impozabil, întru respectarea drepturilor persoanei fizice, dar şi
estimării corecte a obligaţiilor fiscale.
Pentru aceasta este necesar de stabilit şi provenienţa mijloacelor băneşti,
deoarece, conform art.2266 alin.(7) din Codul fiscal, obligaţia de a prezenta
dovezi privind caracterul impozabil al venitului estimat se pune în seama organului fiscal.
01.04.2016
99
documente şi alte probe de la persoana fizică supusă
controlului fiscal şi/sau de la persoanele cu care aceasta a avut ori are raporturi economice sau juridice; e) discută constatările organului fiscal cu persoana fizică
supusă controlului şi/sau cu reprezentantul legal al acesteia; f) stabileşte, după caz, venitul impozabil estimat prin metodele indirecte prevăzute de prezentul cod, precum şi
obligaţiile fiscale corespunzătoare acestuia; g) adoptă o decizie asupra cazului de încălcare fiscală în
condiţiile prezentului cod. Articolul 22614. Verificarea fiscală prealabilă (8) Durata verificării fiscale prealabile nu va depăşi 45 de zile
de la data înştiinţării privind iniţierea verificării prealabil.
69. La articolul 22614, alineatul (8) se completează în final
cu fraza „În cazul necesităţii obţinerii de la terţi a unor
documente, informaţii, explicaţii şi/sau probe suplimentare,
termenul de 45 de zile se suspendă de la momentul
solicitării de la terţi a unor documente, informaţii, explicaţii şi/sau probe suplimentare. După încetarea condiţiilor care a
generat suspendarea, verificarea fiscală prealabilă va fi
reluată.”.
Se propune suspendarea termenului limită a verificării fiscale prealabile, de 45 de zile, în cazul necesităţii obţinerii
de la terţi a unor documente, informaţii,
explicaţii şi/sau probe suplimentare. Modificarea are drept scop asigurarea efectuării unei verificări fiscale
prealabile calitative ce ar elucida exact toate aspectele propuse. De regulă, în
procesul verificării fiscale prealabile, se
identifică efectuarea unor operaţiuni
economice cu persoane nerezidente a Republicii Moldova, veridicitatea cărora
necesită a fi verificată. În acest caz,
organul fiscal perfectează o interpelare,
în baza tratatelor internaţionale, către organele fiscale ale Statului partener, al cărui rezident este persoana terţă, pentru
confirmarea sau infirmarea veridicităţii
raportului economic. Respectiv, perioada de 45 de zile este insuficientă pentru
recepţionarea informaţiei solicitate şi
definitivarea verificării fiscale prealabile.
01.04.2016
Articolul 22616. Mecanismul de declarare şi de asigurare a confidenţialităţii (11) Orice informaţie primită de organul fiscal este tratată ca
secret fiscal şi, prin derogare de la art.131 alin.(5), este
prezentată doar organelor de urmărire penală şi instanţelor judecătoreşti în scopul examinării cazurilor de evaziune fiscală. Autorităţile menţionate vor utiliza informaţia numai în
acest scop. Organul fiscal poate dezvălui informaţia în
procedurile judecătoreşti publice sau în baza hotărîrilor
judiciare pe problemele legate de utilizarea metodelor indirecte
70. Articolul 22616 : se completează cu alineatul (111) cu următorul cuprins: „(111) Prin derogare de la alin.(11), se permite eliberarea copiei Declaraţiei persoanei fizice cu privire la disponibilul
de mijloace băneşti la situaţia din 01.01.2012 depuse conform prevederilor art.2267 alin.(1), la solicitarea scrisă a
persoanei fizice care a prezentat declaraţia dată. Solicitarea
privind eliberarea copiei va fi examinată în termen de 15
zile calendaristice de la data înregistrării acesteia. Copia
declaraţiei va fi înmînată persoanei fizice numai după
Se propune acordarea dreptului contribuabilului de a avea acces la informaţia furnizată organului fiscal, şi
anume acordarea copiei Declaraţiei
persoanei fizice cu privire la disponibilul de mijloace băneşti la situaţia din 01.01.2012 depuse conform prevederilor art.2267 alin.(1) din Codul fiscal.
01.04.2016
100
de estimare a veniturilor persoanelor fizice. Rezultatele controalelor fiscale pot fi date publicităţii doar după expirarea tuturor căilor de atac. Articolul 2267. Declararea disponibilului de mijloace băneşti (1) Persoana fizică cetăţean al Republicii Moldova care, la situaţia de la 1 ianuarie 2012, deţine mijloace băneşti în sumă
mai mare de 500 mii lei sau echivalentul acesteia în valută
străină are obligaţia să depună la inspectoratul fiscal de stat
teritorial după locul domiciliului sau reşedinţei ori la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, pînă la 31 decembrie
2012, declaraţia cu privire la disponibilul de mijloace băneşti.
În cazul în care suma declarată va fi mai mare de un milion de
lei, persoana fizică este obligată să anexeze la declaraţie documentele care confirmă disponibilul sumei declarate.
semnarea de către contribuabil a declaraţiei privind
asumarea responsabilităţii privind confidenţialitatea informaţiei recepţionate.”;
(14) Şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat deţine
dreptul exclusiv de semnare a citaţiei bancare cu privire la
solicitarea de la băncile comerciale a informaţiei care este
secret bancar.
la alineatul (14), cuvîntul „Şeful” se înlocuieşte cu cuvîntul
„Conducerea”.
Modificarea are drept scop asigurarea executării legii în cazurile lipsei şefului
Inspectoratului Fiscal Principal de Stat (deplasare, concediu etc.). Astfel, în lipsa şefului Inspectoratului
Fiscal Principal de Stat, citaţia bancară
cu privire la solicitarea de la băncile
comerciale a informaţiei care se
consideră secret bancar urmează a fi
semnată de către unul din şefii - adjuncţi
ai Inspectoratului Fiscal Principal de Stat.
01.04.2016
Articolul 1291. Expedierea şi înmînarea actelor organelor
Serviciului Fiscal de Stat (1) Actele organelor Serviciului Fiscal de Stat se trimit destinatarului prin poştă cu scrisoare recomandată şi cu aviz
de primire sau prin orice alt mijloc care să asigure
transmiterea textului cuprins în act şi confirmarea primirii lui
(telegramă, fax, e-mail etc.) ori se înmînează personal
destinatarului sau altor persoane indicate la alin.(2) de către
organele Serviciului Fiscal de Stat. (2) În cazul absenţei destinatarului persoană fizică, documentele menţionate la alin.(1) se înmînează unui membru
adult al familiei lui, rudelor, afinilor acestuia sau unei persoane care locuieşte cu destinatarul, unei persoane cu
funcţie de răspundere din primărie sau preşedintelui asociaţiei
locatarilor de la domiciliul destinatarului, pentru a fi transmise acestuia. Persoana care a primit documentele este responsabilă de transmiterea sau de comunicarea lor
71. Codul se completează cu articolul 2301 cu următorul
cuprins: „Articolul 2301. Interdicţia de a părăsi ţara (1) În cazul admiterii restanţei la bugetul public naţional în
sumă de 100 000 lei de către persoane juridice şi în sumă de
5 000 lei de către persoane fizice, organul fiscal este în drept de a aplica interdicţia de a părăsi ţara faţă de persoana
fizică-cetăţean şi faţă de conducătorul /administratorul
/persoana cu funcţie de răspundere a persoanei juridice,
precum şi a persoanei fizice care practică activitatea de întreprinzător sau oricărei alte entităţi ce a admis restanţe faţă de bugetul public naţional. (2) Interdicţia de a părăsi ţara este o măsură de asigurare
opţională a stingerii obligaţiilor fiscale faţă de buget şi se
aplică de către organul fiscal prin emiterea unei decizii, forma şi conţinutul căreia este aprobată de către
Completarea în cauză prevede acordarea
dreptului organului fiscal de a aplica interdicţie de a părăsi ţara faţă de
persoana fizică-cetăţean şi faţă de
conducătorul/administratorul/persoana cu
funcţie de răspundere a persoanei juridice, precum şi a persoanei fizice care practică activitate de întreprinzător sau
oricărei alte entităţi care a admis restanţe
faţă de bugetul public naţional în sumă
de 100 000 lei în cazul persoanelor juridice şi în sumă de 5 000 lei în cazul persoanelor fizice. În acest sens, interdicţia de a părăsi ţara
se va aplica de organul fiscal prin emiterea unei decizii a cărei forme şi
conţinut urmează a fi aprobată de
01.04.2016
101
neîntîrziată destinatarului şi răspunde pentru prejudiciile
cauzate prin necomunicarea sau prin comunicarea tardivă a actelor. Documentul se consideră înmînat destinatarului la
data indicată în avizul de primire. (3) În cazul persoanei juridice, documentele se expediază pe
adresa ei juridică şi se consideră recepţionate la data intrării
lor în sediu sau la data înmînării lor unui angajat din
administraţia, din oficiul sau din secretariatul destinatarului,
pentru a fi transmise acestuia. (4) În cazul în care înmînarea actului organelor Serviciului Fiscal de Stat către persoanele indicate la alin.(2) şi (3) nu a fost posibilă, actul va fi comunicat prin publicare în Monitorul
Oficial al Republicii Moldova. (5) Destinatarul şi persoana care a primit documentele pentru a le transmite semnează şi restituie avizul de primire. (6) Refuzul de a primi actele organelor Serviciului Fiscal de Stat se consemnează de către funcţionarul fiscal responsabil
într-un proces-verbal. Acest fapt însă nu împiedică efectuarea
actelor ulterioare ce se impun conform cadrului legal de către
organele Serviciului Fiscal de Stat.
Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. (3) Interdicţia de a părăsi ţara aplicată contribuabilului restanţier va fi anulată imediat şi necondiţionat de către
organul fiscal în cazul în care restanţierul îşi va onora pe
deplin obligaţiile fiscale faţă de bugetul public naţional sau
vor exista alte circumstanţe legale conform cărora urmează
a fi anulată interdicţia. În cazul achitării restanţei prin
intermediul instituţiilor financiare amplasate la frontieră a
sumei depline a restanţei, la prezentarea documentului de
plată Poliţiei de Frontieră, persoanei i se va autoriza
părăsirea ţării, iar organul fiscal în baza informaţiei privind
achitarea sumelor restanţei înscrise în sistemul de evidenţă
a Serviciului Fiscal de Stat, va anula din oficiu interdicţia
de a părăsi ţara. (4) Decizia organului fiscal prin care se dispune aplicarea interdicţiei de a părăsi ţara se transmite spre executare
Poliţiei de Frontieră din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, numai după luarea de cunoştinţă de către restanţier
prin intermediul poştei sau oricăror surse de informare prevăzute de art.1291. (5) Procedura de contestare a deciziei privind aplicarea interdicţiei de a părăsi ţara se efectuează în conformitate cu
prevederile Codului fiscal.”.
Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. Astfel, decizia organului fiscal va fi transmisă spre executare Poliţiei de
Frontieră din cadrul Ministerului
Afacerilor Interne, numai după luarea de
cunoştinţă de către restanţier prin
intermediul poştei sau oricăror surse de
informare (telegramă, fax, e-mail etc.). Concomitent, interdicţia de a părăsi ţara
aplicată contribuabilului restanţier poate
fi anulată în cazul în care restanţierul îşi
onorează pe deplin obligaţiile fiscale faţă
de bugetul public naţional sau există alte
circumstanţe legale conform cărora urmează a fi anulată interdicţia (legi cu
privire la anularea restanţelor, amînarea
sau eşalonarea termenului de stingere a
obligaţiei fiscale etc.). Practica actuală privind recuperarea
restanţelor atestă multiple cazuri cînd
restanţa este în imposibilitate de a fi
încasată, întrucît restanţierul sau
persoana lui cu funcţie de răspundere se
află peste hotarele ţării. Astfel, din considerentul că, persoana restanţieră nu poate fi urmărită silit în
vederea încasării restanţei, precum şi că
majoritatea persoanelor revin temporar acasă, iar ulterior se deplasează peste
hotare, considerăm oportun şi necesar de
a implementa o astfel de măsură de
asigurare, de altfel opţională, care ar
permite disciplinarea contribuabililor restanţieri, iar sub riscul de a pierde
dreptul de a se deplasa peste frontieră, va
fi determinat imediat să achite sumele
restanţelor întrucît din practică se cunoaşte că de obicei persoanele se
deplasează peste hotare dispunînd şi de
mijloace băneşti considerabile. Articolul 231. Noţiunea şi temeiurile tragerii la răspundere
pentru încălcare fiscală (4) Nesemnificativă se consideră încălcarea fiscală care
corespunde cel puţin unui criteriu:
72. Articolul 231: alineatul (4) şi (5) vor avea următorul cuprins: ,,(4) Se consideră nesemnificativă încălcarea fiscală dacă
Se propune ca drept încălcări
nesemnificative să se considere în cazul
în care suma impozitului sau taxei constituie pînă la 100 lei pentru
01.04.2016
102
a) suma impozitului sau taxei constituie pînă la 100 lei pentru
persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi 1000 lei pentru persoanele fizice care desfăşoară activitate
de întreprinzător şi persoanele juridice, inclusiv pentru fiecare
perioadă fiscală în parte – în cazul nedeclarării, declarării
tardive sau diminuării impozitului sau taxei; b) a fost comisă pentru prima dată, în cazurile în care
încălcarea nu cade sub incidenţa alin.(5) lit.b). (5) Semnificativă se consideră încălcarea fiscală care
corespunde cel puţin unui criteriu: a) suma impozitului sau taxei care urmează a fi achitată este mai mare de 100 lei pentru persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi 1000 lei pentru
persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător şi persoanele juridice, inclusiv pentru fiecare perioadă fiscală în
parte – în cazul nedeclarării, declarării tardive sau diminuării
impozitului sau taxei; b) este prevăzută de art.253, 254, 256, 257, 2571, 259, art.260 alin.(4)-(5), art.261, 262, 2621, 263, 2631 din prezentul cod. Articolul 254. Neutilizarea maşinilor de casă şi de control/terminalelor de plată în numerar (1) Efectuarea încasărilor băneşti în numerar în lipsa maşinii
de casă şi de control, în cazul în care actele normative în
vigoare prevăd folosirea ei, se sancţionează cu amendă de 7000 de lei. (2) Efectuarea încasărilor băneşti în numerar fără utilizarea
maşinii de casă şi de control existente se sancţionează cu
amendă de 5000 de lei (3) Neasigurarea emiterii la maşina de casă şi de control a
bonului de casă de valoarea sumei real încasate/primite se
sancţionează cu amendă de 5000 de lei. (4) Neasigurarea bilanţului numerarului în maşina de casă şi
de control care constă în formarea excedentului de numerar
nejustificat documentar se sancţionează cu amendă de 5000 de
lei. Sancţiunea nu se aplică dacă suma excedentului nu depăşeşte 20 de lei. (5) Utilizarea maşinii de casă şi de control defectate care
constă în neactivarea memoriei fiscale sau imposibilitatea de
identificare a softului instalat se sancţionează cu amendă de
7000 de lei. (6) Utilizarea maşinii de casă şi de control care nu este
sigilată de organul fiscal în modul stabilit se sancţionează cu
amendă de 7000 de lei.
suma impozitului sau taxei constituie pînă la 100 lei pentru
persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi pînă la 1000 lei pentru persoanele fizice
care desfăşoară activitate de întreprinzător şi persoanele
juridice, inclusiv pentru fiecare perioadă fiscală în parte – în cazul nedeclarării, declarării tardive sau diminuării
impozitului sau taxei. (5) Se consideră semnificativă încălcarea fiscală care nu cade sub incidenţa alin.(4).”.
persoanele fizice care nu desfăşoară
activitate de întreprinzător şi pînă la 1000 lei pentru persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător şi
persoanele juridice, inclusiv pentru fiecare perioadă fiscală în parte – în cazul nedeclarării, declarării tardive sau
diminuării impozitului sau taxei. Încălcările semnificative se consideră
cele care nu cad sub incidența
încălcărilor nesemnificative. Modificările vor contribui la
îmbunătățirea administrării fiscale și
majorarea nivelului de conformare benevolă a contribuabililor.
103
(7) Utilizarea maşinii de casă şi de control care nu este
înregistrată la organul fiscal în modul stabilit se sancţionează cu amendă de 7000 de lei. (8) Utilizarea terminalului de plată în numerar care nu este
înregistrat la organul fiscal în modul stabilit se sancţionează
cu amendă de 7000 de lei. (9) Utilizarea terminalului de plată în numerar fără a emite
documentul/ bonul fiscal se sancţionează cu amendă de 5000
de lei. Articolul 2541. Nerespectarea reglementărilor din domeniul
transporturilor auto de călători. Neeliberarea biletelor de
călătorie (1) Efectuarea transporturilor auto de călători prin servicii ocazionale, inclusiv turistice, fără a dispune de licenţă pentru
acest gen de activitate (copia autorizată a licenţei), foaie de
parcurs, listă de control sau contract de prestări servicii
pentru traficul intern de călători şi documente de plată care
confirmă achitarea serviciilor de către beneficiar, în cazul în
care achitarea a fost efectuată la oficiu în numerar sau prin
alt instrument de plată, inclusiv bon de casă emis de maşina de
casă şi de control a agenţilor transportatori, a agenţiilor de
vînzare a biletelor, a agenţiilor turistice sau copie a dispoziţiei
de plată, constituie activitate ilicită, care se sancţionează cu
amendă de 3000 lei aplicată persoanei fizice – conducător al mijlocului de transport. (2) Efectuarea de către agentul transportator a transporturilor
auto de călători prin servicii regulate în trafic urban,
suburban, interurban, raional sau internaţional fără emiterea
şi/sau raportarea biletelor (bilet – bon de casă emis de maşina
de casă şi de control sau document de strictă evidenţă cu preţ
fixat, confecţionat în mod tipografic sau electronic, ce confirmă dreptul la călătorie al persoanei, încheierea
contractului de transport rutier între operatorul de transport rutier/întreprindere şi persoane, precum şi faptul asigurării
obligatorii a persoanei) şi/sau biletelor de bagaje (bilet de bagaje – bon de casă emis de maşina de casă şi de control cu memorie fiscală sau document de strictă evidenţă cu preţ fixat,
confecţionat în mod tipografic sau electronic, ce confirmă
plata şi primirea bagajelor pentru transport, precum şi faptul
asigurării obligatorii a bagajelor) prin intermediul planului
unic de facturare şi decontare se sancţionează cu amendă de
3000 lei aplicată agentului transportator. (3) Efectuarea transporturilor auto de călători în regim de taxi
104
cu mijloc de transport nedotat cu aparat de taxat legalizat (maşină de casă şi de control) sau fără a dispune de copia conformă a licenţei de transport rutier pentru acest gen de
activitate (copia autorizată a licenţei), sau fără foaie de
parcurs constituie activitate ilicită, care se sancţionează cu
amendă de 3000 lei aplicată persoanei fizice – conducător al
mijlocului de transport. (4) Efectuarea transporturilor auto de călători în regim de taxi
fără eliberarea de către conducătorul mijlocului de transport
a bonului de casă emis de aparatul de taxat legalizat (maşină
de casă şi de control) sau fără deţinerea de către agentul
transportator a documentelor de plată care confirmă
achitarea serviciilor de către beneficiar la finalizarea cursei,
inclusiv a bonului de casă emis de maşina de casă şi de control a agentului transportator, în cazul în care achitarea a fost efectuată la oficiu în numerar sau prin alt instrument de
plată, sau a copiei dispoziţiei de plată, se sancţionează cu
amendă de 3000 lei aplicată persoanei fizice – conducător al
mijlocului de transport. Articolul 255. Neprezentarea informaţiei despre sediu Neprezentarea, prezentarea cu întîrziere sau prezentarea organului fiscal a unor informaţii neveridice despre sediul sau
despre schimbarea sediului contribuabilului, al subdiviziunilor lui se sancţionează cu amenda de 4000 de lei. Sînt pasibile de amendă subdiviziunile care corespund noţiunii indicate la
art.5 pct.29). Articolul 2601. Încălcarea modului de prezentare de către
contribuabil a documentelor privind plăţile şi/sau impozitele
reţinute Neprezentarea sau prezentarea tardivă, neconformă,
neautentică beneficiarului plăţilor a informaţiei specificate la
art.92 alin.(4) şi (41) de către persoanele care sînt obligate să
reţină impozitul la sursa de plată se sancţionează cu amendă
în mărime de 200 lei pentru fiecare informaţie, dar nu mai
mult de 5000 de lei. Articolul 261. Încălcarea regulilor de calculare şi de plată a
impozitelor şi taxelor (4) Diminuarea impozitelor, taxelor prin prezentarea către
organul fiscal a unei dări de seamă fiscale cu informaţii sau
date neveridice se sancţionează cu amendă egală cu 30% din
105
suma diminuării. (41) Prevederile alin.(4) nu se aplică în cazul în care contribuabilul depune de sine stătător darea de seamă
corectată în conformitate cu art.188, cu condiţia ca aceasta să
nu conţină informaţii şi date neveridice. (5) Eschivarea de la calculul şi de la plata impozitelor, taxelor
se sancţionează cu o amendă în mărimea impozitului, taxei
nedeclarate. (6) Neplata sau plata incompletă a impozitului pe venit în rate
se sancţionează cu amendă în cuantum calculat, în modul
stabilit la art.228 alin.(3), unei perioade cuprinse între data stabilită pentru plata acestui impozit şi data stabilită pentru
prezentarea declaraţiei fiscale. Suma neplătită a impozitului
pe venit se determină ca diferenţă dintre impozitul calculat şi plătit de contribuabil şi impozitul pe care acesta era obligat
să-l plătească. Impozitul pe venit care urmează a fi plătit
reprezintă cea mai mică mărime din impozitul calculat care urma să fie plătit în anul precedent sau 80% din suma
definitivă a impozitului din anul curent, scăzîndu-se trecerile în cont (cu excepţia impozitului plătit în rate). Sancţiunea nu
se aplică în cazul în care impozitul pe venit ce urmează a fi
plătit este mai mic de 1000 de lei. Amenda nu se aplică
contribuabililor menţionaţi la art.228 alin.(5) în ceea ce
priveşte obligaţiile fiscale şi perioadele fiscale pentru care nu
se aplică (nu se calculează) majorări de întîrziere (penalităţi). Articolul 232. Persoanele pasibile de răspundere pentru încălcare fiscală Este tras la răspundere pentru încălcare fiscală: a) contribuabilul persoană juridică a cărui persoană cu funcţie
de răspundere a săvârşit o încălcare fiscală; b) contribuabilul persoană fizică, care nu practică activitate de
întreprinzător, ce a săvârşit o încălcare fiscală. În cazul în care
acesta este lipsit de capacitate de exerciţiu sau are capacitate
de exerciţiu restrânsă, pentru încălcarea fiscală săvârşită de el reprezentantul său legal (părinţii, înfietorii, tutorele, curatorul)
poartă răspundere în funcţie de obiectul impozabil, de obligaţia
fiscală şi de bunurile contribuabilului; c) contribuabilul persoană fizică care practică activitate de întreprinzător, a cărui persoană cu funcţie de răspundere a
săvârşit o încălcare fiscală.
73. La articolul 232, litera c) va avea următorul cuprins: ,,c) contribuabilul persoană fizică care practică activitate
de întreprinzător ce a săvîrşit o încălcare fiscală sau a cărui persoană cu funcţie de răspundere a săvârşit o încălcare
fiscală.”.
Se propune extinderea răspunderii pentru încălcările fiscale asupra contribuabilului persoană fizică care practică activitate de
întreprinzător ce a săvîrşit o încălcare
fiscală sau a cărui persoană cu funcţie de
răspundere a săvârşit o încălcare fiscală.
01.04.2016
Articolul 234. Absolvirea de răspundere pentru încălcare
fiscală 74. La articolul 234 alineatul (4), cuvintele ,,organul fiscal” se înlocuiesc cu cuvintele ,,Ministerul Finanţelor şi
Se propune absolvirea de răspundere a
contribuabilului pentru diminuarea, 01.04.2016
106
(4) Persoanele scutite de impozite şi/sau taxe, precum şi cele
care au calculat greşit impozitul şi/sau taxa din cauza explicaţiilor greşite, prezentate în scris de organul fiscal, sînt absolvite de răspundere pentru diminuarea, calcularea
incorectă sau neplata acestora.
organele cu atribuţii de administrare fiscală,”.
calcularea incorectă sau neplata
obligaţiunilor fiscale în baza unor explicaţii eronate primite din partea
Ministerului Finanţelor, organelor cu
atribuţii de administrare fiscală. Articolul 2541. Nerespectarea reglementărilor din domeniul
transporturilor auto de călători. Neeliberarea biletelor de
călătorie (1) Efectuarea transporturilor auto de călători prin servicii
ocazionale, inclusiv turistice, fără a dispune de licenţă pentru
acest gen de activitate (copia autorizată a licenţei), foaie de
parcurs, listă de control sau contract de prestări servicii pentru
traficul intern de călători şi documente de plată care confirmă
achitarea serviciilor de către beneficiar, în cazul în care
achitarea a fost efectuată la oficiu în numerar sau prin alt instrument de plată, inclusiv bon de casă emis de maşina de
casă şi de control a agenţilor transportatori, a agenţiilor de
vânzare a biletelor, a agenţiilor turistice sau copie a dispoziţiei
de plată, constituie activitate ilicită, care se sancţionează cu
amendă de 3000 lei aplicată persoanei fizice – conducător al
mijlocului de transport. …
(3) Efectuarea transporturilor auto de călători în regim de taxi
cu mijloc de transport nedotat cu aparat de taxat legalizat (maşină de casă şi de control) sau fără a dispune de copia
conformă a licenţei de transport rutier pentru acest gen de activitate (copia autorizată a licenţei), sau fără foaie de parcurs
constituie activitate ilicită, care se sancţionează cu amendă de
3000 lei aplicată persoanei fizice – conducător al mijlocului de
transport. (4) Efectuarea transporturilor auto de călători în regim de taxi
fără eliberarea de către conducătorul mijlocului de transport a
bonului de casă emis de aparatul de taxat legalizat (maşină de
casă şi de control) sau fără deţinerea de către agentul
transportator a documentelor de plată care confirmă achitarea
serviciilor de către beneficiar la finalizarea cursei, inclusiv a bonului de casă emis de maşina de casă şi de control a
agentului transportator, în cazul în care achitarea a fost efectuată la oficiu în numerar sau prin alt instrument de plată,
sau a copiei dispoziţiei de plată, se sancţionează cu amendă de
3000 lei aplicată persoanei fizice – conducător al mijlocului de
transport.
75. Articolul 2541: la alineatul (1), textul „inclusiv turistice” se înlocuieşte cu
textul „inclusiv turistice sau în regim de taxi”;
alineatul (3) va avea următorul cuprins: „(3) Plecarea mijlocului de transport auto din autogară cu
pasageri îmbarcaţi în această autogară, fără bilete de
călătorie emise de maşina de casă şi de control a autogării, sau neînregistrarea biletelor în borderoul de evidenţă a
biletelor, se sancţionează cu amendă de 3000 de lei, aplicată
contribuabilului care administrează autogara.”;
alineatul (4) se abrogă.
Se propune concretizarea sancțiunilor
fiscale la efectuarea transporturilor auto de călători în regim de taxi fără a dispune
de licenţă pentru acest gen de activitate
(copia autorizată a licenţei), foaie de
parcurs, listă de control sau contract de
prestări servicii pentru traficul intern de
călători şi documente de plată care
confirmă achitarea serviciilor de către
beneficiar, în cazul în care achitarea a fost efectuată la oficiu în numerar sau
prin alt instrument de plată, inclusiv bon
de casă emis de maşina de casă şi de
control. De asemenea, se propune introducerea amenzii de 3000 lei pentru contribuabilul care administrează gara, în cazul în care
mijlocul de transport auto pleacă din
autogară cu pasageri îmbarcaţi în această
autogară fără bilete de călătorie emise de
maşina de casă şi de control a autogării, sau biletele respective nu au fost înregistrate în borderoul de evidenţă a
biletelor. Potrivit estimărilor Serviciului Fiscal de
Stat a doar 24 agenţi economici ce
prestează servicii de transport auto de
pasageri în regim de taxi, se constată
suma aproximativă a veniturilor
nedeclarate pentru anul 2014 în mărime de 202 mil. lei, şi respectiv o sumă de 20
mil. lei a impozitelor care urmau să fie
vărsate suplimentar la buget (ceea ce constituie decalajul fiscal pentru 24 de contribuabili din domeniul dat). În calculele respective nu a fost luată în
consideraţie activitatea ilicită şi
automobilele neincluse în licenţă de
activitate a agenţilor economici.
01.04.2016
107
Ţinem să menţionăm că, în prezent
agenţii economici ce prestează servicii de transport auto de călători în regim de taxi
nu pot fi sancţionaţi pentru neutilizarea
mașinilor de casă și control (MCC), ca
urmare a lacunei din legislaţia în vigoare. Prin urmare, există 2 probleme majore
privind limitele răspunderii în situaţia
respectivă: 1. Persoana juridică nu poate fi
sancţionată pentru neutilizarea MCC – legislaţia în vigoare prevede doar sancţiuni pentru persoana fizică
conducător al mijlocului de transport; 2. Persoanele fizice nu pot fi sancţionate deoarece săvârşirea
încălcării prevăzute de art. 2541 din Codul fiscal pentru prima dată se califică
ca fiind încălcare fiscală
nesemnificativă, luând în consideraţie
prevederile art. 231 din Codul fiscal. Conform art. 2541 alin.(3) din Codul fiscal, se aplică sancţiuni şoferului
mijlocului de transport pentru nedotarea cu MCC a automobilului de către persoana juridică, ceea ce contravine normelor legale. Persoana fizică nu
poate obţine şi dota desinestătător
automobilul cu MCC, aceasta fiind obligaţia anagajatorului/agentul
economic. De asemenea, art.2541 alin.(4) din Codul fiscal prevede sancţiune doar pentru
şoferul mijlocului de transport pentru neutilizarea MCC, fapt ce nu este echitabil comparativ cu restul agenţilor
economici, care sunt sancţionaţi pentru încălcări similare. Astfel, prevederile art.2541 alin.(4) din Codul fiscal se contrapun cu prevederile art.254 alin.(2) din Codul fiscal şi
prevederile art.2931 alin.(4) din Codul contravenţional. Modificarea are drept scop disciplinarea
108
persoanelor fizice – conducători ai
mijlocului de transport la efectuarea transporturilor auto de calatori în regim de taxi și a contribuabilului care administrează autogara, precum și va
permite majorarea semnificativă a
încasărilor la bugetul public național. Articolul 257. Încălcarea regulilor de ţinere a evidenţei
contabile şi a evidenţei în scopuri fiscale ……….. (5) Neasigurarea păstrării dărilor de seamă fiscale şi/sau a
documentelor de evidenţă şi/sau a benzilor de control şi/sau
lipsa totală ori parţială a evidenţei contabile, ceea ce face
imposibilă efectuarea controlului fiscal, se sancţionează cu
amendă de 50000 de lei, cu calcularea impozitelor şi taxelor respective conform art.189 alin.(2) din prezentul cod.
76. Articolul 257: se completează cu alineatul (52) cu următorul cuprins: „(52) Neîndeplinirea cerinţelor legislaţiei referitor la
alegerea sistemului, metodei de ţinere a contabilităţii,
politicii de contabilitate se sancţionează cu amendă de
10000 lei.”;
Se propune introducerea amenzii de 10 000 lei pentru contribuabilii care nu îndeplinesc cerinţele legislaţiei în
vigoare privind alegerea sistemului şi
metodei de ţinere a evidenţei contabile şi
a politicii de contabilitate. Măsura are drept scop disciplinarea
contribuabililor întru ducerea conformă a evidenţei contabile şi determinarea
corectă a obligaţiilor fiscale. Potrivit art. 15 din Legea contabilităţii
nr.113-XVI din 27 aprilie 2007, entităţile
după forma organizatorico-juridică sunt
obligate să organizeze şi să ţină
contabilitatea în baza sistemului contabil în partidă simplă, în partidă dublă cu
prezentarea situaţiilor financiare
simplificate şi în partidă dublă cu prezentarea situaţiilor financiare
complete. Concomitent, în conformitate cu prevederile art.16 din Legea contabilităţii, entităţile, cu excepţia
instituţiilor publice, elaborează politicile
contabile de sine stătător, în baza Legii
contabilităţii şi a standardelor de
contabilitate. În acest sens, menţionăm
că, Codul fiscal prevede alegerea metodei de ţinere a contabilităţii şi de
elaborare a politicii de contabilitate, însă nu prevede sancțiuni pentru nerespectarea acestor cerinţe. În acest fel, agentul economic pe de o parte este obligat să elaboreze politicile de contabilitate şi să aleagă metoda de
ţinere a contabilităţii, iar pe de alta parte
în caz de nerespectare a cerinţelor date
01.04.2016
109
nu este sancţionat. Or, modalitatea de
ţinere a contabilităţii influenţează mărimea impozitelor şi taxelor care
urmează a fi achitate la buget. Astfel, completarea dată are ca scop disciplinarea contribuabililor întru ducerea conformă a evidenţei contabile şi
determinarea corectă a obligaţiilor
fiscale. (8) Efectuarea de către agentul economic, la care este instituit
post fiscal şi care a fost înştiinţat despre aceasta conform
prevederilor legislaţiei în vigoare, a intrărilor/ieşirilor de
mărfuri/servicii fără informarea despre aceasta a inspectorului sau a inspectoratului fiscal de stat responsabil de activitatea postului fiscal se sancţionează cu amendă egală cu suma operaţiunilor economice respective.
la alineatul (8), după cuvintele ”mărfuri/servicii fără
informarea” se completează cu cuvintele ”şi/sau cu informarea tardivă”.
Se propune extinderea sancțiunilor
fiscale, stabilite pentru efectuarea intrărilor/ieşirilor de mărfuri/servicii fără
informarea organului fiscal în cazul instiuirii postului fiscal, și pentru
cazurile de informare tardivă a organului fiscal efectuarea intrărilor/ieşirilor de
mărfuri/servicii în cazul instiuirii
postului fiscal. Completarea are ca scop prevenirea cazurilor de încălcare fiscală, combaterea
evaziunii fiscale, aplicarea unor pîrghii de constrîngere către contribuabilii la care este instituit post fiscal și care
continuă să efectueze anumite operațiuni
economice fără a anunța inspectorul sau
inspectoratul fiscal responsabil de monitorizarea activității acestuia. Totodată, sancțiunea urmează să
sporească responsabilitatea contribuabililor prin asigurarea completă
și corectă a evidenței financiare,
contabile și fiscale.
01.04.2016
Articolul 259. Încălcarea de către instituţiile financiare (sucursale sau filialele acestora) a modului de decontare (1) Încălcarea termenelor stabilite de legislaţie pentru
înregistrarea mijloacelor băneşti în conturile bancare ale
agenţilor economici se sancţionează cu amendă de 10% din
suma neînregistrată în termen. (2) Înregistrarea mijloacelor băneşti, obţinute din comercializarea de mărfuri, executarea de lucrări şi prestarea
de servicii, în conturile de depozit sau în alte conturi bancare eludîndu-se conturile curente în monedă naţională sau în valută
străină se sancţionează cu amendă de 5% din suma înregistrată. (3) Neexecutarea sau executarea tardivă a ordinului de plată
77. Articolul 259:
în denumirea articolului după cuvintele „instituţiile
financiare” se introduc cuvintele „şi alţi prestatori de
servicii de plată”;
A se vedea argumentele expuse la art.171 din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.171, art.178 și
art.259 din Codul fiscal al proiectului de lege.
01.04.2016
110
şi/sau a ordinului incaso privind stingerea obligaţiei fiscale în
cazul în care contribuabilul sau debitorul lui dispune de mijloace băneşti la contul bancar se sancţionează cu amendă,
pentru fiecare zi de întîrziere, de 2% din suma care trebuie plătită. (4) Încălcarea termenelor de înregistrare în conturile
Trezoreriei de Stat a sumelor încasate de la contribuabil se sancţionează cu amendă, pentru fiecare zi de întîrziere, de 5%
din suma neînregistrată în termen. (5) Neprezentarea sau prezentarea tardivă de către instituţia
financiară (sucursala sau filiala acesteia) la organul fiscal a
informaţiei despre înscrierea în contul bancar al
contribuabilului a mijloacelor băneşti, în cazul suspendării
operaţiunilor la acest cont, se sancţionează cu amendă în mărime de 1% din suma înscrisă în cont pentru fiecare zi de
neprezentare sau de întîrziere. (6) Neexecutarea sau executarea eronată de către instituţia
financiară (sucursala sau filiala acesteia) a ordinelor de plată privind achitarea obligaţiilor fiscale faţă de bugetul public
naţional în conformitate cu rechizitele indicate de contribuabil
se sancţionează cu amendă de 200 de lei pentru fiecare caz de
ordin de plată neexecutat sau executat eronat.
la alineatul (4), după cuvintele „Trezoreriei de Stat” se
introduce textul „de către instituţiile financiare şi alţi prestatori de servicii de plată (sucursalele sau filialele
acestora)”; la alineatul (6), după cuvintele „instituţia financiară” se
introduce textul „şi alţi prestatori de servicii de plată
(sucursalele sau filialele acestora)”, iar textul „(sucursala sau filiala acesteia)” se exclude.
78. Codul se completează cu articolul 2591 cu următorul
cuprins: ,,Articolul 2591. Nerespectarea regulilor privind evaluarea şi/sau reevaluarea bunurilor imobiliare în scopul aplicării impozitului pe bunurile imobiliare Neefectuarea de către agenţii economici a evaluării
bunurilor imobiliare în scopul aplicării impozitului pe
bunurile imobiliare se sancţionează cu o amendă în mărime
de 100 000 lei.”.
A se vedea argumentele expuse la art.8 alin.(2) lit.d1) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.8 alin.(2) lit.d1), art.2591, art.279, art.280 şi art.285 alin.(41) din Codul fiscal şi art.4 alin.(31) şi alin.(5) - (10) şi Anexa nr.2 din Legea
pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal ale proiectului de lege.
01.01.2017
Articolul 260. Nerespectarea modului de întocmire, de prezentare a dării de seamă fiscale şi a facturii fiscale, precum
şi neînregistrarea facturii fiscale în Registrul general electronic
al facturilor fiscale (1) Neprezentarea dării de seamă fiscale se sancţionează cu o
amendă în mărime de 1000 lei pentru fiecare dare de seamă
fiscală neprezentată, dar nu mai mult de 10000 lei pentru toate
dările de seamă fiscale neprezentate. (2) Prezentarea tardivă a dării de seamă fiscale se sancţionează
cu o amendă în mărime de 200 lei pentru fiecare dare de seamă
fiscală prezentată tardiv, dar nu mai mult de 2000 lei pentru
toate dările de seamă fiscale prezentate tardiv. (3) Prezentarea dării de seamă fiscale care conţine informaţie
79. Articolul 260 se completează cu alineatele (6), (7) şi
(8) cu următorul cuprins: ,,(6) Neprezentarea dosarului preţurilor de transfer în
termenul stabilit şi/sau orice informaţii suplimentare
solicitat de către organele fiscale se sancţionează cu
amendă de 50.000 lei. (7) Prezentarea dosarului preţurilor de transfer ce conţine
informaţii nefiabile şi/sau incomplete se sancţionează cu amenda de 50.000 de lei. (8) Prin derogare de la alin.(7), prevederile nu se aplică
pentru o perioadă de până la 2 ani de la punerea în aplicare a obligaţiei de a depune dosarul preţurilor de transfer.”.
A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.12) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.12), art.12
pct.16) – pct.30), art.15 lit.e), Capitolul 21), art.24 alin.(7) şi alin.(8), art.226 (în
denumire) şi alin.(8) şi alin.(9), art.260
alin.(6), alin.(7) şi alin.(8) din Codul fiscal al proiectului de lege.
01.04.2016
111
neautentică se sancţionează cu o amendă în mărime de 1000 lei
pentru fiecare dare de seamă fiscală prezentată care conţine informaţie neautentică, dar nu mai mult de 7000 lei pentru
toate dările de seamă fiscale prezentate care conţin informaţii
neautentice. (4) Neprezentarea facturii fiscale în termenele prevăzute la
art.117 şi 1171 se sancţionează cu o amendă în mărime de 3600
lei pentru fiecare factură fiscală neprezentată, dar nu mai mult
de 72000 lei pentru toate facturile fiscale neprezentate în termenele stabilite. (41) Neînregistrarea facturii fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale se sancţionează cu o amendă în
mărime de 3600 lei pentru fiecare factură fiscală
neînregistrată, dar nu mai mult de 72000 lei pentru toate facturile fiscale neînregistrate în termenele stabilite. (5) În cazul micşorării (diminuării) venitului impozabil
declarat de către contribuabilul care a aplicat cota zero la
impozitul pe venit în perioada 1 ianuarie 2008 – 31 decembrie 2011, se aplică o amendă în mărime de 15% din suma
nedeclarată (diminuată) a venitului impozabil. Articolul 265. Termenul de prescripţie pentru stingerea obligaţiei fiscale (1) Dacă determinarea obligaţiei fiscale a avut loc în termen
sau în perioada stabilită la art.264, ea poate fi stinsă prin
executare silită de către organul fiscal în conformitate cu
prezentul titlu sau de către instanţa judecătorească, însă numai în cazul în care acţiunile organului fiscal sau sesizarea
instanţei judecătoreşti au avut loc pe parcursul a 6 ani de după
determinarea obligaţiei fiscale.
80. Articolul 265 se completează cu alineatul (11) cu următorul cuprins: „(11) Dacă obligaţiile fiscale, inclusiv restanţele, în
cuantum de pînă la 10 lei per ansamblu la toate plăţile
administrate de Codul fiscal ale unui contribuabil persoană
fizică sau juridică au fost determinate conform art.264 alin.(1), atunci acestea se supun anulării la situaţia din 31
decembrie a fiecărui an fiscal de gestiune.”.
Se propune anularea obligaţiilor fiscale ale contribuabilului, inclusiv a restanţelor, a căror mărime totală la
situaţia din 31 decembrie a fiecărui an
fiscal de gestiune nu depăşeşte suma de
10 lei. Măsura are drept scop optimizarea activităţii şi reducerea costurilor de
administrare a organelor fiscale. Astfel, cheltuielile organelor fiscale privind modul de evidenţă a acestor
restanţe, cît şi acţiunile de executare
silită, inclusiv cele privind comunicarea prin poştă, depăşesc mărimea acestor
restanţe supuse executării silite. Spre exemplu: conform prevederilor Legii bugetului de stat pe anul 2015, se compensează din buget cheltuielile ce ţin de transferul impozitelor şi taxelor la
buget în limita maximă de 1% pentru o
plată de la suma încasată/restituită, dar
nu mai puţin de 1 leu şi nu mai mult de
2,5 lei, pe bază de contract încheiat de
către Ministerul Finanţelor cu instituţiile
01.04.2016
112
financiare şi Î.S. „Poşta Moldovei”, şi se
achită de la bugetul de stat. Suplimentar, cheltuieli ce ţin de lucrul operaţional
(salariu, materiale, etc.) Articolul 270. Examinarea contestaţiei (1) Organul fiscal abilitat examinează contestaţia în termen de
30 de zile din data primirii, cu excepţia cazurilor în care conducerea ei emite o decizie cu privire la prelungirea acestui termen, fapt despre care este înştiinţat contribuabilul. Timpul cu
care se prelungeşte termenul nu va depăşi 30 de zile. (2) La examinarea contestaţiei este invitat contribuabilul pentru
a da explicaţii, avînd dreptul să depună documente
confirmative. Contribuabilul este citat în conformitate cu art.226 alin.(1), (2) şi alin.(3) lit.a)-e). Cazul poate fi examinat în absenţa contribuabilului dacă acesta a fost citat în modul stabilit şi, din motive neîntemeiate, nu s-a prezentat sau dacă a solicitat
examinarea contestaţiei în absenţa sa. (3) După examinare, conducerea organului fiscal emite o decizie
pe marginea contestaţiei un exemplar al căreia se remite
contribuabilului.
81. Articolul 270: la alineatul (1), după textul „30 de zile”, în ambele cazuri,
se introduce cuvîntul „lucrătoare”; la alineatul (3), cuvintele ,,un exemplar al căreia se remite contribuabilului.” se înlocuiesc cu textul ,, , un exemplar al
căreia se înmînează sau se expediază recomandat
contribuabilului în decursul a 3 zile după emiterea
deciziei.”.
Se propune concretizarea termenului de examinare a contestaţiei şi a termenului de
prelungire a examinării contestaţiei care
va fi de 30 zile lucrătoare, precum şi
stabilirea unui termen exact de 3 zile pentru înmînarea deciziei pe marginea contestaţiei, deoarece la moment Codul
fiscal nu reglementează un astfel de
termen, precum şi în scopul aplicării
uniforme a prevederilor cadrului legal privind examinarea contestaţiei (art.270 din Codul fiscal) şi executarea deciziei
contestate (art.272 din Codul fiscal).
01.04.2016
Articolul 272. Executarea deciziei contestate (1) Copia de pe decizia emisă de Inspectoratul Fiscal Principal
de Stat pe marginea contestaţiei se remite spre executare inspectoratului fiscal de stat teritorial.
82. Articolul 272: denumirea articolului va avea următorul cuprins
,,Executarea deciziei pe marginea contestaţiei”;
Modificările are un caracter redacţional. 01.04.2016
se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins: ,,(3) Controlul în baza deciziei emise pe marginea contestaţiei privind suspendarea executării deciziei contestate urmează a fi iniţiat în termen de 30 de zile.”.
Modificarea prevede stabilirea termenului de 30 zile pentru inițierea controlului repetat şi executării Deciziei pe marginea contestaţiei în cazul suspendării
executării deciziei contestate.
01.04.2016
Articolul 276. Noţiuni 6) Cotă concretă a impozitului – cota ad valorem în procente din baza impozabilă a bunurilor imobiliare, stabilită de către autoritatea reprezentativă a administraţiei
publice locale la adoptarea bugetului unităţii administrativ-teritoriale respective.
83. La articolul 276 punctul 6), textul „la adoptarea
bugetului unităţii administrativ-teritoriale respective”
se exclude.
Modificarea are drept scop excluderea legăturii dintre stabilirea cotelor la
bunurile imobiliare şi adoptarea
bugetului unităţii administrativ-teritoriale. Stabilirea cotelor impozitului pe bunurile imobiliare urmează a fi la discreţia autorităţilor
reprezentative şi deliberative ale
administraţiei publice locale, fie
printr-o decizie anterioară celei de
aprobare a bugetului local, fie concomitent cu decizia de aprobare a bugetului local ca anexă la aceasta sau
ca decizie separată.
01.04.2016
113
Modificarea vizează art.276 pct.6) şi
art.297 alin.(3) ale Codului fiscal şi art.20 al Legii privind finanţele publice
locale ale proiectului de lege. Articolul 279. Evaluarea şi reevaluarea bunurilor imobiliare (1) Evaluarea bunurilor imobiliare se efectuează de către
organele cadastrale teritoriale în baza unei metodologii unice pentru toate tipurile de bunuri imobiliare în modul şi în
termenele stabilite de legislaţie. (2) Evaluarea bunurilor imobiliare se efectuează pe calea
evaluării în masă – în cazul obiectelor-tip ce constituie bunuri imobiliare şi pe calea evaluării individuale – în cazul obiectelor specifice (netipice). (3) Metoda evaluării individuale a bunurilor imobiliare poate fi
aplicată şi în baza deciziei instanţei judecătoreşti. (4) La evaluarea bunurilor imobiliare, în dependenţă de
destinaţia acestora, se aplică următoarele metode de
determinare a valorii de piaţă: a) metoda analizei comparative a vînzărilor; b) metoda veniturilor; c) metoda cheltuielilor. (5) Reevaluarea bunurilor imobiliare se efectuează de către
organele cadastrale teritoriale o dată la 3 ani în modul stabilit
de Guvern. (6) Finanţarea lucrărilor de evaluare a bunurilor imobiliare se
efectuează de la bugetul de stat.
84. Articolul 279: alineatul (1) va avea următorul cuprins: ,,(1) Evaluarea bunurilor imobiliare se efectuează în baza
unei metodologii unice pentru toate tipurile de bunuri imobiliare în modul stabilit de Guvern, după cum urmează: a) pentru bunurile imobiliare ale persoanelor fizice ce nu desfăşoară activitate de întreprinzător - de către organele
cadastrale teritoriale; b) pentru bunurile imobiliare proprietare publică - de către
organele cadastrale teritoriale; c) pentru bunurile imobiliare proprietate privată ale persoanelor fizice care desfăşoară activitate de
întreprinzător şi persoanelor juridice (cu excepția celor
indicate în alin.(1) lit.b)) - de sine stătător, prin intermediul
evaluatorilor titulari ai certificatelor de calificare şi/sau
organelor cadastrale teritoriale.”; la alineatul (5), cuvintele ,,de către organele cadastrale
teritoriale” se exclud; alineatul (6) se abrogă;
A se vedea argumentele expuse la art.8 alin.(2) lit.d1) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.8 alin.(2) lit.d1), art.2591, art.279, art.280 şi art.285 alin.(41) din Codul fiscal şi art.4 alin.(31) şi alin.(5) - (10) şi Anexa nr.2 din Legea
pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal ale proiectului de lege.
01.01.2017
se completează cu alineatele (7) şi (8) cu următorul cuprins: ,,(7) Începînd cu perioada fiscală corespunzătoare anului
2016, persoanele, indicate în alin.(1) lit.c), sînt obligate să
efectueze evaluarea/reevaluarea tuturor bunurilor imobiliare prin intermediul evaluatorilor titulari ai certificatelor de calificare şi/sau organelor cadastrale teritoriale şi, anual, în
termen de pînă la 25 ianuarie a perioadei fiscale următoare
celei de gestiune, să prezinte organelor cadastrale,
rapoartele de evaluare/reevaluare a bunurilor imobiliare în scopul impozitării, eliberate de către evaluatorii - titulari ai certificatelor de calificare, în modul stabilit de Guvern.
A se vedea argumentele expuse la art.8 alin.(2) lit.d1) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.8 alin.(2) lit.d1), art.2591, art.279, art.280 şi art.285 alin.(41) din Codul fiscal şi art.4 alin.(31) şi alin.(5) - (10) şi Anexa nr.2 din Legea
pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal ale proiectului de lege.
01.04.2016
(8) Cheltuielile suportate de către persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător şi persoanele juridice
pentru efectuarea evaluării şi/sau reevaluării bunurilor imobiliare în scopul aplicării prezentului titlu se includ în
componenţa cheltuielilor ce vor fi deduse în conformitate cu titlul II al prezentului cod.”.
A se vedea argumentele expuse la art.8 alin.(2) lit.d1) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.8 alin.(2) lit.d1), art.2591, art.279, art.280 şi art.285 alin.(41) din Codul fiscal şi art.4 alin.(31) şi alin.(5) - (10) şi Anexa nr.2 din Legea
01.01.2017
114
pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal ale proiectului de lege.
Articolul 280. Cotele impozitului (1) Cotele impozitului pe bunurile imobiliare: a) pentru bunurile imobiliare cu destinaţie locativă
(apartamente şi case de locuit individuale, terenuri aferente
acestor bunuri) din municipii şi oraşe, inclusiv din localităţile
aflate în componenţa acestora, cu excepţia satelor (comunelor)
ce nu se află în componenţa municipiilor Chişinău şi Bălţi;
pentru garajele şi terenurile pe care acestea sînt amplasate,
loturile întovărăşirilor pomicole cu sau fără construcţii
amplasate pe ele: – cota maximă – 0,3% din baza impozabilă a bunurilor
imobiliare; – cota minimă – 0,05% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare. Cota concretă se stabileşte anual de către autoritatea
reprezentativă a administraţiei publice locale; a1) pentru terenurile agricole cu construcţii amplasate pe ele: - cota maximă – 0,3% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare; - cota minimă – 0,1% din baza impozabilă a bunurilor
imobiliare. Cota concretă se stabileşte anual de către autoritatea
reprezentativă a administraţiei publice locale; b) pentru bunurile imobiliare cu altă destinaţie decît cea locativă sau agricolă, inclusiv exceptînd garajele şi terenurile
pe care acestea sînt amplasate şi loturile întovărăşirilor
pomicole cu sau fără construcţii amplasate pe ele – 0,1% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare. (2) Autoritatea executivă a administraţiei publice locale monitorizează deciziile consiliului local privind aplicarea
impozitului pe bunurile imobiliare pe teritoriul administrat, le prezintă organelor fiscale în termen de 10 zile de la data
adoptării lor şi le aduce la cunoştinţă contribuabililor.
85. La articolul 280, alineatul (1) se completează în final cu fraza ,,În cazul în care reevaluarea bunurilor imobiliare ale persoanelor, indicate în art.279 alin. (1) lit.c), nu va fi efectuată în termenele stabilite în art.279 alin.(5), cota impozitului pentru bunurile imobiliare respective se va majora de 3 ori.”.
A se vedea argumentele expuse la art.8 alin.(2) lit.d1) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.8 alin.(2) lit.d1), art.2591, art.279, art.280 şi art.285 alin.(41) din Codul fiscal şi art.4 alin.(31) şi alin.(5) - (10) şi Anexa nr.2 din Legea
pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal ale proiectului de lege.
01.01.2017
Articolul 285. Furnizarea informaţiei (1) Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru prezintă, anual,
Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, cel tîrziu pînă la 1
februarie, informaţia cu privire la fiecare obiect şi subiect al impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare. Structura informaţiei şi modul de transmitere a acesteia se stabilesc de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. (2) În cazul intervenirii unor modificări în informaţia ce se
referă la obiectele şi/sau la subiecţii impunerii, Agenţia Relaţii
86. Articolul 285 se completează cu alineatul (41) cu următorul cuprins: ,,(41) Subiecţii impunerii, care conform art.279 alin.(1) lit.c), de sine stătător efectuează evaluarea bunurilor imobiliare prin intermediul evaluatorilor titulari ai certificatelor de calificare, sînt obligaţi să prezinte
organelor cadastrale informaţia despre valoarea estimată a
bunurilor imobiliare conform rapoartelor de evaluare, în modul şi termenii stabiliţi de Guvern.”.
A se vedea argumentele expuse la art.8 alin.(2) lit.d1) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.8 alin.(2) lit.d1), art.2591, art.279, art.280 şi art.285 alin.(41) din Codul fiscal şi art.4 alin.(31) şi alin.(5) - (10) şi Anexa nr.2 din Legea pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal ale proiectului de lege.
01.04.2016
115
Funciare şi Cadastru prezintă o informaţie actualizată în
termen de 10 zile după încheierea trimestrului gestionar. (3) Organele cadastrale sînt în drept să solicite informaţia
necesară referitoare la obiectul impunerii de la persoanele care
înfăptuiesc înregistrarea drepturilor patrimoniale sau a
tranzacţiilor cu bunurile imobiliare (inclusiv de la birourile notariale, serviciile comunale, realteri, brokeri) şi de la
proprietarii bunurilor imobiliare. (4) Subiectul impunerii este obligat să prezinte organelor
cadastrale informaţia necesară pentru evaluarea bunurilor
imobiliare, care se efectuează în conformitate cu legislaţia. (5) În cazul în care subiectul impunerii refuză să prezinte
informaţia necesară pentru evaluarea bunurilor imobiliare,
evaluarea se efectuează în baza informaţiei deţinute de către organele cadastrale în privinţa obiectelor analoage ce constituie bunuri imobiliare.
87. Codul se completează cu Titlul VI1 cu următorul
cuprins: „TITLUL VI1
IMPOZITUL PE AUTOVEHICULE Articolul 2871. Noţiuni În sensul prezentului titlu, se definesc următoarele noţiuni: 1) Impozit pe autovehicule – impozit local care reprezintă o
plată obligatorie la buget pentru deţinerea autovehiculului înmatriculat în Republica Moldova. 2) Autovehicul mixt – autovehicul destinat, prin construcţie, transportului de pasageri şi de mărfuri în compartimente
separate. 3) Autovehicul pentru utilizări speciale pe şasiu de
autoturism sau de microbuz – autovehicul, altul decît cel conceput în principal pentru transportul de pasageri sau de mărfuri, care, prin construcţie şi echipare, este prevăzut pe
şasiu de autoturism sau de microbuz (autovehicul de
asistenţă medicală, autovehicul de asistenţă tehnică,
autovehicul-generator, autovehicul-laborator, staţie
radiologică, radiofurgon etc.). 4) Autovehicul pentru utilizări speciale pe şasiu de
autocamion – autovehicul, altul decît cel conceput în principal pentru transportul de pasageri sau de mărfuri,
care, prin construcţie şi echipare, este prevăzut pe şasiu de
autocamion (automacara, autovehicul de asistenţă tehnică şi
de intervenţie, de pompare, de curăţare a drumurilor, de
curăţare a zăpezii, de depanare, de stingere a incendiilor, de
curăţare a străzilor, de împrăştiere a materialelor,
A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.45) şi pct.46) din Codul fiscal al
proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.45) şi
pct.46), art.6 alin.(6) lit.a2) şi alin.(10),
titlul VI1, art.335 alin.(2) lit.a), art.336 pct.1) - 6) şi pct.10), titlul IX capitolul 2
şi anexa nr.1 din Codul fiscal al proiectului de lege.
01.01.2017
116
autobetonieră, autoatelier, unitate autoradiologică etc.). Articolul 2872. Subiecţii impunerii
Subiecţi ai impunerii sînt persoanele juridice şi persoanele fizice rezidenţi şi nerezidenţi ai Republicii Moldova: a) proprietarii autovehiculelor înmatriculate în Republica Moldova; b) locatarii autovehiculelor înmatriculate în Republica Moldova – în cazul contractului de leasing financiar.
Articolul 2873. Obiectul impunerii (1) Obiect al impunerii sînt autovehiculele înmatriculate permanent sau temporar în Republica Moldova. (2) Nu constituie obiect al impunerii: a) autovehiculele pentru transportul în comun pe fir electric; b) autovehiculele din dotarea forţei militare străine, în
conformitate cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte. c) autovehiculele neexploatate provizoriu, scoase din circulaţie cu condiţia excluderii din evidenţa Registrului de
stat al transporturilor.
Articolul 2874. Cotele impozitului şi baza impozabilă Cotele impozitului şi baza impozabilă a obiectelor
impunerii, în dependenţă de caracteristicile tehnice ale
autovehiculelor, specificate în certificatul de înmatriculare al acestuia sunt stabilite în anexa la prezentul titlu.
Articolul 2875. Perioada fiscală Perioada fiscală este anul calendaristic.
Articolul 2876. Calcularea impozitului (1) Suma impozitului se calculează de către serviciile de
colectare a impozitelor şi taxelor locale ale primăriilor, anual, pentru fiecare subiect al impunerii, ţinîndu-se cont de: tipul autovehiculului, caracteristicile tehnice ale acestuia şi de cota impunerii. (2) Înştiinţarea subiecţilor impunerii cu privire la suma
impozitului pe autovehicule ce urmează a fi achitată se
realizează de către serviciile de colectare a impozitelor şi
taxelor locale ale primăriilor, prin intermediul avizelor de
plată a impozitului pe autovehicule. (3) În caz de schimbare, după începerea perioadei fiscale, a subiectului impunerii, pentru noul subiect al impunerii impozitul pe autovehicule se calculează din momentul înregistrării de stat a drepturilor patrimoniale / de leasing financiar asupra autovehiculelor înmatriculate în Republica Moldova.
117
(4) În caz de schimbare, după începerea perioadei fiscale, a
subiectului impunerii, subiectul anterior al impunerii este în drept să solicite calcularea (recalcularea) impozitului pe
autovehicule proporţional perioadei în care a deţinut această
calitate. (5) În cazul în care subiectul impunerii primeşte
autovehicule prin moştenire sau prin donaţie, obligaţia
fiscală neexecutată de către subiectul precedent al impunerii
este pusă în întregime pe seama noului subiect. (6) În cazul în care, după începerea perioadei fiscale, au apărut noi obiecte ale impunerii, impozitul pe autovehicule
se calculează din momentul înregistrării de stat a drepturilor
de proprietate / de leasing financiar. În cazul în care obiectul impunerii existent a fost rebutat sau distrus, impozitul pe autovehicule se calculează pînă la
momentul radierii dreptului de proprietate asupra autovehiculelor înmatriculate în Republica Moldova din Registrul transporturilor.
Articolul 2877. Termenele achitării impozitului (1) Impozitul pe autovehicule se achită de către subiectul
impunerii în părţi egale nu mai tîrziu de 15 august şi 15 octombrie a anului curent. (2) Contribuabilii care achită suma integrală a impozitului
pentru anul calendaristic în curs pînă la 30 iunie a anului
respectiv beneficiază de dreptul la o reducere cu 15% a sumei impozitului ce urmează a fi achitat. (3) Prin derogare de la prevederile alin.(1), persoanele juridice şi persoanele fizice care dobîndesc autovehicule
după 30 iunie a perioadei fiscale respective achită impozitul
pe autovehicule nu mai tîrziu de 25 martie a perioadei fiscale următoare celei de gestiune. (4) Impozitul pe autovehicule se achită la contul trezorerial
de venituri al bugetului unităţii administrativ-teritoriale după locul (adresa) îmatriculării autovehiculului: a) în cazul persoanelor fizice – după adresa de domiciliu; b) în cazul persoanelor juridice – după adresa juridică; c) în cazul filialelor, reprezentanţelor – conform sediului filialei, reprezentanţei.
Articolul 2878. Înlesniri fiscale De impozitul pe autovehicule sunt scutiţi: - invalizii - pentru autovehicule reutilate în sistem cu dirijare manuală, fapt confirmat în Registrul de stat al transporturilor; - organele de protecţie socială a populaţiei - pentru
118
autovehiculele luate la evidenţă odată cu înmatricularea primară de stat transmise în folosinţă invalizilor.
Articolul 2879. Furnizarea informaţiei Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor
asigură accesul Serviciului Fiscal de Stat la datele
Registrului de stat al transporturilor în modul stabilit de comun acord cu Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul Finanţelor.
Articolul 28710. Avizul de plată al impozitului Avizul de plată a impozitului calculat pentru autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova este expediat fiecărui
subiect al impunerii de către serviciul de colectare a
impozitelor şi taxelor locale al primăriei cel tîrziu cu 60 de
zile calendaristice pînă la expirarea primului termen de
plată a impozitului stabilit la art.2877 alin.(1), iar în cazul autovehiculelor dobîndite după 30 iunie a anului calendaristic în curs – cel tîrziu pînă la 1 februarie a anului
următor anului calendaristic de gestiune.
Articolul 28711. Ţinerea autovehiculului fiscal Serviciul Fiscal de Stat, în baza datelor din Registrul de stat al transporturilor, organizează ţinerea autovehiculului fiscal
şi monitoringul informaţiei privind fiecare subiect şi obiect
al impunerii. Forma şi metodele de ţinere a autovehiculului fiscal, de
eliberare a informaţiei pe care o conţine se stabilesc de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.
Articolul 28712. Responsabilitatea (1) Inspectoratele fiscale de stat teritoriale exercită
controlul asupra modului în care autorităţile administraţiei publice locale execută prezentul titlu. (2) Impozitul neachitat în termen este perceput conform legislaţiei.
Anexă Cotele impozitului pe autovehicule
Nr. crt.
Obiectul impunerii
Unitatea de măsu
ră
Taxa, lei
1
Motocicletă cu capacitatea cilindrică a motorului:
a) de pînă la 500 cm³ inclusiv unitate
300
b)de peste 500 cm³ unitat 600
119
e 2
Autoturisme, autovehicule pentru utilizări speciale pe şasiu de
autoturism cu capacitatea cilindrică a motorului:
a) de pînă la 2000 cm³ inclusiv cm³ 0,60 b) de la 2001 la 3000 cm³ inclusiv cm³ 0,90 c) de la 3001 la 4000 cm³ inclusiv cm³ 1,2 d) de la 4001 la 5000 cm³ inclusiv cm³ 1,5 e) de peste 5001 cm³ cm³ 1,8
3 Remorci cu capacitatea de ridicare înscrisă în certificatul de înmatriculare
tonă 270
4
Semiremorci cu capacitatea de ridicare înscrisă în certificatul de înmatriculare:
a) de pînă la 20 t inclusiv tonă 225 b) de peste 20 t unitat
e 4500
5 Autoremorchere, tractoare unitate
2250
6
Autocamioane, autovehicule pentru utilizări speciale pe şasiu
de autocamion, orice alte autovehicule cu autopropulsie, cu masa totală:
a) pînă la 1,6 t inclusiv unitate
1200
b) de la 1,6 t pînă la 5,0 t inclusiv unitate
2250
c) de la 5,0 t pînă la 10,0 t inclusiv unitate
3000
d) de peste 10,0 t unitate
4500
7
Autobuze cu capacitatea*: a) de pînă la 11 locuri unitat
e 2925
b) de la 12 la 17 locuri inclusiv unitate
3600
c) de la 18 la 24 locuri inclusiv unitate
4275
d) de la 25 la 40 locuri inclusiv unitate
4725
e) de peste 40 locuri unitat 5400
120
e * Numărul de locuri se calculează fără locul şoferului.”.
Articolul 288. Noţiuni În sensul prezentului titlu, se definesc următoarele noţiuni: 10) Numărul mediu scriptic de salariaţi – efectiv de personal pentru o perioadă gestionară, determinat în funcţie de indicii numărului scriptic.
88. Articolul 288: la punctul 10), cuvîntul „personal” se înlocuieşte cu
cuvîntul „salariaţi”; se completează cu punctul 101) cu următorul cuprins: „101) Efectiv de salariaţi – toate persoanele angajate cu contract de muncă pe durată determinată sau nedeterminată
(încadraţi în serviciul permanent, sezonier, temporar pentru
executarea anumitor lucrări, inclusiv persoanele cu
contractul individual de muncă suspendat şi cele aflate în
concediul de maternitate), pe termen de o zi şi mai mult din
momentul angajării. Nu se includ în efectivul de salariaţi: - persoanele care execută lucrări conform contractelor de
drept civil (contract de antrepriză, contract de prestări servicii, contract de transport etc.).; - persoanele care prestează munca prin cumul (cumularzii
externi).”;
Se propune definirea noţiunii ,,efectiv de
salariaţi” în scopul determinării corecte a
bazei impozabile a taxei pentru amenajarea teritoriului.
01.04.2016
12) Servicii de piaţă – servicii prestate de pieţe contra plată.
punctul 12) va avea următorul cuprins: „12) Piaţă – zonă special amenajată, unde se
comercializează preponderent produse agricole, produse
alimentare şi nealimentare, precum şi servicii, prin
intermediul unităţilor comerciale amplasate în perimetrul acesteia, care funcţionează în baza autorizaţiei de
amplasare şi funcţionare, eliberată de autoritatea
administraţiei publice locale, conform legislaţiei în
vigoare.”;
Se propune definirea în Codul fiscal a noţiunii ,,Piaţă”, întru eficientizarea administrării taxei de piaţă. Totodată, întru asigurarea condiţiilor
echitabile pentru toţi subiecţii care
dispun de bunuri imobile pe teritoriul pieţei şi se folosesc cu zona special
amenajată în calitate de piaţă se propune extinderea spectrului de subiecţi ai impunerii ai taxei de piaţă, prin stabilirea obligaţiei achitării taxei de piaţă pentru toţi posesorii bunurilor imobile
amplasate pe teritoriul pieţei. Menţionăm că, la momentul actual
subiectul impunerii – administratorul pieţei are obligaţia de a achita taxa de
piaţă reieşind din suprafaţa totală a
terenului şi a altor bunuri imobile
amplasate pe teritoriul pieţei, chiar şi în
cazul în care aceste bunuri imobile nu aparţin administratorului pieţei dar
aparţin altor persoane. Modificarea vizează art.288 pct.12),
01.04.2016
121
art.290 lit.f), art.291 alin.(1) lit.f) şi Anexa la titlul VII lit.f) col.2 din Codul fiscal al proiectului de lege.
13) Simbolică locală – stema unui oraş sau a unui alt tip de
localitate, denumirea lui sau imaginea monumentelor de arhitectură, a monumentelor istorice.
la punctul 13), după cuvintele „denumirea lui” se introduce
textul „(în calitate de denumire a produsului fabricat)”. Modificarea poartă un caracter
concretizare şi are drept scop evitarea
interpretărilor duale. Menţionăm că,
denumirea localităţii / oraşului se conţine
în adresa agentului economic, iar adresa, în mod obligatoriu, urmează a fi plasată
pe emblema produsului fabricat.
01.04.2016
Articolul 290. Subiecţii impunerii Subiecţi ai impunerii sînt pentru: c) taxa de plasare (amplasare) a publicităţii (reclamei) – persoanele juridice sau persoanele fizice înregistrate în calitate de întreprinzător care plasează şi/sau difuzează informaţii publicitare (cu excepţia publicităţii exterioare) prin intermediul mijloacelor cinematografice, reţelelor telefonice, telegrafice,
telex, mijloacelor de transport, altor mijloace (cu excepţia TV,
internetului, radioului, presei periodice, tipăriturilor); c1) în cazul transmiterii în posesie şi/sau folosinţă a afişelor, a
pancartelor, a panourilor şi a altor mijloace tehnice pentru
amplasarea publicităţii exterioare, ai căror proprietari sînt
autorităţile publice, instituţiile finanţate de la bugetele de toate
nivelurile şi organizaţiile necomerciale – deţinătorii drepturilor patrimoniale, dacă aceştia sînt persoane juridice sau persoane
fizice înregistrate în calitate de întreprinzător; q) taxa pentru dispozitivele publicitare – persoanele juridice sau persoanele fizice înregistrate în calitate de întreprinzător care deţin în posesie/folosinţă sau sînt proprietari de afişe,
pancarte, panouri şi alte mijloace tehnice pentru amplasarea
publicităţii exterioare (cu excepţia cazurilor cînd proprietari
sînt autorităţile publice, instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile şi organizaţiile necomerciale).
89. Articolul 290: litera c1) se abrogă;
Se propune excluderea normelor ce dublează prevederile art.290 lit.q) din
Codul fiscal. Menţionăm că, prevederile art.290 lit.c1) nu se referă la art.290 lit.с), şi,
concomitent, dublează conţinutul art.290 lit.q) din Codul fiscal, conform căreia
persoanele juridice sau persoanele fizice înregistrate în calitate de întreprinzător
care deţin în posesie/folosinţă sau sînt
proprietari de afişe, pancarte, panouri şi
alte mijloace tehnice pentru amplasarea publicităţii exterioare, devin subiecţi ai
impunerii, indiferent de la cine sunt primite în posesie/folosinţă. .
01.04.2016
f) taxa de piaţă – persoanele juridice sau fizice înregistrate în calitate de întreprinzător-administrator al pieţei;
litera f) va avea următorul cuprins: „f) taxa de piaţă – persoanele juridice şi/sau fizice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de
organizare, care dispun de obiecte ale impunerii pe teritoriul pieţei;”;
A se vedea argumentele expuse la art.288 pct.12) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.288 pct.12),
art.290 lit.f), art.291 alin.(1) lit.f) şi Anexa la titlul VII lit.f) col.2 din Codul fiscal al proiectului de lege.
01.04.2016
q) taxa pentru dispozitivele publicitare – persoanele juridice sau persoanele fizice înregistrate în calitate de întreprinzător
la litera q) textul „autorităţile publice, instituţiile finanţate
de la bugetele de toate nivelurile şi” se exclude. Modificarea are drept scop excluderea dublării prevederilor art.295 lit.a) din
01.04.2016
122
care deţin în posesie/folosinţă sau sînt proprietari de afişe,
pancarte, panouri şi alte mijloace tehnice pentru amplasarea publicităţii exterioare (cu excepţia cazurilor cînd proprietari
sînt autorităţile publice, instituţiile finanţate de la bugetele de
toate nivelurile şi organizaţiile necomerciale). Articolul 295. Scutire de taxe Se scutesc de plata: a) tuturor taxelor locale – autorităţile publice şi instituţiile
finanţate de la bugetele de toate nivelurile;
Codul fiscal, prin care autorităţile
publice sunt scutite de plata tuturor taxelor locale.
Articolul 291. Obiectele impunerii şi baza impozitabilă (1) Obiectul impunerii îl constituie: c) la taxa de plasare (amplasare) a publicităţii (reclamei), cu excepţia celei amplasate integral în zona drumului public şi/sau în zonele de protecţie a acestuia din afara perimetrului
localităţilor – serviciile de plasare şi/sau difuzare a anunţurilor
publicitare prin intermediul serviciilor cinematografice, video, prin reţelele telefonice, telegrafice, telex, prin mijloacele de
transport, prin alte mijloace (cu excepţia TV, internetului,
radioului, presei periodice, tipăriturilor), precum şi afişele,
pancartele, panourile şi alte mijloace tehnice prin intermediul cărora se amplasează publicitatea exterioară; e) la taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii, cu excepţia celor care se află total în zona drumului public şi/sau în zonele de protecţie a acestuia din afara perimetrului localităţilor – unităţile de comerţ şi/sau de prestări servicii; Articolul 6. Impozite şi taxe şi tipurile lor (6) Sistemul impozitelor şi taxelor locale include: e) taxa de plasare (amplasare) a publicităţii (reclamei); g) taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii; Articolul 289. Relaţiile reglementate de prezentul titlu (2) Sistemul taxelor locale reglementate de prezentul titlu include: c) taxa de plasare (amplasare) a publicităţii (reclamei); e) taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii;
90. Articolul 291: la litera c), textul ,,cu excepţia celei amplasate integral în
zona drumului public şi/sau în zonele de protecţie a acestuia
din afara perimetrului localităţilor” şi textul ,, , precum şi afişele, pancartele, panourile şi alte mijloace tehnice prin
intermediul cărora se amplasează publicitatea exterioară” se
exclud; la litera e), textul ,, , cu excepţia celor care se află total în
zona drumului public şi/sau în zonele de protecţie a acestuia din afara perimetrului localităţilor” se exclude;
Se propune ajustarea prevederilor art.291 alin.(1) lit.c) şi lit.e) din Codul fiscal la
denumirea corectă a taxei pentru plasarea (amplasarea) publicităţii (reclamei) şi
taxei pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii stabilită la art.6 alin.(6)
şi art.289 alin.(2) din Codul fiscal. Modificarea vizează art.291 alin.(1) lit.c)
şi lit.e) şi anexa la titlul VII lit.c) şi lit.e)
ale Codului fiscal din proiectul de lege.
01.04.2016
f) la taxa de piaţă - suprafaţa totală a terenului şi a imobilelor
amplasate pe teritoriul pieţei;
litera f) va avea următorul cuprins: „f) la taxa de piaţă – suprafaţa terenului şi a imobilelor
amplasate pe teritoriul pieţei;”;
A se vedea argumentele expuse la art.288 pct.12) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.288 pct.12),
art.290 lit.f), art.291 alin.(1) lit.f) şi
01.04.2016
123
Anexa la titlul VII lit.f) col.2 din Codul fiscal al proiectului de lege.
q) la taxa pentru dispozitivele publicitare – suprafaţa feţei (feţelor) dispozitivului publicitar pe care se amplasează
publicitatea exterioară şi/sau oricare altă informaţie aferentă
activităţii de întreprinzător. Nu constituie obiect al impunerii dispozitivul publicitar amplasat la locul desfăşurării activităţii de întreprinzător care
este utilizat pentru afişarea denumirii agentului economic şi a
cărui suprafaţă nu depăşeşte 0,5 m2.
la litera q), cuvintele „pe care” se înlocuiesc cu cuvintele „prin intermediul cărora”.
Modificarea poartă caracter redacţional. 01.04.2016
Articolul 294. Plata taxelor locale (1) Subiecţii impunerii plătesc taxele locale la contul
trezorerial de venituri al bugetului unităţii administrativ-teritoriale. (2) Taxele locale specificate la art.289 lit.a) – în partea ce ţine
de gospodăriile ţărăneşti (de fermier), la lit.k) şi n) pot fi achitate nemijlocit organului împuternicit de autoritatea administraţiei publice locale.
91. La articolul 294 alineatul (2), textul „la lit.k) şi n)” se
înlocuieşte cu textul „ la lit.k), n) şi p)”. Modificarea poartă un caracter
redacţional şi are drept scop menţionarea
faptului că, contribuabilii pot achita taxa
locală pentru salubrizare la nemijlocit organului împuternicit de autoritatea administraţiei publice locale.
01.04.2016
Articolul 297. Atribuţiile autorităţii administraţiei
publice locale (1) Autoritatea deliberativă a administraţiei publice
locale poate aplica toate sau numai o parte din taxele locale, în funcţie de posibilităţile şi necesităţile unităţii
administrativ-teritoriale. (2) Autoritatea deliberativă a administraţiei publice
locale nu are dreptul să aplice alte taxe locale decît cele
prevăzute de prezentul titlu. (3) Taxele locale se aplică, se modifică ori se anulează de către autoritatea administraţiei publice locale concomitent cu adoptarea sau modificarea bugetului unităţii administrativ-teritoriale. (4) Autoritatea executivă a administraţiei publice locale
monitorizează deciziile consiliului local privind aplicarea
taxelor locale pe teritoriul administrat, le prezintă organelor
fiscale în termen de 10 zile din data adoptării acestora şi le
aduce la cunoştinţă contribuabililor.
Articolul 7. Stabilirea, modificarea şi anularea impozitelor şi
taxelor de stat şi locale (2) Pe parcursul anului fiscal (calendaristic), stabilirea de noi impozite şi taxe de stat şi locale, în afară de cele prevăzute de
prezentul cod, sau anularea ori modificarea impozitelor şi
taxelor în vigoare privind determinarea subiecţilor impunerii
şi a bazei impozabile, modificarea cotelor şi aplicarea
92. La articolul 297, alineatul (3) va avea următorul
cuprins: ,,(3) Pe parcursul anului fiscal (calendaristic), stabilirea de taxe locale conform prezentului cod, sau anularea ori modificarea taxelor locale, se permit numai concomitent cu modificarea bugetelor unităţilor
administrativ-teritoriale.”.
Modificarea are drept scop aducerea în concordanţă cu prevederile art.7
alin.(2) al Codului fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997. Totodată, prin redacţia
nouă, se descrie şi cazul cînd pe
parcursul anului calendaristic se vor stabili taxe locale conform prevederilor Codului fiscal, caz care nu este reglementat de art.7 alin.(2) al Codului fiscal. De asemenea, norma actuală stabileşte
îndatoriri incorecte ale autorităţilor
publice locale, care sînt obligate de a aplica/stabili taxele locale concomitent cu adoptarea bugetelor unităţilor
administrativ-teritoriale. Drept urmare, se creează incomodităţi la elaborarea şi
aprobarea bugetelor unităţilor
administrativ-teritoriale, deoarece, raţional ar fi ca întîi autorităţile
reprezentative şi deliberative să aprobe
mărimea cotelor taxelor locale cu punerea în aplicare pentru noul an bugetar şi ulterior, în baza acestora,
autorităţile executive ale consiliilor
locale să elaboreze bugetul unităţii
01.04.2016
124
facilităţilor fiscale se permit numai concomitent cu
modificarea corespunzătoare a bugetului de stat şi a bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale.
administrativ-teritoriale. Astfel, din redacţia actuală, s-au exclus reglementările ce ţin de aplicarea
taxelor locale concomitent cu aprobarea bugetului unităţii
administrativ-teritoriale prin deciziile bugetare anuale, dar reglementează
cazul cînd consiliile locale pot stabili taxe locale pe parcursul anului calendaristic, în funcţie de situaţia
creată în teritoriu. De regulă, instituirea/stabilirea taxelor
locale sunt decizii separate ale autorităţilor reprezentative şi deliberative ale unităţilor
administrativ-teritoriale, cu aplicare odată cu aprobarea deciziei consiliului
local de instituire a acesteia, or, pentru o dată ulterioară. Suplimentar, a se vedea argumentele expuse la art.276 pct.6) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.276 pct.6) şi
art.297 alin.(3) ale Codului fiscal şi
art.20 al Legii privind finanţele publice locale din proiectul de lege.
Articolul 298. Responsabilitatea (2) Responsabilitatea pentru virarea în termen la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale a taxelor locale stipulate la art.289 lit.a) – în partea ce ţine de gospodăriile ţărăneşti (de
fermier), la lit.k), n) şi p), precum şi pentru prezentarea dărilor
de seamă respective către organele fiscale teritoriale, revine organelor împuternicite de autorităţile administraţiei publice
locale.
93. La articolul 298 alineatul (2), textul „precum şi pentru
prezentarea dărilor de seamă respective către organele
fiscale teritoriale,” se exclude.
Modificarea se propune din următoarele
considerente: 1) are drept scop micşorarea numărul de
dări de seamă, 2) contravine prevederilor art.129 alin.(9); 3)contravine prevederilor art.187 şi
art.292 alin.(3); 4) subiectul care prezintă darea de seamă
şi subiecţii care achită taxele locale, sunt
diferite persoane, drept urmare conţinutul
dării de seamă poartă un caracter informaţional, respectiv, către suma
calculată nu pot fi aplicate prevederile titlului V capitolului 6 al Codului fiscal „Responsabilitatea de stingerea obligaţiei
fiscale”; 5) termenele de prezentare a dării de
01.04.2016
125
seamă sunt diferite. Anexa la Titlul VII al Codului fiscal
Taxele locale, termenele lor de plată şi de prezentare a
dărilor de seamă fiscale Denumirea
taxei Baza
impozabilă a
obiectului impunerii
Unitatea de măsură
a cotei
Termenele de plată a taxei
şi de
prezentare a dărilor de
seamă fiscale
de către
subiecţii
impunerii şi
organele împuternicite
1 2 3 4 c) Taxă de
plasare (amplasare) a publicităţii
(reclamei), cu excepţia celei
amplasate integral în zona drumului public şi/sau în zonele
de protecţie ale
acestuia din afara perimetrului localităţilor
Venitul din vînzări ale
serviciilor de plasare şi/sau
difuzare a anunţurilor
publicitare prin intermediul serviciilor cinematografice, video, prin reţelele
telefonice, telegrafice, telex, prin mijloacele de transport, prin alte mijloace (cu excepţia TV,
internetului, radioului, presei periodice, tipăriturilor), cu
excepţia
amplasării
publicităţii
exterioare
% Trimestrial, pînă la data de
25 a lunii imediat următoare
trimestrului gestionar
94. Anexa la titlul VII : la literele c) şi e), textul ,, , cu excepţia celei amplasate
integral în zona drumului public şi/sau în zonele de
protecţie ale acestuia din afara perimetrului localităţilor” se
exclude;
A se vedea argumentele expuse la art.291 alin.(1) lit.c) şi lit.e) al Codului fiscal din proiectul de lege. Modificarea vizează art.291 alin.(1) lit.c)
şi lit.e) şi anexa la titlul VII lit.c) şi lit.e)
ale Codului fiscal din proiectul de lege.
01.04.2016
126
e) Taxă pentru
unităţile
comerciale şi/sau de
prestări servicii, cu excepţia
celor care se află total în zona
drumului public şi/sau în zonele
de protecţie ale
acestuia din afara perimetrului localităţilor
Suprafaţa
ocupată de
unităţile de
comerţ şi/sau de
prestări servicii
Lei anual pentru fiecare unitate de comerţ şi/sau de
prestări
servicii
Trimestrial, pînă la data de
25 a lunii imediat următoare trimestrului gestionar
f) Taxă
de piaţă
Suprafaţa totală a terenului şi a
imobilelor amplasate pe teritoriul pieţei
Lei anual pentru fiecare metru pătrat
Trimestrial, pînă
la data de 25 a lunii imediat următoare trimestrului gestionar
la litera f) coloana 2, cuvintele „totală a” se exclud. A se vedea argumentele expuse la art.288 pct.12) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.288 pct.12),
art.290 lit.f), art.291alin.(1) lit.f) şi Anexa la titlul VII lit.f) col.2 din Codul fiscal al proiectului de lege.
01.04.2016
Articolul 299. Noţiuni În sensul prezentului titlu, se definesc următoarele noţiuni: 2) Minerale utile – zăcămintele minerale naturale care se
conţin în subsol, precum şi cele sedimentate pe terenurile obiectivelor acvatice. 3) Subsol – partea scoarţei terestre situată mai jos de stratul de
sol şi de fundul bazinelor de apă, care se întinde pînă la
adîncimi accesibile pentru studiere şi valorificare geologică.
95. Articolul 299: punctele 2) şi 3) vor avea următorul cuprins: „2) Minerale utile - acumulări, în subsol, de minerale
naturale, hidrocarburi şi ape subterane, ale căror compoziţie
chimică şi proprietăţi fizice permit folosirea lor în sfera producţiei materiale şi consumului imediat sau după
prelucrare. La substanţe minerale utile se referă şi
rămăşiţele biologice împietrite (fosile) aflate în subsol; 3) Subsol - parte a scoarţei terestre aflată sub stratul de sol
fertil, iar în lipsa acestuia, sub suprafaţa terestră şi fundul
bazinelor de apă şi apelor curgătoare, care ajunge pînă la
adîncimi accesibile pentru cercetare geologică şi
valorificare.”;
Modificarea are drept scop racordarea noţiunilor utilizate în Codul fiscal la
prevederile Codului subsolului nr.3-XVI din 02.02.2009.
01.04.2016
se completează cu punctul 31) cu următorul cuprins: „31) Beneficiar al subsolului — persoană juridică sau fizică
care, în conformitate cu prevederile legislaţiei, are dreptul
să desfăşoare activităţi legate de folosirea subsolului.”.
Se propune definirea în Codul fiscal a noţiunii ,,Beneficiar al subsolului”, în scopul aducerii în concordanţă a
prevederilor Codului fiscal cu prevederile Codului subsolului nr.3-XVI din 02.02.2009.
01.04.2016
127
Modificarea vizează art.299 pct.31) şi
art.315 ale Codului fiscal din proiectul de lege.
Articolul 315. Subiecţii impunerii Subiecţi ai taxei pentru extragerea mineralelor utile sînt
persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător şi
persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, care efectuează extragerea mineralelor
utile.
96. La articolul 315, după textul „de organizare, ” se introduce textul „beneficiari ai subsolului, ”.
A se vedea argumentele expuse la art.299 pct.31) al Codului fiscal din proiectul de lege. Modificarea vizează art.299 pct.31) şi
art.315 ale Codului fiscal din proiectul de lege.
01.04.2016
Articolul 335. Sistemul taxelor rutiere (1) Taxele rutiere sînt taxe percepute pentru folosirea drumurilor şi/sau a zonelor drumului public şi/sau zonelor de protecţie a acestuia din afara perimetrului localităţilor. (2) Sistemul taxelor rutiere include: a) taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele
înmatriculate în Republica Moldova; b) taxa pentru folosirea drumurilor Republicii Moldova de către autovehiculele neînmatriculate în Republica Moldova, cu
excepţia celor clasificate la poziţia tarifară 8703 şi a remorcilor
ataşate la acestea, clasificate la poziţia tarifară 8716; c) taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehicule a căror masă totală, sarcină masică pe axă sau ale căror
dimensiuni depăşesc limitele admise; d) taxa pentru folosirea zonei drumului public şi/sau zonelor de protecţie a acestuia din afara perimetrului localităţilor
pentru efectuarea lucrărilor de construcţie şi montaj; e) taxa pentru folosirea zonei drumului public şi/sau zonelor de
protecţie a acestuia din afara perimetrului localităţilor pentru
amplasarea publicităţii exterioare; f) taxa pentru folosirea zonei drumului public şi/sau zonelor de
protecţie a acestuia din afara perimetrului localităţilor pentru
amplasarea obiectivelor de prestare a serviciilor rutiere; g) taxa pentru folosirea drumurilor Republicii Moldova de către autovehiculele neînmatriculate în Republica Moldova,
clasificate la poziţia tarifară 8703, şi de către remorcile ataşate la acestea, clasificate la poziţia tarifară 8716 (vinieta). (3) Subiecţii impunerii achită taxele rutiere la conturile
trezoreriale de venituri ale bugetului de stat, conform clasificaţiei bugetare. (4) Taxele rutiere plătite se includ în componenţa cheltuielilor
ce vor fi deduse în conformitate cu titlul II al prezentului cod.
97. La articolul 335 alineatul (2), litera a) se abrogă. A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.45) şi pct.46) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.45) şi
pct.46), art.6 alin.(6) lit.a2) şi alin.(10),
titlul VI1, art.335 alin.(2) lit.a), art.336 pct.1) - 6) şi pct.10), titlul IX capitolul 2
şi anexa nr.1 din Codul fiscal al
proiectului de lege.
01.01.2017
128
Articolul 336. Noţiuni generale În sensul prezentului titlu, se definesc următoarele noţiuni generale: 1) Activitate agricolă – activitate de producţie, prestare de
servicii, executare de lucrări în domeniul fitotehniei,
horticulturii şi zootehniei. 2) Autovehicul – sistem mecanic cu autopropulsie, cu excepţia
celui care circulă pe şine, care serveşte în mod normal la
transportul de pasageri, bagaje, mărfuri pe drumuri sau care
execută orice alte lucrări şi servicii aferente transporturilor;
această noţiune nu include tractoarele agricole. 3) Autovehicul mixt – autovehicul destinat, prin construcţie,
transportului de pasageri şi de mărfuri în compartimente
separate. 4) Autovehicul pentru utilizări speciale pe şasiu de autoturism
sau de microbuz – autovehicul, altul decît cel conceput în principal pentru transportul de pasageri sau de mărfuri, care,
prin construcţie şi echipare, este prevăzut pe şasiu de
autoturism sau de microbuz (autovehicul de asistenţă medicală,
autovehicul de asistenţă tehnică, autovehicul-generator, autovehicul-laborator, staţie radiologică, radiofurgon etc.). 5) Autovehicul pentru utilizări speciale pe şasiu de autocamion – autovehicul, altul decît cel conceput în principal pentru transportul de pasageri sau de mărfuri, care, prin construcţie şi
echipare, este prevăzut pe şasiu de autocamion (automacara, autovehicul de asistenţă tehnică şi de intervenţie, de pompare,
de curăţare a drumurilor, de curăţare a zăpezii, de depanare, de
stingere a incendiilor, de curăţare a străzilor, de împrăştiere a
materialelor, autobetonieră, autoatelier, unitate autoradiologică
etc.). 6) Autovehicul înmatriculat în Republica Moldova – autovehicul care este supus în Republica Moldova înmatriculării de stat, pe baza şi din momentul căreia
autorităţile abilitate ale Republicii Moldova autorizează
participarea autovehiculului în traficul rutier sau în procesul tehnologic. 7) Autovehicul a cărui masă totală, sarcină masică pe axă sau ale cărui dimensiuni depăşesc limitele admise – autovehicul a cărui masă totală, sarcină masică pe axă sau ale cărui
dimensiuni depăşesc limitele admise pentru efectuarea pe
drumuri a transporturilor cu greutăţi şi/sau dimensiuni stabilite
de normativele în vigoare. 8) Folosire a drumurilor de către autovehiculele
neînmatriculate în Republica Moldova – intrare pe teritoriul
98. La articolul 336, punctele 1) - 6) şi 10) se abrogă. A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.45) şi pct.46) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.45) şi
pct.46), art.6 alin.(6) lit.a2) şi alin.(10),
titlul VI1, art.335 alin.(2) lit.a), art.336 pct.1) - 6) şi pct.10), titlul IX capitolul 2
şi anexa nr.1 din Codul fiscal al
proiectului de lege.
01.01.2017
129
Republicii Moldova sau tranzitare a teritoriului Republicii Moldova cu autovehicule care nu au certificat de înmatriculare de stat eliberat de autorităţile abilitate ale Republicii Moldova. 9) Mărfuri periculoase – mărfuri stabilite prin hotărîre de
Guvern, care, prin proprietăţile lor fizico-chimice, prezintă
pericol pentru om şi pentru mediu. 10) Motocicletă – autovehicul cu două roţi, cu sau fără ataş,
avînd o capacitate cilindrică a motorului mai mare de 50 cm3, precum şi autovehicul cu trei roţi simetrice faţă de axa sa
longitudinală (motocar), avînd capacitatea cilindrică a
motorului mai mare de 50 cm3 şi masa echipată mai mică de
400 kg. 11) Posesor de autovehicul – persoană fizică sau persoană
juridică în a cărei posesie se află autovehiculul. 12) Tranzit (tranzitare) – trecere pe teritoriul Republicii Moldova a autovehiculului în cazul în care nici punctul de pornire/expediţie al autovehiculului, nici punctul de destinaţie
al acestuia nu se află în Republica Moldova. 13) Zona drumului public şi/sau zonele de protecţie a acestuia
din afara perimetrului localităţilor – fîşie de teren adiacentă
drumurilor din afara perimetrului localităţilor, a cărei lăţime se
stabileşte în funcţie de destinaţia şi amplasarea acestor
drumuri. 14) Vinietă – taxă pentru folosirea drumurilor din Republica
Moldova de către autovehiculele neînmatriculate în Republica Moldova, clasificate la poziţia tarifară 8703, şi de către
remorcile ataşate la acestea, clasificate la poziţia tarifară 8716,
a cărei plată se confirmă printr-un certificat valabil pe o anumită perioadă de timp
Capitolul 2 TAXA PENTRU FOLOSIREA DRUMURILOR DE
CĂTRE AUTOVEHICULELE ÎNMATRICULATE ÎN REPUBLICA MOLDOVA
Articolul 337. Subiecţii impunerii Subiecţi ai impunerii sînt persoanele fizice şi persoanele
juridice posesoare de autovehicule înmatriculate în Republica Moldova. Articolul 338. Obiectul impunerii (1) Obiect al impunerii sînt autovehiculele înmatriculate permanent sau temporar în Republica Moldova: motociclete, autoturisme, autocamioane, autovehicule pentru utilizări
speciale pe şasiu de autoturism sau de microbuz, autovehicule pentru utilizări speciale pe şasiu de autocamion,
autoremorchere, remorci, semiremorci, microbuze, autobuze,
99. La titlul IX, capitolul 2 se abrogă. A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.45) şi pct.46) din Codul fiscal al
proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.45) şi
pct.46), art.6 alin.(6) lit.a2) şi alin.(10),
titlul VI1, art.335 alin.(2) lit.a), art.336 pct.1) - 6) şi pct.10), titlul IX capitolul 2
şi anexa nr.1 din Codul fiscal al
proiectului de lege.
01.01.2017
130
tractoare, orice alte autovehicule cu autopropulsie. (2) Nu constituie obiect al impunerii: a) tractoarele şi remorcile folosite în activitatea agricolă; b) autovehiculele pentru transportul în comun pe fir electric; c) autovehiculele din dotarea forţei militare străine, în
conformitate cu tratatele internaţionale la care Republica
Moldova este parte. Articolul 339. Cotele impunerii (1) Cotele taxei se stabilesc conform anexei nr.1 la prezentul titlu. (2) Pentru autovehiculele reutilate, cota taxei se stabileşte
conform anexei nr.1 la prezentul titlu, pornind de la categoria autovehiculului reutilat şi caracteristicile tehnice ale acestuia, specificate în certificatul de înmatriculare. Articolul 340. Perioada fiscală şi termenele de achitare a taxei (1) Perioada fiscală este anul calendaristic. (2) Taxa se achită pentru perioada fiscală printr-o plată unică şi
în volum deplin, cu excepţia cazului stabilit la art.341 alin.(9). (3) Subiecţii impunerii achită taxa: a) la data înmatriculării de stat a autovehiculului; b) la data înmatriculării de stat curente a autovehiculului, dacă
pînă la această dată taxa nu a fost achitată; c) la data efectuării testării tehnice obligatorii anuale a
autovehiculului, dacă pînă la această dată taxa nu a fost
achitată. (4) Înmatricularea, precum şi testarea tehnică obligatorie a
autovehiculului, fără prezentarea documentului de plată ce confirmă achitarea taxei pentru anul curent, nu se efectuează. Articolul 341. Modul de calculare şi de achitare a taxei (1) Taxa se calculează de către subiectul impunerii de sine
stătător, în funcţie de obiectul impunerii şi de cota impunerii. (2) În cazul apariţiei divergenţelor privind aprecierea
caracteristicilor tehnice ale autovehiculelor, inclusiv ale celor reutilate, concluziile de specialitate le prezintă organul abilitat
al administraţiei publice centrale. (3) Taxa se achită de către subiectul impunerii, cu întocmirea documentului de plată. (4) Taxa se calculează ţinîndu-se cont de caracteristicile tehnice ale autovehiculului, specificate în certificatul de înmatriculare al acestuia, şi se indică în documentul de plată. (5) Taxa se achită pentru autovehiculele care se află în posesia
subiectului impunerii la data apariţiei obligaţiei de achitare a
taxei. Taxa nu se achită pentru: – autovehiculele rebutate, precum şi pentru cele neexploatate
131
provizoriu, scoase din circulaţie sau cele radiate din evidenţa
organelor abilitate cu ţinerea evidenţei autovehiculelor; – autovehiculele nefolosite de către persoanele fizice cetăţeni. Dacă pentru aceste autovehicule taxa a fost achitată pînă la
data radierii din evidenţă/scoaterii din circulaţie, taxa achitată
nu se restituie. (6) În cazul înstrăinării autovehiculului pentru care taxa pe
perioada fiscală curentă a fost achitată, noul posesor nu achită
taxa, iar fostului posesor nu i se restituie taxa achitată. (7) Pentru autovehiculele care, în baza legii sau a unui act juridic, se află în posesia unei alte persoane decît proprietarul
(uzufruct, uz, locaţiune, leasing, procură, gaj etc.), taxa se
calculează şi se achită de către posesor, în condiţiile în care
pentru perioada fiscală curentă nu a fost calculată şi achitată de către proprietar sau posesorul anterior. (8) Pentru autovehiculele mixte, taxa se calculează la cota celei
mai mari taxe dintre taxa calculată în conformitate cu cotele
stabilite la pct.2, taxa calculată în conformitate cu cotele stabilite la pct.6 şi taxa calculată în conformitate cu cotele
stabilite la pct.7 din anexa nr.1 la prezentul titlu, pornind de la categoria autovehiculului şi caracteristicile tehnice ale
acestuia, specificate în certificatul de înmatriculare. (81) Dacă autovehiculul mixt, în urma reutilării, nu mai poate
fi calificat ca microbuz/autobuz, taxa, în baza caracteristicilor tehnice ale autovehiculului, se calculează la cota celei mai mari taxe dintre taxa calculată, în conformitate cu cotele
stabilite la pct.2 şi 6 din anexa nr.1 la prezentul titlu. (9) Pentru autovehiculele care, conform legislaţiei, sînt supuse
testării tehnice obligatorii de două ori pe an, subiecţii
impunerii achită taxa, în rate egale, la data cînd autovehiculele
sînt supuse testării tehnice obligatorii. (10) Taxa se achită indiferent de rezultatele testării tehnice
obligatorie. Dacă, în urma testării tehnice obligatorie,
autovehiculul a fost interzis în exploatare, taxa nu se restituie. În cazul în care taxa a fost achitată şi autovehiculul nu a trecut testarea tehnică obligatorie din cauza necorespunderii lui
normelor stabilite, la supunerea repetată a autovehiculului testării tehnice obligatorie în aceeaşi perioadă fiscală de
gestiune, taxa nu se achită. (11) Suma taxei plătită în plus se trece în contul taxei pasibile de achitare în perioada fiscală următoare sau se restituie
subiectului impunerii în modul stabilit. Articolul 342. Darea de seamă privind achitarea taxei (1) Darea de seamă privind achitarea taxei se prezintă
132
organelor fiscale de la sediul/domiciliul contribuabilului de către următorii subiecţi ai impunerii: a) persoane juridice; b) persoane fizice care practică activitate de întreprinzător. (11) Darea de seamă privind achitarea taxei se prezintă
utilizînd, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică, în condiţiile stipulate la art.187 alin.(21). (2) Darea de seamă privind achitarea taxei se prezintă de către
subiecţii menţionaţi la alin.(1) din prezentul articol, anual, pînă
la data de 25 ianuarie a anului următor anului fiscal de
gestiune. Întreprinzătorul individual, gospodăria ţărănească (de
fermier) al căror număr mediu anual de salariaţi, pe parcursul
perioadei fiscale, nu depăşeşte 3 unităţi şi care nu sînt
înregistraţi ca plătitori de T.V.A. prezintă, pînă la 25 martie al anului următor anului fiscal de gestiune, o dare de seamă
fiscală unificată. (3) Organele şi întreprinderile care efectuează testarea tehnică
obligatorie a autovehiculelor sînt obligate să ţină computerizat
evidenţa autovehiculelor care au fost supuse testării tehnice
obligatorii şi să transmită Ministerului Tehnologiilor
Informaţionale şi Comunicaţiilor informaţia necesară pentru
completarea Registrului de stat al transporturilor (conturul “G”
– “Evidenţa executării legislaţiei fiscale”). (4) Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor
asigură accesul Serviciului Fiscal de Stat la datele Registrului de stat al transporturilor în modul stabilit de comun acord cu Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul Finanţelor. Articolul 343. Înlesniri Sînt scutiţi de taxă invalizii posesori de autovehicule cu
acţionare manuală. Articolul 3484. Modul de calcul şi de achitare a taxei (1) Taxa se calculează pentru fiecare obiect al impunerii pentru
perioada specificată la art.3485. (2) Subiecţii impunerii achită vinieta: b) la punctele autorizate desemnate de autoritatea abilitată a
administraţiei publice centrale, în numerar şi/sau prin
virament, în lei moldoveneşti sau în valută străină la cursul oficial al leului moldovenesc valabil în ziua efectuării plăţii. Sumele încasate se varsă la bugetul de stat în aceeaşi zi sau în
ziua lucrătoare imediat următoare. (4) La achitarea vinietei, autoritatea competentă eliberează un
certificat care atestă plata taxei. Forma certificatului şi lista de
documente în baza cărora se eliberează certificatul se stabilesc
100. Articolul 3484: la alineatul (2), litera b), cuvintele ,,autoritatea abilitată a
administraţiei publice centrale” se înlocuiesc cu cuvintele
,,Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor”;
la alineatul (4), cuvintele ,,autoritatea competentă” se
înlocuiesc cu cuvintele ,,Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor”.
Se propune ca responsabilitatea pentru calcularea şi încasarea taxei pentru
folosirea drumurilor Republicii Moldova de către autovehiculele neînmatriculate
în Republica Moldova, clasificate la poziţia tarifară 8703, şi de către
remorcile ataşate la acestea, clasificate la poziţia tarifară 8716 (vinieta), să se
transmită de la Serviciul Vamal în
competenţa Ministerului Transporturilor
şi Infrastructurii Drumurilor, dat fiind
faptul că preluarea de către Serviciul
Vamal a atribuţiilor privind vinieta are
01.04.2016
133
de Guvern. (5) Subiecţii impunerii sînt obligaţi să aibă asupra lor certificatul ce atestă achitarea vinietei pe întreaga perioadă de
aflare pe teritoriul Republicii Moldova.
un impact direct asupra indicatorilor de performanţă privind facilitarea traficului internaţional, iar costurile şi timpul
aferent traversării frontierei statului este
într-o continuă creştere. Totodată, este de
menţionat că, calcularea şi încasarea
plăţii pentru vinietă este o activitate improprie activităţii vamale.
Suplimentar, analizînd practicile unor state membre UE (Ungaria, România, Bulgaria), constatăm că competenţele de
încasare a vinietei sunt atribuite instituţiilor de stat de gestionare a
transportului şi infrastructurii, iar achitarea acestei taxe poate fi realizată pe
teritoriul statului, implicit după trecerea
frontierei statului. Modificarea vizează art.3484 din Codul fiscal şi art.403 alin.(1) din Codul
contravenţional ale proiectului de lege. Anexa nr.1
Taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova
Nr. crt.
Obiectul impunerii Unitatea de măsu
ră
Taxa, lei
1
Motocicletă cu capacitatea cilindrică a motorului:
a) de pînă la 500 cm³ inclusiv unitate
300
a) de peste 500 cm³ unitate
600
2
Autoturisme, autovehicule pentru utilizări speciale pe şasiu de
autoturism cu capacitatea cilindrică a motorului:
a) de pînă la 2000 cm³ inclusiv cm³ 0,60 b) de la 2001 la 3000 cm³ inclusiv cm³ 0,90 c) de la 3001 la 4000 cm³ inclusiv cm³ 1,2 d) de la 4001 la 5000 cm³ inclusiv cm³ 1,5 e) de peste 5001 cm³ cm³ 1,8
3 Remorci cu capacitatea de tonă 270
101. La titlul IX, Anexa nr.1 se abrogă.
A se vedea argumentele expuse la art.5 pct.45) şi pct.46) din Codul fiscal al
proiectului de lege. Modificarea vizează art.5 pct.45) şi
pct.46), art.6 alin.(6) lit.a2) şi alin.(10),
titlul VI1, art.335 alin.(2) lit.a), art.336 pct.1) - 6) şi pct.10), titlul IX capitolul 2
şi anexa nr.1 din Codul fiscal al
proiectului de lege.
01.01.2017
134
ridicare înscrisă în certificatul de înmatriculare
4
Semiremorci cu capacitatea de ridicare înscrisă în certificatul de înmatriculare:
a) de pînă la 20 t inclusiv tonă 225 b) de peste 20 t unitat
e 4500
5 Autoremorchere, tractoare unitate
2250
6
Autocamioane, autovehicule pentru utilizări speciale pe şasiu
de autocamion, orice alte autovehicule cu autopropulsie, cu masa totală:
a) pînă la 1,6 t inclusiv unitate
1200
b) de la 1,6 t pînă la 5,0 t inclusiv unitate
2250
c) de la 5,0 t pînă la 10,0 t inclusiv unitate
3000
d) de peste 10,0 t unitate
4500
7
Autobuze cu capacitatea*: a) de pînă la 11 locuri unitat
e 2925
b) de la 12 la 17 locuri inclusiv unitate
3600
c) de la 18 la 24 locuri inclusiv unitate
4275
d) de la 25 la 40 locuri inclusiv unitate
4725
e) de peste 40 locuri unitate
5400
* Numărul de locuri se calculează fără locul şoferului.
Hotărîrea Parlamentului nr.893–XIII din 26 iunie 1996 pentru aprobarea Regulamentului cu privire și utilizarea fondului rutier
Art.VIII. - Hotărîrea Parlamentului nr.893–XIII din 26 iunie 1996 pentru aprobarea Regulamentului cu privire și
utilizarea fondului rutier (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1996, nr.57, art.557), cu modificările și
completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. Sursele de constituire a fondului rutier (denumit în continuare fond) sînt: a) defalcările de la accizele la benzină şi motorină, în
1. La punctul 1: litera a) va avea următorul cuprins: „a) defalcările de la accizele la benzină și motorină conform
Modificarea are drept scop aducerea în concordanță cu prevederile Legii
fondului rutier nr.720-XIII din
01.04.2016
135
cuantumul stabilit în Legea bugetului de Stat pe anul respectiv; cotelor stabilite în Legea fondului rutier”; 02.02.1996 (art.2 alin.(1) lit.a)). c) taxa de folosire a drumurilor percepută de la posesorii de
vehicule înmatriculate în Republica Moldova, cu excepţia defalcărilor în bugetele raionale, bugetele municipale Chişinău
şi Bălţi şi bugetul central al unităţii teritoriale autonome
Găgăuzia;
litera c) se abrogă;
Modificarea dată este propusă pentru a
atinge obiectivul specific din Strategia națională de descentralizare privind
perfecționarea actualului sistem de
finanțe publice locale, astfel încît să se
asigure autonomia financiară a APL.
Aceasta prevede consolidarea bazei de venituri proprii ale APL și a autonomiei
de decizie asupra lor. În acest context, este propusă
modificarea la Codul fiscal care prevede excluderea taxei pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele
înmatriculate în Republica Moldova din sistemul impozitelor și taxelor de stat și
trecerea acesteia la categoria taxelor locale (a se vedea art.5 pct.45) şi pct.46),
art.6 alin.(6) lit.a2) şi alin.(10), titlul VI1, art.335 alin.(2) lit.a), art.336 pct.1) - 6) şi
pct.10). În cazul dat, taxa vizată va
deveni sursă de venit ale autorităților
publice locale de nivelul întîi din contul cărora vor fi finanțate lucrările de
întreținere a drumurilor comunale și a
străzilor (reparația și reconstrucția). Conform estimărilor (în condițiile
mărimii existente a taxei), sumele taxei
rutiere redirecționate pentru autoritățile
publice locale de nivelul întîi pentru anul 2017 vor constitui – 346,1,0 mil.lei și,
respectiv, 2018 – 366,2 mil.lei.
01.04.2016
e) taxa pentru gazul lichefiat importat; f) taxa pentru comercializarea gazelor naturale destinate utilizării în calitate de carburanţi pentru unităţile de transport
auto; g) taxele pentru eliberarea autorizaţiilor pentru transporturi rutiere internaţionale, carnetelor (carnete de drum la autorizaţii
multilaterale CEMT) şi taxele pentru transporturi rutiere internaţionale (taxe adecvate), achitate de persoane fizice şi
juridice, conform art.2 alin.(1) lit.c) din Legea fondului rutier nr.720-XIII din 2 februarie 1996, în limita în care acestea nu formează bugetul autorităţii publice responsabile de eliberarea
lor;
litera e) se abrogă. Modificarea are drept scop aducerea în concordanță cu prevederile Legii nr.267
din 23.12.2011 pentru modificarea și
completarea unor acte legislative, conform căreia taxa pentru gazul lichefiat importat a fost exclusă ca sursă
de formare a Fondului rutier.
01.04.2016
136
h) amenzile aplicate pentru nerespectarea regulilor transportului de călători, deteriorarea drumurilor, construcţiilor şi utilajelor rutiere, a plantaţiilor aferente drumurilor. 4. Taxele enumerate la pct.1 lit.b), c), d), e) şi f) se percep
conform cotelor stabilite prin Legea fondului rutier. 2. La punctul 4 textul „c)” și „e)” se exclude.
A se vedea explicațiile la punctul 1. 01.04.2016
IV. Taxa de folosire a drumurilor percepută de la posesorii de vehicule înmatriculate în Republica Moldova
15. Plătitori ai taxei sînt persoanele fizice şi juridice posesoare
de vehicule înmatriculate în Republica Moldova. Persoanele fizice şi juridice care utilizează, în alte ramuri decît în
agricultură, tractoare cu roţi de tip KRАZ-700, МТZ etc.
pentru transportul de încărcături pe drumurile publice sînt, de
asemenea, plătitori ai acestei taxe. 16. Plătitorii calculează taxa de sine stătător, conform anexei
nr.2 la Legea fondului rutier, şi o varsă o dată pe an în Contul
Unic Trezorerial al Ministerului Finanţelor, anterior efectuării reviziei tehnice sau testării tehnice asupra vehiculelor de către organele poliţiei rutiere. Totodată, plata se efectuează pentru
vehicule înscrise în bilanţul întreprinderii şi prezentate pentru a
fi supuse reviziei tehnice sau testării tehnice. Pentru achitarea taxei în cauză, capacitatea de încărcare a
autospecialelor se determină pornind de la capacitatea de
încărcare a unui automobil de referinţă. 17. Schimbarea posesorului vehiculului şi reînmatricularea lui
în legătură cu aceasta la organele poliţiei rutiere, după
efectuarea reviziei tehnice sau testării tehnice, nu atrag plata unei noi taxe în anul în curs. 18. Organele poliţiei rutiere ce efectuează revizia tehnică sau
testarea tehnică asupra vehiculelor ţin registrul sumelor plătite
de posesorii acestor vehicule, pe formularul prevăzut în anexa
nr.1 la Prezentul Regulament. Inspectoratului fiscal de stat aflat în raza teritorială a organului poliţiei rutiere, Trezoreriei
de Stat a Ministerului Finanţelor şi organului abilitat al
administraţiei publice centrale li se remite cîte un exemplar de
registru. 19. Sînt scutiţi de plata acestei taxe invalizii care posedă
autoturisme cu acţionare manuală.
3. Capitolul IV se abrogă. A se vedea explicațiile la punctul 1. 01.01.2017
VII. Taxa pentru gazul lichefiat importat şi taxa pentru
comercializarea gazelor naturale destinate utilizării în calitate de carburanţi pentru unităţile de
transport auto 27. Taxa pentru gazul lichefiat importat se achită de către
importatori la vămuire. 28. Plătitori ai taxei pentru comercializarea gazelor naturale
4. La capitolul VII: denumirea va avea următorul cuprins: „Taxa pentru
comercializarea gazelor naturale destinate utilizării în calitate de carburanţi pentru unităţile de transport auto”; punctul 27 se abrogă.
Modificarea are drept scop aducerea în concordanță cu prevederile Legii nr.267
din 23.12.2011 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, conform căreia taxa pentru gazul
lichefiat importat a fost exclusă ca sursă
de formare a Fondului rutier.
01.04.2016
137
destinate utilizării în calitate de carburanţi pentru unităţile de
transport auto sînt persoanele juridice, titulari de licenţă pentru comercializarea acestora. 29. Suma taxei pentru comercializarea gazelor naturale destinate utilizării în calitate de carburanţi pentru unităţile de transport auto care trebuie vărsată la buget se calculează de
către plătitorii taxei de sine stătător, la fiecare 24 de ore,
conform datelor contorului de evidenţă a gazelor naturale
comercializate pe parcursul a 24 de ore, după formula: St = (V1 - V2) x C, în care: St - suma taxei care trebuie vărsată la buget; V1 - datele contorului la sfîrşitul celor 24 de ore (la
predarea schimbului); V2 - datele contorului la începutul celor 24 de ore (la
începutul schimbului); C - cota taxei.
30. Sumele încasărilor pentru comercializarea gazelor naturale
destinate utilizării în calitate de carburanţi pentru unităţile de
transport auto se transferă săptămînal la Contul Unic
Trezorerial al Ministerului Finanţelor. Legea cu privire la tariful vamal nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997
Art.IX. – Legea nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal (republicată în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, ediţie specială din 1 ianuarie 2007), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se
completează după cum urmează:
Articolul 2. Noţiuni de bază (1) În sensul prezentei legi, se definesc următoarele noţiuni: valoarea în vamă a mărfii – valoarea mărfii introduse pe sau
scoase de pe teritoriul vamal, stabilită în scopul perceperii
drepturilor de import;
1. Articolul 2: la alineatul (1), noţiunea „valoarea în vamă a mărfii” va avea următorul cuprins:
„valoarea în vamă a mărfurilor – valoarea mărfurilor plasate
în regim vamal de import, determinată în scopul perceperii
drepturilor de import ad valorem;”;
Modificarea prevede racordarea noţiunii de „valoare în vamă a mărfurilor” la cea
utilizată în Articolul 15 din Acordul privind aplicarea Articolului VII al GATT, 1994, unde expresia "valoare în vamă a mărfurilor importate" înseamnă
valoarea mărfurilor determinată în
vederea perceperii drepturilor vamale "ad valorem" pentru mărfurile importate.
Modificarea vizează art.2 alin.(1), art.5
alin.(1), art.(6) alin.(2) şi art.10 alin.(1) din
Legea cu privire la tariful vamal al proiectului de lege.
01.04.2016
se introduce noţiune nouă cu următorul cuprins: „valoarea reală”- preţul mărfurilor stabilit în cadrul unei
tranzacţii comerciale externe şi compatibil cu preţul
mărfurilor identice sau similare vîndute sau oferite spre
vînzare în condiţii de deplină competivitate.”.
Modificarea prevede introducerea noţiunii noi privind valoarea reală care
reprezintă preţul mărfurilor stabilit în
cadrul unei tranzacţii comerciale externe
şi compatibil cu preţul mărfurilor
138
identice sau similare vîndute sau oferite spre vînzare în condiţii de deplină competitivitate. Modificarea în cauză are drept scop
racordarea cadrului legislativ vamal la noţiunile utilizate în Articolul VII din Acordul General pentru Tarife şi Comerţ
1994 şi Acordul privind aplicarea
Articolului VII al GATT, 1994. Necesitatea completării este determinată
şi prin faptul că, prevederile pct.9 din
Regulamentul cu privire la modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor
introduse pe teritoriul Republicii Moldova, aprobat prin Horărîrea
Guvernului nr.600 din 14 mai 2002, atestă faptul că, valoarea în vamă a
mărfurilor anunţată trebuie să fie una
reală. Totodată, prevederile din proiectul
Hotărîrii de Guvern cu privire la „aprobarea Regulamentului de aplicare a
dispoziţiilor cu referire la valoarea în
vamă a mărfurilor”, care actualmente
este în proces de elaborare, se bazează pe conceptul că, valoarea în vamă a
mărfurilor trebuie să fie una reală. Modificarea vizează art.2 alin.(1) şi
art.10 alin.(3) din Legea cu privire la tariful vamal al proiectului de lege.
Articolul 4. Modul de stabilire şi de aplicare a taxei vamale (5) Taxele pentru efectuarea procedurilor vamale se percep conform anexei nr.2, care face parte integrantă din prezenta
lege. Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale nu se percepe pentru mostrele şi exponatele aduse de către agenţii
economici autohtoni pentru tîrgurile şi expoziţiile
internaţionale, organizate în teritoriul zonelor economice
libere. Operaţiunile de import-export efectuate de către agenţii economici aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar se scutesc de taxa pentru
efectuarea procedurilor vamale în modul aprobat de Guvern. Legea nr.1417-XIII din 17.12.1997 pentru punerea în
2. Articolul 4 se completează cu alineatul (6) cu următorul
cuprins: ,,(6) Operaţiunile de import-export efectuate de către
agenţii economici aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova
care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar se realizează
în modul aprobat de Guvern.”.
Modificarea prevede reîntroducerea normelor care reglementează faptul că,
operaţiunile de import-export efectuate de către agenţii economici aflaţi pe
teritoriul Republicii Moldova care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar se
realizează în modul aprobat de Guvern, şi anume Hotărîrea Guvernului nr.1001 din 19.09.2001 cu privire la declararea mărfurilor de către agenţii economici din
raioanele de est ale Republicii Moldova. Norma dată a fost stabilită în pct.6 al
Notei la Anexa nr.1 din Legea cu privire la tariful vamal, însă la intrarea în
01.04.2016
139
aplicare a Titlului III al Codului fiscal Articolul 4. Dispoziţii finale şi tranzitorii (2) În operaţiile de import-export cu alte ţări, la calcularea
taxei pe valoarea adăugată, poate fi aplicat criteriul
determinat pe baza acordurilor bilaterale încheiate între Republica Moldova şi ţara respectivă, ratificate de către
Parlamentul Republicii Moldova. Operaţiunile de import-export efectuate de către agenţii economici aflaţi pe teritoriul
Republicii Moldova care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei
bugetar se realizează în modul aprobat de Guvern.
vigoare a Legii nr.172 din 25.07.2014, Anexa nr.1 menţionată supra a fost abrogată, iar prevederile în cauză nu a
fost restabilite. Astfel, modificarea în cauză se propune
în scopul asigurării unei concordanţe între normele existente la art.4 alin.(2) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal nr.1417-XIII din 17.12.1997, art.4 alin.(5) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului IV din Codul fiscal nr. 1054-XIV din 16.06.2000 şi în conformitate cu modul stabilit de Hotărîrea Guvernului nr.1001 din 19.09.2001.
Articolul 5. Sistemul de determinare a valorii în vamă a
mărfurilor (1) Sistemul de determinare a valorii în vamă a mărfurilor se
aplică pentru toate mărfurile introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal. (2) Valoarea în vamă a mărfurilor este determinată de către
autoritatea vamală în conformitate cu prezenta lege, cu tratatele
internaţionale ratificate de Republica Moldova, precum şi cu
actele normative ale Guvernului, adoptate în scopul executării
acestora.
3. Articolul 5: la alineatul (1), cuvintele „introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal” se înlocuiesc cu cuvintele „plasate în regim vamal de import”;
A se vedea argumentele expuse la art.2 alin.(1) din Legea cu privire la tariful vamal al proiectului de lege. Suplimentar, modificarea respectivă este necesară în
contextul de a aduce în concordanţă
dispoziţiile legii cu redacţia propusă a
noţiunii de „valoarea în vamă a
mărfurilor”. Modificările vizează art.2 alin.(1), art.5
alin.(1), art.(6) alin.(2) şi art.10 alin.(1) din
Legea cu privire la tariful vamal al proiectului de lege.
01.04.2016
se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins: „(3) Serviciul Vamal este în drept să emită Note explicative cu privire la aplicarea unor prevederi referitor la valoarea în vamă în baza instrumentelor stabilite de către Comitetul tehnic de evaluare în vamă, Comitetul Codului Vamal al Uniunii Europene, cu publicarea acestora.”.
Modificarea prevede acordarea dreptului Serviciului Vamal de a emite note explicative referitor la valoarea în vamă
a mărfurilor, care vor putea fi aplicate în
practică de către plătitorii vamali în urma
publicării acestora. Prevederile respective vor permite atît colaboratorilor vamali, cît şi plătitorilor
vamali să facă cunoştinţă cu instrumentele (comentarii, concluzii, hotărâri relevante
ale Curţii de Justiţie a Comunităţilor
Europene, alte măsuri cuprinse în compendium) care constituie rezultatele examinărilor comitetelor de evaluare cu privire la anumite dispoziţii sau cazuri
concrete survenite. Aceste instrumente oferă indicaţii privind modul de aplicare a
01.04.2016
140
unor anumite dispoziţii privind valoarea în
vamă a mărfurilor şi susţin interpretarea şi aplicarea uniformă a dispoziţiilor
comunitare relevante. Astfel, notele explicative referitor la valoarea în vamă a
mărfurilor în baza instrumentelor stabilite
de către Comitetul tehnic de evaluare în
vamă, Comitetul Codului Vamal al Uniunii
Europene emise de Serviciul Vamal, vor fi cu caracter consultativ pentru toţi plătitorii
vamali. Articolul 6. Declararea valorii în vamă a mărfii (1) La trecerea mărfii peste frontiera vamală, declarantul anunţă
valoarea în vamă a acesteia autorităţii vamale. (2) Modul şi condiţiile de declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe şi scoase de pe teritoriul vamal, precum şi forma declaraţiei se stabilesc de către Guvern în conformitate
cu prezenta lege şi cu tratatele internaţionale ratificate de
Republica Moldova.
4. La articolul 6 alineatul (2), cuvintele „introduse pe şi
scoase de pe teritoriul vamal” se exclud.
A se vedea argumentele expuse la art.2 alin.(1) din Legea cu privire la tariful vamal al proiectului de lege. Suplimentar, modificarea respectivă este necesară în contextul de a aduce în concordanţă
dispoziţiile legii cu redacţia propusă a
noţiunii „valoare în vamă a mărfurilor”. Modificările vizează art.2 alin.(1), art.5
alin.(1), art.(6) alin.(2) şi art.10 alin.(1) din
Legea cu privire la tariful vamal al proiectului de lege.
01.04.2016
Articolul 7. Drepturile şi obligaţiile declarantului (5) Cheltuielile suplimentare aferente precizării valorii în vamă
a mărfii sau prezentării unor informaţii suplimentare referitoare
la ea sînt acoperite de declarant, în cazul cînd autorităţile
vamale depistează neautenticitatea datelor anunţate în declaraţie. Cheltuielile ce ţin de efectuarea, la insistenţa
autorităţii vamale, a controlului suplimentar, în cazul cînd
rezultatele acestuia confirmă informaţia iniţială prezentată de
declarant, sînt acoperite de către autoritatea vamală.
5. La articolul 7, alineatul (5) se abrogă.
Modificarea prevede excluderea obligaţiei declarantului de a acoperi
cheltuielile suplimentare aferente precizării valorii în vamă a mărfii sau
prezentării unor informaţii suplimentare referitoare la ea, în cazul cînd autorităţile
vamale depistează neautenticitatea
datelor anunţate în declaraţie, precum şi
excluderea dreptului privind acoperirea de către autoritatea vamală a cheltuielilor
ce ţin de efectuarea, la insistenţa
autorităţii vamale, a controlului
suplimentar, în cazul în care rezultatele acestuia confirmă informaţia iniţială
prezentată de declarant. Prevederile respective sunt propuse a fi excluse, din motiv că, acestea nu sunt aplicate în practica determinării valorii în vamă şi respectiv, nu se regăsesc în
prevederile Acordului de aplicare a Articolului VII din GATT, 1994. În cazul în care apar dubii la exactitatea
01.04.2016
141
sau veridicitatea valorii în vamă a
mărfurilor declarate, organul vamal este în drept să solicite acte şi informaţii
suplimentare, iar declarantul - obligaţia
de a le prezenta/furniza. Drept temei juridic servesc prevederile art.179 din Codul vamal, art.7 alin.(2) din Legea cu privire la tariful vamal nr.1380-XIII din 20.11.2015. Astfel, organul vamal oferă
posibilitate declarantului de a confirma valoarea în vamă declarată.
Astfel excluderea prevederilor respective ae drept scop eficientizarea mecanismului de determinare a valorii în vamă a mărfurilor.
Articolul 10. Metodele de determinare a valorii în vamă a
mărfii (1) Valoarea în vamă a mărfii introduse pe teritoriul vamal se determină prin următoarele metode: a) în baza valorii tranzacţiei, respectiv în baza preţului efectiv
plătit sau de plătit; b) în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică; c) în baza valorii tranzacţiei cu marfă similară; d) în baza costului unitar al mărfii; e) în baza valorii calculate a mărfii; f) prin metoda de rezervă. (2) Principala metodă dintre cele specificate la alin.(1) este
metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii
tranzacţiei cu marfa respectivă. În cazul în care metoda
principală nu poate fi aplicată, se folosesc alte metode. Fiecare
din metodele succesive se aplică doar în cazul în care valoarea
în vamă a mărfii nu poate fi determinată prin metoda
precedentă. Metodele prevăzute la lit.d) şi e) pot fi aplicate în
orice consecutivitate, la dorinţa declarantului.
6. Articolul 10: la alineatul (1), cuvintele „introduse pe teritoriul vamal” se
exclud;
A se vedea argumentele expuse la art.2 alin.(1) din legea cu privire la tariful vamal al proiectului de lege. Suplimentar, modificarea respectivă este necesară în
contextul de a aduce în concordanţă
dispoziţiile legii cu redacţia propusă a
noţiunii „valoarea în vamă a mărfurilor”. Modificările vizează art.2 alin.(1), art.5
alin.(1), art.(6) alin.(2) şi art.10 alin.(1) din
Legea cu privire la tariful vamal al proiectului de lege.
01.04.2016
se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins: ,,3) Valoarea în vamă a mărfurilor importate pentru care se calculează drepturi de import se bazează pe valoarea reală a
acestor mărfuri sau a mărfurilor similare şi nu se bazează pe
valoarea mărfurilor produse pe teritoriul Republicii Moldova sau pe valori arbitrare sau fictive.”.
A se vedea argumentele expuse la art.2 alin.(1) din Legea cu privire la tariful vamal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.2 alin.(1) şi art.10
alin.(3) din Legea cu privire la tariful vamal al proiectului de lege.
Articolul 11. Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în
baza valorii tranzacţiei, respectiv în baza preţului efectiv plătit
sau de plătit (6) În sensul prezentei legi, persoanele se consideră
7. Articolul 11: alineatul (6), se completează în final cu textul:
Modificarea respectivă prevede
enumerarea propriu-zisă a persoanelor ce
pot fi considerate membri ai aceleiaşi
familii, în contextul persoanelor
01.04.2016
142
interdependente dacă: - una dintre ele face parte din consiliul directorilor sau din consiliul observatorilor celeilalte şi viceversa; - sînt recunoscute legal ca asociaţi; - una dintre ele este patron, iar cealaltă – salariat; - o persoană oarecare posedă, exercită controlul sau deţine,
direct sau indirect, cel puţin 5% din acţiunile cu drept de vot
emise de ele; - una dintre ele exercită controlul, direct sau indirect, asupra
celeilalte; - ambele sînt supuse controlului, direct sau indirect, de o terţă
persoană; - împreună exercită controlul, direct sau indirect, asupra unei
terţe persoane; - ambele sînt membri ai aceleiaşi familii.
„În sensul prezentului articol, se consideră membri ai aceleiaşi familii persoanele care sunt legate prin oricare din relaţii de rudenie şi/sau afinitate de gradul I, II şi III.”;
interdependente, şi anume persoanele
care sunt legate prin oricare din relaţii de rudenie şi/sau afinitate de gradul I, II şi
III. Amendamentul are drept scop concretizarea persoanelor interdependente şi evitarea posibilităţii
interpretării ambigue şi controversate la
acest subiect. Prevederile respective sunt parţial
ajustate la normele Regulamentului (CEE) nr.2454 din 2 iulie 1993 de stabilire a unor dispoziţii de aplicare a
Regulamentului (CEE) nr.2913/92 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar. De asemenea, reieşind din faptul că,
persoanele aflate în relaţie de rudenie
şi/sau afinitate sunt considerate interdependente, acest fapt poate influenţa preţul contractual al mărfii, şi
în final valoarea în vamă a mărfii. Potrivit prevederilor art.45 din Codul familiei nr.1316-XIV din 26.10.2000, linia şi gradul de afinitate sunt similare liniei şi gradului de rudenie.
(8) Cheltuielile suportate de cumpărător pentru serviciile de
inspecţie înainte de expediţie a mărfurilor de import nu se includ
în valoarea în vamă a mărfurilor importate.
alineatul (8) se abrogă.
Modificarea prevede excluderea prevederilor cu privire la neincluderea în valoarea în vamă a mărfurilor importate
a cheltuielilor suportate de cumpărător
pentru serviciile de inspecţie înainte de
expediţie a mărfurilor de import. Modificarea dată vine întru executarea angajamentelor asumate de Republica Moldova prin Articolul 10.5 din Acordul OMC privind facilitarea comerţului,
semnat la Bali pe 06.12.2013, precum şi
pentru respectarea prevederilor Acordului de aplicare a Articolului VII din GATT, 1994, care nu reglementează
cheltuielile pentru serviciile de inspecţie
înainte de expediţie a mărfurilor de
import. Norma în cauză a fost introdusă prin
01.04.2016
143
Legea nr.967-XV din 11.04.2002 pentru completarea articolului 11 din Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal. Anterior adoptării legii date, mărfurile
importate erau supuse obligatoriu, contra plată unei inspecţii înainte de expediţie.
În acest sens, raportul emis de către
compania abilitată cu aceste competenţe,
concomitent cu Declaraţia de vămuire în detaliu se prezentau de către plătitorul
vamal organului vamal. Însă, deoarece această obligaţie a fost
exclusă prin Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr.280 din 14.12.2007, norma stabilită la art.11
alin.(8) din Legea cu privire la tariful vamal urmează a fi abrogată, ca una
depăşită în timp. Articolul 15. Determinarea valorii în vamă a mărfii prin metoda
costului unitar (1) Dacă marfa introdusă pe teritoriul vamal (marfa de evaluat)
este vîndută în ţara de import în starea în care a fost importată,
valoarea în vamă a acestei mărfi, conform prevederilor
prezentului articol, se va baza pe preţul unitar corespunzător
vînzării acestei mărfi ori vînzării mărfii identice sau similare acesteia în cele mai mari partide, concomitent sau aproape concomitent cu importul mărfii de evaluat către persoane care
nu sînt în relaţii de interdependenţă cu vînzătorul, şi cu
condiţia deducerii: a) comisioanelor plătite ordinar sau convenite ori a marjei
aplicate, în mod obişnuit, beneficiilor şi cheltuielilor generale
aferente vînzărilor de mărfuri de aceeaşi clasă sau de acelaşi
tip; b) cheltuielilor obişnuite de transport şi de asigurare, precum şi
cheltuielilor conexe suportate pe teritoriul Republicii Moldova; d) impozitelor şi taxelor pasibile de plată în legătură cu
importul sau vînzarea mărfurilor.
8. La articolul 15 alineatul (1), cuvintele „în cele mai mari
partide” se înlocuiesc cu cuvintele „în cea mai mare cantitate
totală”.
Modificarea poartă un caracter de
concretizare şi are drept scop aplicarea
corectă a legislaţiei vamale în cazul
determinării valorii în vamă a mărfii
importate. Modificările vizează art.15 alin.(1) şi
anexa nr.4 la articolul 15 pct.1 din Legea cu privire la tariful vamal al proiectului de lege.
01.04.2016
Articolul 172. Amînarea determinării definitive a valorii în vamă (1) Amînarea determinării definitive a valorii în vamă se
dispune: a) în cazul în care este necesară ajustarea preţului efectiv plătit
sau de plătit în conformitate cu prevederile art.11 alin.(1), iar
9. Articolul 172: la alineatul (1) litera c), cuvintele ,,pe baza valorii de tranzacţie” se exclud;
Modificarea prevede amînarea determinării definitive a valorii în vamă
a mărfii pentru toate metodele de determinare a valorii în vamă a mărfii. Amendamentul are drept scop crearea condiţiilor egale pentru declarantul
01.04.2016
144
declarantul nu poate prezenta la vămuire documentele
confirmative pentru determinarea cu exactitate a sumei de ajustat; b) în cazul în care preţul efectiv plătit sau de plătit nu include
ori este susceptibil de a nu include toate plăţile efectuate sau care urmează a fi efectuate la momentul vămuirii, direct sau
indirect, ca o condiţie a vînzării mărfurilor importate; c) în situaţia în care pentru determinarea valorii în vamă pe baza valorii de tranzacţie este necesară prezentarea unor documente sau justificări suplimentare referitoare la exactitatea şi
veridicitatea valorii declarate şi declarantul nu le poate prezenta
la momentul efectuării formalităţilor vamale. Procedura de amînare a determinării definitive a valorii în vamă
a mărfii se stabileşte printr-un regulament aprobat de Guvern.
vamal privind beneficierea de procedura de amînare a determinării definitive a valorii în vamă în cazul utilizării altor
metode decît cea de tranzacţie.
(2) Pentru determinarea cu titlu provizoriu a valorii în vamă se iau în considerare următoarele elemente: a) valoarea de tranzacţie care rezultă din documentele
prezentate de declarant; b) valoarea cheltuielilor care se includ în valoarea în vamă
conform art.11 alin.(l), estimată de declarant pe bază de
documente justificative şi acceptată de organul vamal şi/sau
stabilită pe baza informaţiilor de care dispune organul vamal; c) orice sumă care poate fi considerată parte a plăţii totale efectuate sau de efectuat, direct sau indirect, ca o condiţie a
vînzării mărfurilor de evaluat; d) informaţiile conţinute în Sistemul informaţional integrat vamal.
la alineatul (2), litera d) se completează în final cu texul ,,şi/sau informaţiile deţinute de organul vamal la momentul
evaluării”;
Modificarea prevede utilizarea atît a informaţiilor care se conţin în Sistemul
informaţional integrat vamal, cît şi cele
deţinute de organul vamal la momentul
determinării cu titlu provizoriu a valorii
în vamă (spre exemplu: comentarii, concluzii, hotărâri relevante ale Curţii de
Justiţie a Comunităţilor Europene, alte
măsuri cuprinse în compendium, preţuri
medii contractuale, preţurile de referinţă la mărfurile din circuitul comerţului
extern, etc.). Modificarea are drept scop extinderea instrumentelor ce pot fi utilizate de organul vamal, pentru a determina valoarea corespunzătoare a mărfii.
01.04.2016
(3) În cazul în care determinarea definitivă a valorii în vamă
nu se poate efectua imediat, importatorul are dreptul să ridice
mărfurile din vamă, cu condiţia să constituie o garanţie
suficientă, care să acopere încasarea drepturilor de import
corespunzătoare mărfii în cauză. Garanţia suficientă este
oferită printr-un depozit bănesc sau o scrisoare de garanţie emisă de o bancă din Republica Moldova (garanţie bancară),
sau o garanţie a brokerului vamal.
la alineatul (3), cuvintele „să ridice mărfurile din vamă” se
înlocuiesc cu cuvintele ,,să dispună de mărfuri”;
Modificarea are drept scop ajustarea expresiilor utilizate în legislaţia vamală.
01.04.2016
(5) Termenul de valabilitate al garanţiei bancare sau al
garanţiei brokerului vamal trebuie să fie de cel puţin 65 de zile calendaristice.
la alineatul (5), după textul ,,cel puţin 65” se introduce textul
,,şi cel mult 160”;
Modificarea prevede reglementarea termenului maxim de valabilitate a garanţiei bancare sau a garanţiei
brokerului vamal ce urmează a fi
constituită în procesul amînării
determinării definitive a valorii în vamă.
01.04.2016
145
Extinderea termenului de valabilitate a garanţiei suficiente pînă la 160 zile este motivat prin faptul că, la stabilirea valorii
în vamă cu caracter definitiv organul
vamal întreprinde acţiuni de verificare
prin audit postvămuire, asistenţă
administrativă etc., care pot dura ca timp/perioadă (de exemplu: un răspuns la
interpelare de solicitare informaţiei
solicitat de la organul vamal din ţara de
export poate fi obţinut în decurs de
jumătate de an sau mai mult). În redacţia actuală a cadrului legislativ
vamal, organului vamal i se permite de a decide independent termenul maxim de valabilitate a garanţiei bancare, nefiind
aplicat principiul unicităţii. (7) În cazul în care, în termen de 30 de zile calendaristice de la ridicarea mărfii, declarantul nu prezintă documente concludente privind confirmarea valorii în vamă a acesteia, autoritatea
vamală procedează la executarea garanţiei, iar operaţiunea de
plasare a mărfurilor sub regim vamal se consideră a fi încheiată.
la alineatul (7), cuvintele ,,de la ridicarea mărfii” se
înlocuiesc cu cuvintele „de la punerea în liberă circulaţie”.
Modificarea are drept scop ajustarea expresiilor utilizate în legislaţia vamală.
01.04.2016
Articolul 28. Scutirea de taxa vamală Sînt scutite de taxa vamală: c) moneda naţională, valuta străină (cu excepţia celei folosite în
scopuri numismatice), precum şi hîrtiile de valoare, în conformitate cu legislaţia; l) mărfurile (serviciile) introduse în zona economică liberă de
pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, de pe teritoriul altor zone economice libere, mărfurile (serviciile) exportate în afara
teritoriului vamal al Republicii Moldova şi în alte zone
economice libere, precum şi mărfurile produse în zona
economică liberă introduse pe restul teritoriului vamal al
Republicii Moldova;
10. Articolul 28: la litera c), după textul „moneda naţională, valuta străină” se
introduce textul „de la poziţiile tarifare 490700300 şi 7118”,
iar după cuvintele „hîrtii de valoare” se introduce textul „de la poziţia tarifară ex.490700”;
la litera l), după textul „mărfurile (serviciile) exportate în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova şi în alte zone
economice libere,” se introduce textul „cu excepţia mărfurilor (serviciilor) exportate pentru care se emite sau se
întocmeşte o dovadă de origine în sensul acordurilor de
comerţ liber ratificate de Republica Moldova, ce prevăd
interzicerea restituirii sau a scutirii de taxe vamale,”;
A se vedea argumentele expuse la art.96 lit.b) liniuţa 6 din Codul fiscal.
Modificarea vizează art.96 lit.b) liniuţa 6,
art.1013 alin.(1), art.103 alin.(1) pct.12) lit.c) şi pct.21) din Codul fiscal, art.28 lit.c) şi lit.p) şi pct.4 şi pct.8 din Nota la
Anexa nr.2 din Legea cu privire la tariful vamal, art.4 alin.(7) şi alin.(71) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului III din Codul fiscal şi art.4 alin.(41) şi alin.(43) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului IV din Codul fiscal ale proiectului de lege Modificarea respectivă este determinată de
faptul că, Acordurile de comerţ liber
încheiate între Republica Moldova şi alte ţări/uniuni de ţări prevăd acordarea de
preferinţe la importul mărfurilor originare
din alte ţări/uniuni de ţări în sensul acestor acorduri, în cazul în care acestea au fost obţinute sub regimul de perfecţionare
01.04.2016
146
activă doar dacă mărfurile străine
(neoriginare) încorporate în mărfurile originare menţionate sunt supuse plăţii
drepturilor de import aferente. Articolul 14 din Protocolul II la Acordul de Asociere RM-UE şi articolul 15 din
Anexa 4 la Acordul Central European de Comerţ Liber (CEFTA) prevăd acordarea
de preferinţe la import pentru mărfurile
originare, în cazul în care pentru materialele neoriginare din Republica Moldova utilizate la fabricarea mărfurilor
originare nu s-a beneficiat de nici o restituire sau scutire de taxe vamale şi că toate taxele vamale sau taxele cu efect echivalent aplicabile respectivelor materiale au fost efectiv achitate. Reieşind din cele expuse, mărfurile
originare din Republica Moldova, obţinute
cu utilizarea materiei prime, materialelor, accesoriilor, ambalajului primar şi
articolelor de completare neoriginare din Republica Moldova, pot fi exportate în Uniunea Europeană sau ţările care au
aderat la CEFTA în regim preferenţial (cu dovadă de origine preferenţială - certificat de origine/declaraţie de origine) doar în
cazul aplicării taxelor vamale sau taxelor cu efect echivalent pentru materia primă, materialele, accesoriilor, ambalajul primar şi articolele de completare respective utilizate la fabricarea mărfurilor ce
urmează a fi exportate (care nu au fost
achitate la import). 1. De asemenea, taxa vamală nu se
restituie în cazul, cînd la exportul produselor compensatoare a fost emisă o dovadă de origine preferenţială, care a fost
acceptată de ţara de import. Modificarea vizează art.28 lit.l), art.281 alin.(3) şi art.29 alin.(1) din Legea cu
privire la tariful vamal şi art.127¹¹ alin.(1) lit.e) şi alin.(4) şi art.130 alin.(1) lit.b) din Codul vamal al proiectului de lege.
147
p) timbrele de acciz importate şi destinate marcării mărfurilor
supuse accizelor;
la litera p) după cuvintele „timbrele de acciz” se introduce
textul „de la poziţia tarifară ex.490700100”.
Modificarea vizează art.96 lit.b) liniuţa 6, art.1013 alin.(1), art.103 alin.(1) pct.12) lit.c) şi pct.21) din Codul fiscal, art.28
lit.c) şi lit.p) şi pct.4 şi pct.8 din Nota la
Anexa nr.2 din Legea cu privire la tariful vamal, art.4 alin.(7) şi alin.(71) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului III din Codul fiscal şi art.4 alin.(41) şi alin.(43) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului IV din Codul fiscal ale proiectului de lege
Articolul 281. Prelungirea termenului de plată a taxei vamale (1) La solicitarea importatorilor agenţi economici producători,
în condiţiile art.126 şi art.1271 din Codul vamal, se prelungeşte
termenul de plată a taxei vamale, pentru perioada ciclului de producere, dar nu mai mult de 180 de zile, la materia primă, cu
excepţia mărfurilor menţionate în anexa nr.5 la prezenta lege,
la materialele, accesoriile, ambalajul primar şi articolele de
completare importate, care se utilizează la fabricarea în
exclusivitate a mărfurilor destinate exportului, în modul stabilit de Guvern. (3) Dacă, pînă la expirarea termenului specificat la alin.(1), a
avut loc exportul mărfurilor obţinute din prelucrarea materiei
prime, materialelor, accesoriilor, ambalajului primar şi
articolelor de completare importate pentru care s-a prelungit termenul de plată a taxei vamale, plata taxei vamale nu se efectuează. Prin decizii de regularizare, Serviciul Vamal
efectuează procedura anulării sumelor taxei vamale calculate
anterior la importul materiei prime, materialelor, accesoriilor, ambalajului primar şi articolelor de completare importate.
11. La articolul 281, alineatul (3) va avea următorul
cuprins: „(3) Dacă, pînă la expirarea termenului specificat la
alin.(1), a avut loc exportul mărfurilor obţinute din prelucrarea materiei prime, materialelor, accesoriilor, ambalajului primar şi articolelor de completare importate
pentru care s-a prelungit termenul de plată a taxei vamale,
plata taxei vamale nu se efectuează, cu excepţia cazului
cînd pentru mărfurile exportate se emite sau se întocmeşte
o dovadă de origine în sensul acordurilor de comerţ liber
ratificate de Republica Moldova, care prevăd interzicerea
restituirii sau scutirii de taxe vamale. Prin decizii de regularizare, Serviciul Vamal efectuează procedura anulării
sumelor taxei vamale calculate anterior la importul materiei prime, materialelor, accesoriilor, ambalajului primar şi articolelor de completare importate, iar în cazul
excepţiei sus-specificate Serviciul Vamal efectuează
procedura încasării sumelor taxei vamale calculate anterior la importul materiei prime, materialelor, accesoriilor, ambalajului primar şi articolelor de completare.”.
A se vedea argumentele expuse la art.28 lit.l) din Legea cu privire la tariful vamal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.28 lit.l), art.281 alin.(3) şi art.29 alin.(1) din Legea cu
privire la tariful vamal şi art.127¹¹ alin.(1) lit.e) şi alin.(4) şi art.130 alin.(1) lit.b) din Codul vamal al proiectului de lege.
01.04.2016
Articolul 29. Modul de restituire a sumelor taxelor vamale plătite în plus (1) Sumele taxelor vamale plătite în plus la buget, ca rezultat al
comiterii unor erori de calcul, al efectuării plăţilor anticipate în
mărimi ce depăşesc cele necesare sau ca rezultat al anulării
plăţilor după modificarea declaraţiei vamale, se restituie
plătitorului sau se trec în contul altor plăţi vamale şi fiscale dacă
nu a trecut mai mult de un an de la data supraplăţii.
12. Articolul 29: alineatul (1) se completează în final cu textul: „Taxa vamală
nu se restituie în cazul în care la exportul produselor compensatoare a fost emisă o dovadă de origine
preferenţială, care a fost acceptată de ţara de import.”;
A se vedea argumentele expuse la art.28 lit.l) din Legea cu privire la tariful vamal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.28 lit.l), art.281 alin.(3) şi art.29 alin.(1) din Legea cu
privire la tariful vamal şi art.127¹¹ alin.(1) lit.e) şi alin.(4) şi art.130 alin.(1) lit.b) din Codul vamal al proiectului de lege.
01.04.2016
(4) Restituirea taxei vamale se efectuează în contul stingerii datoriilor agenţilor economici (sau ale creditorilor lor) faţă de
bugetul public naţional, iar în caz contrar, la cererea agentului
economic, în contul viitoarelor obligaţii ale acestora faţă de
bugetul public naţional sau la contul bancar al agentului
la alineatul (4), prima propoziţie va avea următorul cuprins: „Restituirea taxei vamale se efectuează în contul stingerii datoriilor faţă de bugetul public naţional, iar în lipsa
datoriilor, la cererea plătitorului vamal, în contul viitoarelor
obligaţii ale acestuia faţă de bugetul public naţional, sau la
A se vedea argumentele expuse la art.101 alin.(8) din Codul fiscal. Modificarea vizează art.101 alin.(8),
art.1011 alin.(4), art.1013 alin.(2), art.125 alin.(5) din Codul fiscal, art.130 alin.(2)
01.04.2016
148
economic. Restituirea se face în modul stabilit de Guvern, într-un termen ce nu depăşeşte 30 de zile.
contul bancar al plătitorului vamal respectiv. Se interzice restituirea taxei vamale în contul stingerii datoriilor creditorilor, inclusiv persoanelor juridice şi fizice
cesionari.”;
din Codul vamal şi art.29 alin.(4) din
Legea cu privire la tariful vamal al proiectului de lege.
(5) Taxa încasată pentru efectuarea procedurilor vamale nu se
restituie. alineatul (5) va avea următorul cuprins: „(5) Taxa încasată pentru efectuarea procedurilor vamale nu
se restituie, cu excepţia cazului în care au fost comise erori
tehnice şi/sau de calcul de către autorităţile vamale, precum
şi în cazul cînd au fost încasate sume ale taxei pentru efectuarea procedurilor vamale nedatorate conform legislaţiei.”.
Modificarea respectivă este necesară în
scopul ajustării prevederilor art.29 alin.(5) din Legea cu privire la tariful vamal şi a art.130 alin.(3) din Codul vamal cu prevederile art.125 alin.(5) din Codul vamal în partea ce ţine de restituirea taxei încasate pentru efectuarea procedurilor vamale în cazuri comiterii erorilor tehnice şi/sau de calcul de către
autorităţile vamale. La decontarea mijloacelor băneşti în sistemul electronic, organul vamal poate să încaseze eronat taxa pentru
efectuarea procedurilor vamale, aceasta fiind diferită de cea indicată pe suport de
hîrtie. Prin urmare, constatăm că, Codul Vamal
nu reglementează modul de operare a modificărilor (rectificare/anulare) în
fişa de evidenţă personală a plătitorilor
vamali în cazul constatării faptului
încasării incorecte a taxei pentru efectuarea procedurilor vamale, precum şi a restituirii taxelor nominalizate la
contul plătitorului vamal. Modificarea vizează art.29 alin.(5) din Legea cu privire la tariful vamal şi art.130
alin.(1) lit.d) şi lit.e) şi alin.(3) din Codul
vamal al proiectului de lege.
01.04.2016
Anexa nr.2 Notă
4. Taxă pentru efectuarea procedurilor vamale nu se percepe
pentru gazele naturale importate de către Societatea pe Acţiuni
"Moldova-Gaz" şi destinate livrării către Societatea cu
Răspundere Limitată "Tiraspoltransgaz" care nu are relaţii cu sistemul bugetar al Republicii Moldova.
13. Nota din Anexa nr.2: la punctul 4, după cuvintele „gazele naturale” se introduce textul „de la poziţia tarifară 2711”;
A se vedea argumentele expuse la art.96 lit.b) liniuţa 6 din Codul fiscal. Modificarea vizează art.96 lit.b) liniuţa
6, art.1013 alin.(1), art.103 alin.(1) pct.12) lit.c) şi pct.21) din Codul fiscal,
art.28 lit.c) şi lit.p) şi pct.4 şi pct.8 din Nota la Anexa nr.2 din Legea cu privire la tariful vamal, art.4 alin.(7) şi alin.(71) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului III din Codul fiscal şi art.4
alin.(41) şi alin.(43) din Legea pentru
01.04.2016
149
punerea în aplicare a titlului IV din Codul fiscal ale proiectului de lege
8. Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale nu se percepe la importul şi/sau exportul monedei naţionale şi valutei străine pe/de pe teritoriul Republicii Moldova, efectuate de către
băncile comerciale şi Banca Naţională a Moldovei.
la punctul 8, după cuvintele „monedei naţionale şi valutei străine” se introduce textul „de la poziţiile tarifare
490700300 şi 7118”.
A se vedea argumentele expuse la art.96 lit.b) liniuţa 6 din Codul fiscal. Modificarea vizează art.96 lit.b) liniuţa
6, art.1013 alin.(1), art.103 alin.(1) pct.12) lit.c) şi pct.21) din Codul fiscal,
art.28 lit.c) şi lit.p) şi pct.4 şi pct.8 din
Nota la Anexa nr.2 din Legea cu privire la tariful vamal, art.4 alin.(7) şi alin.(71) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului III din Codul fiscal şi art.4
alin.(41) şi alin.(43) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului IV din Codul fiscal ale proiectului de lege
01.04.2016
Anexa nr.4 Note interpretative la unele articole din Legea cu privire la
tariful vamal
la articolul 11: alineatul (1) litera c) liniuţa a patra 1. Adăugarea valorilor componentelor specificate la această
liniuţă trebuie să se bazeze pe date obiective şi cuantificabile.
În scopul facilitării sarcinii declarantului şi autorităţii vamale
la determinarea valorilor de adăugat, este oportun să se
folosească datele din sistemul de evidenţă contabilă. 2. Pentru componentele furnizate de cumpărător, care au fost
cumpărate sau închiriate de el, valoarea de adăugat va fi costul de cumpărare sau de închiriere. În cazul componentelor ce ţin
de domeniul public, la valoarea lor se va adăuga doar costul
copiilor acestora. 3. Valorile de adăugat vor putea fi calculate, cu mai multă sau
cu mai puţină uşurinţă, în funcţie de structura întreprinderii
respective, de practicile de gestiune şi de metodele contabile
aplicate. De exemplu: 1) o întreprindere care importă diverse mărfuri din mai multe
ţări ţine evidenţa centrului său de design, situat în afara ţării de
import, pentru a distinge cheltuielile referitoare la acest produs. În acest caz, se va aplica o ajustare directă, într-un mod corespunzător, în condiţiile art.11; 2) o întreprindere trece costurile centrului său de design, situat
în afara ţării de import, la cheltuielile sale generale, fără a le
include în costurile anumitor mărfuri. În acest caz, se va aplica
14. Anexa nr.4: la note la articolul 11: alineatul (1) litera c) liniuţa a patra se completează în final
cu punctul 6 cu următorul cuprins: ,,6. În sensul art.11 alin.(1) lit.c) liniuţa a patra, costurile de
cercetare şi schiţele preliminare de proiectare nu se includ în
valoarea în vamă.”;
Modificarea prevede neincluderea costurilor de cercetare şi schiţele
preliminare de proiectare la determinarea valorii în vamă a mărfii şi are drept scop
corelarea componentelor ce se includ în valoarea în vamă a mărfii la determinarea
acesteia în baza valorii tranzacţiei
prevăzute în legislaţia naţională vamală cu
cele din art.155 al Regulamentului (CEE) nr.2454 al Comisiei din 2 iulie 1993 de instituire a Codului Vamal Comunitar, unde costurile de cercetare şi schiţele
preliminare de proiectare nu se includ în valoarea în vamă.
01.04.2016
150
o ajustare corespunzătoare, în condiţiile art.11, în ce priveşte
marfa evaluată, distribuindu-se totalul cheltuielilor centrului de design pe întreaga producţie care beneficiază de serviciile
acestui centru şi adăugîndu-se aceste cheltuieli la preţul mărfii
în funcţie de numărul de unităţi. 4. Modificarea circumstanţelor menţionate va necesita,
desigur, luarea în considerare a diferiţilor factori la
determinarea metodei adecvate de distribuire a valorii. 5. În cazul în care, la producerea componentului respectiv, sînt antrenate mai multe ţări şi producţia se eşalonează pe o
anumită perioadă, ajustarea va trebui limitată la valoarea
efectiv adăugată acestui component în afara ţării de import. la articolul 15 1. În sensul prezentului articol, mărfurile identice sau similare
se consideră că sînt vîndute în starea în care au fost importate. Prin "preţul unitar corespunzător vînzării celei mai mari partide" se înţelege preţul la care, în cadrul unor vînzări, cel mai
mare număr de unităţi sînt vîndute către persoane care nu sînt în
relaţii de interdependenţă cu vînzătorul mărfii respective, la primul nivel comercial care urmează importului la care se
efectuează aceste vînzări.
la articolul 15 punctul 1, cuvintele „celei mai mari partide” se
înlocuiesc cu cuvintele „celei mai mari cantităţi totale”;
A se vedea argumentele expuse la art.15 alin.(1) din legea cu privire la tariful vamal al proiectului de lege. Modificările vizează art.15 alin.(1) şi
anexa nr.4 la articolul 15 pct.1 din legea cu privire la tariful vamal al proiectului de lege.
01.04.2016
la articolul 16 2. "Valoarea sau preţul", specificate la alin.(1) lit.a), vor fi
determinate în baza informaţiilor privind producerea mărfii
evaluate furnizate de producător sau în numele acestuia. La
baza acestor informaţii vor sta datele evidenţei contabile a
producătorului, cu condiţia ca această evidenţă să fie compatibilă cu principiile de contabilitate general admise,
aplicate în ţara de origine a mărfii.
articolul 16: la punctul 2, cuvîntul „evaluate” se înlocuieşte cu cuvintele
„de evaluat”;
Modificarea poartă un caracter redacţional
şi are drept scop aplicarea corectă a
legislaţiei vamale în cazul determinării
valorii în vamă a mărfii importate.
01.04.2016
3. "Valoarea sau preţul" vor cuprinde costul elementelor
specificate la art.11 alin.(1) lit.b) liniuţa a doua şi a treia, precum şi valoarea distribuită conform prevederilor notei la
art.11, a oricărui component specificat la alin.(1) lit.c) din
prezentul articol, furnizat, direct sau indirect, de către
cumpărător pentru a fi utilizat la producerea mărfii importate.
Valoarea componentelor specificate la alin.(1) lit.c) liniuţa a
patra, executate în ţara de import, nu va fi inclusă decît în
măsura în care aceste lucrări sînt în sarcina producătorului.
Valoarea sau preţul componentelor specificate la această liniuţă nu se va lua în calcul de două ori la determinarea valorii calculate.
la punctul 3, cuvintele „această liniuţă” se înlocuiesc cu
cuvintele „acest punct”;
Modificarea poartă un caracter redacţional
şi are drept scop aplicarea corectă a
legislaţiei vamale în cazul determinării
valorii în vamă a mărfii importate.
01.04.2016
7. Noţiunea "cheltuieli generale", specificată la alin.(1) lit.b),
cuprinde costurile directe şi indirecte de producţie şi de
comercializare a mărfurilor neincluse în valoare conform
la punctul 7, textul „a mărfurilor neincluse în valoare
conform alin.(1) lit.a)” se înlocuiește cu textul „a mărfurilor
pentru export care nu sînt specificate la alin.(1) lit.a).”.
Modificarea prevede concretizarea faptului că, cheltuielile generale cuprind costurile de producţie şi comercializare a mărfurilor
01.04.2016
151
alin.(1) lit.a).
nemijlocit destinate exportului şi are drept
scop aplicarea corectă a legislaţiei vamale în cazul determinării valorii în vamă a
mărfii importate. De asemenea, modificarea în cauză este
integral corelată cu prevederile din Notă
relativă la articolul 6 din Acordul de aplicare al Articolului VII din Acordul general pentru tarife vamale şi comerţ,
GATT 1994, care prevede că, noţiunea
,,cheltuielile generale” cuprinde costurile
directe şi indirecte ale producţiei şi
comercializării mărfurilor pentru export
care nu sunt incluse conform paragrafului 1 a) al articolului 6.
Legea pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal nr.1417-XIII din 17.12.1997 Articolul 4. Dispoziţii finale şi tranzitorii (7) Taxa pe valoarea adăugată nu se aplică la importul şi
livrările ulterioare ale gazelor naturale efectuate de Societatea pe Acţiuni "Moldova-Gaz" către Societatea cu Răspundere
Limitată "Tiraspoltransgaz" care nu are relaţii cu sistemul bugetar al Republicii Moldova. (71) Pentru serviciile de transport al gazelor naturale către S.A.
“Moldova-Gaz” prestate de către S.R.L. “MoldovaTransGaz”, taxa pe valoarea adăugată se aplică conform art.96 lit.a) din
Codul fiscal.
Art.X. – Articolul 4 din Legea pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal nr.1417-XIII din 17 decembrie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 8 februarie 2007), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după
cum urmează: la alineatul (7), după cuvintele ,,gazelor naturale” se
introduce textul ,,de la poziţia tarifară 2711”; la alineatul (71), după cuvintele “gazelor naturale” se introduce textul “de la poziţia tarifară 2711”.
A se vedea argumentele expuse la art.96 lit.b) liniuţa 6 din Codul fiscal. Modificarea vizează art.96 lit.b) liniuţa
6, art.1013 alin.(1), art.103 alin.(1) pct.12) lit.c) şi pct.21) ale Codului fiscal,
art.28 lit.c) şi lit.p) şi pct.4 şi pct.8 din
Nota la Anexa nr.2 din Legea cu privire la tariful vamal, art.4 alin.(7) şi alin.(71) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului III din Codul fiscal şi art.4
alin.(41) şi alin.(43) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului IV din Codul fiscal ale proiectului de lege.
01.04.2016
Legea nr.93-XIV din 15.07.1998 cu privire la patenta de întreprinzător
Art.XI. – Legea nr.93-XIV din 15 iulie 1998 cu privire la patenta de întreprinzător (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.72-73, art.485), cu modificările
ulterioare, se modifică şi se completează după cum
urmează:
Articolul 3. Bazele juridice ale utilizării patentei (6) Titularul patentei poate desfăşura activitatea de
întreprinzător specificată în patentă pe întreg teritoriul ţării
dacă în patentă nu este indicat altfel.
1. La articolul 3 alineatul (6), cuvintele „dacă în patentă nu
este indicat altfel” se înlocuiesc cu textul „cu excepţia
cazurilor în care conform legislaţiei pentru desfăşurarea
unor genuri de activitate indicate în anexa la prezenta lege este necesară autorizaţia autorităţii administraţiei publice
locale sau certificatul eliberat de autoritatea publică de
specialitate”;
Modificarea în cauză se prevede racordarea prevederilor Legii сu privire la patenta de întreprinzător cu
prevederile Legii сu privire la comerţul
interior, prin care se specifică că, în
autorizaţia de funcţionare se indică
amplasarea unităţii comerciale/locului pentru vînzare.
01.04.2016
Articolul 4. Modul de eliberare şi de prelungire a patentei 2. Articolul 4: Se propune ca patenta de întreprinzător 01.04.2016
152
(1) Patenta se eliberează şi se prelungeşte la cererea
solicitantului/ titularului. Cererea se depune la inspectoratul fiscal teritorial în a cărui rază solicitantul/titularul îşi are
domiciliul sau preconizează să îşi desfăşoare activitatea. În cazul prevăzut la alin.(7), solicitantul/titularul depune cererea la primăria respectivă. (6) Patenta se eliberează şi se prelungeşte de inspectoratul
fiscal teritorial, pe raza căruia solicitantul îşi are domiciliul
sau la locul de desfăşurare a activităţii preconizate, în decurs
de 3 zile de la data depunerii cererii, documentelor perfectate în modul respectiv şi după achitarea taxei pentru patentă
stabilite. (7) Patenta poate fi eliberată de primăria în a cărei rază de administrare solicitantul intenţionează să-şi desfăşoare
activitatea în baza patentei, în cazul dacă în localitatea
respectivă nu este amplasat inspectoratul (oficiul) fiscal.
Patenta eliberată de primărie este valabilă numai pe teritoriul
administrat de aceasta.
la alineatul (1), textul „În cazul prevăzut la alin.(7)”
înlocuieşte cu textul „În cazurile prevăzute la alin.(6) şi (7)”;
aferent genurilor de activitate pentru care este necesară autorizaţia autorităţii administraţiei publice locale să fie
eliberată şi prelungită de primăria în a
cărei rază de administrare solicitantul
intenţionează să-şi desfăşoare activitatea. Astfel, va avea loc simplificarea procesului de eliberare a patentei de întreprinzător şi actelor permisive
aferente acesteia, prin prisma implementării şi asigurării
funcţionalităţii ghişeului unic în
domeniul autorizării activităţii în baza
patentei de întreprinzător la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale. Modificarea vizează art.4 alin.(1) şi
alin.(6) din Legea cu privire la patenta de întreprinzător a proiectului de lege.
(3) Împreună cu cererea de eliberare a patentei pentru unul din
genurile de activitate enumerate la poziţiile 2.1, 2.2, 2.3, 2.5, 2.6, 2.12, 2.13, 2.14, 2.15, 2.16 din anexa la prezenta lege, solicitantul prezintă copia de pe diplomă sau de pe alt act
privind studiile ce confirmă nivelul de calificare necesar
desfăşurării genului de activitate respectiv.
alineatul (3), va avea următorul cuprins: ,,(3) Împreună cu cererea de eliberare a patentei pentru unul din genurile de activitate enumerate la poziţiile 2.4, 2.5,
2.6, 2.8 şi 2.33 din anexa la prezenta lege, solicitantul
prezintă autorizaţia/certificatul de la autoritatea publică
centrală/locală de specialitate ce confirmă nivelul de
calificare necesar desfăşurării genului de activitate respectiv.”;
Modificarea în cauză se propune în
scopul racordării prevederilor Legii
nr.93-XIV din 15.07.1998 cu privire la patenta de întreprinzător cu prevederile
Codului educaţiei nr.152 din 17.07.2014,
sistemul de educaţie al Republicii
Moldova. Reieşind din prevederile Codului
educaţiei, sistemul de educaţie al
Republicii Moldova este reprezentat de ansamblul instituţiilor şi organizaţiilor
(educaţionale, economice, politice,
ştiinţifice, culturale, obşteşti). Menţionăm că, desfăşurarea activităţii în
baza patentei de întreprinzător se
realizează de către persoane fizice. Drept urmare, predarea, meditarea diferitor discipline, precum şi organizarea
a diferitor secţii pe interese nu pot fi desfăşurate în baza patentei de
întreprinzător. Urmează de menţionat faptul că,
desfăşurarea activităţii în baza patentei de
întreprinzător la poziţiile respective
creează premise pentru eschivarea de la
01.04.2016
153
plata impozitelor şi taxelor. (6) Patenta se eliberează şi se prelungeşte de inspectoratul fiscal teritorial, pe raza căruia solicitantul îşi are domiciliul sau la locul de desfăşurare a activităţii preconizate, în decurs de 3 zile de la data depunerii cererii, documentelor perfectate în modul respectiv şi după achitarea taxei pentru patentă stabilite.
la alineatul (6), cuvintele „sau la locul de desfăşurare a
activităţii preconizate” se înlocuiesc cu textul „iar în cazul în care conform legislaţiei, pentru desfăşurarea unor genuri
de activitate indicate în anexa la prezenta lege este necesară
autorizaţia autorităţii administraţiei publice locale - de primăria în a cărei rază de administrare solicitantul
intenţionează să-şi desfăşoare activitatea în baza patentei”.
A se vedea argumentele expuse la art.4 alin.(1) din Legea cu privire la patenta de întreprinzător a proiectului de lege. Modificarea vizează art.4 alin.(1) şi
alin.(6) din Legea cu privire la patenta de întreprinzător a proiectului de lege
01.04.2016
Articolul 8. Încetarea valabilităţii patentei (1) Valabilitatea patentei încetează: a) în cazul nerespectării prevederilor art.3 alin.(8); b) în cazul în care titularul patentei renunţă la patentă pe
calea depunerii cererii respective; c) în baza cererii titularului patentei în legătură cu pierderea
capacităţii de muncă, confirmată de concluzia respectivă a
comisiei medicale; d) în cazul decesului titularului patentei; e) în cazul aplicării faţă de titularul patentei a unei sancţiuni
administrative; f) în cazul în care se constată transmiterea patentei către o
altă persoană; g) în cazul în care durata patentei nu este prelungită în decurs
de 12 luni consecutive de la data suspendării ei pentru
neachitarea în termen a taxei pentru patentă.
Articolul 3. Bazele juridice ale utilizării patentei (1) Patenta se eliberează pentru unul din genurile de
activitate, a căror listă se anexează la prezenta lege. (11) Se interzice deţinerea de către acelaşi titular a două sau
mai multe patente valabile concomitent pentru acelaşi gen de
activitate desfăşurată în acelaşi loc. (2) Patenta este valabilă numai pentru titularul ei şi nu poate
fi transmisă altei persoane. (3) Desfăşurarea activităţii de întreprinzător în baza patentei
nu impune înregistrarea de stat a titularului acesteia şi
primirea licenţei. Asupra titularului patentei nu se extind cerinţele privind prezentarea dărilor de seamă financiare şi
statistice, ţinerea evidenţei contabile şi financiare, efectuarea operaţiilor de casă şi decontărilor, precum şi prevederile
art.90 din Codul fiscal. (4) În relaţiile de drept civil, titularul patentei acţionează în
numele său. (5) Titularul patentei răspunde pentru obligaţiile aferente
3. La articolul 8 alineatul (1) litera a), textul „alin.(8)” se
exclude. Modificarea prevede aducerea în concordanţă a prevederilor lit.a) cu lit.e)
din art.8 alin.(1) al Legii cu privire la patenta de întreprinzător. În toate cazurile indicate în art.3 al Legii, reieşind din prevederile Codului contravenţional, deţinătorul patentei
urmează a fi sancţionat administrativ, iar prin art.8 alin.(1) lit.e) din Lege se specifică că, în cazul aplicării faţă de
titularul patentei a unei sancţiuni
administrative, valabilitatea acestea încetează. Modificarea vizează art.8 alin.(1) şi art.9
din Legea cu privire la patenta de întreprinzător a proiectului de lege.
01.04.2016
154
desfăşurării activităţii de întreprinzător pe parcursul duratei
de prescripţie stabilită de lege, indiferent de durata patentei. (6) Titularul patentei poate desfăşura activitatea de
întreprinzător specificată în patentă pe întreg teritoriul ţării
dacă în patentă nu este indicat altfel. (61) Pentru genul de activitate menţionat la poziţia 1.1 din
anexă, titularul patentei îşi desfăşoară activitatea de întreprinzător în pavilion, chioşc (gheretă), tonetă, la tejghea,
tarabă, care au suprafaţa de pînă la 30 m2. (7) Titularul patentei este obligat: a) să respecte ordinea stabilită de desfăşurare a activităţii
indicate în patentă, normele sanitare, normele de protecţie
contra incendiilor, să îndeplinească alte cerinţe ce se referă la
genul de activitate respectiv, iar pentru desfăşurarea activităţii indicate la compartimentul 1 din anexă, să aibă documentele
primare de provenienţă a mărfii, după caz, factura de expediţie, chitanţa de percepere a taxei vamale sau actul de
achiziţie a mărfurilor; b) să desfăşoare activitatea numai în locurile permise în
aceste scopuri de autoritatea administraţiei publice locale; c) să respecte drepturile şi interesele consumatorilor; d) să afişeze patenta sau copia ei, autentificată de notar, într-un loc vizibil la locurile unde îşi desfăşoară activitatea de
întreprinzător, iar în caz de necesitate să o prezinte la cererea
organului de control sau a consumatorilor. (8) Titularul patentei nu este în drept: a) să angajeze lucrători pentru desfăşurarea activităţii de
întreprinzător specificate în patentă; b) să încheie tranzacţii cu întreprinderea individuală al cărei
fondator este el sau careva dintre membrii familiei sale, cu societatea în nume colectiv ori în comandită, al cărei asociat
cu răspundere deplină este el sau careva dintre membrii
familiei sale. Articolul 9. Suspendarea patentei (1) Patenta se suspendă: a) în baza cererii titularului patentei în legătură cu boala lui, în
limitele termenelor stabilite de legislaţia muncii; b) în cazul neexecutării obligaţiilor prevăzute la art.3 alin.(7) lit.a), b) şi d); (2) La expirarea perioadei de timp pentru care patenta a fost suspendată şi după înlăturarea cauzelor ce au condus la
suspendarea patentei, termenul ce cuprinde perioada de suspendare se restabileşte şi se prelungeşte pentru perioada
respectivă, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.(1) lit.b) şi
4. Articolul 9: la alineatul (1), litera b) se abrogă; la alineatele (2) şi (3), textul „lit.b) şi” se exclude;
A se vedea argumentele expuse la art. 8 alin.(1) din Legea cu privire la patenta de întreprinzător a proiectului de lege. Modificarea vizează art.8 alin.(1) şi art.9
din Legea cu privire la patenta de întreprinzător a proiectului de lege.
01.04.2016
155
lit.c). Restabilirea şi prelungirea patentei pe perioada pentru
care a fost suspendată în cazul specificat la alin.(1) lit.a) se realizează în limitele termenelor stabilite de legislaţia muncii şi
doar în condiţiile în care titularul patentei prezintă certificat de
concediu medical. (3) În cazul depistării de către organele de control a cazurilor
de continuare a activităţii în baza patentei suspendate conform alin.(1) lit.b) şi c), acestea informează autoritatea fiscală
teritorială sau primăria care a eliberat sau a prelungit durata
patentei despre cele depistate, indicînd, în mod obligatoriu, numărul şi seria patentei. (4) În condiţiile specificate la alin.(1) lit.b), organul emitent al patentei va emite o decizie privind suspendarea patentei, iar după înlăturarea cauzelor ce au condus la suspendare – o decizie privind reluarea valabilităţii patentei. Articolul 3. Bazele juridice ale utilizării patentei (7) Titularul patentei este obligat: a) să respecte ordinea stabilită de desfăşurare a activităţii
indicate în patentă, normele sanitare, normele de protecţie
contra incendiilor, să îndeplinească alte cerinţe ce se referă la
genul de activitate respectiv, iar pentru desfăşurarea activităţii
indicate la compartimentul 1 din anexă, să aibă documentele
primare de provenienţă a mărfii, după caz, factura de
expediţie, chitanţa de percepere a taxei vamale sau actul de achiziţie a mărfurilor; b) să desfăşoare activitatea numai în locurile permise în aceste scopuri de autoritatea administraţiei publice locale; c) să respecte drepturile şi interesele consumatorilor; d) să afişeze patenta sau copia ei, autentificată de notar, într-un loc vizibil la locurile unde îşi desfăşoară activitatea de
întreprinzător, iar în caz de necesitate să o prezinte la cererea
organului de control sau a consumatorilor.
alineatul (4) abrogă.
Articolul 11. Restabilirea patentei (1) În cazul în care patenta a fost pierdută sau nimicită,
aceasta poate fi restabilită în baza cererii depuse de titular la
autoritatea care a eliberat patenta. (2) Restabilirea patentei se efectuează în baza duplicatului ei, în decurs de 10 zile de la data depunerii cererii respective. Totodată, perioada în care titularul nu a putut beneficia de
patentă nu se restabileşte. (3) Pentru restabilirea patentei se încasează o taxă în mărimea unui salariu minim.
5. La articolul 11 alineatul (3), cuvintele „unui salariu
minim” se înlocuiesc cu cuvintele „unei unităţi
convenţionale”.
Se propune diminuarea cuantumului taxei percepute pentru restabilirea patentei de întreprinzător de la „unui
salariu minim” la „o unitate
convenţională”. Menţionăm că, la momentul actual, un
salariu minim constituie – 1 000 lei, iar o unitate convenţională - 20 lei.
01.04.2016
156
Articolul 12. Impozitarea titularului patentei (1) Impunerea fiscală a titularului patentei se efectuează sub formă de taxă pentru patentă, care include impozitul pe venit,
taxele pentru resursele naturale, taxa pentru unităţile
comerciale şi/sau unităţile de deservire socială, taxa pentru amenajarea teritoriului.
6. La articolul 12, alineatul (1), textul „taxele pentru
resursele naturale” se exclude, iar cuvintele ,,unităţile de deservire socială” se înlocuiesc cu cuvintele ,,prestări
servicii”.
Modificarea în cauză se propune reieşind
din faptul că genul de activitate corespunzător extragerii resurselor naturale este exclus din anexa la Lege.
01.04.2016
Articolul 14. Modul de achitare a taxei pentru patentă (1) Taxa pentru patentă se achită la contul bugetului local pînă
la data depunerii cererii de eliberare sau de prelungire a patentei, în cuantum corespunzător termenului solicitat, dar
care nu poate fi mai mic decît cel prevăzut la art.7. Pentru
prelungirea termenului ce permite desfăşurarea activităţii în
baza patentei de întreprinzător din ziua următoare perioadei
pentru care a fost eliberată sau prelungită patenta anterior, taxa aferentă perioadei următoare se achită pînă la expirarea acestui
termen. În cazul achitării taxei după expirarea perioadei ce
permite desfăşurarea activităţii în baza patentei, prelungirea
acesteia se va realiza din ziua următoare zilei achitării taxei
pentru patentă. Perceptorii fiscali ai primăriilor sînt în drept să
încaseze taxa pentru patentă, cu transferarea ulterioară a
acesteia la contul bugetului local.
7. La articolul 14, alineatul (1) după cuvintele „bugetului
local” se completează cu cuvintele „după locul desfăşurării
activităţii de întreprinzător în baza patentei,”.
Modificarea prevede concretizarea bugetului local la care urmează să se
transfere suma taxei încasate pentru patenta de întreprinzător.
01.04.2016
Anexa la Legea
2.12. Predarea limbilor străine
(instruire individuală sau în grupe
cu un număr de pînă la 20
persoane)
140 70 35
2.13. Predarea şi meditarea
diferitor discipline, cu excepţia
muzicii, coregrafiei şi artelor
plastice (instruire individuală sau
în grupe cu un număr de pînă la 20
persoane)
100 50 30
2.14. Predarea muzicii, coregrafiei şi artelor plastice (instruire
individuală sau în grupe cu un
număr de pînă la 20 persoane)
100 50 30
2.15. Organizarea de diferite secţii
pe interese, inclusiv de cultură
fizică, pentru copii de pînă la 6 ani
(în grupe de pînă la 20 persoane)
70 35 20
8. Anexa: poziţiile 2.12, 2.13, 2.14, 2.15, 2.16, 2.21, 2.39 din anexă se
exclud;
A se vedea argumentele expuse la art.4 alin.(3) din Legea nr.93-XIV din 15 iulie 1998 cu privire la patenta de întreprinzător.
01.04.2016
157
2.16. Organizarea de diferite secţii
pe interese, inclusiv de cultură
fizică, pentru adulţi (în grupe de
pînă la 20 persoane)
100 50 35
2.21. Construirea caselor de locuit şi a garajelor în localităţile
rurale
- - 70
2.39. Organizarea discocluburilor
600 300 150
2.40. Executarea şi comercializarea obiectelor de lemn, metal, ghips, argilă, ciment
100 60 40
2.41. Confecţionarea şi darea în
chirie a recuzitelor pentru diferite ceremonii şi comercializarea lor
150 80 50
2.43. Tăbăcirea şi prelucrarea
pieilor, confecţionare articolelor
din blană şi din piele şi
comercializarea lor
200 120 100
la poziţia 2.40 coloana 1, textul ,,şi comercializarea
obiectelor de lemn, metal, ghips, argilă, ciment” se
înlocuieşte cu textul ,, obiectelor de lemn, metal, gips, argilă, ciment şi comercializarea acestora propriu
executate”; la poziţia 2.41 coloana 1, cuvintele ,,comercializarea lor” se
înlocuiesc cu cuvintele ,,acestora propriu confecţionate”; la poziţia 2.43 coloana 1, cuvintele ,, comercializarea lor” se înlocuiesc cu cuvintele ,,comercializarea acestora propriu prelucrate şi confecţionate ”.
Modificarea prevede concretizare tipurilor de obiecte ce pot fi comercializate în baza patentei de întreprinzător.
01.04.2016
Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr.489-XIV din 08 iulie 1999 Articolul 30. Aplicarea măsurilor de executare silită (1) În cazul neplăţii, în termenele stabilite la art.26, a
contribuţiilor datorate bugetului asigurărilor sociale de stat,
organele Serviciului Fiscal de Stat procedează la aplicarea
măsurilor de executare silită, conform legislaţiei fiscale. (2) În sensul stingerii obligaţiilor la bugetul asigurărilor
sociale de stat, noţiunile utilizate în legislaţia fiscală
semnifică: a) obligaţie fiscală – contribuţiile de asigurare socială de stat,
alte sume impuse spre plată contribuabililor în bugetul
asigurărilor sociale de stat, precum şi sumele majorărilor de
întîrziere (penalităţilor) şi amenzilor aplicate pentru
încălcarea legislaţiei care stabileşte aceste obligaţii; b) contribuabil – persoana care, conform legislaţiei, este
obligată să calculeze şi/sau să achite, să reţină sau să
perceapă de la altă persoană şi să achite sumele respective la bugetul asigurărilor sociale de stat;
Art.XII. – La articolul 30, alineatul (4) din Legea nr.489-XIV din 08 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări
sociale (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.1-4, art.2), cu modificările ulterioare, va avea următorul
cuprins: ,,(4) Amînarea şi eşalonarea stingerii obligaţiei fiscale faţă
de bugetul asigurărilor sociale de stat se efectuează în
condiţiile şi modul stabilit de Codul fiscal similar
impozitelor şi taxelor.”.
Se propune acordarea dreptului contribuabililor de a beneficia de modificarea termenului de stingere a obligaţiei la bugetul asigurărilor sociale
de stat, analogic modului de modificare a termenului de stingere a obligaţiei
privind impozitele şi taxele calculate. Modificarea are drept scop ajustarea cadrului legal în vigoare aferent principiului egalităţii şi nediscriminării
contribuabililor în raport cu bugetul.
01.04.2016
158
c) restanţă – suma pe care contribuabilul era obligat să o
plătească la bugetul asigurărilor sociale de stat, majorările de întîrziere (penalităţile) şi/sau amenzile pe care nu le-a plătit în
termen. (3) Alte noţiuni cuprinse în legislaţia fiscală, utilizate în scopul
stingerii obligaţiei fiscale, ajustate, după caz, la prevederile
alin.(2), au acelaşi sens şi în scopul stingerii obligaţiilor faţă
de bugetul asigurărilor sociale de stat. (4) Amînarea şi eşalonarea stingerii obligaţiei fiscale faţă de
bugetul asigurărilor sociale de stat se efectuează în condiţiile şi
în modul stabilite de legea bugetului asigurărilor sociale de
stat. (5) Contestarea deciziei organului fiscal sau acţiunii
funcţionarului fiscal privind stingerea obligaţiei faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat se face în modul şi în
termenele stabilite de legislaţia fiscală. Legea pentru punerea în aplicare a titlului IV din Codul fiscal nr. 1054-XIV din 16 iunie 2000 Articolul 4. Dispoziţii finale şi tranzitorii (41) Agenţii economici în adresa cărora persoanele fizice şi
juridice livrează articole giuvaiere din metale preţioase şi
pietre preţioase supuse accizelor, inclusiv articole importate, fără documente justificative (copia declaraţiei vamale,
documentul de plată, alte documente stabilite de către
Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul Finanţelor, ce confirmă achitarea accizelor) pentru
comercializarea ulterioară: (43) Persoanele fizice care prezintă pentru marcarea de stat
articole de bijuterie sau de giuvaiergerie fără documente
justificative (copia de pe declaraţia vamală DV-6 şi de pe chitanţa TV-14, alt document de plată ce confirmă achitarea
accizelor) achită accizele, conform cotelor stabilite în anexa
nr.1 la titlul IV din Codul fiscal, pînă la prezentarea mărfurilor
pentru marcarea de stat în baza bonului de plată eliberat de
către Camera de Stat pentru Supravegherea Marcării, în care se
înscriu datele evaluării, cota şi mărimea accizului şi rechizitele
bancare, inclusiv contul la care urmează a fi transferat impozitul.
Art.XIII. – Articolul 4 din Legea pentru punerea în aplicare a titlului IV din Codul fiscal nr. 1054-XIV din 16 iunie 2000 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 8 februarie 2007), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după
cum urmează: la alineatul (41), după cuvintele “supuse accizelor” se
introduce textul “de la poziţia tarifară 7113”; la alineatul (43), după cuvintele ,,bijuterie sau de
giuvaiergerie” se introduce textul ,,de la poziţia tarifară
7113”.
A se vedea argumentele expuse la art.96 lit.b) liniuţa 6 din Codul fiscal. Modificarea vizează art.96 lit.b) liniuţa
6, art.1013 alin.(1), art.103 alin.(1) pct.12) lit.c) şi pct.21) din Codul fiscal,
art.28 lit.c) şi lit.p) şi pct.4 şi pct.8 din
Nota la Anexa nr.2 din Legea cu privire la tariful vamal, art.4 alin.(7) şi alin.(71) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului III din Codul fiscal şi art.4 alin.(41) şi alin.(43) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului IV din Codul fiscal ale proiectului de lege
01.04.2016
Legea pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal nr.1056-XIV din 16 iunie 2000
Art.XIV. – Legea pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal nr.1056-XIV din 16 iunie 2000 (Republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
ediţie specială din 08.02.2007), cu modificările şi
completările ulterioare, şi se modifică după cum urmează:
159
Articolul 4. Dispoziţii finale şi tranzitorii (1) Obligaţiile fiscale privind impozitul funciar şi impozitul pe bunurile imobiliare, apărute pînă la 1 ianuarie 2001, se reglementează conform legislaţiei în vigoare la momentul
apariţiei acestor obligaţii fiscale. (2) Pînă la 1 ianuarie 2017, prin derogare de la prevederile
Codului fiscal, aplicarea impozitului funciar şi impozitului pe
bunurile imobiliare se reglementează conform prevederilor alin.(4)-(11) din prezentul articol şi ale anexelor nr.1 şi nr.2 la
prezenta lege. (3) Prevederile alin.(2) nu se extind asupra: a) bunurilor imobiliare cu destinaţie locativă (apartamente şi
case de locuit individuale, terenuri aferente acestor bunuri) din municipii şi oraşe, inclusiv din localităţile aflate în componenţa acestora, cu excepţia satelor (comunelor) – începînd cu 1 ianuarie 2007; a1) bunurilor imobiliare cu destinaţie locativă (apartamente şi
case de locuit individuale, terenuri aferente acestor bunuri) din satele (comunele) municipiilor Chişinău şi Bălţi – începînd cu 1 ianuarie 2012; b) garajelor şi terenurilor pe care acestea sînt amplasate,
loturilor întovărăşirilor pomicole cu sau fără construcţii
amplasate pe ele; bunurilor imobiliare cu altă destinaţie decît
cea locativă sau agricolă – începînd cu 1 ianuarie 2010; c) terenurilor agricole cu construcţii amplasate pe ele – începînd cu 1 ianuarie 2012. Începînd cu datele prevăzute la prezentul alineat, impozitarea
bunurilor respective se efectuează în conformitate cu
prevederile Codului fiscal. (31) Bunurile imobiliare prevăzute la art.280 din Codul fiscal, care nu au fost evaluate de către organele cadastrale teritoriale conform valorii estimate se impozitează în baza prevederilor
prezentei legi. Impozitarea acestor bunuri conform valorii estimate se va realiza începînd cu anul următor anului în care bunurile imobiliare au fost evaluate. (4) Cotele concrete ale impozitului funciar şi impozitului pe
bunurile imobiliare se stabilesc anual de către autorităţile reprezentative ale administraţiei publice locale la aprobarea bugetelor respective, în limitele (inclusiv limitele maxime) specificate în anexele nr.1 şi nr.2 la prezenta lege, însă nu mai
mici decît 50% din cota maximă.
1. Articolul 4: alineatul (3) se completează cu litera d) cu următorul cuprins: ,,d) bunurilor imobiliare evaluate prin intermediul evaluatorilor titulari ai certificatelor de calificare şi/sau
organelor cadastrale teritoriale – începînd cu 1 ianuarie 2016.”; la alineatul (31), după cuvintele ,,de către organele
cadastrale teritoriale” se introduce textul ,, / evaluatorilor titulari ai certificatelor de calificare”, iar cuvintele ,,anul
următor anului” se înlocuiesc cu ,,data”;
A se vedea argumentele expuse la art.8 alin.(2) lit.d1) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.8 alin.(2) lit.d1), art.2591, art.279, art.280 şi art.285 alin.(41) din Codul fiscal şi art.4 alin.(31) şi alin.(5) - (10) şi Anexa nr.2 din Legea
pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal ale proiectului de lege.
01.01.2017
(10) Întreprinderile, instituţiile, organizaţiile şi persoanele
fizice care au bunuri imobiliare, inclusiv terenuri, amplasate în afara unităţii administrativ-teritoriale în care se află reşedinţa
la alineatul (10), textul ,,Întreprinderile, instituţiile, organizaţiile şi persoanele fizice” se înlocuieşte cu
cuvintele ,,Subiecţii impunerii”.
A se vedea argumentele expuse la art.8 alin.(2) lit.d1) din Codul fiscal al proiectului de lege.
01.01.2017
160
de bază, transferă impozitul pe bunurile imobiliare şi impozitul
funciar, calculate pentru aceste bunuri şi terenuri, integral la bugetele satelor (comunelor), oraşelor sau municipiilor, la
locul de amplasare a bunurilor imobiliare şi a terenurilor.
Modificarea vizează art.8 alin.(2) lit.d1), art.2591, art.279, art.280 şi art.285 alin.(41) din Codul fiscal şi art.4 alin.(31) şi alin.(5) - (10) şi Anexa nr.2 din Legea
pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal ale proiectului de lege.
Anexa nr.1 Obiectele impunerii şi cotele maxime ale impozitului
funciar 1. Terenurile cu destinaţie agricolă: a) toate terenurile, altele decît cele destinate fîneţelor şi
păşunilor: - care au indici cadastrali – 1,5 lei pentru 1 grad-hectar; - care nu au indici cadastrali – 110 lei pentru 1 hectar; b) terenurile destinate fîneţelor şi păşunilor: - care au indici cadastrali – 0,75 lei pentru 1 grad-hectar; - care nu au indici cadastrali – 55 lei pentru 1 hectar; c) terenurile ocupate de obiecte acvatice (iazuri, lacuri etc.) – 115 lei pentru 1 hectar de suprafaţă acvatică. 2. Terenurile din intravilan: a) terenurile pe care sînt amplasate fondul de locuinţe, loturile
de pe lîngă domiciliu (inclusiv terenurile atribuite de către
autoritatea administraţiei publice locale ca loturi de pe lîngă
domiciliu şi distribuite în extravilan, din cauza insuficienţei de
terenuri în intravilan): - în localităţile rurale – 1 leu pentru 100 m2; a1) terenurile atribuite de către autoritatea administraţiei
publice locale ca loturi de pe lîngă domiciliu şi distribuite în extravilan din cauza insuficienţei de terenuri în intravilan,
neevaluate de către organele cadastrale teritoriale conform
valorii estimate: - în oraşe – 2 lei pentru 100 m2; - în municipiile Chişinău şi Bălţi – 10 lei pentru 100 m2; - în celelalte municipii şi în oraşele-reşedinţă – 4 lei pentru 100 m2; b) terenurile destinate întreprinderilor agricole, alte terenuri neevaluate de către organele cadastrale teritoriale conform
valorii estimate: - în oraşe şi în localităţile rurale – 10 lei pentru 100 m2; - în municipiile Chişinău şi Bălţi – 30 lei pentru 100 m2; - în celelalte municipii şi în oraşele-reşedinţă – 10 lei pentru 100 m2. 3. Terenurile din extravilan, altele decît cele specificate la pct.5, neevaluate de către organele cadastrale teritoriale
2. Anexa nr.1: punctul 1: la litera a), cifra ,,1,5” se înlocuieşte cu cifra ,,1,73”, iar
cifra ,,110” se înlocuieşte cu cifra ,,126,5”;
la litera b), cifra ,,0,75” se înlocuieşte cu cifra ,,0,86”, iar
cifra,, 55” se înlocuieşte cu ,,63,25”; la litera c), cifra ,,115” se înlocuieşte cu cifra ,,132,25”; punctul 2: la litera a), cuvintele ,,1 leu” se înlocuiesc cu cuvintele
,,1,15 lei”; la litera a1), cifra ,,2” se înlocuieşte cu cifra ,,2,3”, cifra
,,10” se înlocuieşte cu cifra ,,11,5”, iar cifra ,,4” se
înlocuieşte cu ,,4,6”; la litera b), cifra ,,10” se înlocuieşte cu cifra ,,11,5”, cifra
,,30” se înlocuieşte cu cifra ,,34,5”, iar cifra ,,10” se
înlocuieşte cu cifra ,,11,5”. la punctul 3, cifra ,,70” se înlocuieşte cu cifra ,,80,5”.
Se propune majorarea cotelor impozitului funciar pentru terenurile cu destinaţie agricolă şi pentru cele din
intravilan şi extravilan, cu 15%. Modificarea reiese din Obiectivele politicii fiscale şi vamale şi are drept
scop majorarea veniturilor bugetelor autorităţilor publice locale, întru
asigurarea autonomiei financiare.
01.04.2016
161
conform valorii estimate – 70 lei pentru 1 hectar. 5. Terenurile din extravilan pe care sînt amplasate clădiri şi construcţii, carierele şi pămînturile distruse în urma activităţii
de producţie, neevaluate de către organele cadastrale teritoriale
conform valorii estimate – 350 lei pentru 1 hectar.
la punctul 5, cifra ,,350” se înlocuieşte cu cifra ,,402,5”.
Anexa nr.2 Subiecţii impunerii, obiectele impunerii, baza impozabilă
(costul) şi cotele maxime ale impozitului pe bunurile
imobiliare 1. Impozitul pe clădirile şi construcţiile cu destinaţie agricolă,
precum şi pe alte bunuri imobiliare, neevaluate de către
organele cadastrale teritoriale conform valorii estimate, se stabileşte după cum urmează: - pentru persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate
de întreprinzător – 0,1 la sută din valoarea contabilă a bunurilor imobiliare pe perioada fiscală; - pentru persoanele fizice, altele decît cele specificate la prima liniuţă – 0,1 la sută din costul bunurilor imobiliare. 2. Impozitul pe bunurile imobiliare cu destinaţie locativă
(apartamente şi case de locuit individuale) din localităţile
rurale se stabileşte după cum urmează: - pentru persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate
de întreprinzător – 0,1 la sută din valoarea contabilă a
bunurilor imobiliare pe perioada fiscală; - pentru persoanele fizice, altele decît cele specificate la prima liniuţă – 0,1 la sută din costul bunurilor imobiliare. 21. Impozitul pe bunurile imobiliare cu altă destinaţie decît cea
locativă (apartamente şi case de locuit individuale) din
municipii şi oraşe, care aparţin persoanelor fizice, neevaluate de către organele cadastrale teritoriale conform valorii
estimate, se stabileşte după cum urmează: - în oraşe, în oraşele-reşedinţă şi în municipii, cu excepţia
municipiilor Chişinău şi Bălţi – 0,2 la sută din costul bunurilor
imobiliare; - în municipiile Chişinău şi Bălţi – 0,3 la sută din costul
bunurilor imobiliare. 3. În cazurile în care suprafaţa totală a locuinţelor şi a
construcţiilor principale ale persoanelor fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, înregistrate cu drept de
proprietate, depăşeşte 100 m2 inclusiv, cotele concrete stabilite ale impozitului pe bunurile imobiliare se majorează în funcţie
de suprafaţa totală, după cum urmează: - de la 100 la 150 m2 inclusiv – de 1,5 ori; - de la 150 la 200 m2 inclusiv – de 2 ori;
3. Anexa nr.2: punctele 1 şi 2 vor avea următorul cuprins: ,,1. Impozitul pe clădirile şi construcţiile cu destinaţie
agricolă, precum şi pe alte bunuri imobiliare, neevaluate de
către organele cadastrale teritoriale conform valorii
estimate, se stabileşte în mărime de 0,1 la sută din costul
bunurilor imobiliare / valoarea contabilă. 2. Impozitul pe bunurile imobiliare cu destinaţie locativă
(apartamente şi case de locuit individuale) e ale persoanelor
fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător se
stabileşte în mărime de 0,1 la sută din costul bunurilor
imobiliare.”; la punctul 21, după cuvintele ,, persoanelor fizice” se introduc cuvintele ,,care nu desfăşoară activitate de
întreprinzător”.
A se vedea argumentele expuse la art.8 alin.(2) lit.d1) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.8 alin.(2) lit.d1), art.2591, art.279, art.280 şi art.285 alin.(41) din Codul fiscal şi art.4 alin.(31) şi alin.(5) - (10) şi Anexa nr.2 din Legea
pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal ale proiectului de lege.
01.01.2017
162
- de la 200 la 300 m2 inclusiv – de 10 ori; - peste 300 m2 – de 15 ori. Construcţie principală – construcţie înregistrată cu drept de
proprietate a persoanei fizice, care are destinaţie de locuinţă şi
nu este antrenată în activitatea de întreprinzător. Codul vamal nr.1149-XIV din 20 iulie 2000
Art.XV. – Codul vamal nr.1149-XIV din 20 iulie 2000 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 1 ianuarie 2007), cu modificările şi
completările ulterioare, se modifică şi se completează după
cum urmează:
Articolul 1. Noţiuni principale În sensul prezentului cod, următoarele noţiuni semnifică: 19) vămuire – procedeul de plasare a mărfurilor şi mijloacelor
de transport într-un anumit regim vamal şi încheierea acestui
regim, în condiţiile prezentului cod;
1. Articolul 1: se completează cu punctul 191) cu următorul cuprins: ”191) operaţiuni de validare – ansamblul operaţiunilor care
trebuie îndeplinite de către organul vamal în vederea
încheierii operaţiunii de vămuire, care poate fi efectuată şi cu
utilizarea tehnicilor de prelucrare electronică a datelor;”;
Modificarea prevede reglementarea noţiunii privind operaţiuni de validare,
care reprezintă un ansamblu de operaţiuni
necesare a fi îndeplinite de către organul
vamal în vederea încheierii operaţiunii de vămuire, care poate fi efectuată şi cu utilizarea tehnicilor de prelucrare electronică a datelor. Completarea se datorează faptului
simplificării şi automatizării complete a
procesului de vămuire a declaraţiilor
vamale selectate de sistemul informaţional vamal pe culoarele verde şi
albastru de vămuire a mărfurilor.
01.04.2016
211) control ulterior – verificarea informaţiilor din declaraţia
vamală şi din documentele însoţitoare, verificarea existenţei şi
autenticităţii documentelor prevăzute pentru derularea unei destinaţii vamale sau regim vamal, examinarea contabilităţii şi a tuturor documentelor şi datelor sub orice formă, inclusiv
computerizată, care se raportează la operaţiunile privind
mărfurile (în cazul în care acestea mai pot fi identificate), mijloacele de transport, spaţiile de depozitare în cauză sau la
alte operaţiuni comerciale anterioare sau ulterioare implicînd
aceste mărfuri, mijloace de transport, spaţii de depozitare;
la punctul 211), cuvîntul „autenticităţii” se înlocuiește cu
cuvîntul „conformităţii”, iar textul ”(în cazul în care acestea
mai pot fi identificate), mijloacele de transport, spaţiile de
depozitare în cauză sau la alte operaţiuni comerciale anterioare sau ulterioare implicînd aceste mărfuri, mijloace
de transport, spaţii de depozitare;” se înlocuieşte cu textul
”provenite din comerţul internaţional sau la alte operaţiuni
comerciale anterioare sau ulterioare implicînd aceste mărfuri, verificarea mărfurilor în cazul în care acestea pot fi
identificate, mijloacelor de transport, încăperilor şi spaţiilor
de depozitare;”;
Modificarea prevede examinarea documentelor şi datelor care se raportează
la operaţiunile privind mărfurile provenite
din comerţul internaţional şi verificarea mărfurilor, în cazul în care acestea pot fi
identificate, mijloacelor de transport, încăperilor şi spaţiilor de depozitare. Amendamentul în cauză are drept scop
concretizarea faptului că, controlul ulterior
implică inclusiv examinarea documentelor şi datelor care se raportează la operaţiunile
privind mărfurile provenite din comerţul
internaţional, precum şi înlăturarea erorilor
de redacţie, definirea mai corectă a noţiunii
de control ulterior şi înţelegerii mai exacte
a noţiunii de către mediul de afaceri.
01.04.2016
se completează cu punctul 212) cu următorul cuprins: ”212) control fizic – un set de acţiuni de verificare a
mărfurilor, mijloacelor de transport internaţional, trimiterilor
poştale internaţionale şi bagajelor persoanelor fizice, care se
Modificarea prevede introducerea noţiunii de control fizic care reprezintă un set de
acţiuni de verificare a mărfurilor,
mijloacelor de transport internaţional,
01.04.2016
163
efectuează în scopul de a confirma informaţiile despre natura, originea, starea şi cantitatea de mărfuri aflate sub control vamal, prezenţa de bunuri, mijloace de transport şi
spaţii marfare, starea sigiliilor, ştampilelor şi altor mijloace
de identificare.”;
trimiterilor poştale internaţionale şi
bagajelor persoanelor fizice. Scopul modificării date constă în stabilirea
expresă în Codul vamal a noţiunii privind control fizic, care vine întru îmbunătăţirea
perceperii legislaţiei vamale în partea ce
ţine de modul în care se realizează
controlul vamal. 53) citaţie de audit postvămuire – înscris prin care
persoana este invitată la organul vamal ca să depună documente
sau să prezinte alte informaţii relevante pentru efectuarea
auditului postvămuire;
punctul 53) va avea următorul cuprins: ”53) citaţie de audit post-vămuire/reverificare – înscris prin care persoana este invitată la organul vamal ca să depună
documente, mărturii, să prezinte alte informaţii relevante
pentru efectuarea controlului ulterior sau să ia act de
rezultatele controlului ulterior;”;
Modificarea prevede racordarea noţiunilor
la modificările introduse prin Legea nr.71 din 12.04.2015 pentru modificarea şi
completarea unor acte legislative în partea ce ţine de reglementarea controlului
ulterior şi are drept scop uniformizarea
metodelor de lucru aferente celor două forme de control vamal ulterior (prin audit post-vămuire şi prin reverificarea
declaraţiilor vamale). În cadrul reverificării
declaraţiei vamale, fiind una din formele
controlului ulterior, poate fi prevăzută
procedura de citare, în cazul în care este necesar de a prezenta unele documente sau pentru a face cunoştinţă cu rezultatele
reverificării, acţiuni ce nu erau
reglementate în vreun articol. Modificarea vizează art.1 pct.53) şi pct.54) din Codul vamal al proiectului de lege.
01.04.2016
54) citaţie bancară – cerere specifică, scrisă, prin care se
solicită instituţiei financiare (sucursalei sau filialei acesteia) să
prezinte informaţii despre persoana auditată ori pasibilă de audit postvămuire şi despre operaţiunile din conturile bancare ale
persoanei respective;
la punctul 54), cuvîntul ”auditată” se înlocuieşte cu cuvîntul
”controlată”, iar cuvintele ”audit postvămuire” se înlocuiesc
cu cuvintele ”control ulterior;”;
A se vedea argumentele expuse la art.1 pct.53) din Codul vamal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.1 pct.53) şi pct.54)
din Codul vamal al proiectului de lege.
01.04.2016
62) culoar de control vamal – circuitul automatizat bazat pe analiza de risc, care trebuie urmat de declaraţia vamală pe
durata procesului de control vamal. Fiecare culoar reprezintă
un nivel de control care trebuie aplicat unei declaraţii vamale,
după cum urmează: - culoarul verde – culoarul de control vamal care permite acordarea liberului de vamă fără efectuarea controlului
documentar şi fizic; - culoarul galben – culoarul de control vamal care permite acordarea liberului de vamă după efectuarea controlului
documentar, fără efectuarea controlului fizic; - culoarul roşu – culoarul de control vamal care permite
punctul 62): prima liniuţă se completează în final cu cuvintele ,,aplicînd
validare automată a declaraţiei vamale;”;
Modificarea prevede introducerea validării automate a declaraţiei vamale aferente mărfurilor care au fost selectate
pentru a fi vămuite pe culoarele de control
vamal verde şi albastru. Modificarea are drept scop simplificarea şi
automatizarea completă a procesului de
vămuire al declaraţiilor vamale selectate de sistemul informaţional vamal pe culoarele
verde şi albastru. Aceste declaraţii vor fi validate doar
automatizat, fără implicarea factorului
01.04.2016
164
acordarea liberului de vamă după efectuarea controlului
documentar şi fizic; - culoar albastru – culoarul de control vamal care permite acordarea liberului de vamă fără efectuarea controlului
documentar şi fizic, cu efectuarea în baza principiului selectivităţii a controlului ulterior prin reverificarea declaraţiei
vamale;
a patra liniuţă, după cuvintele „fără efectuarea controlului
documentar şi fizic” se completează cu cuvintele “ , aplicînd
validare automată a declaraţiei vamale”;
subiectiv. În acest mod, vor fi minimizate riscurile de integritate, se va reduce timpul de vămuire, iar organul vamal va utiliza
resursele necesare în domenii de risc sporit. De menţionat că, sistemul respectiv este
utilizat în mai multe state membre UE şi
alte ţări şi se încadrează în conceptul de
facilitare a traficului bazat pe analiza de risc. Sistemul informaţional vamal al
Serviciului Vamal permite aplicarea acestei funcţionalităţi, fără costuri
adiţionale. Modul de aplicare a noilor proceduri de validare automată va fi reglementat prin
acte normative ale Serviciului Vamal, conform competenţelor deja prevăzute în
Codul vamal. Modificarea vizează art.1 pct.62) şi
pct.621) din Codul vamal al proiectului de lege.
se completează cu punctul 621) cu următorul cuprins: ”621) validare automată a declaraţiei vamale – operaţiune
mecanică a sistemului informaţional vamal prin care
declaraţia vamală se validează informatic, fără intervenţia directă a colaboratorului vamal, conform procedurii stabilite
de Serviciul Vamal;”;
A se vedea argumentele expuse la art.1 pct.62) din Codul vamal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.1 pct.62) şi pct.621) din Codul vamal al proiectului de lege.
01.04.2016
se completează cu punctele 68) – 78) cu următorul cuprins: ”68) analiza riscurilor – utilizarea sistematică a informaţiilor disponibile pentru a determina cauzele şi
condiţiile apariţiei riscurilor, identificarea lor, evaluarea
frecvenţei şi gravitatea impactului acestora; 69) evaluarea riscului - procesul general de identificare, analiză, estimare şi prioritizare a riscului; 70) tolerarea riscului – predispunerea organului vamal de a accepta riscul, după evaluarea acestuia, în vederea atingerii
obiectivelor sale; 71) profil de risc – descrierea oricărui grup de riscuri, inclusiv combinaţii determinate a indicatorilor de risc, bazate pe informaţiile acumulate, analizate şi clasificate, precum şi
propuneri în vederea prevenirii sau minimizării riscului; 72) indicatori de risc – anumite criterii care luate împreună
servesc ca un instrument practic pentru determinarea şi
Modificarea prevede introducerea în Codul vamal a conceptului de administrare a riscurilor şi reglementarea noţiunilor ce
ţin de domeniul administrării riscurilor. Completările respective au drept scop
aducerea în cadrul legal elementele necesare şi de bază în activitatea de
administrare şi analiză a riscurilor, prin
utilizarea normelor şi practicilor
internaţionale, precum și perceperea mai clară (inclusiv din partea mediului de afaceri) a administrării riscurilor ca
activitate de bază în cadrul Serviciului
Vamal. De asemenea, reglementarea în Codul vamal a conceptului de administrare a riscurilor vine să asigure legalitatea
01.04.2016
165
selectarea spre control a operaţiunilor vamale care prezintă
risc de încălcare a legislaţiei vamale. Aceste criterii au parametri prestabiliţi, devierea de la care sau corespunderea
cu care permite selectarea spre control; 73) selectivitatea în controlul vamal - proces de selecţie
pentru control al operaţiunilor vamale, bazat pe analiza
riscurilor; 74) criteriu de selectivitate/consemn – un ansamblu de date recunoscute de sistemul informaţional, gestionat de Serviciul
Vamal, care informează despre anumite evenimente şi/sau
riscuri şi poate institui proceduri de lucru obligatorii sau de
recomandare asupra operaţiunilor vamale; 75) parametrii aleatorii - componentă a sistemului
informaţional al Serviciului Vamal care distribuie declaraţiile vamale pe culoare de control vamal în lipsa criteriilor de selectivitate/consemn.”;
acţiunilor organului vamal în contextul
corelării cu alte instituţii (Procuratura Generală, Ministerul Afacerilor Interne,
Curtea de Conturi). Noţiunile în cauză au fost preluate din
Compendiumul administrării riscurilor în
vamă al Organizaţiei Mondiale a Vămilor
(WCO Customs Risk Management Compendium). Modificarea vizează art.1 pct.68) – 75), art.17 alin.(5) şi art.1921 din Codul vamal al proiectului de lege.
76) expeditor agreat – statut care permite agentului economic să efectueze procedura de tranzit național fără a
prezenta, la organul vamal de plecare sau în orice alt loc autorizat, mărfurile şi declaraţia de tranzit aferentă; 77) destinatar agreat – statut care permite agentului economic să primească, la sediul propriu sau în alt loc
specificat, mărfuri plasate sub regim vamal de tranzit național, fără a prezenta aceste mărfuri şi documentul de
însoţire a tranzitului la organul vamal de destinaţie; 78) principal obligat – persoana juridică înregistrată la
organul vamal, care îşi exprimă voinţa de a efectua o
operaţiune de tranzit național prin depunerea declaraţiei de
tranzit prevăzute în acest scop şi care îşi asumă
responsabilitatea şi garantarea financiară sau alt tip de
garantare prevăzut de legislaţie a operaţiunii de tranzit;”.
Completarea prevede introducerea în Codul vamal a conceptului de Proceduri simplificate de tranzit, care reglementează
noile proceduri simplificate în cazul tranzitului naţional şi are drept scop
avansarea negocierilor privind implementarea mecanismului de recunoaștere reciprocă a Agentului
Economic Autorizat (AEO) între Republica Moldova și Uniunea Europeană. Astfel, se propune în condiţiile stabilite de
Guvern, emiterea de către Serviciul Vamal
a autorizaţiei pentru utilizarea unei garanţii
globale sau scutirea de garanţii, utilizarea sigiliilor proprii, scutirea de la itinerar obligatoriu, statutul de expeditor agreat, statutul de destinatar agreat sau aplicarea de proceduri simplificate de tranzit caracteristice transporturilor de mărfuri, în baza căruia agentul economic va fi scutit
de necesitatea prezentării mărfii în vamă şi a documentelor de tranzit. De asemenea, agenţii economici în cauză vor beneficia
de dreptul de a închide/deschide operaţiune
de tranzit naţional de sine stătător. În mod
prioritar, de acest drept va beneficia agentul economic beneficiar de certificat
166
AEO pentru simplificări vamale sau certificat AEO pentru simplificări vamale, securitate şi siguranţă. În rezultatul analizei tranziturilor naţionale, pentru a nu crea careva
mecanisme discriminatorii faţa de agentii
economici, şi luînd în vedere practicile Uniunii Europene, se propune stabilirea numărului minim de 50 de operaţiuni de
tranzit pe parcursul unui an calendaristic. Acest număr de operaţiuni de tranzit va
permite aplicarea de către întreprinderile
mici şi mijlocii a procedurilor simplificate în tranzit. Totodată, se prevede acordarea dreptului
agentului economic de a utiliza sigilii proprii, ceea ce va reduce costurile sale, luînd în considerație că, pentru aplicarea
sigiliului se percepe taxă pentru efectuarea
procedurilor vamale în sumă de 4 euro,
conform Anexei nr.2 la Legea cu privire la tariful vamal. Modificările respective sunt strîns legate de implementarea procedurilor simplificate de vămuire. În acelașii sens, importanţa introducerii
procedurilor simplificate de tranzit naţional în Codul vamal se explică prin
faptul că, acest concept se impune în
contextul racordării cadrului legal în partea
ce ţine de proceduri simplificate prevăzute
în art.76 alin.(4) din Regulamentul nr.2913/92 al Consiliului din 12.10.1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar. Propunerea este înaintată în contextul
angajamentelor asumate prin art.193 alin.(4) din Acord de Asociere dintre Uniunea Europeană şi Comunitatea
Europeană a Energiei Atomice şi statele
sale membre, pe de o parte, şi Republica Moldova, pe de altă parte, precum şi în
Cadrul strategic de cooperare vamală
Republica Moldova – Uniunea Europeană. De asemenea, ca urmare a analizei
167
comparative a prevederilor Codului vamal cu Codul Vamal Comunitar, efectuat cu suportul experţilor EUBAM şi DG
TAXUD, s-a constatat lipsa reglementărilor privind simplificarea
procedurilor de tranzit în legislaţia vamală
naţională, care sunt strîns legate de
implementarea procedurilor simplificate de vămuire. Lipsa reglementărilor respective
nu permite avansarea negocierilor privind implementarea mecanismului de recunoaştere reciprocă a Agentului
Economic Autorizat (AEO) între Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Modificarea vizează art.1 pct.76)–78), art.491 şi 492 din Codul vamal al proiectului de lege şi compartimentul
Serviciul Vamal a Nomenclatorului actelor permisive din Legea privind reglementarea prin autorizare a activităţii de
întreprinzător. Articolul 11. Atribuţiile organului vamal Organul vamal are următoarele atribuţii de bază: a) participă la elaborarea politicii vamale a statului şi
implementează această politică; b) asigură respectarea legislaţiei vamale şi fiscale; apără drepturile şi interesele legitime ale persoanei în cadrul activităţii
vamale; c) contribuie, în limitele competenţei, la asigurarea securităţii
economice a statului; d) apără interesele economice ale statului; e) aplică procedeele vamale de reglementare a relaţiilor
economice şi comerciale; f) încasează drepturile de import şi drepturile de export; g) participă la elaborarea măsurilor de politică economică
referitor la trecerea mărfurilor peste frontiera vamală şi aplică
aceste măsuri; h) luptă împotriva contrabandei, a încălcării reglementărilor vamale şi legislaţiei fiscale care se referă la trecerea mărfurilor
peste frontiera vamală, curmă trecerea ilegală peste frontiera
vamală a substanţelor narcotice, armamentului, obiectelor de
artă, obiectelor de valoare istorică şi arheologică, obiectelor
proprietate intelectuală, speciilor de animale şi plante (derivate şi părţi ale lor) pe cale de dispariţie, altor mărfuri;
2. La articolul 11, după litera f) se introduc literele f1) şi f2) cu următorul cuprins: ,,f1) coordonează aplicarea Nomenclaturii combinate a
mărfurilor; f2) gestionează Tariful Vamal Integrat al Republicii Moldova (TARIM);”.
Modificarea prevede acordarea organului vamal a atribuţiilor privind coordonarea aplicării Nomenclaturii combinate a
mărfurilor şi gestionarea Tarifului Vamal
Integrat al Republicii Moldova. Prevederile respective sunt înaintate reieşind din necesitatea stabilirii
competenţelor Serviciului Vamal în
domeniul clasificării mărfurilor şi
elaborării Tarifului Vamal Integrat. În acest sens, completarea art.11 cu litera f1) vine întru executarea art.1412 din Codul vamal, iar cu litera f2) vine întru executarea Dispoziţiei Guvernului nr.45
din 28.04.2015, aprobată în scopul implementării Legii nr.172 din 25.07.2014
privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor şi întru executarea
art.146 din Acordul de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană,
precum şi în vederea simplificării
formalităţilor vamale şi reducerii actelor necesare pentru import/export.
01.04.2016
168
i) contribuie la prevenirea şi combaterea spălării banilor,
precum şi a terorismului internaţional; j) exercită şi perfecţionează controlul vamal, efectuează
vămuirea, creează condiţii pentru accelerarea traficului de mărfuri peste frontiera vamală; k) contribuie şi participă la elaborarea statisticii vamale a
comerţului exterior şi a statisticii vamale speciale; l) contribuie la realizarea măsurilor de apărare a securităţii
statului, de asigurare a ordinii publice şi morale, de apărare a
vieţii şi sănătăţii oamenilor, de ocrotire a florei şi faunei, a
întregului mediu înconjurător, de protecţie a pieţei interne; m) exercită controlul vamal asupra valorilor valutare, în limitele
competenţei; n) asigură îndeplinirea obligaţiilor internaţionale ale statului în domeniul vamal; participă la elaborarea acordurilor
internaţionale în domeniul vamal, la colaborarea cu organele
vamale, cu alte autorităţi publice din străinătate, cu organizaţiile
internaţionale în domeniul vamal; o) efectuează cercetări ştiinţifice, oferă consultaţii în domeniu; p) dezvoltă baza tehnico-materială şi socială a organelor
vamale, creează condiţii pentru activitatea colaboratorilor
vamali; r) gestionează sistemul de certificare a originii, în cazurile stabilite de Guvern, inclusiv certifică originea mărfurilor şi
eliberează contra plată certificate de origine la exportul mărfurilor; s) desfăşoară activităţile necesare pentru administrarea
riscurilor; t) asigură diseminarea legislaţiei vamale şi accesul la informaţii
de interes public; u) dezvoltă parteneriatul public-privat în domeniul vamal şi
colaborează cu mediul de afaceri; v) exercită alte atribuţii stabilite de legislaţie.
Articolul 17. Folosirea informaţiilor (1) Informaţiile puse de către persoane la dispoziţia organului
vamal pot fi folosite numai în scopuri vamale. (2) Informaţiile cuprinse în declaraţiile vamale, autorizaţiile
şi/sau formularele tipizate emise de organul vamal unor persoane fizice sau juridice, precum şi cele cuprinse în
documentele în baza cărora aceste acte vamale au fost emise
sînt considerate informaţii oficiale cu accesibilitate limitată şi
nu pot fi divulgate, nici folosite de colaboratorul vamal în scop personal, nu pot fi transmise unor terţi sau autorităţilor publice,
cu excepţia cazurilor cînd:
3. Articolul 17: la alineatul (2): după cuvintele ,,accesibilitate limitată” se introduce textul ,,(cu caracter confidențial sau secret comercial)”;
Modificarea prevede concretizarea faptului că, informaţiile oficiale cu accesibilitate
limitată reprezintă secret comercial sau
sunt informații cu caracter confidențial,
precum şi se propune acordarea posibilităţii transmiterii informaţiilor
respective la solicitarea autorităţilor
publice centrale de licenţiere, reglementare
şi monitorizare sectorială. De asemenea, în vederea îndeplinirii de către Ministerul Finanţelor a atribuţiilor
01.04.2016
169
a) există acordul prealabil scris al declarantului privind
furnizarea informaţiei solicitate; sau b) există o cauză penală concretă pornită în privinţa
declarantului; sau c) a fost emisă o autorizaţie a judecătorului de instrucţie privind
ridicarea acestor informaţii. (3) La simpla cerere, Serviciul Vamal furnizează doar
informaţii cu caracter general.
litera c) va avea următorul cuprins: ”c) informaţia a fost solicitată de instanţa de judecată;”; se completează cu litera d) cu următorul cuprins: ”d) informaţiile sunt solicitate de către autorităţile publice
centrale de licenţiere, reglementare şi monitorizare sectorială
în scopul exercitării de către acestea a atribuţiilor.”; se completează cu alineatele (4) şi (5) cu următorul cuprins: ,,(4) Organele vamale prezintă Ministerului Finanţelor
informaţiile necesare îndeplinirii de către acesta a atribuţiilor
sale, inclusiv în scopul elaborării/reformulării politicii
fiscale şi vamale.;
sale, inclusiv în scopul elaborării/reformulării politicii fiscale şi vamale, se propune ca organele vamale să
prezinte Ministerului Finanţelor
informaţiile necesare. Necesitatea completării este generată de
situaţiile dificile care au apărut pentru
autorităţile publice, odată cu intrarea în
vigoare a prevederilor Legii nr.71 din 12.04.2015 pentru modificarea şi
completarea unor acte legislative, în temeiul cărora au fost operate modificările
articolului respectiv. Prin urmare, modificările operate în art.17 din Codul vamal restricţionează accesul
autorităţilor publice la informaţiile deţinute
de Serviciul Vamal (datele cuprinse în declaraţiile vamale, autorizaţiile şi/sau
formularele tipizate emise de organul vamal unor persoane fizice sau juridice, precum şi cele cuprinse în documentele în
baza cărora aceste acte vamale au fost emise), fiind interzisă divulgarea acestora
de către colaboratori vamali, decît în
cazurile exhaustive enumerate la art.17 alin.(2) din Codul vamal.
(5) Administrarea riscurilor conţine informaţii oficiale cu
accesibilitate limitată (cu caracter confidenţial sau secret comercial) şi nu pot fi divulgate sau transmise unor terţi sau
autorităţilor publice centrale, cu excepţia cazurilor cînd: a) există o cauză penală concretă pornită pe numele
plătitorului vamal vizat de analiza riscurilor; sau b) informaţia a fost solicitată de instanţa de judecată.”.
A se vedea argumentele expuse la art.1 pct.68) – 75) din Codul vamal al proiectului de lege. Suplimentar, completarea prevede reglementarea normelor cu privire la nedivulgarea informaţiilor oficiale cu accesibilitate limitată, ce constituie secret
comercial, utilizate în cadrul administrării
riscurilor. Completarea este necesară pentru a indica
statutul informaţiilor utilizate în cadrul
administrării riscurilor, precum şi cazurile posibile de divulgare a acestora. La moment, aceste prevederi nu se regăsesc în
Codul vamal. De asemenea, în urma implementării
acestor prevederi la nivel de lege, întreg procesul de administrare a riscurilor va
01.04.2016
170
avea un statut cu accesibilitate limitată,
fiind excluse cazurile cînd persoanele fizice/juridice, solicită să cunoască din
care considerente sunt selectaţi spre
control vamal. Modificarea vizează art.1 pct.68) – 75), art.17 alin.(5) şi art.1921 din Codul vamal al proiectului de lege.
Articolul 20. Prohibiţii la introducerea şi scoaterea din
Republica Moldova a mărfurilor şi mijloacelor de transport (6) Mijloacele de transport auto care, la introducerea în Republica Moldova, nu au fost plasate în careva regim vamal sau destinaţie vamală nu pot fi înmatriculate la Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor. Se interzice
înmatricularea primară a mijloacelor de transport auto, a caroseriilor şi a motoarelor prohibite introducerii pe teritoriul
Republicii Moldova.
4. Articolul 20 se completează cu alineatul (61) cu următorul cuprins: ,,(61) Prin derogare de la prevederile alin.(6), înmatricularea de stat a mijloacelor de transport şi a agregatelor prohibite,
cu statut de confiscate, fără stăpîn, trecute în proprietatea
statului cu drept de succesiune şi confirmate prin actele
respective, se efectuează de către Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor sau de către Inspectoratul de
Stat pentru Supraveghere Tehnică „INTEHAGRO” cu
eliberarea gratuită a certificatului de înmatriculare şi a
plăcilor de înmatriculare pentru mijloacele de transport şi
agregatele respective, la prezentarea de către solicitant a
Deciziei Cancelariei de Stat cu privire la transmiterea cu titlul gratuit a mijlocului de transport autorităţii
administraţiei publice sau a contractului de vînzare-cumpărare, încheiat cu organul fiscal şi eliberării de către
Serviciul Vamal a documentelor necesare.”.
Modificara prevede completarea Codului vamal şi a Legii pentru punerea în
aplicare a titlului V al Codului fiscal, precum şi introducerea unei prevederi
temporare care ar permite înmatricularea de către Ministerul Tehnologiei
Informaţiei şi Comunicaţiilor sau de către Inspectoratul de Stat pentru
Supraveghere Tehnică „INTEHAGRO” a
mijloacelor de transport şi a agregatelor prohibite, cu statut de confiscate, fără
stăpîn, trecute în proprietatea statului cu
drept de succesiune, cu efectuarea anticipată a expertizei tehnice şi
eliberarea gratuită a certificatului de
înmatriculare şi a plăcilor de
înmatriculare, cu înstrăinarea lor ulterioară de către organul învestit cu atribuţii de administrare a bunurilor
confiscate conform Hotărîrii Guvernului
nr.972 din 11.09.2001 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de evidenţă, evaluare şi vînzare a bunurilor
confiscate, fără stăpîn, sechestrate uşor
alterabile sau cu termen de păstrare
limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în proprietatea statului cu drept de succesiune şi a comorilor. Modificarea dată are ca scop reglementarea problemei privind mijloacele de transport şi agregatele
respective, care în conformitate cu prevederile art.20 din Codul vamal nr.1149-XIV din 20 iulie 2000 sunt prohibite de a fi plasate în liberă
circulaţie pe teritoriul Republicii
01.04.2016
171
Moldova. Introducerea unei astfel de prevederi este determinată de faptul că, actualmente la
evidenţa Serviciului Fiscal de Stat şi
Serviciului Vamal se află 115 mijloace
de transport şi agregate prohibite, cu
statut de confiscate, fără stăpîn, trecute în
proprietatea statului cu drept de succesiune, care se păstrează de facto atît
pe teritoriul birourilor vamale, cît şi la
agenţi economici pentru care statul
suportă cheltuieli semnificative legate de
depozitare şi păstrare, acestea în unele
cazuri depăşind valoarea mijlocului de transport. Pînă la comercializarea mijloacelor de transport şi a agregatelor respective,
organul responsabil pentru efectuarea expertizei tehnice, în termen de 60 zile calendaristice din data publicării
prezentei legi, va efectua gratuit expertiza tehnică a mijloacelor de
transport şi a agregatelor prohibite, iar ulterior Cancelaria de Stat va selecta unele mijloace de transport şi agregate întru realizarea atribuţiilor autorităţilor
administraţiei publice centrale şi locale,
precum şi instituţiilor publice. Astfel, în cazul în care Cancelaria de Stat, în termen de 30 zile calendaristice, din data recepţionării listei, va informa
organul investit cu atribuţii de
administrare a bunurilor confiscate despre selectarea unor mijloace de transport şi agregate, organul învestit cu atribuţii de administrare a bunurilor confiscate va transmite cu titlu gratuit (donaţie) mijloacele de transport şi
agregatele selectate autorităţilor
administraţiei publice centrale şi locale,
precum şi instituţiilor publice. Totodată, în cazul în care Cancelaria de
Stat, în termen de 30 zile calendaristice, nu va informa organul investit cu
172
atribuţii de administrare a bunurilor
confiscate despre mijloacele de transport şi agregatele selectate, organul investit cu atribuţii de administrare a bunurilor
confiscate va înstrăina mijloacele de
transport şi agregatele respective în
modul stabilit de Guvern, iar în cazul în care aceste mijloace de transport nu vor putea fi înstrăinate, ele vor fi
comercializate prin dezasamblare ca piese de schimb şi/sau agregate separate
cu număr de identificare sau transmise la
metal uzat. Întru implementarea proiectului în cauză, în partea ce ţine de înmatricularea mijloacelor de transport şi agregatelor
prohibite, cu statut de confiscate, fără
stăpîn, trecute în proprietatea statului cu
drept de succesiune, Întreprinderea de Stat „Centrul Resurselor Informaţionale
de Stat „Registru”” va suporta cheltuieli
în sumă de 87000 lei pentru
înmatricularea de stat a 119 mijloace de transport şi agregate prezentate în anexa
la prezentul proiect de lege, conform taxei stabilite pentru înmatricularea mijloacelor de transport şi a agregatelor
în termen de o lună. Modificarea vizează art.20 alin.(61) din Codul vamal, art.4 alin.(91) şi alin.(92) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului V al Codului fiscal şi Art.XXIX ale proiectului de lege.
Articolul 45. Încheierea regimului vamal de tranzit (1) Regimul vamal de tranzit se încheie atunci cînd mărfurile
sînt prezentate, împreună cu documentele însoţitoare, la organul
vamal de destinaţie în stare intactă, cu excepţia pierderilor
naturale aferente transportării şi păstrării în condiţii bune.
[Alin.(2) art.45 abrogat prin Legea nr.324 din 23.12.2013, în vigoare 01.01.2014]
5. Articolul 45 se completează cu alineatul (3) cu următorul
cuprins: „(3) Pentru cazurile în care a fost depusă o declaraţie vamală
pînă la încheierea regimului vamal de tranzit, acesta se
încheie după efectuarea operaţiunilor de validare, care plasează mărfurile în alt regim sau destinaţie vamală. În
cazul validării automate a declaraţiei vamale, regimul vamal
de tranzit se încheie din oficiu.”.
Completarea în cauză prevede încheierea
regimului vamal de tranzit după efectuarea
tuturor operaţiunilor îndeplinite de organul
vamal în vederea încheierii operaţiunii de
vămuire, inclusiv cu utilizarea tehnicilor de prelucrare electronică a datelor.
Totodată, regimul vamal de tranzit se
încheie din oficiu în cazul validării
declaraţiei vamale prin sistemul
informaţional vamal. Modificarea are drept scop simplificarea
01.04.2016
173
operaţiunilor de validare a declaraţiei
vamale, posibilitatea de validare automată a acestora, precum şi optimizarea timpului
de perfectare a declaraţiei vamale. De
asemenea, completarea prevede simplificarea şi automatizarea completă a
procesului de vămuire a declaraţiilor vamale selectate de sistemul informaţional
vamal pe culoarele verde şi albastru. Modificarea vizează art.45 alin.(3) şi
art.176 alin.(12) din Codul vamal al proiectului de lege.
6. După secţiunea 7 se introduce „Secţiunea a 71. „Proceduri simplificate de tranzit”” cu următorul cuprins:
„Secţiunea a 71. „Proceduri simplificate de tranzit”
Articolul 491. Dispoziţii generale La cererea principalului obligat sau a destinatarului, Serviciul Vamal este în drept să autorizeze utilizarea
următoarelor proceduri simplificate de tranzit național: a) utilizarea unei garanţii globale sau scutirea de garanţii; b) utilizarea sigiliilor proprii; c) scutirea de la itinerar obligatoriu; d) statutul de expeditor agreat; e) statutul de destinatar agreat; f) aplicarea de proceduri simplificate de tranzit caracteristice transporturilor de mărfuri: - pe cale ferată sau prin intermediul containerelor mari; - pe cale aeriană; - pe cale martimă; - prin conducte.
Articolul 492. Condiţii generale de acordare a
autorizaţiei (1) Procedurile simplificate prevăzute la art.491 se acordă
numai agentului economic care: 1) este rezident în sensul art.5 pct.5) din Codul fiscal; 2) nu are datorii la bugetul public naţional; 3) dispune de active cu un grad înalt de solvabilitate, confirmate prin înregistrări contabile şi informaţii
disponibile. Condiţia este considerată ca fiind îndeplinită în
cazul în care, la momentul efectuării controlului, această
A se vedea argumentele expuse la art.1 pct.76) – 78) din Codul vamal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.1 pct.76)–78), art.491 şi 492 din Codul vamal al proiectului de lege şi compartimentul
Serviciul Vamal a Nomenclatorului actelor permisive din Legea privind reglementarea prin autorizare a activităţii de
întreprinzător.
01.04.2016
174
solvabilitate poate fi constatată; 4) aplică în mod frecvent regimul vamal de tranzit sau
organul vamal nu are suspiciuni că agentul economic este
în măsură să îndeplinească obligaţiile legate de acest regim
sau, în cazul procedurii simplificate prevăzute la art.491 lit.e), agentul economic primește frecvent mărfuri plasate
sub regimul de tranzit național. Se consideră că o persoană aplică în mod frecvent regimul
vamal de tranzit, în situaţia în care efectuează/va efectua cel
puţin 50 de operaţiuni de tranzit naţional într-un an calendaristic. 5) nu a comis încălcări ale legislaţiei vamale, constatate
conform procedurii legale, pe perioada ultimilor doi ani anteriori prezentării cererii. Condiţia este considerată ca
fiind îndeplinită în cazul în care, în decursul celor doi ani
anteriori prezentării cererii, principalul obligat sau
destinatarul nu a comis încălcări ale legislaţiei vamale. Ca
excepţie, Serviciul Vamal poate decide altfel dacă
determină, în baza informaţiilor şi datelor disponibile, că aceste încălcări au o importanţă redusă în raport cu numărul
sau amploarea operaţiunilor vamale, precum şi nu creează
suspiciuni cu privire la buna-credinţă a solicitantului. Se va lua în consideraţie: a) examinarea neregulilor pe bază cumulativă; b) frecvenţa încălcărilor, pentru a stabili dacă există
probleme sistematice; c) dacă solicitantul a informat din proprie iniţiativă organul
vamal despre greşelile sau neregulile descoperite; d) dacă solicitantul a luat măsuri de remediere pentru a
preveni sau minimiza eventuale nereguli sau greşeli. (2) Pentru a garanta gestionarea corectă a procedurilor
simplificate de tranzit, autorizaţia nu se acordă decît în
cazul în care: 1) organul vamal poate asigura supravegherea şi controlul
regimului vamal de tranzit; 2) solicitantul păstrează evidenţe care permit organului
vamal să efectueze un control vamal eficient. (3) În cazul în care solicitantul este titularul unui certificat AEO pentru simplificări vamale sau certificat AEO pentru simplificări vamale, securitate şi siguranţă, condiţiile
menţionate la alin.(1) pct.5) şi la alin.(2) pct.2) din prezentul articol se consideră ca fiind îndeplinite.
175
(4) Procedurile simplificate stipulate în art.491 se aplică
agenţilor economici care corespund condiţiilor prevăzute în art.492 alin.(1)- (2) în baza autorizaţiei emise de către
Serviciul Vamal în termen de pînă la 30 zile calendaristice din data acceptării cererii, conform procedurii aprobate de
Guvern.”. Articolul 127. Dispoziţii generale aplicabile obligaţiei
vamale (10) Cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.(11),
termenul de prescripţie pentru determinarea obligaţiilor vamale
este de 4 ani, calculat de la ultima dată prevăzută pentru
depunerea declaraţiei vamale sau pentru apariţia obligaţiilor
vamale, în cazul în care nu a fost depusă declaraţia vamală. (11) Termenul de prescripţie nu se extinde asupra
obligaţiilor vamale dacă: - declaraţia vamală care stabileşte o obligaţie vamală
conţine informaţii eronate ori reflectă fapte ce constituie
încălcări ale legislaţiei vamale; - declaraţia vamală nu a fost depusă pentru situaţiile în
care aceasta a fost prevăzută; - obligaţia vamală se calculează pentru mărfurile aflate
sub supraveghere vamală.
Articolul 2025. Păstrarea şi prezentarea informaţiei necesare
controlului ulterior (1) Pentru exercitarea controlului ulterior, instituţiile şi persoanele implicate direct sau indirect în tranzacţii
economice externe sînt obligate să prezinte gratuit organelor
vamale toate documentele, datele şi informaţiile necesare care
se referă la obiectul controlului ulterior. Aceste date şi
informaţii se transmit în formă scrisă sau pe orice suport
material compatibil în termenul stabilit de organele vamale, care nu poate fi mai mic de 24 de ore din momentul solicitării. (2) Persoanele care desfăşoară tranzacţii economice externe
sînt obligate să păstreze documentele aferente acestor
operaţiuni, în scopul desfăşurării controlului ulterior, pentru o
perioadă de 4 ani calendaristici, care se calculează după cum
urmează: a) în cazul mărfurilor puse în liberă circulaţie cu acordarea de
facilităţi fiscale şi vamale, în funcţie de destinaţia lor finală – de la sfîrşitul anului calendaristic în care ele încetează a mai
fi supuse supravegherii vamale; b) în cazul mărfurilor puse în liberă circulaţie în alte
împrejurări decît cele stabilite la lit.a) sau al mărfurilor
7. Articolul 127: la alineatul (10), cuvintele ”de la ultima dată prevăzută
pentru depunerea declaraţiei vamale sau pentru apariţia
obligaţiilor vamale, în cazul în care nu a fost depusă
declaraţia vamală.” se înlocuiesc cu textul ”conform
art.2025 alin.(2).”; la alineatul (11) prima liniuţă, cuvintele ,,care stabileşte o obligaţie vamală conţine informaţii eronate ori reflectă fapte
ce constituie încălcări ale legislaţiei vamale” se înlocuiesc
cu cuvintele ,,reflectă fapte ce constituie infracţiuni”.
Modificarea prevede corelarea modului de calcul a termenului de prescripţie de 4 ani pentru determinarea
obligaţiei vamale cu termenul de păstrare
a documentelor aferente tranzacţiilor
economice externe în scopul desfăşurării
controlului interior, reglementat în art.2025 din Codul vamal.
Amendamentul are drept scop aplicarea uniformă a aceluiaşi termen de 4
ani calculat atît drept termen de prescripţie, cît şi ca termen stabilit pentru modificarea de către organul vamal a
declaraţiei vamale sau pentru efectuarea
controlului ulterior. De asemenea, se prevede faptul ca,
în cazul în care declaraţia vamală reflectă
fapte ce constituie infracţiuni, termenul de
prescripţie de 4 ani nu se extinde asupra obligaţiei vamale.
Modificarea are drept scop concretizarea situaţiilor de necalculare a
termenului de 4 ani, dacă declaraţiile
vamale pot reflecta informaţii despre
bunuri ce constituie obiectul sau mijlocul unei infracţiuni, pentru a asigura continuitatea şi finalitatea cazului de
urmărire penală.
01.04.2016
176
declarate pentru export – de la sfîrşitul anului calendaristic în
care sînt acceptate declaraţiile de punere în liberă circulaţie sau cele de export; c) în cazul mărfurilor plasate sub orice destinaţie vamală – de la sfîrşitul anului calendaristic în care destinaţia a fost
încheiată. Articolul 12711. Apariţia obligaţiei vamale în alte cazuri (1) Obligaţia vamală apare, atît la import cît şi la export, şi în
următoarele cazuri: a) cînd, ulterior efectuării operaţiunilor de vămuire şi acordării
liberului de vamă, se constată că informaţiile cuprinse în
declaraţia vamală au condus la stabilirea unei obligaţii vamale
diminuate; b) cînd una ori mai multe condiţii ce reglementau plasarea
mărfurilor sub o destinaţie vamală nu au fost respectate; c) cînd stabilirea unui tratament tarifar favorabil, în funcţie de
destinaţia sau utilizarea finală a mărfurilor, nu era justificată la
data acordării liberului de vamă; d) cînd lipseşte informaţia, documentele sau/şi persoana în gestiunea căreia au fost înregistrate importuri ce au beneficiat
de un tratament tarifar favorabil; e) cînd, la eliberarea certificatului de origine preferenţială
pentru mărfurile originare din Republica Moldova în sensul
acordurilor de comerţ liber, obţinute în cadrul regimului de
perfecţionare activă sau produse în zona economică liberă care
nu corespund criteriilor prevăzute la art.7 alin.(41) din Legea nr.440-XV din 27 iulie 2001 cu privire la zonele economice libere, nu au fost supuse taxei vamale mărfurile neoriginare
încorporate în mărfurile originare menţionate. (2) Obligaţia vamală apare la data înregistrării declaraţiei
vamale de plasare a mărfurilor sub o destinaţie vamală. (3) În cazurile specificate la alin.(1), plătitor vamal este titularul declaraţiei vamale. Totodată, devin plătitori vamali, solidar cu
titularul declaraţiei vamale, orice persoane care au oferit
informaţiile necesare la întocmirea declaraţiei vamale ori care
au redactat declaraţia vamală, dacă acestea ştiau sau ar fi trebuit să ştie că informaţiile în cauză erau false sau incorecte.
8. Articolul 12711: la alineatul (l), litera e) va avea următorul cuprins: „e) cînd se emite sau se întocmeşte o dovadă de origine
pentru mărfurile originare din Republica Moldova în sensul acordurilor de comerţ liber, la fabricarea cărora au fost
utilizate materiale neoriginare care nu au fost supuse taxelor vamale sau taxelor cu efect echivalent aplicabile, cu condiţia
că astfel de cerinţe sunt prevăzute în aceste acorduri.”; se completează cu alineatul (4) cu următorul cuprins: „(4) Cuantumul taxelor vamale sau taxelor cu efect
echivalent, corespunzătoare obligaţiei vamale care apare în
cazul specificat la alin.(1) lit.e), este echivalent cu cuantumul care ar fi trebuit să fie plătit pentru materialele
menţionate, dacă ar fi/au fost puse în liberă circulaţie la data la care au fost plasate iniţial sub un regim vamal.
Majorarea de întîrziere pentru perioada de la plasarea sub regim vamal iniţial şi apariţia obligaţiei vamale nu se va calcula. Procedura de plată a taxelor vamale sau taxelor cu
efect echivalent se stabileşte de Serviciul Vamal.”.
A se vedea argumentele expuse la art.28 lit.l) din Legea cu privire la tariful vamal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.28 lit.l), art.281 alin.(3) şi art.29 alin.(1) din Legea cu
privire la tariful vamal şi art.127¹¹ alin.(1)
lit.e) şi alin.(4) şi art.130 alin.(1) lit.b) din Codul vamal ale proiectului de lege.
01.04.2016
Articolul 129. Perceperea drepturilor de import şi de export 9. Articolul 129: Modificarea are un caracter redacţional şi 01.04.2016
177
(22) Pentru sumele obligaţiei vamale stabilite în procesul
auditului postvămuire sau în urma recalculării drepturilor de import şi de export, majorarea de întîrziere se calculează pentru
perioada de cînd sumele obligaţiilor vamale respective urmau să
fie achitate şi pînă la data stingerii acestora. Înscrierea în fişa de
evidenţă a plătitorului vamal a majorării de întîrziere calculate
în procesul controlului ulterior sau ca rezultat al recalculării
drepturilor de import şi de export se efectuează în baza deciziei
de regularizare. (24) În cazul în care plătitorul vamal are mijloace băneşti
disponibile în contul personal de evidenţă, majorarea de
întîrziere nu se va calcula în limitele sumelor de supraplată la
buget. (3) Penalităţile se calculează din prima zi după expirarea
termenului prelungit sau eşalonat.
Articolul 128. Stingerea obligaţiei vamale (3) Stingerea obligaţiei vamale prin compensare se
efectuează din iniţiativa organului vamal (fără acordul
plătitorului vamal), prin trecerea în contul obligaţiei a
sumelor plătite în plus, înregistrate la dreptul de import
respectiv sau la alte plăţi. Modul şi procedura de stingere prin
compensare se stabilesc de Ministerul Finanţelor.
la alineatul (22), cuvintele „auditului postvămuire” se
înlocuiesc cu cuvintele „controlului ulterior”; alineatul (24) va avea următorul cuprins: „(24) În cazul în care plătitorul vamal, după reflectarea
obligaţiei vamale în sistemul informaţional, are mijloace
băneşti disponibile în fişa sa de evidenţă, majorarea de întârziere nu se va calcula în limita părţii sumei de
supraplată la buget, utilizată pentru stingerea obligaţiei
vamale în conformitate cu art.128 alin.(3).”.
are drept scop excluderea unor interpretări
neuniforme ale art.129 din Codul vamal. În redacţia actuală, art.1811 din Codul vamal reglementează „controlul ulterior”
care poate fi realizat prin audit post-vămuire sau reverificarea declaraţiei
vamale.
Modificarea prevede necalcularea majorării de întârziere pentru suma plătită
în plus şi utilizată de organul vamal pentru
stingerea obligaţiei vamale prin
compensare. Întrucît prevederile alin.(24) din art.129 a Codului vamal se referă la
penalitatea calculată ulterior reflectării
datoriei vamale în sistemul de evidenţă,
conţinutul acestui alineat a fost modificat
integral, pentru a ajunge la sensul exact a ceea ce era de dorit a fi înţeles.
Articolul 130. Restituirea drepturilor de import sau de export plătite sau percepute în plus (1) Persoanele juridice şi persoanele care desfăşoară activitate
de întreprinzător fără a se constitui persoană juridică dispun de
dreptul la restituirea drepturilor de import sau de export în cazul: b) exportului mărfii după perfecţionarea activă; c) exportului mărfii ca rezultat al returnării mărfurilor rebutate
importate anterior din afara Republicii Moldova;
10. Articolul 130: la alineatul (1): litera b) se completează în final cu cuvintele „ , cu excepţia
cazului în care la exportul produselor compensatoare a fost emisă/se emite o dovadă de origine preferenţială, care a fost
acceptată de ţara de import”;
A se vedea argumentele expuse la art.28 lit.l) din Legea cu privire la tariful vamal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.28 lit.l), art.281 alin.(3) şi art.29 alin.(1) din Legea cu
privire la tariful vamal şi art.127¹¹ alin.(1)
lit.e) şi alin.(4) şi art.130 alin.(1) lit.b) din Codul vamal ale proiectului de lege.
01.04.2016
d) recalculării taxei vamale în urma: comiterii unor erori de calcul; efectuării plăţilor anticipate în mărimi ce le depăşesc pe
cele necesare; anulării taxei vamale după modificarea
declaraţiei vamale.
litera d) va avea următorul cuprins: „d) recalculării drepturilor de import sau export în urma comiterii unor erori tehnice şi/sau de calcul de către organul
vamal, precum şi în cazul cînd au fost încasate sume ale
drepturilor de import sau export nedatorate conform legislaţiei;”;
Modificarea poartă caracter redacţional şi
are drept scop aducerea în concordanţă a
prevederilor art.130 alin.(1) lit.d) din Codul vamal cu prevederile art.29 alin.(1) din Legea cu privire la tariful vamal.
01.04.2016
se completează cu litera e) cu următorul cuprins: 2. „e) efectuării plăţilor anticipate în mărimi ce le depăşesc pe
cele necesare, precum şi celor greşit transferate.”;
A se vedea argumentele expuse la art.29 alin.(5) din Legea cu privire la tariful vamal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.29 alin.(5) din
Legea cu privire la tariful vamal şi art.130
01.04.2016
178
alin.(1) lit.d) şi lit.e) şi alin.(3) din Codul
vamal ale proiectului de lege. (2) Restituirea drepturilor de import sau de export plătite în plus se efectuează în contul stingerii datoriilor agenţilor
economici (sau ale creditorilor lor) faţă de bugetul public
naţional, iar în lipsa datoriilor, la cererea agentului economic,
în contul viitoarelor obligaţii ale acestora faţă de bugetul
public naţional sau la contul bancar al agentului economic. Restituirea se face în modul stabilit de Guvern, într-un termen ce nu depăşeşte 30 de zile.
la alineatul (2), prima propoziţie va avea următorul cuprins: „(2) Restituirea drepturilor de import sau de export plătite
în plus se efectuează în contul stingerii datoriilor
plătitorului vamal faţă de buetul public naţional, iar în lipsa
datoriilor, la cererea plătitorului vamal, în contul viitoarelor
obligaţii ale acestuia faţă de bugetul public naţional, sau la
contul bancar al plătitorului vamal respectiv. Se interzice restituirea drepturilor de import sau de export plătite în plus în contul stingerii datoriilor creditorilor
plătitorului vamal, inclusiv persoanelor juridice şi fizice
cesionari.”;
A se vedea argumentele expuse la art.101 alin.(8) din Codul fiscal. Modificarea vizează art.101 alin.(8),
art.1011 alin.(4), art.1013 alin.(2), art.125 alin.(5) din Codul fiscal, art.130 alin.(2) din Codul vamal şi art.29 alin.(4) din
Legea cu privire la tariful vamal ale proiectului de lege.
01.04.2016
(3) Taxa încasată pentru efectuarea procedurilor vamale nu se restituie.
alineatul (3) va avea următorul cuprins: „(3) Taxa încasată pentru efectuarea procedurilor vamale nu
se restituie, cu excepţia cazurilor cînd au fost comise erori tehnice şi/sau de calcul de către organul vamal, precum şi în
cazul cînd au fost încasate sume ale taxei pentru efectuarea procedurilor vamale nedatorate conform legislaţiei.”.
A se vedea argumentele expuse la art.29 alin.(5) din Legea cu privire la tariful vamal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.29 alin.(5) din
Legea cu privire la tariful vamal şi art.130
alin.(1) lit.d) şi lit.e) şi alin.(3) din Codul
vamal al proiectului de lege.
01.04.2016
Articolul 1641. Drepturile brokerului vamal Brokerul vamal are următoarele drepturi: a) să asiste la examinarea mărfurilor şi/sau mijloacelor de transport declarate de el; b) să înainteze demersuri la organele vamale privind efectuarea
perfectării actelor vamale în afara orelor de program sau în alte
locuri decît zonele de control vamal; c) să asigure, cu permisiunea şi în prezenţa colaboratorului vamal, pînă la depunerea declaraţiei vamale, transportarea,
operaţiunea de determinare a cantităţii mărfurilor, încărcarea,
descărcarea, transbordarea mărfurilor, operaţiunile de ambalare
a mărfurilor, precum şi deschiderea încăperilor şi spaţiilor unde
se pot afla asemenea mărfuri şi/sau mijloace de transport; d) să asiste la cercetarea/expertiza mărfurilor şi/sau mijloacelor
de transport, precum şi să ia cunoştinţă de rezultatele cercetării; e) să ceară, conform normelor în vigoare, restituirea drepturilor de import şi de export plătite în plus; f) să facă demersuri la organele vamale privind efectuarea
corectării valorii în vamă a mărfurilor şi/sau mijloacelor de
transport declarate.
11. La articolul 1641, litera c) se completează în final cu cuvintele ” , cu excepţia cazurilor de existenţă a unor
suspiciuni de fraudă vamală”.
Modificarea vizează restricţionarea
acţiunilor brokerului vamal în exercitarea
atribuţiilor specificate la art.1641 lit.c) în cazul în care organul vamal are suspiciuni de fraudă vamală.
Necesitatea operării modificărilor
se impune datorită situaţiilor tot mai
frecvente de încălcare a legislaţiei vamale de către agenţii economici şi/sau brokerul
vamal şi imposibilităţii constatării
fraudelor vamale. Organul vamal, prin prisma
monitorizării tranzacţiilor de risc şi
măsurilor de eliminare a acestora, se
confruntă cu anumite dificultăţi de
realizare a măsurilor de contracarare a
fraudelor vamale. Pe cale de consecinţă, reliefăm
faptul că, odată cu operarea acestor modificări, în cazul în care va exista un raport de suspiciuni a fraudei sau vor exista unele informaţii operative sau se va
constata o divergenţă de greutate, organul
vamal va fi în drept să refuze cererea de
01.04.2016
179
autorizare a efectuării verificării
prealabile a vămuirii, iar prin urmare vor fi curmate tentativele de fraude vamale, cu sancţionarea persoanelor care se fac
vinovate. Articolul 174. Formele declarării (1) Declararea se face în scris, verbal sau prin acţiune,
prin mijloace electronice sau prin alte modalităţi prevăzute de
legislaţie. (11) Declaraţia vamală se depune la organul vamal în
formă electronică, utilizînd sistemul informaţional integrat
vamal. (2) Forma şi procedura de declarare, precum şi informaţiile
necesare vămuirii sînt stabilite de Serviciul Vamal.
12. La articolul 174, alineatul (11) se completează în final
cu textul „Cazurile în care declaraţia vamală se depune pe
suport de hîrtie sunt stabilite de Serviciul Vamal.”.
Modificarea are drept scop stabilirea cazurilor de depunere a declaraţiei vamale
pe suport de hîrtie, conform modului stabilit de Serviciul Vamal. Astfel, declararea electronică devine o
formă de declarare standard. Doar în unele
cazuri, justificate prin tratate internaţionale
sau capacităţile limitate ale sistemului informaţional, organul vamal va accepta
declaraţiile pe suport de hîrtie.
01.04.2016
Articolul 176. Termenul de depunere a declaraţiei vamale (1) Declaraţia vamală este depusă la organul vamal de frontieră
în ziua lucrătoare imediat următoare zilei de trecere a frontierei vamale, iar în cazul finalizării regimului vamal de tranzit, în
decursul unei zile lucrătoare imediat următoare zilei în care
regimul vamal de tranzit a fost încheiat. (11) În cazul introducerii animalelor vii supuse carantinei profilactice, termenul de depunere a declaraţiei vamale începe
să curgă din ziua finalizării carantinei respective. (2) Persoanele fizice care au bunuri nedestinate comercializării
în bagajul de mînă şi în bagajul de însoţire depun, la trecerea frontierei vamale, declaraţie vamală o dată cu prezentarea
bunurilor. (3) Termenul de declarare a gazului natural şi a energiei
electrice importate este din momentul trecerii frontierei vamale pînă la data de 20 a lunii imediat următoare celei de gestiune. (31) În cazul expedierilor poştale internaţionale, declaraţia
vamală este depusă la organul vamal în 72 de ore din momentul
trecerii frontierei vamale. (4) Responsabil pentru depunerea declaraţiei vamale în
termenul stabilit este titularul mărfurilor sau mijloacelor de transport supuse declarării. În cazul plasării mărfurilor sau
mijloacelor de transport sub regimul vamal de tranzit, responsabil pentru depunerea declaraţiei vamale în termenul
stabilit este titularul mărfurilor sau mijloacelor de transport
supuse declarării ori, în lipsa acestuia, transportatorul lor.
13. Articolul 176 se completează cu alineatul (12) cu următorul cuprins: „(12) Se permite depunerea declaraţiei vamale anterior datei
estimate la care regimul vamal de tranzit urmează a fi
încheiat.”.
A se vedea argumentele expuse la art.45 alin.(3) din Codul vamal al proiectului de lege. Suplimentar, modificarea respectivă are
drept scop acordarea dreptului de a depune declaraţia vamală înainte de încheierea
regimului vamal de tranzit. Modificarea vizează art.45 alin.(3) şi
art.176 alin.(12) din Codul vamal al proiectului de lege.
01.04.2016
Articolul 180. Primirea declaraţiei vamale (1) Organul vamal primeşte declaraţia vamală conform
14. Codul se completează cu articolul 1801 cu următorul
cuprins: Modificarea în cauză se propune în
contextul reglementării dreptului de a
01.04.2016
180
procedurii stabilite de Serviciul Vamal. (2) Din momentul primirii, declaraţia vamală devine act juridic. (3) Organul vamal nu are dreptul să respingă declaraţia
vamală.
„Articolul 1801. Modificarea declaraţiei vamale Organele vamale sînt în drept ca, din oficiu sau la solicitarea declarantului, într-o perioadă de 4 ani de la data depunerii
declaraţiei vamale să modifice declaraţia vamală.”.
modifica declaraţia vamală la solicitarea declarantului şi a oferi posibilitatea modificării declaraţiei vamale inclusiv în
afara controlului ulterior. Reieşind din faptul că, din redacţia nouă a
art.1811 au fost eliminate prevederi ce ţin
de modificarea declaraţiilor vamale la
solicitarea declarantului, din motivul că, nu
constituiau parte componentă a procedurii
de control ulterior, este oportun de a reglementa într-un articol separat această
posibilitate de modificare a declaraţiei. Modificarea vizează art.1801, art.1811, art.2021 şi art.2022 din Codul vamal al proiectului de lege.
Articolul 1811. Controlul ulterior (1) Organul vamal are dreptul ca, într-o perioadă de 4 ani de la
acordarea liberului de vamă, să modifice declaraţia vamală sau,
după caz, să efectueze controlul ulterior prin reverificarea declaraţiei vamale sau prin audit postvămuire; (2) În termenul prevăzut la alin.(1), organul vamal verifică orice
document, registru şi evidenţă referitoare la mărfurile vămuite
sau la operaţiunile comerciale ulterioare aferente acestor mărfuri. Controlul poate fi efectuat la sediul declarantului, al
oricărei alte persoane interesate, direct sau indirect, din punct de
vedere profesional, în operaţiunile menţionate, sau al oricărei alte persoane care se află în posesia acestor acte sau deţine
informaţii în legătură cu acestea. De asemenea, poate fi făcut şi
controlul fizic al mărfurilor dacă acestea mai există. (3) Dacă, după reverificarea declaraţiei vamale sau după auditul
postvămuire, rezultă că dispoziţiile ce reglementează regimul vamal respectiv au fost aplicate eronat, organul vamal ia măsuri
pentru regularizarea situaţiei, ţinînd seama de noile constatări. (4) Organul vamal stabileşte modelul documentului necesar
regularizării situaţiei, precum şi instrucţiunile de completare a acestui document. (5) În cazul în care se constată că a luat naştere o obligaţie
vamală sau că au fost plătite sume în plus, organul vamal ia măsuri pentru încasarea diferenţelor în minus sau pentru
rambursarea sumelor plătite în plus, cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare. (6) Dacă, la controlul ulterior al declaraţiilor, stabileşte, potrivit
alin.(3), diferenţe în plus sau în minus şi la alte taxe şi impozite
datorate statului în cadrul operaţiunilor vamale, organul vamal
15. Articolul 1811 va avea următorul cuprins: „Articolul 1811. Controlul ulterior (1) Controlul ulterior se bazează pe administrarea riscurilor, este efectuat imperativ în scopuri vamale, în vederea asigurării aplicării corecte a legislaţiei şi confirmării sau
infirmării conformităţii declarantului la aceasta. (2) Controlul ulterior este efectuat de organele vamale, conform procedurii stabilite de Serviciul Vamal, prin audit post-vămuire sau reverificarea declaraţiei vamale, pe o
perioadă ce nu depăşeşte termenele de prescripţie, stabilit la
art.127 al prezentului cod. (3) Procedura controlului ulterior constă într-un ansamblu de metode şi operaţiuni de organizare şi desfăşurare a
controlului, precum şi de valorificare a rezultatelor acestuia,
prevăzute de prezentul cod şi actele normative ale
Serviciului Vamal. Controlul ulterior este organizat şi
efectuat prin forme (control general, control parţial, control
repetat), proceduri (control planificat, control inopinat, control prin contrapunere) şi metode de control (control
total, control selectiv, control electronic). (4) În termenul prevăzut la alin.(2), organul vamal verifică
toate documentele, registrele şi evidenţa referitoare la
mărfurile provenite din comerţul internaţional sau la alte operaţiuni comerciale anterioare sau ulterioare aferente
acestor mărfuri. Controlul poate fi efectuat la sediul
declarantului, al oricărei alte persoane interesate, direct sau indirect, din punct de vedere profesional în operaţiunile
menţionate, sau al oricărei alte persoane care se află în
posesia acestor documente, date sau mărfuri, sau deţine
Modificarea este necesară pentru
reglementarea dispoziţiilor comune ambelor forme de control ulterior, racordarea normei de profil la prevederile art.48 din Regulamentul nr.952/2013 al Parlamentului european şi Consiliului din
09.10.2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii, dar şi la art.214 din Cod fiscal. În această ordine de idei, se propune reglementarea formelor de realizare a controlului ulterior, şi anume prin audit post-vămuire sau reverificarea declaraţiei
vamale, pe o perioadă ce nu depăşeşte
termenele de prescripţie. Controlul ulterior
se va efectua de către organele vamale în conformitate cu procedura stabilită de
Serviciul Vamal şi va fi organizat şi
efectuat prin forme (control general, control parţial, control repetat), proceduri
(control planificat, control inopinat, control prin contrapunere) şi metode de control (control total, control selectiv, control electronic). Concomitent, au fost prevăzute situaţiile în
care poate fi efectuat controlul repetat şi
excepţiile aferente controlului repetat,
precum şi cazurile în care organul vamal
va încheia controlul ulterior iniţiat printr-un raport. La aceasta, în cazul în care se
01.04.2016
181
va lua măsuri pentru încasarea diferenţelor în minus constatate.
Sumele plătite în plus la aceste taxe şi impozite se restituie potrivit normelor legale care le reglementează. (7) Dacă încălcarea reglementărilor vamale constituie, după caz,
contravenţie sau infracţiune, autoritatea vamală este obligată să
aplice sancţiuni contravenţionale ori să sesizeze organele de
urmărire penală.
informaţii în legătură cu acestea. De asemenea, poate fi
făcut controlul fizic sau prelevarea de eşantioane a mărfurilor, dacă acestea mai pot fi identificate. (5) Se interzice efectuarea repetată a controalelor ulterioare
asupra unora şi aceloraşi impozite şi taxe pentru perioada
unui an bugetar care anterior a fost supusă controlului, cu
excepţia cazurilor cînd efectuarea controlului ulterior repetat
se impune de: - comiterea unor erori, inclusiv procedurale în cadrul efectuării controlului ulterior, care au condus la anularea
rezultatelor acestuia; - examinarea contestaţiilor depuse împotriva deciziei
organului vamal sau acţiunii colaboratorului vamal; - reorganizarea sau lichidarea persoanei controlate; - auditul activităţii organului vamal de către organul ierarhic
superior; - situaţia în care, după efectuarea controlului ulterior, au fost depistate semne de încălcări vamale neidentificate în cadrul
controlului ulterior precedent; - efectuarea unui control prin contrapunere. Drept temei pentru efectuarea controlului vamal repetat la faţa locului, în legătură cu auditul activităţii organului
vamal de către organul ierarhic superior, poate servi numai
decizia acestuia din urmă, cu respectarea cerinţelor
prezentului articol. (6) Controlul ulterior iniţiat sau aflat în curs de iniţiere,
urmează a fi încheiat printr-un raport, dacă: a) persoana în adresa căreia urmează a fi iniţiat sau a fost
iniţiat controlul ulterior a fost lichidată; b) persoana în adresa căreia urmează a fi iniţiat sau a fost
iniţiat controlul ulterior nu este de găsit, iar informaţia de
care dispune organul vamal este insuficientă şi nu permite
regularizarea situaţiei. (7) Dacă după controlul ulterior rezultă că dispoziţiile ce
reglementează destinaţia vamală respectivă au fost aplicate
eronat, organul vamal ia măsuri pentru regularizarea
situaţiei, indiferent de nivelul şi forma de control vamal aplicat anterior. (8) Organul vamal stabileşte modelul documentului necesar
regularizării situaţiei, precum şi instrucţiunile de completare
ale acestui document. (9) În cazul în care se constată apariţia unei obligaţii vamale
sau plata sumelor în plus, organul vamal încasează
diferenţele în minus sau rambursează sumele plătite în plus,
constată apariţia unei obligaţii vamale sau
plata sumelor în plus, organul vamal încasează diferenţele în minus sau
rambursează sumele plătite în plus, cu
respectarea prevederilor legislaţiei în
vigoare Modificarea în totalitate a conţinutului
art.1811 este indispensabilă, deoarece au
fost introduse prevederi noi ce se referă la
formele, procedurile şi metodele de control
ulterior. Modificarea vizează art.1801, art.1811, art.2021 şi art.2022 din Codul vamal al proiectului de lege.
182
cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare.”. Articolul 1843. Autorizarea procedurilor simplificate (1) Procedurile simplificate stipulate în art.1842 alin.(1) lit.b) şi c) se aplică agenţilor economici care corespund condiţiilor
prevăzute în art.1951 alin. (3) lit.a) în baza autorizaţiei emise de
către Serviciul Vamal în termen de pînă la 30 zile calendaristice
din data recepţionării cererii şi documentelor anexate, conform
procedurii aprobate de Guvern. (2) Condiţiile speciale de utilizare a procedurilor simplificate în cazul anumitor regimuri vamale se aprobă de Guvern. (3) În cazul în care Serviciul Vamal consideră că cererea
depusă nu conţine toate informaţiile necesare, în termen de 30
de zile de la data recepţionării cererii şi documentelor anexate, solicită agentului economic care a depus cererea să furnizeze
informaţiile necesare pentru justificarea cererii. (4) Termenul de emitere a autorizaţiei pentru declaraţia
simplificată sau pentru procedura de vămuire la domiciliu curge
din momentul în care Serviciul Vamal dispune de toate informaţiile necesare pentru luarea unei decizii. Serviciul
Vamal, în termen de 3 zile lucrătoare de la data recepţionării
ultimei informaţii solicitate, aduce la cunoştinţa agentului
economic faptul că informaţia a fost recepţionată şi comunică
în scris data de la care curge acest termen.
16. Articolul 1843 va avea următorul cuprins: ,,(1) Procedurile simplificate stipulate în art.1842 alin.(1) lit.b) şi c) se aplică agenţilor economici care corespund
condiţiilor prevăzute în art.1953 alin.(1) pct.1-4) în baza autorizaţiei emise de către Serviciul Vamal în termen de
pînă la 30 zile calendaristice din data acceptării cererii şi
documentelor anexate, conform procedurii aprobate de Guvern. (2) În cazul în care Serviciul Vamal consideră că cererea şi
documentele anexate depuse nu conţin toate informaţiile
necesare, în termen de 30 de zile calendaristice, solicită
agentului economic care a depus cererea să furnizeze
informaţiile necesare pentru justificarea cererii. (3) Serviciul Vamal informează agentul economic cu privire la acceptarea cererii sale şi data de la care curge
termenul de emitere a autorizaţiei pentru utilizarea
procedurilor simplificate. (4) Condiţiile speciale de utilizare a procedurilor
simplificate în cazul anumitor regimuri vamale se aprobă de
Guvern.”.
Modificarea respectivă poartă caracter
redacţional avînd drept scop îmbunătăţirea redacţiei existente şi a fost
propusă de către experţii EUBAM şi DG
TAXUD la capitolul ce ţine de implementarea procedurilor simplificate. Modificarea vizează art.1843 şi art.1953 alin.(2), alin.(21) şi alin.(22) din Codul vamal al proiectului de lege.
01.04.2016
Articolul 185. Controlul vamal şi formele lui (1) Controlul vamal este efectuat de colaboratorul vamal şi
constă în: a) verificarea documentelor şi informaţiilor prezentate în scopuri vamale; b) controlul vamal (controlul mărfurilor şi mijloacelor de
transport, controlul corporal ca o formă excepţională de control
vamal)
17. La articolul 185, alineatul (1) litera b), cuvintele „controlul vamal” se înlocuiesc cu cuvintele „controlul
fizic”.
Modificarea în cauză concretizează tipul
propriu-zis de control vamal care constă în
control fizic şi are drept scop
îmbunătăţirea redacţiei art.185 alin.(1) lit.b) din Codul vamal.
01.04.2016
Articolul 189. Accesul colaboratorului vamal pe teritorii sau în încăperi pentru efectuarea controlului vamal Pentru a efectua controlul vamal, colaboratorul vamal este în drept să intre, cu legitimaţie de serviciu şi cu autorizaţia şefului
de vamă sau a conducerii Serviciului Vamal, pe teritorii sau în
încăperi unde se pot afla mărfuri şi mijloace de transport supuse
controlului vamal, documentele necesare efectuării controlului
vamal sau unde se desfăşoară activităţi aflate sub supraveghere
vamală, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţia Republicii Moldova sau de acordurile internaţionale la care aceasta este
parte.
18. La articolul 189, după cuvintele „se pot afla mărfuri” se
introduc cuvintele ” , inclusiv mărfuri susceptibile a aduce
atingere unui drept de proprietate intelectuală, ”.
Modificarea în cauză prevede acordarea
accesului colaboratorului vamal pe teritorii sau în încăperi unde se află mărfuri
susceptibile a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuală pentru a fi supuse controlului vamal. Amendamentul are drept scop îmbunătăţirea funcţionării sistemului care
urmăreşte contracararea punerii în liberă circulaţie, exportului, reexportului în/din
Republica Moldova şi a plasării sub regim
vamal suspensiv a mărfurilor contrafăcute
şi a mărfurilor piratate. Astfel, se
01.04.2016
183
urmăreşte eficientizarea combaterii
traficului de mărfuri contrafăcute, asigurarea apărării intereselor economice
ale statului, a intereselor titularilor de drepturi, precum şi a consumatorilor finali. Totodată, menţionăm faptul că, în
conformitate cu prevederile art.277 din Acordul de Asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană, este
prevăzut ca obiectiv în domeniul
drepturilor de proprietate intelectuală
atingerea unui nivel adecvat şi efectiv de
protecţie şi de punere în aplicare a
drepturilor de proprietate intelectuală. Articolul 192. Controlul vamal selectiv (1) În timpul efectuării controlului vamal, organul vamal
foloseşte, de regulă, forme de control suficiente pentru
asigurarea respectării legislaţiei Republicii Moldova şi a
acordurilor internaţionale la care aceasta este parte. (2) Organul vamal este în drept, după caz, să utilizeze toate formele de control vamal prevăzute de prezentul cod, ţinînd
cont de prevederile art.193. (3) Controlul vamal, altul decît cel inopinat, se bazează în principal pe analiza riscurilor, efectuată prin utilizarea tehnicilor de prelucrare electronică a datelor, cu scopul de a identifica sau
a evalua riscurile şi de a elabora contramăsurile necesare pe baza criteriilor stabilite la nivel naţional şi, după caz,
internaţional. Nivelul controlului vamal bazat pe analiza riscurilor se determină prin unul din culoarele de control vamal
(verde, galben, roşu sau albastru).
19. Articolul 192: la alineatul (2), cuvîntul „toate” se exclude; la alineatul (3), textul „ în principal pe analiza riscurilor, efectuată” se înlocuieşte cu textul „pe administrarea
riscurilor, efectuată inclusiv”, iar cuvintele „analiza
riscurilor” şi textul „(verde, galben, roşu sau albastru)” se înlocuiesc cu cuvintele „administrarea riscurilor” şi
respectiv cu textul „(verde, albastru, galben, roşu), precum
şi pe unul din coridoarele de control vamal (verde sau
roşu)”.
Modificarea prevede concretizarea faptului că, administrarea riscurilor care stă la baza controlului vamal poate fi
efectuată şi prin alte procedee decît cele
electronice, precum şi faptul că, nivelul
controlului vamal bazat pe administrarea riscurilor se determină atît prin culoarele
de control vamal enumerate, cît şi prin
coridoarele de control vamal folosite la traversarea frontierei de către persoanele
fizice. Reglementările actuale stabilesc că controlul vamal se bazează în principal pe
analiza riscurilor efectuată doar prin
utilizarea tehnicilor de prelucrare electronică a datelor, ceea ce limitează
acţiunile colaboratorului vamal în
exercitarea atribuţiilor de serviciu. Astfel,
modificările operate reglementează
acţiunile colaboratorului vamal de a
efectua controlul vamal bazat pe analiza riscurilor realizată şi prin alte procedee decît cele electronice (comportamentul conducătorului auto sau a pasagerilor, caracteristicile fizice a mijlocului de transport etc.).
01.04.2016
20. Codul se completează cu articolul 1921 cu următorul
cuprins: „Articolul 1921. Administrarea riscurilor
A se vedea argumentele expuse la art.1 pct.68) - 75) din Codul vamal al proiectului de lege. Suplimentar, administrarea riscurilor stă la
01.04.2016
184
(1) Organul vamal aplică administrarea riscurilor, care
vizează activităţi cum ar fi colectarea de informaţii şi date, comunicarea, consultarea, identificarea, analiza şi evaluarea
riscurilor, tolerarea riscurilor, recomandarea şi executarea măsurilor, selectivitatea în controlul vamal, controlul şi
evaluarea periodică a procesului şi a rezultatelor acestuia
bazată pe sursele şi strategiile naţionale şi internaţionale,
inclusiv monitorizarea operaţiunilor şi procedurilor vamale
în vederea actualizării continue a informaţiilor disponibile
organelor vamale. (2) Selectivitatea în controlul vamal este un proces bazat pe analiza riscurilor, profile şi indicatori de risc, examinarea
documentelor, supraveghere şi tehnici de interogare care
presupun identificarea riscurilor sau constatarea conformării la respectarea legislaţiei vamale în vigoare. (3) Selectivitatea în controlul vamal, inclusiv automatizată,
include repartizarea operaţiunilor vamale, precum şi
stabilirea cuantumului acestora pe unul din culoarele/coridoarele de control vamal, în dependenţă de
parametrii aleatorii şi criterii de selectivitate/consemne
introduse în sistemul informaţional gestionat de Serviciul
Vamal. (4) Procedura de administrare a riscurilor, inclusiv parametrii aleatorii, criteriile de selectivitate/consemnele se stabilesc de Serviciul Vamal.”.
temelia unui management eficient care asigură echilibrul între resursele disponibile a Serviciului Vamal şi
provocările majore aferente activităţii sale. Datorită importanţei sale, se impune
necesitatea introducerii într-un cadru legal a activităţilor de administrare a riscurilor,
care va servi drept temei pentru reglementarea ulterioară în actele
normative ale Serviciului Vamal (Instrucţiuni, Metodologii ş.a.). Selectivitatea în controlul vamal este o abordare contemporană şi eficientă bazată
pe analiza riscurilor şi este aplicată de Serviciul Vamal pentru concentrarea eforturilor asupra riscurilor de neconformitate şi direcţionarea resurselor
disponibile în vederea diminuării acestora.
Aceasta se bazează pe sisteme
informaţionale moderne (selectivitatea
automatizată) care direcţionează
operaţiunile vamale pe un anumit
culoar/coridor de control vamal precum şi
pe colaboratorii vamali cu experienţă şi
cunoştinţe în domeniu. Totodată, Serviciul Vamal va stabili
procedura de administrare a riscurilor, aprobare a parametrilor, criteriilor de selectivitate/a consemnelor care influenţează repartizarea pe culoare de
control vamal şi respectiv, stabilirea
nivelului de control şi a măsurilor de
minimalizare a riscurilor. Această
concretizare se impune în vederea asigurării aspectului legal al acesteia. Modificarea vizează art.1 pct.68) – 75), art.17 alin.(5) şi art.1921 din Codul vamal al proiectului de lege.
Articolul 1953. Condiţiile pentru acordarea statutului de AEO (2) Serviciul Vamal verifică respectarea de către solicitant a
tuturor condiţiilor stipulate la alin.(1). Termenul examinării
cererii privind acordarea statutului de AEO este de pînă la 30
de zile calendaristice de la data recepţionării cererii şi
documentelor anexate.
21. Articolul 1953: la alineatul (2), cuvîntul ”recepţionării” se înlocuieşte cu
cuvîntul “acceptării”;
A se vedea argumentele expuse la art.1843 din Codul vamal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.1843 şi art.1953 alin.(2), alin.(21) şi alin.(22) din Codul vamal al proiectului de lege.
01.04.2016
185
(21) În cazul în care Serviciul Vamal consideră că cererea depusă nu conţine toate informaţiile necesare, în termen de 30 de zile calendaristice, solicită agentului economic care a depus
cererea să furnizeze informaţiile necesare pentru justificarea
cererii. (22) Termenul de emitere a certificatului AEO curge din momentul în care Serviciul Vamal dispune de toate informaţiile necesare pentru luarea unei decizii. Serviciul
Vamal, în termen de 3 zile lucrătoare de la data recepţionării
ultimei informaţii solicitate, aduce la cunoştinţa solicitantului
faptul că informaţia a fost recepţionată şi comunică în scris
data de la care curge acest termen.
la alineatul (21) după cuvîntul “cererea” se introduc
cuvintele “şi documentele anexate”, iar cuvîntul “conţine” se înlocuieşte cu cuvîntul “conţin”; alineatul (22) va avea următorul cuprins: “(22) Serviciul Vamal informează în scris agentul economic
cu privire la acceptarea cererii sale şi data de la care curge
termenul de emitere a certificatului AEO.”.
Articolul 2021. Auditul postvămuire (1) Auditul postvămuire este o formă de control vamal ulterior, care are drept scop verificarea respectării legislaţiei în vigoare de către persoanele stabilite în Republica Moldova la momentul
trecerii mărfurilor peste frontiera vamală a Republicii Moldova
şi plasării acestora sub o destinaţie vamală. Auditului
postvămuire pot fi supuse persoanele implicate direct sau
indirect, cu titlu profesional, în operaţiunile supuse auditului
postvămuire sau persoanele care dispun de documentele şi
datele respective din motive profesionale. (2) Auditul postvămuire este efectuat de organele vamale
conform competenţelor teritoriale, planificat sau inopinat. (8) În cazul depistării unor erori şi/sau divergenţe între
informaţiile din declaraţiile vamale şi cele din documentele
verificate, organul vamal întreprinde măsurile prevăzute de
prezentul cod. (9) În procesul efectuării auditului postvămuire, organele
vamale pot utiliza informaţiile din bazele de date automatizate şi sistemele electronice de analiză a riscurilor. (10) Auditul postvămuire este bazat pe analiza riscurilor care
22. Articolul 2021: la alineatul (1), cuvintele ”este o formă de control vamal
ulterior” se înlocuiesc cu cuvintele ”este una din formele controlului vamal ulterior”; la alineatul (2), cuvintele „conform competenţelor
teritoriale, planificat sau inopinat” se înlocuiesc cu cuvintele
„conform procedurilor stabilite de Serviciul Vamal.” ; alineatul (8) va avea următorul cuprins: „(8) În cazul depistării unor erori şi/sau divergenţe între
informaţiile din declaraţiile vamale şi cele din documentele verificate, ce duc la apariţia, modificarea şi/sau anularea
obligaţiei vamale, organul vamal este obligat să comunice
despre aceasta plătitorului vamal prin întocmirea
procesului-verbal de examinare preliminară a rezultatelor
auditului post-vămuire.”; la alineatul (9), cuvintele „informaţiile” se înlocuiesc cu cuvintele „informaţii şi date, inclusiv”, iar cuvintele
”sistemele electronice de analiză a riscurilor” se înlocuiesc
cu cuvintele „programele informaţionale de administrare a
riscurilor.”;
Modificarea se propune în vederea înlăturării lacunelor constatate pe
parcursul activităţii, precum şi uniformizării textelor aferente ambelor
tipuri de control vamal ulterior (audit post-vămuire şi reverificarea declaraţia
vamală). De asemenea, modificările sunt înaintate
în scopul stabilirii unor prevederi comune celor două proceduri de control vamal ulterior, materializate în conţinutul
art.1811 din Codul vamal, precum şi întru
concretizarea acţiunilor organului vamal
privind comunicarea plătitorului vamal prin întocmirea actului de audit postvămuire despre depistarea unor erori şi/sau divergenţe în informaţiile din
declaraţiile vamale ce duc la apariţia,
modificarea şi/sau anularea obligaţiei
vamale. Modificarea vizează art.1811, art.2021 şi
art.2022 din Codul vamal al proiectului de lege. Modificarea în cauză prevede excluderea
01.04.2016
186
utilizează metode informaţionale de prelucrare a datelor şi de
elaborare a măsurilor de identificare a riscurilor, folosind anumite criterii stabilite de organele vamale sau criterii stabilite la nivel internaţional. Pentru a pune în aplicare gestionarea
riscurilor, organele vamale pot utiliza sisteme electronice adecvate. (13) Efectuarea auditului postvămuire se aduce la cunoştinţa
persoanei auditate cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de data
iniţierii controlului, conform procedurii stabilite de organul vamal, cu excepţia controlului inopinat. (16) Auditul postvămuire iniţiat şi neiniţiat urmează a fi
încheiat printr-un raport, dacă: a) persoana juridică în privinţa căreia urmează a fi iniţiată sau a
fost iniţiată procedura de audit postvămuire a fost lichidată, iar
persoana fizică întreprinzător individual în privinţa căreia
urmează a fi iniţiată sau a fost iniţiată procedura de audit postvămuire a fost radiată din Registrul de stat al
întreprinzătorilor individuali; b) persoana în privinţa căreia urmează a fi iniţiată sau a fost
iniţiată procedura de audit postvămuire nu este de găsit, iar
informaţia de care dispune organul vamal nu permite regularizarea situaţiei.
alineatul (10) se abrogă; la alineatul (13), cuvintele „organul vamal” se înlocuiesc
cu cuvintele „Serviciul Vamal”; alineatul (16) se abrogă.
normelor existente în art.2011 alin.(10) şi
alin.(16) din Codul vamal, în vederea eliminării dublării acestora cu prevederile
propuse în art.1811 alin.(6) şi art.2012 alin.(5) din Codul vamal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.1811, art.2021 şi
art.2022 din Codul vamal al proiectului de lege. Modificarea se propune în vederea înlăturării lacunelor constatate şi
uniformizării textului, reieşind din faptul
că, procedura efectuării auditului postvămuirii este stabilit de Serviciul
Vamal, conform modificărilor propuse în
art.2011 alin.(2) din Codul vamal al proiectului de lege. A se vedea argumentele art.2011 alin.(10) din Codul vamal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.1811, art.2021 şi
art.2022 din Codul vamal al proiectului de lege.
Articolul 2022. Reverificarea declaraţiei vamale (1) Reverificarea declaraţiei vamale se efectuează la oficiul
organului vamal şi este o formă de control vamal ulterior ce
constă în verificarea, după acordarea liberului de vamă, a corectitudinii întocmirii declaraţiei vamale, a totalităţii şi
conformităţii documentelor anexate la aceasta, necesare plasării
mărfurilor într-un regim vamal şi care servesc drept temei pentru calcularea şi achitarea drepturilor de import, a altor
documente aferente operaţiunilor verificate, de care dispune
organul vamal, alt organ cu atribuţii de administrare fiscală sau
alte instituţii şi persoane, precum şi în verificarea respectării
măsurilor de politică economică. (2) Reverificarea declaraţiei vamale se efectuează de organele
23. Articolul 2022 va avea următorul cuprins: „(1) Reverificarea declaraţiei vamale se efectuează la oficiul
organului vamal şi este una din formele controlului vamal
ulterior, ce constă în verificarea după acordarea liberului de
vamă, a corectitudinii şi caracterului complet al informaţiilor furnizate într-o declaraţie vamală, precum şi
existenţa şi conformitatea documentelor justificative anexate la aceasta, necesare plasării mărfurilor într-o destinaţie vamală, a altor documente aferente operaţiunilor
verificate de care dispune organul vamal, alt organ cu atribuţii de administrare fiscală sau alte instituţii şi
persoane. (2) Reverificarea declaraţiei vamale se efectuează de
A se vedea argumentele expuse la art.2011 din Codul vamal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.1811, art.2021 şi
art.2022 din Codul vamal al proiectului de lege.
01.04.2016
187
vamale conform competenţelor teritoriale şi normelor
procedurale stabilite de Serviciul Vamal. (3) Cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.(4), controlul ulterior
prin reverificare se efectuează fără întocmirea procesului-verbal de reverificare asupra obiectivului vizat. (4) În cazul constatării unor erori, contradicţii între declaraţia
vamală şi documentele verificate, ce duc la apariţia, modificarea
şi/sau anularea obligaţiei vamale, organul vamal este obligat să
comunice despre aceasta plătitorului vamal prin întocmirea
procesului-verbal de reverificare a declaraţiilor vamale. (5) Reverificarea declaraţiei vamale iniţiată şi neiniţiată
urmează a fi încheiată printr-un raport, dacă: a) persoana juridică în privinţa căreia urmează a fi iniţiată sau a
fost iniţiată procedura de audit postvămuire a fost lichidată, iar persoana fizică întreprinzător individual în privinţa căreia
urmează a fi iniţiată sau a fost iniţiată procedura de audit
postvămuire a fost radiată din Registrul de stat al întreprinzătorilor individuali; b) persoana în privinţa căreia urmează a fi iniţiată sau a fost
iniţiată procedura de reverificare a declaraţiei vamale nu este de
găsit, iar informaţia de care dispune organul vamal nu permite
regularizarea situaţiei.
organele vamale conform procedurii stabilite de Serviciul Vamal. (3) În procesul efectuării reverificării declaraţiei vamale,
organele vamale pot utiliza informaţii şi date, inclusiv din
bazele de date automatizate şi programele informaţionale de
administrare a riscurilor. (4) Cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.(5), controlul
vamal ulterior prin reverificare se efectuează fără întocmirea
procesului-verbal de reverificare. (5) În cazul depistării unor erori şi/sau divergenţe între
informaţiile din declaraţiile vamale şi cele din documentele
verificate, ce duc la apariţia, modificarea şi/sau anularea
obligaţiei vamale, organul vamal este obligat să comunice
despre aceasta plătitorului vamal prin întocmirea procesului-verbal de reverificare a declaraţiilor vamale.”.
Articolul 2028. Examinarea rezultatelor preliminare ale auditului postvămuire (3) În termen de 7 zile de la întocmirea procesului-verbal, persoana auditată este în drept să prezinte în scris informaţii şi documente suplimentare.
24. La articolul 2028 alineatul (3), după cuvîntul „zile” se
introduce cuvîntul „lucrătoare”, iar după cuvintele „să
prezinte” se introduc cuvintele „organului vamal”.
Modificarea are drept scop de a stabili termenul exact de prezentare a informaţiilor şi documentelor
suplimentare, şi anume de 7 zile lucrătoare, de la întocmirea procesului-verbal de examinare a rezultatelor preliminare ale auditului post-vămuire,
precum şi de a concretiza cărui organ
urmează a fi prezentate aceste informaţii şi
documente.
01.04.2016
Articolul 231. Tipurile de contravenţii vamale cu răspundere
materială Sînt considerate încălcare a reglementărilor vamale pasibilă de
răspundere materială următoarele contravenţii vamale: 6) depunerea declaraţiei vamale sau a documentelor însoţitoare
ce conţin date eronate despre regimul vamal, valoarea facturată,
valoarea în vamă, tipul, codul, cantitatea sau originea mărfurilor transportate, dacă acest fapt conduce la exonerarea totală sau
parţială de drepturi de import;
25. Articolul 231 se completează cu punctul 61) cu următorul cuprins: „61) Depunerea declaraţiei vamale sau a documentelor
însoţitoare ce conţin date eronate/incomplete cu privire la mărcile comerciale;”.
Completarea în cauză prevede
reglementarea drept încălcare a legislaţiei
vamale pasibilă de răspundere materială a
cazului în care se depune declaraţia
vamală sau a documentelor însoţitoare ce
conţin date eronate/incomplete cu privire la mărcile comerciale. Actualmente, traficul de mărfuri
contrafăcute este direct proporţional cu
volumul imens de mărfuri transportate
peste frontiera vamală, organele vamale fiind sub presiunea intensificării activităţii
01.04.2016
188
în vederea protecţiei proprietăţii
intelectuale, motivîndu-le să utilizeze noile metode şi tehnologii de contracarare
a provocărilor infracţionale. În rezultatul activităţii, s-au depistat încălcări noi,
neprevăzute în Codul vamal. Astfel, completarea art.231 are drept scop de a reglementa pe deplin posibilele încălcări ale legislaţiei vamale pasibile de
răspundere materială. Modificarea vizează art.231 şi art.232 din
Codul vamal al proiectului de lege. Articolul 232. Sancţionarea materială a contravenţiilor vamale Persoanele juridice, persoanele care desfăşoară activitate de
întreprinzător fără a se constitui persoană juridică, pentru comiterea contravenţiilor vamale prevăzute la: d) art.231 pct.7), sînt sancţionate cu amendă de la 10% la 20%
din valoarea mărfurilor la care au fost prezentate documente
care conţin date neautentice;
26. La articolul 232 la litera d), după textul „art.231” se
introduce textul ”pct.61) şi”.
A se vedea argumentele expuse la art.232 din Codul vamal al proiectului de lege.
Modificarea vizează art.231 şi
art.232 din Codul vamal al proiectului de lege.
01.04.2016
Articolul 233. Procesul contravenţional Procesul contravenţional se realizează în conformitate
cu prevederile Codului contravenţional al Republicii Moldova în cazul persoanelor fizice şi persoanelor cu funcţie de
răspundere şi în conformitate cu prevederile prezentului cod în
cazul persoanelor juridice şi persoanelor fizice care desfăşoară
activitate de întreprinzător fără a se constitui persoană juridică.
27. Articolul 233 în final se completează cu textul ” , iar în
partea nereglementată de acesta, se aplică prevederile
Codului contravenţional.”.
Modificarea prevede aplicarea normelor Codului contravenţional în cadrul
procesului contravenţional asupra
persoanelor juridice şi persoanelor fizice
care desfăşoară activitate de
întreprinzător fără a se constitui persoană
juridică, dacă Codul vamal nu
reglementează nemijlocit procesul respectiv. Necesitatea operării modificărilor se impune întru asigurarea respectării
legislaţiei de către birourile vamale în
cazurile contravenţionale. Modificările în cauză au ca scop prioritar
asigurarea respectării principiilor de
drept în examinarea materialelor dosarului contravenţional de către
birourile vamale. Urmare implementării acestor
modificări, vor fi curmate tentativele de încălcări (acţiunile, inacţiunile, inclusiv a
actelor de procedură şi sau a deciziilor
emise) şi abuzuri în examinarea cazurilor
(dosarelor) contravenţionale. Modificarea vizează art.233, art.238 şi
01.04.2016
189
art.300 din Codul vamal al proiectului de lege.
Articolul 238. Inadmisibilitatea divulgării materialelor în cazul de contravenţie vamală Materialele în cazul de contravenţie vamală nu pot fi divulgate
pînă la încheierea cercetării cazului decît cu autorizaţia
colaboratorului vamal care îl cercetează şi efectuează actele de
procedură sau a şefului organului vamal.
28. Articolul 238 se completează în final cu textul ”, cu excepţia cazului prevăzut la art.300.”.
A se vedea argumentele expuse la art.233 din Codul vamal al proiectului de lege.
Suplimentar, modificarea prevede admiterea divulgării materialelor în cazul
de contravenţie vamală pînă la încheierea
cercetării cazului, cu autorizaţia
colaboratorului vamal care îl cercetează şi
efectuează actele de procedură sau a
şefului organului vamal, comparativ cu
cazurile revizuirii şi controlului legalităţii
de către Serviciul Vamal a deciziilor,
acţiunilor sau inacţiunii organelor vamale şi ale colaboratorilor vamali, inclusiv a actelor de procedură şi/sau a deciziilor
emise în cadrul procesului contravenţional, cînd divulgarea
materialelor este inadmisibilă. Modificarea vizează art.233, art.238 şi
art.300 din Codul vamal al proiectului de lege.
01.04.2016
Articolul 269. Propunerile privind înlăturarea cauzelor şi
condiţiilor de comitere a contravenţiei vamale (1) Colaboratorul vamal care cercetează cazul de contravenţie
vamală, după ce constată cauzele şi condiţiile comiterii ei, prezintă autorităţilor publice şi persoanelor juridice propuneri privind înlăturarea acestor cauze şi condiţii. (2) Autorităţile publice şi persoanele juridice sînt obligate ca, în
termen de o lună din ziua primirii propunerii consemnate la
alin.(1), să comunice organului vamal care a prezentat propunerea ce măsuri au luat.
29. Articolul 269 se abrogă.
Propunerea prevede excluderea obligaţiei
colaboratului vamal, care cercetează cazul
de contravenţie vamală, să prezinte
autorităţilor publice centrale şi persoanelor juridice propuneri privind înlăturarea
cauzelor şi condiţiilor comiterii acestei
contravenţii vamale, precum şi a obligaţiei
autorităţilor publice centrale şi persoanelor
juridice ca, în termen de o lună din ziua
primirii propunerilor de înlăturare, să
comunice organului vamal despre măsurile
întreprinse. Modificarea este înaintată de faptul că,
prevederile art.269 sunt inaplicabile şi
reprezintă o dublare a activităţii organului
vamal, care ar presupune cheltuieli suplimentare din bugetul de stat.
01.04.2016
Articolul 300. Revizuirea deciziilor, acţiunilor sau inacţiunii
organelor vamale şi ale colaboratorilor vamali de către
Serviciul Vamal
30. Articolul 300 va avea următorul cuprins: „Articolul 300. Revizuirea şi controlul legalităţii de către
Serviciul Vamal a deciziilor, acţiunilor sau inacţiunii
organelor vamale şi ale colaboratorilor vamali, inclusiv a
A se vedea argumentele expuse la art.233 din Codul vamal al proiectului de lege.
Adiţional, completarea prevede
01.04.2016
190
actelor de procedură şi/sau a deciziilor emise în cadrul
procesului contravenţional (1) Serviciul Vamal este în drept să anuleze sau să modifice
decizia organului vamal inferior, precum şi să acţioneze
legal în cazul acţiunilor ilegale sau inacţiunii organului
vamal inferior. (2) Controlul legalităţii realizat de către Serviciul Vamal
asupra deciziilor, acţiunilor sau inacţiunilor organelor
vamale şi ale colaboratorilor vamali, inclusiv a actelor de procedură şi/sau a deciziilor emise în cadrul procesului
contravenţional, include ansamblul acţiunilor de examinare,
coordonare şi control, inclusiv de ridicare spre examinare a
materialelor dosarului contravenţional, realizate de către
directorul general sau adjunctul acestuia din cadrul Serviciului Vamal orientate spre asigurarea respectării
prevederilor legislaţiei vamale şi/sau contravenţionale. (3) Mecanismul şi procedura de control al legalităţii
deciziilor, acţiunilor sau inacţiunilor organelor vamale şi
ale colaboratorilor vamali, inclusiv a actelor de procedură
şi/sau a deciziilor emise în cadrul procesului
contravenţional, se realizează în modul stabilit de Serviciul
Vamal.”.
reglementarea revizuirii şi controlului
legalităţii, inclusiv a modalităţii realizării acesteia, de către Serviciul Vamal a
deciziilor, acţiunilor sau inacţiunii
organelor vamale şi ale colaboratorilor vamali, inclusiv a actelor de procedură
şi/sau a deciziilor emise în cadrul
procesului contravenţional. Totodată,
mecanismul şi procedura de control al
legalităţii urmează a fi stabilită de
Serviciul Vamal. Modificarea vizează art.233, art.238 şi
art.300 din Codul vamal al proiectului de lege.
Capitolul XII APLICAREA DE MĂSURI LA FRONTIERĂ ÎN VEDEREA PROTECŢIEI PROPRIETĂŢII
INTELECTUALE
31. La Capitolul XII, în denumirea capitolului cuvintele „LA FRONTIERĂ” se exclud.
A se vedea argumentele expuse la art.189 din Codul vamal al proiectului de lege. Suplimentar, modificarea prevede aplicarea de măsuri în vederea protecţiei proprietăţii intelectuale nu doar la
frontieră, ci şi pe teritoriu. Modificarea vizează art.189, art.301
alin.(1) lit.f), art.302 alin.(1), art.304 alin.(1), alin.(2) lit.b), alin.(3), alin.(4), alin.(7) şi alin.(9), art.305 alin.(1) şi
alin.(2), art.3051 alin.(3) lit.b), alin.(8) şi
alin.(9), art.306 alin.(1) şi art.307 alin.(5)
din Codul vamal al proiectului de lege.
01.04.2016
Articolul 301. Domeniul de aplicare (1) Prevederile prezentului capitol se aplică mărfurilor pasibile
de a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuală, care: a) sînt introduse sau scoase de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova; b) sînt declarate organelor vamale în scopul plasării lor sub un
regim vamal definitiv sau suspensiv; c) se află sub supraveghere vamală în orice alte situaţii; d) nu au fost declarate la intrarea sau la ieşirea din ţară şi sînt
32. La articolul 301 alineatul (1) se completează cu litera f)
cu următorul cuprins: „f) au fost vămuite şi puse în libera circulaţie.”.
A se vedea argumentele expuse la art.189 din Codul vamal al proiectului de lege. Suplimentar, se propune de a aplica măsuri în vederea protecţiei proprietăţii intelectuale şi mărfurilor pasibile de a
aduce atingere unui drept de proprietate intelectuală care au fost vămuite şi puse în
libera circulaţie. Modificarea vizează art.189, art.301
01.04.2016
191
descoperite de organele vamale în timpul efectuării controalelor
vamale; e) au intrat în proprietatea statului prin confiscare sau prin abandon în favoarea statului.
alin.(1) lit.f), art.302 alin.(1), art.304 alin.(1), alin.(2) lit.b), alin.(3), alin.(4), alin.(7) şi alin.(9), art.305 alin.(1) şi
alin.(2), art.3051 alin.(3) lit.b), alin.(8) şi
alin.(9), art.306 alin.(1) şi art.307 alin.(5)
din Codul vamal al proiectului de lege. Articolul 302. Măsurile prealabile depunerii cererii de
intervenţie a organului vamal (1) În cazul în care nu este depusă cerere de intervenţie sau pînă
la acceptarea acesteia, organul vamal poate suspenda operaţiunea de vămuire şi/sau să reţină, pe un termen de 4 zile
lucrătoare, mărfurile aflate în una din situaţiile prevăzute la
art.301 dacă are temeiuri suficiente de a considera că aceste
mărfuri aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală.
Organul vamal notifică titularul de drept şi declarantul/ destinatarul mărfurilor, dacă aceştia din urmă sînt cunoscuţi,
despre măsura aplicată, după un model stabilit de Serviciul Vamal. Termenul de 4 zile lucrătoare începe să curgă de la data
la care titularul de drept a primit notificarea.
33. La articolul 302 alineatul (1), după cuvîntul
„destinatarul” se introduce textul „/proprietarul”.
A se vedea argumentele expuse la art.189 din Codul vamal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.189, art.301
alin.(1) lit.f), art.302 alin.(1), art.304 alin.(1), alin.(2) lit.b), alin.(3), alin.(4), alin.(7) şi alin.(9), art.305 alin.(1) şi
alin.(2), art.3051 alin.(3) lit.b), alin.(8) şi alin.(9), art.306 alin.(1) şi art.307 alin.(5)
din Codul vamal al proiectului de lege.
01.04.2016
Articolul 304. Condiţiile şi măsurile de intervenţie ale
organului vamal (1) În baza cererii de intervenţie acceptate, organul vamal emite
o decizie de reţinere a mărfurilor susceptibile de a aduce
atingere unui drept de proprietate intelectuală şi/sau suspendă
operaţiunea de vămuire, notificînd în scris despre aceasta,
potrivit modelului stabilit de Guvern, atît titularul de drept, cît şi declarantul/ destinatarul mărfurilor. Despre măsurile întreprinse organul vamal informează imediat Serviciul Vamal
în modul stabilit. (2) În cazul în care organul vamal a reţinut mărfuri susceptibile
de a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuală şi/sau
a suspendat operaţiunea de vămuire, mărfurile pot fi distruse
fără a se urma procedura stabilită la alin.(7), dacă sînt
îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: b) titularul de drept depune la organul vamal, în termenul prevăzut la lit.a), acordul scris al declarantului/ destinatarului mărfurilor privitor la faptul că abandonează aceste mărfuri în
vederea distrugerii; acest acord poate fi prezentat organului vamal direct de către declarantul/ destinatarul mărfurilor; condiţia în cauză se consideră a fi îndeplinită atunci cînd
declarantul/ destinatarul mărfurilor nu a contestat în scris în
termenul stabilit în mod expres reţinerea şi/sau suspendarea
operaţiunii de vămuire ori distrugerea mărfurilor; (3) Dacă, în termen de 10 zile lucrătoare de la data reţinerii
34. Articolul 304: la alineatul (1), după cuvîntul ”destinatarul” se introduce
textul „ /proprietarul”; la alineatul (2) litera b), după cuvîntul „destinatarului”, în
toate trei cazuri, se introduce textul „ /proprietarului”, la
forma gramaticală respectivă; la alineatul (3), după cuvîntul „destinatarul” se introduce
A se vedea argumentele expuse la art.189 din Codul vamal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.189, art.301
alin.(1) lit.f), art.302 alin.(1), art.304 alin.(1), alin.(2) lit.b), alin.(3), alin.(4), alin.(7) şi alin.(9), art.305 alin.(1) şi
alin.(2), art.3051 alin.(3) lit.b), alin.(8) şi
alin.(9), art.306 alin.(1) şi art.307 alin.(5) din Codul vamal al proiectului de lege.
01.04.2016
192
mărfurilor, declarantul/destinatarul mărfurilor contestă măsurile
de reţinere a mărfurilor şi/sau suspendarea operaţiunii de vămuire ori se opune distrugerii mărfurilor, se aplică procedura
prevăzută la alin.(7). (4) Pentru a constata că s-a adus atingere unui drept de proprietate intelectuală, organul vamal comunică titularului de
drept, la cererea scrisă a acestuia, numele şi adresa
declarantului/ deţinătorului de mărfuri, ţara de origine şi de
expediţie a mărfurilor susceptibile de a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuală, dacă organul vamal deţine
astfel de informaţii. (7) Dacă, în termen de 10 zile lucrătoare, titularul de drept nu
acţionează în judecată declarantul/ destinatarul mărfurilor şi
dacă dispoziţiile alin.(2) şi (3) nu sînt aplicabile, organul vamal dispune eliberarea mărfurilor şi/sau acordarea liberului de
vamă, cu condiţia îndeplinirii celorlalte prevederi legale.
Termenul de 10 zile lucrătoare curge de la data în care titularul
de drept a primit de la organul vamal copia contestării măsurii
de reţinere a mărfurilor şi/sau suspendării operaţiunii de
vămuire, depusă de către declarantul/destinatarul mărfurilor. (9) În cazul în care acţionează în judecată declarantul/
destinatarul mărfurilor, titularul dreptului de proprietate intelectuală informează imediat organul vamal despre măsurile
adoptate, iar organul vamal reţine mărfurile pînă la data la care
hotărîrea judecătorească rămîne definitivă şi irevocabilă.
textul „ /proprietarul”; la alineatul (4), după cuvîntul „deţinătorului” se introduce
textul „ /proprietarului”; la alineatul (7), după cuvîntul „destinatarul”, în ambele
cazuri, se introduce textul „ /proprietarul”; la alineatul (9), după cuvîntul „destinatarul” se introduce
textul „ /proprietarul”.
Articolul 305. Măsurile aplicabile mărfurilor care aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală (1) Mărfurile în privinţa cărora s-a dovedit că aduc atingere
unui drept de proprietate intelectuală nu pot fi introduse sau
scoase de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova ori din zonele economice libere sau antrepozitele libere, nu pot fi importate, exportate, reexportate, plasate sub un regim vamal suspensiv, cu excepţiile stabilite la alin.(2). (2) Mărfurile prevăzute la alin.(1): a) pot fi distruse conform normelor legale în vigoare ori scoase în afara circuitelor comerciale astfel încît să se evite cauzarea
unui prejudiciu titularului, fără nici o indemnizaţie, dacă
legislaţia nu prevede altfel, şi fără nici o cheltuială din partea statului;
35. Articolul 305: la alineatul (1), cuvintele „antrepozitele libere,” se
înlocuiesc cu cuvintele „antrepozite vamale, depozite
provizorii,” iar după cuvintele „plasate sub un regim vamal
suspensiv,” se introduc cuvintele „plasate în circuitul
comercial”; la alineatul (2), litera a) va avea următorul cuprins: „a) pot fi distruse conform normelor legale în vigoare în
termen de 90 zile lucrătoare fără a suporta cheltuieli din
partea statului;”.
A se vedea argumentele expuse la art.189 din Codul vamal al proiectului de lege. Suplimentar, modificările înaintate au un
caracter redacţional şi concretizează faptul
că, mărfurile care aduc atingere unui drept
de proprietate intelectuală nu pot fi
introduse şi în antrepozite vamale sau
depozite provizorii, precum şi plasate în
circuitul comercial. De asemenea, se propune reglementarea termenului concret de distrugere a mărfurilor care aduc atingere unui drept de
proprietate, de 90 zile lucrătoare. Modificarea vizează art.189, art.301
alin.(1) lit.f), art.302 alin.(1), art.304 alin.(1), alin.(2) lit.b), alin.(3), alin.(4), alin.(7) şi alin.(9), art.305 alin.(1) şi
alin.(2), art.3051 alin.(3) lit.b), alin.(8) şi
alin.(9), art.306 alin.(1) şi art.307 alin.(5)
01.04.2016
193
din Codul vamal al proiectului de lege. Articolul 3051. Procedura pentru distrugerea mărfurilor care fac
obiectul unor livrări mici (3) Organul vamal notifică declarantul sau deţinătorul
mărfurilor cu privire la suspendarea acordării liberului de vamă
pentru mărfuri sau la reţinerea acestora în termen de o zi
lucrătoare de la data suspendării acordării liberului de vamă
pentru mărfuri sau de la data reţinerii acestora. Notificarea
privind suspendarea acordării liberului de vamă sau privind
reţinerea mărfurilor include următoarele informaţii: a) intenţia organului vamal de a distruge mărfurile; b) drepturile declarantului/deţinătorului mărfurilor în
conformitate cu alineatele (4), (5) şi (6). (8) În situaţia în care declarantul/deţinătorul mărfurilor contestă
măsurile de suspendare a acordării liberului de vamă sau de reţinere a mărfurilor, organul vamal notifică imediat titularului
deciziei cantitatea de mărfuri şi natura acestora, inclusiv
imaginile respectivelor mărfuri, după caz. De asemenea,
organul vamal informează titularul deciziei, la cerere şi dacă le
sînt cunoscute, cu privire la numele şi adresa destinatarului,
expeditorului şi declarantului sau deţinătorului mărfurilor,
precum şi cu privire la regimul vamal şi originea, provenienţa şi
destinaţia mărfurilor a căror acordare a liberului de vamă a fost
suspendată sau care au fost reţinute. (9) În cazul în care titularul deciziei, în termen de 10 zile lucrătoare de la data recepţionării notificării prevăzute la alin.(8), a acţionat în judecată declarantul/ deţinătorul mărfurilor, organul vamal reţine mărfurile pînă la data la care
hotărîrea judecătorească rămîne definitivă.
36. Articolul 3051: la alineatul 3), după cuvîntul „deţinătorul” se introduce
textul „/proprietarul”; la litera b), după cuvîntul „deţinătorului” se introduce textul
„/proprietarului”; la alineatul (8), după cuvîntul „deţinătorul” se introduce
textul „/proprietarul”; la alineatul (9), după cuvîntul „deţinătorul” se introduce
textul „/proprietarul”.
A se vedea argumentele expuse la art.189 din Codul vamal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.189, art.301 alin.(1) lit.f), art.302 alin.(1), art.304 alin.(1), alin.(2) lit.b), alin.(3), alin.(4), alin.(7) şi alin.(9), art.305 alin.(1) şi
alin.(2), art.3051 alin.(3) lit.b), alin.(8) şi
alin.(9), art.306 alin.(1) şi art.307 alin.(5)
din Codul vamal al proiectului de lege.
01.04.2016
Articolul 306. Asigurarea (1) În cazul mărfurilor susceptibile a aduce atingere drepturilor
asupra desenelor sau modelelor industriale, brevetelor de invenţie, certificatelor suplimentare de protecţie sau brevetelor
de soi de plante, titularul dreptului sau declarantul/ destinatarul mărfurilor are posibilitatea de a obţine liberul de vamă sau
ridicarea măsurii de reţinere a mărfurilor dacă este constituită o
garanţie de către aceştia şi dacă sînt îndeplinite cumulativ
următoarele condiţii:
37. La articolul 306 alineatul (1), după cuvîntul
„destinatarul” se introduce textul „/proprietarul”.
A se vedea argumentele expuse la art.189 din Codul vamal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.189, art.301
alin.(1) lit.f), art.302 alin.(1), art.304 alin.(1), alin.(2) lit.b), alin.(3), alin.(4), alin.(7) şi alin.(9), art.305 alin.(1) şi
alin.(2), art.3051 alin.(3) lit.b), alin.(8) şi
alin.(9), art.306 alin.(1) şi art.307 alin.(5)
din Codul vamal al proiectului de lege.
01.04.2016
Articolul 307. Răspunderea organelor vamale şi a titularului de
drept (5) În cazul procedurii prevăzute la art.302 alin.(1), pînă la
momentul acceptării cererii de intervenţie, cheltuielile de
depozitare, de manipulare şi de păstrare a mărfurilor sub
supraveghere vamală, precum şi cheltuielile de distrugere sau
38. La articolul 307 alineatul (5), după cuvîntul
„destinatarul” se introduce textul „/proprietarul”.
A se vedea argumentele expuse la art.189 din Codul vamal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.189, art.301
alin.(1) lit.f), art.302 alin.(1), art.304 alin.(1), alin.(2) lit.b), alin.(3), alin.(4), alin.(7) şi alin.(9), art.305 alin.(1) şi
01.04.2016
194
alte cheltuieli aferente ori similare sînt suportate de către
declarantul/ destinatarul mărfurilor. În cazul în care titularul de drept nu îşi exercită repetat obligaţiile prevăzute de prezentul
capitol, Serviciul Vamal este în drept să anuleze dispoziţia de
aplicare a măsurilor de protecţie la frontieră. Titularul de drept
poate depune o cerere repetată de intervenţie doar după
executarea obligaţiilor prevăzute.
alin.(2), art.3051 alin.(3) lit.b), alin.(8) şi
alin.(9), art.306 alin.(1) şi art.307 alin.(5) din Codul vamal al proiectului de lege.
Legea nr.397-XV din 16 octombrie 2003 privind finanțele
publice locale
Art.XVI. - Articolul 5 din Legea nr.397-XV din 16 octombrie 2003 privind finanțele publice locale (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
2014, nr.397-399, art.703), se modifică după cum urmează:
Articolul 5. Repartizarea veniturilor între bugetele unităţilor
administrativ-teritoriale (3) Veniturile bugetelor raionale se formează din: 1) venituri proprii: a) taxele pentru resursele naturale; b) impozitul privat (conform apartenenţei patrimoniului); c) alte venituri prevăzute de legislaţie; 2) defalcări de la următoarele tipuri de impozite şi taxe de stat: a) impozitul pe venitul persoanelor fizice – 25% din volumul total colectat pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale respective; b) taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele
înmatriculate în Republica Moldova – 50% din volumul total colectat pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale respective; 3) transferuri prevăzute la art.10 şi art.11 din prezenta lege; 4) granturi; 5) mijloace speciale; 6) fonduri speciale.
la alineatul (3) punctul 2), litera b) se abrogă; Modificarea are drept scop aducerea în concordanță cu modificarea propusă la
Codul fiscal care prevede excluderea taxei pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova din sistemul impozitelor și taxelor de stat și trecerea
acesteia la categoria taxelor locale (a se vedea art.5 pct.45) şi pct.46), art.6
alin.(6) lit.a2) şi alin.(10), titlul VI1, art.335 alin.(2) lit.a), art.336 pct.1) - 6) şi
pct.10), titlul IX capitolul 2 şi anexa nr.1
din Codul fiscal al proiectului de lege). În cazul dat, taxa vizată va deveni sursă
de venit ale autorităților publice locale de nivelul întîi din contul cărora vor fi
finanțate lucrările de întreținere a drumurilor comunale și a străzilor
(reparația și reconstrucția).
01.01.2017
(4) Veniturile bugetului central al unităţii teritoriale autonome
cu statut juridic special se formează din: 1) venituri proprii: a) taxele pentru resursele naturale; b) impozitul privat (conform apartenenţei patrimoniului); c) alte venituri prevăzute de legislaţie; 2) defalcări de la următoarele tipuri de impozite şi taxe de stat: a) impozitul pe venitul persoanelor fizice – 100% din volumul total colectat pe teritoriul unităţii teritoriale autonome; b) impozitul pe venitul persoanelor juridice – 100% din volumul total colectat pe teritoriul unităţii teritoriale
autonome;
la alineatul (4) punctul 2), litera e) se abrogă; A se vedea argumentele expuse mai sus. 01.01.2017
195
c) taxa pe valoarea adăugată la mărfurile produse şi la
serviciile prestate pe teritoriul unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special – 100% din volumul total colectat pe teritoriul unităţii teritoriale autonome; d) accizele la mărfurile supuse accizelor, fabricate pe teritoriul
unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special – 100% din volumul total colectat pe teritoriul unităţii teritoriale
autonome; e) taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele
înmatriculate în Republica Moldova – 50% din volumul total colectat pe teritoriul unităţii teritoriale autonome; 3) transferuri prevăzute la art.11 din prezenta lege; 4) granturi; 5) mijloace speciale; 6) fonduri speciale. (5) Veniturile bugetului municipal Bălţi şi bugetului municipal Chişinău se formează din: 1) venituri proprii: a) impozitul pe bunurile imobiliare; b) taxa pentru patenta de întreprinzător; c) taxele pentru resursele naturale; d) impozitul privat (conform apartenenţei patrimoniului); e) taxele locale aplicate conform Codului fiscal; f) alte venituri prevăzute de legislaţie; 2) defalcări de la următoarele tipuri de impozite şi taxe de stat: a) impozitul pe venitul persoanelor fizice: – pentru bugetul municipal Bălţi – 45% din volumul total colectat pe teritoriul municipiului Bălţi (cu excepţia unităţilor
administrativ-teritoriale de nivelul întîi din componenţa
municipiului); – pentru bugetul municipal Chişinău – 50% din volumul total colectat pe teritoriul municipiului Chişinău (cu excepţia
unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întîi din componenţa municipiului); b) taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele
înmatriculate în Republica Moldova – 50% din volumul total colectat pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale respective; 3) transferuri prevăzute la art.11 din prezenta lege; 4) granturi; 5) mijloace speciale; 6) fonduri speciale.
la alineatul (5) punctul 2), litera b) se abrogă. A se vedea argumentele expuse mai sus. 01.01.2017
Legea nr.231 din 23 septembrie 2010 cu privire la comerţul
interior Art.XVII. - La articolul 22 alineatul (2) din Legea nr.231 din 23 septembrie 2010 cu privire la comerţul interior
Conform prevederilor actuale controlul economico-financiar este exercitat de
01.04.2016
196
Articolul 22. Controlul din partea statului al activităţilor de
comerţ (1) Controlul din partea statului al activităţilor din domeniul
comerţului are un caracter economico-financiar şi tehnic
(specializat). (2) Controlul economico-financiar este exercitat de către
Inspecţia financiară din subordinea Ministerului Finanţelor şi
de colaboratorii Ministerului Afacerilor Interne. Scopul acestui control este verificarea indicării corecte a circulaţiei mărfurilor
şi serviciilor comerciale în actele de contabilitate (rapoartele
financiare şi statistice), a corespunderii stocului de marfă cu
actele respective, a corectitudinii achitării mărfurilor şi
serviciilor procurate, a respectării disciplinei de preţ la
produsele de importanţă socială. (21) La solicitarea organelor de drept, în baza
ordonanţelor emise în cadrul desfăşurării urmăririi penale,
Inspecţia financiară efectuează controlul economico-financiar la persoanele juridice de drept public, la persoanele juridice de drept privat şi la persoanele fizice care practică activitate de
întreprinzător, pe tematica prevăzută în ordonanţele organelor
de drept. (3) Controlul tehnic (specializat) este exercitat de către
organele cu funcţii de control ale administraţiei publice
centrale şi locale conform legislaţiei în vigoare. Fiecare organ
central şi local al administraţiei publice exercită controlul în limita atribuţiilor sale funcţionale:
a) Serviciul de Stat de Supraveghere a Sănătăţii Publice efectuează supravegherea sanitară a produselor/serviciilor,
autorizează sanitar unităţile de alimentaţie publică; b) Agenţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa
Produselor de Origine Animală efectuează supravegherea
sanitar-veterinară a produselor de origine animalieră,
autorizează sanitar-veterinar tîrgurile de animale şi pieţele
agricole (halele); c) Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor
efectuează controlul îndeplinirii măsurilor de carantină luate
pentru producţia, materialele şi obiectivele supuse carantinei fitosanitare;
d) Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor efectuează
supravegherea pieţei privind conformitatea produselor şi
serviciilor cu cerinţele prescrise şi/sau declarate, inclusiv cu
normele metrologice, respectarea cerinţei de indicare a
preţurilor, precum şi a legislaţiei privind protecţia
consumatorilor;
(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 206–
209, art. 681), cu modificările ulterioare, cuvintele „Ministerului Afacerilor Interne” se înlocuiesc cu cuvintele
,,Serviciului Fiscal de Stat”.
către Inspecţia financiară din subordinea
Ministerului Finanţelor şi de colaboratorii Ministerului Afacerilor Interne. Scopul acestui control este verificarea indicării corecte a circulaţiei
mărfurilor şi serviciilor comerciale în
actele de contabilitate (rapoartele financiare şi statistice), a corespunderii
stocului de marfă cu actele respective, a
corectitudinii achitării mărfurilor şi
serviciilor procurate, a respectării
disciplinei de preţ la produsele de
importanţă social (art.22 alin.(2) din Legea cu privire la comerţul interior). Conform art.8 alin.(2) lit.f) din Codul fiscal, contribuabilul este obligat în caz de control al respectării legislaţiei
fiscale, să prezinte, la prima cerere,
persoanelor cu funcţii de răspundere ale
organelor cu atribuţii de administrare
fiscală documentele de evidenţă, dările
de seamă fiscale şi alte documente şi
informaţii privind desfăşurarea activităţii
de întreprinzător, calcularea şi achitarea
la buget a impozitelor şi taxelor şi acordarea facilităţilor, să permită
accesul, în cazul ţinerii evidenţei
computerizate, la sistemul electronic de evidenţă contabilă. Astfel, din lipsa prevederilor exprese în art.22 al Legii nr.231, organul fiscal nu este în drept să verifice proveniența
mărfurilor care fac obiectul tranzacțiilor
economice, fapt ce impedică efectuarea
controlului fiscal în mod complex. Prin urmare, modificarea propusă vine să înlăture lacuna legislativă care complică procesul de admin istrare fiscală în partea
ce ține de controlul fiscal a provenineței
mărfurilor supuse comercializării.
197
e) Camera de Licenţiere şi autorităţile administraţiei
publice locale (lucrătorii structurilor economice ale consiliilor municipale şi raionale) controlează conformitatea unităţii
comerciale cu condiţiile prescrise în autorizaţie sau licenţă, de
asemenea, verifică respectarea regulilor de comercializare a
produselor şi serviciilor în limita competenţelor lor; f) subdiviziunile de profil ale Ministerului Afacerilor
Interne efectuează controlul comercianţilor în cazul comiterii
de către aceştia a unor fapte prejudiciabile prevăzute de
legislaţia penală sau contravenţională în vigoare, precum şi în
cazul unei solicitări din partea autorităţilor cu funcţii de
control. Legea pentru punerea în aplicare a titlului V al Codului fiscal nr.408-XV din 26 iulie 2001 Articolul 4. Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art.XVIII.- Articolul 4 din Legea pentru punerea în aplicare a titlului V al Codului fiscal nr.408-XV din 26 iulie 2001 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 8 februarie 2007), cu modificările şi
completările ulterioare, se completează cu alineatele (91) şi
(92) cu următorul cuprins: ,,(91) Înstrăinarea mijloacelor de transport şi agregatelor
prohibite, cu statut de confiscate, fără stăpîn, trecute în
proprietatea statului cu drept de succesiune şi confirmate
prin actele respective se efectuează după cum urmează: a) pînă la comercializarea mijloacelor de transport şi
agregatelor, organul fiscal transmite lista acestora organului responsabil pentru efectuarea gratuită a expertizei tehnice în termen de 30 zile calendaristice; b) după efectuarea expertizei tehnice, organul fiscal
transmite lista acestora Cancelariei de Stat pentru selectarea şi utilizarea unor mijloace de transport şi agregate necesare
realizării atribuţiilor autorităţilor administraţiei publice
centrale şi locale, precum şi cele ale instituţiilor publice, în
modul stabilit de Guvern; c) Cancelaria de Stat, în modul stabilit de Guvern, în termen de 30 zile calendaristice, din data recepţionării
listei, selectează mijloacele de transport şi agregatele
necesare realizării atribuţiilor autorităţilor administraţiei
publice centrale şi locale, precum şi cele ale instituţiilor publice cu informarea organului fiscal, care transmite cu titlu gratuit (donaţie), fără drept de înstrăinare, mijloacele
de transport şi agregatele selectate; d) în cazul în care Cancelaria de Stat, în termenul stabilit la lit.c), nu informează organul fiscal despre mijloacele de
transport şi agregatele selectate, organul fiscal înstrăinează
A se vedea argumentele expuse la art.20 alin.(61) din Codul vamal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.20 alin.(61) din Codul vamal, art.4 alin.(91) şi alin.(92) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului V al Codului fiscal şi Art.XXIX ale proiectului de lege.
01.04.2016
198
mijloacele de transport şi agregatele respective în modul
stabilit de Guvern; e) mijloacele de transport care nu sunt comercializate de către organul fiscal în termen de 6 luni din data la care ar
trebui să primească răspunsul de la Cancelaria de Stat, sunt
comercializate prin dezasamblare ca piese de schimb şi/sau
agregate separate cu număr de identificare sau transmise la
metal uzat în modul stabilit de Guvern. (92) Înmatricularea de stat a mijloacelor de transport şi
agregatelor prohibite, cu statut de confiscate, fără stăpîn,
trecute în proprietatea statului cu drept de succesiune şi
confirmate prin actele respective, se efectuează de către
Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor sau de
către Inspectoratul de Stat pentru Supraveghere Tehnică „INTEHAGRO”, cu eliberarea gratuită a certificatului de
înmatriculare şi a plăcilor de înmatriculare pentru
mijloacele de transport şi agregatele respective la prezentarea de către solicitant a Deciziei Cancelariei de Stat
cu privire la transmiterea cu titlul gratuit a mijlocului de transport autorităţii administraţiei publice sau a contractului de vînzare-cumpărare, încheiat cu organul fiscal şi eliberării
de către Serviciul Vamal a documentelor necesare.”. Legea nr.451-XV din 30 iulie 2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător Articolul 8. Genurile de activitate supuse reglementării prin
licenţiere (1) Se supun reglementării prin licenţiere următoarele genuri
de activitate: a) de către Camera de Licenţiere: 1) activitatea de audit; 2) activitatea de evaluare a bunurilor imobile; 3) activitatea burselor de mărfuri; 4) activitatea cu metale preţioase şi pietre preţioase;
funcţionarea caselor de amanet; 5) activitatea în domeniul jocurilor de noroc: organizarea şi
desfăşurarea loteriilor (cu excepţia monopolului de stat
exercitat în condiţiile Legii nr.285-XIV din 18 februarie 1999 cu privire la jocurile de noroc), întreţinerea cazinourilor, exploatarea automatelor de joc cu cîştiguri băneşti, stabilirea
mizelor la competiţiile sportive; 6) importul şi păstrarea alcoolului etilic; importul, păstrarea şi
comercializarea angro a producţiei alcoolice şi/sau a berii
importate; 7) fabricarea alcoolului etilic, a berii, a producţiei alcoolice, cu
Art.XIX. – Articolul 8 din Legea nr.451-XV din 30 iulie 2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de
întreprinzător (Republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova 2005, nr.26-28, art.95), cu modificările ulterioare, se completează cu alineatul (5) cu următorul
cuprins: „(5) Nu se supune reglementării prin licenţiere
comercializarea de către organul fiscal a bunurilor
sechestrate.”.
A se vedea argumentele expuse la art.203 al Codului fiscal din proiectul de lege. Suplimentar, modificarea dată va acorda
dreptul organelor fiscale de a comercializa bunurile sechestrate care cad sub incidenţa prevederilor prezentei
legi, fără deţinerea licenţei pentru
comercializare a acestor bunuri. Modificările vizează art.203 alin.(2),
alin.(9) şi alin.(15), art.208 alin.(1) din
Codul fiscal şi art.8 alin.(5) din Legea privind reglementarea prin licenţiere a
activităţii de întreprinzător ale proiectului de lege.
01.04.2016
199
excepţia vinurilor şi a băuturilor pe bază de vin, şi/sau
păstrarea, comercializarea angro a alcoolului etilic, a berii, a producţiei alcoolice, cu excepţia vinurilor şi a băuturilor pe
bază de vin, produse de producătorii autohtoni; 8) importul articolelor de tutun; importul şi/sau prelucrarea
industrială a tutunului; fabricarea articolelor din tutun şi/sau
comercializarea angro a articolelor din tutun şi a tutunului
fermentat; 9) activitatea farmaceutică veterinară şi/sau asistenţa veterinară
(cu excepţia activităţii desfăşurate de serviciul veterinar de stat); 10) importul şi/sau depozitarea, comercializarea produselor de
uz fitosanitar şi/sau a fertilizanţilor; 11) transportul auto de călători în folos public; 12) activitatea de proiectare pentru toate categoriile de construcţii, urbanism, instalaţii şi reţele tehnico-edilitare, reconstrucţii, restaurări; 13) construcţiile de clădiri şi/sau construcţiile inginereşti,
instalaţiile şi reţelele tehnico-edilitare, reconstrucţiile,
consolidările, restaurările; 14) extragerea substanţelor minerale utile şi/sau îmbutelierea
apelor minerale şi naturale potabile; 15) activitatea topogeodezică şi/sau cartografică; 16) colectarea, păstrarea, prelucrarea, comercializarea, precum
şi exportul resturilor şi deşeurilor de metale feroase şi neferoase, de baterii de acumulatoare uzate, inclusiv în stare prelucrată; 17) importul şi/sau fabricarea, depozitarea, comercializarea
angro a substanţelor şi materialelor chimice toxice, a
articolelor şi produselor chimice de menaj; 18) confecţionarea şi distrugerea ştampilelor; 19) activitatea particulară de detectiv sau de pază; 20) montarea şi/sau reglarea, asistenţa tehnică a sistemelor
automate de semnalizare şi de stingere a incendiilor, precum şi
de protecţie a clădirilor împotriva fumului şi de înştiinţare în
caz de incendiu; 21) producerea, asamblarea, importul şi/sau exportul, reexportul, comercializarea armelor şi muniţiilor cu destinaţie
civilă şi repararea armelor cu destinaţie civilă; 22) producerea, importul, exportul, reexportul, comercializarea, depozitarea materialelor explozive şi/sau
efectuarea lucrărilor cu explozibil de uz civil; 23) producerea, asamblarea, importul, exportul, reexportul, depozitarea, comercializarea articolelor pirotehnice şi/sau
200
prestarea serviciului “Spectacole pirotehnice şi focuri de
artificii” cu articole pirotehnice de divertisment de destinaţie profesională; 24) importul, exportul, proiectarea, producerea şi
comercializarea mijloacelor criptografice şi tehnice de
protecţie a informaţiei, mijloacelor tehnice speciale pentru obţinerea ascunsă a informaţiei; prestarea serviciilor în
domeniul protecţiei criptografice şi tehnice a informaţiei (cu
excepţia activităţii desfăşurate de autorităţile publice învestite
cu acest drept prin lege); 25) activitatea farmaceutică; 26) importul, fabricarea, comercializarea, asistenţa tehnică
şi/sau reparaţia dispozitivelor medicale şi/sau a opticii; 27) acordarea asistenţei medicale de către instituţiile medico-sanitare private; 28) activitatea legată de plasarea în cîmpul muncii a cetăţenilor
în ţară şi/sau în străinătate, activitatea de încadrare/înscriere a
studenţilor în programe de schimb educaţional-cultural care prevăd componenta de angajare remunerată în cîmpul muncii
pe o perioadă determinată de timp, în perioada vacanţei de
vară; 29) activitatea de turism; 30) activitatea de depozitare a cerealelor cu eliberarea certificatelor de depozit pentru cereale; 31) activitatea magazinelor duty-free, inclusiv pentru deservirea corpului diplomatic; 32) activitatea de broker vamal; 321) activitatea de instruire a personalului din domeniul transportului rutier; b) de către Banca Naţională a Moldovei: 33) activitatea băncilor; 331) activitatea unităţilor de schimb valutar (altele decît
băncile); 332) activitatea de prestare a serviciilor de plată de către
societăţile de plată, societăţile emitente de monedă electronică,
furnizorii de servicii poştale; 333) activitatea de emitere de monedă electronică de către societăţile emitente de monedă electronică; c) de către Comisia Naţională a Pieţei Financiare: 34) activitatea asigurătorilor (reasigurătorilor), brokerilor de
asigurare şi/sau de reasigurare; 35) activitatea de gestiune a activelor fondurilor nestatale de pensii; 36) activitatea asociaţiilor de economii şi împrumut;
201
37) activitatea profesionistă pe piaţa valorilor mobiliare; 38) activitatea birourilor istoriilor de credit; d) de către Agenţia Naţională pentru Reglementare în
Energetică: 39) importul şi comercializarea cu ridicata şi/sau cu amănuntul
a benzinei, motorinei şi/sau a gazului lichefiat la staţiile de
alimentare; 40) producerea energiei electrice; transportul energiei electrice şi/sau activitatea de dispecerat central; distribuţia energiei
electrice; furnizarea energiei electrice la tarife reglementate sau nereglementate; 41) producerea şi/sau stocarea gazelor naturale; producerea
combustibilului regenerabil; transportul gazelor naturale; distribuţia şi/sau furnizarea gazelor naturale la tarife reglementate sau nereglementate; 411) furnizarea serviciului public de alimentare cu apă şi/sau
de canalizare la nivel de regiune, raion, municipiu, oraş şi,
după caz, sat, comună; 412) producerea, distribuţia şi/sau furnizarea energiei termice; e) de către Agenţia Naţională pentru Reglementare în
Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei: 42) utilizarea frecvenţelor sau canalelor radio şi/sau a
resurselor de numerotare în scopul furnizării reţelelor şi/sau
serviciilor de comunicaţii electronice; 43) serviciile de creare, implementare şi de asigurare a funcţionării sistemelor informaţionale automatizate de
importanţă statală, inclusiv a produselor program; f) de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului: 44) activitatea de emisie pentru difuzarea serviciilor de programe pe cale radioelectrică terestră şi/sau prin orice alte
mijloace de telecomunicaţii decît cele radioelectrice terestre. (2) Genurile de activitate neindicate la alin.(1) se desfăşoară
fără licenţe sau fără alte acte administrative cu efect similar, cu
excepţia autorizaţiilor, stabilite expres prin lege, pentru confirmarea unor cerinţe tehnice, norme separate sub un
anumit aspect. (21) Licenţa pentru comercializarea resturilor şi deşeurilor de metale feroase şi neferoase, de baterii de acumulatoare uzate,
inclusiv în stare prelucrată, către agenţii economici aflaţi pe
teritoriul Republicii Moldova care nu au relaţii fiscale cu
sistemul ei bugetar, precum şi pentru exportul acestora se
eliberează pe bază de concurs, conform regulamentului aprobat
de Guvern. (22) Licenţa pentru activităţile indicate la alin.(1) pct.12, 13, 26
202
şi 27 se eliberează cu avizarea pozitivă a Agenţiei Naţionale de
Reglementare a Activităţilor Nucleare şi Radiologice. (3) Introducerea reglementării prin licenţiere pentru alte genuri
de activitate este posibilă numai prin modificarea şi
completarea listei genurilor de activitate supuse reglementării
prin licenţiere, stabilite la alin.(1). (4) Condiţiile de licenţiere, lista documentelor ce se anexează
la declaraţia de eliberare/prelungire a licenţei, temeiurile de suspendare şi retragere a licenţei pentru activitatea de
încadrare/înscriere a studenţilor în programe de schimb
educaţional-cultural care prevăd componenta de angajare
remunerată în cîmpul muncii pe o perioadă determinată de
timp, în perioada vacanţei de vară, sînt prevăzute în anexa nr.2
la prezenta lege. Legea nr.1453-XV din 8 noiembrie 2002 cu privire la notariat Articolul 51. Autentificarea contractului de înstrăinare şi
contractului de gaj al bunurilor supuse înregistrării (1) Contractul de înstrăinare şi contractul de gaj al bunurilor
supuse înregistrării se autentifică cu condiţia prezentării
documentelor care confirmă dreptul de proprietate asupra
acestor bunuri, a certificatului organului fiscal teritorial privind lipsa sau existenţa restanţelor faţă de buget aferente bunurilor respective, a extrasului din registrul gajului despre lipsa gajului acestor bunuri.
Art.XX. – Articolul 51 alineatul (1) din Legea nr.1453-XV din 8 noiembrie 2002 cu privire la notariat (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.154-157, art.1209), cu modificările ulterioare, textul „a certificatului organului fiscal teritorial privind lipsa sau existenţa restanţelor faţă de
buget aferente bunurilor respective,” se exclude.
Se propune excluderea sarcinii de prezentare de către contribuabili a certificatului de lipsă sau existenţă a
restanţelor la bugetul public naţional în
cazul autentificării contractului de
înstrăinare şi contractul de gaj al
bunurilor supuse înregistrării. Menţionăm că, sistemul informaţional
automatizat al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat ,,Contul curent al contribuabilului” permite generarea automată de către autorităţi sau de persoanele interesate a acestui certificat. De asemeneaa, se vedea argumentele expuse la art.32 din Legea cu privire la asociaţiile obşteşti. Modificarea vizează art.32 din Legea cu privire la asociaţiile obşteşti şi art.51 alin.(1) din Legea cu privire la notariat ale proiectului de lege.
01.04.2016
Legea privind protecţia consumatorilor nr.105-XV din 13 martie 2003 Articolul 6. Drepturile fundamentale ale consumatorilor Orice consumator are dreptul la: a) protecţia drepturilor sale de către stat; b) protecţie împotriva riscului de a achiziţiona un produs, un
serviciu care ar putea să-i afecteze viaţa, sănătatea, ereditatea
sau securitatea ori să-i prejudicieze drepturile şi interesele legitime;
Art.XXI. – Articolul 6 din Legea privind protecţia
consumatorilor nr.105-XV din 13 martie 2003 (republicată
în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr.176-181, art.513), cu modificările şi completările ulterioare, se
completează cu literele i) şi j) cu următorul cuprins: „i) solicitarea bonului de casă, dacă acesta nu a fost înmînat
de către vînzător/prestator în condiţiile prevăzute de art.9
lit.f) şi art.10 lit.f) şi păstrarea lui pînă la ieşirea din incinta
unităţii comerciale sau de prestări servicii unde a fost
A se vedea argumentele expuse la art.2931 alin.(4), alin.(41) şi alin.(7) din
Codul contravenţional al proiectului de
lege. Modificarea vizează art.2931 alin.(4), alin.(41) şi alin.(7) din Codul
contravenţional şi art.6 lit.i) şi lit.j) din
Legea nr.105-XV din 13.03.2003 privind protecţia consumatorilor ale proiectului de
lege.
01.04.2016
203
c) remedierea sau înlocuirea gratuită, restituirea contravalorii
produsului, serviciului ori reducerea corespunzătoare a preţului, repararea prejudiciului, inclusiv moral, cauzat de
produsul, serviciul necorespunzător; d) informaţii complete, corecte şi precise privind produsele,
serviciile achiziţionate; e) instruire în domeniul drepturilor sale; f) organizare în asociaţii obşteşti pentru protecţia
consumatorilor; g) adresare în autorităţile publice şi reprezentarea în ele a
intereselor sale; h) sesizarea asociaţiilor pentru protecţia consumatorilor şi
autorităţilor publice asupra încălcării drepturilor şi intereselor
sale legitime, în calitate de consumator, şi la înaintarea de propuneri referitoare la îmbunătăţirea calităţii produselor, serviciilor. Articolul 9. Obligaţiile vînzătorului Vînzătorul este obligat: f) să înmîneze bon de casă sau un alt document, care confirmă
faptul cumpărării produsului, conform unui regulament
aprobat de Guvern; Articolul 10. Obligaţiile prestatorului Prestatorul este obligat: f) să înmîneze bon de casă sau un alt document, care confirmă
faptul prestării serviciului, conform unui regulament aprobat
de Guvern;
eliberat; j) beneficierea de bunul achiziţionat/serviciul prestat fără
plata contravalorii acestuia, în cazul în care vînzătorul/prestatorul nu a respectat prevederile art.9 lit.f) şi
art.10 lit.f).”.
Legea nr.397-XV din 16 octombrie 2003 privind finanţele publice locale Articolul 20. Examinarea şi aprobarea bugetelor unităţilor
administrativ-teritoriale (1) Autoritatea executivă prezintă autorităţii reprezentative
şi deliberative respective, printr-o dispoziţie, cel tîrziu la
data de 1 noiembrie, proiectul bugetului unităţii
administrativ-teritoriale pe anul următor spre examinare şi
aprobare. (2) Proiectul bugetului unităţii administrativ-teritoriale, însoţit de nota informativă, prezentat spre aprobare
autorităţii reprezentative şi deliberative respective, include: a) proiectul deciziei autorităţii reprezentative şi deliberative
privind aprobarea bugetului; b) anexele la proiectul deciziei, în care se vor reflecta: – veniturile şi cheltuielile bugetului respectiv prevăzute
Art.XXII. – Articolul 20 din Legea nr.397-XV din 16 octombrie 2003 privind finanţele publice locale (republicat
în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.397-399, art.703), se modifică după cum urmează:
Se propune excluderea obligaţiei de
includere în proiectul deciziei autorităţii
reprezentative şi deliberative privind
aprobarea bugetului (ca anexe la aceasta) a deciziilor privind stabilirea taxelor locale şi cotelor aferente acestora,
precum şi stabilirea cotelor impozitului
pe bunurile imobiliare. Includerea acestor decizii în deciziile bugetare anuale (ca anexe la acestea) este inoportună, deoarece de regulă
stabilirea taxelor locale şi cotelor aferente acestora, precum şi stabilirea
cotelor impozitului pe bunurile imobiliare sînt decizii separate ale consiliilor locale.
01.04.2016
204
pentru anul bugetar următor; – cotele impozitelor şi taxelor locale ce vor fi încasate în buget; – nomenclatorul tarifelor pentru serviciile prestate de instituţiile publice finanţate de la bugetele unităţilor
administrativ-teritoriale; – mijloacele speciale preconizate spre încasare de către
fiecare instituţie publică; – fondurile speciale; – transferurile de la/către alte bugete; – plafonul datoriei unităţii administrativ-teritoriale şi
plafonul garanţiilor acordate de autorităţile administraţiei
publice locale; – efectivul-limită al instituţiilor publice finanţate de la bugetul respectiv; c) cuantumul fondului de rezervă (fondul de rezervă este
utilizat în conformitate cu regulamentul de utilizare a mijloacelor fondului, aprobat în condiţiile art.18 din
prezenta lege); d) alte prevederi ce necesită reglementare prin proiectul
bugetului. (3) Autoritatea reprezentativă şi deliberativă examinează
proiectul bugetului unităţii administrativ-teritoriale în două
lecturi. (4) În prima lectură, autoritatea reprezentativă şi deliberativă audiază şi examinează raportul autorităţii
executive respective privind proiectul bugetului unităţii
administrativ-teritoriale, examinează şi aprobă volumul
total al veniturilor şi cheltuielilor bugetului respectiv. (5) În lectura a doua, autoritatea reprezentativă şi
deliberativă examinează şi aprobă: a) structura veniturilor; b) cheltuielile, structura şi destinaţia lor; c) balanţa bugetului şi sursele de finanţare; d) transferurile de la/către alte bugete; e) cuantumul fondului de rezervă (fondul de rezervă este
utilizat în conformitate cu regulamentul de utilizare a mijloacelor fondului, aprobat în condiţiile art.18 din
prezenta lege); f) cotele impozitelor şi taxelor locale ce vor fi încasate în
buget; g) nomenclatorul tarifelor pentru serviciile prestate de instituţiile publice finanţate de la bugetele unităţilor
administrativ-teritoriale;
la alineatul (2) litera b), liniuţa a doua se abrogă; la alineatul (5), litera f) se abrogă.
Suplimentar, a se vedea argumentele expuse la art.276 pct.6) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.276 pct.6) şi
art.297 alin.(3) ale Codului fiscal şi
art.20 al Legii privind finanţele publice
locale din proiectul de lege.
205
h) mijloacele speciale preconizate spre încasare de către
fiecare instituţie publică; i) fondurile speciale; j) cheltuielile care vor fi finanţate în mod prioritar; k) plafonul datoriei unităţii administrativ-teritoriale şi
plafonul garanţiilor acordate de autorităţile administraţiei
publice locale; l) efectivul-limită al instituţiilor publice finanţate de la
bugetul respectiv; m) alte prevederi ce necesită reglementare prin proiectul
bugetului. (6) Autoritatea reprezentativă şi deliberativă aprobă bugetul
unităţii administrativ-teritoriale pe anul bugetar următor cel
tîrziu la data de 10 decembrie.
Codul de procedură civilă al Republicii Moldova nr. 225-XV din 30 mai 2003 Articolul 85. Scutirile de taxă de stat (1) De taxă de stat pentru judecarea pricinilor civile se scutesc: a) reclamanţii în acţiunile: - de reintegrare în serviciu, de revendicare a sumelor de retribuire a muncii şi în alte revendicări legate de raporturile de
muncă; - ce decurg din dreptul de autor şi din drepturile conexe, din
dreptul asupra invenţiilor, desenelor şi modelelor industriale,
soiurilor de plante, topografiilor circuitelor integrate, precum şi din alte drepturi asupra proprietăţii intelectuale; - de încasare a pensiei de întreţinere; - de reparaţie a prejudiciului cauzat prin vătămare a integrităţii
corporale sau prin altă vătămare a sănătăţii ori prin deces; - de reparaţie a daunei materiale cauzate prin infracţiune; - de revendicare a reparaţiei prejudiciului cauzat prin poluarea mediului înconjurător şi folosirea iraţională a resurselor
naturale; - de revendicare a indemnizaţiilor de protecţie socială; - născute din raporturi de contencios administrativ; - pentru sesizările privind declararea ca fiind ilegale a
manifestărilor şi adunărilor nesancţionate; - de protecţie a drepturilor consumatorilor; - legate de încălcarea legislaţiei privind protecţia datelor cu
caracter personal; - privind faptele de discriminare; b) cetăţenii Republicii Moldova – pentru cererile de înfiere; c) minorii – pentru cererile de apărare a drepturilor lor; c1) victimele violenţei în familie – pentru cererile privind
Art.XXIII. – Codul de procedură civilă al Republicii Moldova nr. 225-XV din 30 mai 2003 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.130-134, art.415), cu modificările ulterioare, se modifică şi se
completează după cum urmează: 1. La articolul 85 alineatul (1) litera g), după cuvintele
,,organele afacerilor interne” se introduc cuvintele ,, ,
Serviciul Fiscal de Stat”.
Se propune acordarea Serviciului Fiscal de Stat, alături de organele afacerilor
interne și Centrul Național Anticorupție,
a scutirii de taxa de stat pentru judecarea pricinilor civile.
01.04.2016
206
aplicarea măsurilor de protecţie; d) persoanele supuse represiunilor politice – în pricinile privind represiunile; e) Avocatul Poporului, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului – pentru cererile privind apărarea intereselor
petiţionarilor ale căror drepturi şi libertăţi constituţionale au
fost încălcate; f) procurorul, autorităţile publice, organizaţiile şi persoanele fizice care, conform legii, sînt împuternicite să adreseze în
instanţă cereri în apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor
legitime ale unor alte persoane ori în apărarea intereselor
statului sau ale societăţii şi să depună cereri de contestare a hotărîrilor instanţelor judecătoreşti; g) organele afacerilor interne şi Centrul Naţional Anticorupţie – în revendicarea compensării cheltuielilor de urmărire a
persoanelor care se eschivează de la plata pensiilor de
întreţinere, de la reparaţia prejudiciului cauzat prin vătămare a
integrităţii corporale sau prin altă vătămare a sănătăţii ori prin
deces, de la plata impozitelor şi altor obligaţii la bugetul
statului; compensării cheltuielilor de căutare a debitorului şi a
bunurilor lui sau a copilului luat de la debitor în temeiul unei hotărîri judecătoreşti, precum şi a cheltuielilor de păstrare a
bunurilor luate de la debitor şi puse sub sechestru şi a
bunurilor debitorului evacuat din locuinţă; h) instituţiile de asistenţă socială – în acţiunile de regres împotriva cauzatorului de daună, pentru încasarea de la acesta
a ajutoarelor şi pensiei ce se plătesc persoanei prejudiciate sau
membrilor ei de familie; i) autorităţile publice centrale, organele centrale de specialitate
ale administraţiei publice, Curtea de Conturi şi organele
subordonate lor, finanţate de la bugetul de stat, precum şi
autorităţile administraţiei publice locale – la înaintarea acţiunilor şi la contestarea hotărîrilor instanţelor judecătoreşti,
inclusiv în cauzele examinate în procedură de contencios
administrativ, indiferent de calitatea lor procesuală; j) Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală – în cazul contestării hotărîrilor şi deciziilor ei privind procedura de înregistrare a obiectivelor de proprietate intelectuală; k) organizaţiile obşteşti ale invalizilor, instituţiile,
întreprinderile şi asociaţiile de instruire şi de producţie ale
invalizilor – în toate acţiunile şi pentru toate cererile lor; l) părţile – în litigiile privind reparaţia prejudiciului cauzat prin condamnare ilegală, tragere ilegală la răspundere penală, prin
aplicare ilegală a măsurii preventive sub forma arestului
207
preventiv sau sub forma impunerii angajamentului scris de a nu părăsi localitatea ori prin aplicare ilegală a sancţiunii administrative a arestului; m) participanţii la proces – pentru plîngerile lor împotriva încheierilor judecătoreşti; n) părţile – în pricinile privind revizuirea hotărîrilor; o) Compania Naţională de Asigurări în Medicină şi agenţiile ei
teritoriale (ramurale) – în acţiunile intentate împotriva
persoanelor fizice şi juridice care se eschivează de la achitarea
primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală; în
acţiunile intentate împotriva prestatorilor de servicii medicale
sau a lucrătorilor medicali, în scopul compensării materiale a
prejudiciului cauzat sănătăţii persoanei asigurate din culpa
acestora; în acţiunile intentate împotriva persoanelor fizice şi juridice responsabile pentru prejudiciul cauzat sănătăţii
persoanei asigurate şi în acţiunile în regres; p) părţile – în pricinile care apar în legătură cu încălcarea
dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei şi cu
repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare; r) părţile – în pricinile care apar în legătură cu încălcarea
dreptului la executarea în termen rezonabil a documentelor executorii şi cu repararea prejudiciului cauzat prin această
încălcare. (2) Pot fi stabilite prin lege şi alte cazuri de scutire a părţilor de
plata taxei de stat. (3) Eliberarea, la cerere, a copiilor de pe actele judecătoreşti
pentru participanţii la proces se face fără plata taxei de stat.
Eliberarea repetată de copii de pe acelaşi act se supune taxei de
stat. (4) În funcţie de situaţia materială şi de probele prezentate în
acest sens, persoana fizică sau juridică poate fi scutită de
judecător (de instanţa judecătorească) de plata taxei de stat sau
de plata unei părţi a ei. Articolul 89. Restituirea taxei de stat (1) Taxa de stat plătită se restituie, parţial sau integral, în
cazul: a) depunerii într-o sumă mai mare decît cea prevăzută de
legislaţia în vigoare (se restituie suma plătită în plus); b) refuzului de a primi cererea de eliberare a ordonanţei
judecătoreşti în temeiul art.348; c) refuzului de a primi cererea spre examinare în temeiul art.169 alin.(1); d) restituirii cererii în temeiul art.170 alin.(1) şi art.171
alin.(2);
2. La articolul 89 alineatul (3) cuvintele ,,organele fiscale”
se înlocuiesc cu cuvintele ,,Serviciul Fiscal de Stat”. Modificarea poartă un caracter
redacțional și are drept scop executarea
recomandării Curții de conturi nr.25.4
din Raportul auditului performanţei
sistemului administrării veniturilor publice aprobat prin Hotărîrea Curții de
Conturi nr.44 din 20.11.2015.
01.04.2016
208
e) încetării procesului pentru motivele specificate la art.265
lit.a), b) şi e); f) scoaterii cererii de pe rol pentru motivele specificate la art.267 lit.a) şi b); g) restituirii cererii de apel şi cererii de recurs pentru motivele
prevăzute la art.369, 408 şi 409; h) refuzului persoanei care a plătit taxă pentru întocmirea sau
primirea documentelor pînă la adresare în instanţă
judecătorească. (2) Taxa de stat se restituie şi în alte cazuri stabilite de
legislaţia în vigoare. (3) Restituirea taxei de stat se efectuează de către organele
fiscale prin intermediul Trezoreriei de Stat, în termen de cel mult un an de la data emiterii încheierii. Articolul 109. Căutarea pîrîtului (1) Dacă, în acţiunile intentate în interesul statului, în pricinile de plată a pensiilor de întreţinere, în pricinile de reparaţie a
prejudiciului cauzat prin vătămare a integrităţii corporale, prin
altă vătămare a sănătăţii ori prin deces, nu se cunoaşte locul de
aflare a pîrîtului, instanţa judecătorească este obligată să
ordone căutarea lui. (2) În cazul în care, la judecarea altor categorii de pricini decît cele de la alin.(1), locul de aflare a pîrîtului nu este cunoscut, judecătorul poate ordona căutarea lui prin intermediul
organelor abilitate numai după ce persoana interesată depune
suma cheltuielilor de căutare. (3) Căutarea pîrîtului se face de organele poliţiei sau de
organele fiscale în temeiul unei încheieri judecătoreşti. (4) Cheltuielile de căutare a pîrîtului în condiţiile alin.(1) se încasează de la pîrît în beneficiul statului, la cererea organelor
poliţiei sau organelor fiscale, prin ordonanţă judecătorească.
3. La articolul 109 alineatele (3) şi (4), cuvintele ,,sau de organele fiscale” se exclud.
Se propune excluderea din sarcina organelor fiscale a acțiunilor de căutare a
pîrîtului în temeiul unei încheieri judecătoreşti. Căutarea părătului nu este o acțiune
specifică Serviciului Fiscal de Stat și
depășește competența acestuia. Totodată,
în alin.(1) al articolului respectiv sunt specificate tipul de acțiuni judiciare care
presupune acțiuni de căutare a părătului
printre care nu se regăsește nici o acțiune
specifică procesului de administrare fiscală, iar organele poliției sunt
suficiente pentru a realiza sarcina nominalizată.
01.04.2016
Articolul 345. Pretenţiile în al căror temei se emite ordonanţă
judecătorească Se emite ordonanţă judecătorească în cazul în care pretenţia: a) derivă dintr-un act juridic autentificat notarial; b) rezultă dintr-un act juridic încheiat printr-un înscris simplu, iar legea nu dispune altfel; c) este întemeiată pe protestul cambiei în neachitarea,
neacceptarea sau nedatarea acceptului, autentificat notarial; d) ţine de încasarea pensiei de întreţinere a copilului minor
care nu necesită stabilirea paternităţii, contestarea paternităţii
(maternităţii) sau atragerea în proces a unor alte persoane
interesate; e) urmăreşte perceperea salariului sau unor alte drepturi
4. La articolul 345 litera f), cuvintele ,,organul fiscal” se
înlocuiesc cu cuvintele ,,Serviciul Fiscal de Stat”. Modificarea poartă un caracter
redacțional și are drept scop executarea
recomandării Curții de conturi nr.25.4
din Raportul auditului performanţei
sistemului administrării veniturilor
publice aprobat prin Hotărîrea Curții de
Conturi nr.44 din 20.11.2015.
01.04.2016
209
calculate, dar neplătite salariatului; f) este înaintată de organul de poliţie, de organul fiscal sau de executorul judecătoresc privind încasarea cheltuielilor aferente
căutării pîrîtului sau debitorului ori bunurilor lui sau copilului
luat de la debitor în temeiul unei hotărîri judecătoreşti, precum
şi a cheltuielilor de păstrare a bunurilor sechestrate de la debitor şi a bunurilor debitorului evacuat din locuinţă; g) rezultă din procurarea în credit sau acordarea în leasing a
unor bunuri; h) rezultă din nerestituirea cărţilor împrumutate de la
bibliotecă; i) decurge din neonorarea de către agentul economic a datoriei
faţă de Fondul Social; j) rezultă din restanţele de impozit sau din asigurarea socială de stat; k) urmăreşte exercitarea dreptului de gaj; l) rezultă din neachitarea de către persoanele fizice şi juridice a
primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală; m) rezultă din prevederile art.99 alin.(4) din Codul de executare; n) rezultă din facturi care au scadenţa la data depunerii lor. Legea privind regimul metalelor preţioaseşi pietrelor
preţioase nr.282-XV din 22 iulie 2004 Articolul 19. Utilizarea şi circulaţia metalelor preţioase şi
pietrelor preţioase (1) Utilizarea şi circulaţia metalelor preţioase şi pietrelor preţioase se efectuează în conformitate cu prezenta lege şi alte
acte normative în domeniu. (2) La desfăşurarea activităţilor cu metale preţioase şi pietre
preţioase, persoanele juridice şi fizice care practică activitate
de întreprinzător sînt obligate să ţină evidenţa contabilă a
metalelor preţioase şi pietrelor preţioase în conformitate cu
legislaţia. (3) Resturile şi deşeurile ce conţin metale preţioase sînt
supuse, în modul stabilit de legislaţie, unei evidenţe stricte şi
colectării obligatorii de către persoanele juridice şi fizice care
practică activitate de întreprinzător şi care, în procesul de
producere şi/sau utilizare, au acumulat resturi şi deşeuri. (4) Persoanele juridice şi fizice, inclusiv instituţiile finanţate
de la buget, vînd metale preţioase obţinute din resturi şi
deşeuri exclusiv pe piaţa internă, în condiţiile legii. (5) Resturile şi deşeurile colectate ce conţin metale preţioase
pot fi prelucrate fie de sine stătător de proprietar sau de
persoana ce le posedă în alt mod legal, fie la alte întreprinderi
Art.XXIV. – La articolul 19 alineatul (71 ) din Legea privind regimul metalelor preţioaseşi pietrelor preţioase
nr.282-XV din 22 iulie 2004 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.171–174, art.777), cu modificările ulterioare, cuvintele ,,inspectoratelor fiscal de stat” se înlocuiesc cu cuvintele ,,Agenţiei Proprietăţii
Publice subordonată Ministerul Economiei”.
Se propune tranferarea atribuţiilor de
organizare a evidenţei, evaluării şi
vînzării bunurilor confiscate, bunurilor
fără stăpîn, a bunurilor sechestrate
perisabile sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în proprietatea statului cu drept de succesiune şi a comorilor din sarcina
inspectoratelor fiscal de stat în sarcina Agenţiei Proprietăţii Publice subordonată
Ministerul Economie. Menționăm că, aceste atribuți sănt
improprii competențelor Serviciului
Fiscal de Stat, iar avînd în vedere faptul Agenția Proprietății Publice de pe lîngă
Ministerul Economiei realizează politica
statului în domeniul administrării proprietății publice, inclusiv exercită și
funcțiile de proprietar al patrimoniului ce aparține statului, funcţiile privind
administrarea acestor categorii de bunuri urmează a fi atribuită acesteia. Modificarea va contribui la eficientizarea
01.04.2016
210
prelucrătoare. Metalele preţioase obţinute în urma prelucrării şi
afinării acestora se vînd în baza contractelor încheiate între părţi la preţurile de piaţă. (6) Comercializarea bijuteriilor şi a altor articole din metale
preţioase şi pietre preţioase pe teritoriul Republicii Moldova se
efectuează de către persoane juridice şi fizice care practică
activitate de întreprinzător şi au obţinut licenţa respectivă în
modul stabilit de legislaţie. Marcarea şi vînzarea articolelor din
metale preţioase se efectuează doar în cazul cînd există
documente de plată ce confirmă achitarea accizului. Regulile
comerţului cu amănuntul, recepţionării, păstrării şi evidenţei
articolelor din metale preţioase şi pietre preţioase se aprobă
prin lege. (61) Comercializarea articolelor din metale preţioase şi pietre preţioase, recepţionate în baza contractelor civile (contract de
comision, bilet de amanet, chitanţa pentru valorile achiziţionate), se efectuează de către persoanele juridice şi
fizice care practică activitate de întreprinzător după
expertizarea şi marcarea articolelor la Camera de Stat pentru
Supravegherea Marcării. (7) Achiziţionarea de la populaţie a metalelor preţioase şi
pietrelor preţioase ce se conţin în articole şi în resturi se
efectuează de către titulari de licenţă, în condiţiile legii, la
preţuri contractuale. (71) Metalele preţioase şi pietrele preţioase, articolele din ele şi deşeurile acestora confiscate sau fără stăpîn, comorile
descoperite, articolele găsite, precum şi metalele preţioase şi
pietrele preţioase, articolele din ele şi deşeurile acestora,
înregistrate şi/sau trecute în proprietatea statului cu drept de
succesiune se transmit inspectoratelor fiscale de stat pentru valorificare. (8) Paza în procesul păstrării, transportării, producerii,
prelucrării, utilizării şi circulaţiei metalelor preţioase şi
pietrelor preţioase şi a articolelor din ele se efectuează, în bază
de contract, de organele Ministerului Afacerilor Interne sau de organizaţiile de pază particulare care au obţinut, în modul
stabilit de legislaţie, licenţă pentru practicarea acestui gen de activitate.
activităților organelor fiscale privind
administrare fiscală.
Codul de executare al Republicii Moldova nr.443-XV din 24 decembrie 2004
Art.XXV. – Codul de executare al Republicii Moldova nr.443-XV din 24 decembrie 2004 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr.214–220, art.704), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează
după cum urmează:
01.04.2016
Articolul 22. Drepturile şi obligaţiile executorului 1. La articolul 22 alineatul (1) litera ş), cuvintele ,,şi Se propune excluderea sarcinii 01.04.2016
211
judecătoresc (1) Executorul judecătoresc este în drept: a) să emită acte procedurale în limitele competenţei prevăzute
de lege; b) să citeze, la sediul biroului său şi la locul efectuării actelor
de executare, debitorul şi alţi participanţi implicaţi în procesul
de executare; c) să solicite şi să primească gratuit pe suport de hîrtie şi în
regim on-line din partea autorităţilor publice centrale şi locale,
a instituţiilor (inclusiv financiare), din partea altor organizaţii
(indiferent de tipul de proprietate şi de forma juridică de
organizare) deţinătoare de registre de stat şi de informaţii
relevante pentru procedura de executare orice informaţie care
ar permite identificarea debitorului, a patrimoniului său şi a locului aflării lor; d) să sesizeze autorităţile şi persoanele competente referitor la
faptele constatate de neconformare cerinţelor înaintate legal de
executorul judecătoresc; e) să prezinte cerinţe legale persoanelor fizice şi juridice părţi
în procedura de executare în vederea întreprinderii anumitelor acţiuni de executare; f) să intre, cu acordul debitorului sau al membrilor lui de
familie adulţi (iar în lipsa acordului, cu concursul organelor de drept), în încăperile ce reprezintă domiciliul sau sediul
debitorului, în alte încăperi şi depozite ce aparţin debitorului, precum şi în cele aflate în folosinţa acestuia, şi să le cerceteze; g) să calculeze dobînzi, penalităţi, alte sume rezultate din întîrzierea executării unei obligaţii ce decurge dintr-un document executoriu; h) să acorde asistenţă părţilor în procedura de executare şi altor
solicitanţi, explicîndu-le consecinţele juridice ale actelor de
procedură; i) să concilieze părţile în faza prejudiciară şi în procedura de
executare; j) să constate, la cererea persoanei interesate, fapte şi stări de
fapt; k) să comunice, la solicitarea părţii interesate, actele procedurale; l) să sechestreze, să ridice, să depoziteze, să administreze şi să
vîndă bunurile sechestrate în procesul de executare, precum şi
bunurile gajate; m) să recupereze datoriile pe cale amiabilă; n) să aplice în regim on-line măsuri asigurătorii; o) să elibereze copii de pe actele din dosarul de executare către
organul fiscal” se exclud. organellor fiscal de a informa executorul judecătoresc despre deschiderea în viitor a unor conturi bancare de către debitor,
dat fiinf faptul că, obținerea informației
de la instituțiile bancare exclude
necesitatea de a exista și alt organ. Menționăm că, instituțiile bancare sunt
generatorii și furnizorii primari a acestor
informații.
212
terţi neimplicaţi în procedura de executare doar în condiţiile
legii şi în baza unei solicitări scrise; p) să primească, în condiţiile legii, onorarii şi taxe pentru
activităţile efectuate; q) să urmărească mijloacele băneşti ale debitorului (atît în numerar, cît şi de pe conturile lui bancare) şi veniturile lui
(salariul, pensia, bursa, alte venituri) şi să exercite controlul
asupra corectitudinii în executarea indicaţiilor sale privind
urmărirea mijloacelor băneşti şi a veniturilor debitorului; r) să aplice sechestru pe conturile debitorului şi să interzică
băncilor virarea oricăror sume de pe aceste conturi, solicitînd
instituţiei bancare informaţii despre soldul sumei din contul
debitorului, existent la momentul aplicării sechestrului, cu
eliberarea imediată şi necondiţionată a unui extras bancar şi comunicat informativ; s) să verifice în instituţiile bancare operaţiunile efectuate la
conturile bancare ale debitorului; ş) să oblige instituţiile bancare şi organul fiscal să îl informeze
despre deschiderea în viitor a unor conturi bancare de către
debitor; t) să urmărească mijloacele băneşti şi bunurile debitorului care
se află la terţi, inclusiv în instituţii financiare; ţ) să ridice de la debitor obiectele indicate în documentul
executoriu; u) să beneficieze la timp şi necondiţionat de asistenţa organelor de drept, a organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice şi a autorităţilor administraţiei publice
locale; v) să interzică instituţiilor de stat, persoanelor cu funcţie de
răspundere, persoanelor fizice şi persoanelor juridice,
indiferent de tipul de proprietate şi de forma juridică de
organizare, efectuarea anumitelor acte în privinţa debitorului
sau a bunurilor lui, inclusiv a bunurilor care vor fi dobîndite în viitor, care ar putea duce la împiedicarea executării, şi să
înainteze cerinţe executorii persoanelor cu funcţie de
răspundere în vederea executării eficiente a documentului
executoriu; w) să dispună anunţarea în căutare şi reţinerea mijloacelor de
transport, să identifice bunurile debitorului; x) să solicite instanţei judecătoreşti, la cererea creditorului,
aplicarea faţă de debitor a interdicţiei de a părăsi ţara în cazul
în care plecarea acestuia ar face imposibilă sau dificilă
executarea hotărîrii judecătoreşti; y) să solicite, după caz, organelor care au emis documentele
213
executorii explicarea motivată a expunerilor dispozitive ale
acestora, precum şi explicarea modului şi a ordinii de executare; z) să folosească, în exercitarea atribuţiilor, mijloace de
înregistrare audio, foto şi video. (2) Executorul judecătoresc este obligat să întreprindă măsurile
prevăzute de lege pentru executarea operativă a documentelor
executorii şi să explice participanţilor la procesul de executare
drepturile şi obligaţiile lor. Articolul 43. Părţile în procedura de executare (1) Părţi în procedura de executare sînt: creditorul şi debitorul. (2) Creditor este persoana fizică sau juridică în al cărei interes
a fost emis documentul executoriu. În cazul în care sumele se încasează în beneficiul statului, calitatea de creditor o exercită
Ministerul Finanţelor prin intermediul organelor fiscale teritoriale. (3) Debitor este persoana fizică sau juridică obligată, prin
documentul executoriu, să efectueze anumite acţiuni ori să se
abţină de la efectuarea lor.
2. La articolul 43 alineatul (2), propoziţia a doua se
exclude. Programul de activitate a Guvernului Republicii Moldova 2015-2018, fiind un document de de politici, la capitolul IV compartimentul D prevede excluderea activităților improprii din competențele
Serviciului Fiscal de Stat. Totodată, Curtea de Conturi a RM prin
Hotărîrea nr.44 din 20.11.2015 cu privire
la Raportul auditului performanţei
sistemului administrării veniturilor
publice stabilește cert că exercitarea de către organele SFS a unor sarcini
nespecifice activităţii de bază afectează
mobilizarea resurselor umane, utilizarea timpului calculat pentru activitatea de bază şi implicarea costurilor financiare în
aceste scopuri.
01.04.2016
Articolul 88. Dispoziţii generale cu privire la urmărirea bunurilor (1) Urmărirea bunurilor debitorului constă în sechestrarea, în
ridicarea şi în vînzarea lor. (2) Poate fi urmărit orice bun corporal ori universalitate de
bunuri ale debitorului, care se află în circuit civil, indiferent de
faptul la cine se află în posesiune, precum şi orice drept
patrimonial sau creanţă bănească, cu excepţia celor care nu sînt
pasibile de urmărire silită. (3) Bunurile supuse unui circuit civil limitat pot fi urmărite
numai în condiţiile prevăzute de lege. (4) La cererea executorului judecătoresc, deţinătorii de registre
şi de informaţii relevante pentru procedura de executare, instituţiile financiare, organele fiscale, organele cadastrale, alte persoane fizice sau juridice sînt obligate să îi comunice, în cel
mult 10 zile, informaţiile necesare pentru efectuarea executării
silite.
3. La articolul 88 alineatul (4), cuvintele ,,organele fiscale” se substituie cu cuvintele ,,Serviciul Fiscal de Stat”.
Modificarea poartă un caracter redacțional.
01.04.2016
Articolul 293. Confiscarea specială 4. La articolul 293 alineatul (2) cuvîntul ,,fiscal” se exclude. Se propune excluderea din sarcina 01.04.2016
214
(1) Instanţa de judecată care, în temeiul art.106 din Codul penal, a dispus confiscarea bunurilor utilizate la săvîrşirea infracţiunii ori rezultate din infracţiune sau contravaloarea
acestora expediază hotărîrea sa executorului judecătoresc în a
cărui competenţă teritorială, stabilită de camera teritorială a
executorilor judecătoreşti, se află bunurile. (2) Executorul judecătoresc ridică şi transmite bunurile supuse
confiscării organului fiscal competent, în modul stabilit de Guvern. În cazul confiscării substanţelor narcotice, psihotrope
sau a precursorilor, armelor şi muniţiilor, executorul
judecătoresc le ridică şi le transmite organului competent. (3) Executorul judecătoresc încunoştinţează, în termen de 5
zile, instanţa de judecată care a pronunţat hotărîrea despre
ridicarea şi transmiterea obiectelor confiscate către organele competente.
organelor fiscale a obligației de evidență
și păstrare a bunurilor supuse confiscării de executorul judecătoresc. Aceste bunuri urmează a fi transmise
organelor competente în conformitate modul stabilit de Guvern
Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali nr.220-XVI din 19.10.2007
Art.XXVI. – Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali
nr.220-XVI din 19 octombrie 2007 (Monitorul Oficial nr.184-187/711 din 30.11.2007), cu modificările ulterioare,
se modifică şi se completează după cum urmează:
Articolul 2. Noţiunile principale persoană juridică inactivă – persoană juridică care, în decurs
de 12 luni de la înregistrare, nu a prezentat dările de seamă
fiscale prevăzute de legislaţie şi nu a efectuat operaţiuni pe
niciun cont bancar;
1. Articolul 2: noţiunea persoană juridică inactivă va avea următorul
cuprins: „persoană juridică inactivă – persoana juridică care în
decurs de 12 luni de la data înregistrării sau pe parcursul ultimilor 4 ani nu a prezentat dările de seamă fiscale
prevăzute de legislaţie, nu a efectuat operaţii pe nici un cont bancar, nu este fondator al unei alte persoane juridice, nu are filiale şi reprezentanţe, nu are datorii la bugetul public
naţional şi nu deţine maşini de casă şi control cu memorie
fiscală;”; se completează cu o noţiune nouă cu următorul cuprins: ,,întreprinzător individual inactiv – întreprinzătorul
individual care în decurs de 12 luni de la data înregistrării
sau pe parcursul ultimilor 4 ani nu a prezentat dările de
seamă prevăzute de legislaţie, nu a efectuat operaţii pe nici
un cont bancar, nu este fondator al unei alte persoane juridice, nu are filiale şi reprezentanţe, nu are datorii la bugetul public naţional şi nu deţine maşini de casă şi
control cu memorie fiscală.”.
Se propune definirea în Legea nr.220-XVI din 19.10.2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a
întreprinzătorilor individuali a noţiunii
„întreprinzător individual inactiv”,
precum şi extinderea spectrului de persoane juridice inactive care din oficiu pot fi radiate din Registrul de Stat. Modificarea dată are drept scop
eficientizarea evidenţei contribuabililor
în partea ce ţine de radierea acestora din
Registrul de stat. Totodată, conform informaţiei
înregistrate în Registrul fiscal de stat, la situaţia din 30.09.2015, numărul
contribuabililor luaţi la evidenţă fiscală
constituie 553300, inclusiv 57326- întreprinzători individuali şi persoane
juridice (SRL) - 87944. Din numărul total de întreprinzători
individuali pe parcursul a ultimilor 4 ani nu prezintă dări de seamă fiscale, nu au
rulaje pe conturi bancare 33400, respectiv SRL - 23000.
01.04.2016
215
Astfel, din numărul total de persoane
juridice care în perioada ultimilor 4 ani nu au prezentat dări de seamă fiscale
(23000), conform prevederilor art.26 alin.(6) din Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a
întreprinzătorilor individuali, au fost
înaintate pe parcursul a 9 luni ale anului 2015 doar 202 persoane juridice inactive către Camera Înregistrării de Stat pentru
a decide asupra radierii lor din oficiu. Prin urmare, cadrul legal existent cuprinde un segment foarte mic de contribuabili care corespund noţiunii de inactivi, şi respectiv este foarte mare
decalajul dintre numărul contribuabililor înregistraţi în Registrul fiscal de stat şi
numărul contribuabililor care prezintă
dări de seamă fiscale. Este de menţionat faptul că, după
promovarea modificărilor şi
completărilor propuse la Legea privind
înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali,
se va micşora considerabil povara Serviciului fiscal de stat în partea ce ţine
de administrarea fiscală şi Registrul
Fiscal de Stat va conţine informaţii mai
reale despre contribuabilii. Articolul 26. Radierea din oficiu a persoanei juridice din Registrul de stat (1) Persoana juridică inactivă se consideră că şi-a încetat activitatea şi este radiată din oficiu. (2) Dacă persoana juridică inactivă nu are datorii la bugetul public naţional, nu este fondator al unei alte persoane juridice şi nu are filiale şi reprezentanţe, organul înregistrării de stat
iniţiază din oficiu procedura de radiere din Registrul de stat a
persoanei juridice inactive, adoptînd decizia de iniţiere a
procedurii de radiere.
2. Articolul 26: în denumirea articolului, după cuvîntul „juridice” se
introduc cuvintele „şi a întreprinzătorului individual; alineatul (1) va avea următorul cuprins: „(1) Persoana juridică inactivă şi întreprinzătorul individual
inactiv se consideră că şi-au încetat activitatea şi sunt
radiaţi din oficiu.”; la alineatul (2), în ambele cazuri, după cuvîntul „inactivă”
se introduc cuvintele „şi întreprinzătorul individual
inactiv”, la forma gramaticală respectivă, iar după cuvîntul
„naţional” se introduc cuvintele „nu deţine maşini de casă şi
control cu memorie fiscală;
A se vedea argumentele expuse la art.2 din Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a
întreprinzătorilor individuali nr.220-XVI din 19.10.2007 al proiectului de lege.
01.04.2016
216
(3) În termen de 3 zile lucrătoare de la adoptarea deciziei de
iniţiere a procedurii de radiere din Registrul de stat, organul înregistrării de stat va publica gratuit pe site-ul său oficial şi în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova un aviz cu privire la iniţierea procedurii de radiere din Registrul de stat a persoanei
juridice inactive. Avizul va conţine şi date cu privire la
modalitatea şi termenele de înaintare a cererilor de către
persoana juridică inactivă ce urmează a fi radiată, a creanţelor
de către creditori sau de către alte persoane interesate, precum
şi adresa la care acestea pot fi depuse. (5) În termen de 3 zile lucrătoare de la expirarea termenului de
depunere a cererilor şi creanţelor de către persoanele
interesate, dacă cereri şi creanţe nu au fost înaintate, organul
înregistrării de stat adoptă din oficiu decizia de radiere din Registrul de stat a persoanei juridice inactive şi o radiază. În cazul depunerii cererilor şi creanţelor, lichidarea şi radierea din
Registrul de stat a persoanei juridice inactive se efectuează în
conformitate cu condiţiile generale prevăzute de lege, organul
înregistrării de stat nefiind în drept să decidă din oficiu
radierea din Registrul de stat a persoanei juridice inactive. (6) Inspectoratul Fiscal Principal de Stat va prezenta trimestrial organului înregistrării de stat informaţie despre persoanele
juridice care, în decurs de 12 luni de la data înregistrării, nu au
prezentat dările de seamă fiscale prevăzute de legislaţie şi nu
au efectuat operaţii pe nici un cont bancar, indicînd existenţa sau lipsa datoriilor la bugetul public naţional, pentru a decide
asupra radierii acestora din Registrul de stat.
la alineatul (3), în ambele cazuri, după cuvîntul „inactive”
se introduc cuvintele „şi a întreprinzătorului individual
inactiv”, la forma gramaticală respectivă, iar cuvîntul
„radiată” se înlocuieşte cu cuvîntul „radiaţi”; la alineatul (5), în ambele cazuri, după cuvîntul „inactive”
se introduc cuvintele „şi a întreprinzătorului individual
inactiv”, cuvintele „o radiază” se înlocuiesc cu cuvintele „îi
radiază”, iar cuvintele „persoanei juridice inactive” se înlocuiesc cu cuvîntul „acestora”; alineatul (6) va avea următorul cuprins: „(6) Inspectoratul Fiscal Principal de Stat va prezenta
trimestrial organului înregistrării de stat informaţie despre
persoanele juridice inactive şi întreprinzătorii individuali
inactivi care, în decurs de 12 luni de la data înregistrării sau pe parcursul ultimilor 4 ani nu au prezentat dările de seamă
fiscale prevăzute de legislaţie, nu au efectuat operaţii pe
nici un cont bancar, nu au datorii la bugetul public naţional,
nu sunt fondatori al unei alte persoane juridice, nu au filiale şi reprezentanţe şi nu deţin maşini de casă şi control cu
memorie fiscală, pentru a decide asupra radierii acestora din
Registrul de stat.”. Codul Contravenţional nr.218-XVI din 24 octombrie 2008 Art.XXVII. – Codul Contravenţional nr.218-XVI din 24
octombrie 2008 (publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.3-6/15 din 06.01.2009), cu modificările
ulterioare, se modifică şi se completează după cum
urmează:
Articolul 277. Încălcarea legislaţiei în domeniul pieţei
produselor petroliere (3) Lipsa la staţia certificată de alimentare cu produse
petroliere principale şi gaze lichefiate a documentelor de forma
stabilită în actele normative în vigoare (registrul de evidenţă a
produselor petroliere recepţionate, raportul de schimb, raportul
privind datele înregistrate în aparatul de casă şi de control),
1. Articolul 277: alineatul (3) se completează în final cu textul „şi cu amendă
de 500 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice”;
Modificarea prevede aplicarea amenzii de 500 de u.c. pentru persoane juridice în cazul lipsei la staţia certificată de
alimentare cu produse petroliere principale şi gaze lichefiate a
documentelor de forma stabilită în actele
normative în vigoare, ţinerii lor
01.04.2016
217
ţinerea lor nesistematică sau înscrierea în ele a unor date
neveridice se sancţionează cu amendă de la 150 la 200 de unităţi
convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere. (8) Recepţionarea plăţilor pentru produsele petroliere
principale şi gazele lichefiate comercializate cu amănuntul în
alt loc decît la ghişeul de plată al staţiei certificate de
alimentare cu produse petroliere principale şi gaze lichefiate se sancţionează cu amendă de la 30 la 50 de unităţi
convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 100 la
150 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de
răspundere.
alineatul (8) se completează în final cu textul „şi cu amendă
de 500 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice”.
nesistematice sau înscrierea în ele a unor date neveridice, precum şi în cazul recepţionării plăţilor pentru produsele
petroliere principale şi gazele lichefiate
comercializate cu amănuntul în alt loc
decît la ghişeul de plată al staţiei
certificate de alimentare cu produse petroliere principale şi gaze lichefiate. Amendamentul are drept scop stabilirea unor sancţiuni mai dure pentru încălcarea
legislaţiei din domeniul produselor
petroliere şi anume reglementarea unor
amenzi pentru persoanele juridice şi nu
doar pentru persoanele cu funcţie de răspundere. Menţionăm că, conform art.34 alin.(1)
din codul contravenţional, O unitate convenţională este egală cu 20 de lei.
Articolul 2931. Încălcarea regulilor de exploatare a maşinilor
de casă şi control (4) Efectuarea decontărilor cu consumatorii fără utilizarea
maşinii de casă şi control sau emiterea (perfectarea) bonului de
casă (bonului de plată în cazurile prevăzute de actele
normative) fără toate elementele obligatorii, sau emiterea (perfectarea) bonului de casă (bonului de plată în cazurile
prevăzute de actele normative) de o valoare ce nu corespunde
sumei achitate real, sau nepredarea premeditată a bonului de
casă (bonului de plată în cazurile prevăzute de actele
normative) consumatorului se sancţionează cu amendă de 50 de unităţi
convenţionale.
(7) Lipsa la vedere a informaţiei prin care se atenţionează
consumatorul despre obligativitatea de a prezenta bonul de casă la examinarea eventualelor reclamaţii
se sancţionează cu amendă de 75 de unităţi
convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere.
2. Articolul 2931: la alineatul (4), după cuvîntul „consumatorului” se introduce textul „ , sau predarea premeditată a altui
document consumatorului, precum aviz de plată în
numerar, factură, bon de comandă-livrare, notă de plată, buletin de schimb valutar etc.”; se completează cu alineatul (41) cu următorul cuprins: „(41) Nepreluarea de către consumator a bonului de casă
(bonului de plată în cazurile prevăzute de actele normative), neprezentarea sau refuzul de a prezenta bonul de casă (bonul de plată în cazurile prevăzute de actele
normative) la solicitarea organului de control se sancţionează cu amendă de 3 unităţi
convenţionale.”; la alineatul (7), textul „informaţiei prin care se atenţionează consumatorul despre obligativitatea de a prezenta bonul de casă la examinarea eventualelor reclamaţii” se înlocuieşte
cu textul „anunţului care atenţionează consumatorul despre
obligaţia de a prezenta bonul de casă (de forma şi
conţinutul stabilit) la examinarea eventualei reclamaţii,
precum şi solicitarea de a fi preluat şi păstrat”;
Modificarea respectivă prevede
aplicarea sancţiunii contravenţionale şi
în cazul predării premeditate a altui
document decît bonul fiscal consumatorului, precum aviz de plată în
numerar, factură, bon de comandă-livrare, notă de plată, buletin de schimb
valutar. De asemenea, se propune introducerea sancţionării nesemnificative, cu amendă
de 3 unităţi convenţionale (60 lei) a consumatorului pentru nepreluarea bonului de casă (bonului de plată în
cazurile prevăzute de actele normative),
neprezentarea sau refuzul de a prezenta bonul de casă (bonul de plată în cazurile
prevăzute de actele normative) la solicitarea organului de control. La aceasta consumatorul este în drept să
păstreze bonului de casă pînă la ieşirea
lui din incinta unităţii comerciale sau de
prestări servicii unde a fost eliberat. Concomitent, se propune înlocuirea conţinutului anunţului ce urmează a fi
01.04.2016
218
obligatoriu plasat de către agenţii
economici care sun obligaţi să utilizeze maşinile de casă şi control. Actualmente, faptul că unii contribuabili
care dispun de restaurante, magazine, baruri, case de schimb valutar, prestatorii de servicii de transport inclusiv, în regim taxi etc. nu asigură
eliberarea bonurilor de casă, emise de
maşinile de casă şi de control în modul
stabilit, inspiră grijă societăţii. La efectuarea decontărilor băneşti în
numerar pentru operaţiunile economice cu plătitorii, contribuabilii care încasează integral sau parţial, în numerar, cu
cardurile de credit/debit sau substituenţii
de numerar, contravaloarea bunurilor livrate cu amănuntul, precum şi a
serviciilor prestate sunt obligaţi să
utilizeze maşina de casă şi control,
eliberînd plătitorilor bonurile de casă
emise de acestea. Eliberarea bonului de casă garantează că impozitele se achită şi
se acumulează în bugetul statului.
Ulterior, ele sunt redirecţionate spre achitarea pensiilor, achitarea salariilor lucrătorilor din învăţămînt, din medicină
şi către diverse proiecte de menire
socială. Astfel, prin solicitarea bonului de casă,
cetăţenii se implică activ în procesul de
colectare a impozitelor şi taxelor,
creşterea încasărilor la buget contribuind direct la asigurarea bunăstării societăţii,
ceea ce în final se va răsfrânge pozitiv
asupra calităţii vieţii cetăţeanului şi a
prosperităţii statului şi a întregii societăţi. De menţionat că, o cumpărătură în
absenţa bonului de casă înseamnă în
mod pasiv lipsirea bugetului de banii care ar majora impozitele şi taxele
acumulate, precum şi participarea tacită
la evaziune fiscală. Totodată, practica Romaniei prevede că
219
(9) Desfăşurarea activităţilor de instalare, reparare, deservire
tehnică a maşinilor de casă şi control fără a deţine autorizaţia
de competenţă tehnică respectivă sau desfăşurarea activităţilor
de instalare, reparare, deservire tehnică cu autorizaţia de
competenţă tehnică cu termenul de valabilitate expirat, sau perfectarea incompletă (inadecvată) a registrului de evidenţă a
serviciilor de asistenţă tehnică pentru maşina de casă şi control se sancţionează cu amendă de 100 de unităţi
convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de 150 de
unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de
răspundere.
la alineatul (9), textul ,,fără a deţine autorizaţia de
competenţă tehnică respectivă sau desfăşurarea activităţilor
de instalare, reparare, deservire tehnică cu autorizaţia de
competenţă tehnică" se înlocuieşte cu textul ,,fără a deţine
Certificatul de înregistrare în calitate de centru de asistenţă
tehnică pentru instalarea, repararea, deservirea tehnică a
maşinilor de casă şi de control cu memorie fiscală respectivă sau desfăşurarea activităţilor de instalare,
reparare, deservire tehnică cu Certificatul de înregistrare".
în cazul în care agentul economic refuză
emiterea şi înmînarea bonului fiscal consumatorului, ultimul are dreptul de a beneficia de bunul achiziţionat sau de
serviciul prestat fără plata contravalorii
acestuia. Modificarea vizează art.2931 alin.(4), alin.(41) şi alin.(7) din Codul
contravenţional şi art.6 lit.i) şi lit.j) din
Legea nr.105-XV din 13.03.2003 privind protecţia consumatorilor ale proiectului
de lege. A se vedea argumentele expuse la art.133 alin.(1) litera d4) din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.133 alin.(1) lit.
d4) din Codul fiscal, rîndul 17 la compartimentul Inspectoratul Fiscal Principal de Stat şi rîndul 5 la
compartimentul Institutul Naţional de
Metrologie din Anexa la Legea nr.160 din 22.07.2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător, art.2931 alin.(9) din Codul contravenţional ale proiectului de lege.
3. Codul se completează cu articolul 3011 cu următorul
cuprins: „Articolul 3011. Încălcarea modului de prezentare de către
contribuabili a dării de seamă fiscale Neprezentarea în termenul stabilit de legislaţie a dării de
seamă fiscale, se sancţionează cu amendă de la 10 la 20 de
unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de
răspundere.”.
Completarea prevede aplicarea sancţiunii
contravenţionale pentru neprezentarea în termenul stabilit de legislaţie a dării de
seamă fiscale, în valoare de la 10 la 20 de unităţi convenţionale aplicată
persoanei cu funcţie de răspundere. Propunerea dată are drept scop educarea contribuabilului şi majorarea nivelului de conformare benevolă a contribuabililor.
01.04.2016
Articolul 382. Citarea (1) Citarea este o acţiune procedurală prin care autoritatea competentă să soluţioneze cauza contravenţională asigură
prezentarea persoanei în faţa sa pentru desfăşurarea normală a
procesului contravenţional. (2) Citarea se face prin invitaţie scrisă, care se înmînează de
către agentul împuternicit în acest sens sau se expediază prin
4. Articolul 382: alineatul (2) se completează în final cu frazele ,,În cazul în
care participanţii la procesul contravenţional dispun de adrese
Modificarea prevede acordarea dreptului organului vamal de a cita participanţii la procesul contravenţional, care dispun de
adrese electronice, şi în formă electronică. Comunicarea electronică a actelor
procedurale, precum şi citarea pentru
efectuarea actelor respective va eficientiza
01.04.2016
220
poştă. (3) Citarea se face în aşa fel ca persoana chemată să primească invitaţia cu cel puţin 5 zile înainte de data cînd ea trebuie să se
prezinte în faţa autorităţii respective. (4) Persoana este obligată să se prezinte la data, ora şi în locul
indicate în citaţie. În cazul imposibilităţii de a se prezenta,
persoana este obligată să informeze organul respectiv, indicînd
motivul. (5) În cazul în care nu anunţă autoritatea despre imposibilitatea
de a se prezenta la data, ora şi în locul indicate în citaţie ori în
cazul în care nu se prezintă nemotivat, persoana poate fi supusă
amenzii judiciare sau aducerii silite. (6) Acţiunea procedurală de citare a persoanei în timpul procesului contravenţional se efectuează în conformitate cu art.237-242 din Codul de procedură penală. (7) Actele de procedură se comunică persoanei potrivit regulilor
de citare. Articolul 236. Modul de citare (Codul de procedură penală al
Republicii Moldova (partea generală)) (1) Chemarea unei persoane în faţa organului de urmărire
penală sau a instanţei de judecată se face prin citaţie scrisă.
Citarea se poate face şi prin notă telefonică sau telegrafică ori
prin mijloace electronice. (11) Citarea se poate face şi prin intermediul poştei electronice sau prin orice alt sistem de mesagerie electronică în cazul în
care ofiţerul de urmărire penală, procurorul, instanţa de
judecată dispun de mijloacele tehnice necesare pentru a dovedi că citaţia a fost primită. (2) Citarea se va face în aşa fel ca persoanei chemate să i se
înmîneze citaţia cu cel puţin 5 zile înainte de data cînd ea
trebuie să se prezinte conform citaţiei în faţa organului
respectiv. Această regulă nu se aplică la citarea bănuitului,
învinuitului, inculpatului, a altor participanţi la proces pentru
efectuarea unor acţiuni procesuale de urgenţă în cadrul
desfăşurării urmăririi penale sau al judecării cauzei. Dacă
acţiunea procesuală este neplanificată şi nu poate fi amînată, citaţia poate fi înmînată nemijlocit înainte de ora prezentării. (21) Minorul în vîrstă de pînă la 16 ani va fi citat prin
intermediul părinţilor sau al tutorelui, cu excepţia cazului în
care acest lucru nu este posibil. (3) Citaţia se înmînează de către agentul împuternicit cu
înmînarea citaţiei (denumit în continuare agent) sau prin serviciul poştal.
electronice, citarea poate fi efectuată şi în formă electronică.
În cazul utilizării citării electronice participanţii la procesul contravenţional vor comunica în scris rechizitele electronice
de comunicare.”; la alineatul (6), textul ,,art.237-242” se înlocuieşte cu textul
,,art.236-242”.
procesul contravenţional prin aspectul
reducerii timpului de examinare a cauzelor contravenţionale şi vor scuti organele
vamale de cheltuieli poştale. Prin modificarea în cauză se va asigura
citarea legală fără a cheltui în plus 9 lei
pentru fiecare citaţie. De exemplu, Biroul
vamal Chişinău emite în jur de 800-1000 de decizii (procese-verbale) într-o singură
lună. Astfel, urmare analizei s-a constatat că, pentru un material contravenţional se
fac cel puţin 2 citaţii ceea ce ar însemna
cheltuieli lunare în jur de 9000 lei pentru serviciile poştale doar pentru citaţiile transmise de Biroul Vamal Chişinău. Totodată, modificarea respectivă are drept
scop racordarea prevederilor art.382 alin.(2) din Codul contravenţional la
prevederile art.105 alin.(11) din Codul de procedură civilă, care stabileşte că, citaţia
sau înştiinţarea se expediază autorităţilor
publice, persoanelor juridice de drept privat şi avocaţilor prin telefax, poşta
electronică sau prin orice alt mijloc de
comunicare ce asigură transmiterea şi confirmarea primirii acestor acte. Citaţia
sau înştiinţarea poate fi transmisă
persoanelor fizice prin telefax, poşta
electronică sau prin orice alt mijloc de comunicare ce asigură transmiterea şi
confirmarea primirii acestor acte doar la solicitarea persoanelor în cauză.
221
(4) Instanţa de judecată poate comunica şi oral citaţia
persoanei prezente la şedinţă, aducîndu-i la cunoştinţă consecinţele neprezentării. În cursul urmăririi penale, citaţia
făcută în acest mod se consemnează într-un proces-verbal şi se
semnează de către persoana astfel citată. Articolul 400. Ministerul Afacerilor Interne (1) Contravenţiile prevăzute la art.47, 48, art.481 alin.(5) şi
art.482–54, 69-71, 73, 74, art.77 alin.(8), art.78, art.79 alin.(1), (2), (4), art.801, 85–87, 89-91, 96, 97, 98–107, 115 alin.(3), 159, 160, 176, 191, 197, 201-203, 205, 216, 220-226, 228–
232, 234-236, 238-242, 244, 245, 2631, 265, 267, art.272, art.274 alin.(1), (5), art.277 alin.(1), (4), (5) şi (7), art.282–286, 2873, 293, 2931, 295, 2891, art.299 alin.(2), art.321, 325, 326, 333, 334, 338-343, art.349 alin.(1), art.350, 354, 355, art.356 alin.(1) şi (2), art.357–363, art.364 alin.(1)–(51), art.365 se examinează de poliţie.
Articolul 263. Desfăşurarea ilegală a activităţii de
întreprinzător (1) Desfăşurarea activităţii de întreprinzător fără înregistrare
la Camera Înregistrării de Stat sau la o altă autoritate publică
competentă conform legii ori cu act de înregistrare declarat nevalabil se sancţionează cu amendă de la 50 la 150 de unităţi
convenţionale. (4) Desfăşurarea unei activităţi de întreprinzător fără
autorizaţie, licenţă sau certificat, eliberate de autoritatea
competentă în temeiul legii, se sancţionează cu amendă de la 100 la 300 de unităţi
convenţionale. (5) Desfăşurarea activităţii de întreprinzător fără
înregistrarea în termen a modificărilor operate în actele de
constituire, precum şi a datelor privind schimbarea
conducătorului (managerului) ori a sediului, se sancţionează cu amendă de 10 unităţi convenţionale. (6) Desfăşurarea activităţii de întreprinzător cu încălcarea
dreptului la firmă (denumire), stabilit de lege, şi a modului de utilizare a firmei se sancţionează cu amendă de la 10 la 30 de unităţi
convenţionale. (7) Desfăşurarea activităţii de întreprinzător fără emblemă
comercială sau fără marcă de producţie obligatorie prin lege se sancţionează cu amendă de la 10 la 35 de unităţi
5. La articolul 400, alineatul (1), după cifrele „245” se
introduce textul „ , 263 alin.(1), (4) - (8)”. Modificarea prevede acordarea dreptului poliţiei de a examina contravenţiile
privind desfăşurarea activităţii de
întreprinzător fără înregistrare la Camera
Înregistrării de Stat, fără autorizaţie,
licenţă sau certificat, cu încălcarea
dreptului de firmă sau fără emblemă
comercială, precum şi privind
prezentarea spre înregistrare de acte sau informaţii neautentice. Conform prevederilor art.393 lit.d) din Codul contravenţional, cauzele
contravenţionale sunt soluţionate de
agenţii constatatori (organele de
specialitate specificate la art.400-4236). Ca agent constatator, conform prevederilor art.385 alin.(2) din Codul contravenţional, este desemnat
funcţionarul din autorităţile indicate la
art.400-4236 împuternicit cu atribuţii de
constatare a contravenţiei şi/sau de sancţionare. Potrivit art.402 alin.(1) din Codul contravenţional, contravenţiile prevăzute
la art.263 alin.(1), (4)–(8) se examinează
de către organele de inspectarea
financiară/control financiar şi organele
fiscale ale Ministerului Finanţelor. Actualmente, în redacţia Codului
contravenţional, Ministerul Afacerilor Interne, în calitate de agent constatator, întocmeşte procese-verbale privind contravenţiile prevăzute la art.263 alin.(1), (4)–(8) şi le remite spre
examinare Serviciului Fiscal de Stat. Astfel, în scopul de a nu admite tergiversarea examinării cazurilor
contravenţionale, de a evita eventualele
confuzii privind acumularea probelor
01.04.2016
222
convenţionale. (8) Prezentarea spre înregistrare de acte sau informaţii neautentice (false) se sancţionează cu amendă de la 20 la 75 de unităţi
convenţionale.
aferente, respectiv de a eficientiza măsurile de procedură, considerăm oportun ca Ministerul Afacerilor Interne să dispună de dreptul de a constata şi
examina cazurile contravenţionale
prevăzute de art.263 din Codul
contravenţional, iar Serviciul Fiscal de
Stat să fie absolvit de obligaţia de a
examina procesele-verbale întocmite de agentul constatator - Ministerul Afacerilor Interne.
Articolul 402. Organele de inspectare financiară/ control
financiar şi organele fiscale ale Ministerului Finanţelor (1) Contravenţiile prevăzute la art.263 alin.(1), (3)–(8), art.277 alin.(2), (3) şi (6), art.2771 alin.(1), (2) şi (4), art.288, 289, 290, 291, 2931, 2932 alin.(1), (2) şi (3), art.2951, 297, 2971, 298, art.299 alin.(1), art.301, 3011, 311, 330 se examinează de
organele de control financiar şi fiscal ale Ministerului
Finanţelor. Contravenţiile prevăzute la art.293, 295, 296, 3271, 349 alin.(1) se examinează de organele de specialitate care le-au depistat ale ministerului. Contravenţiile prevăzute la art.266
alin.(1), (3) şi (4) se examinează de către organele Serviciului
Fiscal de Stat. (2) Sînt în drept să examineze cauze contravenţionale şi să
aplice sancţiuni ministrul şi vice miniştrii finanţelor,
conducătorii direcţiilor generale finanţe ale unităţilor administrativ-teritoriale şi adjuncţii lor, şefii inspectoratelor
fiscale de stat de toate nivelurile şi adjuncţii lor, directorul
Agenţiei Achiziţii Publice şi adjunctul lui, conducătorii
Inspecţiei financiare din subordinea Ministerului Finanţelor şi
ai subdiviziunilor ei teritoriale, adjuncţii acestora. Articolul 275. Neasigurarea respectării cerinţelor actelor
normative ce reglementează comerţul în pieţe (2) Admiterea de către administraţia pieţei a comercializării
în piaţă a mărfurilor industriale nealimentare şi alimentare de
către persoane fizice şi juridice care nu sînt înregistrate,
conform legii, în calitate de subiecţi ai activităţii de întreprinzător sau care nu posedă patentă pentru dreptul de a
desfăşura activitate comercială se sancţionează cu amendă de la 300 la 400 de unităţi
convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere. Articolul 277. Încălcarea legislaţiei în domeniul pieţei
6. La articolul 402 alineatul (1), textul „art.277 alin.(2), (3)
şi (6), art.2771 alin.(1), (2) şi (4)” se înlocuieşte cu textul
„art.275 alin.(2), art.277 alin.(2), (3), (6) şi (8) şi art.2771
alin.(1), (2) şi (4).”.
Modificările în cauză prevăd acordarea
dreptului organelor Serviciului Fiscal de Stat de a examina contravenţiile privind
admiterea de către administraţia pieţei a comercializării în piaţă a mărfurilor
industriale nealimentare şi alimentare de
către persoane fizice şi juridice care nu
sînt înregistrate, conform legii, în calitate de subiecţi ai activităţii de întreprinzător
sau care nu posedă patentă de
întreprinzător, precum şi încălcarea
regulilor de păstrare a produselor petroliere. Examinarea contravenţiilor menţionate
sunt competenţa exclusivă a organelor Serviciului Fiscal de Stat.
01.04.2016
223
produselor petroliere (2) Comercializarea cu amănuntul a produselor petroliere principale şi/sau a gazelor lichefiate fără dispozitive de
alimentare utilate cu aparate de casă şi de control cu memorie
fiscală conectate la distribuitor (sistem de măsurare şi
înregistrare a produselor petroliere principale şi/sau a gazelor
lichefiate) ori utilizarea, în procesul de comercializare, a unor astfel de dispozitive defecte, fără verificare metrologică sau
nesigilate în modul stabilit se sancţionează cu amendă de 500 de unităţi convenţionale. (3) Lipsa la staţia certificată de alimentare cu produse
petroliere principale şi gaze lichefiate a documentelor de
forma stabilită în actele normative în vigoare (registrul de
evidenţă a produselor petroliere recepţionate, raportul de schimb, raportul privind datele înregistrate în aparatul de casă şi de control), ţinerea lor nesistematică sau înscrierea în
ele a unor date neveridice se sancţionează cu amendă de la 150 la 200 de unităţi
convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere. (6) Intervenţia sau modificarea nesancţionată a dispozitivelor
de alimentare cu produse petroliere principale şi/sau cu gaze
lichefiate utilate cu aparate de casă şi de control cu memorie
fiscală conectate la distribuitor (sistem de măsurare şi
înregistrare a produselor petroliere principale şi/sau a gazelor
lichefiate) se sancţionează cu amendă de la 150 la 500 de unităţi
convenţionale. (8) Recepţionarea plăţilor pentru produsele petroliere
principale şi gazele lichefiate comercializate cu amănuntul în
alt loc decît la ghişeul de plată al staţiei certificate de
alimentare cu produse petroliere principale şi gaze lichefiate se sancţionează cu amendă de la 30 la 50 de unităţi
convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 100 la 150 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie
de răspundere. Articolul 403. Serviciul vamal (1) Contravenţiile prevăzute la art.79 alin.(3), art.265, 287,
2871, 2872, 2873 se examinează de Serviciul vamal.
7. La articolul 403 alineatul (1), textul „ , 2873 ” se exclude.
A se vedea argumentele expuse la art.3484 din Codul fiscal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.3484 din Codul fiscal şi art.403 alin.(1) din Codul
contravenţional ale proiectului de lege.
01.04.2016
Articolul 431. Corpurile delicte (41) La examinarea cauzelor contravenţionale prevăzute la
art.50 alin.(2), agentul constatator al poliţiei, iar la examinarea
8. La articolul 431 alineatul (42), după textul „art.287 alin.”
se introduce cifra „(8),”.
Modificarea prevede confiscarea de către
agentul constatator al Serviciului Vamal a contravalorii mărfurilor, vehiculelor,
01.04.2016
224
celor de la art.287 alin.(8), (10) şi (11), agentul constatator al Serviciului Vamal hotărăsc asupra corpurilor delicte potrivit prevederilor art.106 din Codul penal şi ale art.162 din Codul de procedură penală, care se aplică în modul corespunzător în
procesul contravenţional. (42) În cazul imposibilităţii aplicării alin.(41) din prezentul articol în partea ce ţine de art.287 alin.(10) şi (11), agentul
constatator al Serviciului Vamal confiscă contravaloarea
corpului delict stabilită de către organul vamal. Articolul 287. Încălcarea regulilor vamale (8) Nescoaterea de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a mărfurilor, vehiculelor, obiectelor şi altor valori prohibite
introducerii pe teritoriul vamal al Republicii Moldova sau introduse cu obligaţia de a fi scoase de pe teritoriul ei vamal
ori nereturnarea pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a mărfurilor, vehiculelor, obiectelor şi altor valori scoase cu
obligaţia de a fi returnate în termenele stabilite în aceste
obligaţii se sancţionează cu amendă de la 140 la 150 de unităţi
convenţionale, cu obligarea scoaterii de pe teritoriul vamal a
mijloacelor de transport prohibite introducerii pe teritoriul vamal al Republicii Moldova sau introduse cu obligaţia de a fi
scoase de pe teritoriul ei vamal.
obiectelor şi altor valori prohibite
introducerii pe teritoriul vamal al Republicii Moldova care nu au fost scoase de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova sau au fost introduse cu obligaţia de a fi scoase de pe teritoriul
ei vamal ori nu au fost returnate pe teritoriul vamal al Republicii Moldova mărfurile, vehiculele, obiectele şi alte
valori scoase cu obligaţia de a fi
returnate în termenele stabilite în aceste obligaţii. La aceasta, mărfurile,
vehiculele, obiectele şi alte valori
menţionate supra constituie corpuri delicte, ce servesc ca mijloc de constatare a existenţei ori inexistenţei
elementelor constitutive ale contravenţiei. Completarea este necesară reieşind din specificul componenţei de contravenţie
prevăzute la art.287 alin.(8) din Codul
Contravenţional şi anume din faptul că,
Serviciul Vamal se afla în imposibilitate de a aplica prevederile art.431 alin.(41) din Codul Contravenţional, deoarece în majoritatea cazurilor contravenientul nu este proprietarul mărfurilor, vehiculelor,
obiectelor şi altor valori care constituie
obiect al contravenţiei, precum şi
reieşind din faptul că acestea sunt
prohibite introducerii pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, apare necesitatea confiscării contravalorii corpurilor
delicte. Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii
publice nr.121-XVI din 4 mai 2007 Art.XXVIII. – Legea privind administrarea şi deetatizarea
proprietăţii publice nr.121-XVI din 4 mai 2007 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.90–93, art.401), cu modificările ulterioare, se completează după cum urmează:
Articolul 3. Scopurile şi principiile de bază ale administrării şi deetatizării proprietăţii publice (1) Administrarea proprietăţii publice se efectuează în scopul: a) armonizării proporţiilor şi a structurii proprietăţii publice,
precum şi a modalităţilor de administrare a acesteia, cu
funcţiile statului şi ale unităţilor administrativ-teritoriale;
1. Articolul 3 alineatul (2) se completează cu litera f) cu următorul cuprins: ,,f) organizarea evidenţei, evaluării, păstrării, vînzării,
transmiterii cu titlu gratuit şi nimicirii, după caz, a
bunurilor confiscate, a bunurilor fără stăpîn, a bunurilor
sechestrate, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în
01.04.2016
225
b) atragerii în sectorul public al economiei naţionale de
investiţii şi asigurării unui management eficient; c) dezvoltării concurenţei în economia naţională. (2) Administrarea proprietăţii publice se efectuează în
conformitate cu principiile eficienţei, legalităţii şi transparenţei
şi include în particular: a) determinarea componenţei şi a valorii bunurilor domeniului
public al statului şi al unităţii administrativ-teritoriale, evidenţa
acestor bunuri; b) delimitarea bunurilor proprietate publică a statului şi a bunurilor proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale; c) sporirea atractivităţii întreprinderilor de stat /municipale şi a
societăţilor comerciale cu capital public prin administrare corporativă, alegere pe bază de concurs a administratorilor, stimulare a lor potrivit rezultatelor obţinute şi prin alte
modalităţi; d) prognozarea, planificarea, evidenţa, monitoringul şi
supravegherea proprietăţii publice; e) apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale statului şi ale
unităţilor administrativ-teritoriale, ale persoanelor juridice în domeniul proprietăţii publice. (3) Scopurile principale ale deetatizării proprietăţii publice
sînt: restructurarea economiei naţionale şi sporirea
competitivităţii acesteia prin atragerea de investiţii private, prin asigurarea unui management eficient şi prin alte
modalităţi. (4) Principiile de bază ale deetatizării proprietăţii publice sînt:
eficienţa, legalitatea şi transparenţa, în particular: a) corelarea direcţiilor, ritmului şi modalităţilor de deetatizare a proprietăţii publice cu strategiile de dezvoltare a ramurilor şi
sectoarelor economiei naţionale, precum şi cu priorităţile de
dezvoltare a unităţilor administrativ-teritoriale şi a ţării în
ansamblu; b) sporirea atractivităţii bunurilor pasibile de privatizare prin alegerea unei modalităţi adecvate de restructurare şi de
privatizare, prin alte măsuri; c) atragerea unui număr cît mai mare de participanţi la
privatizare, acordarea de drepturi egale, asigurarea concurenţei
loiale între participanţi; d) asigurarea egalităţii în drepturi şi apărarea intereselor
legitime ale statului, ale unităţilor administrativ-teritoriale şi
ale participanţilor la privatizare.
proprietatea statului cu drept de succesiune, inclusiv a metalelor preţioase, pietrelor preţioaseşi articolelor din ele, numerarului şi cecurilor în monedă naţionalăşi în valută
străină, cardurilor, altor instrumente de plată, valorilor
mobiliare, obligaţiilor”.
Articolul 4. Cadrul legislativ şi normativ al administrării şi 2. Articolul 4 se completează cu alineatul (3) cu următorul 01.04.2016
226
deetatizării proprietăţii publice (1) Raporturile ce ţin de administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice sînt reglementate de legislaţia civilă,
funciară, fiscală, de alte acte normative, precum şi de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte. (2) Terenurile aferente bunurilor care se privatizează sau
bunurilor private, precum şi terenurile destinate construcţiilor,
se privatizează în condiţiile prezentei legi, ale Legii privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului, ale altor legi şi ale regulamentelor aprobate de Guvern.
cuprins: ,,(3) organizarea evidenţei, evaluării, păstrării, vînzării, transmiterii cu titlu gratuit şi nimicirii, după caz, a
bunurilor confiscate, a bunurilor fără stăpîn, a bunurilor
sechestrate, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în proprietatea statului cu drept de succesiune, inclusiv a metalelor preţioase, pietrelor preţioaseşi articolelor din ele,
numerarului şi cecurilor în monedă naţionalăşi în valută
străină, cardurilor, altor instrumente de plată, valorilor
mobiliare, obligaţiilor se efectuează în condiţiile
regulamentului aprobat de Guvern.”.
Articolul 7. Atribuţiile organului abilitat cu administrarea şi
deetatizarea proprietăţii publice (1) Ministerul Economiei promovează politica statului în
domeniul administrării şi deetatizării proprietăţii publice. (2) Organul abilitat cu administrarea şi deetatizarea proprietăţii
publice a statului este Agenţia Proprietăţii Publice subordonată
Ministerului Economiei, succesor al Agenţiei Privatizare, ale
cărei atribuţii sînt stabilite în conformitate cu prezenta lege şi
cu alte acte normative şi al cărei regulament se aprobă de
Guvern, la propunerea Ministerului Economiei. (3) În domeniul administrării proprietăţii publice, de
competenţa organului abilitat sînt: a) coordonarea activităţii legate de delimitarea bunurilor domeniului public şi bunurilor domeniului privat al statului şi
al unităţilor administrativ-teritoriale, în conformitate cu legislaţia; b) întocmirea proiectului de listă a bunurilor proprietate
publică nepasibile de privatizare, în baza propunerilor autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale,
prezentarea acestui proiect Guvernului spre aprobare şi
înaintare în Parlament; c) generalizarea proiectelor de liste ale bunurilor proprietate publică a statului, ale lucrărilor şi serviciilor de interes public naţional propuse de către autorităţile publice centrale pentru
concesionare sau pentru altă formă de parteneriat public-privat, precum şi a condiţiilor concesionării ori ale altei forme de
parteneriat public-privat, prezentarea acestora Guvernului spre aprobare; d) exercitarea funcţiilor de deţinător de acţiuni (părţi sociale)
în societăţile comerciale cu capital integral sau parţial de stat; e) participarea la administrarea întreprinderilor de stat, a societăţilor comerciale cu capital de stat ori cu capital de stat şi
privat, inclusiv în componenţa consiliilor acestora;
3. Articolul 7 alineatul (3) se completează cu litera f3) cu următorul cuprins: ,,f3) organizarea evidenţei, evaluării, păstrării, vînzării,
transmiterii cu titlu gratuit şi nimicirii, după caz, a bunurilor confiscate, a bunurilor fără stăpîn, a bunurilor
sechestrate, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în proprietatea statului cu drept de succesiune, inclusiv a metalelor preţioase, pietrelor preţioase şi articolelor din ele,
numerarului şi cecurilor în monedă naţionalăşi în valută
străină, cardurilor, altor instrumente de plată, valorilor
mobiliare, obligaţiilor”.
01.04.2016
227
f) procurarea şi/sau schimbul, în temeiul unei hotărîri de
Guvern şi în numele lui, a pachetelor de acţiuni (cotelor sociale) în societăţile comerciale cu capital privat ori cu capital public-privat; f1) administrarea terenurilor proprietate publică a statului
aferente bunurilor imobile proprietate privată, inclusiv darea
lor în locaţiune/arendă; f2) adoptarea deciziilor privind preluarea în administrare a bunurilor proprietate a statului din administrarea economică a
societăţilor comerciale fondate în procesul privatizării; g) ţinerea registrului patrimoniului public; h) generalizarea rapoartelor anuale privind administrarea proprietăţii publice, prezentarea lor Guvernului; i) alte atribuţii stabilite de prezenta lege sau de regulamentul său. (4) În domeniul privatizării, de competenţa organului abilitat
sînt: a) întocmirea proiectului de listă a bunurilor proprietate de stat
supuse privatizării, prezentarea lor Guvernului spre aprobare; b) examinarea proiectelor individuale de privatizare şi
prezentarea lor Guvernului spre aprobare; c) organizarea pregătirii şi desfăşurării procesului de
privatizare a bunurilor proprietate de stat supuse privatizării şi
încheierea contractelor de vînzare-cumpărare a acestora; d) participarea la procesul de privatizare a terenurilor din domeniul privat al statului şi încheierea contractelor de
vînzare-cumpărare a acestora; e) organizarea pregătirii şi desfăşurării procesului de
comercializare a bunurilor sechestrate ale întreprinderilor de stat şi ale societăţilor comerciale în care cota statului nu este
mai mică de 25%, neincluse în lista bunurilor nepasibile de
privatizare; f) monitoringul şi supravegherea executării de către
cumpărători a obligaţiilor asumate în contractele de vînzare-cumpărare a bunurilor proprietate de stat, aplicarea de măsuri
în vederea executării acestor obligaţii sau rezilierii
contractelor, soluţionarea litigiilor în problemele privatizării; g) informarea potenţialilor investitori şi societăţii civile despre
desfăşurarea procesului de privatizare şi rezultatele lui; h) gestionarea mijloacelor financiare destinate restructurării/lichidării sau privatizării întreprinderilor ori altor
bunuri proprietate de stat; i) alte atribuţii stabilite de prezenta lege şi de regulamentul
său.
228
Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27 aprilie 2007 Articolul 2. Domeniul de aplicare Prevederile prezentei legi se aplică tuturor persoanelor juridice
şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător,
organizaţiilor necomerciale, inclusiv instituţiilor publice,
notarilor, avocaţilor, mediatorilor şi birourilor înfiinţate de
aceştia, executorilor judecătoreşti, precum şi reprezentanţelor
şi filialelor întreprinderilor (organizaţiilor) nerezidente,
înregistrate în Republica Moldova (denumite în cele ce urmează entităţi), indiferent de domeniul de activitate, tipul de proprietate şi forma juridică de organizare.
Art.XXIX. – La articolul 2 din Legea contabilităţii
nr.113-XVI din 27 aprilie 2007 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.90-93/399 din 29.06.2007), după cuvintele ,,notarilor, avocaţilor, mediatorilor” se
introduce textul ,, , administratorilor autorizaţi”.
Se propune stabilirea obligaţiei
administratorii autorizaţi de a ţine evidenţa contabilă, analogic notarilor şi
avocaţilor.
01.04.2016
Legea privind partidele politice nr.294-XVI din 21 decembrie 2007 Articolul 23. Procedura de lichidare a partidului politic (1) Dizolvarea partidului politic potrivit art.22 alin.(1) lit.b) se efectuează, cu participarea Ministerului Justiţiei, de către
organul său colegial de conducere ori de către alte persoane
desemnate de adunarea generală a partidului. (2) În hotărîrea de lichidare a partidului politic, adoptată de
adunarea generală a partidului, se stabilesc procedura şi
termenul în care se va efectua lichidarea, destinaţia bunurilor
rămase după lichidare, precum şi termenul-limită în care
creditorii îşi pot prezenta creanţele. Acest termen va fi de cel
puţin 30 de zile şi începe să curgă de la data publicării hotărîrii
în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. (3) Dacă lichidarea partidului politic se efectuează potrivit art.22 alin.(1) lit.c) şi d), lichidatorii vor fi numiţi prin
hotărîrea de lichidare adoptată de instanţa judecătorească
respectivă. (4) Odată cu numirea lichidatorilor, mandatul organelor
partidului politic încetează. Lichidatorii sînt obligaţi să
îndeplinească toate cerinţele prevăzute de prezenta lege
referitor la publicarea avizului privind lichidarea partidului. Acest aviz va cuprinde: a) numele lichidatorilor şi sediul partidului; b) procedura şi termenul în care se va efectua lichidarea,
termenul-limită de prezentare a creanţelor de către creditori; c) invitaţia creditorilor pentru a prezenta dovezi referitor la creanţele lor. Creditorii cunoscuţi vor fi invitaţi prin notificări
individuale. (5) După desemnarea lichidatorilor, aceştia sînt obligaţi să
întocmească neîntîrziat inventarul bunurilor partidului politic, cu indicarea exactă a activelor şi pasivelor. Inventarul va fi
semnat de către lichidatori şi conducătorii organului permanent
Art.XXX. – Articolul 23 la alineatul (7) din Legea privind partidele politice nr.294-XVI din 21 decembrie 2007 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.42–44, art.119), cu modificările ulterioare, cuvintele ,,şi inspectoratului fiscal” se exclud.
01.04.2016
229
de conducere al partidului politic. (6) Lichidatorii sînt obligaţi să continue operaţiunile în curs de desfăşurare, să execute creanţele creditorilor, iar dacă
mijloacele băneşti disponibile sînt insuficiente pentru achitarea
tuturor datoriilor, ei sînt în drept să vîndă bunurile partidului
politic. Pentru prejudiciile cauzate din culpa lor, lichidatorii răspund atît în faţa partidului politic în proces de lichidare, cît
şi în faţa terţilor. (7) După încheierea procedurii de lichidare a partidului politic,
lichidatorii au obligaţia să întocmească bilanţul de lichidare şi
să-l prezinte spre aprobare Ministerului Justiţiei şi
inspectoratului fiscal, precum şi să-l publice în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Activele rămase după
satisfacerea tuturor creanţelor creditorilor se fac venit la bugetul de stat şi se utilizează în scopuri filantropice (de caritate). (8) În toate cazurile de lichidare a partidelor politice, pentru radierea lor din Registrul partidelor politice, lichidatorii depun la Ministerul Justiţiei următoarele documente: a) cererea cu privire la radierea partidului din Registrul partidelor politice; b) certificatul de înregistrare (în original); c) dovada achitării tuturor plăţilor obligatorii la bugetul de stat,
eliberată de inspectoratul fiscal; d) documentele de constituire (în original); e) actul de predare spre nimicire a ştampilelor, eliberat de
organul împuternicit al poliţiei; f) copia de pe avizul despre lichidarea partidului, publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. (9) Obligaţiile lichidatorilor încetează odată cu încheierea
tuturor operaţiunilor financiar-bancare. Codul subsolului nr.3-XVI din 2 februarie 2009 Articolul 70. Plăţile regulate pentru folosirea subsolului (1) Plăţile regulate pentru folosirea subsolului le constituie
renta de resurse. (2) Cotele plăţilor regulate pentru folosirea subsolului, modul lor de percepere şi de distribuire se stabilesc de legislaţia
fiscală. (3) Costul volumului producţiei extrase, folosit la calcularea
plăţii pentru extragerea substanţelor minerale utile solide, se
exprimă în aceleaşi unităţi ca şi la comercializarea acestora. (4) Venitul provenit din plata pentru extragerea substanţelor
minerale utile se transferă la bugetul de stat. (5) Nu mai puţin de 30% din mijloacele acumulate din plăţile
Art.XXXI. – La articolul 70 din Codul subsolului nr.3-XVI din 2 februarie 2009 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.75-77, art.197), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează: la alineatul (4), cuvintele ,,la bugetul de stat” se înlocuiesc cu cuvintele ,,la bugetele unităţilor
administrativ-teritoriale de nivelul al doilea”; alineatul (5) se abrogă.
Modificarea poartă un caracter
redacţional şi are drept scop aducerea
în concordanţă a prevederilor art.70 din Codul subsolului cu prevederile art.6 alin.(6) şi art.301 alin.(1) ale Codului fiscal şi art.5 al Legii privind
finanţele publice locale, conform
cărora taxele pentru resursele naturale
fac parte din sistemul impozitelor şi taxelor locale, care formează surse
proprii de venituri ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea.
01.04.2016
230
pentru folosirea subsolului se utilizează pentru cercetarea
geologică, în scopul extinderii bazei de materie primă minerală. (6) Controlul asupra efectuării la timp şi în volum deplin a
plăţii pentru folosirea subsolului se exercită de organele
fiscale.
Legea privind reglementarea prin autorizare a activităţii de
întreprinzător nr.160 din 22 iulie 2011 Anexă
NOMENCLATORUL ACTELOR PERMISIVE
eliberate de autorităţile emitente persoanelor fizice şi
persoanelor juridice pentru practicarea activităţii de
întreprinzător Serviciul Vamal
1 Autorizaţie de antrepozit vamal Gratuit 2 ani
[Poziţia 2 abrogată prin Legea nr.71 din 12.04.2015,
în vigoare 01.05.2015]
3 Autorizaţie de efectuare a
construcţiilor în zone libere Gratuit De o
singură
dată 4 Autorizaţie pentru admitere
temporară Gratuit Pe
termenul fixat în
autorizaţie 5 Autorizaţie pentru perfecţionare
activă a mărfurilor introduse pe
teritoriul Republicii Moldova
Gratuit Pe termenul fixat în
autorizaţie 6 Autorizaţie pentru perfecţionare
pasivă a mărfurilor introduse pe
teritoriul Republicii Moldova
Gratuit Pe termenul fixat în
autorizaţie 7 Autorizaţie pentru transformare sub
control vamal Gratuit Pe
termenul fixat în
autorizaţie
[Poziţia 8 abrogată prin Legea nr.71 din 12.04.2015, în vigoare 01.05.2015]
Art.XXXII. – Anexa din Legea privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător nr.160 din 22 iulie
2011 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.170–175, art.494 din 14.10.2011), cu modificările ulterioare, se
completează după cum urmează: la compartimentul „Serviciul Vamal”:
01.04.2016
231
9 Coordonarea eliberării autorizaţiei
de activitate a magazinului “duty-free” şi “duty-free-diplomatic”
Gratuit 5 ani
10 Certificat de agent economic autorizat (AEO) pentru simplificări
vamale
Gratuit Fără
termen
11 Certificat de agent economic autorizat (AEO) pentru securitate şi
siguranţă
Gratuit Fără
termen
12 Certificat de agent economic autorizat (AEO) pentru simplificări
vamale/ securitate şi siguranţă
Gratuit Fără
termen
13 Autorizaţie pentru procedura
declaraţiei simplificate Gratuit Fără
termen 14 Autorizaţia pentru procedura de
vămuire la domiciliu Gratuit Fără
termen 15 Certificat de exportator aprobat Gratuit Fără
termen
Inspectoratul Fiscal Principal de Stat
2 Certificat ce confirmă eliberarea unei
hîrtii speciale, prevăzută cu însemne
de protecţie, cu serie şi cu număr,
pentru imprimarea de sine stătătoare a
facturilor fiscale de către agenţii
economici ce dispun de sistem computerizat de evidenţă primară
Gratuit 12 luni
3 Certificat de atribuire a codului fiscal Gratuit Fără
termen 4 Certificat de înregistrare în calitate de
plătitor a TVA Gratuit Fără
termen 5 Certificat de înregistrare în calitate de
subiect impozabil cu accize Gratuit Fără
termen
poziţiile 13 şi 14 se abrogă; se completează cu poziţiile 16, 17 şi 18 cu următorul
cuprins:
16 Autorizaţie pentru utilizarea
procedurilor simplificate Gratuit Fără
termen 17 Autorizaţie pentru acordarea
statutului de expeditor agreat Gratuit Fără
termen 18 Autorizaţie pentru acordarea
statutului de destinatar agreat Gratuit Fără
termen
Modificarea prevede înlocuirea Autorizaţiei pentru procedura declaraţiei simplificate şi Autorizaţiei pentru
procedura de vămuire la domiciliu cu
Autorizaţia pentru utilizarea procedurilor simplificate şi are drept scop ajustarea
legislaţiei vamale naţionale la prevederile
legislaţiei europene din acest domeniu
care eliberează o singură autorizaţie pentru
ambele proceduri a declarării simplificate. Totodată, se propune introducerea ca acte
permisive a Autorizaţiei pentru acordarea
statutului de expeditor agreat şi Autorizaţiei pentru acordarea statutului de
destinatar agreat în contextul conceptului de Proceduri simplificate de tranzit. A se vedea argumentele expuse la art.1 pct.76)–78) din Codul vamal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.1 pct.76)–78), art.491 şi 492 din Codul vamal al proiectului de lege şi compartimentul Serviciul Vamal a Nomenclatorului actelor permisive din Legea privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător.
232
11 Certificat privind atribuirea de cod subdiviziunilor
Gratuit Fără
termen 12 Certificat privind lipsa sau existenţa
restanţelor la bugetul public naţional Gratuit 15 zile
13 Certificat privind luarea la evidenţă a
conturilor bancare Gratuit Fără
termen 14 Confirmare privind prezentarea dării
de seamă fiscale Gratuit Fără
termen 15 Patentă de întreprinzător De la
10 la 600 lei
De la o lună la
12 luni 16 Autorizaţie de utilizator final Gratuit 1 an
Institutul Naţional de Metrologie
1 Certificat de recunoaştere a
aprobării de model
Conform metodologiei de calcul, aprobată prin
lege
În conformitate cu termenul de valabilitate a certificatului de aprobare de model eliberat de organismul naţional de
metrologie al ţării
producătoare 2 Aviz tehnic de
înregistrare Gratuit 5 ani
3 Certificat de aprobare de model
Conform metodologiei de calcul, aprobată prin
lege
5 ani
4 Buletin de verificare metrologică
Conform metodologiei de calcul, aprobată prin
lege
Conform Listei oficiale a mijloacelor de măsurare
supuse controlului
Compartimentul Inspectoratul Fiscal Principal de Stat se completează cu poziţia 17 cu următorul cuprins:
,,17. Certificat de înregistrare în calitate de centru de asistenţă tehnică pentru
instalarea, repararea, deservirea tehnică
a maşinilor de casă şi de control cu
memorie fiscală (Certificat CAT MCC).
Gratuit 3 ani
A se vedea argumentele expuse la art.133 alin.(1) litera d4) din Codul fiscal al proiectului de lege.
Modificarea vizează art.133 alin.(1) lit.d4) din Codul fiscal, rîndul 17 la compartimentul Inspectoratul Fiscal Principal de Stat şi rîndul 5 la compartimentul Institutul Naţional de
Metrologie din Anexa la Legea nr.160 din 22.07.2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător şi
art.2931 alin.(9) din Codul contravenţional ale proiectului de lege.
233
metrologic legal
5 Autorizaţie de
competenţă tehnică
pentru instalarea, repararea, deservirea tehnică а maşinilor de casă şi de control cu
memorie fiscală
Gratuit 3 ani
La compartimentul Institutul Naţional de Metrologie, rîndul 5 se exclude.
Legea nr.131 din 08 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător
Art.XXXIII. – Legea nr.131 din 08 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.181-184, art.595) cu modificările ulterioare, se modifică şi se
completează după cum urmează:
Articolul 1. Scopul, obiectul de reglementare şi domeniul de
aplicare a prezentei legi. (4) Dispoziţiile prezentei legi nu se extind asupra: ............ c) controalelor efectuate în domeniile fiscal, vamal şi financiar
(bancar şi nebancar).
1. La articolul 1 alineatul (4), litera c) va avea următorul
cuprins: ,,c) controalelor efectuate de către organele fiscale, vamale
şi financiare (bancare şi nebancare).”.
Modificarea poartă un caracter
redacţional şi are drept scop ajustarea
Legii privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător la terminologia utilizată în cadrul legal
existent în domeniile fiscal, vamal şi
financiar. Operarea modificărilor nu modifică
relaţiile între organele de control şi
contribuabili şi nu necesită cheltuieli financiare suplimentare. Modificarea vizează art.1 alin.(4) lit.c) şi
Anexa din Legea nr.131 din 08 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător ale
proiectului de lege.
01.04.2016
Anexa la Lege Lista organelor abilitate cu dreptul de a iniţia controale şi
de a acorda mandate de control în domeniile aferente r.
crt. Organul
abilitat cu funcţii de
control
Domeniul general Domenii specifice
1 2 3 4 1 Inspectoratul
Fiscal Principal de Stat
Economico-financiar
Fiscal 1. Calcularea corectă, vărsarea
deplină şi la timp la buget a sumelor obligaţiilor fiscale
2. La Anexă poziţia 1, punctul 1 se exclude.
Modificarea are ca scop aducerea prevederilor Anexei la Legea privind controlul de stat asupra activităţii de
întreprinzător în concordanţă cu
prevederile art.1 alin.(4) lit.c) al aceleiaşi
Legii, care prevede că, dispoziţiile prezentei legi nu se extind asupra controalelor efectuate de către organele
fiscale, vamale şi financiare (bancare şi
nebancare). Modificarea vizează art.1 alin.(4) lit.c) şi
Anexa din Legea nr.131 din 08 iunie 2012 privind controlul de stat asupra
01.04.2016
234
2. Respectarea obligaţiilor
pecuniare faţă de
bugetul asigurărilor
sociale de stat 3. Calcularea corectă şi virarea în
termen a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală 4. Legitimitatea activităţilor filantropice şi de
sponsorizare
activităţii de întreprinzător ale
proiectului de lege.
Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012 Articolul 22. Restituirea fără examinare a cererii introductive (1) Instanţa de insolvabilitate restituie fără examinare cererea
introductivă întocmită cu încălcarea art.20. (2) În cazul în care debitorul a depus cerere introductivă în
temeiul art.14, dar nu a anexat la ea documentele prevăzute la
art.17, instanţa de insolvabilitate admite spre examinare cererea solicitînd prezentarea documentelor în ordinea dezbaterilor judiciare.
Art.XXXIV. – Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie
2012 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.193-197, art.663) cu modificările ulterioare, se modifică
după cum urmează: 1. La articolul 22, alineatul (3) va avea următorul cuprins: „(3) Instanţa de insolvabilitate va restitui fără examinare
cererea introductivă în toate cazurile, dacă anexat la aceasta
(cererea introductivă) va lipsi avizul Serviciului Fiscal de Stat aferent informării acestuia de către creditorul(ii) sau
debitor, despre intenţia de a depune cererea introductivă. Avizul Serviciului Fiscal de Stat includ sumele restanţelor
debitorului aferent bugetului public naţional, la momentul
sesizării, precum şi înştiinţarea instanţei că, pe parcursul
procesului, organul fiscal poate interveni cu sume suplimentare ce pot apărea de pe urma controlului fiscal.”.
Se propune stabilirea obligaţiei instanţei
de insolvabilitate de a restitui fără
examinare cererea introductivă privind
intentarea procesului de insolvabilitate dacă la aceasta nu va fi anexat Avizul
Serviciului Fiscal de Stat aferent informării acestuia de către creditorul(ii)
sau debitor despre intenţia de a depune cererea introductivă. Concomitent, se propune stipularea în lege a informaţiei ce urmează să se
regăsească în Avizul eliberat de către
Serviciul Fiscal de Stat, şi anume sumele restanţelor debitorului aferent bugetului
public naţional la momentul sesizării, precum şi înştiinţarea instanţei că, pe parcursul procesului, organul fiscal poate interveni cu sume suplimentare ce pot apărea de pe urma controlului fiscal. Modificarea are drept scop îmbunătăţirea administrării fiscale în cazul derulării
proceselor de insolvabilitate, în partea ce ţine de asigurarea validării sumelor
calculate de către organul fiscal odată cu
depunerea cererii introductive, precum şi
excluderea cazurile de nevalidare de către instanţa de insolvabilitate a
obligaţiilor fiscale contribuabilului faţă
01.04.2016
235
de buget calculate conform legislaţiei
fiscale.
Articolul 140. Termenele de înaintare a creanţelor (1) Dacă are o creanţă faţă de debitor născută anterior datei
deschiderii procedurii, creditorul înaintează în scris creanţa,
indiferent de tipul ei, printr-o cerere de admitere a creanţelor
adresată instanţei de judecată care examinează cauza de insolvabilitate a debitorului. Cererile de admitere a creanţelor
se consemnează într-un registru, care se păstrează în instanţă. (2) Cererea de admitere a creanţei se depune în termenul stabilit în hotărîrea de deschidere a procedurii sau în termenul
indicat în notificarea administratorului provizoriu. Termenul-limită pentru creditori privind înregistrarea cererii de admitere
a creanţelor în vederea întocmirii tabelului preliminar este de 30 de zile calendaristice, iar pentru întocmirea tabelului definitiv, de 45 de zile calendaristice de la data intrării în
procedură. (3) Cererea de admitere a creanţei trebuie făcută chiar dacă aceasta nu este stabilită printr-un titlu. Creanţele neconfirmate prin cerere de admitere a creanţei nu se includ în tabelul
definitiv al creanţelor şi nu se satisfac conform procedurii
stabilite de prezenta lege. (4) Creanţele incluse în tabelul preliminar în baza cererilor
scrise ale creditorilor nu se cer confirmate repetat prin cerere de admitere la includerea lor în tabelul definitiv. Creanţele
incluse în tabelul preliminar cu titlu provizoriu fără drept de
vot, în baza datelor din evidenţa contabilă a debitorului, şi
nesusţinute ulterior în termen de către creditor prin cerere de
admitere a creanţei nu se includ în tabelul definitiv al
creanţelor şi se consideră nevalidate. (5) Creanţele neajunse la scadenţă se consideră scadente din
momentul intentării procesului de insolvabilitate. Creanţele
sub condiţie la data deschiderii procedurii vor fi îndreptăţite să
2. La articolul 140, alineatul (2) se completează în final cu
textul „cu excepţia obligaţiilor fiscale, termenul cărora va fi
de 90 zile calendaristice de la data intrării în procedură”.
Se propunerea extinderea termenului-limită privind înregistrarea cererii de
admitere a creanţelor aferent obligaţiilor
fiscale pentru întocmirea tabelului definitiv, de la 45 zile pînă la 90 zile calendaristice de data intrării în
procedură. Menţionăm că, termenul 45 zile de la
data intrării în procedură nu este
suficient organului fiscal pentru valorificarea de facto a creanţelor,
deoarece urmează să organizeze şi să
exercite în mod obligatoriu un control fiscal prin metoda verificării totale pe
toată perioada de activitate a acestuia, ca
rezultat fiind adoptarea deciziei pe marginea actului de control.
01.04.2016
236
participe la distribuiri de sume în măsura permisă de prezenta
lege. (6) Se consideră sub condiţie şi creanţele care pot fi
valorificate împotriva debitorului numai după executarea unui
codebitor principal. (7) Sub incidenţa prezentului articol cad şi creanţele întemeiate
pe hotărîri judecătoreşti sau pe hotărîri arbitrale irevocabile,
sau pe titluri executorii. Lege privind bursele private nr.130 din 11.07.2014 Art.13. – (1) Beneficiarul angajator nu poate acorda un număr
de burse private mai mare de 20% din numărul total de
angajaţi de care dispune în momentul încheierii contractului. (2) Sumele alocate burselor private reprezintă cheltuieli
deductibile din impozitul pe venit.
Art.XXXV. – La articolul 13 din Lege nr.130 din 11 iulie 2014 privind bursele private (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.297-309, art.611) cu modificările ulterioare, alineatul (2) se abrogă.
Principiile generale ale impozitării în
Republica Moldova, statutul juridic al contribuabililor, al organelor fiscale şi al
altor participanţi la relaţiile reglementate
de legislaţia fiscală, principiile de
determinare a obiectului impunerii, principiile evidenţei veniturilor şi cheltuielilor deduse, modul şi condiţiile
de tragere la răspundere pentru
încălcarea legislaţiei fiscale, precum şi
modul de contestare a acţiunilor
organelor fiscale şi ale persoanelor cu
funcţii de răspundere ale acestora se
stabilesc în Codul fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997 şi legile pentru punerea în
aplicare a titlurilor respective ale Codului fiscal. Astfel, normele ce ţin de impozitare urmează să se regăsească numai în Codul
fiscal şi legile pentru punerea în aplicare
a titlurilor respective ale Codului fiscal şi
nu în Legea privind bursele private.
01.04.2016
Codul transporturilor rutiere nr.150 din 17 iulie 2014 Art.19. – (1) Condiţia privind capacitatea financiară se
consideră a fi îndeplinită atunci cînd întreprinderea poate în
orice moment să facă faţă obligaţiilor sale financiare pe
parcursul exerciţiului financiar anual. (2) Pentru operatorii de transport rutier care efectuează
operaţiuni de transport în trafic internaţional, condiţia de
capacitate financiară se consideră îndeplinită dacă operatorul de transport rutier demonstrează, pe baza conturilor anuale, că
dispune în fiecare an de capital şi rezerve financiare, conform
ratei de schimb stabilite de Banca Naţională a Moldovei la zi,
în valoare echivalentă a 9000 de euro pentru primul vehicul rutier şi a 5000 de euro pentru fiecare dintre celelalte vehicule
Art.XXXVI. – La articolul 19 alineatul (3) din Codul transporturilor rutiere nr.150 din 17 iulie 2014 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.247-248, art.568), cuvintele ,,fiscale sau” se exclude.
01.04.2016
237
rutiere deţinute pentru care solicită o copie conformă a licenţei
de transport rutier. (3) Condiţia privind capacitatea financiară se probează prin
capital propriu, confirmat prin copia legalizată a ultimului
bilanţ contabil înregistrat la organele fiscale sau de statistică.
Codul educaţiei al Republicii Moldova nr.152 din 17.07.2014
Art.XXXVII. – Codul educaţiei nr.152 din 17 iulie 2014
(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.319-324, art.634) se modifică după cum urmează:
Articolul 100. Stagiile de practică (5) Structurile care oferă locuri pentru stagiile de practică ale
studenţilor beneficiază de facilităţi fiscale în modul stabilit de
Guvern.
1. La articolul 100, alineatul (5) se abrogă. Principiile generale ale impozitării în
Republica Moldova, statutul juridic al contribuabililor, al organelor fiscale şi al
altor participanţi la relaţiile reglementate
de legislaţia fiscală, principiile de
determinare a obiectului impunerii, principiile evidenţei veniturilor şi
cheltuielilor deduse, modul şi condiţiile
de tragere la răspundere pentru
încălcarea legislaţiei fiscale, precum şi
modul de contestare a acţiunilor
organelor fiscale şi ale persoanelor cu
funcţii de răspundere ale acestora se
stabilesc în Codul fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997 şi legile pentru punerea în
aplicare a titlurilor respective ale Codului fiscal. Astfel, normele ce ţin de impozitare urmează să se regăsească numai în Codul
fiscal şi legile pentru punerea în aplicare
a titlurilor respective ale Codului fiscal şi
nu în Codul educaţiei. Modificarea vizează art.100 alin.(5),
art.111 alin.(2), art.145 alin.(8) din Codul educaţiei al proiectului de lege.
01.04.2016
Articolul 111. Angajarea absolvenţilor pe piaţa muncii (2) Statul acordă facilităţi fiscale agenţilor economici persoane
juridice de drept privat pentru angajarea absolvenţilor în
primul an după absolvire.
2. La articolul 111, alineatul (2) se abrogă.
A se vedea argumentele expuse la art.100 alin.(5) din Codul educaţiei al proiectului de lege. Modificarea vizează art.100 alin.(5),
art.111 alin.(2), art.145 alin.(8) din Codul educaţiei al proiectului de lege.
01.04.2016
Articolul 145. Modalităţile de finanţare şi gestionare
financiară a învăţămîntului
3. La articolul 145, alineatul (8) se abrogă. A se vedea argumentele expuse la art.100 alin.(5) din Codul educaţiei al proiectului
de lege.
01.04.2016
238
(8) Statul garantează facilităţi fiscale persoanelor juridice,
indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, precum şi persoanelor fizice, inclusiv din
străinătate, care investesc mijloacele proprii în dezvoltarea
sistemului de educaţie, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Modificarea vizează art.100 alin.(5),
art.111 alin.(2), art.145 alin.(8) din Codul educaţiei al proiectului de lege.
Legea privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor nr.172 din 25 iulie 2014 (Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 2014, nr.231-237, art.529)
Art.XXXVIII. - Legea privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor nr.172 din 25 iulie 2014 (Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.231-237, art.529), cu modificările ulterioare, se completează cu Art.I1 cu următorul cuprins: ,Art.I1 - În temeiul Nomenclaturii combinate a mărfurilor se
elaborează şi gestionează Tariful Vamal Integrat al
Republicii Moldova (TARIM). 1. TARIM – reprezintă o bază de date în care sunt stocate
informaţii cu privire la măsurile tarifare şi măsurile de politică economică aplicabile mărfurilor importate/exportate
în/din Republica Moldova. 2. Autorităţile publice centrale şi locale prezintă în mod
obligatoriu, Comisiei interdepartamentale pentru instituirea şi gestionarea TARIM, toate proiectele de acte legislative şi
normative, care prevăd introducerea măsurilor tarifare şi/sau măsurilor de politică economică aplicabile mărfurilor
importate/exportate în/din Republica Moldova, în vederea determinării poziţiilor şi supoziţiilor TARIM şi introducerea
acestora în baza de date a TARIM-ului. 3. TARIM are caracter obligatoriu şi se utilizează în procesul de vămuire a mărfurilor pentru stabilirea măsurilor
tarifare şi măsurilor de politică economică aplicabile, la
importul/exportul mărfurilor în/din Republica Moldova. 4. TARIM este publicat pe pagina web a Serviciului Vamal. 5. TARIM cuprinde următoarele: a) Nomenclatura combinată a mărfurilor; b) subdiviziuni suplimentare, denumite subpoziţii TARIM
care se identifică prin cea de-a zecea şi cea de-a unsprezecea cifră care, împreună cu codul poziţiei tarifare din
Nomenclatura combinată, formează codul TARIM. În absenţa subdiviziunilor, a zecea cifră şi a unsprezecea sunt
„00”; c) taxe vamale aplicabile şi alte drepturi de import/export; d) regimul tarifar preferenţial (inclusiv pe bază de
contingente tarifare preferenţiale); e) taxe antidumping; f) prohibiţii; g) restricţii;
Completarea în cauză este propusă în
vederea executării angajamentelor
prevăzute de art.146 din Acordul de
Asociere dintre Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi
Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice şi statele membre ale acestora, pe
de altă parte şi a Dispoziţiei Guvernului
nr.45-d din 28.04.2015 şi are drept scop
ajustarea legislaţiei privind Tariful Vamal Integrat al RM (TARIM) la Tariful Vamal Integrat al Uniunii Europene (TARIC), precum şi simplificarea formalităţilor
vamale şi reducerii actelor necesare pentru
import/export. Drept baza pentru modificările propuse în
Legea menţionată constituie Regulamentul (CEE) nr.2658/87, al Consiliului privind Nomenclatorul Tarifar şi Statistic şi
Tariful Vamal Comun. Completarea în cauză substituie Hotarîrea Guvernului nr.501 din 14.08.2009 prin care a fost dezvoltat TARIM şi asigură
ajustarea legislaţiei naţionale la principiile
de bază privind utilizarea TARIM de către
autorităţile publice şi agenţii economici. De asemenea, completarea prevede că,
TARIM reprezintă o baza de date în care
sunt stocate informaţii cu privire la
masurile tarifare şi măsurile de politică
economică aplicabile mărfurilor
importate/exportate în/din Republica Moldova. De remarcat că, prin Hotărîrea Guvernului nr.501 din 14.08.2009 TARIM are doar caracter consultativ, însă odată cu
introducerea modificărilor în Legea nr.172
din 25.07.2014, acesta va obţine caracter
obligatoriu. Această prevedere nouă va
asigura previzibilitate şi transparenţă în
01.04.2016
239
h) coduri adiţionale; i) referiri la actele normative, care prevăd măsuri tarifare şi măsuri de politică economică. În mod excepţional, se poate utiliza un cod adiţional TARIM
din patru cifre pentru aplicarea de măsuri specifice, care nu
sunt codificate sau care nu sunt codificate integral, la nivelul cifrelor a zecea şi a unsprezecea.”.
procesul de vămuire, astfel încît toţi
participanţii la comerţul exterior vor cunoaşte din timp despre plăţile şi actele
permisive necesare la importul/exportul mărfurilor în/din Republica Moldova. TARIM urmează a fi publicat pe pagina
web a Serviciului Vamal. La aceasta, TARIM va stabili un mecanism clar şi transparent privind
Nomenclatura combinată a mărfurilor,
subdiviziunile suplimentare, denumite subpoziţii TARIM, taxele vamale şi alte
drepturi de import/export, regimul tarifar preferenţial, taxe antidumping, prohibiţii, restricţii, coduri adiţionale, precum şi
referiri la actele normative, care prevăd
măsuri tarifare şi măsuri de politică
economică. Acesta va ameliora climatul de
afaceri şi va elimina interpretarea eronată
a reglementărilor tarifare şi de politică
economică. Gestionarea şi actualizarea bazei de date
TARIM se va asigura de către Serviciul
Vamal, iar Comisia interdepartamentală
pentru instituirea şi gestionarea TARIM, instituită de Guvern, va asigura
gestionarea TARIM prin aplicarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor,
determinarea corectă a poziţiilor tarifare,
participarea la avizarea proiectelor de acte legislative şi normative ce prevăd măsuri
tarifare şi/sau măsuri de politică
economică, precum şi va realiza alte
atribuţii stabilite de Guvernul. De menţionat că, modificările au fost
elaborate cu suportul experţilor din UE, cu
susţinerea Programului USAID BRITE. Art.XXXIX - Prin derogare de la prevederile Legii nr.172
din 25.07.2014, privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor (Monitorul Oficial nr.231-237/529 din 08.08.2014), Codului vamal nr.1149-XIV din 20 iulie 2000 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 1 ianuarie 2007), Codului fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în
A se vedea argumentele expuse la art.20 alin.(61) din Codul vamal al proiectului de lege. Modificarea vizează art.20 alin.(61) din Codul vamal, art.4 alin.(91) şi alin.(92) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului V al Codului fiscal şi Art.XXXIX ale
01.04.2016
240
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din
8 februarie 2007), cu modificările şi completările ulterioare: (1) Se permite, cu titlu de excepţie, înstrăinarea mijloacelor de transport şi a agregatelor prohibite, cu statut de
confiscate, fără stăpîn, trecute în proprietatea statului cu
drept de succesiune, conform anexei, după cum urmează: a) organul responsabil pentru efectuarea expertizei tehnice, în termen de 60 zile calendaristice din data publicării prezentei legi, efectuează gratuit expertiza
tehnică a mijloacelor de transport şi a agregatelor prohibite,
cu statut de confiscate, fără stăpîn, trecute în proprietatea
statului cu drept de succesiune, conform anexei; b) Cancelaria de Stat, în modul stabilit de Guvern, în termen de 30 zile calendaristice, din data recepţionării listei de la organul investit cu atribuţii de administrare a
bunurilor confiscate, selectează mijloacele de transport şi
agregatele necesare realizării atribuţiilor autorităţilor
administraţiei publice centrale şi locale, precum şi cele ale
instituţiilor publice, cu informarea organul investit cu atribuţii de administrare a bunurilor confiscate, care transmite cu titlu gratuit (donaţie), fără drept de înstrăinare,
mijloacele de transport şi agregatele selectate; c) în cazul în care Cancelaria de Stat, în termenul stabilit la lit.b), nu informează organul investit cu atribuţii
de administrare a bunurilor confiscate despre mijloacele de transport şi agregatele selectate, organul investit cu atribuţii
de administrare a bunurilor confiscate înstrăinează
mijloacele de transport şi agregatele respective în modul
stabilit de Guvern; d) mijloacele de transport care nu sunt comercializate de către organul investit cu atribuţii de administrare a
bunurilor confiscate în termen de 6 luni din data primirii răspunsului de la Cancelaria de Stat, sunt comercializate
prin dezasamblare ca piese de schimb şi/sau agregate
separate cu număr de identificare sau transmise la metal uzat, în modul stabilit de Guvern. (2) Înmatricularea de stat potrivit legislaţiei în vigoare se realizează de către Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi
Comunicaţiilor sau de către Inspectoratul de Stat pentru
Supraveghere Tehnică „INTEHAGRO”, cu eliberarea gratuită a certificatului de înmatriculare şi a plăcilor de
înmatriculare pentru mijloacele de transport şi agregatele
respective la prezentarea de către solicitant a Deciziei
Cancelariei de Stat cu privire la transmiterea cu titlul gratuit
proiectului de lege.
241
a mijlocului de transport autorităţii administraţiei publice sau a contractului de vînzare-cumpărare, încheiat cu organul investit cu atribuţii de administrare a bunurilor
confiscate şi eliberării de către Serviciul Vamal a
documentelor necesare.”. Anexă
la Legea nr.din
Lista mijloacelor de transport şi agregatelor ce
urmează a fi înmatriculate Nr.
d/o
Tipul Marca Anul
producerii
Nr. caroseriei (codul vin)
Nr. motorului/menţi
uni
1 Autocamion
FORD-TRANSIT 1995
VIN=WFOHXXGBVH
ST28412
2 Autocamion IRZ-66 1986 ---
3 Autocamion ZIL-131 1988 VIN=412 ---
4 Autoturism
ALFA ROMEO 1997
VIN=ZAR16400006333
649 ---
5 Autoturism
ALFA ROMEO 1994
VIN=ZAR93000004020
879 ---
6 Autoturism
ALFA ROMEO 1995
VIN=ZAP16400006267
295 ---
7 Autoturism ARO 1980
VIN=VV3ARO7CON10
59063 ---
8 Autoturism AUDI 100 1986
VIN=WAUZZZ44ZGN
099220
9 Autoturism AUDI A6 1994
VIN=WAUZZZ4AZSN
005271
10 Autoturism AUDI A6 1997
WAUZZZ4BZWN0608
57
11 Autoturis AUDI B4 1992 VIN=WAU
242
m ZZZ8CZPA143047
12 Autoturism BMW 1991
VIN=WBAHB51010B
D65641
13 Autoturism BMW 1986
VIN=WBAAC5107017
51305
14 Autoturism BMW 1988
VIN=WBAHD1102031
74028
15 Autoturism BMW 1990
VIN=WBAHB51070B
D21692
16 Autoturism BMW 1998
VIN=WBADF71080BS
46710
17 Autoturism
CITROEN SAXO 1990
VIN=VF7S0KFXF5620
7333
18 Autoturism
CITROEN XSARA/H
SZ693 2001
VIN=VF7CHNFVB389
95788
19 Autoturism
DACIA 1310CL 1995
VIN=UU1R13311S0190
555 ---
20 Autoturism
DACIA/GL09BLH 2001
VIN=UU1R5231512928
587 ---
21 Autoturism
DAEWOO NEXIA 1997
VIN=KLATF19Y1VC2
69233
22 Autoturism
DAIHATSU 1989
VIN=JDAA101S000608
142 ---
23 Autoturism
FIAT-CROMA
2,0 1989
VIN=ZFA15400000032
082 ---
24 Autoturism
FIAT-UNO 1,5 1987
VIN=ZFA14600000787
471 ---
25 Autoturism
FORD ESCORT 1991 VIN=WFO
NXXGCAN
243
ML18808
26 Autoturism
FORD ESCORT 1994
VIN=VS6AXXWPAAR
U78271
27 Autoturism
FORD ESCORT/W21379R
VIN=WFOAXXGCAA
LB7300
Lipseste o
cifră/liter
ă a
vincodului
28 Autoturism
FORD FOCUS/GL76FMM
2003 VIN=WF0NXXGCDN3
D70702
29 Autoturism
FORD ORION 1992
VIN=VS6FXXWPAFN
L51916
30 Autoturism
FORD SCORPIO 1993
VIN=WFONXXGAGN
PG11021
31 Autoturism
FORD SIERA 1989
VIN=WFOFXXGBBFK
D36947
32 Autoturism
FORD TRANSIT 1993
VIN=WFOFXXGBVFP
R08751
33 Autoturism
FORD TRANZIT 2003
VIN=WFOPXXGBFP3
M47164
34 Autoturism
GAZ-5201 M 2019 1985 VIN=07923
13 ---
35 Autoturism
HONDA CIVIC 1996
VIN=JHMEJ93300S033
566
36 Autoturism
HYUNDAI
TUCSON 2004
VIN=KMHJN81VR5U0
86720
37 Autoturism
LAND ROVER 1999
VIN=SARRJSLHPXM1
01923 ---
38 Autoturism MAN 2842326235
1 ---
39 Autoturism
MAZDA 323 1994 VIN=JMZB
A14R20151Vincod greşit
244
6172
40 Autoturism
MAZDA 323 F 1996
VIN=JMZBA14F20151
6172
41 Autoturism
MAZDA 626 1998
VIN=JMZGF14P201219
554
42 Autoturism
MAZDA/OH93OF 1990
VIN=JMZBG13E20033
1817
43 Autoturism
MERCEDES 200D 1987
VIN=WDB1241201A5
30640
44 Autoturism
MERCEDES 250 D 1987
VIN=WDB1241251A4
76676
45 Autoturism
MERCEDES BENZ 1993
VIN=WDB124O40188
89615
Vin cod greşit
46 Autoturism
MERCEDES E280 1993
VIN=WDB1240281C0
36786
47 Autoturism
MERCEDES E300D 1986
VIN=WDB1241301A3
58423
48 Autoturism
MERCEDES-BENZ 1980
VIN=WDB1231301018
9112 ---
49 Autoturism
MERCEDES-BENZ 316 CDI
2003 VIN=WDB9036621R5
98366
50 Autoturism
MERCEDES-BENZ
C220D 1996
VIN=WDB2021211A4
46704
51 Autoturism NISSAN 1993
VIN=JN1HEAB13U01
04464
52 Autoturism
NISSAN VANETT
E 1992
VIN=VSKBEC220U006
6496 ---
53 Autoturism
OLCIT CLUB 1988
VIN=UU2TARCV4J2A
00316 ---
245
54 Autoturism
OPEL ASTRA 1992
VIN=WOL000059P2577
802
55 Autoturism
OPEL ASTRA 1995
VIN=WOL000051S8152
799
56 Autoturism
OPEL ASTRA 2001
VIN=WOLOTGF48153
14222
57 Autoturism
OPEL ASTRA
8896 MD33
1995 VIN=WOL000051S2627
895
58 Autoturism
OPEL ASTRA
GEE31655 1993
VIN=WOL000052P2648
994
59 Autoturism
OPEL CORSA/DORC1978
1995 VIN=W0L000073S6004
257
60 Autoturism
OPEL VECTRA 1989
VIN=WOL000089K509
4080
61 Autoturism
OPEL VECTRA 1989
VIN=WOL000089L1127
730
62 Autoturism
OPEL VECTRA 1992
VIN=WOL000087N124
9445
63 Autoturism
OPEL VECTRA/GL86VIO
1992 VIN=WOL000087N101
0092
64 Autoturism
PONTIAC TRANSSP
ORT 1995
VIN=1GMDU06G3ST
316564 ---
65 Autoturism
RENAULT
VIN=VF1B5430651140
343 ---
66 Autoturism
RENAULT CLIO 1990
VIN=VF1B57T0509142
293 ---
67 Autoturism
SKODA FABIA 2002
VIN=TMBBC26P9212
74234
246
68 Autoturism
SKODA FELICIA 1999
VIN=TMBEFF653X007
0597
69 Autoturism
TOYOTA YARIS/GL07 GDX
2001 VIN=JTDJT123X00023
021
70 Autoturism
TOYOTA CARINA 1992
VIN=JT153CTK000007
941
71 Autoturism
TOYOTA CORINA 1993
VIN=SB153SBK10E008
404
72 Autoturism KIA 1993
VIN=KNESA2252R542
1393
73 Autoturism VAZ 2111 2001
VIN=XTAZ11100Y002
5528 ---
74 Autoturism
VAZ 21214 NIVA
2000 VIN=XTA21214011541
083 ---
75 Autoturism
VAZ VLAE/141 1992
VIN=XTA210740N067
8703 ---
76 Autoturism
VAZ/CHBD753 1985
VIN=XTA210510F0705
145 ---
77 Autoturism VAZ-2104 1992
VIN=XTA210430N032
9033 ---
78 Autoturism
VOLVO S80 2001
VIN=YV1TS65P921274
234
79 Autoturism
VOLVO S80 2001
VIN=YV1TS90K51118
1777
80 Autoturism VW 1982
VIN=WVWZZZ33ZCB
115365
81 Autoturism VW 2007
VIN=WVWZZZ3CZP0
20720
Lipseşte
o literă
la vincod 82 Autoturis VW 1987 VIN=WVW
247
m GOLF/PF36C
ZZZ19ZHW764447
83 Autoturism
VW AMBULA
NTA 1992
VIN=WV2ZZZ25ZN600
3589
84 Autoturism
VW CARAVE
LLA 1988
VIN=WV2ZZZ24ZJH07
1652
85 Autoturism
VW CARAVE
LLE 1991
VIN=WV2ZZZ70ZMH0
65252
86 Autoturism
VW GOLF 2006
VIN=WVWZZZ19Z6W
127788
87 Autoturism
VW GOLF 1991
VIN=WVWZZZ1G7MW722858
88 Autoturism
VW GOLF 1994
VIN=WVWZZZ1HZRB
091737
89 Autoturism
VW GOLF 2 1983
VIN=WVWZZZ19ZEW
307641
90 Autoturism
VW GOLF 3 1993
VIN=WVWZZZ1HZPK
662672
91 Autoturism
VW GOLF 3 1993
VIN=WVWZZZ1HZRW223573
92 Autoturism
VW GOLF 4 2001
VIN=WVWZZZ1JZ2D1
86181
93 Autoturism
VW JETTA 1984
VIN=WVWZZZ16ZEW
733248
94 Autoturism
VW PASAT 1990
VIN=WVWZZZ31ZME
121650
95 Autoturism
VW PASSAT 1987
VIN=WVWZZZ334XE
168193
96 Autoturism
VW PASSAT 1987 VIN=WVW
ZZZ33ZHE
248
184316
97 Autoturism
VW PASSAT 1990
VIN=WVWZZZ31ZMB
069051
98 Autoturism
VW PASSAT 1992
VIN=WVWZZZ31ZPB
016359
99 Autoturism
VW PASSAT 2000
VIN=WVWZZZ3BZZE
467897 ---
100
Autoturism
VW PASSAT 6929XJ25
1988 VIN=WVWZZZ31ZKE
094972
101
Autoturism
VW PASSAT
B5 1998
VIN=WVWZZZ3BZXE
128880
102
Autoturism
VW PASSAT/KUN76IN
1989 VIN=WVWZZZ31ZLE
140376
103
Autoturism
VW PASSAT-UNIVERS
AL
1989 VIN=WVWZZZ31ZKE
285109
104
Autoturism VW T4 2001
VIN=WV1ZZZ70Z2H06
8124
105
Autoturism
VW T4 CARAVE
LA 1991
VIN=WVWZZZ70ZMH
084070
106
Autoturism
VW VENTO
CL 1993
VIN=WVWZZZ1HZPW621893
107
Autoturism
YAZ- 31512 1991
VIN=315120-
M0313848 ---
108 Microbus FIAT
DUCATO 1990 VIN=ZEA29000000032
703 ---
109 Microbus
FIAT-IVECO45
10 1991
VIN=YCFC4970005959
280 ---
110 Microbus MERCED
ES-BENS 2008 VIN=WDB9066551S33
249
408 5932
111
Motocicletă
HONDA CBR 600F 2001
VIN=ZDCJC22C01F24
6631
112 Motor
ENGINE=X18XE1425700
9 113 Motor MAN -
114 Motor
ENGINE=464642
13
115 Motor FORD
ENGINE=C851A22F49
116 Motor -
117 Motor NISSAN
ENGINE=CD20169718X
118
Semiremorca
LAMBERT 2003
VIN=VM3LVFS3F34R0
8079 ---
119 Tractor Tractor
T25A 1993 EH3034EX
Art.XL. – (1) Prin derogare de la prevederile art.7 alin.(11) din Codul fiscal prezenta lege intră în vigoare la 1 aprilie 2016, cu excepţia articolului VII punctul 4 referitor la art.8
alin.(2) lit.d2) care se pune în aplicare la 1 iunie 2016 şi
articolului IV; articolului VII punctul 1 referitor la art.5 pct.45) şi 46), punctul 2, punctul 47, punctul 78, punctul 84
referitor la art.279 alin.(1), alin.(6) şi alin.(8), punctul 85,
punctul 87, punctul 97, punctul 98, punctul 99, punctul 101; articolului VIII punctul 3; articolului XIV punctul 1 şi
punctul 3 şi articolului XVI care se pun în aplicare la 1
ianuarie 2017. (2) Guvernul: - în termen de 6 luni, va elabora modul de aplicare a Capitolului 21 din Codul fiscal; - în termen de 3 luni, va elabora o metodologie unică pentru
evaluarea tuturor tipurilor de bunuri imobiliare, precum şi