Embed Size (px)
Citation preview
Sisteme fixe de stingere a incendiilor – sisteme automate tip sprinkler – proiectare, instalare si intretinere
Cuvant inainteIntroducere1. Scop2. Referinte normative3. Termeni si definitii4. Caiet de sarcini si documentatie4.1 Generalitati4.2 Consideratii initiale4.3 Etapa preliminara4.4 Etapa de proiectare4.4.1. Generalitati4.4.2. Opis4.4.3. Piese desenate4.4.3.1. Generalitati4.4.3.2 Predimensionarea conductelor4.4.3.3 Dimensionarea conductelor4.4.4. Alimentarea cu apa4.4.4.1 Piese desenate4.4.4.2 Calculul hidraulic4.4.4.3 Bransamentul4.4.4.4 Grupul de pompare4.4.4.5 Rezerva de apa4.4.4.6 Hidrofor5. Aria protejata de instalatia sprinkler5.1. Cladiri si arii protejate5.1.1 Exceptii permise5.1.2 Interdictii5.2 Depozite in aer liber5.3 Compartimentari antiincendiu5.4 Protectia tavanelor false si a pardoselilor false5.5 Diferenta de inaltime intre cel mai inalt si cel mai jos cap sprinkler6. Clasificarea riscului de incendiu si a gradului de ocupare6.1 Generalitati6.2 Riscul de incendiu6.2.1 Risc mic – LH6.2.2 Risc mediu – OH6.2.3 Risc mare – HH6.2.3.1 Procese tehnologice cu risc mare – HHP6.2.3.2 Depozite cu risc mare – HHS6.3 Depozite6.3.1 Generalitati
6.3.2 Tipuri de depozitare7. Criteriul de proiectare hidraulic7.1 LH, OH si HHP
1
7.2 Depozite cu risc mare de incendiu – HHS7.2.1 Generalitati7.2.2 Protectia cu sprinklere de tavan sau acoperis7.2.3 Sprinklere de raft7.3 Presiunea si debitul utilizate pentru predimensionarea instalatiei7.3.1 Sisteme risc mic si mediu7.3.2 Sisteme HHP si HHS cu exceptia sprinklerelor de raft8. Alimentarea cu apa8.1 Generalitati8.1.1 Durata de functionare8.1.2 Continuitate8.1.3 Protectia la inghet8.2 Presiunea maxima a apei8.3 Conexiuni cu alte servicii8.4 Camera echipamentelor de alimentare cu apa8.5 Aparate de masura si control8.5.1 La supapa de control si semnalizare8.5.2 La compresor8.6 Testarea sursei de alimentare cu apa8.6.1 Generalitati8.6.2 Rezervoare si hidrofoare8.6.3 Reteaua orasului, pompe, rezervoare inaltate de apa si rezervoare gravitationale9. Tipuri de alimentare cu apa9.1 Generalitati9.2 Reteaua localitatii9.2.1 Generalitati9.2.2 Pompe de suprapresiune9.3 Rezervoare9.3.1 Generalitati9.3.2 Volumul de apa9.3.2.1 Generalitati9.3.2.2 Sisteme predimensionate9.3.2.3 Sisteme dimensionate9.3.3 Rata de reumplere pentru rezervoarele de capacitate mare9.3.4 Rezervoare de capacitate redusa9.3.5 Capacitatea efectiva a rezervoarelor si dimensiunile camerei de aspiratie9.3.6 Site9.4 Surse naturale – camere de decantare si aspiratie9.5 Hidrofor9.5.1 Generalitati9.5.2 Amplasare9.5.3 Capacitatea minima9.5.4 Presiunea aerului9.5.4.1 Generalitati9.5.4.2 Calcularea presiunii aerului9.5.5 Umplerea cu apa si aer9.5.6 Echipamente de control si siguranta9.6 Alegerea sursei de apa
2
9.6.1 O sursa de alimentare cu apa9.6.2 Surse de alimentare superioare9.6.3 Doua surse de alimentare cu apa9.6.4 Surse combinate de alimentare cu apa9.7 Izolarea alimentarii cu apa10 Pompe10.1 Generalitati10.2 Grupuri de pompare10.3 Camera pompelor10.3.1 Generalitati10.3.2 Protejarea cu instalatii sprinkler10.3.3 Temperatura10.3.4 Ventilare10.4 Temperatura maxima a apei de alimentare10.5 Robinete si accesorii10.6 Conditii de aspiratie10.6.1 Generalitati10.6.2 Conducte de aspiratie10.6.2.1 Generalitati10.6.2.2 Presiuni pozitive10.6.2.3 Pompe de vid10.6.2.4 Rezervoare de amorsare10.7 Caracteristicile pompei10.7.1 Sisteme precalculate – risc mic si risc mediu10.7.2 Sisteme predimensionate de tip HHP si HHS fara sprinklere de raft10.7.3 Sisteme dimensionate10.7.4 Presiunea si rezerva de apa a retelei localitatii10.7.5 Presostate10.7.5.1 Numarul de presostate10.7.5.2 Pornirea pompelor10.7.5.3 Testarea presostatelor10.8 Pompe actionate electric10.8.1 Generalitati10.8.2 Alimentarea cu energie electrica10.8.3 Panoul de comanda10.8.4 Instalatia de alimentare dintre panoul de control si motorul pompei10.8.5 Dispozitiv de control al pompei10.8.6 Monitorizarea actiunilor pompelor10.9 Grupuri de pompare actionate de motoare Diesel10.9.1 Generalitati10.9.2 Motoare10.9.3 Sistemul de racire10.9.4 Filtrarea aerului10.9.5 Instalatia de exhaustare10.9.6 Combustibilul, rezervorul de combustibil si teava de alimentare cu combustibil10.9.7 Mecanismul de pornire10.9.7.1 Generalitati10.9.7.2 Sistemul de pornire automata
3
10.9.7.3 Sistemul de pornire manuala de urgenta10.9.7.4 Testarea sistemului de pornire manuala10.9.7.5 Starter10.9.8 Bateriile starterului10.9.9 Incarcarea bateriilor10.9.10 Amplasarea acumulatorilor si incarcatoarelor10.9.11 Controlul starterului10.9.12 Unelte si piese de rezerva10.9.13 Teste si exercitii ale motorului10.9.13.1 Testele furnizorului si fisa tehnica10.9.13.2 Darea in exploatare a sistemului11. Tipurile si dimensiunile instalatiei11.1 Instalatia apa-apa11.1.1 Generalitati11.1.2 Protectia impotriva inghetului11.1.2.1 Protectia cu lichid anti-inghet11.1.2.2 Protectia cu ajutorul curentilor electrici11.1.3 Dimensiunile instalatiei11.2 Instalatii apa-aer11.2.1 Generalitati11.2.2 Dimensiunea instalatiei11.3 Instalatii mixte11.3.1 Generalitati11.3.2 Dimensiunea instalatiei11.4 Instalatii preactionate11.4.1 Generalitati11.4.1.1 Instalatii preactionate de tipul A11.4.1.2 Instalatii preactionate de tipul B11.4.1.3 Sisteme sprinkler cu una sau mai multe instalatii preactionate11.4.2 Sistemul automat de detectie11.4.3 Dimensiunea instalatiei 11.5 Conducte auxiliare sau extensii alternative11.5.1 Generalitati11.5.2 Dimensiunile extensiilor11.6 Instalatii auxiliare cu apa pulverizata12. Amplasarea capetelor sprinkler12.1 Generalitati12.2 Aria maxima protejata de un cap sprinkler12.3 Distanta minima dintre capetele sprinkler12.4 Amplasarea sprinklerelor in functie de configuratia cladirii12.4.6 Stalpi si grinzi transversale12.4.7 Grinzi si arcade12.4.8 Sarpante12.4.9 Coloane12.4.10 Platforme, conducte etc.12.4.11 Scari rulante si casele scarilor12.4.12 Stalpi verticali si jgheaburi12.4.13 Tavane suspendate
4
12.4.14 Tavane suspendate cu sectiuni deschise12.5 Capete sprinkler intermediare in sisteme HH12.5.1 Generalitati12.5.2 Distanta maxima verticala dintre sprinklerele intermediare12.5.3 Amplasarea pe orizontala a capetelor sprinkler intermediare12.5.4 Numarul de randuri de capete sprinkler pentru fiecare nivel12.5.5 Sprinklere intermediare conform sistemului HHS in stelaje neetajate12.5.6 Sprinklere intermediare conform sistemului HHS in rafturi (ST5 si ST6)13 Dimensiunea si configuratia conductelor13.1 Generalitati13.1.1 Dimensiunea conductei13.2 Calculul pierderilor de presiune in conducte13.2.1 Pierderea de presiune liniara13.2.2 Diferenta de presiunea statica13.2.3 Viteza13.2.4 Pierderile de presiune locale13.2.5 Precizii de calcul13.3 Sisteme predimensionate13.3.1 Generalitati13.3.2 Amplasarea punctelor de referinta
Cuvant inainte
Acest standard (EN 12845:2003) a fost elaborat de Comitetul Tehnic CEN/TC 191, „Sisteme fixe de stingere a incendiilor”, al carui secretariat este detinut de BSI.
Acest standard trebuie adoptat ca standard national, prin publicarea unui text asemanator sau prin andorsare, pana cel tarziu in februarie 2004 si standardele nationale care intra in conflict cu acesta trebuie abrogate pana cel tarziu in august 2006.
Acest standard a fost elaborat sub mandat al Comisiei Europene – CEN si Asociatia Europeana a Liberului Schimb, si respecta cerintele esentiale ale directivelor uniunii europene.
Pentru relatia cu directivele uniunii europene, a se consulta anexa ZA, care este o parte integranta a acestui document.
Anexele de la A la I sunt obligatorii. Anexele de la J la L sunt informative.
Acest document include o bibliografie.
Este inclus intr-o serie de standarde menite sa acopere urmatoarele domenii:
- sisteme automate de stingere a incendiilor cu capete sprinkler (EN 12259 si EN 12845);
- sisteme de stingere a incendiilor cu gaze (EN 12094);
- sisteme de stingere cu pulbere (EN12416);
5
- sisteme de protectie la explozie (EN 26814);
- sisteme de protectie cu spuma (EN 13565);
- hidranti interiori (EN 671);
- sisteme de control a fumului si gazelor fierbinti (EN 12101);
- sisteme cu apa pulverizata.
In conformitate cu Regulamentele Interne CEN/CENELEC, organizatiile nationale de standardizare din urmatoarele tari sunt obligate sa implementeze acest standard european : Austria, Belgia, Danemarca, Elvetia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Portugalia, Republica Ceha, Slovacia, Spania si Suedia, Ungaria.
Introducere
Un sistem automat tip sprinkler este proiectat pentru detectia unui incendiu si stingerea cu lui apa in fazele initiale sau pentru limitarea incendiului, pana la stingerea lui prin alte mijloace.
Un sistem tip sprinkler este alcatuit din una sau mai multe surse de apa si una sau mai multe instalatii de sprinklere; fiecare instalatie este alcatuita dintr-un set de vane de control principale si o retea de conducte pe care sunt fixate capetele sprinkler. Capetele sprinkler sunt amplasate in locatii stabilite sub acoperisuri sau tavane si acolo unde este necesar intre rafturi, sub rastele etc. Principalele elemente care compun o instalatie tip sunt prezentate in figura 1.
Legenda
1. cap sprinkler2. conducta ascendenta3. punct de referinta4. ramificatie a conductei de distributie
6
5. conducta sprinklerului6. conducta principala d alimentare7. supapa de control si semnalizare8. conducta ascendenta9. conducte secundare10. conducta descendenta
Figura 1 – Principalele elemente ale unei instalatii tip sprinkler
Capetele sprinkler declanseaza la temperaturi predeterminate, pentru a refula apa peste zona protejata. Trecerea apei prin aparatul de control si semnalizare initiaza alarma de incendiu. Temperatura de declansare este aleasa, in general, in functie de temperatura mediului ambiant.
Se deschid doar sprinklerele aflate in vecinatatea focului, adica acelea care au fost incalzite suficient.
Sistemele de sprinklere, pot fi utilizate, cu cateva exceptii, in toate tipurile de constructii.
In anumite situatii, referitor la securitatea vietii, autoritatile pot impune protectia cu sisteme de sprinklere numai pentru anumite zone bine determinate, cu scopul de a mentine conditii propice pentru evacuarea persoanelor din spatiul respectiv protejat de sprinkler.
Nu trebuie presupus ca sistemul de sprinklere inlatura in totalitate nevoia de alte sisteme de stingere si este important ca prevenirea incendiului sa fie considerata ca un tot unitar.
La proiectarea sistemelor de sprinklere trebuie tinut cont de rezistenta la foc a structurii, caile de evacuare, sistemele de alarma la incendiu, alte pericole specifice care necesita alte metode de protectie la incendiu, prevederea de hidranti interiori, stingatoare, etc, metode pentru securitatea muncii si manipularea bunurilor, controlul managementului si buna intretinere a incintei.
Pentru a functiona corespunzator atunci cand este nevoie, este esential ca sistemul de stingere de tip sprinkler sa fie bine intretinut. Rutina intretinerii sistemului poate duce la superficialitate din partea celor care trebuie sa asigure mentenanta sistemului. Sunt, totusi, neglijate viata utilizatorilor si pierderile financiare. Importanta unei bune intretineri a sistemului de stingere nu poate fi mult timp neglijata.
Cand sistemul de sprinklere nu este in functiune, trebuie anuntate autoritatile si luate masuri suplimentare in locurile cu risc de incendiu.
Acest standard se adreseaza celor care achizitioneaza, proiecteaza instaleaza, testeaza, inspecteaza, aproba, manevreaza si intretin sisteme automate de stingere de tip sprinkler pe intreaga durata de exploatare a acestor sisteme.
Acest standard se adreseaza doar sistemelor fixe de stingere a incendiilor de tip sprinkler din incinte sau anumite zone exterioare. Totusi, principiile generale se pot aplica si in alte domenii (marina), pentru acestea fiind necesare si alte norme specifice.
Este de presupus ca acest standard este utilizat de companii care au experti in domeniu. Doar personal experimentat ar trebui sa proiecteze, instaleze si intretina sistemele sprinkler. De asemenea, personal competent trebuie sa instaleze si sa testeze sistemul.
7
Acest standard se refera la tipurile de sprinklere specificate in SR EN 12259-1/2003 (a se vedea anexa L).
1. Scop
Aceste standard precizeaza cerintele si recomandarile pentru proiectarea, instalarea si intretinerea sistemelor fixe de stingere tip sprinkler in cladiri si fabrici si cerinte specifice pentru aceste sisteme, care sunt o parte integranta din sistemele de protectie a vietii.
Acest standard se refera la tipurile de sprinklere specificate in SR EN 12259-1/2003.
Cerintele si recomandarile acestui standard se aplica, de asemenea, oricaror adaugari, extinderi, reparari sau orice alta modificare a sistemului de stingere de tip sprinkler. Ele nu se aplica pulverizatoarelor si sistemelor cu inundare.
Prezentul standard acopera clasificarea riscurilor, alimentarea cu apa, componentele ce urmeaza a fi folosite, instalarea si testarea sistemului, intretinerea si extinderea sistemului si identifica detaliile minime constructive care sunt necesare pentru asigurarea performantelor maxime ale sistemului.
Acest standard nu se refera la alimentarea cu apa a altor sisteme de stingere care utilizeaza apa ca agent de stingere. Cerintele sale pot fi folosite ca un ghid pentru aceste sisteme, oricum, cerintele specifice fiind luate in calcul de acest standard.
De asemenea, acest standard se refera si la componentele sistemului de sprinklere.
Cerintele nu sunt valabile pentru sistemele automate de sprinklere utilizate pe nave, pe avioane, pe autospecialele de interventie sau in industria miniera.
2. Referinte normative
Acest standard european include referiri la dispozitiile altor publicatii datate sau nedatate. Aceste referiri la normative sunt incluse in text acolo unde este nevoie, iar publicatiile sunt enumerate mai jos. Pentru referintele datate, amendamentele sau reviziile ulterioare ale uneia dintre aceste publicatii nu se aplica la prezentul standard european , cu exceptia cazului cand referintele sunt incluse prin amendament sau revizie. Pentru referintele nedatate se aplica ultima editie a publicatiilor la care se face referirea.
EN 54-1, Fire detection and fire alarm systems — Introduction.
EN 54-2, Fire detection and fire alarm systems — Control and indicating equipment.
EN 54-3, Fire detection and fire alarm systems — Fire alarm devices - Sounders.
EN 54-4, Fire detection and fire alarm systems — Power supply equipment.
EN 54-5, Fire detection and fire alarm systems — Heat detectors – Point detectors.
8
EN 54-10, Fire detection and fire alarm systems — Flame detectors – Point detectors.
EN 54-11, Fire detection and fire alarm systems — Manual call points.
EN 287-1, Approval testing of welders — Fusion welding — Part 1: Steels.
EN 1057, Copper and copper alloys — Seamless, round copper tubes for water and gas in sanitary and heating applications.
EN 1254, Copper and copper alloys - Plumbing fittings.
EN 12259-1, Fixed firefighting systems - Components for sprinkler and water spray systems - Part 1: Sprinklers.
EN 12259-2, Fixed firefighting systems - Components for sprinkler and water spray systems - Part 2: Wet alarm valve assemblies.
EN 12259-3, Fixed firefighting systems - Components for sprinkler and water spray systems - Part 3: Dry alarm valve assemblies.
EN 12259-4, Fixed firefighting systems - Components for sprinkler and water spray systems - Part 4: Water motor alarms.
EN 12259-5, Fixed firefighting systems - Components for sprinkler and water spray systems - Part 5: Water flow detectors.
prEN 12259-12, Fixed firefighting systems - Components for sprinkler and water spray systems - Part 12:Pumps.
EN 12723, Liquid pumps — General terms for pumps and installations — Definitions, quantities, letter symbols and units.
EN 50342, Lead-acid starter batteries — General requirements, methods of test and numbering.
EN 60529, Degrees of protection provided by enclosures (IP code) (IEC 60529:1989).
EN 60623 , Secondary cells and batteries containing alkaline or other non-acid electrolytes - Vented nickel cadmium prismatic rechargeable single cells (IEC 60623:2001).
EN 60947-1, Low-voltage switchgear and controlgear – Part 1: General rules (IEC 60947-1:1999, modified).
EN 60947-4, Low-voltage switchgear and controlgear - Contactors and motor-starters; Electromechanical contactors and motor-starters (IEC 60947-4-1:2000).
ISO 65, Carbon steel tubes suitable for screwing in accordance with ISO 7-1.
ISO 3046 (All parts), Reciprocating intern 212d33c al combustion engines.
9
ISO 3677, Filler metal for soft soldering, brazing and braze welding — Designation.
3. Termeni si definitii
Pentru utilizarea acestui standard se folosesc urmatorii termeni si definitii:
3.1
Manometru A
Manometru amplasat la bransamentul principal cu orasul, intre vana de alimentare si supapa de sens.
3.2
Accelerator
Dispozitiv care reduce timpul de raspuns al unui sistem apa-aer sau a unui sistem mixt, prin detectia timpurie a depresiunii aerului sau a unui gaz inert existente in instalatie.
3.3
Robinet de verificare a alarmei
Robinet prin care apa poate fi trecuta pentru a verifica functionarea supapei de control si semnalizare si/sau a alarmei electrice asociate.
3.4
Robinet de alarma
O supapa de sens unic, de tip apa-aer, apa-apa sau mixte, care de asemenea initiaza turbina hidraulica atunci cand instalatia de sprinklere functioneaza.
3.5
Robinet de alarma, alternativ
Robinet de alarma montat pe supapele de control apa-aer, apa-apa sau mixte.
3.6
Robinet de alarma uscat
Robinet de alarma montat pe supapele de control apa-aer; si/sau asociat cu un robinet de alarma ud pentru sistemul mixt.
3.7
10
Robinet de alarma cu preactionare
Robinet de alarma montat la o instalatie cu preactionare.
3.8
Robinet de alarma ud
Robinet de alarma montat pe supapele de control apa-apa.
3.9
Aria protejata
Aria maxima, asumata prin proiectare, pe care actioneaza un cap sprinkler in cazul unui incendiu.
3.10
Aria protejata, cea mai favorabila din punct de vedere hidraulic
Zona retelei de sprinklere dintr-o anumita zona protejata, in care debitul este maxim la o presiune specifica masurata la supapa de control si semnalizare.
3.11
Aria protejata, cea mai defavorabila din punct de vedere hidraulic
Zona retelei de sprinklere dintr-o anumita zona protejata, la care presiunea necesara asigurarii densitatii specifice este maxim la presiunea nominala masurata la supapa de control si semnalizare.
3.12
Conducta sprinklerului
O conducta de maxim 0,3 m lungime, alta decat ultima sectiune sau conducte secundare, care alimenteaza un singur cap sprinkler.
3.13
Autoritati
Organizatiile responsabile pentru autorizarea instalatiilor de stingere a incendiilor cu capete sprinkler, a echipamentelor si procedurilor, de exemplu autoritatea de control a cladirilor, societatile de asigurari, societatea de alimentare cu apa a localitatii sau alte autoritati publice.
3.14
11
Manometru B
Manometru conectat la supapa de control si semnalizare la acelasi nivel cu robinetul de alarma, care indica presiunea in aval de aceasta.
3.15
Pompe de suprapresiune
Pompe automate, alimentate dintr-un rezervor sau de la sursa de alimentare a orasului, care asigura presiunea necesara functionarii in bune conditii a sistemelor sprinkler.
3.16
Manometru C
Manometru conectat la supapa de control si semnalizare la acelasi nivel cu robinetul de alarma, care indica presiunea in amonte de aceasta.
3.17
Supapa de control si semnalizare
Ansamblu format dintr-un robinet de alarma, o vana de oprire si toate vanele asociate si accesoriile necesare controlului unei singure instalatii de sprinklere.
3.18
Sprinkler perdea
Cap sprinkler care protejeaza o usa sau o fereastra intre doua zone, doar pe partea care este protejata de o instalatie sprinkler.
3.19
Densitatea proiectata
Densitate minima de descarcare specifica, in milimetri/minut de apa, pentru care este proiectata instalatia de sprinklere,.
3.20
Punct de referinta
Punct amplasat pe o conducta de distributie dintr-o instalatie predimensionata, la care, in aval conductele sunt dimensionate cu ajutorul tabelelor si in amonte dimensiunile conductelor sunt determinate prin calcule hidraulice.
12
3.21
Conducta de distributie
Conducta care alimenteaza fie o conducta secundara fie un singur sprinkler cu o conducta mai mare de 300mm.
3.22
Ramificatia conductei de distributie
Conducta care leaga o conducta de alimentare principala cu o retea de sprinklere.
3.23
Drencer
Cap de pulverizare a apei pe o suprafata utilizat pentru a asigura protectia impotriva incendiului.
3.24
Conducta descendenta
Conducte verticale care alimenteaza o retea de distributie sau conducte secundare aflate sub ea.
3.25
Retea de tip End-centre
Retea de conducte formata din conducte secundare amplasate de o parte si de alta a unei conducte de distributie.
3.26
Retea de tip End-side
Retea de conducte formata din conducte secundare amplasate numai pe a unei conducte de distributie.
3.27
Exhaustor
Dispozitiv care scoate aerul sau gazul inert dintr-o instalatie apa-aer sau mixta pentru a micsora timpul de refulare al apei.
3.28
13
Compartiment rezistent la foc
Volum inchis al unei cladiri capabil sa-si mentina etanseitatea la foc un timp minim specificat.
3.29
complet calculat
Termen aplicat unei instalatii ale caror dimensiuni de conducte sunt determinate prin calcule hidraulice.
3.30
Configuratie sub forma de grila
Retea de conducte la care un cap sprinkler este alimentat din mai mult de o directie.
3.31
Elemente suspendate
Ansamblu format dintr-o retea de conducte suspendate de elemente de structura ale cladirii.
3.32
Sistem de inaltime mare
Sisteme sprinkler la care cel mai inalt cap sprinkler este la mai mult de 45m deasupra celui mai de jos sprinkler sau deasupra pompelor, oricare distanta este mai mica.
3.33
Surse neepuizabile
Surse de alimentare cu apa naturale sau artificiale, ca de exemplu rauri, canale si lacuri, care teoretic nu pot seca.
3.34
Instalatii (instalatii sprinkler)
Parte a unui sistem sprinkler compus din supapa de control si semnalizare, conductele asociate din aval si capetele sprinkler.
3.35
Instalatii, alternativ
14
Instalatii a caror retea de conducte este umpluta fie cu apa fie cu aer/gaz inert, in functie de temperatura ambianta.
3.36
Instalatie (conducta) uscata
Instalatie a carei retea de conducte este umpluta cu aer sau gaz inert sub presiune.
3.37
Instalatii cu preactionare
Una sau mai multe instalatii uscate sau mixte, a caror supapa de control si semnalizare poate fi actionata de un sistem independent de detectare si semnalizare a incendiului.
3.38
Instalatie (conducta) uda
Instalatii a caror retea de conducte este umpluta intotdeauna cu apa.
3.39
Pompa pilot
Pompa mica utilizata pentru compensarea pierderilor minore de apa pentru a evita declansarile accidentale ale instalatiei.
3.40
Sisteme pentru securitatea vietii
Termen aplicat sistemelor sprinkler luate ca o parte integranta a masurilor impuse pentru protectia vietii.
3.41
Configuratie inchisa
Retea de conducte in care o conducta secundara este alimentata de la doua conducte de distributie.
3.42
Conducta principala de alimentare
Conducta care alimenteaza conductele de distributie
15
3.43
Debitul maxim necesar (Qmax)
Debitul la punctul de intersectie a caracteristicilor debit/presiune a celei mai favorabile zone si caracteristicile debit/presiune cand sursa de alimentare cu apa are nivelul minim.
3.44
Imbinari mecanice ale conductelor
Imbinari ale conductelor, altele decat capete tubulare, flanse etc., utilizate pentru imbinarea conductelor si componentelor.
3.45
Cladiri multi-etajate
Cladiri formate din doua sau multe nivele, deasupra sau sub nivelul solului.
3.46
Nod
Punct al retelei de conducte in care sunt calculate presiunea si debitul; fiecare nod reprezinta un punct de referinta in calcul hidraulic al instalatiei.
3.47
Nivelul normal al apei
Nivelul apei la sursa de alimentare cu apa necesar pentru asigurarea cantitatii de apa necesara instalatiei, in relatie cu nivelul minim, incluzand si un nivel de siguranta, de exemplu pentru gheata.
3.48
Retea de conducte
Conducte care alimenteaza un grup de capete sprinkler. Pot fi inchise, sub forma de grila sau ramificate.
3.49
Predimensionate
Termen aplicat instalatiilor a caror dimensiune de conducte, in aval de punctul de referinta, au fost precalculate hidraulic. Tabele cu diametre sunt prezentate in acest standard.
16
3.50
Hidrofor
Un rezervor sub presiune umplut cu apa care poate fi refulata in instalatie la presiunea necesara.
3.51
Conducte secundare
Conducte care alimenteaza un cap sprinkler, fie direct, fie prin intermediul unui brat.
3.52
Conducte ascendente
Conducte verticale care alimenteaza o retea de distributie sau conducte secundare aflate deasupra ei.
3.53
Pulverizator
Duza de refulare a apei sub forma conica.
3.54
Sprinkler (automat)
Duza cu un element termosensibil de obturare cu se deschide pentru a refula apa pentru stingerea incendiului.
3.55
Sprinkler de tavan sau la acelasi nivel
Sprinkler cu deflectorul in jos montat partial deasupra celui mai jos plan al tavanului si cu elementul de declansare sub acesta.
3.56
Sprinkler ascuns
Sprinkler acoperit cu o placuta metalica care se desprinde la atingerea unei anumite temperaturi.
3.57
Sprinkler, normal
17
Sprinkler care are o forma sferica a jetului de apa.
3.58
Sprinkler cu deflectorul uscat in jos (sprinkler antigel cu deflectorul in jos)
Sistem alcatuit dintr-un cap sprinkler si o conducta uscata descendenta cu un robinet, la baza conductei, mentinut inchis de un dispozitiv actionat de elementul termic al capului sprinkler.
3.59
Sprinkler cu deflectorul uscat in sus (sprinkler antigel cu deflectorul in sus) Sistem alcatuit dintr-un cap sprinkler si o conducta uscata ascendenta cu un robinet, la baza conductei, mentinut inchis de un dispozitiv actionat de elementul termic al capului sprinkler.
3.60
Sprinkler, cu jet plat
Sprinkler care refuleaza apa numai deasupra nivelului deflectorului.
3.61
Sprinkler, cu element fuzibil
Sprinkler care se deschide atunci cand o componenta se topeste.
3.62
Sprinkler, cu bulb de sticla
Sprinkler care se deschide atunci cand un bulb de sticla plin cu lichid se sparge.
3.63
Sprinkler, orizontal
Sprinkler care refuleaza apa orizontal.
3.64
Sprinkler, deschis
Sprinkler neobturat de un element termosensibil.
3.65
18
Sprinkler, cu deflectorul in jos
Sprinkler care refuleaza apa in jos.
3.66
Sprinkler, incastrat
Cap sprinkler al carui element termosensibil este, fie partial, fie total, deasupra nivelului cel mai de jos al tavanului.
3.67
Deflectorul
Placa ce acopera orificiul dintre shank sau corpul sprinklerului proiectat printr-un tavan suspendat, si tavan.
3.68
Sprinkler, mural
Sprinkler care refuleaza apa sub forma unei jumatati de paraboloid.
3.69
Sprinkler, tip spray (cu pulverizare medie)
Sprinkler care refuleaza apa in jos.
3.70
Sprinkler, cu deflectorul in sus
Sprinkler care refuleaza apa in sus.
3.71
Set sprinkler
Ansamblu de doua sau mai multe componente, care, atunci cand sunt instalate, alcatuiesc o parte a unui sistem de stingere cu sprinklere (mai mult decat un set poate fi utilizat pentru a realiza un sistem) si care este comercializat de un singur furnizor.
3.72
Sistem de sprinklere
19
Toate componentele care ofera protectie cu capete sprinkler, alcatuite din una sau mai multe instalatii sprinkler, reteaua de conducte care alimenteaza instalatia si sursa(ele) de apa.
3.73
Cadrul capului sprinkler
Parte a unui cap sprinkler care incadreaza elementul termosensibil, in contact direct cu acesta.
3.74
Staggered (sprinkler) layout
3.75
Amplasarea standard (sprinklere)
Montarea standard cu capetele sprinkler perpendiculare pe conducta secundara.
3.76
Extensii auxiliare mixte (conducte uscate sau ude)
O parte a unei instalatii apa-apa care, in functie de temperatura ambianta, este umpluta cu apa sau aer/gaz inert si care este controlata de o supapa de control si semnalizare apa-aer sau mixta.
3.77
Extensie auxiliara uscata
O parte a unei instalatii apa-aer sau mixta care este umpluta permanent cu aer/gaz inert.
3.78
Potrivit a se utiliza pentru instalatiile sprinkler
Termen aplicat echipamentelor si componentelor acceptate de autoritati ca adecvate pentru a face parte dintr-un sistem de sprinklere, fie in conformitate cu standardele EN acolo unde sunt disponibile, fie, in caz contrar, in concordanta cu criterii specifice.
3.79
Conducta de alimentare
Conducta care conecteaza sursa de apa cu o conducta principala sau cu supapa de control si semnalizare; sau o conducta care alimenteaza un rezervor sau un rezervor de acumulare.
20
3.80
Tavane suspendate deschise
Tavane suspendate care prin constructie ofera goluri prin care apa poate refulata liber.
3.81
Configuratie principala finala
Retea de conducte alimentate de la o singura sursa pentru fiecare conducta secundara.
3.82
Configuratie secundara finala
Retea de conducte alimentate de la o singura sursa de la o conducta de distributie.
3.83
Conducta principala
Conducta care alimenteaza supapa de control si semnalizare cu una sau mai multe surse de apa.
3.84
Punct de referinta in alimentarea cu apa
Punct din reteaua de conducte in care caracteristicile privind presiunea si debitul sunt impuse si monitorizate.
3.85
Zona
Subdiviziune a unei instalatii cu un debit specific de alarma si prevazuta cu monitored subsidiary stop.
4. Caiet de sarcini si documentatie
4.1 Generalitati
Informatiile specificate in 4.3 si 4.4 trebuie mentionate de proprietar sau utilizator, dupa caz. Toate piesele desenate si documentele informative trebuie sa contina:
a) numele utilizatorului si al proprietarului, unde sunt cunoscute;
b) adresa si locul de amplasare;
21
c) gradul de ocupare al cladirii;
d) numele proiectantului;
e) numele verificatorului de proiect (proiectantul nu poate fi si verificator de proiect);
f) data si numarul de inregistrare.
4.2 Consideratii initiale
In faza initiala a proiectului, trebuie acordata o atentie deosebita proiectarii constructiei, instalatiilor si proceselor tehnologice care ar putea diminua performantele instalatiilor sprinkler.
Desi, o instalatie sprinkler, este extinsa de obicei prin intreaga cladire sau fabrica, nu trebuie considerata ca fiind singura masura necesara de protectie la incendiu si este important sa se considere masurile de prevenire a incendiului ca un tot unitar. Trebuie luata in considerare posibila interactiune dintre instalatia sprinkler si celelalte masuri de protectie la incendiu.
Acolo unde sitemul sprinkler este proiectat, extins sau modificat, pentru o cladire noua sau una deja existenta sau o fabrica, trebuie anuntate autoritatile competente,inca din faza de proiect.
Nota 2: Autoritatile trebuie consultate si cand trebuie determinat riscul de incendiu.
4.3 Etapa preliminara de evaluare
Trebuie specificate cel putin urmatoarele informatii:
a) o descriere generala a sistemului;
b) un studiu care sa contina:
1. tipul (-rile) de instalatie (-i) si riscul (-rile) de incendiu si modul de depozitare in compartimentele de incendiu;
2. intinderea sistemului cu detalii asupra oricarei zone neprotejate;
3. constructia si utilizatorii cladirii principale si modul de comunicare cu constructiile invecinate;
4. sectiunea transversala a intregii constructii, in care se specifica inaltimea maxima de montaj a capetelor sprinkler, in raport cu un plan de referinta bine stabilit;
c) informatii generale privind alimentarea cu apa, incluzand presiunea la conducta de bransament, data si ora reviziei instalatiei si graficul acestor revizii;
d) o declaratia privind proiectarea si montarea instalatiei conform prevederilor acestor standard. Daca exista prevederi care nu pot fi respectate, in declaratie se vor mentiona detaliile privind
22
aceste cazuri speciale si motivele pentru care nu pot fi indeplinite aceste cerinte.
4.4 Etapa de proiectare
4.4.1. Generalitati
Informatiile oferite trebuie sa cuprinda un opis (a se vedea pct.4.4.2), toate piesele desenate ale instalatiei (-lor) (a se vedea pct.4.4.3) si detalii privind alimentarea cu apa (a se vedea pct.4.4.4).
4.4.2. Opis
Trebuie sa contina urmatoarele informatii:
a) denumirea proiectului;
b) numarul de referinta al tuturor pieselor scrise si desenate;
c) numarul de inregistrare al pieselor scrise si desenate;
d) toate datele de inregistrare ale pieselor scrise si desenate;
e) toate titlurile documentelor;
f) tipul (-rile) de instalatie (-i) si diametrul nominal al fiecarei supape de control si semnalizare;
g) numarul de identificare al fiecarei supape de control si semnalizare din instalatie;
h) numarul de sprinklere deservit de fiecare supapa de control si semnalizare;
i) volumul conductelor in cazul instalatiei apa-aer sau a instalatiei mixte;
j) inaltimea celui mai inalt sprinkler aferent fiecarei supape de control si semnalizare;
k) o declaratia privind proiectarea si montarea conform prevederilor acestor standard. Daca exista prevederi care nu pot fi respectate, in declaratie se vor mentiona detaliile privind aceste cazuri speciale si motivele pentru care nu pot fi indeplinite aceste cerinte;
l) o lista cu componentele adecvate pentru utilizarea in sistemele sprinkler incluse in instalatie, pentru fiecare se precizeaza furnizorul acestor componente si modelul/tipul de referinta.
4.4.3. Piese desenate despre instalatii
4.4.3.1. Generalitati
Piesele desenate trebuie sa includa urmatoarele informatii:
a) indicatia directiei nord;
23
b) tipul sau tipurile de instalatii, in concordanta cu gradul de risc, incluzand modul si inaltimea proiectata de stocare a produselor;
c) detalii privind constructia pardoselilor, plafoanelor, acoperisurilor, peretilor exteriori, pereti de compartimentare a zonelor protejate de ariile de sprinklere;
d) sectiuni transversale pentru fiecare etaj al fiecarei constructii in care se precizeaza distanta capetelor sprinkler fata de tavan, alte utilitati, etc, care ar putea influenta functionarea sprinklerului si distributia apei;
e) amplasarea si dimensiunile tavanelor false sau a tavanelor casetate, birouri sau alte constructii inchise amplasate sub tavan sau acoperis;
f) informatii referitoare la canale de cabluri, platforme de lucru, platforme, utilaje, corpuri de iluminat, incalzitoare care pot influenta negativ distributia apei;
g) tipul(urile) si temperatura de declansare a sprinklerului;
h) tipul si amplasarea aproximativa a colierelor de prindere a conductelor;
i) amplasarea si tipul supapei de control si semnalizare si amplasarea dispozitivului de alarma cu motor (turbina) hidraulic;
j) locatia si detaliile privind debitul apei si depresiunea aerului sau apei la care se deschide supapa de control si semnalizare;
k) amplasarea si dimensiunile robinetelor de trecere, vanelor, robinetelor de scurgere etc.;
l) panta de montaj a conductelor;
m) o lista cu numarul de sprinklere, pulverizatoare etc. si zona pe care o protejeaza;
n) amplasarea robinetelor de testare a instalatiilor;
o) amplasarea si detalii ale panoului de alarma;
p) informatii privind conectarea cu o unitate de pompieri;
q) un ghid de utilizare a simbolurilor utilizate.
4.4.3.2 Predimensionarea conductelor
Pentru predimensionarea conductelor, urmatoarele detalii trebuie date pe sau impreuna cu piesele desenate:
a) identificarea punctului de referinta din retea, de la care se incepe predimensionarea (de exemplu ca in figura 18);
24
b) un sumar al pierderilor de presiune intre supapa de control si semnalizare si punctul ales mai sus, cu urmatoarele debite de calcul:
1. instalatie LH – 225 l/min;
2. instalatie OH – 1000 l/min;
3. instalatie HH – debitul este precizat in tabelul 7 sau punctul 7.3.2.2 din acest standard.
c) in urma calculelor de la punctul 13.3, se obtine:
1. in instalatiile LH si OH, pentru fiecare conducta, p f-ph nu trebuie sa depaseasca valoarea specificata in 13.3.3 sau 13.3.4; si/sau
2. in instalatiile HHP si HHP proiectate conform tabelelor , pf+pd+ps nu trebuie sa depaseasca pierderea de presiune disponibila intre supapa de control si semnalizare si sursa de alimentare cu apa atunci cand este incercata la un debit apropiat de cel nominal,
unde
pd – presiunea specificata in tabelul 7, in bar;
pf – pierderea de presiune in reteaua de distributie, intre punctul de referinta si punctul C al supapei de control si semnalizare;
ph– presiunea statica intre nivelul punctului de referinta cel mai inalt din nivelul considerat si nivelul punctului de referinta cel mai inalt al materialului depozitat
ps – pierderea de presiune corespunzatoare celui mai inalt cap sprinkler din reteaua dimensionata, deasupra punctului C al supapei de control si semnalizare.
4.4.3.3 Dimensionare completa a conductelor
Pentru calculul hidraulic al conductelor trebuie precizate, cu detalii ale calculelor urmatoarele:
a) programul de calcul si numarul versiunii;
b) numarul paginilor de lucru;
c) diametrul interior utilizat in calcul al tuturor conductelor;
d) pentru fiecare arie de acoperire:
1) identificarea ariei;
25
2) riscul de incendiu;
3) densitatea specifica de proiectare, in mm/min;
4) aria maxima protejata, in m2;
5) numarul de sprinklere din aria protejata;
6) diametrul nominal al sprinklerelor;
7) aria maxima protejata de un cap sprinkler;
8) piese desenate cu detalii si dimensionari, in care sunt precizate:
i. nodul sau conducta de referinta utilizat pentru identificarea conductelor, jonctiunilor, capetelor sprinkler si armaturilor, care intervin in calculul hidraulic;
ii. cea mai defavorabila zona din punct de vedere hidraulic;
iii. cea mai favorabila zona din punct de vedere hidraulic;
iv. cele patru sprinklere pe care se bazeaza determinarea densitatii specifice;
v. inaltimea de deasupra punctului de referinta a fiecarui punct identificat printr-o valoare a presiunii.
e) pentru fiecare cap sprinkler:
1) numarul nodului sau numarul de referinta al capului sprinkler;
2) factorul k (conform SR EN 12259-1/2003);
3) debitul nominal, in l/min;
4) presiunea nominala a capului sprinkler sau a sistemului, in bar;
f) pentru fiecare conducta principala:
1) numarul nodului sau numarul de referinta al conductei;
2) sectiunea de trecere;
3) constanta Hazen-Williams;
26
4) debitul, in l/min;
5) viteza de curgere, in m/s;
6) lungimea, in m;
7) numarul, tipul si lungimea echivalenta a armaturilor si a componentelor acestora;
8) raza de curbura a cotului, in m;
9) presiunea la intrare si iesire din conducta, in bar;
10) pierderea de presiune, in bar;
11) directia de curgere.
4.4.4. Alimentare cu apa
4.4.4.1 Piese desenate
Piesele desenate trebuie sa contina reteaua de conducte de la sursa de apa pana la supapa de control si semnalizare. O legenda cu simbolurile utilizate trebuie atasata desenului. De asemenea, trebuie indicate pozitia si tipul robinetelor, a vanelor, apometrelor, supapelor de sens si a altor racordari la aceasta conducta.
4.4.4.2 Calcul hidraulic
Calculul hidraulic trebuie sa arate ca caracteristicile minime ale sursei de alimentare asigura presiunea si debitul necesare functionarii in bune conditii a instalatiei de sprinklere
4.4.4.3 Bransament principal
Acolo unde reteaua de alimentare a localitatii reprezinta una din sursele de alimentare sau chiar amandoua sau ofera o solutie de micsorare a rezervorului de incendiu, urmatoarele detalii trebuie precizate:
a) diametrul nominal al retelei localitatii in punctul de bransament;
b) daca conducta de alimentare este
c) graficul caracteristic presiune/debit al localitatii trasat in perioada de consum maxim. Trebuie determinate cel putin 3 puncte presiune/debit. Graficul trebuie ajustat cu pierderile de presiune intre locatia unde a fost testat sistemul de alimentare si fie punctul C de la supapa de control si semnalizare fie conducta de absorbtie a rezervorului de incendiu, dupa caz;
d) data si ora prevazuta pentru revizia retelei de alimentare cu apa a localitatii;
e) amplasarea punctului de testare al sistemului de alimentare cu apa fata de supapa de control si semnalizare;
27
Acolo unde reteaua de conducte este dimensionata mai trebuie precizate urmatoarele detalii:
f) un grafic presiune/debit din care sa reiasa debitul si presiunea disponibila la cererea maxima;
g) grafic presiune/debit pentru fiecare instalatie pentru cel mai defavorabil, din punct de vedere hidraulic, cap sprinkler (si daca este solicitat si pentru ce mai favorabil) cu presiunea punctului C al supapei de control si semnalizare.
4.4.4.4 Grup automat de pompare
Urmatoarele informatii trebuie precizate pentru fiecare grup automat de pompare:
a) curba caracteristica a pompelor pentru nivelul minim X (figura 4 si figura 5), aratand performantele estimate ale acestora, cand sunt instalate la manometrul C al supapei de control si semnalizare;
b) caracteristicile pompei, oferite de producator, care trebuie sa contina:
1. graficul pierderii de presiune;
2. graficul puterii absorbite;
3. graficul NPSH;
4. o declaratie privind puterea dezvoltata de fiecare starter (motor la pornire).
c) grafic cu caracteristicile presiune/debit la manometrul C al supapei de control si semnalizare pentru nivelul normal al apei din rezervor si pentru nivelul minim X (figura 4 si figura 5) si presiunea la iesirea din grupul de pompare pentru nivelul normal;
d) diferenta de inaltime intre manometrul C al supapei de control si semnalizare si iesirea pompei;
e) numarul de inregistrare si clasa de protectie;
f) NPSH valabil si specific pentru debitul maxim;
g) adancimea minima a apei, pentru pompele submersibile.
Acolo unde reteaua de conducte este dimensionata mai trebuie precizate:
h) caracteristicile presiune/debit pentru zona cea mai defavorabila si zona cea mai favorabila din punct de vedere hidraulic, calculata la manometrul C al supapei de control si semnalizare.
4.4.4.5 Rezerva de apa
Urmatoarele informatii trebuie precizate:
28
a) locul de amplasare;
b) volumul total al rezervorului;
c) volumul efectiv si durata;
d) debitul de intrare pentru rezervoarele mici;
e) inaltimea dintre axul pompelor si nivelul minim X al apei din rezervor;
f) detalii structurale ale acoperisului;
g) perioada recomandata intre reparatiile care necesita golirea rezervorului;
h) protectia impotriva inghetului;
i) nivelul minim X si normal N al apei in rezervor (figura 4).
j) diferenta de inaltime intre rezervorul gravitational si cel mai inalt cap sprinkler.
4.4.4.6 Hidrofor
Urmatoarele detalii trebuie oferite:
a) amplasarea hidroforului;
b) volumul total al hidroforului;
c) volumul total de apa;
d) presiunea pernei de aer;
e) inaltimea celui mai inalt si/sau defavorabil din punct de vedere hidraulic cap sprinkler avand ca punct de referinta fundul vasului hidrofor;
f) distanta verticala intre cel mai jos cap sprinkler si fundul vasului hidrofor;
g) detalii privind completarea cu apa.
5. Arie protejata de sprinklere
5.1. Cladiri si arii protejate
Daca se doreste ca o cladire sa fie protejata de sprinklere, aceasta instalatie trebuie sa acopere toate ariile acesteia, inclusiv cladirile care comunica cu ea, exceptand cazurile prezentate la punctele 5.1.1, 5.1.2 si 5.3.
29
O atentie deosebita trebuie acordata protectiei grinzilor metalice.
5.1.1 Exceptii permise in interiorul cladirii
Protectia cu sprinklere trebuie luata in considerare in urmatoarele cazuri, dar poate fi omisa dupa o analiza aprofundata a sarcinii termice in fiecare caz:
a) bai si toalete (cu exceptia garderobelor) din materiale incombustibile si care nu sunt utilizate pentru depozitarea materialelor combustibile;
b) case de scari inchise si puturi verticale (lifturi) construite din materiale incombustibile ce constituie un compartiment de incendiu (a se vedea punctul 5.3);
c) camere protejate de alte sisteme de stingere (gaze inerte, pulbere sau apa pulverizata);
d) procese tehnologice umede cum ar fi fabricatia hartiei.
5.1.2 Exceptii necesare
Protectia cu sprinklere nu trebuie utilizata in urmatoarele zone ale unei cladiri sau fabrici:
a) silozuri sau hambare in care sunt depozitate materiale care in contact cu apa pot expanda;
b) in vecinatatea cuptoarelor industriale sau a cuptoarelor de var, a bailor de sare, oale de turnare sau echipamente similare daca riscul ar creste prin utilizarea apei la stingerea incendiilor;
c) zone, camere sau locuri unde refularea apei poate prezenta un risc.
Nota: In aceste cazuri, alte sisteme automate de stingere trebuie luate in considerare (gaze inerte, pulbere).
5.2 Depozite in aer liber
Distanta dintre materialele combustibile depozitate in aer liber si cladirea ce urmeaza a fi protejata de instalatia sprinkler trebuie sa corespunda normelor in vigoare.
Unde nu este reglementata, distanta dintre materialele combustibile depozitate in aer liber si cladirile protejate de instalatia sprinkler trebuie sa fie de 1,5 ori inaltimea materialului depozitat dar nu mai mica de 10m.
Nota: O separare antiincendiu poate fi obtinuta printr-un zid rezistent la foc sau printr-un sistem de protectie corespunzator.
5.3 Compartimentari antiincendiu
Peretii care despart compartimente protejate cu instalatii sprinkler si compartimente neprotejate trebuie sa aiba rezistenta la foc specificata de legislatia in vigoare sar nu mai putin de 60 minute. Usile trebuie sa aiba un dispozitiv de inchidere automata sau sa se inchida automat in caz de incendiu.
30
Nota: Nici o zona a cladirii care nu este protejata de instalatii sprinkler trebuie sa fie amplasata sub o zona protejata de instalatia sprinkler, cu exceptia zonelor mentionate la punctele 5.1.1 si 5.1.2.
5.4 Protectia tavanelor false si a pardoselilor false
Daca inaltimea spatiului fals este mai mare de 0,8m, masurat intre partea interioara a tavanului si marginea superioara a tavanului fals sau intre pardoseala si partea interioara a pardoselii false, acestea trebuie protejate cu instalatii sprinkler.
Daca inaltimea spatiului fals este mai mica de 0,8m, acestea trebuie protejate cu instalatii sprinkler numai daca contin materiale combustibile sau sunt construite cu materiale combustibile. De asemenea, este permisa utilizarea instalatiilor sprinkler la cabluri electrice monofazate, sub 250V cu maxim 15 cabluri pe jgheab.
Protectia in spatiile false trebuie sa fie pentru LH cand riscul de incendiu este LH si OH1 pentru celelalte spatii. Montajul conductelor este descris la punctul 17.3.
5.5 Diferenta de inaltime intre cel mai inalt si cel mai jos cap sprinkler
Acolo unde aceasta diferenta de inaltime dintr-un sistem sau o cladire depaseste 45m trebuie aplicate cerintele anexei E din acest standard.
Diferenta de inaltime a capetelor sprinkler (montate la o singura supapa de control si semnalizare) nu trebuie sa depaseasca 45m.
6. Clasificarea a utilizatorilor si a riscului de incendiu
6.1 Generalitati
Riscul de incendiu trebuie determinat inainte de inceperea proiectarii instalatiei sprinkler.
Cladirile si spatiile care urmeaza a fi protejate de sisteme automate de sprinklere trebuie incadrate la risc mic de incendiu – LH, risc mediu de incendiu – OH si risc mare de incendiu – HH.
Clasificarea tine cont de materialele depozitate si sarcina termica. Exemple sunt prezentate in anexa A.
Acolo unde zone cu risc de incendiu diferit comunica intre ele, criteriile de proiectare pentru zona cu riscul mai mare trebuie aplicate si cel putin primelor 2 ramuri din zona cu risc mai mic.
6.2 Clase de risc de incendiu
Cladirile si spatiile protejate care indeplinesc una sau mai multe conditii prezentate mai jos, trebuie clasificate ca apartinand unui risc de incendiu, dupa cum urmeaza:
6.2.1 Risc mic – LH
31
Utilizari cu materiale cu sarcina termica mica, combustibilitate mica si cu nici un compartiment de incendiu mai mare de 126m2 cu o rezistenta la foc de cel putin 30 minute. Pentru exemple trebuie consultata anexa A.
6.2.2 Risc mediu – OH
Utilizari unde sunt procesate sau fabricate materiale combustibile cu o sarcina termica medie si combustibilitate medie. Pentru exemple trebuie consultata anexa A.
Riscul mediu se imparte in 4 subgrupe:
- risc mediu grupa 1 – OH1;
- risc mediu grupa 2 – OH2;
- risc mediu grupa 3 – OH3;
- risc mediu grupa 4 – OH4.
Materialele pot fi depozitate in incaperi incadrate in OH1, OH2 sau OH3 daca urmatoarele conditii sunt indeplinite:
a) protectia intregii incaperi trebuie proiectata cu criteriile de proiectare pentru OH3;
b) nu trebuie depasita inaltimea maxima de depozitare stabilita in tabelul 1.
c) aria maxima de depozitare a unui bloc este de 50m2 la cel putin 2,4m de orice alt bloc de depozitare.
Cand procesul desfasurat in cladire este incadrat la OH4, zona trebuie tratata ca fiind de risc HHS.
Tabel 1 – Inaltimea maxima de depozitare pentru OH1, OH2 si OH3
Tipul de depozitare
Inaltimea maxima de depozitare (a se vedea nota 1), m
Vrac sau depozitate in bloc (ST1 – pct.6.3.2)
Alte tipuri de depozitare
(ST2 – ST6 pct.6.3.2)
Categoria I 4,0 3,5
Categoria II 3,0 2,6
Categoria III 2,1 1,7
Categoria IV 1,2 1,2
Nota 1: Pentru inaltimile de stocare care depasesc aceste valori, se consulta punctele 6.2.3.1 si 7.2 din acest standard
32
Nota 2: In toate aceste cazuri protectia trebuie proiectate conform criteriilor pentru OH3
6.2.3 Risc mare – HH
6.2.3.1 Procese tehnologice cu risc mare – HHP
Procesele tehnologice cu risc mare acopera activitatile unde materialele implicate au o sarcina termica mare si combustibilitate mare si incendiile au o dezvoltare rapida sau intensa.
HHP se imparte in 4 subgrupe:
- procese tehnologice cu risc mare grupa 1 – HHP1;
- procese tehnologice cu risc mare grupa 2 – HHP2;
- procese tehnologice cu risc mare grupa 3 – HHP3;
- procese tehnologice cu risc mare grupa 4 – HHP4.
Nota: Riscurile HHP4 sunt protejate cu sisteme de stingere prin inundare, care nu fac obiectul prezentului standard.
6.2.3.2 Depozite cu risc mare – HHS
Depozitele cu risc mare acopera depozitele de bunuri unde inaltimea de depozitare depaseste limitele date la punctul 6.2.2.
HHS se imparte in 4 subgrupe:
- depozite cu risc mare grupa 1 – HHS1;
- depozite cu risc mare grupa 2 – HHS2;
- depozite cu risc mare grupa 3 – HHS3;
- depozite cu risc mare grupa 4 – HHS4.
Nota: Exemple sunt prezentate in anexele B si C ale acestui standard.
6.3 Depozitare
6.3.1 Generalitati
Riscul de incendiu al bunurilor depozitate se determina in functie de combustibilitatea materialelor stocate, inclusiv ambalajele lor si modul de stocare.
33
Pentru a determina criteriile de proiectare trebuie urmata procedura din figura 2.
Seutilizeaza categorii specifice
Seutilizeaza metodologia de clasificare
Se consultalista alfabetica
Contineplastic sau cauciuc?
Anexa B Metodologia
34
Este un riscspecial?
Seutilizeaza criterii specifice
Anexa G
Riscuri speciale
clasificareAnexa C lista alfabetica cu produse
Figura 2 – Algoritm de determinare a criteriilor de proiectare pentru depozitare
Nota: Atunci cand nici una din aceste anexe nu este in totalitate aplicabila si exista date reale obtinute din experimente, acestea pot fi utilizate pentru a stabili cerintele de proiectare.
6.3.2 Tipuri de depozitare
Depozitarea materialelor se poate face in urmatoarele feluri:
- ST1: vrac sau bloc;
- ST2: paleti pe un singur rand, cu latimea mai mare de 2,4m;
- ST3: paleti pe mai multe randuri;
- ST4: stelaje;
- ST5: rafturi cu latime mai mica sau egala cu 1m;
- ST6: rafturi cu latime cuprinsa intre 1 si 6m.
Modalitati de depozitare sunt prezentate in figura 3.
35
Nota: Pentru fiecare mod de depozitare exista limitari specifice ale inaltimii de stocare, depinzand de tipul si modul de proiectare al instalatiei sprinkler (punctul 7.2).
Pentru ca instalatia sprinkler sa fie eficienta trebuie indeplinite cerintele de limitare si protectie din tabelul 2.
36
Tabelul 2 – Cerinte de limitare si protectie pentru diverse moduri de depozitare
Moduri de depozitare
LimitariProtectie suplimentara
la sprinklere la plafon si acoperis
Note aplicabile
ST1Depozitarea trebuie sa se faca in blocuri care nu depasesc 150m2
pentru CIII si CIVNu este cazul 2,3
ST2 Randuri la intervale de 2,4m Nu este cazul 2
ST3Depozitarea se limiteaza la blocuri care nu depasesc 150m2 Nu este cazul 2
ST4
Intervalul dintre randuri este egal sau mai mare de 1,2m
Sunt recomandate sprinklere intermediare
1,2
Intervalul dintre randuri este mai mic decat 1,2m
Sunt obligatorii sprinklere intermediare
1
ST5 Fie intervalul dintre randuri este mai mare de 1,2m, fie bloc de depozitare nu depaseste 150m2
Sunt recomandate sprinklere intermediare
1,2
ST6
Fie intervalul dintre randuri este mai mare de 1,2m, fie bloc de depozitare nu depaseste 150m2
Sunt obligatorii sprinklere intermediare sau, daca este posibil, sa fie realizata o separare a fiecarui
raft cu bariere realizate din materiale din Euroclasele A1 sau
A2 la foc
1, 2
Nota 1: Cand tavanul este la mai mult de 4m de materialele depozitate, trebuie utilizate sprinklere de raft.
Nota 2: Blocurile de depozitare trebuie separate de un interval de cel putin 2,4m.
Nota 3: Blocurile de depozitare nu trebuie sa depaseasca 150m2 pentru C I si C II
37
FIGURA 3
Legenda
1. vrac sau bloc (ST1);
2. stelaje (ST4);
3. paleti pe un singur rand (ST2);
4. paleti pe mai multe randuri (ST3);
5. rafturi (ST5/6).
Figura 3 Moduri de depozitare
7. Criterii de proiectare hidraulice
7.1 LH, OH si HHP
Densitatea specifica nu trebuie sa depaseasca valorile date in acest standard, cand toate sprinklerele (de tavan sau acoperis) din incinta protejata sau din aria protejata, care sunt in numar mai mic, toate sprinklerele de raft si toate sprinklerele suplimentare sunt in functiune. Cerintele minime pentru proiectarea densitatii specifice si a ariei de protectie pentru LH, OH si HHP sunt date in tabelul 3. Pentru HHS se aplica 7.2.
Nota: Pentru predimensionarea instalatiilor, criteriul de proiectare este obtinut prin aplicarea cerintelor de alimentare cu apa si conducte, prezentate in acest standard (punctele 7.3, 9.3.2.2 si 10.7).
Tabelul 3 – Criterii de proiectare pentru LH, OH si HHP
38
Riscul de incendiuDensitatea specifica
[mm/min]
Aria protejata [m2]Apa-apa sau preactionata
Apa-aer sau mixt
LH 2,25 84Nu este permisa.
Se utilizeaza OH1OH1 5,00 72 90OH2 5,00 144 180OH3 5,00 216 270
OH4 5,00 360Nu este permisa.
Se utilizeaza HHP1HHP1 7,50 260 325HHP2 10,00 260 325HHP3 12,5 260 325HHP4 Sistem prin inundare (a se vedea nota)Nota: Este nevoie de consideratii speciale. Sistemele cu inundare nu fac obiectul acestui standard
7.2 Depozite cu risc mare de incendiu – HHS
7.2.1 Generalitati
Tipul de protectie, determinarea densitatii specifice si aria protejata depind de combustibilitatea materialelor (sau a amestecului de materiale), ambalaje (incluzand paleti), modul si inaltimea de depozitare.
Limitari specifice privind diversele metode de depozitare sunt detaliate in punctul 6.
7.2.2 Protectia cu sprinklere de tavan sau acoperis
Tabelul 4 precizeaza densitatea specifica de proiectare si aria protejata in concordanta cu categoria si inaltimea maxima de depozitare pentru diverse moduri de depozitare. Mai precis, inaltimea indicata in tabelul 4 este considerata ca fiind inaltimea maxima pentru care instalatia sprinkler ofera protectia dorita.
Nota 1: Distanta dintre inaltimea maxima de depozitare si sprinklerele montate pe acoperis sau tavan nu trebuie sa depaseasca 4m.
Acolo unde inaltimea de depozitare depaseste aceste limite sau unde distanta dintre inaltimea maxima de depozitare si tavan sau acoperis este mai mare de 4m, trebuie montate sprinklere de raft conform 7.2.3.
Nota 2: Inaltimea de depozitare, inaltimea cladirii si distanta dintre sprinklerele montate pe acoperis sau tavan si marginea de sus a materialelor depozitate sunt variabile importante care influenteaza major performantele instalatiei sprinkler si impun densitatea specifica de proiectare.
7.2.3 Sprinklere de raft
7.2.3.1 Acolo unde sunt montate mai mult de 50 capete sprinkler de raft, ele nu trebuie alimentate de la aceeasi supapa de control si semnalizare ca sprinklerele montate pe acoperis sau tavan. Supapa de control si
39
semnalizare trebuie sa aiba diametrul nominal de cel putin 100mm.
7.2.3.2 Densitatea specifica de proiectare pentru sprinklerele de tavan sau acoperis trebuie sa fie minimum 7,5 mm/min pentru o suprafata protejata de 260m2. Daca materialele sunt depozitate deasupra celui mai inalt nivel de protectie intermediara, criteriile de proiectare pentru sprinklerele de tavan sau acoperis trebuie luate din tabelul 5.
7.2.3.3 Pentru calculul hidraulic trebuie considerata functionarea simultana a 3 capete sprinkler aflate pe ramurile cele mai defavorabile, aflate pe 1 pana la trei rafturi, dupa cum urmeaza. Unde distanta dintre rafturi este mai mare de 2,4m numai un raft poate fi considerat ca fiind afectat. Unde aceasta distanta este intre 1,2 si 2,4m doua rafturi pot fi considerate ca fiind afectate de incendiu. Daca aceasta distanta este mai mica de 1,2m 3 rafturi trebuie considerate ca fiind afectate de incendiu.
Nota: nu este necesar a se presupune functionarea simultana a mai mult de 3 randuri de sprinklere in plan orizontal sau vertical.
7.2.3.4 Sprinklerele de raft si cele de tavan sau acoperis trebuie intotdeauna calculate toate (a se vedea 13.1.1).
Nota: Presiunea minima la fiecare cap sprinkler este de 2,0bar (a se vedea 13.4.4).
Tabelul 4 – Criterii de proiectare pentru HHS cu sprinklere de acoperis sau tavan
Modul de depozitare
Inaltimea maxima de depozitare permisa (a se vedea nota 1) [m] Densitatea
specifica
[mm/min]
Aria protejata (apa-apa sau
sisteme preactionate (a
se vedea nota2)) [m2]
Categoria C I
Categoria C II
Categoria C III
Categoria C IV
ST1 vrac sau bloc
5,3 4,1 2,9 1,6 7,56,5 5,0 3,5 2,0 10,07,6 5,9 4,1 2,3 12,5
6,7 4,7 2,7 15,07,5 5,2 3,0 17,5 260
5,7 3,3 20,06,3 3,6 22,56,7 3,8 25,07,2 4,1 27,5
4,4 30,0 300
ST2 paleti pe un singur rand si ST4 stelaje
4,7 3,4 2,2 1,6 7,55,7 4,2 2,6 2,0 10,06,8 5,0 3,2 2,3 12,5
5,6 3,7 2,7 15,06,0 4,1 3,0 17,5 260
4,4 3,3 20,05,3 3,8 25,0
40
6,0 4,4 30,0 300
ST3 paleti pe mai multe
randuri, ST5 si ST6 rafturi
4,7 3,4 2,2 1,6 7,55,7 4,2 2,6 2,0 10,0
5,0 3,2 2,3 12,52,7 15,03,0 17,5 260
Nota 1: Distanta verticala de la pardoseala la deflectorul sprinklerului, minus 1 metru, sau cea mai mare valoare din tabel, oricare este mai mica.
Nota 2: Instalatiile apa-aer sau mixte trebuie evitate la depozitele cu risc mare de incendiu, in special cele cu produse foarte combustibile si inaltimi mari. Daca este instalatiile apa-aer sau mixte reprezinta singura solutie aria protejata trebuie marita cu 25%.
Tabelul 5 – Criterii de proiectare pentru HHS cu
sprinklere de acoperis sau tavan si sprinklere de raft
Modul de depozitare
Inaltimea maxima de depozitare permisa deasupra celor mai inalte sprinklere de raft (a se vedea nota 1) [m] Densitatea
specifica
[mm/min]
Aria protejata (apa-apa sau
sisteme preactionate (a
se vedea nota2)) [m2]
Categoria
C I
Categoria C II
Categoria C III
Categoria C IV
ST4 stelaje
3,5 3,5 2,2 1,6 7,52,6 2,0 10,03,2 2,3 12,53,5 2,7 15,0 260
ST5 si ST6 rafturi
3,5 3,5 2,2 1,6 7,52,6 2,0 10,03,2 2,3 12,5
2,7 15,0 260
Nota 1: Distanta verticala de la cel mai inalt sprinkler de raft pana la marginea superioara a materialului depozitat.
Nota 2: Instalatiile apa-aer sau mixte trebuie evitate la depozitele cu risc mare de incendiu, in special cele cu produse foarte combustibile si inaltimi mari. Daca instalatiile apa-aer sau mixte reprezinta singura solutie aria protejata trebuie marita cu 25%.
7.3 Presiune si debit utilizate pentru predimensionarea instalatiei
7.3.1 Sisteme cu risc mic si mediu
Sursa de alimentare trebuie sa asigure presiunea si debitul minim precizate in tabelul 6, la fiecare supapa de control si semnalizare. Pierderea de presiune intre sursa de alimentare cu apa si fiecare supapa de control si semnalizare trebuie calculata separat.
41
Tabelul 6 – Cerintele de presiune si debit pentru
predimensionarea sistemelor cu risc mic si mediu
Riscul de incendiuDebitul
[l/min]
Presiunea la supapa de control
si semnalizare [bar]
Debitul maxim
Presiunea la supapa de control
si semnalizare [bar]
LH (apa-apa si preactionate)
225 2,2+ps – –
OH1 (apa-apa si preactionate)
375 1,0+ps 540 0,7+ ps
OH1 (apa-aer si mixte)
OH2 (apa-apa si preactionate)
725 1,4+ ps 1000 1,0+ps
OH2 (apa-aer si mixte)
OH3 (apa-apa si preactionate)
1100 1,7+ ps 1350 1,4+ps
OH3 (apa-aer si mixte)
OH4 (apa-apa si preactionate)
1800 2,0+ps 2100 1,5+ps
Nota: ps reprezinta pierderea de presiune statica pana la cel mai inalt sprinkler din instalatie, deasupra manometrului C al supapei de control si semnalizare,
7.3.2 Sisteme HHP si HHS cu exceptia sprinklerelor de raft
7.3.2.1 Sursa de alimentare trebuie sa fie capabila sa asigure in cel mai inalt punct al instalatiei, cel putin presiunea si debitul specificate in tabelul 7 sau rectificate conform punctelor 7.3.2.2 la 7.3.2.5. Presiunea totala la supapa de control si semnalizare trebuie sa fie suma presiunii la punctul de referinta, presiunea echivalenta a diferentei de inaltime intre supapa de control si semnalizare si cel mai inalt sprinkler, in aval de punctul de referinta si pierderea de presiune in conducte intre supapa de control si semnalizare si punctul de referinta.
Tabelul 7 – Presiunea si debitul necesare pentru
predimensionarea instalatiilor utilizand tabelele 32 pana la 35
42
Densitatea specifica
Debitul maxim necesar [l/min]Presiunea la cel mai inalt punct de referinta (pd) [bar]
Aria protejata de un cap sprinkler [m2]Apa-apa sau cu
preactionareApa-aer sau
mixte6 7 8 9
(1) Cu diametrul conductelor in concordanta cu tabelele 32 si 33 si sprinklerele avand un coeficient k egal cu 80
7,5 2300 2900 – – 1,80 2,2510,0 3050 3800 1,80 2,40 3,15 3,90
(2) Cu diametrul conductelor in concordanta cu tabelele 32 si 34 si sprinklerele avand un coeficient k egal cu 80
7,5 2300 2900 – – 1,35 1,7510,0 3050 3800 1,30 1,80 2,35 3,00
(3) Cu diametrul conductelor in concordanta cu tabelele 35 si 34 si sprinklerele avand un coeficient k egal cu 80
7,5 2300 2900 – – 0,70 0,9010,0 3050 3800 0,70 0,95 1,25 1,60
(4) Cu diametrul conductelor in concordanta cu tabelele 35 si 34 si sprinklerele avand un coeficient k egal cu 115
10,0 3050 3800 – – – 0,9512,5 3800 4800 – 0,90 1,15 1,4515,0 4550 5700 0,95 1,25 1,65 2,1017,5 4850 6000 1,25 1,70 2,25 2,8020,0 6400 8000 1,62 2,25 2,95 3,7022,5 7200 9000 2,05 2,85 3,70 4,7025,0 8000 10000 2,55 3,50 4,55 5,7527,5 8800 11000 3,05 4,20 5,50 6,9030,0 9650 12000 3,60 4,95 6,50 –
Nota: Daca exista sprinklere in instalatie care sunt mai inalte decat punctul de referinta, la presiunea statica de la punctul de referinta la acestea se adauga pd.
7.3.2.2 Acolo unde aria HHP sau HHS este mai mica decat aria protejata debitul din tabelul 7 poate fi redus (a se vedea 7.3.2.6), dar presiunea la cel inalt punct de referinta trebuie sa fie egala cu cea din tabel sau determinata prin calcule hidraulice.
7.3.2.3 Acolo unde aria HHP sau HHS este protejata de mai putin de 48 capete sprinkler, debitul si presiunea din tabelul 7 trebuie sa fie disponibila la cel mai inalt cap sprinkler la punctul de intrare in aria HHP sau HHS.
7.3.2.4 Acolo unde aria protejata este mai mare decat HHP sau HHS si aceasta arie se invecineaza cu o arie OH, debitul total trebuie calculat ca fiind suma debitului HHP sau HHS redus conform 7.3.2.2 si debitul OH calculat la o densitate de 5mm/min. Presiunea la cel mai inalt punct de referinta al celui mai inalt cap sprinkler trebuie sa fie cea din tabelul 7 sau determinata hidraulic.
Nota: Daca OH este in amonte de HH, debitul maxim pentru OH va fi considerat doar pentru OH. De aceea, in cazul unui incendiu proiectarea ariei HH va avea un debit redus.
7.3.2.5 Cand aria protejata este alimentata de la mai mult decat o conducta, presiunea la cel mai inalt cap sprinkler trebuie sa fie cea din tabelul 7 pentru densitatea specifica sau este determinata in urma calculelor
43
hidraulice. Debitul pentru fiecare conducta de distributie trebuie determinat proportional (a se vedea punctul 7.3.2.6).
7.3.2.6 Unde aria protejata proiectata pentru o anumita densitate specifica scade sau creste, cum este descris in 7.3.2.2 la 7.3.2.7, debitul trebuie scazut sau crescut proportional (a se vedea 7.3.2.7), dar presiunea la punctul de referinta trebuie sa ramana neschimbata.
7.3.2.7 Cresterea sau scaderea debitului trebuie determinata proportional, dupa cum urmeaza:
unde
Q2 – debitul necesar sau in cazul descris in 7.3.2.2 la 7.3.2.5 debitul din fiecare conducta de distributie, l/min;
Q1 – debitul conform tabelului 7, l/min;
a1 – aria protejata cu densitatea specifica, m2;
a2 – aria protejata sau in cazul descris la 7.3.2.2 la 7.3.2.5 aria deservita de fiecare conducta de distributie, m2.
8. Alimentarea cu apa
8.1 Generalitati
8.1.1 Durata de functionare
Alimentarea cu apa trebuie sa fie capabila sa asigure automat cel putin caracteristicile debit/presiune ale instalatiei. Daca sursa de apa este utilizata si de alte sisteme de stingere, conform 9.6.4, exceptand hidrofoarele, fiecare sursa de apa trebuie sa asigure aceste caracteristici pe o perioada egala cu:
- LH: 30 minute;
- OH: 60 minute;
- HHP: 90 minute;
- HHS: 90 minute.
Nota: In cazul alimentarii cu apa de la reteaua orasului, a unei surse inepuizabile si a tuturor sistemelor predimensionate, durata de asigurare a cantitatii de apa este implicit dedusa din cerintele acestui standard.
8.1.2 Continuitate
44
Sursa de apa trebuie protejata impotriva inghetului, secarii, inundarii sau a oricaror alte conditii care ar putea reduce debitul, rezerva de apa sau ar face-o nefunctionala.
Trebuie luate toate masurile pentru asigurarea continuitatii si calitatii rezervei de incendiu.
Nota: Sursa de apa trebuie sa fie, de preferat, sub controlul utilizatorului, sau, daca nu este posibil, raspunderea si dreptul de utilizare trebuie garantate de organizatia care detine controlul.
Apa nu trebuie sa aiba suspensii care ar putea duce la colmatarea conductelor. Apa sarata sau salcie nu trebuie retinuta in conductele instalatiei sprinkler.
Acolo unde nu exista sursa de apa proaspata, poate fi folosita o sursa cu apa sarata sau salcie numai daca instalatia este umpluta cu apa cu apa proaspata curata.
8.1.3 Protectia la inghet
Conducta de alimentare si supapa de control si semnalizare trebuie mentinute la o temperatura de 40C.
8.2 Presiunea maxima a apei
8.2.1 Cu exceptia incercarilor, presiunea nu trebuie sa depaseasca 12bar, la armaturi sau locatiile identificate la punctele 8.2.1.1 si 8.2.1.2. Presiunea din instalatiacu pompe trebuie sa tina cont de fiecare variatie a vitezei de curgere si a variatiilor de presiune care pot aparea la inchiderea si deschiderea robinetelor.
8.2.1.1 Toate tipurile de instalatii sprinkler:
a) sprinklere;
b) Deflectorul capului sprinkler;
c) Detectoare de curgere a apei;
d) Conducte uscate si robinete de alarmare;
e) Acceleratoare si exhaustoare;
f) Dispozitiv de alarma cu motor hidraulic;
g) Robinete de control a zonelor.
8.2.1.2 Instalatii sprinkler unde diferenta dintre cel mai inalt si cel mai jos cap sprinkler nu depaseste 45m:
a) Refularea pompelor, tinand cont de variatiile de viteza la inchiderea robinetelor;
b) Supapa de control si semnalizare apa-apa;
c) Robinete de oprire;
45
d) Imbinari ale conductelor.
8.2.2 In instalatiile inalte, unde diferenta dintre cel mai inalt si cel mai jos cap sprinkler depaseste 45m, presiunea poate depasi 12bar in urmatoarele locatii (considerand ca tot echipamentul care este supus la presiune este fixat corespunzator):
a) Refularea pompei
b) Conducte de transport si distributie;
8.3 Conexiuni cu alte servicii
Apa pentru alte facilitati poate fi luata din instalatia de sprinklere numai atunci cand sunt indeplinite toate conditiile de mai jos:
a) Conexiunea trebuie sa fie cea din tabelul 8;
b) Conexiunile se fac printr-un robinet de oprire montat in amonte de supapa de control si semnalizare, cat mai aproape de conducta care alimenteaza instalatia sprinkler;
c) sistemul sprinkler nu este un sistem inalt;
d) sistemul sprinkler nu protejeaza o cladire multietajata.
Pompele care deservesc instalatia sprinkler trebuie sa fie diferite de cele care deservesc instalatia de hidranti doar daca sursele de apa sunt utilizate conform 9.6.4.
Tabelul 8 – Tipuri de conexiuni pentru alte servicii
Tipul de alimentare cu apa Numarul, dimensiunea si scopul conexiunii
Reteaua orasului. Bransamentul si conducta de alimentare cu diametrul egal sau mai mare de 100mm
Una, diametrul maxim 25mm, pentru uz neindustrial
Reteaua orasului. Bransamentul si conducta de alimentare cu diametrul egal sau mai mare de 150mm
Una, diametrul maxim 40mm, pentru uz neindustrial, sau
Una, diametrul maxim 50mm, pentru hidranti de incendiu, pe care poate fi facuta o conexiune mai indepartata (apropiata de prima conexiune si prevazuta cu un robinet de oprire), nu mai mult de 40mm, pentru uz neindustrial
Rezervor privat de inaltime, rezervor gravitational sau grup de pompare
Una, diametrul maxim 50mm, pentru hidranti de incendiu
Nota: Poate fi adaugat un racord fix pentru a putea fi utilizate de pompieri.
46
8.4 Camera echipamentelor de alimentare cu apa
Camera echipamentelor de alimentare cu apa, ca de exemplu pompe, hidrofoare si rezervoare gravitationale, nu trebuie amplasate in cladiri sau anexe ale acestora in care au loc procese tehnologice periculoase sau exista pericol de explozie. Sursa de apa, vanele de oprire, supapa de control si semnalizare trebuie montate astfel incat sa fie usor accesibile chiar si intr-o situatie de incendiu. Toate aceste componente trebuie montate astfel incat sa fie ferite de intemperii si sa fie protejate impotriva inghetului.
8.5 Aparate de masura si control
Instalatia sprinkler trebuie permanent monitorizata cu ajutorul dispozitivelor de masurare a presiunii si debitului in concordanta cu 7.3 si 10.
8.5.1 La supapa de control si semnalizare
Un dispozitiv de masurare a debitului trebuie montat la fiecare supapa de control si semnalizare, cu exceptia urmatoarelor cazuri:
a) Unde sunt montate doua sau mai multe supape de control si semnalizare, dispozitivul trebuie montat doar la supapa cea mai defavorabila din punct de vedere hidraulic, sau, cand instalatia apartine unor zone cu riscuri diferite de incendiu, la supapa de control si semnalizare care necesita cel mai mare debit de curgere;
b) Unde presiunea este asigurata de un grup de pompare, dispozitivul de masurare a debitului poate fi montat in casa pompelor.
In toate cazurile, trebuie aplicata o toleranta pentru pierderea de presiune intre sursa de alimentare cu apa si supapa de control s semnalizare utilizand calculele de la 13.2.
Sistemele trebuie dotate cu dispozitive de testare.
Supapele de control si semnalizare tip apa-aer sau mixte (principale sau secundare) pot avea un dispozitiv suplimentar de control al debitului, montat inainte de supapa in aval de vana de oprire pentru a obtine informatii despre presiunea de testare.
8.5.2 La compresor
Cel putin un dispozitiv de pentru masurarea presiunii si a debitului trebuie instalat permanent si trebuie sa fie capabil sa testeze si fiecare sursa de apa.
Aparatul de masura trebuie sa permita masurarea tuturor marimilor si trebuie montat in concordanta cu instructiunile producatorului. Aparatul trebuie montat intr-o incapere ferita de inghet si fara praf.
8.6 Testarea sursei de alimentare cu apa
8.6.1 Generalitati
47
Trebuie realizate testele precizate in 8.5.2. Fiecare sursa de alimentare cu apa trebuie testata izolat, independent de celelalte surse.
Atat pentru sistemele predimensionate cat si pentru sistemele calculate in totalitate, sursele de alimentare cu apa trebuie testate cel putin odata la debitul maxim necesar.
8.6.2 Rezervoare si hidrofoare
Vanele care controleaza curgerea de la sursa de apa la in instalatie trebuie deschise complet. Pornirea automata a pompelor de incendiu trebuie verificata prin deschiderea robinetelor de test si a robinetelor de scurgere. Acestea trebuie reglate pentru a oferi debitul specificat in tabelul 7. Cand debitul este constant, presiunea masurata in punctul C al supapei de control si semnalizare trebuie sa fie cel din tabelul 7.
8.6.3 Reteaua orasului, pompe, rezervoare inaltate de apa si rezervoare gravitationale
Vanele care controleaza curgerea de la sursa de apa la in instalatie trebuie deschise complet. Pornirea automata a pompelor de incendiu trebuie verificata prin deschiderea robinetelor de test si a robinetelor de scurgere. Acestea trebuie reglate pentru a oferi debitul specificat in tabelul 7. Cand debitul este constant, presiunea masurata in punctul C al supapei de control si semnalizare trebuie sa fie cel din tabelul 7.
9. Tipuri de alimentare cu apa
9.1 Generalitati
Sursa de alimentare cu apa trebuie sa fie una sau mai multe din cele prezentate mai jos:
a) Reteaua localitatii conform 9.2;
b) Rezervoare de acumulare conform 9.3;
c) Surse neepuizabile conform 9.4;
d) Hidrofoare conform 9.5.
9.2 Reteaua localitatii
9.2.1 Generalitati
Un avertizor de presiune trebuie instalat si trebuie sa actioneze atunci cand presiunea din retea scade sub o valoare predeterminata. Avertizorul trebuie montat in aval de orice robinet de sens si trebuie echipat cu robinet de testare (a se vedea anexa I).
Nota 1: Cateodata, calitatea apei poate impune montarea unor filtre sau decantoare la toate conexiunile cu reteaua localitatii.
Nota 2: Trebuie luat in calcul si un debit suplimentar, necesar unitatilor de pompieri.
Nota 3: Este necesar un aviz din partea autoritatii ce reglementeaza alimentarea cu apa.
48
9.2.2 Pompe de suprapresiune
Daca sunt utilizate pompe de suprapresiune, ele trebuie instalate conform cu cerintele punctului 10.
Nota: Este necesar un aviz din partea autoritatii ce reglementeaza alimentarea cu apa pentru utilizarea acestor pompe.
Unde este instalata o singura pompa, trebuie montata si o conducta de by-pass cu cel putin aceleasi dimensiuni cu aspiratia pompei prevazuta cu un robinet de sens si doua robinete de oprire. Pompa sau pompele trebuie utilizate exclusiv pentru protectia la incendiu.
9.3 Rezervoare de alimentare
9.3.1 Generalitati
Rezervoarele pot fi:
- Rezervoare de aspiratie;
- Rezervoare gravitationale;
- Rezervoare.
9.3.2 Volumul de apa
9.3.2.1 Generalitati
Pentru fiecare instalatie este specificata o cantitate minima de apa. Aceasta trebuie asigurata dupa cum urmeaza:
- Un rezervor de capacitate mare, cu o capacitate de apa cel putin egala cu necesarul de apa;
- Un rezervor de capacitate redusa ( a se vedea 9.3.4), unde necesarul de apa este asigurat de rezervor si de umplerea automata a acestuia.
Capacitatea efectiva a rezervorului este diferenta dintre nivelul normal al apei in rezervor si nivelul minim al acesteia. Daca rezervorul nu este protejat la inghet, in zonele in care poate ingheta apa, nivelul normal al apei trebuie crescut cu cel putin 1 metru si trebuie asigurat un orificiu pentru gheata. In cazul rezervoarelor inchise trebuie asigurat accesul.
Cu exceptia rezervoarelor deschise, celelalte trebuie prevazute cu un dispozitiv de citire a nivelului apei.
9.3.2.2 Sisteme predimensionate
Pentru determinarea volumului efectiv de apa pentru sistemele OH si LH trebuie consultat tabelul 9. Volumele de apa indicate sunt rezerva de apa pentru instalatiile sprinkler.
49
Tabelul 9 – volumul minim de apa pentru
predimensionarea sistemelor OH si LH
Riscul de incendiuDiferenta de inaltime intre cel
mai inalt si cel mai jos sprinklera
[m]Volumul minim de apa [m3]
LH – (apa-apa sau cu preactionare)
91011
OH1 – (apa-apa sau cu preactionare)
557080
OH1 (apa-aer si mixte)
OH2 (apa-apa si cu preactionare)
105125140
OH2 (apa-aer si mixte)
OH3 (apa-apa si cu preactionare)
135160185
OH3 (apa-aer si mixte)
OH4 (apa-apa si cu preactionare)
160185200
OH4 – apa-aer sau mixt Se utilizeaza protectia HHb
a cu exceptia sprinklerelor din camera supapei de control si semnalizareb calculate hidraulic
Tabelul 10 specifica volumul minim de apa cerut pentru predimensionarea sistemelor HHP si HHS. Volumul de apa indicat trebuie folosit numai pentru instalatia sprinkler.
Tabelul 10 – Volumul minim de apa pentru
predimensionarea sistemelor HHP si HHS
Densitatea specifica nu depaseste [mm/min]
Volumul minim de apa [m3]Apa-apa Apa-aer
7,5 225 28010,0 275 34512,5 350 440
50
15,0 425 53017,5 450 56020,0 575 72022,5 650 81525,0 725 90527,5 800 100030,0 875 1090
9.3.2.3 Sisteme dimensionate
Volumul minim efectiv de apa trebuie calculat prin suplimentarea debitului maxim necesar pe durata specificata in 8.1.1.
9.3.3 Rata de reumplere pentru rezervoarele de capacitate mare
Sursa de apa trebuie sa fie capabila sa umple rezervorul in maxim 36 ore.
Orice conducta de alimentare trebuie sa fie cel putin la 2 m in plan orizontal de conducta de aspiratie a pompei.
9.3.4 Rezervoare de capacitate redusa
Rezervoarele de capacitate redusa trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a) Intrarea trebuie sa fie din reteaua de alimentare a localitatii si trebuie sa se faca automat, prin cel putin o vana cu plutitor. Conducta de alimentare a rezervorului nu trebuie sa influenteze aspiratia pompelor;
b) Capacitatea minima a rezervorului trebuie sa fie cel putin cea prezentata in tabelul 11;
c) Capacitatea rezervorului si sursei de alimentare a acestuia trebuie sa fie suficienta pentru a aproviziona instalatia la capacitatea maxima prevazuta in 9.3.2;
d) Trebuie sa fie posibil controlul cantitatii de apa care alimenteaza rezervorul;
e) Legatura dintre rezervor si sursa de apa trebuie sa poata fi vizitata usor.
Tabelul 11 – Capacitatea minima a rezervoarelor reduse
Riscul de incendiu Capacitate minima
LH – apa-apa sau cu preactionare 5
OH1 – apa-apa sau cu preactionare 10
OH1 – apa-aer sau mixte
OH2 – apa-apa sau cu preactionare20
51
OH2 – apa-aer sau mixte
OH3 – apa-apa sau cu preactionare30
OH3 – apa-aer sau mixte
OH4 – apa-apa sau cu preactionare50
HHP si HHS70, dar in nici un caz mai putin decat capacitatea
totala
9.3.5 Capacitatea efectiva a rezervoarelor si dimensiunile camerei de aspiratie
Capacitatea efectiva de stocare a rezervorului trebuie calculata dupa cum este prezentat in figura 4, unde:
N – nivelul normal al apei din rezervor;
X – cel mai mic nivel permis al apei din rezervor;
d – diametrul conductei de aspiratie.
52
Figura 4 – Capacitatea efectiva a rezervorului si
dimensiunile camerei de aspiratie
Tabelul 12 specifica dimensiunile minime pentru:
A de la conducta de aspiratie la cel mai mic nivel permis al apei din rezervor (a se vedea figura 4);
B de la conducta de aspiratie la fundul bazinului de decantare.
Daca sunt instalate bazine de decantare a apei cu dimensiunile minime specificate in tabelul 12, A poate fi redus la 0,10m.
Un bazin poate fi dotat cu bazin de decantare pentru a mari capacitatea efectiva (a se vedea figura 4).
Tabelul 12 – Conducta de aspiratie si dimensiuni de amplasare
Diamtreul nominal al conductei de aspiratie d
[mm]
A minim
[m]
B minim
[m]
Dimensiunile minime ale bazinului de decantare [m]
65 0,25 0,08 0,2080 0,31 0,08 0,20100 0,37 0,10 0,40150 0,50 0,10 0,60200 0,62 0,15 0,80250 0,75 0,20 1,00300 0,90 0,20 1,20400 1,05 0,30 1,20500 1,20 0,35 1,20
9.3.6 Site
In cazul pompelor de vid, o sita trebuie montata in amonte de supapa de aspiratie pe conducta de aspiratie a pompei. Ea trebuie montata astfel incat sa poata fi curatata fara a fi nevoie de golirea rezervorului.
In cazul rezervoarelor deschise care alimenteaza pompe cu presiune pozitiva, o sita trebuie montata pe conducta de aspiratie in afara rezervorului. O robinet de oprire trebuie montat intre rezervor si sita.
Sitele trebuie sa o sectiune in diagonala mai mare de cel putin 1,5 ori diametrul conductei si nu trebuie sa lase sa treaca suspensii mai mari de 5mm.
9.4 Surse neepuizabile – camere de decantare si aspiratie
9.4.1 Unde o conducta sau o conducta de aspiratie comunica cu o camera de decantare sau aspiratie, forma si dimensiunile trebuie sa fie cele din figura 5, unde D este diametrul conductei de aspiratie, d este diametrul de
53
intrare al conductei si d1 este adancimea apei la dig. Conductele, tuburile, fundul canalelor deschise trebuie sa aiba o panta continua de-a lungul camerei de decantare sau aspiratie de cel putin 1:125. Diametrul conductei de alimentare sau tubului nu trebuie sa fie mai mici decat cele prezentate in tabelul 13. Dimensiunile celor doua camere trebuie sa fie conform cu 9.3.5.
Legenda
1. Site
2. cel mai mic nivel al apei permis;
3. camera de decantare;
4. camera de aspiratie;
54
5. separator;
6. canal deschis de alimentare;
7. tub sau conducta de alimentare.
Figura 5 – Camera de decantare si de aspiratie
Tabelul 13 – Diametrul nominal al conductei de alimentare sau tuburilor pentru camerele de decantare sau de aspiratie
Diametrul nominal al conductelor sau dimensiunile tuburilor de aspiratie (d1) [mm]
Debitul maxim al pompei (Q)
l/min
200 500250 940300 1570350 2410400 3510500 6550600 10900
Nota: pentru dimensiunile neincluse in acest tabel, se utilizeaza urmatoarea ecuatie:
In cazul apelor curgatoare unghiul de captare trebuie sa fie cel putin de 600.
9.4.2 Conducta sau tubul de intrare trebuie montata la cel putin un diametru sub nivelul minim al apei cunoscut. Adancimea canalelor deschise si a stavilarelor trebuie reglate in functie de cel mai inalt nivel al apei cunoscut.
Dimensiunea camerei de aspiratie si a conductelor de aspiratie pe peretii camerei, scufundarea conductelor sub nivelul minim al apei cunoscut (luand masuri impotriva ghetii) si distanta de la fund la conducta de aspiratie trebuie sa fie conform 9.3.5 si figurilor 4 si 5.
Camera de decantare trebuie sa aiba aceeasi latime si adancime precum camera de aspiratie si o lungime de cel putin 10d unde d este diametrul minim al conductei sau tubului si nu mai putin de 1,5m.
Sistemul trebuie proiectat astfel incat viteza apei sa nu depaseasca 0,2m/s in orice punct intre intrarea in camera de decantare si conducta de aspiratie a pompei.
9.4.3 Camera de decantare, incluzand orice site, trebuie amenajata astfel incat sa nu patrunda particule aduse de vant sau razele soarelui.
55
9.4.4 Inainte de intrarea in camera de decantare, apa trebuie sa treaca printr-o sita avand un dispozitiv de curatare sub nivelul apei de 150mm pentru fiecare l/min din debitul nominal al pompei in cazul LH sau OH sau debitul maxim proiectat pentru HHS sau HHP.
Sita trebuie sa fie destul de trainica pentru a rezista presiunii apei iar sectiunea de trecere nu trebuie sa depaseasca 12,5mm. De asemenea, trebuie prevazute doua site, una in pozitie ridicata, pentru a putea fi interschimbate la nevoie.
9.4.5 Intrarea in conductele sau tuburile care alimenteaza camera de decantare sau aspiratie trebuie prevazute cu site avand un agregat de curatare cu dimensiunile de cel putin 5 ori mai mari decat sectiunea conductei sau tubului. Sectiunile de trecere ale sitei trebuie sa fie cel mult 25mm.
9.4.6 Acolo unde conducta de aspiratie este incastrata intr-un zid care comunica cu fundul raului, canalului, lacului, etc. zidul trebuie inaltat deasupra nivelului apei. Alternativ, spatiul dintre marginea superioara a zidului si suprafata apei trebuie imprejmuit cu o sita. Acesta trebuie sa fie conform punctului 9.4.4.
9.4.7 Excavarea fundului apei, pentru a crea adancimea necesara aspiratiei pompelor nu este recomandata, dar daca acest lucru este necesar, aria trebuie imprejmuita cu o sita mai mare, dar respectand prevederile punctului 9.4.4.
9.4.8 Sursele de alimentare alternative trebuie prevazute cu camere de decantare si aspiratie.
9.5 Hidrofor
9.5.1 Generalitati
Hidroforul care deserveste sistemul sprinkler nu trebuie sa mai fie utilizat si pentru alte facilitati.
Hidroforul trebuie sa fie accesibil inspectiilor exterioare si interioare, trebuie protejat impotriva coroziunii interne si externe.
Conducta de refulare trebuie amplasata la cel putin 0,05m de fundul recipientului.
9.5.2 Amplasare
Hidroforul trebuie amplasat intr-o pozitie accesibila in:
a) cladire protejata cu sprinklere;
b) o cladire separata protejata cu sprinklere construita din materiale din euroclasele A1 sau A2 sau cu o clasa nationala echivalenta, daca exista, utilizata doar pentru hidrofor si echipamentele destinate protectiei la incendiu;
c) intr-un compartiment neprotejat cu sprinklere avand o rezistenta la foc de minim 60 minute fara materiale combustibile.
56
Cand hidroforul este amplasat intr-o incapere protejata cu sprinklere, incaperea trebuie protejata cu pereti rezistenti la foc cel putin 30 minute.
Incaperea in care este amplasat hidroforul trebuie sa aiba o temperatura minima de 40C.
9.5.3 Capacitatea minima
Volumul minim de apa este de 15m3 pentru sistemele LH si 23m3 pentru OH1.
Volumul minim de apa pentru al doilea hidrofor trebuie sa fie de 15m3 pentru sistemele LH si OH (toate subgrupele).
9.5.4 Presiunea aerului
9.5.4.1 Generalitati
Punga de aer nu trebuie sa depaseasca o treime din volumul recipientului.
Presiunea in recipient nu trebuie sa depaseasca 12bar.
Presiunea aerului si debitul de apa trebuie sa fie suficiente pentru a asigura cerintele instalatiei sprinkler.
9.5.4.2 Calcularea presiunii aerului
Presiunea aerului care trebuie mentinuta in hidrofor trebuie determinata cu formula:
unde
p – presiunea totala, bar;
p1 – presiunea atmosferica, bar (p1=1);
p2 – presiunea minima necesara la cel mai inalt sprinkler cand recipientul este gol, bar;
h – inaltimea celui mai inalt sprinkler sau cel mai defavorabil sprinkler, deasupra presiunii din hidrofor (negativa daca cota sprinklerului este sub rezervor), metri;
Vt – volumul total al recipientului;
Va – volumul de aer din recipient.
Pentru sistemele predimensionate, p2 trebuie luat din tabelul 6, adaugandu-se pierderea de presiune intre supapa de control si semnalizare si hidrofor sau intre punctul de referinta si hidrofor.
57
9.5.5 Umplerea cu apa si aer
Hidrofoarele utilizate ca fiind singura sursa de alimentare cu apa, trebuie prevazute cu dispozitive automate de mentinere a presiunii aerului si nivelului apei. Umplerea si presurizarea hidroforului trebuie sa se faca in maxim 8 ore.
Sursa de apa trebuie sa fie capabila sa umple recipientul cu apa la presiunea de lucru (p din punctul 9.5.4) cu un debit de cel putin 6m3/h.
9.5.6 Echipamente de control si securitate
9.5.6.1 Hidroforul trebuie prevazut cu un dispozitiv de masurare a presiunii si presiunea de lucru trebuie marcata pe acesta. Hidroforul trebuie prevazut cu supape de suprapresiune.
9.5.6.2 Hidroforul trebuie prevazut cu un tub de sticla care sa indice nivelul apei in rezervor. Acesta trebuie prevazut cu robinete in ambele capete si un plutitor. Tubul de sticla trebuie protejat impotriva actiunilor mecanice si trebuie sa fie marcat nivelul normal de apa.
9.5.6.3 Un sistem de avertizare trebuie instalat pentru a semnaliza scaderea nivelului apei sau presiunii aerului. Alarma trebuie sa fie optica si sonora, amplasata la supapa de control si semnalizare sau o locatie in care exista in permanenta un operator uman.
9.6 Alegerea sursei de apa
9.6.1 O sursa de alimentare cu apa
Urmatoarele surse pot fi acceptate:
a) reteaua de alimentare a localitatii;
b) reteaua de alimentare a localitatii cu pompe de ridicare de presiune;
c) hidrofor (numai pentru sistemele LH si OH1);
d) rezervoare gravitationale;
e) rezervor cu una sau mai multe pompe;
f) o sursa neepuizabila cu una sau mai multe pompe.
9.6.2 Surse de alimentare de nivel superior
Sursele de alimentare de nivel superior sunt acele surse care prezinta un grad mai mare incredere. Ele includ:
a) reteaua de alimentare a localitatii, alimentata pe doua cai, care indeplineste urmatoarele conditii:
58
- fiecare cale trebuie sa asigure presiunea si debitul necesare sistemului de stingere;
- trebuie alimentata de la 2 sau mai multe surse de apa;
- trebuie sa fie independente in orice punct al retelei;
- daca sunt necesare pompe de ridicare a presiunii trebuie montate 2 sau mai multe.
b) rezervor gravitational fara pompe sau un rezervor de stocare cu una sau mai multe pompe, unde rezervorul indeplineste urmatoarele conditii:
- rezervorul trebuie sa fie tot timpul plin;
- nu trebuie sa patrunda in rezervor raze de lumina sau suspensii aduse de vant;
- trebuie umplute cu apa potabila;
- rezervorul trebuie protejat impotriva coroziunii care sa mareasca perioada dintre reparatiile care implica golirea rezervorului la mai mult de 10 ani;
c) sursa neepuizabilaa cu 2 sau mai multe pompe.
9.6.3 Doua surse de alimentare cu apa
Consta din 2 surse de alimentare cu apa independente. Fiecare sursa, fiind parte a unui intreg, trebuie sa asigure debitul si presiunea necesare date in capitolul 7.
Orice combinatie de o singura sursa de alimentare poate fi folosita (inclusiv surse superioare de alimentare cu apa), cu respectarea urmatoarelor:
a) sistemelor OH le va fi alocat un hidrofor;
b) poate fi utilizat un rezervor de capacitate redusa (a se vedea punctul 9.3.4);
9.6.4 Surse combinate de alimentare cu apa
Surse combinate de alimentare trebuie sa fie superioare celor prezentate mai sus si sunt proiectate sa alimenteze mai multe instalatii de stingere a incendiilor, ca de exemplu alimentarea hidrantilor exteriori, hidrantilor interiori si a instalatiei sprinkler.
Nota: Unele state pot sa nu permita alimentarea instalatiei sprinkler de la o sursa combinata de alimentare cu apa.
Sursele combinate de alimentare cu apa trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a) sistemul trebuie calculat ca un intreg;
59
b) sursa trebuie sa fie capabila sa alimenteze functionarea simultana a tuturor instalatiilor. Debitele trebuie corectate astfel incat sa se asigure presiunea pentru cea mai dezavantajata din punct de vedere hidraulic, instalatie;
c) durata de functionare trebuie sa asigure cea mai solicitata instalatie;
d) trebuie asigurata o conducta suplimentara de alimentare a instalatiei;
9.7 Izolarea alimentarii cu apa
Conexiunea intre sursa de apa si supapa de control si semnalizare trebuie montata astfel incat sa asigure urmatoarele:
a) mentenanta componentelor, ca de exemplu site, robinete de sens, apometre etc.;
b) orice problema care apare la o sursa de alimentare cu apa nu trebuie sa afecteze celelalte surse;
c) orice lucrare de mentenanta nu trebuie sa afecteze celelalte surse.
10 Pompe
10.1 Generalitati
Pompele trebuie sa aiba o curba H(Q) stabila, cand presiunea maxima coincide cu presiunea cand robinetul este inchis si presiunea totala scade cu cresterea debitului (a se vedea EN 12723).
Pompele pot fi actionate de motoare electrice sau diesel, capabile sa asigure cel putin puterea ceruta in concordanta cu urmatoarele:
a) pentru pompe avand curba caracteristica neincarcata, puterea maxima ceruta la varful curbei;
b) pentru pompe avand curba caracteristica crescanda, puterea maxima pentru orice sarcina, de la debit 0 la un debit corespunzator unui NPSH impus egal cu 16m sau presiunea statica maxima plus 11m, care este mai mare.
Arborele de antrenare al pompei trebuie sa astfel realizat incat oricare dintre ele, motor sau pompa, pot fi indepartate independent si astfel incat pompa sa poata fi inspectata sau inlocuita fara a afecta aspiratia sau refularea. Capatul aspiratiei pompei trebuie sa fie de tipul „back pull-out”. Conductele trebuie fixate independent de de pompe.
10.2 Grupuri de pompare
Pompele pot avea curbe caracteristici compatibile si sunt capabile sa opereze in paralel la toate debitele posibile.
60
Unde sunt instalate doua pompe, fiecare trebuie sa fie capabila sa ofere independent debitul si presiunea necesare. Unde sunt instalate 3 pompe, fiecare pompa trebuie sa fie capabila sa ofere cel putin 50% din presiunea si debitul necesare.
Acolo unde sunt instalate mai mult de o pompa, in sistemele cu doua surse sau surse superioare, cel putin una dintre ele trebuie actionata de un motor electric.
10.3 Camera pompelor
10.3.1 Generalitati
Pompele trebuie adapostite in compartimente de incendiu avand rezistenta la foc minim 60 minute, utilizate doar in acest scop. Trebuie sa fie una din urmatoarele (in ordinea preferintelor):
- o cladire separata;
- o cladirea adiacenta unei cladiri protejata cu instalatii sprinkler cu acces direct din exterior;
- un compartiment dintr-o cladire protejata cu instalatii sprinkler cu acces direct din exterior;
10.3.2 Protectie cu instalatii sprinkler
Camera pompelor trebui protejata cu instalatii sprinkler. Unde camera este separata, poate fi nepractica montarea instalatiei sprinkler de la supapa de control si semnalizare. Protectia poate fi oferita de la cel mai accesibil punct din aval de vana de sens a pompei, printr-un robinet deschis permanent, impreuna cu un detector de curgere (conform EN 12259-5), pentru a alarma, audibil si vizibil, starea de incendiu. Echipamentul de alarmare trebuie instalat fie la supapa de control si semnalizare fie la un dispecerat cu supraveghere permanenta (a se vedea anexa I).
Un robinet de testare si o conducta cu diametrul nominal de 15mm trebuie montate in aval de alarma pentru a permite testarea acestui dispozitiv.
10.3.3 Temperatura
In camera pompelor trebuie mentinuta o temperatura de minim:
- 40C pentru pompele actionate electric;
- 100C pentru pompele actionate cu motor diesel;
10.3.4 Ventilare
Camera pompelor actionate de motoare diesel trebuie prevazute cu ventilare adecvata, in concordanta cu recomandarile producatorului.
10.4 Temperatura maxima a apei de alimentare
61
Temperatura maxima a apei de alimentare trebuie sa fie de 400C. Unde sunt utilizate pompe submersibile, apa nu trebuie sa depaseasca 250C, doar daca piesele motorului au fost prevazute pentru temperaturi mai mari de 400C, in concordanta cu prEN 12259-12.
10.5 Robinete si accesorii
Un robinet de oprire trebuie montat pe conducta de aspiratie a pompei si o supapa de sens si un robinet de oprire pe conducta de refulare.
Orice cot al conductei de refulare nu trebuie sa depaseasca 150 pe directia de curgere a apei. Robinete trebuie montate pe conductele de refulare, dupa fiecare schimbare de directie.
De asemenea trebuie prevazute posibilitati de ventilare a pieselor pompei, doar daca aceasta nu are prevazute din constructie aceste posibilitati.
Trebuie luate toate masurile pentru asigurarea unui debit continuu prin pompa, suficient pentru a preveni supraincalzirea pompei cand aceasta refuleaza catre un robinet inchis. Acest debit trebuie luat in calculul sistemului hidraulic si alegerea pompei. Conducta de refulare trebuie sa fie vizibila si acolo unde sunt mai multe pompe, refularile acestora trebuind sa fie separate.
Instalatia de racire a motoarelor diesel utilizeaza aceeasi apa. Oricum, daca este utilizata apa suplimentara, si acesta trebuie luata in calcul.
62
Inregistrarile presiunii de intrare si iesire trebuie sa fie usor accesibile.
10.6 Conditii de aspiratie
10.6.1 Generalitati
Oriunde este posibil trebuie utilizate pompe centrifugale orizontale, instalate in presiune pozitiva, in concordanta cu urmatoarele:
- cel putin 2/3 din cantitatea nominala de apa a rezervorului trebuie sa fie deasupra axului pompei;
- axul pompei trebuie sa fie la cel mult 2m sub nivelul minim al apei (nivelul X din 9.3.5).
Daca nu este economic, pompa poate fi montata inecat sau cu ax vertical.
Nota: Pompele inecate si pompele submersibile trebuie evitate si sunt utilizate doar daca nu este posibila alta solutie.
10.6.2 Conducte de aspiratie
10.6.2.1 Generalitati
Aspiratia pompei trebuie conectata la o conducta dreapta sau curba avand o lungime egala cu 2 diametre. Conducta curba trebuie sa aiba o parte orizontala si un cot de maxim 15 0. Robinetele nu trebuie montate direct pe intrarea in pompa.
Conducta de aspiratie, inclusiv robinete si armaturi, trebuie proiectate astfel incat NPSH disponibil sa depaseasca NPSH necesar cu cel putin 1m la debitul maxim necesar (tabelul 14) si temperatura maxima a apei (a se vedea punctul 10.4).
Tabelul 14 – Presiunea si debitul pompei
Reteaua de conducte Riscul de incendiu Debitul pompeiConditii de alimentare
a pompei
Predimensionate
LH/OH Debitul maxim din tabelul 6
Pentru rezervoare, cu alimentarea cu apa la cel mai mic nivel al apei (X din figura 4)
HH 1,4 x debitul cerut in tabelul 7
Dimensionate
Toate tipurile de risc Debitul maxim cerut Pentru pompe de ridicare a presiunii, cu presiunea
minima a retelei de alimentare a localitatii
63
Conducta de aspiratie trebuie amplasata orizontal sau cu o panta ascendenta spre pompa, pentru a evita formarea pungilor de aer.
O supapa de aspiratie trebuie montata unde axul pompei este deasupra nivelului minim al apei (a se vedea punctul 9.3.5).
10.6.2.2 Presiuni pozitive
In conditiile unor presiuni pozitive, diametrul conductei de aspiratie trebuie sa fie de minim 65mm. Mai mult, diametrul trebuie ales astfel incat viteza de curgere a apei sa nu depaseasca 1,8m/s atunci cand pompa functioneaza la debit maxim.
Unde sunt mai multe pompe instalate, conductele de aspiratie pot fi interconectate daca au montate robinete de oprire care sa permita functionarea celorlalte daca una din ele este in reparatii. Conexiunea trebuie dimensionata conform debitului corespunzator.
10.6.2.3 Pompe de vid
In cazul pompelor de vid, diametrul conductei de aspiratie trebuie sa fie de minim 65mm. Mai mult, diametrul trebuie ales astfel incat viteza de curgere a apei sa nu depaseasca 1,8m/s atunci cand pompa functioneaza la debit maxim.
Unde sunt mai multe pompe, conductele de aspiratie nu pot fi interconectate.
Inaltimea de cel mai mic nivel al apei (a se vedea punctul 9.3.5) la axul pompei nu trebuie sa depaseasca 3,2m.
Conducta de aspiratie trebuie amplasata in rezervor conform figurii 4 si tabelului 12 sau figura 5 si tabelul 13, dupa caz. O supapa de aspiratie trebuie montata la cel mai jos punct al conductei de aspiratie. Fiecare pompa trebuie sa aiba un rezervor de amorsare in concordanta cu punctul 10.6.2.4.
10.6.2.4 Rezervoare de amorsare
Fiecare pompa trebuie prevazuta cu o instalatie automata de amorsare.
Instalati consta dintr-un rezervor montat la un nivel mai inalt decat axul pompei si o conducta de legatura cu pompa. O supapa de sens trebuie montata pe aceasta conducta. Figura 6 exemplifica aceste conexiuni.
Rezervorul, pompa si conducta de aspiratie trebuie pastrate in permanenta pline cu apa chiar si acolo unde sunt scurgeri la supapa de aspiratie de la punctul 10.6.2.3. Pompele trebuie sa porneasca atunci cand nivelul apei din rezervor scade sub 2/3 din nivelul normal.
64
Legenda
1 Conducta si robinetul de testare
2 Conducta de purjare a aerului din pompa
3 Rezervor de amorsare
4 Plutitor
5 Conducta de preaplin
6 Conducta de golire a rezervorului de amorsare
65
7 Detector de nivel minim pentru actionarea pompei
8 Robinet de oprire de la rezervorul de amorsare
9 Supapa de sens de la rezervorul de amorsare
10 Dispozitivul de pornire a pompelor
11 Rezervorul de aspiratie
12 Conducta principala de alimentare a instalatiei
13 Nivelul minim la care pornesc pompele
14 Butoane de pornire a pompelor
15Manometru
Figura 6 – Dispozitivul de amorsare a pompelor
Dimensiunile rezervorului de amorsare si a conductelor trebuie sa fie in concordanta cu tabelul 15.
Tabelul 15 – Dimensiunea conductelor si a rezervorului de amorsare
Tipul de riscCapacitatea minima a
rezervorului, [l]Diametrul minim al conductei,
[mm]
LH 100 25
OH, HHP si HHS 500 50
10.7 Caracteristicile pompei
10.7.1 Sisteme precalculate – risc mic si risc mediu
Acolo unde pompele aspira dintr-un rezervor de stocare a apei, caracteristicile sistemului trebuie sa fie conform tabelului 16
Tabelul 16 – Caracteristicile pompelor pentru sistemele OH si LH
(sisteme predimensionate)
Tipul de risc
Inaltimea maxima a sprinklerului,
deasupra supapei de control si
semnalizare, [m]
Date nominale Caracteristici
Presiune [bar]
Debit
[l/min]
Presiune [bar]
Debit
[l/min]
Presiune [bar]
1,5 300 3,7 225 –
66
Tipul de risc Inaltimea maxima a Date nominale Caracteristici
LH – apa-apa sau cu preactionare
1,8 340 5,2 225 –
2,3 375 6,7 225 –
OH1 – apa-apa sau cu preactionare
1,2 900 2,2 540 2,5
1,9 1150 3,7 540 4,0
2,7 1360 5,2 540 5,5
OH1 – apa-aer sau mixte
OH2 – apa-apa sau cu preactionare
1,4 1750 2,5 1000 2,9
2,0 2050 4,0 1000 4,4
2,6 2350 5,5 1000 5,9
OH2 – apa-aer sau mixte
OH3 – apa-apa sau cu preactionare
1,4 2250 2,9 1350 3,2
2,0 2700 4,4 1350 4,7
2,5 3100 5,9 1350 6,2
OH3 – apa-aer sau mixte
OH4 – apa-apa sau cu preactionare
1,9 2650 3,0 2100 3,5
2,4 3050 4,5 2100 5,0
3,0 3350 6,0 2100 6,5
Nota 1: Presiunea prezentata este masurata la supapa de control si semnalizare
Nota 2: in cazul instalatiilor inalte trebuie demonstrat ca caracteristicile pompei sunt conforme cu debitul si presiunea specificata la punctul 7.3.1.
10.7.2 Sisteme predimensionate de tip HHP si HHS fara sprinklere de raft
Debitul si presiunea nominala pentru sistemele predimensionate trebuie sa fie conforme cu punctul 7.3.2. In plus, pompa trebuie sa fie capabila sa asigure 140% din acest debit la o presiune de cel putin 70% din presiune de proiectare.
10.7.3 Sisteme dimensionate
Intervalul de functionare al pompei trebuie sa fie in functie de curba ariei cele mai defavorabile. Cand sunt testate, pompele trebuie sa asigure o presiune cu cel putin 0,5bar mai mare decat presiunea zonei celei mai nefavorabile. Pompa trebuie de asemenea sa fie capabila sa asigure debitul si presiunea celei mai favorabile zone, la toate sursele de alimentare (figura 7).
67
Legenda
1 cea mai defavorabila zona
2 debitul de proiectare
3 debitul maxim necesar
4 cea mai favorabila zona
x debit
y presiune
68
Figura 7 – Curba caracteristica a pompei
10.7.4 Presiunea si rezerva de apa a retelei localitatii
Trebuie efectuat un test care sa arate ca reteaua de alimentare a localitatii poate asigura un debit egal cu 20% din debitul necesar la o presiune de cel putin 0,5bar masurata la intrarea in pompa. Acest test trebuie efectuat in momentul de maxima solicitarea a instalatiei.
10.7.5 Presostate
10.7.5.1 Numarul de presostate
Pentru fiecare grup de pompare trebuie montate doua presostate. Ele trebuie conectate in serie, astfel incat deschiderea contactelor unui dintre ele sa porneasca pompa cu contacte normal inchise. Conducta de la presostate trebuie sa aiba cel putin 15mm diametru.
10.7.5.2 Pornirea pompelor
Primul grup de pompare trebuie sa porneasca automat atunci cand presiunea din conducta principala de alimentare a instalatiei scade sub valoarea de 0,8P, unde P este presiunea nominala a instalatiei. Unde sunt instalate doua grupuri de pompare al doilea grup porneste cand presiunea din conducta principala de alimentare scade sub 0,6P. Odata pornite, pompele vor continua sa functioneze pana cand sunt oprite manual.
10.7.5.3 Testarea presostatelor
Trebuie luate masuri pentru a putea testa pornirea pompelor de catre fiecare presostat. Daca pe conducta de legatura dintre conducta principala de alimentare a instalatiei si grupul de pompare este montata o vana de oprire, aceasta trebuie sa fie asigurata cu o conducta de by-pass avand montata o supapa de sens, astfel incat scaderea presiunii din conducta principala de alimentare sa poata fi transmisa la presostate, chiar daca vana este inchisa.
10.8 Pompe actionate electric
10.8.1 Generalitati
10.8.1.1 Sistemul de alimentare cu energie electrica trebuie sa fie disponibil in orice moment.
10.8.1.2 Documente ca, desene de instalatii, diagramele sursei de alimentare si transformatorului, conexiunile de alimentare a panourilor de control a motorului, circuitelor de detectie si alarmare, trebuie pastrate in camera pompelor sau a supapei de control si semnalizare.
10.8.2 Alimentarea cu energie electrica
69
10.8.2.1 Alimentarea pompelor trebuie sa fie independenta, separata de ceilalti consumatori. Unde este posibil, alimentarea electrica a pompelor trebuie sa se faca de la o conexiune aflata inainte de intreruptorul general. Acolo unde nu este posibil alimentarea se va face de la o conexiune aflata in tabloul general.
Siguranta aferenta circuitelor pompelor trebuie sa fie de capacitate de strapungere mare, astfel sa reziste cel putin 20 de secunde curentului de pornire.
10.8.2.2 Toate cablurile trebuie protejate impotriva actiunii focului si a factorilor mecanici.
Pentru a proteja cablurile impotriva focului, acestea se vor monta in exteriorul cladirilor sau vor traversa acele parti ale cladirilor in care riscul de incendiu este mic sau care sunt separate de zone cu risc mediu sau mare de pereti, plansee, pardoseli rezistente la foc cel putin 60 minute, sau vor fi ignifugate sau ingropate. Cablurile trebuie sa fie dintr-o singura bucata, fara imbinari.
10.8.3 Panoul de comanda
10.8.3.1 Panoul de comanda trebuie amplasat intr-un compartiment de incendiu utilizat doar in acest scop.
Conexiunile electrice din panoul de comanda trebuie realizate astfel incat alimentarea pompelor electrice sa nu fie afectata de intreruperea celorlalte servicii.
10.8.3.2 Fiecare intreruptor al alimentarii cu energie electrica a pompelor de incendiu trebuie marcat astfel:
ALIMENTARE POMPE SPRINKLERE – A NU SE INCHIDE IN CAZ DE INCENDIU
Literele trebuie sa fie albe pe fond rosu si trebuie sa aiba cel putin 10mm inaltime. Intreruptorul trebuie protejat impotriva intemperiilor.
10.8.4 Instalatia de alimentare dintre panoul de control si motorul pompei
Pentru dimensionarea cablului se va utiliza un curent de calcul mai mare cu 150% decat cel mai mare curent posibil.
10.8.5 Dispozitiv de control al pompei
10.8.5.1 Dispozitivul de control al pompei trebuie sa asigure:
a) sa porneasca motorul de actionare la primirea unui semnal de la presostate;
b) sa porneasca motorul de actionare manual;
c) sa opreasca motorul de actionare numai printr-o actiune manuala.
Dispozitivul trebuie echipat si cu un ampermetru.
In cazul pompelor submersibile o placuta cu caracteristicile acesteia trebuie montata pe dispozitivul de control.
70
10.8.5.2 Cu exceptia pompelor submersibile, dispozitivul de control al pompelor trebuie amplasat in aceeasi incapere cu pompele si motoarele de actionare.
10.8.5.3 Contactele trebuie sa fie conform categoriei de utilizare AC-4 din EN 60947-1 si EN 60947-4.
10.8.6 Supravegherea functionarii pompelor
10.8.6.1 Trebuie supravegheate urmatoarele conditii:
- puterea disponibila si, la curent alternativ, pe cele 3 faze;
- solicitarea pompei;
- functionarea pompei;
- porniri ratate ale pompei.
10.8.6.2 Toate aceste conditii trebuie sa fie indicate fiecare in parte, in camera pompelor. De asemenea, ele trebuie afisate si intr-un dispecerat cu prezenta permanenta. Functionarea pompelor si alarmele false trebuie de asemenea sa fie semnalizate sonor in aceleasi locuri.
10.8.6.3 Indicatorul de defect trebuie sa fie galben. Semnalizarea sonora trebuie sa aiba o intensitate de cel putin 75dB si trebuie sa poata fi oprita manual.
10.8.6.4 Trebuie de asemenea prevazuta o lampa de verificare a semnalizarilor vizuale.
10.9 Grupuri de pompare actionate de motoare Diesel
10.9.1 Generalitati
Motorul diesel trebuie sa fie capabil sa functioneze continuu la sarcina maxima cu o rata a puterii dezvoltata continuu conforma cu ISO 3046.
Pompa trebuie sa fie complet operationala intr-un interval de 15 secunde de la inceputul fiecarei proceduri de pornire.
Pompele cu axul orizontal trebuie sa aiba o actionare directa.
Pornirea automata si functionarea grupului de pompare nu trebuie sa depinda de o alta sursa de energie in afara motorului si a bateriilor sale.
10.9.2 Motoare
Motorul trebuie sa fie capabil sa porneasca la temperatura ambianta de 50C.
71
El trebuie echipat cu un regulator de turatie care sa controleze turatia motorului la din turatia nominala si trebuie construit astfel incat orice dispozitiv mecanic al motorului care ar putea preveni pornirea automata a motorului sa revina in pozitia initiala.
10.9.3 Sistemul de racire
Sistemul de racire trebuie sa fie unul din urmatoarele tipuri:
a) racirea cu apa provenita din instalatia sprinkler pompata direct pe camasile cilindrilor motorului, printr-un dispozitiv de reducere a presiunii, daca este cazul, in concordanta cu indicatiile furnizorului. Conducta de evacuare trebuie sa fie deschisa astfel incat deversarea apei sa fie vizibila;
b) un schimbator de caldura, unde apa este luata din instalatia sprinkler, pompata printr-un reductor de presiune, daca este cazul, in concordanta cu prevederile producatorului. O pompa auxiliara actionata de motor trebuie sa circule apa in circuit inchis. Daca pompa auxiliara este actionata printr-o curea de transmisie, trebuie montate un numar suficient de curele, astfel incat, daca un numar de pana la jumatate din ele s-ar rupe, celelalte sa poata actiona pompa. Capacitatea circuitului inchis trebuie sa fie conforma cu valoarea specificata de furnizorul motorului;
c) un radiator racit cu aer, cu un ventilator actionat prin curele multiple de catre motor. Daca jumatate din curele s-ar rupe, celelalte trebuie sa fie capabile sa actioneze ventilatorul. O pompa auxiliara actionata de motor trebuie sa circule apa in circuit inchis. Daca pompa auxiliara este actionata printr-o curea de transmisie, trebuie montate un numar suficient de curele, astfel incat, daca un numar de pana la jumatate din ele s-ar rupe, celelalte sa poata actiona pompa. Capacitatea circuitului inchis trebuie sa fie conforma cu valoarea specificata de furnizorul motorului;
d) racirea cu aer directa a motorului prin intermediul unui ventilator actionat de curele de transmisie multiple. Daca jumatate din curele s-ar rupe, celelalte trebuie sa fie capabile sa actioneze ventilatorul.
10.9.4 Filtrare aer
Priza de aer a motorului trebuie prevazuta cu un filtru de aer.
10.9.5 Instalatie de exhaustare
Conducta de evacuare trebuie montata cu un amortizor de zgomot iar presiunea totala interna nu trebuie sa depaseasca recomandarea furnizorului.
Acolo unde conducta de evacuare este amplasata la un nivel superior fata de motor, conducta principala trebuie sa fie prevazut un dispozitiv care sa previna intoarcerea condensului in motor.
Teava de evacuare trebuie pozitionata astfel incat sa previna reintrarea gazelor evacuate, in casa pompelor. Ea trebuie sa fie izolata si instalata astfel incat sa nu existe riscul aprinderii.
10.9.6 Combustibil, rezervor de combustibil si teava de alimentare cu combustibil
72
Calitatea combustibilului utilizat trebuie sa fie in conformitate cu recomandarile furnizorului. Rezervorul de combustibil trebuie sa contina suficient combustibil pentru a asigura o functionare la nivel maxim a motorului astfel:
- 3 ore pentru LH;
- 4 ore pentru OH;
- 6 ore pentru HHP si HHS.
Rezervorul de combustibil trebuie sa fie din otel sudat. Acolo unde exista mai mult decat un motor, trebuie sa existe un rezervor de combustibil si o teava de transport a combustibilului pentru fiecare motor.
Rezervorul de combustibil trebuie sa fie fixat la un nivel superior pompei pentru a asigura o presiune hidrostatica pozitiva, dar nu direct deasupra motorului. De asemenea el trebuie echipat cu un indicator al nivelului de combustibil aflat in rezervor.
Orice robinet montat pe conducta de alimentare, aflata intre rezervorul de combustibil si motoare trebuie amplasat adiacent conductei, sa fie marcat si sa fie pe pozitia normal deschis. Armaturile nu trebuie sudate. Pentru conductele de combustibil trebuie sa folosite conducte metalice.
Conducta de alimentare trebuie situata la cel putin 20mm deasupra partii de sus a rezervorului de combustibil. Un robinet de evacuare de cel putin 20mm diametru trebuie fixat la baza rezervorului.
Nota: Orificiul de ventilare al rezervorului de combustibil trebuie sa se afle in afara cladirii.
10.9.7 Mecanismul de pornire
10.9.7.1 Generalitati
Sistemele de pornire manuala si automata trebuie furnizate si trebuie sa fie independente cu exceptia cazului in care motorul de pornire si bateriile sunt comune celor doua sisteme.
Trebuie sa fie posibila pornirea motorului atat automat, la primirea unui semnal de la presostate, cat si manual prin apasarea butonului de pornire a pompei. Oprirea motorului trebuie sa se faca doar manual; dispozitivele de control ale motorului nu trebuie sa opreasca motorul. Valoarea tensiunii electrice a bateriilor si a motorului de pornire nu trebuie sa fie mai mica de 12 volti.
10.9.7.2 Sistemul de pornire automata
Secventa de pornire automata trebuie sa porneasca dupa maxim 6 incercari, fiecare de la 5 la 10 secunde, cu o pauza maxima intre incercari de 10 secunde. Dispozitivul de pornire trebuie sa se reseteze automat. El trebuie sa functioneze independent de circuitul de alimentare.
73
Sistemul trebuie sa se comute automat la alta baterie dupa fiecare incercare de pornire. Controlul tensiunii electrice trebuie masurat simultan la cele doua baterii. Trebuie asigurate dispozitive care sa evite influenta unei baterii asupra celeilalte.
10.9.7.3 Sistemul de pornire manuala de urgenta
Dispozitivul de pornire manuala de urgenta, alimentat de la ambele baterii, trebuie sa fie asigurat cu un invelis casant. Trebuie asigurate dispozitive pentru a preveni ca o baterie sa influenteze cealalta baterie.
10.9.7.4 Verificarea sistemului de pornire manuala
Trebuie asigurate un buton de verificare a pornirii manuale si o lampa de semnalizare, pentru a permite o testare periodica a sistemului fara a distruge invelisul butonului de pornire manuala de urgenta. Panoul de comanda trebuie marcat, adiacent lampii de semnalizare, cu textul:
ACTIONEAZA BUTONUL DE VERIFICARE A PORNIRII MANUALE DACA LAMPA ESTE APRINSA
Butonul de verificare a pornirii manuale trebuie actionat dupa o pornire automata a motorului urmata de o oprire a acestuia sau dupa 6 incercari de pornire nereusite. Oricare din cele doua conditii trebuie sa duca la aprinderea lampii de semnalizare si sa aduca butonul de testare a pornirii manuale in paralel cu butonul de pornire manuala de urgenta.
Atunci cand s-a efectuat o verificare a pornirii manuale, circuitul folosit in acest scop trebuie sa devina automat inoperabil si lampa de semnalizare trebuie sa se stinga. Sistemul de pornire automata trebuie sa fie disponibil, chiar si atunci cand circuitul verificarii de pornire manuala este activat.
10.9.7.5 Starter
Starterul trebuie sa aiba incorporat un pinion mobil, actionat automat cu marginea zimtata a rotii volante. Pentru a evita sarcina dinamica de soc, sistemul nu va furniza putere maxima starterului pana cand pinionul nu este cuplat. Acesta nu trebuie deconectat de socurile motorului. De asemenea, trebuie montat un dispozitiv care sa impiedice cuplarea pinionului atunci cand motorul functioneaza.
Starterul trebuie sa-si inceteze activitatea si sa revina la pozitia statica daca pinionul nu se cupleaza la motor. Dupa prima incercare, starterul trebuie sa mai faca 5 alte incercari de cuplare.
Cand motorul porneste, pinionul trebuie sa se retraga de la nivelul rotii volante, automat prin intermediul unui senzor de viteza. Presostatele, de exemplu sistemul de lubrifiere sau sistemul de evacuare a apei, nu trebuie sa fie folosite pentru deconectarea starterului.
Senzorii de viteza trebuie sa aiba o cuplare directa sau sa fie actionati de roata motorului. Nu trebuie folosite actionari flexibile.
10.9.8 Bateriile starterului
Doua baterii distincte trebuie furnizate si folosite doar pentru acest scop. Bateriile trebuie sa fie acumulatori nichel-cadmiu conform EN 60623 sau acumulatori cu acid conform EN 50342.
74
Electrolitul acumulatoarelor cu acid trebuie sa fie conform cu EN 50342.
Bateriile trebuie alese, folosite, incarcate si intretinute in concordanta cu cerintele acestui standard si cu instructiunile furnizorului.
Trebuie asigurat un aparat de masurare a densitatii electrolitului.
10.9.9 Incarcarea bateriilor
Fiecare baterie de pornire trebuie sa aiba un dispozitiv de incarcare independent, conectat continuu, complet automat, cu potential constant, conform specificatiilor furnizorului. Trebuie sa fie posibila indepartarea unui incarcator in timp ce celalalt sa fie functional.
Nota 1: Incarcatoarele pentru acumulatori cu acid trebuie sa furnizeze o tensiune electrica de pe fiecare pila. Tensiunea electrica a incarcatorului trebuie sa fie potrivita conditiilor locale (climat, intretinere obisnuita). O incarcare rapida a sistemului trebuie furnizata pentru incarcarea la o tensiune electrica ridicata care sa nu depaseasca 2,7 volti pe pila electrica. Tensiunea de iesire trebuie sa fie intre 3,5 si 7,5% dupa 10 ore de functionare.
Nota 2: Incarcatoarele pentru acumulatorii nichel-cadmiu trebuie sa furnizeze o tensiune electrica de volti per pila electrica. Tensiunea electrica nominala trebuie sa fie conforma conditiilor locale (climat, intretinere obisnuita). O incarcare rapida a sistemului trebuie furnizata pentru incarcarea la o tensiune electrica ridicata care sa nu depaseasca 1,75 volti pe pila electrica. Tensiunea de iesire trebuie sa fie intre 25 si 167% dupa 5 ore de functionare.
10.9.10 Amplasarea acumulatorilor si incarcatoarelor
Acumulatorii trebuie asezate in pozitie verticala.
Incarcatoarele trebuie montate impreuna cu acumulatorii. Acumulatorii si incarcatoarele trebui amplasate in locuri accesibile si ferite, acolo unde probabilitatea unei contaminari cu ulei combustibil, cu umezeala, cu apa pompata pentru sistemul de racire sau pericolul unei dereglari provocate de vibratii sunt minime. Acumulatorul trebuie sa fie cat mai aproape posibil de starter pentru a minimiza pierderile de tensiune intre baterie si borna starterului.
10.9.11 Controlul starterului
Urmatoarele stari trebuie indicate local si intr-un loc cu supraveghere permanenta (a se vedea anexa I):
a) folosirea oricarui comutator care previne pornirea automata a motorului;
b) esuarea celor 6 tentative de pornire;
c) functionarea pompei;
d) defectiunile motorului diesel.
75
Lampile de avertizare trebuie sa fie marcate corespunzator.
10.9.12 Unelte si piese de rezerva
O trusa de scule standard recomandata de furnizor pentru motor si pompa trebuie asigurata impreuna cu urmatoarele piese de rezerva:
a) doua seturi de filtre de combustibil si sigilii;
b) doua seturi de filtre de ulei si sigilii;
c) 2 seturi de curele de transmisie (acolo unde este cazul);
d) un set complet de racorduri, garnituri de etansare si furtunuri pentru motor;
e) 2 injectoare.
10.9.13 Teste si exercitii ale motorului
10.9.13.1 Testele ale furnizorului si fisa tehnica
Fiecare motor echipat si fiecare grup de pompare trebuie sa fie testat de furnizor cel putin 1,5 ore la un debit nominal. Urmatoarele aspecte trebuie inregistrate pe fisa tehnica:
a) turatia motorului cu pompa in functiune;
b) turatia motorului cu pompa furnizand apa la debitul nominal;
c) presiunea asigurata de pompa;
d) inaltimea de aspiratie a orificiului de aspiratie a pompei;
e) presiunea de refulare la debitul nominal;
f) temperatura ambientului;
g) temperatura apei de racire dupa 1,5 ore de functionare;
h) debitul nominal al apei de racire;
i) temperatura uleiului lubrifiant la sfarsitul testului;
j) acolo unde motorul este dotat cu un schimbator de caldura, temperatura initiala si temperatura inregistrata de catre circuitul inchis al apei de racire a motorului.
10.9.13.2 Darea in exploatare a sistemului
76
Atunci cand se face receptia instalatiei, dispozitivul de pornire automata a motorului diesel trebuie activat cu rezerva de combustibil izolata, pentru cele 6 cicluri, fiecare de cel putin 15s la pornirea mecanica si o pauza cuprinsa intre 10 si 15 secunde. Dupa efectuarea celor 6 cicluri, sistemul de avertizare a esecului pornirii trebuie sa intre in functiune. Rezerva de combustibil trebuie completata si motorul trebuie sa porneasca atunci cand butonul de testare a pornirii manuale este activat.
11. Tipuri de instalatii si dimensiuni
11.1 Instalatii apa-apa
11.1.1 Generalitati
Cu exceptia cazurilor de la punctul 11.1.2, instalatiile apa-apa sunt intotdeauna alimentate cu apa sub presiune. Instalatiile trebuie montate doar acolo unde nu exista posibilitatea inghetarii apei in instalatie, precum si in locurile unde temperatura ambianta nu va depasi 950C.
Pentru sistemele interconectate si inchise trebuie utilizate numai instalatii apa-apa.
11.1.2 Protectie impotriva inghetului
Partile instalatiei predispuse la inghet pot fi protejate cu: lichid anti-inghet (antigel); incalzire prin curent electric sau cu ajutorul unor conducte auxiliare sau extensii alternative (a se vedea punctul 11.5).
11.1.2.1 Protectia cu lichid anti-inghet (antigel)
Numarul de sprinklere din fiecare sectiune de conducte protejate cu lichid anti-inghet nu trebuie sa depaseasca 20 de bucati. Acolo unde mai mult de 2 sectiuni predispuse la inghet sunt controlate de o singura supapa de control si semnalizare, numarul total al capetelor sprinkler nu trebuie sa depaseasca 100 bucati. Solutia anti-inghet trebuie sa aiba un punct de inghet sub temperatura minima estimata pentru localitatea respectiva. Densitatea specifica a solutiei trebuie verificata folosind aparate de masura specifice. Sistemele care folosesc lichid anti-inghet trebuie prevazute cu un dispozitiv cu clapeta de retinere pentru a preveni contaminarea sursei de apa.
11.1.2.2 Protectia prin incalzire electrica
Sistemul de incalzire trebuie supravegheat pentru a preveni caderea sursei de alimentare si defectarea elementelor sau senzorilor de incalzire (a se vedea anexa I). Conducta trebuie sa fie incadrata in euroclasele A1 sau A2 sau o clasa echivalenta nationala a acestora.
Elementele de incalzire duble trebuie amplasate peste conductele neincalzite. Fiecare din cele doua elemente de incalzire trebuie sa fie capabil sa mentina o temperatura in conducte de minim 4 0C. Fiecare circuit de incalzire trebuie monitorizat si pe circuite separate. Cablurile electrice nu trebuie sa se intersecteze, trebuie fixate pe partea opusa capului sprinkler. De asemenea ele trebuie sa se termine cu 25 mm inainte de capatul conductei. Toata reteaua de cabluri trebuie sa fie incadrate in euroclasele A1 sau A2 sau orice echivalent national a acestora cu o grosime a stratului de protectie de cel putin 25mm si avand si o protectie rezistenta la umezeala. Cablurile electrice trebuie sa aiba o sarcina maxima de 10W/m.
77
11.1.3 Dimensiunile instalatiei
Aria maxima controlata de o supapa de control si semnalizare apa-apa, incluzand orice conducta auxiliara a capului sprinkler nu trebuie sa depaseasca valorile din tabelul 17.
Tabelul 17 – Aria maxima protejata in instalatiile apa-apa si
instalatii predimensionate
Riscul de incendiuAria maxima protejata de o supapa de control si
semnalizare, [m2]
LH 10000
OH, incluzand orice instalatie sprinkler LH 12000, cu exceptia cazurilor prezentate in anexele D si F
HH, incluzand instalatiile sprinkler LH si OH 9000
11.2 Instalatii apa-aer
11.2.1 Generalitati
Instalatiile apa-aer sunt incarcate in mod normal cu aer sau gaz inert sub presiune in aval de supapa de control si semnalizare si cu apa in amonte de aceasta.
Trebuie asigurata o rezerva de aer/gaz inert pentru mentine presiunea necesara functionarii instalatiei. Instalatia trebuie presurizata la o valoare stabilita de furnizorul supapei de control si semnalizare.
Instalatiile apa-aer se monteaza trebuie instalate doar acolo unde exista pericol de inghet sau temperatura mediului ambiant depaseste 700C (ex. etuve de uscare).
11.2.2 Dimensiunea instalatiei
Volumul net al instalatiei, masurat de la supapa de control si semnalizare, nu trebuie sa depaseasca valorile din tabelul 18, doar daca din calcule si incercari se demonstreaza ca timpul maxim intre declansarea capului sprinkler si refularea apei nu depaseste 60 secunde. Incercarea trebuie efectuata folosind robinetul de incercare la o distanta specificata la punctul 15.5.2.
Nota: Este recomandat ca instalatiile apa-aer si cele mixte sa nu fie folosite pentru zone cu risc HHS, din moment ce intarzierea cu care apa ajunge la capul sprinkler declansat, poate diminua performantele sistemului.
Tabelul 18 – Volumul maxim al instalatiei – sisteme apa-aer si mixte
Tipul instalatieiVolumul maxim al instalatiei [m3]
LH si OH HH
78
Fara accelerator sau exhaustor 1,5 –
Cu accelerator sau exhaustor 4,0 3,0
11.3 Instalatii mixte
11.3.1 Generalitati
Instalatiile mixte incorporeaza fie o supapa de control si semnalizare altenativa fie un sistem format dintr-o supapa de control si semnalizare apa-apa fie apa-aer. Pe timpul lunilor de iarna instalatia aflata in aval de supapa de control si semnalizare este umplut cu aer sau gaz inert sub presiune, iar in amonte instalatia este umpluta cu apa. In celelalte perioade ale anului instalatia functioneaza apa-apa.
11.3.2 Dimensiunea instalatiei
Volumul net al sistemului de instalatii aflat in aval de supapa de control si semnalizare nu trebuie sa depaseasca valorile prevazute in tabelul 18.
11.4 Instalatii cu preactionare
11.4.1 Generalitati
Instalatiile cu preactionare pot fi din urmatoarele tipuri:
11.4.1.1 Instalatii cu preactionare de tipul A
Aceasta este un alt tip de instalatie apa-aer in care supapele de control si semnalizare sunt activate de un sistem automat de detectare si semnalizare a incendiului si nu de declansarea capetelor sprinkler.
Presiunea aerului/gazului inert trebuie monitorizata tot timpul (a se vedea anexa I). Pentru actionarea supapei cu preactionare in caz de urgenta, trebuie asigurat si un robinet de pornire rapida a instalatiei.
Nota: Instalatiile cu preactionare de tipul A trebuie instalate doar in zone unde pot avea loc pagube importante in cazul unei scurgeri accidentale de apa.
11.4.1.2 Instalatii cu preactionare de tipul B
Aceasta este un alt tip de instalatie apa-aer in care supapele de control si semnalizare sunt activate fie de un sistem automat de detectare si semnalizare a incendiului, fie de declansarea capetelor sprinkler. Independent de raspunsul detectorilor, o diferenta de presiune in instalatie provoaca deschiderea supapei de control si semnalizare.
Instalatiile cu preactionare de tip B pot fi instalate oriunde sistemul de conducte uscate este necesar si unde se preconizeaza o dezvoltare rapida a incendiului. Totodata poate fi utilizata in locul instalatiilor apa-aer cu sau fara accelerator sau exhaustor.
79
11.4.1.3 Sisteme sprinkler cu una sau mai multe instalatii cu preactionare
Acolo unde un sistem de sprinklere include una sau mai multe instalatii cu preactionare, trebuie realizata o evaluare a riscului pentru a stabili daca pot actiona simultan mai multe instalatii cu preactionare. Acolo unde este posibil acest lucru urmatoarele aspecte trebuie luate in considerare:
a) volumul rezervelor de apa trebuie marit cu volumul instalatiilor cu preactionare;
b) timpul dintre declansarea instalatiilor multiple cu preactionare si refularea apei la oricare robinet de incercare din instalatie, nu trebuie sa depaseasca 60 de secunde;
11.4.2 Sistem automat de detectie
Sistemul de detectie trebuie instalat in toate compartimentele protejate de sistemul cu preactionare si trebuie sa corespunda cu partile relevante ale SR EN 54 sau, in absenta lor, cu prevederile corespunzatoare in vigoare in locul de utilizare al sistemului sprinkler.
11.4.3 Dimensiune instalatie
Numarul de capete sprinkler aferente unei supape de control si semnalizare nu trebuie sa depaseasca valorile prezentate in tabelul 17.
11.5 Conducte auxiliare sau extensii alternative
11.5.1 Generalitati
Conductele auxiliare sau extensiile alternative trebuie sa respecte punctele 11.2 si 11.3, cu exceptia celor care celor care ating limitele unei instalatii apa-apa.
Ele trebuie montate respectand urmatoarele:
a) ca o conducta uscata sau extensie alternativa la o instalatie apa-apa in arii reduse, acolo unde exista pericol de inghet;
b) ca o extensie de conducta uscata la o instalatie apa-apa sau instalatie mixta in depozite cu temperaturi scazute si etuve cu temperaturi ridicate.
11.5.2 Dimensiuni ale extensiei
Numarul de capete sprinkler din orice extensie, nu trebuie sa depaseasca 100 de bucati. Acolo unde doua astfel de extensii sunt controlate de aceeasi supapa de control si semnalizare, numarul total de capete sprinkler nu va depasi 250 de bucati.
11.6 Instalatii auxiliare cu apa pulverizata
80
Aceste extensii utilizeaza drencere sau pulverizatoare conectate la o instalatie sprinkler avand aceeasi supapa de control si semnalizare (supapa pentru sistemele cu inundare sau control multiplu).
Extensiile cu apa pulverizata pot fi conectate la o instalatie sprinkler daca conexiunea nu depaseste 80mm si cererea aditionala de apa este luata in considerare atunci cand este proiectata rezerva de apa (a se vedea punctul 8).
Aceste instalatii sunt montate acolo unde se preconizeaza incendii violente cu o propagare rapida sau se doreste inundarea rapida cu apa a unei zone.
12. Amplasare a capetelor sprinkler
12.1 Generalitati
12.1.1 Toate masuratorile privind modul de amplasare a capetelor sprinkler trebuie facute in plan orizontal, facand exceptie cazurile care prevad anume alt mod de masurare.
12.1.2 Sub deflectorul sprinklerelor trebuie pastrat un spatiu de cel putin:
a) pentru LH si OH:
- 0,3m pentru sprinklere cu jetul apei sub forma de semicerc;
- 0,5m pentru celelalte tipuri;
b) pentru HHS si HHP: 1,0m.
12.1.3 Capetele sprinkler trebuie montate conform specificatiilor furnizorului.
Cu exceptia sprinklerelor experimentale cu deflectorul in jos, la instalatiile apa-aer, mixte sau cu preactionare se vor folosi capete sprinkler cu deflectorul in sus. Acestea trebuie montate pe o ramificatie de la conducta principala.
Nota 1: Sprinklerele cu deflectorul in sus sunt mai putin expuse deteriorarilor mecanice si la obturarea orificiilor cu impuritati. Totodata ele faciliteaza drenajul complet al apei din conductele de alimentare cu apa.
Nota 2: Sprinklerele cu deflectorul in sus au posibilitatea de a realiza o densitate mai mare de stropire la o viteza mai mare imediat sub si adiacent axei sprinklerului, totodata ele putand control incendiile mult mai eficient in cazul protectiei structurii interioare si a zonelor de depozitare.
12.2 Aria maxima protejata de un cap sprinkler
Aria maxima pe care o poate proteja un cap sprinkler trebuie sa fie determinata conform tabelului 19, pentru cele obisnuite si tabelul 20 pentru sprinklerele de perete.
Nota: Exemplele sunt date in figura 8 unde dimensiunile S si D sunt distantele intre sprinklerele aflate in planuri opuse.
81
Tabelul 19 – Aria maxima de protectie si distante intre capete sprinkler,
cu exceptia celor de perete
Riscul de incendiu
Aria maxima de protectie, [m2]
Distanta maxima conform figurii 8, [m]Dimensiunile
standard S si DZig-zag
S D
LH 21 4,6 4,6 4,6
OH 12 4,0 4,6 4,0
HHP si HHS 9 3,7 3,7 3,7
Legenda
S distanta dintre sprinklere
D distanta dintre sprinklere
Figura 8 – Distanta dintre sprinklerele de tavan
Tabelul 20 – Aria maxima de protectie si distante
intre sprinklerele de perete
82
Riscul de incendiu
Aria maxima a sprinklerului
[m2]
Distante
Latime camera [m]Lungime
camera [m]
Randuri de-a lungul peretelui
Mod de amplasare
Intre capetele sprinkler
Intre capul sprinkler si
perete
LH
Orice lungime
1 O singura linie
2 Standard
>9,2 2 Zig-zag
17,0 4,6 2,3 w>7,4Orice
lungime2 (a se vedea
nota 1)Standard
OH
Orice lungime
1 O singura linie
2 Standard
>6,8 2 Zig-zag
9,03,4 (a se
vedea nota 2)1,8 w>7,4
Orice lungime
2Standard (a se vedea nota 1)
Nota 1: Trebuie adaugat un rand suplimentar cu sprinklere de tavan sau acoperis.
Nota 2: Valoarea poate fi majorata pana la 3,7m daca tavanul are o rezistenta la foc de cel putin 120 minute.
Nota 3: Deflectorul trebuie sa aiba intre 0,1 si 0,15m sub tavan si intre 0,05 si 0,15m fata de perete.
Nota 4: Nu trebuie sa fie nici un obstacol pe tavan imprejurul sprinklerului 1m de-a lungul peretelui si 1,8m perpendicular pe acesta.
12.3 Distanta minima dintre capetele sprinkler
Capetele sprinkler nu trebuie instalate la intervale mai mici de 2m, exceptand urmatoarele cazuri:
- acolo unde dispunerile sunt facute pentru a preveni sprinklerele adiacente sa se ude reciproc. Acest lucru se poate obtine utilizand deflectoare de aproximativ 200x150mm sau folosind elemente de constructie ce pot interveni in acest sens;
- sprinklere de raft;
- scarile rulante si casele scarilor (a se vedea punctul 12.4.11).
12.4 Amplasarea sprinklerelor in functie de configuratia cladirii
12.4.1 Distanta maxima de la perete si capul sprinkler trebuie sa fie valoarea cea mai mica corespunzatoare, dupa cum urmeaza:
- 2m spatierea standard;
- 2,3m pentru spatierea in zigzag;
83
- 1,5m unde tavanul sau acoperisul au grinzi transversale;
- 1,5m de firmele luminoase;
- 1,5m acolo unde peretii sunt construiti din materiale combustibile;
- 1,5m acolo unde peretii exteriori sunt din metal, cu sau fara captuseala combustibila sau material izolator;
- jumatate din maximul distantei date in tabele 19 si 20.
12.4.2 Capetele sprinkler trebuie instalate nu mai jos de 0,3m sub partea de dedesubt a tavanelor combustibile sau 0,45m sub tavanele incadrate in euroclasele A1 sau A2 sau un echivalent national pentru acoperisuri si tavane.
Acolo unde este posibil, capetele sprinklerele trebuie sa fie situate cu deflectorul intre 0,075si 0,15m sub tavan sau acoperis, cu exceptia cazului cand sunt utilizate sprinklerele de protectie a tavanului sau sprinklere false. Acolo unde conditiile fac inevitabila folosirea distantelor maxime de 0,3m si 0,45m, zona respectiva trebuie sa fie cat mai mica posibila.
12.4.3 Capetele sprinkler trebuie instalate cu deflectoarele paralele cu inclinatia tavanului sau acoperisului. Acolo unde inclinatia este mai mare de 300 fata de planul orizontal, un sir de sprinklere trebuie instalat la varf sau nu mai mult de 0,75m circular fata de el.
12.4.4 Distanta de la marginea ecranului de protectie la cel mai apropiat sprinkler nu trebuie sa depaseasca 1,5m.
12.4.5 Luminatoarele cu un volum mai mare de 1m3 masurat deasupra nivelului normal al tavanului trebuie protejate cu capete sprinkler doar daca distanta de la nivelul normal al tavanului la marginea de sus a luminatorului nu depaseste 0,3m, sau daca exista un schelet ingust cu geamuri montate de acoperis sau tavan.
12.4.6 Stalpi si grinzi transversale
84
Legenda
D deflector
a distanta pana la stalp/grinda
b distanta de la marginea inferioara a stalpului/grinzii
Figura 9 – Amplasarea capului sprinkler fata de grinzi
Atunci cand deflectorul (D din figura 9) este pozitionat deasupra nivelului partilor inferioare ale stalpilor/grinzilor transversale sau alte formatiuni de structura asemanatoare, trebuie adoptata una dintre urmatoarele solutii pentru a se asigura buna functionare a capetelor sprinkler:
a) dimensiunile prezentate in figura 9 trebuie sa fie conforme cu valorile prezentate in figura 10;
b) trebuie aplicate prevederile de la punctul 12.4.7 privind amplasarea in spatiu;
c) capetele sprinkler trebuie instalate pe fiecare parte ca si cum ar fi un perete.
Capetele sprinkler trebuie montate deasupra grinzilor nu mai departe de 0,2m la o distanta verticala de cel putin 0,15m.
In toate cazurile distanta pana la tavan sau acoperis este cea specificata la punctul 12.4.2.
Daca nici una din solutiile de mai sus nu se poate realiza, spre exemplu din cauza numarului mare de capete sprinkler rezultate, grinzile pot fi coborate si sprinklerele vor fi montate sub tavanul astfel format.
85
Legenda
1 jet pulverizat cu deflectorul in jos
2 standard cu deflectorul in sus
3 jet pulverizat cu deflectorul in sus
4 standard cu deflectorul in jos
x distanta minima orizontala (a) de la capul sprinkler la stalp, m
y inaltimea deflectorului (b) deasupra (+) sau sub (-) stalp, m
Figura 10 – Distanta de la deflectorul capului sprinkler la stalp
12.4.7 Grinzi si arcade
Acolo unde arcade inguste se formeaza intre grinzile asezate la nu mai mult de 1,5m, urmatoarele spatii trebuie folosite:
- un si de capete sprinkler trebuie instalat in centrul fiecarei a 3-a arcade, cu un alt rand asezat sub linia centrala a grinzii separand cele 2 arcade neprotejate (a se vedea figurile 11 si 12);
86
- distanta maxima dintre sprinklere de-a lungul arcadei (S in figurile 11 si 12) trebuie sa fie in concordanta cu riscul de incendiu(a se vedea punctul 12.2);
- capetele sprinkler trebuie montate la o distanta de cel putin 1m fata de peretii paraleli cu grinzile si nu mai mare de 1,5m fata de peretii perpendiculari cu grinzile;
- capetele sprinkler montate in interiorul arcadelor trebuie amplasate astfel incat deflectorul sa aiba intre 0,075 si 0,15m sub fata interioara a tavanului.
Legenda
1 tavan
2 perete
Figura 11 – Amplasarea in spatiu grinzilor si arcadelor
(grinzi intr-o singura directie)
87
Legenda
1 tavan
2 perete
Figura 12 - Amplasarea in spatiu grinzilor si arcadelor
(grinzi pe doua directii)
12.4.8 Sarpante
Capetele sprinkler trebuie instalate in concordanta cu una din situatiile de mai jos:
a) imediat deasupra sau imediat sub sarpanta, acolo unde talpa grinzii nu este mai mare de 0,2m;
b) nu mai putin de 0,3m lateral fata de capriori acolo unde talpa grinzii nu este mai mare de 0,1m;
c) nu mai putin de 0,6m lateral de capriori acolo unde talpa grinzii este mai mare de 0,1m.
12.4.9 Coloane
88
Daca capetele sprinkler sunt instalate la mai putin de 0,6m fata de o coloana, un alt cap sprinkler trebuie amplasat in partea opusa a coloanei la o distanta de 2m fata de aceasta.
12.4.10 Platforme, conducte etc.
Capetele sprinkler trebuie montate sub platforme, conducte, panouri de incalzire, coridoare, pasarele, care sa fie:
a) rectangulare, mai mult de 0,8m latime si cu mai putin de 0,15m de la peretii adiacenti sau peretii despartitori;
b) rectangulare cu mai mult de 1m latime;
c) circulare cu diametrul mai mare de 1m si mai putin de 0,15m de la peretii adiacenti sau peretii despartitori;
d) circulare cu mai mult de 1,2m in diametru.
12.4.11 Scari rulante si casele scarilor
Numarul de capete sprinkler trebuie sa fie mai mare in jurul tavanului deschis format de scarile rulante, scari etc. Capetele sprinkler trebuie amplasate la o distanta cuprinsa intre 1,5 si 2m unul de celalalt. Daca, datorita structurii, distanta minima nu poate fi pastrata, pot fi folosite spatii mai mici cu sprinklere asezate adiacent astfel incat sa nu se ude unul pe celalalt.
Distanta orizontala dintre sprinklere si deschiderea tavanului nu trebuie sa depaseasca 0,5m. Aceste capete sprinkler trebuie sa fie capabile sa furnizeze debitul minim necesar per cap sprinkler in restul zonei de protectie a tavanului.
Din considerente de calcule hidraulice trebuie luate in considerare doar capetele sprinkler de pe latura mai lunga a deschiderii.
12.4.12 Puturi verticale si jgheaburi
Puturile verticale din materiale combustibile trebuie protejate cu capete sprinkler instalate la fiecare nivel alternativ si la varful fiecarei sectiuni inchise.
Cel putin un cap sprinkler trebuie instalat la varful tuturor stalpilor cu exceptia cazului cand stalpul este incombustibil si inaccesibil si contine materiale conform cu euroclasa A1 sau un echivalent national, cu exceptia cablurilor electrice.
12.4.13 Tavane suspendate
Folosirea tavanelor suspendate sub capetele sprinkler nu este permisa, cu exceptia cazurilor cand materialul nu este recomandat a intra in contact cu apa. Acolo unde capul sprinkler este montat sub tavane suspendate, materialul tavanului trebuie sa fie dintr-un tip stabil in conditii de incendiu.
89
12.4.14 Tavane suspendate cu sectiuni deschise
Tavanele suspendate cu sectiuni deschise, de exemplu tavane cu sectiuni regulate din constructie, pot fi folosite sub instalatiile de sprinklere pentru sistemele LH si OH, acolo unde conditiile urmatoare sunt indeplinite:
- suprafata deschisa totala a tavanului, incluzand luminatoarele, nu este mai mica de 70% din suprafata tavanului;
- dimensiunea minima a deschiderilor tavanului nu este mai mica de 0,025m sau nu este mai mica decat grosimea tavanelor suspendate, oricare este mai mare;
- integritatea structurala a tavanului si a oricarui alt echipament cum ar fi luminatoarele din cadrul tavanului suspendat, nu va fi afectata de activitatea desfasurata de sistemul de sprinklere;
- nu exista spatii de depozitare sub tavan.
In astfel de cazuri, sprinklerele trebuie instalate dupa cum urmeaza:
- inaltimea de deasupra tavanului protejata de un cap sprinkler nu trebuie sa depaseasca 3m;
- distanta verticala dintre orice deflector de sprinkler conventional sau pulverizator si marginea de sus a tavanului suspendat trebuie sa fie de cel putin 0,8m pentru sprinklerele altele decat cele pulverizatoare plate si cel putin 0,3m pentru cele plate;
- capete sprinkler suplimentare trebuie instalate pentru refularea apei sub obstacole (luminatoare) care depasesc 0,8m.
Acolo unde obstacole aflate deasupra tavanului pot influenta refularea apei, acestea trebuie considerate, la amplasarea capetelor sprinkler, ca fiind pereti
12.5 Capete sprinkler intermediare in sisteme HH
12.5.1 Generalitati
Capetele sprinkler care protejeaza rafturi amplasate pe doua randuri trebuie montate in spatiile libere longitudinale, de preferinta la intersectia cu spatiile libere transversale (a se vedea figurile 13 si 14).
Ori de cate ori structura metalica sau scheletul raftului impiedica refularea apei de catre capul sprinkler, trebuie montate capete sprinkler aditionale a caror debit trebuie, de asemenea, luat in calcul.
Trebuie asigurata ajungerea apei refulate de capetele sprinkler la bunurile depozitate. Distanta dintre bunurile depozitate in stelaj, asezate cap la cap, trebuie sa fie de cel putin 0,15m, si, daca este necesar, se va opri incarcarea paletilor. Spatiul liber dintre deflectorul sprinklerelor si partea de sus a materialelor depozitate trebuie sa fie de cel putin 0,10m pentru capetele pulverizatoare plate si 0,15m pentru celelalte tipuri.
90
12.5.2 Distanta maxima verticala dintre sprinklerele intermediare
Distanta verticala de la pardoseala la cel mai jos nivel intermediar si dintre nivele nu trebuie sa depaseasca 3,5m sau doua nivele, oricare din cele doua distante ar fi mai mica, potrivit figurilor 13 si 14. Un nivel intermediar trebuie instalat deasupra nivelului superior al depozitului, exceptie facand sprinklerele de acoperis sau tavan situate la cel mult 4m deasupra partii superioare a materialelor depozitate.
Nu trebuie montat un nivel intermediar de capete sprinkler mai jos cu un etaj sub partea superioara a materialelor depozitate.
12.5.3 Amplasarea pe orizontala a capetelor sprinkler intermediare
In cazul bunurilor de categoria I si II, capetele sprinkler trebuie instalate, acolo unde este posibil, in spatiile libere longitudinale la intersectia cu fiecare al doilea rand liber transversal, in zigzag fata de randul de deasupra (a se vedea figura 13). Distanta orizontala intre sprinklere nu trebuie sa depaseasca 3,75m. Rezultanta distantelor orizontale si verticale dintre capetele sprinkler nu trebuie sa depaseasca 9,8m2.
Legenda
1 rand de sprinklere
2 nivele
3 spatiu dintre rafturi
91
4 spatiu liber longitudinal
5 spatiu liber transversal
Figura 13 – Amplasarea sprinklerelor intermediare de raft –
categoria I si II de marfuri depozitate
Legenda
1 rand de sprinklere
2 nivele
3 spatiu dintre rafturi
4 spatiu liber longitudinal
5 spatiu liber transversal
Figura 14 – Amplasarea sprinklerelor intermediare de raft –
categoria III si IV de marfuri depozitate
92
In cazul bunurilor din categoria III si IV, capetele sprinkler trebuie montate in spatiile libere longitudinale la intersectia cu fiecare rand liber transversal (a se vedea figura 14). Distanta orizontala intre sprinklere nu trebuie sa depaseasca 1,90m, iar cea verticala nu trebuie sa depaseasca 4,9m.
12.5.4 Numarul de randuri de capete sprinkler pentru fiecare nivel
Numarul de randuri de sprinklere pe nivel trebuie determinat in functie de marimea scheletului metalic. Atunci cand acesta nu este continuu, marimea totala trebuie calculata prin adunarea marimii fiecarui raft incluzand distanta dintre ele.
Un rand de capete sprinkler per nivel trebuie montat pentru fiecare 3,2m de latime a raftului. Ele trebuie montate, acolo unde este posibil, in spatiul liber.
12.5.5 Sprinklere intermediare conform sistemului HHS in stelaje neetajate
Capetele sprinkler trebuie montate in paleti pe mai multe randuri sau stelaje (a se vedea tipurile ST4 din figura 3 si 4) dupa cum urmeaza:
a) stelajele cu un singur rand nu mai mari de 3,2m vor fi protejate de un singur rand de capete sprinkler asezate pe nivele, asa cum reiese si din figurile 13 si 14.
b) stelajele cu randuri duble nu mai mari de 3,2m vor fi protejate de capete sprinkler in zona centrala a spatiilor libere, la capetele zonei de depozitare a bunurilor si pe nivele, asa cum reiese din figurile 13 si 14;
c) stelaje cu randuri duble sau multiple mai mari de 3,2, dar nu mai mult de 6,4m, vor fi protejate de 2 randuri de capete sprinkler instalate nu mai mult de 3,2m distanta. Fiecare rand va avea aceeasi distanta fata de marginea celui mai apropiat stelaj. Sprinklerele de la un nivel particular din fiecare linie trebuie sa se afle pe aceeasi linie a spatiului liber.
Acolo unde orice stelaj sau structura de otel poate influenta negativ distributia apei de la un cap sprinkler, un cap sprinkler aditional trebuie montat pentru a asigura apa in zona influentata.
12.5.5 Sprinklere intermediare conform sistemului HHS in rafturi (ST5 si ST6)
Acolo unde sunt necesare sprinklere intermediare, ele trebuie montate deasupra fiecarui raft (incluzand ultimul raft daca capul sprinkler de tavan sau acoperis este mai sus de 4m deasupra bunurilor depozitate sau daca accesul apei la bunuri este impiedicat), in locatiile specificate in tabelul 21 si figura 15. Distanta verticala intre randuri nu trebuie sa depaseasca 3,5m.
Randurile singulare de capete sprinkler trebuie montate central, deasupra rafturilor. Randurile duble trebuie pozitionate astfel incat fiecare din acestea sa aiba aceeasi distanta fata de marginea celui mai apropiat raft.
93
Legenda
1 rand de capete sprinkler
Figura 15 – Amplasarea sprinklerelor intermediare pentru
tipurile ST5 si ST6 de depozitare
Distanta de la capatul raftului, paralela cu conductele, la cel mai apropiat cap sprinkler trebuie sa fie jumatate din spatiul de protectie a capului sprinkler sau 1,4m, care este mai mica.
Tabelul 21 – Amplasarea sprinklerelor intermediare in
tipurile ST5 si ST6 de depozitare
Rafturi cu latimea de, [m]
Randuri de capete sprinkler
Distanta maxima intre capetele sprinkler de-a
lungul randului
Distanta maxima intre randurile de capete
sprinkler
94
ST5: 1 2,8 –
ST6: 1 2,8 –
ST6: 2 2,8 2,8
13 Dimensiunea si configuratia conductelor
13.1 Generalitati
13.1.1 Dimensiunea conductei
Dimensiunile conductei vor fi determinate utilizand una din urmatoarele metode:
- sisteme predimensionate, unde diametrele sunt luate in parte din tabele si o parte rezulta din calcule (a se vedea punctul 13.3);
- sisteme complet calculate, unde toate diametrele rezulta din calcule hidraulice (a se vedea punctul 13.4).
Proiectantul poate alege intre cele doua sisteme de calcul, cu exceptia urmatoarelor cazuri, unde se folosesc sistemele complet calculate:
- configuratiile ci sprinklere intermediare in sisteme HHS;
- configuratiile sub forma de grila sau inchise.
13.2 Calculul pierderilor de presiune in conducte
13.2.1 Pierderea de presiune liniara
Pierderile de presiune liniare prin conducte trebuie sa fie cel mult egale cu cele rezultate din formula Hazen-Williams:
unde:
p pierderea de presiune, bar;
Q debitul de curgere prin conducte, l/min;
d diametrul conductei, mm;
95
C constanta functie de tipul si uzura conductei (a se vedea tabelul 22);
L lungimea echivalenta a conductei si armaturilor, m.
Trebuie utilizate valorile lui C indicate in tabelul 22
Tabelul 22 – Valoarea lui C in functie de tipul si uzura conductei
Tipul conductei C
Fonta turnata 100Fonta ductila 110Otel moale 120
Otel galvanizat 120Ciment armat 130
Fonta protejata in ciment 130Otel inoxidabil 140
Cupru 140Fibra de sticla consolidata 140
Nota: lista nu este exhaustiva
Pierderea de presiune datorata vitezei de curgere poate fi neglijata.
13.2.2 Diferenta de presiunea statica
Diferenta de presiune statica intre 2 puncte interconectate intr-un sistem trebuie calculata astfel:
unde:
p diferenta de presiune statica, bar;
h distanta pe verticala intre cele doua puncte, m;
13.2.3 Viteza
Viteza de echilibru a apei nu trebuie sa depaseasca:
- 6m/s prin orice supapa sau sistem de monitorizare a debitului;
- 10m/s in orice alt punct din sistem,
pentru conditia de debit stabil la punctul corespunzator functionarii simultane a unui numar prestabilit de capete sprinkler.
96
13.2.4 Pierderile de presiune locale
Pierderile de presiune locale trebuie calculata folosind formula precizata la punctul 13.2.1. Lungimea echivalenta corespunzatoare trebuie sa fie una din urmatoarele:
a) conform specificatiilor date de furnizorul de echipament;
b) conform tabelului 23, daca nu sunt furnizate datele de la punctul a.
Daca exista o incovoiere, un profil T sau o cruce, acolo unde exista o schimbare a directiei de curgere si totodata exista o reducere a diametrului conductei, lungimea echivalenta si presiunea in conducta trebuie determinata folosind diametrul mai mic.
Tabelul 23 – Lungimea echivalenta
Armaturi si robinete
Lungimea echivalenta pentru o valoare C=120a [m]
Diametrul nominal [mm]
20 25 32 40 50 65 80 100 150 200 250
Cot continuu 900 standard 0,76 0,77 1,0 1,2 1,5 1,9 2,0 3,0 4,3 5,7 7,4
Cot sudat la 900 (r/d=1,5) 0,30 0,36 0,49 0,56 0,69 0,88 1,1 1,4 2,0 2,6 3,4
Cot continuu 450 standard 0,34 0,40 0,55 0,666 0,76 1,0 1,3 1,6 2,3 3,1 3,9
Ramificatie sub forma de T sau cruce (curgere prin ramificatie)
1,30 1,50 2,1 2,4 2,9 3,8 4,8 6,1 8,6 11,0 14,0
Robinet de oprire - - - - 0,38 0,51 0,63 0,81 1,1 1,5 2,0
Robinet de alarma sau de sens (tip oscilant)
- - - - 2,4 3,2 3,9 5,1 7,2 9,4 12,0
Robinet de alarma sau de sens (tip ciuperca)
- - - - 12,0 19,0 19,7 25,0 35,0 47,0 62,0
Robinet tip fluture - - - - 2,2 2,9 3,6 4,6 6,4 8,6 9,9
Robinet cu sfera - - - - 16,0 21,0 26,0 34,0 48,0 64,0 84,0
a aceste lungimi echivalente pot fi aplicate si conductelor cu alt coeficient C inmultind valorile din tabel cu urmatorii factori:
C 100 110 120 130 140
Factorul de 0,714 0,85 1,00 1,16 1,33
97
Armaturi si robinete
Lungimea echivalenta pentru o valoare C=120a [m]
Diametrul nominal [mm]
20 25 32 40 50 65 80 100 150 200 250
amplificare
13.2.5 Precizia calculelor
13.2.5.1 Calculele trebuie facute in unitatile de masura si cu precizia date in tabelul 24.
Tabelul 24 – Precizia calculelor hidrulice
Marime Unitate de masura Precizia
Lungime m 0,01
Inaltime m 0,01
Lungime echivalenta m 0,01
Debit l / min 1,00
Pierderea de presiune mbar / m 1,00
Presiune mbar 1,00
Viteza m / s 0,10
Arie m2 0,01
Densitate specifica mm / m 0,10
13.2.5.2 Calculele trebuie sa respecte urmatoarele conditii:
- suma algebrica a pierderilor de presiune intr-un circuit inchis trebuie sa fie egala cu
;
- acolo unde apa din circuit se uneste la o jonctiune, calculul hidraulic trebuie echilibrat la
;
- suma algebrica a debitului apei aflate in miscare la o jonctiune trebuie sa fie egal cu
.
98
13.3 Sisteme predimensionate
13.3.1 Generalitati
13.3.1.1 Dimensiunile instalatiei vor fi determinate partial din tabelele urmatoare si partial prin calcule hidraulice. Valorile diametrelor instalatiei nu trebuie sa creasca in directia de curgere a apei.
13.3.1.2 Dimensiunile conductelor secundare si numarul maxim de capete sprinkler alimentate trebuie sa fie cele din tabelul 30, cu exceptia sistemelor LH, unde tabelul 27 specifica doar dimensiunile conductei care alimenteaza ultimele trei sau patru capete sprinkler.
13.3.1.3 Dimensiunile conductelor aflate in aval de punctul de referinta trebuie calculate conform punctului 13.3.3.2 pentru sistemul LH si punctul 13.3.4.2 pentru sistemele OH.
13.3.1.4 Conductele ascendente si descendente care fac legatura intre conducte principale si conducte secundare, conducte care alimenteaza sprinklere izolate, altele decat cele de legatura, trebuie considerate conducte de distributie si tratate ca atare.
13.3.2 Amplasarea punctelor de referinta
13.3.2.1 Punctele de referinta trebuie sa fie reprezinte punctele de conexiune a unei conducte de distributie orizontala cu una din urmatoarele:
- o conducta secundara;
- o conducta ascendenta sau descendenta conectata la o conducta de distributie;
- o conducta alimentand un singur sprinkler.
Numarul maxim de sprinklere in aval al fiecarui punct de referinta trebuie sa corespunda specificatiilor din Tabelele 25 si 26.
13.3.2.2 In cazul sistemelor cu risc mic (LH) punctul de referinta trebuie sa fie in aval de sprinklerul identificat in Tabelului 25 coloana 3.
Tabelul 25 - Amplasarea punctelor de referinta - LH
Clasa de risc Numarul de sprinklere pe un rand , intr-o incapere
Amplasarea punctelor de referinta in aval pentru n sprinklere , unde n este
LH ≤ 3 3≥ 4 4
13.3.2.3 In cazul instalatiilor pentru risc mediu si mare punctul de referinta trebuie amplasat in aval de jonctiunea conductelor de distributie in conformitate cu Tabelul 26 coloana 3.
99
Cand numarul sprinklerelor pe o retea, intr-o singura incapere sau pe o singura conducta de distributie, este mai mic sau egal cu numarul sprinklerelor pentru care conductele de distributie sunt proiectate (vezi Tabelul 26, coloana 2), punctul de referinta trebuie sa fie amplasat fie in aval de punctul de conectare cu conducta de distributie sau conducta secundara sau a retelei hidraulice, cat mai aproape de supapa de control si semnalizare.
NOTA 1 Figura 16 ilustreaza o amplasare tipica de conducte secundare
NOTA 2 Figura 17 ilustreaza schema amplasarii conductelor pentru (LH), figura 18 pentru instalatii obisnuite (OH), iar 19,20,21 pentru HHP si HHS.
Tabelul 26 - Amplasarea punctelor de referinta OH HHP si HHS
Clasa de risc Numarul de sprinklere pe o conducta de distribuitie,intr-o incapere
Amplasarea punctelor de referinta pentru n sprinklere , unde n este
Trasee secundare
OH > 16 17 Doua la capat> 18 19 Toate celelalte
HHP and HHS > 48 49 Toate
13.3.2 Risc mic – LH
13.3.3.1 Dimensiunile conductelor secundare, si terminalul conductelor de distributie in aval de punctele de referinta trebuie sa fie conforme Tabelului 27.
Este permisa instalarea conductelor cu diametrul de 25mm intre punctul de referinta si supapa de control si semnalizare, daca calculul hidraulic arata ca acest lucru este posibil. Oricum, daca din doua sprinklere unul este determinant, conducta de 25mm nu trebuie instalata intre al treilea si al patrulea sprinkler.
Tabelul 27 - Diametrele conductelor secundare pentru instalatiile LH
Conducte Diametrul in mm Numarul maxim de sprinklere pe conductele secundare
Toate conductele secundare si terminalul conductelor de distributie
20
25
1
3
13.3.3.2 Toata reteaua de conducte intre supapa de control si semnalizare si punctul de referinta la fiecare extremitate a unei retele trebuie sa fie dimensionata prin calcule hidraulice utilizand valorile din tabelele 28 si 29.
Tabelul 28 - Pierderea liniara maxima intre supapa de control si semnalizare si orice punct de referinta - LH
100
Numarul de sprinklere pe o conducta secundara sau intr-o incapere
Pierderea liniara maxima incluzand schimbarile de directie (vezi Nota)
Bar
Pierderile prin conducte secundare si de distributie
≤ 3 0,9 Tabelul 29 coloana 2 si 3≥ 4 0,7 Tabelul 29 coloana 3
≥ 3 pe o singura linie
in apropierea unei camere sau pe randul de langa acoperis
0,7 Tabelul 29 coloana 3
Nota : In cladiri mai inalte de un etaj, pierderea de presiune poate fi marita printr-o valoare egala cu presiunea statica masurata intre nivelul sprinklerelor in cauza si nivelul sprinklerelor de la cel mai inalt nivel.
13.3.3.3 Daca sunt mai mult de doua sprinklere pe o conducta secundara, pierderea de presiune intre sprinklerul 2 si conducta de distribuitie trebuie sa fie determinata folosind pierderea de presiune data in coloana 2 din tabelul 29. Pierderea de presiune in conductele de distributie intre aceasta conexiune si supapa de control si semnalizare trebuie determinata prin pierderea de presiune pe metru data in coloana 3 din tabelul 29.
Nota Figura 17 ilustreaza un exemplu de sistem de conducte intr-o instalatie LH cu puncte de referinta pentru care conductele trebuie calculate complet.
Tabelul 29 - Pierderea de presiune pentru debitele calculate pentru sistemele - LH
Diametrul mm Pierderea de presiune in conducta mbar/mColoana 1 Coloana 2
(100l/min)
Coloana 3
(225l/min)25
32
40
50
65
44
12
5,5
1,7
0,44
198
52
25
7,8
2,0
13.3.4 Riscuri medii - OH
13.3.4.1 Diametrele conductelor secundare trebuie sa fie conform Tabelului 30, diametrele conductelor de distributie trebuie sa se incadreze in valorile din Tabelul 31.
Tabelul 30 - Dimensiunile diametrelor conductelor in sistemele OH
Conducte secundare Traseu Diametrul mm
Numarul maxim de sprinklere alimentate
101
Conducte secundare in cel mai indepartat capatul al conductelor de distribuite
2 conducte secundare
Ultimele 3 conducte secundare
Ultima conducta secundara
2 trasee finale
de o parte
3 trasee finale
de o parte
toate celelalte
trasee
25
32
25
32
25
32
40
50
1
2
2
3
2
3
4
9Toate celelalte conducte secundare Toate 25
32
40
50
3
4
6
9
Tabelul 31 - Diametrelor conductelor de distributie in sistemele OH
Conducte de distributie Trasee Diametrul mm
Numarul maxim de sprinklere alimentate
La extremitatea instalatiei 2 trasee finale de o parte
toate celelalte
32
40
50
65
32
40
50
65
2
4
8
16
3
6
9
18Intre punctele de referinta si supapa de control si semnalizare
Toate A se calcula in concordanta cu pct 13.3.4.2
Cand conductele secundare sunt amplasate longitudinal sub unghiul plafonului, la un unghi mai mare de 6 grade, numarul sprinklerelor pe conducta secundara nu trebuie sa fie mai mare de 6.
102
NOTA: Figura 18 prezinta un exemplu de schema a unui sistem OH cu puncte de referinta de unde conductele trebuie calculate complet.
13.3.4.2 Diametrele conductelor, intre punctul de referinta cel mai indepartat al instalatiei si supapa de control si semnalizare, trebuie astfel calculate incat sa asigure faptul ca pierderea de presiune liniara la un debit de 1000l/min nu depaseste 0,5 bar, exceptie facand 13.3.4.3 si 13.3.4.4.
13.3.4.3 In cladirile cu mai mult de un etaj, sau unde sunt un numar de niveluri diferite, de exemplu platforme sau planuri inclinate, pierderea de presiune de 0,5 bar de la punctul de referinta poate fi crescuta cu echivalentul dintre presiunea statica datorata diferentei de inaltime dintre cel mai inalt sprinkler din cladire si cel mai indepartat punct de referinta al nivelului in cauza.
In aceste cazuri, diferenta de inaltime intre sprinklerul situat pe cel mai inalt nivel si presiunea masurata in instalatie trebuie indicata in documentatia de receptie, impreuna cu presiunea de lucru a instalatiei.
13.3.4.4 In cazurile in care acelasi sistem contine impreuna zone OH 3 sau OH 4 si HHP sau HHS, toate fiind conectate la o sursa comuna de alimentare cu apa, pierderea liniara maxima de 0,5 bar poate fi marita cu 50% din suprapresiunea disponibila, ca cea indicata in urmatorul exemplu OH3.
Exemplu (pentru un sistem OH3):
Presiunea ceruta la supapa de control si semnalizare, excluzand presiunea statica ( Tabelul 6 pentru OH3):
1,4 bar
Diferenta de presiune datorata diferentei de inaltime dintre cel mai inalt sprinkler si supapa de control si semnalizare
1,2 bar
====Presiunea ceruta de supapa de control si semnalizare 2,6 barPresiunea disponibila la nivelul supapei de control si semnalizare pentru debitul specific HH
6,0 bar
Suprapresiunea care poate fi folosita:
50% din (6,0 – 2,6)=
1,7 bar
Reteaua de conducte ce trebuie dimensionate pentru a permite o pierdere de presiune maxima de: 0,5 + 1,7 (1000/1350)2
1,43 bar
13.3.5 Risc mare HHP si HHS (exceptand sprinklerele de pe nivelurile intermediare)
13.3.5.1 Conducta trebuie dimensionata tinand cont de:
- densitatea specifica
- distanta dintre sprinklere
- factorul K al sprinklerului folosit
103
- caracteristica presiune/debit a sursei de alimentare cu apa.
Nici o conducta nu trebuie sa aiba un diametru nominal mai mic de 25 mm.
13.3.5.2 Pentru instalatiile cu surse de alimentare cu apa conforme tabelului 7 (1) si cu sprinklere cu factor k 80, dimensiunea conductei pentru conductele secundare si de distributie trebuie sa fie in conformitate cu Tabelele 32 si 33.
Nu mai mult de patru sprinklere trebuie instalate pe o conducta secundara. Conductele secundare nu trebuie conectate la conducte de distributie avand un diametru mai mare de 150 mm.
NOTA Figura 19 exemplifica o schemade conducte in conformitate cu Tabelul 32 si 33 si punctele de referinta de la care diametrele conductelor trebuie calculate complet.
Tabelul 32 Diametrele conductelor secundare pentru sistemele HH cu presiune si debit caracteristic Tabelului 7 (1 sau 2)
Conducte secundare Trasee Diametru mm Numar maxim de sprinklere alimentat de conducta
Conducte secundare din cel mai indepartat capat al conductelor de distributie
2 trasee finale, ultimele doua conducte secundare
3 trasee finale, ultimele trei conducte secundare
toate celelalte trasee, numai ultima conducta secundara
25
32
25
32
25
32
40
1
2
2
3
2
3
4Celelalte conducte secundare oricare 25
32
3
4
Tabelul 33 - Diametrele conductelor de distributie in aval de punctul de referinta in sistemele HH cu presiune si debit caracteristic conform tabelului 7 (1)
Conducte de distributie Diametrul mm
Numarul maxim de sprinklere alimentate de catre conductele de distributie
104
Conductele de la la extremitatea instalatiei 32
40
50
65
80
100
2
4
8
12
18
48Conductele dintre punctele de referinta si supapa de control si semnalizare
A se calcula in concordanta cu pct 13.3.5
13.3.5.3 Pentru instalatiile cu sursa de alimentare cu apa, care conform Tabelului 7 (2) sau modificat cu punctul 7.3.2.6 si cu sprinklerele avand un factor K 80, dimensiunea conductelor secundare si a conductelor de distributie trebuie determinata conform Tabelelor 32 si 34.
Pe o conducta secundara nu trebuie instalate un numar mai mare de 4 sprinklere. Nici o conducta secundara nu trebuie conectata la o conducta de distributie cu diametrul mai mare de 150 mm. Nu trebuie amplasate conducte de distributie cu diametrul mai mic de 65 mm in sisteme cu 4 parti (linii) finale end-side.
NOTA Figura 20 exemplifica o schema in concordanta cu Tabelele 32 si 34 si punctele de referinta de la care diametrul conductei trebuie sa fie complet calculat.
Tabelul 34 - Diametrele conductelor de distributie in aval de punctul de referinta in sistemele HH cu presiune si debit caracteristice, conform Tabelului 7 (2,3 sau 4)
Conductele de distributie Diametrul mm
Numarul maxim de sprinklere pe conductele de distributie
Conductele de la la extremitatea instalatiei 50
65
80
100
150
4
8
12
16
48Conductele dintre punctele de referinta si supapa de control si semnalizare
A se calcula in concordanta cu pct 13.3.5
13.3.5.4 Pentru instalatiile cu sursa de alimentare cu apa, care conform cerintelor Tabelului 7 (3) si cu sprinklerele avand un factor K 80, si asa cum reiese din Tabelul 7 (4) cu sprinklere avand un factor K de 115, dimensiunea conductelor secundare si a conductelor de distributie trebuie determinate ca in Tabelele 34 si 35.
In capatul instalatiei, nu trebuie amplasate un numar mai mare de sase sprinklere pe o conducta secundara. La capatul (2-end-center) celui de-al doilea rand din centru, nu trebuie amplasate un numar mai mare de patru
105
sprinklere pe orice conducta secundara. Conductele secundare nu trebuie conectate la o conducta de distribuitie cu un diametru mai mare de 150 mm. Conductele de distributie cu un diametru mai mic de 65 mm nu trebuie utilizate intr-un sistem cu 4 linii finale (4-end-side).
NOTA Figura 21 exemplifica un sistem de conducte in conformitate cu Tabelele 34 si 35 si punctele de referinta de la care diametrele conductelor trebuie complet calculate.
Tabelul 35 Diametrele conductelor secundare pentru sisteme HH cu presiune si debit caracteristice Tabelului 7 (3 sau 4)
Conducte secundare Trasee Diametru mm Numar maxim de sprinklere alimentat de conducta
Conducte secundare din cel mai indepartat capat al conductelor de distributie
Alte conducte secundare
capat final, ultimele trei conducte secundare
40
50
65
32
40
50
65
1
3
6
1
2
4
6Conducte secundare din cel maiiindepartat capat al conductelor de distributie
Alte conducte secundare
Capatul randului 2 din centru, ultimele trei conducte secundare
32
40
32
1
2
2Toate conductele secundare Capatul randurilor 3 si 4 32
40
50
1
2
4
13.3.5.5 Pierderea de presiune intre punctul de referinta si supapa de control si semnalizare trebuie sa fie determinata prin calcul. Pierderea de presiune pentru debitele descrise in Tabelul 7, plus presiunea necesara in punctul de referinta, plus presiunea statica egala cu diferenta maxima de inaltime dintre cel mai inalt sprinkler si supapa de control si semnalizare, care nu trebuie sa depaseasca presiunea nominala.
In cazul in care cel mai inalt sprinkler este situat in amonte fata de punctul de referinta, portiunea care necesita cea mai mare presiune statica trebuie sa aiba propria conducta de distributie.
Pierderea de presiune in conductele de distributie ce alimenteaza fiecare sectiune de risc poate fi echilibrata printr-o dimensionare corespunzatoare a conductei de distributie
106
Figura 16 – Exemplu de retea de conducte secundare
Legenda:
1 2 capat de rand al alimentarii principale (retea de conducte secundare amplasata pe o parte a conductei de distributie)
2 3 capat de rand al capatului alimentarii
3 3 retea de conducte amplasata de o parte si de alta a conductei de distributie
4 2 retea de conducte amplasata de o parte si de alta a capatului alimentarii
107
Legenda:
A = supapa de control si semnalizare
Pierderea de presiune intre supapa de control si semnalizare si:
1 (2 sprinklere) = 0,7 bar
2 (3 sprinklere) = 0,7 bar
3,4,5,7,8,9, si 10 (2 sprinklere)=0,9 bar
Dimensiunile notate ca 20, 25, 32 indica dimensiunea probabila rezultata din calcul a conductelor
Dimensiunile conductelor sunt in milimetri
Figura 17 – Exemplu de amplasare a punctelor de referinta in sistemele LH
Dimensiuni in milimetri
108
Legenda:
1 supapa de control si semnalizare
1 (2 sprinklere)
2 (3 sprinklere)
3, 5, 6 si 7 (2 sprinklere)
Figura 18 - Exemplu de amplasare a punctului de referinsa (de la 1 la 7) in sistemele OH
109
Legenda:
1 48 sprinklere
2 ramificatiile conductelor de distributie
3 supapa de control si semnalizare
Figura 19 - Exemplu de amplasare a punctelor de referinsa in sistemele cu risc mare cu conducte dimensionate conform Tabelelor 32 si 33.
110
Legenda:
1 48 sprinkle
2 ramificatiile conductelor de distributie
3 supapa de control si semnalizare
Figura 20 - Exemplu de amplasare a punctelelor de referinta in sistemele cu risc mare cu conducte dimensionate conform Tabelelor 32 si 34.
Legenda:
1 48 sprinkle
2 ramificatiile conductelor de distributie
3 supapa de control si semnalizare
Figura 21 – Exemplu de amplasare a punctelelor de referinta in sistemele cu risc mare cu conducte dimensionate conform Tabelelor 34 si 35
13.4 Sisteme complet calculate
13.4.1 Densitate proiectata
Densitatea refularii trebuie calculata ca debitul total in litri pe minut a grupului de patru sprinklere care sunt cel mai apropiate, impartit prin suprafata acoperita de catre cele patru sprinklere in metri patrati, sau acolo unde mai putin de patru sprinklere sunt in comunicatie deschisa, densitatea refularii trebuie considerata ca valoarea cea mai joasa a debitului oricarui sprinkler impattit la de aria acoperitaa de sprinklerul respectiv.
111
Densitatea de refulare a fiecarei arii protejate, sau a intregii zone, oricare este mai mica, continand grupul relevant al celor patru sprinklere, cu fiecare sursa de alimentare cu apa sau combinatie de alimentare disponibila, nu trebuie sa fie mai mica decat densitatea proiectata specificata in punctul 7.
Aria acoperita de fiecare sprinkler trebuie sa fie definita de mediana distantei dintrele sprinklerele adiacente, masurata in unghi drept la linia de unire a sprinklerelor si de limita ariei acoperita sau la jumatatea distanttei de cel mai apropiat sprinkler, oricare este mai mare ( vezi Figura 22). Acolo unde sprinklerele de raft sunt instalate, debitul si presiunea trebuie calculate tinand cont de functionarea simultana a sprinklerele de tavan sau de acoperis si sprinklerele de pe nivelul intermediar.
Fig. 22 Determinarea ariei de acoperire a sprinklerului
13.4.2 Locatii ale ariei protejate
13.4.2.1 Locatia cea mai nefavorabila din punct de vedere hidraulic
Trebuie luate in considerare, cand se determina locatia cea mai nefavorabila din punct de vedere hidraulic pentru aria protejata, variatia distantei dintre sprinklere, dispunerea randurilor, inaltimea, centrele conductelor secundare, marimea orificiilor sprinklerelor si dimensiunile conductelor, ca si toate locatiile posibile, daca pe conductele de distributie sau intre conductele de distributie sunt conectate conducte secundare,
Pozitionarea corecta a locatiei celei mai nefavorabile din punct de vedere hidraulic pentru aria protejata in instalatiile sub forma de grila trebuie demonstrata prin dispunerea ariei protejate prin pozitionarea unui sprinkler in fiecare directie de-a lungul conductelor secundare pana cand este identificata aria cu cea mai ridicata presiune necesara.
112
Pozitionarea corecta a locatiei celei mai nefavorabile din punct de vedere hidraulic pentru aria protejata in instalatiile inchise trebuie demonstrata prin dispunerea ariei protejate prin pozitionarea unui sprinkler in fiecare directie de-a lungul conductelor de distributie pana cand este identificata aria cu cea mai ridicata presiune necesara.
13.4.2.2 Locatia cea mai favorabila din punct de vedere hidraulic
Toate locatiile posibile, daca pe conductele de distributie sau intre conductele de distributie sunt conectate conducte secundare, trebuie considerate cand se determina locatia cea mai favorabila din punct de vedere hidraulic a ariei de operare.
13.4.3 Forma ariei protejate
13.4.3.1 Locatia cea mai nefavorabila din punct de vedere hidraulic
Aria protejata trebuie sa fie pe cat posibil rectangulara, simetrica fata de asezarea sprinklerelor (vezi figura 23), dupa cum urmeaza:
a) in cazul configuratiilor inchise si terminale cea mai indepartata parte a suprafetei trebuie sa fie definita de conducta secundara sau de o pereche de conducte secundare cand este vorba de end center layout Sprinklerele care nu constituie o conducta secundara intreaga sau o pereche de conducte secundare trebuie grupate cat mai aproape de conducta de distributie in aval de urmatorului rand de conducte secundare din aria rectangulara (vezi Figura 23 si 25);
b) in cazul configuratiilor sub forma de grila unde conductele secundare merg paralel cu marginea acoperisului cu o inclinatie mai mare de 6 grade, sau de-a lungul niselor formate de grinzi mai mari de un metru grosime, cea mai indepartata arie trebuie sa aiba o lungime L paralela cu conductele secundare, astfel incat L este mai mare sau egal cu de doua ori radacina patrata din suprafata ariei protejate.
c) in cazul tuturor celorlalte configuratii sub forma de grila, cea mai indepartata arie trebuie sa aiba o lungimea L paralela cu conductele secundare, astfel incat L este egal cu 1,2 inmultit cu radacina patrata din suprafata ariei protejate.
13.4.3.2 Locatia cea mai favorabila din punct de vedere hidraulic
Aria de operare trebuie sa fie pe cat posibil patrata, dupa cum urmeaza:
a) in cazul configuratiilor inchise si terminale, suprafata trebuie sa includa numai sprinklerele de pe o singura conducta de distributie. Numarul de sprinklere calculat a opera pe conductele secundare, sau pe o pereche de conducte in cazul instalatiilor end- center; trebuie amplasate pe fiecare conducta secundara in cea mai cea mai favorabila locatie din punct de vedere hidraulic. Sprinklerele care nu constituie o conducta secundara intreaga sau o pereche de conducte secundare trebuie grupate pe urmatoarea conducta secundara in apropierea locatiei favorabile. (a se vedea figurile 24 si 26)
b) In cazul configuratiilor in forma de retea, aria trebuie sa fie localizata pe conductele secundare in cea mai favorabila locatie din punct de vedere hidraulic. Sprinklerele care nu constituie o conducta secundara
113
intreaga sau o pereche de conducte secundare trebuie grupate pe urmatoarea conducta secundara in apropierea locatiei favorabile.
Figura 23 – Cele mai nefavorabile arii protejate in retele de conducte amplasate pe o parte sau pe doua parti.
114
Figura 24 – Cele mai favorabile arii protejate in retele de conducte amplasate pe o parte sau pe doua parti.
Legenda:
1 Cea mai nefavorabila arie
115
2 Cea mai favorabila arie
3 Conducta ascendenta
4 Patru sprinklere luate in consideratie
Figura 25 – Cea mai favorabila si nefavorabila arie protejata in instalatia de tip retea
Legenda:
1 Cea mai nefavorabila arie
2 Cea mai favorabila arie
3 Conducta ascendenta
4 Patru sprinklere luate in consideratie
Figura 26 - Cea mai favorabila si nefavorabila arie protejata in retele inchise
13.4.4 Presiunea minima de descarcare a sprinklerelor
Presiunea in sprinklerul situat in locatia cea mai putin favorabila din punct de vedere hidraulic, cand toate sprinklerele din aria protejata sunt active, nu trebuie sa fie mai mica decat cea necesara pentru a atinge densitatea specificata la 13.4.1 ori presiunile de mai jos, oricare este mai mare:
- 0,70 bar in LH
- 0,35 bar in OH
- 0,50 bar in HHP si HHS exceptie facand sprinklerele de raft
116
- 2,00 bar pentru sprinklerele de raft
13.4.5 Diametrele minime ale conductelor
Diametrele minime ale conductelor nu trebuie sa fie mai mici decat cele prezentate in Tabelul 36.
Tabelul 36 -Diametrele minime ale conductelor
Clasa de risc Diametrul mmLH 20OH si HH conducte orizontale si ascendente care alimenteaza un sprinkler avand un factor K mai mic de 80
20
Toate celelalte 25
Diametrele conductelor pe partea cu supapa de control si semnalizare pot descreste numai in directia curgerii apei, exceptand configuratiile in forma de retea sau inchise.
Sprinklerele cu deflectorul in sus nu trebuie sa fie conectate la o conducta cu diametru mai mare de 65 mm, sau 50 mm, daca nu este independent.
Sprinklerele cu deflectorul in jos nu trebuie conectate direct la o conducta cu diametrul mai mare de 80 mm. Pentru diametre mai mari, o conducta a sprinkelrului trebuie montata astfel incat distanta de la deflectorul sprinklerului la marginea conductei principale sa nu fie mai mica decat 1,5 ori diametrul acestei conducte.
14. Caracteristici de proiectare ale sprinklerelor si mod de utilizare
14.1. Generalitati
NOTA: Acest standard acopera numai tipurile de sprinklere specificate in EN 12259-1.
Numai sprinklerele nou fabricate (neutilizate) trebuie folosite. Acestea nu trebuie inscriptionate decat in conformitate cu EN 12259-1. Sprinklerele nu trebuie modificate in nici un fel sau sa aiba ornamente aplicate sau cu suprafata vopsita, ulterior livrarii efectuate de producator, exceptand specificatiile punctului 14.9.
14.2. Tipuri de sprinklere si utilizare
14.2.1. Generalitati
Sprinklerele trebuie utilizate in functie de clasele de risc prezentate in Tabelul 37, si specificate la punctele 14.2.2. si 14.2.4.
Tabelul 37 - Tipuri de sprinklere si factorul K aferent diferitelor tipuri de clase de risc
Clase de risc Densitatea proiectata mm/min
Tip de sprinklere Valori nominale ale factorului K
LH 2,25 Conventional, spray (cu pulverizare medie), de
57
117
tavan, la acelasi nivel, cu refulare plata,
incastrat, ascuns, muralOH 5,0 Conventional, spray (cu
pulverizare medie), de tavan, la acelasi nivel,
cu refulare plata, incastrat, ascuns, mural
80
HHP si HHS sprinklere pentru tavane si acoperisuri
<=10 Conventional, spray 80 sau 115> 10 Conventional, spray 115
HHS sprinklere intermediare pentru depozite inalte
Conventional, spray si cu refulare plata,
80 sau 115
14.2.2 Amplasarea sprinklerelor de tavan, la acelasi nivel, incastrat si ascuns
Sprinklerele de tavan, la acelasi nivel, incastrate si ascunse nu trebuie instalate iin cazul claselor de risc OH4, HHP sau HHS. Sprinklerele fara deflectoare fixe, de exemplu cu deflectoare care se retrag (retracted) care picura in momentul punerii in functiune, nu trebuie fixate (amplasate) in urmatoarele situatii:
a) cand tavanul are un unghi mai mare de 45 de grade fata de orizontala;
b) in atmosfera coroziva sau cu continut ridicat de praf
c) in rafturi sau sub rastele
14.2.3. Sprinklere murale
Sprinklerele murale nu trebuie amplasate in sisteme cu clasa de risc HH sau arii de depozitare OH sau deasupra tavanelor suspendate. Pot fi instalate numai pe tavane plate.
Sprinklerele murale trebuie utilizate numai in urmatoarele cazuri:
a) in sisteme LH, OH1, OH2 si OH3 fara arii de depozitare;
b) depozite cu risc OH3
c) Pentru protectia coridoarelor, canalelor de cabluri si coloanelelor in sistemele HH
14.2.4. Sprinklere cu refulare plata
Sprinklerele cu refulare plata trebuie utilizate numai in spatii inchise, deasupra tavanelor suspendate deschise si in rafturi.
14.3. Debitul sprinklerelor
118
Debitul apei prin sprinkler trebuie calculat cu urmatoarea ecuatie:
Q = Kx√ P
Unde : Q = debitul in litri pe minut
K= constanta dataiin Tabelul 37
P = presiunea in bar
14.4 Temperaturi nominale de declansare ale sprinklerelor:
Sprinklerele trebuie alese astfel incat temperatura nominala de declansare sa fie cu cel putin 300 C mai mare decat temperatura anticipata a mediului ambiant.
In spatiile inchise neventilate, sub luminatoare sau acoperisuri de sticla, poate fi necesara montarea unor sprinklere cu temperatura nominala de declansare cuprinsa intre 930C si 1000 C. O atentie deosebita trebuie acordata sprinklerelor aflate in vecinatatea cuptoarelor de uscare, aparate de incalzit si alte echipamente, care furnizeaza caldura radianta.
NOTA 1 In conditii normale de clima temperata este de preferat un interval de temperatura intre 680 C si 740 C.
NOTA 2 Sprinklerele au un cod al colorilor in concordanta cu standardul EN 12259-1 pentru a indica temperatura nominala de declansare, dupa cum urmeaza:
Bulb 0 C Element fuzibil 0 CPortocaliu 57 - -Rosu 68 Incolor 68/74Galben 79 - -Verde 93 Alb 93/100Albastru 141 Albastru 141Mov 182 Galben 182Negru 204/260 Rosu 227
14.5 Sensibilitatea termica a sprinklerului
14.5.1 Generalitati
Sprinklerele cu diverse sensibilitati trebuie utilizate in concordanta cu Tabelul 38. Unde sprinklerele sunt montate in rafturi, sprinklerele de tavan trebuie sa aiba o sensibilitate egala sau un timp de raspuns mai mic decat sprinklerele montate in rafturi.
Tabelul 38 – Clase de sensibilitate pentru sprinklere
Clase de Sprinkler de raft Sprinklerele de Sisteme tip apa –ser Toate celelalte
119
sensibilitate tavan, deasupra sprinklerelor de raft
cu preactionare tip A
Standard A NU DA DA DASpecial NU DA DA DARapid DA DA NU DANota: Cand sprinklere noi sunt adaugate unei instalatii de sprinklere existente, diferenta de sensibilitate poate fi necesara luarea in considerare a efectelor pe care le poate avea diferenta de sensibilitate pentru a evita declansarea accidentala.
NOTA: Majoritatea sprinklerelor sunt clasificate, in ordinea descrescatoare a sensibilitatii, prin unul din urmatoarele tipuri (EN 12259-1):
- raspuns rapid;
- raspuns special;
- raspuns standard A
14.5.2 Interactiunea cu alte masuri:
Trebuie luata in considerare posibila interactiune intre sistemele de sprinklere si alte masuri. Ca urmare sensibilitatea sistemelor de sprinklere nu trebuie inhibata.
Functionarea efectiva a altor masuri de securitate impotriva incendiilor poate depinde de cea mai eficienta actiune a sistemului de sprinklere, si in aceste cazuri totalitatea masurilor de securitate nu trebuie influentate. O atentie deosebita trebuie acordata cazurilor in care sunt implicate sisteme cu risc mare.
Functionarea efectiva a sistemelor de sprinklere depinde de suprimarea initiala sau controlul focarului in stadiul initial. Cu exceptia sprinklerelor amplasate in rafturi, sprinklerele sunt actionate in mod normal prin debitul de curgere a gazelor de ardere fierbinti provenite de la focarul orizontal printre sprinklere. Ca urmare, nimic nu trebuie sa interfereze cu aceasta curgere orizontala a gazelor de ardere.
14.6 Protectia sprinklerelor
Atunci cand sprinklerele, altele decat cele pentru tavan sau cele de la acelasi nivel, sunt instalate intr-o pozitie care poate genera un risc accidental prin deteriorari mecanice, acestea trebuie protejate adecvat printr-un cadru metalic.
14.7. Sprinklere cu ecran contra apei
Sprinklerele instalate pe rafturi sau sub rasteluri perforate, platforme, pardoseli sau locatii similare, unde apa de la un sprinkler mai inalt sau sprinklere poate influenta temperatura de declansare a elementului fuzibil, trebuie echipate cu un ecran metalic pentru apa cu un diametru intre 0,075m si 0,15m.
120
Ecranul contra apei de pe sprinklerele cu deflectorul in sus nu se monteaza direct pe deflector sau pe cadrul sprinklerului, si orice incastrare trebuie proiectata astfel incat sa micsoreze influenta distributiei apei
14.8 Deflectoarele sprinklerelor
Deflectoarele trebuie sa fie confectionate din metal sau plastic termorezistent
Deflectoarele nu trebuie sa fie utilizate pentru a sustine tavane sau alte structuri.
Nici o parte a deflectorului nu trebuie construit dinspre tavan in jos catre portiunea vizibila a elementului sensibil la caldura al sprinklerului.
14.9 Protectia la coroziune a sprinklerelor
Sprinklerele montate in atmosfera coroziva, trebuie protejat in unul dintre urmitoarele moduri:
a) printr-o protectie anticoroziva aplicata de catre producator in conformitate cu standardul EN 12259-1
b) un ulei pe baza de petrol care trebuie aplicat o data inainte si dupa instalare.
Tratamentul anticoroziv nu trebuie aplicat pe bulbul sprinklerului.
15. Robinete
15.1 Supapa de control si semnalizare
Fiecare instalatie trebuie sa aiba o supapa de control si semnalizare in conformitate cu EN 12259-2 si EN 12259-3
15.2 Robinet de oprire
Toate robinetele de oprire care stopeaza alimentarea cu apa catre sprinklere trebuie sa:
- se inchida in directia acelor de ceasornic
- sa aiba clar marcat din constructie pozitia normal deschis si normal inchis
- sa fie asigurate in pozitia corecta de functionare printr-un dispozitiv de inchidere sau securizat printr-o alta metoda echivalenta
Robinetele de oprire nu trebuie instalate in aval de supapa de control si semnalizare decat daca este specificat in acest standard.
121
Trebuie luate masuri suplimentare pentru a se asigura ca robinetele de oprire, testare, golirea si spalare sunt potrivite pentru presiunile sistemului, in special in locatii precum cladirile inalte, unde presiunea statica este mare
15.3 Robinetele inelului principal de alimentare
Cand sistemul de sprinklere este alimentat printr-o retea inelara, robinetele de oprire trebuie astfel instalate pentru a izola inelul in sectiune incat nici o sectiune sa nu includa mai mult de 4 supape de control si semnalizare.
15.4 Robinete de golire a instalatiei
Robinetele de golire trebuie montate in concordanta cu Tabelul 39, pentru a permite golirea instalatiei, astfel:
a) imediat in aval de supapa de control si semnalizare sau robinetul de oprire, daca este montata;
b) imediat in aval de orice robinet de alarma auxiliara;
c) imediat in aval de orice robinet de oprire auxiliar;
d) intre o conducta tip apa-aer sau supapa de control si semnalizare auxiliara si orice robinet de oprire instalat pentru testare;
e) in orice conducta, cu exceptia conductelor descendente catre un singur sprinkler intr-o instalatie tip apa-apa, care nu pot fi golite printr-o alta vana de golire.
Robinetele trebuie montate la cel mai jos capat al retelei de conducte si sunt dimensionate in Tabelul 39. Capatul nu trebuie sa fie mai mare de 3 m deasupra podelei si trebuie sa fie prevazute cu obturator din alama.
Tabelul 39 – Dimensiunile minime ale robinetelor de golire
Robinete de golire: Diametrele minime ale robinetelor si conductelor mm
Sisteme LH 40Sisteme OH sau HHP sau HHS 50Instalatii auxiliare 50Zona A 50Conducte de distribuitie incastrate cu diametre mai mici de 80
25
Conducte de distribuitie incastrate cu diametre mai mari de 80
40
Conducte secundare incastrate 25Retele de conducte tip apa-aer si vane de alarmare auxiliare si vanele de oprire auxiliare instalate in scopul testarii
15
15.5 Robinete de verificare
122
15.5.1 Robinet de verificare a alarmei si a pornirii pompelor
Robinetele de verificare cu dimensiunea de 15mm trebuie montate, pentru a verifica urmatoarele:
a) alarma hidraulica si orice presostat conducand apa in aval de:
- o supapa de control si semnalizare apa-apa, si orice robinet de oprire principal in aval;
- un robinet de alarmare alternativ;
b) alarma hidraulica si orice presostat conducand apa in aval de sursa de alimentare si in amonte de:
- o supapa de control si semnalizare mixta;
- un robinet pentru o conducta uscata;
- o supapa de control si semnalizare cu preactionare;
c) orice turbina de semnalizare instalata in avalul supapei de control si semnalizare………in avalul turbinei de semnalizare
d) Un dispozitiv de pornire a pompei automat
e) Orice pompa sau rezervor sub presiune instalat in amonte de supapa de control si semnalizare.
15.5.2. Robinete de verificare actionate de la distanta
Trebuie prevazuta o facilitate de verificare, prin incorporarea unui robinet de verificare asociat cu fitingurile si reteaua de conducte care alimenteaza cu debitul echivalent cu cel refulat printr-un singur sprinkler, conectat la locatia cea mai izolata din punct de vedere hidraulic pe o conducta de distributie.
15.6 Racorduri
Racordurile, cu sau fara robinete instalate permanent, trebuie prevazute la capatul ramificatiilor instalatiei de conducte de distributie.
Racordurile trebuie sa aiba aceleasi dimensiuni nominale ca si conductele de distributie si trebuie sa fie montate cu garnituri de etansare sau obturator de alama.
Este de preferat ca in anumite cazuri sa se prevada racordurile pe conductele secundare, de exemplu in forma de teu.
Aditional folosirii lor periodice pentru reteaua de conducte, racordurile pot fi folosite pentru a verifica daca apa este furnizata sau pentru a asigura incercari de presiune si de curgere.
123
Reteaua de conducte, care este complet plina cu apa, poate fi deteriorata de cresterea presiunii datorata cresterii temperaturii. Daca este asigurata ventilarea aerului in instalatie …. , de exemplu in cazul aranjamentului tip grila cu racorduri la capete, consideram ca trebuie montat la fitinguri un robinet de scadere a presiunii.
15.7. Manometre de presiune
15.7.1. Generalitati
Scala de diviziuni a manometrului de presiune nu trebuie sa depaseasca:
a) 0,2 bar pentru o scala maxima de valori mai mica sau egala cu 10 bar;
b) 0,5 bar pentru o scala maxima de valori mai mare decat 10 bar.
Scala maxima trebuie sa fie de ordinul a 150% din presiunea maxima.
15.7.2 Conexiunile cu retaua de alimentare cu apa
Fiecarea conexiune principala cu alimentarea cu apa a orasului trebuie sa fie prevazuta cu un manometru intre robinetul de oprire a alimentarii si supapa unisens (manometre “A”).
Fiecare pompa de alimentare trebuie prevazuta cu un manometru de joasa presiune pe conducta de alimentare, situat in avalul iesirii supapei unisens si in amonte de iesirea robinetului de oprire.
15.7.3 Supapa de control si semnalizare
Un manometru de masurare a presiunii trebuie prevazut in fiecare dintre aceste locatii:
a) in amonte de fiecare supapa de control si semnalizare (manometru “B “)
b) in aval de fiecare supapa de control si semnalizare (manometru “C”)
c) in aval de fiecare supapa de control si semnalizare tip apa-aer auxiliara sau alternativa auxiliara, dar in amonte de orice robinet de oprire.
Manometru de tip B montat pe robinetele de alarma uscate trebuie sa aiba un indicator care sa arate presiunea maxima atinsa.
15.7.4 Schimbarea
Schimbarea manometrelor trebuie efectuata prin mijloace eficiente care sa nu afecteze alimentarea cu apa sau cu aer a instalatiei.
16 Alarme si dispozitive de alarmare
124
16. 1 Alarme de semnalizare a debitelor
16.1.1 Generalitati
Fiecare supapa de control si semnalizare va fi prevazuta cu un dispozitiv de alarma cu motor hidraulic in concordanta cu EN 12259-4 si un dispozitiv electric pentru inlaturarea indicatiilor alarmei, ambele localizate cat mai aproape de robinetul de alarmare. Un singur dispozitiv de alarma cu motor hidraulic si un gong pot fi instalate intr-un grup comun cu robinetele de alarmara umede, acestea fiind situate in aceeasi camera a robinetelor, iar sistemul trebuie prevaazut cu un indicator care sa arate cand acestea functioneaza.
Fiecare gong al dispozitivului de alarma cu motor hidraulic trebuie marcat proieminent (in relief) cu numarul instalatiei pe care este amplasat.
16.1.2 Dispozitivului de alarma cu motor hidraulic si gongul
Dispozitivului de alarma cu motor hidraulic trebuie instalat in asa fel incat gongul sa fie in afara pe peretele exterior si centrul sau sa nu fie dispus la mai mult de 6 m deasupra punctului de conexiune cu robinetul de alarmare. Un filtru, usor accesibil pentru curatare, trebuie sa fie instalat intre conductele dispozitivului de alarma cu motor hidraulic si conexiunea la robinetul de alarma. Iesirea apei trebuie astfel pozitionata incat orice debit de apa sa fie vizibil.
16.1.3 Sistemul de conducte catre dispozitivului de alarma cu motor hidraulic
Sistemul de conducte trebuie sa aiba un diametru de 20mm si sa fie din otel galvanizat sau materiale metalice neferoase. Lungimea echivalenta a conductelor intre robinetul de alarmare si motorul hidraulic nu trebuie sa fie mai mare de 25 m incluzand si lungimea echivalenta de 2 m pentru fiecare schimbare de directie.
Conductele trebuie sa fie prevazute cu un robinet de inchidere amplasat in apropiere si prevazute cu o flansa permanenta de drenaj cu un diametru de cel mult 3 mm. Flansa trebuie integrata in sistemul de conducte si trebuie executata din otel inoxidabil sau material metalic neferos.
16.2. Presostate electrice de debit si presiune
16.2.1 Generalitati
Dispozitivele electrice necesare pentru a detecta functionarea sistemelor de sprinklere trebuie sa fie prevazute fiecare cu presostate de debit in conformitate cu EN 12259-5 sau cu presostate de presiune.
16.2.2 Presostate de alarma de debit
Presostate de alarma de debit trebuie folosite numai in instalatiile de tip apa-apa. Trebuie prevazuta o conexiune de verificare in avalul fiecarui presostat pentru a simula operarea unui singur cap sprinkler. Aceasta trebuie prevazuta cu drenaj. Conducta de drenaj trebuie sa fie din otel sau cupru galvanizat.
Presiunea sau debitul caracteristice robinetului de verificare deschis la maximum si a conductei de drenaj trebuie sa fie egala cu cea mai mica presiune nominala intr-un sprinkler alimentat prin presostat de debit.
125
Orice diafragma trebuie sa fie dispusa la iesirea conductei de drenaj si trebuie sa fie din otel inoxidabil sau materiale metalice neferoase.
Conducta de verificare a drenajului trebuie pozitionata la sistemul de drenare in asa fel incat debitul de apa sa fie vizibil in timpul verificarilor.
16.2.3 Sisteme de tip apa-aer si cu preactionare
Fiecare instalatie va fi prevazuta cu o alarma pentru scaderea presiunii aerului/gazului si care sa poata furniza atentionari audibile-vizibile, ca in anexa 1.
16.3 Conectarea alarmei la Unitatea de Pompieri si la Statia centrala de alarma
Echipamentul electronic pentru transmiterea automata a semnalelor de alarma de la instalatia de sprinklere la Unitatetea de pompieri sau la Statia centrala de alarma prevazuta cu personal trebuie sa fie capabil sa fie verificat pentru:
a) continuitatea conexiunii
b) continuitatea conexiunii intre comutatorul de alarma si unitatea de control
NOTA Daca exista conexiune directa la Unitatea de Pompieri, procedura de verificare trebuie agreata impreuna cu autoritatile, pentru a evita apelurile false.
17 Reteaua de conducte
17.1.1 Conductele ingropate
Conductele trebuie asezate in concordanta cu recomandarile furnizorului si trebuie sa aiba o rezistenta suficienta la coroziune.
NOTA Sunt recomandate urmatoarele tipuri de conducte: fonta, fier ductil, fibre de sticla armata, polietilena de mare densitate. Trebuie avute in vedere precautii adecvate pentru a preveni deteriorarea lor, de exemplu trecerea vehiculelor.
17.1.2 Conducte de suprafata
Sistemul de conducte din amonte de supapa de control si semnalizare trebuie sa fie confectionat din otel sau cupru (vezi 17.1.9) sau din alte materiale in concordanta cu specificatiile valide locului unde sistemul este utilizat. Cand conductele de otel cu diametre egale sau mai mici de 150 mm sunt filetate, au caneluri sau sunt altfel prelucrate, trebuie sa aiba un perete de grosime minima in concordanta cu ISO 65 M. Pentru diametre mai mari, grosimea minima a peretelui diametrului trebuie sa fie in concordanta cu ISO 65 L2.
Conductele de cupru trebuie sa fie conforme EN 1057.
126
NOTA Pentru sisteme apa-aer, alternative sau cu pre-actiune, este de preferat sa fie utilizate conductele din otel galvanizat.
17.1.3 Sudarea conductelor de otel
Conductele si racordurile cu diametre mai mici de 50 mm nu trebuie sudate la fata locului, cu exceptia cand acestea sunt sudate prin intermediul unei instalatii automate de sudura. In nici un caz nu se sudeaza, nu se taie cu falcara nu se lipeste si nu se executa nici o alta operatiune care necesita temperaturi ridicate.
Sudarea conductelor pentru sprinklere trebuie sa fie desfasurata cu atentie pentru :
- a asigura ca toate imbinarile beneficiaza de o sudura continua
- interiorul sudurii nu interfereaza cu debitul de apa
- conducta este debavurata si bavurile sunt inlaturate.
Sudurile trebuie realizate in conformitate cu EN 287 – 1.
17.1.4 Conducte flexibile si racorduri
Daca intre diferite sectiuni ale conductelor si instalatia de sprinklere vor exista miscari relative, de exemplu datorita expansiunii racordurilor sau in cazul unor tipuri de etajari, o sectiune flexibila sau un racord trebuie sa fie prevazut la punctul de conexiune cu conducta de distributie principala. Trebuie indeplinite urmatoarele cerinte:
a) Inainte de instalare, trebuie sa reziste la un test de presiune de 4 ori maximum presiunii de lucru sau 40 bar, oricare este mai mare, si nu trebuie sa includa parti care, cand sunt atinse de incendiu, sa afecteze integritatea sau performanta sistemului de sprinklere.
b) Conductele flexibile trebuie sa contina (presiune remanenta contiunua) armate cu otel sau materiale metalice neferoase in interior;
1) conductele flexibile nu trebuie asamblate in pozitie extinsa
2) conductele flexibile si racordurile nu trebuie utilizate pentru a acoperi abaterea de coaxialitate dintre conducta principala de distributie si conductele intermediare catre sprinklere.
17.1.5 Mascarea
Conductele trebuie instalate in asa fel incat sa poata fi usor accesibile in cazul reparatiilor sau modificarilor. Acestea nu ar trebui incastrate in plansee de ciment sau tavane.
NOTA Pe cat posbil, conductele nu vor fi instalate in spatii inchise, care ar face dificila inspectia, repararea si modificarea.
127
17.1.6 Protectia impotriva focului si a deteriorarii mecanice
Sistemele de conducte trebuie instalate in asa fel incat sa nu fie expuse deteriorarii mecanice. Acolo unde conductele au fost instalate deasupra pasajelor, in incaperi joase, sau la nivele intermediare, sau in orice alte situatii similare, se vor lua masuri impotriva deteriorarii mecanice.
Acolo unde este imposibil de realizat ca sistemul de conducte de alimentare cu apa sa treaca printr-o cladire neasigurata cu un sistem de sprinklere, acesta trebuie instalat la parter si trebuie protejat impotirva deteriorarilor mecanice, si sa aiba o rezistenta adecvata la foc.
17.1.7 Vopsirea
Reteaua de conducte feroase negalvanizate trebuie vopsite daca conditiile de mediu inconjuratoare o cer. Conductele gavanizate trebuie vopsite acolo unde protectia a fost deteriorata, de exemplu prin filetare.
NOTA Protectia suplimentara poate fi necesara in conditii corozive neobisnuite.
17.1.8 Drenajul
Trebuie prevazute mijloace prin care toata reteaua de conducte sa fie drenata. Unde acest lucru nu se poate realiza prin robinetul de drenaj al supapei de control si semnalizare, trebuie sa fie prevazut un robinet suplimentar in conformitate cu 15.4.
In cazul instalatiilor apa-aer, alternative si cu preactionare, conductele secundare pot sa aiba o panta fata de conducta de distributie cu cel mult 0,4 %, iar conductele de distributie trebuie sa aiba o panta de cel putin 0,2% fata de robinetul de drenaj.
Conductele secundare trebuie conectate pe o parte sau deasupra conductelor de distributie.
17.1.9 Conductele de cupru
Conductele de cupru vor fi utilizate in instalatii de tip apa-apa pentru sisteme LH, OH1, OH2 si OH3, in aval de orice conducta de otel. Conductele de cupru trebuie imbinate prin imbibari mecanice ori prin sudare, utilizand garnituri in conformitate cu EN 1254.
Pentru sudare, cupru pe cupru este necesar un aliaj din cupru si zinc, cositor si zinc in concordanta cu ISO 3677. Realizarea imbinarilor prin sudare se va efectua numai de personal specializat.
Imbinarile cupru otel trebuie realizate prin flanse, utilizand bolturi din otel inoxidabil. Conductele nu trebuie indoite la fata locului.
Trebuie aplicate masuri suplimentare pentru a evita coroziunea galvanica.
17.2 Suporturile conductelor
128
17.2.1 Generalitati
Suporturile conductelor trebuie fixate direct pe cladire sau daca este necesar, pe dispozitive, rafturi de depozitare sau alte structuri. Nu vor fi utilizate pentru a sustine alte instalatii. Acestea trebuie sa fie de tip reglabil, capabile pentru a asigura o sarcina portanta uniforma. Suportul trebuie sa inconjure complet conducta si nu trebuie sudat de conducte sau de fitinguri.
Partea structurii pe care suportii sunt securizati trebuie sa fie capabila sa suporte reteaua de conducte. Conductele cu un diametru mai mare de 50mm nu vor fi sustinute cu foi de otel ondulat sau cu placi din beton aerat (BCA).
Conductele de distributie si conductele ascendente trebuie sa aiba un numar suficient de puncte fixe pentru a face fata fortelor axiale.
Nici o parte a vreunui suport nu va fi confectionata din material combustibil. Nu vor fi folosite cuiele.
Suporturile pentru conductele din cupru trebuie prevazute cu captusala potrivita (suitable lining) cu rezistenta electrica pentru a preveni coroziunea de contact.
17.2.2 Amplasarea si localizarea
Suporturile trebuie plasate la nu mai mult de 4 m distanta de conductele de otel si 2 m distanta de conductele de cupru. Pentru conductele cu un diametru mai mare de 50 mm aceste distante pot creste cu 50% cu indeplinirea urmatoarelor conditii:
doua suporturi independente sunt asamblate in aceeasi structura
suportul va fi folosit in conditiile in care va putea sustine o presinue de contact cu 50% mai mare decat cea afista in tabelul 40.
Cand sunt utilizate imbinari mecanice:
trebuie folosit cel putin un suport situat la un metru de fiecare imbinare
trebuie folosit cel putin un suport pentru fiecare sectiune de conducta
Distanta dintre orice sprinkler terminal si suport nu trebuie sa depaseasca:
0,9m pentru conducte de diametru de 25mm
1,2 m pentru conducte cu diametru mai mare de 25 mm
Distanta de la orice sprinkler montat cu deflectorul in sus la suport nu trebuie sa fie mai mica de 0,15m.
Conductele verticale trebuie sa aiba suporti aditionali in urmatoarele cazuri:
129
conducte mai lungi de 2 m
conducte mai lungi de 1 m care alimenteaza un singur sprinkler.
Conductele care sunt dispuse pe nivelul de jos sau sunt vulnerabile la impactul mecanic trebuie sustinute prin suporti separati, cu exceptia urmatoarelor cazuri:
conducte orizontale cu lungimi mai mici de 0,45m alimentand sprinklere individuale
conducte de drenaj sau ascendente cu lungimi mai mici decat 0,6 m alimentand sprinklere individuale
17.2.3 Proiectare
Conductele suport trebuie proiectate in concordanta cu cerintele Tabelului 40 si Tabelului 41
Tabelul 40 – Parametri proiectati pentru suportii de conducte
Diametrul nominal al conductei
Capacitatea de incarcare minima la 200C (vezi nota 1)
kg
Sectiunea minima de trecere (vezi nota 2)
mm2
Sageata minima intre bolturile de ancorare (vezi nota 3)
mmd50
50<d100
100<d150
150<d200
200
350
500
850
30(M8)
50(M10)
700(M12)
1250(M16)
30
40
40
50NOTA 1 Cand materialele sunt incalzite la 2000C capacitatea de incarcare nu trebuie sa se deterioreze mai mult de
25%
NOTA 2 Sectiunea nominala de trecerea a filetului barei trebuie crescuta astfel incat sa fie obtinuta sectiunea minima de trecere
NOTA 3 Marimea sagetii dintre bolturile de ancorare depinde de tipul utilizat si de calitatea si tipul materialului in care vor fi fixate. Valorile date sunt pentru beton.
Tabelul 41 – Dimensiunile minime ale platbandei din otel si scoabe
Diametrul nominal al conductei (d) mm
Platbande din otel Scoabe pentru conductegalvanizate
mm
negalvanizate
mm
galvanizate
mm
negalvanizate
mmd50
50<d200
2,5
2,5
3,0
3,0
25x1,5
25x1,5
25x3,0
25x3,0
130
17.3 Conducte in spatii inchise
Acolo unde este necesara protectia sprinklerelor prin spatii inchise ca tavane false si podele, conductele trebuie proiectate astfel:
17.3.1 Tavane false amplasate in amenajari OH
Sprinklerele amplasate deasupra tavanelor trebuie alimentate din aceleasi conducte secundare ca si sprinklerele de sub tavan. In sistemele precalculate, sprinklerele trebuie luate in calcul cumumlativ pentru determinarea diametrului conductei.
17.3.2 Toate celelalte cazuri
Sprinklerele in spatii inchise trebuie alimentate din conducte secundare separate. In cazul sistemelor precalculate, diametrele de distribuite ale conductelor de alimentare a sprinklerelor din interiorul si exteriorul spatiilor inchise nu trebuie sa fie mai mici de 65 mm.
1.8 Indicatoare, avertizari si informare
Un plan al situatiei trebuie plasat cat mai aproape de intrarea principala sau oriunde in alta parte, unde poate fi usor vizualizat de catre Unitatea de Pompieri sau alte persoane responsabile cu alarmarea. Planul va trebui sa contina:
a) numarul instalatiei si locatia corespunzatoare supapei de control si semnalizare si dispozitivului de alarma cu motor hidraulic;
b) fiecare zonaa de risc, clasa de risc, si acolo unde este necesar si inaltimea maxima de depozitare;
c) prin intermediul culorilor impartirea zonelor acoperite de fiecare instalatie si daca este cerut de unitatea de pompieri, indicarea traseelor catre locatiile respective;
d) locatia oricaror robinete de oprire auxiliare.
18.2 Indicatoare si avertizari
18.2.1 Placa de identificare
Placa de identificare dintr-un material rezistent la apa si care poate fi inscriptionat trebuie fixata in afara peretelui exterior cat mai aproape de intrare, in apropierea supapei(supapelor) de control si semnalizare. Placa trebuie sa fie inscriptionata cu :
“ROBINET DE OPRIRE A SPRINKLERELOR “
cu litere care sa nu depaseasca 35 mm inaltime, si
“IN INTERIOR”
131
cu litere care sa nu depaseasca 25mm inaltime. Scrierea va fi executata cu litere albe pe fond rosu.
18.2.2 Indicatoare pentru robinetul de oprire
Trebuie prevazut un indicator cat mai aproape de robinetul de oprire principal si orice robinet auxiliar, continand urmatoarele cuvinte:
“SUPAPA DE CONTROL A SPRINKLERELOR”
Semnalizarea trebuie sa fie dreptunghiulara cu litere albe, nu mai mici de 20 mm inscriptionate pe fond rosu.
Acolo unde robinetul de oprire este inclus intr-o incapere cu usa, indicatorul va fi fixat pe partea exterioara a usii si un al doile indicator, “A se incuia” trebuie fixat pe interiorul usii. Al doilea semn trebuie sa fie circular cu litere albe, nu mai mici de 5 mm, pe fond albastru.
18.2.3 Spapa de control si semnalizare
18.2.3.1 Generalitati
Acolo unde sistemul de sprinklere contine mai mult de o instalatie fiecare supapa de control si semnalizare trebuie proeminent marcata cu un numar de identificare al instalatiei pe care aceasta il controleaza.
18.2.3.2 Instalatii calculate complet
In cazul instalatiilor calculate complet, o avertizare durabila va fi fixata pe conducta ascendenta langa fiecare supapa de control si semnalizare. Avertizarea trebuie sa includa urmatoarele informatii:
a) numarul instalatiei
b) clasa de risc sau clasificarea instalatiilor
c) pentru fiecare clasa de risc in cadrul unei instalatii:
1) cerintele proiectarii (aria protejata si densitatea de refulare)
2) cerinta pentru presiunea debitului la manometrul “C” sau posibilitatea verificarii curgerii pentru cea mai nefavorabila si pentru cea mai favorabila arie protejata
3) cerinta pentru presiune/debit la manometrul pompei de alimentare pentru cea mai nefavorabila si pentru cea mai favorabila arie protejata
4) inaltimea celui mai inalt sprinkler deasupra nivelului manometrului “C”
5) cea mai mare diferenta intre manometrul ”C” si manometrul pompei de alimentare
18.2.4 Conexiunile de alimentare cu apa la alte surse
132
Trebuie fixata o eticheta la robinetul de oprire al alimentarii cu apa de la conductele de alimentare ale sistemului de sprinklere sau de la tronsonul principal pentru alte servicii; trebuie marcate corespunzator ; de exemplu “Rola de furtun de incendiu”, “Alimentare cu apa menajera” cu litere in relief sau mari.
18.2.5 Pompe de aspiratie si de suprapresiune
18.2.5.1 Generalitati
Trebuie fixata o placa la fiecare pompa de aspiratie sau de suprapresiune, care sa contina cel putin urmatoarele informatii:
a) presiunea de iesire in bar, si viteza corespunzatoare si debitul in litri pe minut, la conditia orificiului de admisie si debitul specificat in Tabelul 16
b) presiunea maxima absorbita si viteza relevanta la orice valoare a debitului
18.2.5.2 Instalatii calculate complet
O foaie de observatii trebuie dispusa in apropierea pompei, continand urmatoarele informatii:
a) date despre furnizorul pompei
b) o anexa curpinzand datele tehnice specifice
c) o copie a datelor caracteristice privind instalarea pompei, prezentate in Figura 7
d) pierderea de presiune , la debitul Qmax, intre iesirea din pompa si supapa de control si semnalizare
18.2.6 Comutatoarele electrice si panourile de control
18.2.6.1 Alrmele transmise catre Unitatea de Pompieri
Atunci cand debitul de apa intr-o instalatie initiaza o alarma automata catre Unitatea de Pompieri, o avertizare a acestui fapt trebuie fixata adiacent la robinetul/robinetele de verificare a alarmei.
18.2.6.2 Setul de pompe diesel
Alarmele specificate in 10.8.6.1 si 10.9.11 la pompa de control si la persoana responsabila trebuie sa fie marcate corespunzator:
a) se va inchide butonul de pornire a pompei diesel
b) avaria pompei diesel
c) pornirea pompei
133
d) avaria reostatului diesel
Mecanismul manual de inchidere (vezi 10.9.7.1) va fi etichetat dupa cum urmeaza:
“ OPRIREA POMPEI DE SPRINKLERE”
18.2.6.3 Motor electric de actionare a pompelor de incendiu
Fiecare comutator dedicat alimentarii unui motor electric de actionare a pompelor de incendiu pentru sprinklere trebuie sa fie etichetat cu urmatoarele:
“ALIMENTARE MOTOR POMPE DE INCENDIU PENTRU SPRINKLERE
A NU FI INCHIS IN EVENTUALITATEA UNUI INCENDIU”
18.2.7 Dispozitive de verificare si exploatare
Toate robinetele si instrumentele folosite pentru verificare si exploatare trebuie sa fie etichetate corespunzator. Identificarea corespunzatoare trebuie sa apara si in documentatie.
19 Verificari la punerea in functiune si de acceptare si verificari periodice
19.1 Verificari la punerea in functiune
19.1.1 Reteaua de conducte
19.1.1.1 Retea de conducte uscate
Reteaua de conducte uscate trebuie testata pneumatic la o presiune nu mai mica de 2,5 bar si nu mai putin de 24 de ore. Orice neetanseitate care rezulta din pierderea de presiune, mai mare de 0,15 bar pentru 24 de ore, trebuie corectata.
NOTA Daca conditiile climatice nu permit efectuarea verificarii hidrostatice specificata in 19.1.1.2 imediat dupa verificarea pneumatica, aceasta trebuie efectuata cat mai repede atunci cand conditiile o permit.
19.1.1.2 Toate retelele de conductele
Toate retelele de conducte ale instalatiei trebuie verificate hidrostatic pentru nu mai putin de 2 ore, la o presiune nu mai mica de 15 bar, sau de 1,5 ori maximul presiunii la care sitemul este supus (amandoua masurate la robinetele de control a instalatiei), indiferent care este mai mare.
Orice defect ca, o deformare permamenta, ruptura sau scurgere, trebuie corectata si verificarea se va repeta.
O atentie trebuie acordata oricarei componente a sistemului la presiuni mai inalte decat cele recomandate de furnizor.
134
19.1.2 Echipament
Sistemul trebuie verificat ca in specificatiile punctelor 20.2.2 si 20.2.3 (de exemplu efectuarea de verificari, care va fi efectuata ca verificare saptamanala sau trimestriala) si orice defect va fi corectat.
19.1.3 Alimentarea cu apa
Alimentarea cu apa trebuie verificata o data ca in specificatiile din 8.6 iar pompele cu motoare diesel trebuie testate conform 20.2.2.5.
19.2 Receptia finala si documentia
Cel care instaleaza sistemul trebuie sa furnizeze utilizatorului urmatoarele:
a) protocolul de receptie finala va stipula ca sistemul indeplineste toate cerintele acestui standard, sau sa dea detali despre orice modificare de la standard
b) un set complet al instructiunilor de utilizare asa cum este in proiect incluzand identificarea vanelor si instrumentelor folosite pentru verificare si exploatare si un program al utilizatorului pentru inspectie si verificare (vezi 20.2)
20. Intretinerea
20.1. Generalitati
20.1.1 Lucrari programate
Utilizatorul trebuie sa efectueze cu atentie programul de inspectie si verificare (vezi 20.2), pregateste verificarea, graficul de service si intretinere (vezi clauza 20.3) si tine inregistrarile intr-un registru care va fi tinut in apropiere.
Utilizatorul trebuie sa pregateasca verificarea, servic-eul si intretinerea in baza unui contract similar cu cel incheiat ce a instalat sistemul sau o firma calificata in acest sens.
Dupa procedura de inspectie, verificare, incercare, service si intretinere, sistemul si orice pompa automata, rezervor de presiune si rezervoare ce functioneaza pe baza caderii libere trebuie readuse in conditiile obisnuite de functionare.
NOTA Utilizatorul trebuie sa notifice partilor interesate intentia de a efectuata incercari si/sau rezultatele lor.
20.1.2 Precautii ce trebuie luate cand sistemul este nefunctional
A se vedea anexa J pentru precautii ce trebuie luate cand sistemul este nefunctional sau dupa o functionare a unui sprinkler.
20.1.3 Inlocuirea sprinklerelor
135
Un stoc tampon de sprinklere va fi tinut in apropiere pentru a inlocui sprinklerele utilizate sau defecte. Sprinklerele de schimb, impreuna cu cheile pentru sprinklerele trebuie stocate intr-un dulap sau dulapuri localizate intr-o pozitie usor accesibila unde temperatura nu depaseste 270 C.
Numarul sprinklerelor de rezerva per sistem nu va fi mai mic de:
a) 6 pentru sistemele LH
b) 24 pentru sistemele OH
c) 36 pentru sistemele HHP si HHS
Stocul va fi realimentat prompt dupa ce piesele de schimb vor fi folosite.
Acolo unde instalatiile contin sprinklere cu temperaturi inalte, sprinklere murale sau alte variante de sprinklere sau contin controale multiple, un numar adecvat de piese de schmib va fi de asemenea mentinut.
20.2 Programul de inspectie si verificare al utilizatorului
20.2.1 Generalitati
Instalatorul trebuie sa furnizeze utilizatorului o procedura documentata de inspectie si verificare a sistemului. Programul trebuie sa includa instructiuni privind actiunile ce trebuie efectuate in caz de defect, finctionare a sistemului, cu mentionarea speciala a procedurii de urgenta pentru pornirea manuala a pompelor, si detaliile verificarii saptamanale conform 20.2.2.
20.2.2 Verificari saptamanale
20.2.2.1 Generalitati
Fiecare parte a verificarii saptamanale trebuie efectuata la intervale nu mai mari de 7 zile.
20.2.2.2 Verificari
Urmatoarele aspecte trebuie verificate si inregistrate:
a) toate manometrele de presiune de apa si aer trebuie citite pe instalatii, pe tronsonul principal si pe rezervoarele de presiune
NOTA Presiunea in reteaua de conducte din instalatiile apa-aer, alternative sau cu preactionare trebuie sa scada sub o rata mai mare de 1 bar pe saptamana.
b) toate nivelurile de apa in rezervoarele private, rauri, canale, lacuri, rezervoarele de stocare ( incluzand rezervoarele de amorsare si rezervoarele sub presiune)
c) pozitia corecta a tuturor robinetelor de oprire
136
20.2.2.3 Verificarea dispozitivului de alarma cu motor hidraulic
Fiecare dispozitiv de alarma cu motor hidraulic trebuie sa sune nu mai putin de 30s.
20.2.2.4 Verificarea de pornire al pompei automate
Verificarea pompelor automate va include urmatoarele:
a) verificarea nivelelor combustibilului si lubrifiantilor in motoarele diesel
b) reducerea presiunii apei la dispozitivul de pornire, conditionand stimularea pornirii automate
c) verificarea si inregistrarea presiunii de inceput in momentul pornirii pompei
d) verificarea uleiului in pompele diesel si debitul apei la racire prin circuitul de racire
20.2.2.5 Verificarea de repornire al motorului diesel
Imediat dupa verificarea pompei la pornire din 20.2.4.4, motorul diesel va fi verificat astfel:
a) motorul trebuie rulat timp de 20 minute, sau perioada de timp specificata de furnizor. Motorul trebuie oprit si imediat repornit folosind butonul manual de pronire.
b) Se va verifica nivelul apei in circuitul primar al circuitului de racire al sistemului
Se va monitoriza in timpul verificarii presiunea uleiului (atunci cand exista manometru), temperatura motorului si a lichidului de racire. Furtunele de ulei trebuie verificate si se va efectua o inspectie generala pentru verificarea scurgerilor de combustibil, lichidului de racire sau evacuarilor de fum.
20.2.2.6 Traseul si amplasarea sistemelor de incalzire
Se va verifica functionarea corecta a sistemului de incalzire necesar pentru a preveni inghetarea sistemului de sprinklere.
20.2.3 Verificari lunare
Se va verifica nivelul electrolitului si densitatea acidului din baterii (incluzand bateriile de pornire ale motorului diesel si cele de alimentare ale panoului de control). Daca densitatea este scazuta, incarcarea bateriilor va fi verificata si, daca acestea functioneaza normal, bateria sau bateriile afectate vor fi inlocuite.
20.3 Graficul de service si intretinere
20.3.1 Generalitati
20.3.1.1 Proceduri
137
Pentru completarea graficului prezentat la acest articol, trebuie efectuata orice procedura recomandata de furnizorul de componente.
20.3.1.2 Inregistrari
Un raport de inspectie datat si semnat va fi inaintat utilizatorului si va include avertizarea referitoare la orice modificare efectuata sau necesara si orice alte detalii despre factorii externi, de exemplu conditiile de vreme, care pot afecta rezultatele.
20.3.2 Verificari trimestriale
Urmatoarele verificari si inspectii trebuie efectuate intr-un interval nu mai mare de 13 saptamini.
20.3.2.2 Examinarea riscurilor
Trebuie identificate efectele generate de orice modificare de structura, amplasare, configurare a depozitarii, incalzire, iluminat sau echipament etc asupra clasificarii cladirii sau proiectarii instalatiei pentru a se aplica modificarile necesare.
20.3.2.3 Sprinklere, controale multiple si pulverizatoare
Sprinklerele, controale multiple si pulverizatoarele afectate de depoziare (sau de vopseluri) trebuie curatate cu atentie. Capetele de sprinkler vopsite sau distruse controale multiple si pulverizatoarele vor fi inlocuite.
Orice depunere de pelicula de petrol trebuie verificata. Unde este necesar pelicula existenta va fi inlaturata si sprinklerele, controale multiple si pulverizatoarele vor fi acoperite de doua ori cu petrol ( in cazul sprinklerelor cu bulb de sticla pe corpul sprinklerului si numai pe cadrul capului sprinkler)
O atentie deosebita va fi acordata sprinklerelor in baraci in spray booths acolo unde pot fi necesare mult mai frecvent curatarea si/sau masurile de protectie.
20.3.2.3 Reteaua de conducte si suportul conductelor
Reteaua de conducte si suporturile trebuie verificate la coroziune si vopsite corespunzator.
Vopselurile pe baza de bitum aplicate pe conducte, incluzand capetele tevilor galvanizate si suporturile trebuie reinnoite de cate ori este necesar.
NOTA Vopselurile pe baza de bitum pot fi reinnoite la intervale variind intre 1 si 5 ani in conformitate cu severitatea conditiilor de lucru.
Trapele de vizitare ale conductelor trebuie reparate de cate ori este necesar.
Reteaua de conducte trebuie verificata pentru impamantare. Reteaua de conducte pentru sprinklere nu va fi folosita pentru impamantare si orice echipament de impamantare electrica trebuie inlaturat si trebuie realizate aranjamente alternative.
138
20.3.2.5 Sursele de alimentare cu apa si alarmele acestora
Fiecare sursa de alimentare cu apa trebuie verificata cu supapa de control si semnalizare aferenta sistemului. Pompele, daca acestea sunt furnizate, vor porni automat la alimentare si presiunea de alimentare a debitului corespunzator nu trebuie sa fie mai mica decat nivelul corespunzator valorii in conformitate cu art 10, recunoscand orice modificare ceruta de 20.3.2.2
20.3.2.6 Sursele de alimentare cu energie electrica
Orice sursa secundara de alimentare cu energie electrica de la generatoarele diesel trebuie verificata pentru functionare satisfacatoare.
20.3.2.7 Robinetele de oprire
Toate robinetele de oprire care controleaza debitul de apa catre sprinklere trebuie utilizate astfel incat sa asigure functionarea normala si ca realizeaza oprirea rapida intr-un mod corect. Acestea vor include si robinetele de oprire a alimentarii cu apa, roninetul(ele) de alarmare si toate zonele sau alte robinete de oprire auxiliare.
20.3.2.8 Debitmetrele
Debitmetrele vor fi verificate pentru functionare corecta.
20.3.2.9 Inlocuirea
Va fi verificat numarul si conditiile de inlocuire a pieselor de schimb.
20.3.3 Verificarea semestriala
20.3.3.1 Generalitati
Urmatoarele verificari si inspectii vor fi efectuate la un interval nu mai mare de 6 luni.
20.3.3.2 Robinetele de alarma uscate
Partile mobile ale robinetelor de alarma usacatea si oricare din acceleratoare si exhaustoare in instalatiile de conducte uscate si extensiile auxiliare trebuie utilizate in conformitate cu instructiunile furnizorului.
NOTA Instalatiile alternative nu vor fi verificate in acest fel deoarece acestea sunt utilizate de doua ori pe an ca urmare a schimbarilor de la functionarea tip apa-apa la cea apa-aer si inapoi.
20.3.3.3 Alarmarea Unitatii de Pompieri si statiei centrale de alarmare
Trebuie verificata instalatia electrica.
20.3.4 Verificarea anuala
139
20.3.4.1 Generalitati
Urmatoarele verificari si inspectii vor fi efectuate la un interval nu mai mare de 12 luni.
20.3.4.2 Verificarea debitului pompei automate
Fiecare pompa de alimentare cu apa a instalatiei trebuie verificata la incarcarea maxima (prin intermediul liniei de verificare conectata la maneta de alimentare a pompei situate in aval de iesirea robinetului unisens) si trebuie sa asigure presiunea si debitul inscris pe placuta indicatoare.
Ajustari corespunzatoare vor fi efectuate pentru pierderile de presiune in conducta de alimentare si robinetele dintre sursa de alimentare si fiecare supapa de control si semnalizare.
20.3.4.3 Verificari de repornire al motorului diesel
Alarma de repornire (failed-to-start) trebuie testata in concordanta cu 10.9.7.2.
Imediat dupa aceasta verificare motorul trebuie sa porneasca utilizand modul manual de pornire al sistemului.
20.3.4.4 Robinete cu plutitoare din rezervoarele cu apa
Robinetle cu plutitoare din rezervoarele cu apa trebuie verificate in scopul de a asigura functionarea lor corecta.
20.3.4.5 Camerele pompelor de absorbtie si filtrele
Filtrele pompelor de absorbtie si camerele de decantare trebuie inspectate cel putin anual si curatate cand este necesar.
20.3.5 Verificarea efectuata la 3 ani
20.3.5.1 Generalitati
Urmatoarele verificari si inspectii trebuie efectuate la un interval nu mai mare de 3 ani.
20.3.5.2 Rezervoarele de stocare si presiune
Toate rezervoarele trebuie examinate extern pentru a verifica coroziunea. Acestea trebuie drenate, curatate si examinate pentru coroziunea interna.
Daca este necesar, toate rezervoarele trebuie revopsite si/sau restaurate in ceea ce priveste protectia la coroziune,.
20.3.5.3 Robinetele de oprire ale surselor de alimentare cu apa, robinete de alarma si unisens
140
Toate robinetele de oprire ale surselor de alimentare, robinete de alarma si unisens vor fi examinate si inlocuite sau reparate daca este necesar.
20.3.6 Verificarea efectuata la 10 ani
La intervale nu mai mari de 10 ani toate rezervoarele trebuie curatate si examinate intern si inspectate de producator daca este necesar.
21 Evaluarea conformitatii
21.1. Setul de sprinklere
21.1.1 Generalitati
Conformitatea unui set de sprinklere va fi realizata prin:
- evaluarea de tip initial
- controlul productiei de fabrica de catre furnizorul setului de sprinklere
21.1.1.1 Incercari de tip initial
Se va verifica daca schita-proiect a setului de sprinklere este in concordanta cu prevederile acestui standard.
Se va verifica daca executia componentelor folosite in set este in concordanta cu cerintele schitei-proiect.
Acolo unde furnizorul setului foloseste componente in conformitate cu standardele europene, sau in absenta lor, alte specificatii tehnice relevante valide in tara de utilizare, pentru a raspunde acestei cerinte se va putea folosi executia mentionata de furnizorul setului. Totusi, furnizorul setului nu va fi scutit de responsabilitatea de a selecta corect componentele.
21.1.1.2. Controlul productiei de fabrica de catre furnizorul setului de sprinklere
Furnizorul de seturi va stabili, documenta si mentine un sistem de control al productiei de fabrica pentru a se asigura ca seturile plasate pe piata sunt conforme cu caracteristicile de executie mentionate.
Sistemul de control al productiei de fabrica va include proceduri, inspectii regulate si teste si/sau evaluari si utilizarea rezultatelor pentru a verifica materiile prime si alte materiale sau componente, echipamente, procesul de productie si setul. Va fi suficient de detaliat pentru a se asigura conformitatea a setului, si detectarea neregularitatilor in cel mai timpuriu stadiu.
Se va considera ca un sistem de control al calitatii staisface cerintele de mai sus daca este in conformitate cu cerintele EN ISO 9001 si daca este adaptat cerintelor acestui standard.
Se vor inregistra rezultatele inspectiile, testelor si evaluarilor care vor implica luarea unor masuri, precum si masurile luate. Se vor inregistra masurile de luat atunci cand valorile sau criteriile controlului nu sunt satisfacute.
141
Procedura de control al productiei va fi redactata ca un manual.
Furnizorul setului va duce la indeplinire si va inregistra rezultatele testelor de productie ca parte a controlului productiei.
21.2 Sistemul de sprinklere
21.1.1 Generalitati
Conformitatea unui sistem de sprinklere cu cerintele din acets standard va fi demonstrata de:
- evaluarea indeplinita in 21.1.1
- testul la darea in exploatare (a se vedea clauza 19)
ANEXA A
(normativ)
Clasificarea riscurilor tipice (Typical Hazard)
Tabelele A1, A2 si A3 contin listele cu clasificarea riscurilor minime. Vor fi folosite ca si ghid pentru locatiii nementionate in mod special. Se vor citi impreuna cu 6.2.
Tabelul A.1 – spatii de risc redus
Scoli si alte institutii educationale (anumite zonei)
Birouri (anumite zone)
Inchisori
Tabelul A.2 – Spatii de risc obisnuit
Spatiu Grupul de risc obinuitOH 1 OH 2 OH 3 OH 4
Sticla si ceramica Fabrici de sticlaChimicale Lucrari de ciment Laboratoare
fotografice
Fabrici de fil fotografic
Lucrari de vopsire
Fabrici de sapun
Fabrici de ceara de lumanari
Fabrici de chibitre
Magazine de vopseluri
Lucrari de inginerie Fabrici de foi de metal Ateliere de masini
Fabrici de motoare
Fabrici de elctronice
Fabrici de echipamente radio
142
Fabrici de frigidere
Fabrici de masini de spalat
Mancare si bautura Abatoare Panificatii
Fabrici de biscuiti
Fabrici de bere
Fabrici de ciocolata
Cofetarii
Fabrici de hrana de manimale
Mori de porumb
Fabrici de supe si legume deshidratate
Fabrici de zahar
Distilerii de alcool
Diverse Spitale
Hoteluri
Biblioteci (excluzand depozitele de carti)
Restaurante
Scoli
Birouri
Laboratoare
Spalatorii
Parcuri de masini
Muzee
Sudiorui de transmisie
Gari
Incaperi cu flori
Teatre si cinematografe
Sali de concert
Fabrici de tutun
Hartie Fabrici de legat carti
Fabrici de carton
Fabrici de hartie
Tipografii
Procesarea deseurilor de hartie
Cauciuc si plastic Fabrici de cablu
Modelare prin injectare (plastic)
Fabrici de plastic si marfuri de plastic (excluzand plastic spuma)
Fabrici de marfuri din cauciuc
Fabrici de fibre sintetice
Fabrici de franghii
143
(excluzand acril)
lucrari de vulcanizare
Birouri si magazine Procesare a datelor (camera calculatoarelor, excluzand depozitarea benzilor)
Birouri
Magazine
Centre de cumparaturi
Sali de expozitii
Textile si imbracaminte
Fabrici de marfuri de articole de piele
Fabrici de covoare (exluzand cauciucul si plasticul spuma)
tesaturi si fabrici de tesaturi
fabrica de mase fibroase
fabrici de incaltaminte
fabrici de tricotaje
fabrici de lenjerii
fabrici de saltele (excluzand plasticul spuma)
fabricile de cusut
mori de tesaturi
mori de lana si postav
Mori de bumbac
Fabrici de tratatare a inului
Fabrici de tratate a canepii
Cherestea si lemne Fabrici de lucrari din lemn
Fabrici de mobila (fara plastic spuma)
Expozitii de mobila
Tapaiterii (fata plastic spuma)
Fabrica de fierastraie, fabrici de placa aglomerata
Fabrici de placaj
144
NOTA In cazul in care la spatiile din OH 1 si OH 2 se gasesc vopsea sau alte zone de risc similar ridicat de incendiu, trebuie tratate in OH 3.
Tabel A.3 – spatii de risc de incendiu ridicat
HHP 1 HHP 2 HHP 3 HHP 4Imbracaminte de podea si fabrici de linoleu
Fabrica de vopsea, culori si email fabrici de rasina, negru de fum si de terebentina
Fabirici de inlocuitor de cauciuc
Fabrici de rumegus
Fabrica de mecanisme de aprindere a focului
Fabrica de factor material M3 (vezi TabelulB.1) plastic spuma, cauciuc spuma si bunuri din cauciuc spuma (excluzand M4 – vezi Tabelul B.1)
Distilarea gurdonului
Depouri de autobuze, camioane si vagoane de cale ferata
Fabrica de nitrat de celuloza
Fabricia de artificii
Anexa B
(normativa)
Metodologie de incadrare pe categorii a marfurilor depozitate
B.1 Generalitati
NOTA Riscul general de incendiu al marfurilor depozitate (definite ca produs si ca ambalajul sau) este o functie a ratei de degajare a caldurii (kw) care la randul ei este o functie a temperaturii de ardere (kj/kg) si a vitezei de ardere (kg/sec).
Temperatura de ardere este determinata de materia sau de amestecul de materii din care este facuta marfa. Viteza de ardere este determinata atat de materialele implicate, cat si de configuratia materialului.
Materialul va fi analizat pentru a determina factorul material. Acolo unde va fi necesar, factorul material va fi modificat in conformitate cu configuratia marfurilor pentru a determina categotia. Daca nu se cere nici o modificare, factorul material va fi singurul determinant al categoriei.
B.2 Factorul material (M)
B.2.1. Generalitati
Graficul B1. va fi fi folosit pentru a determina factorul material cand marfurile sunt facute dintr-un amestec de materiale. Daca de foloseste Graficul B.1, se va considera ca marfurile depozitate includ toate materialele de ambalaj si paletii suport. Pentru scopul acestei evaluari, cauciucul va fi tratat in acelasi fel ca si plasticul.
145
Pentru determinarea categoriei se vor folosi urmatorii 4 factori materiali:
B.2.2 Factorul material nr. 1
Produse ne-combustibile in ambalaj combustibil si produse de combustibiltate redusa sau medie in ambalaje combustibile/necombustibile. Produse cu continut redus de plastic ca cele definite mai jos:
- continut de plastic neexpandat mai mic de 5% din masa (incluzand box paletii)
- continut de plastic expandat mai mic de 5% din volum.
Exemple:
- parti metalice cu/fara ambalaj de carton pe paleti de lemn
- hrana pudra in saci
- hrana conservata
- haine nesintetice
- marfuri din piele
- marfuri din lemn
- ceramica in cutii de carton sau de lemn
- unelte de metal in ambalaj de metal sau de lemn
- plastic cartonat sau sticle din sticla pentru lichide neinflamabile
- aparatura eletrica de mare volum (sumar ambalate).
146
Grafic nr.1
Legenda
1 Factor material 1
2 Factor material 2
3 Factor material 3
4 Factor material 4
x % din volumul plasticului expandat
y % din masa plasticului neexpandat
Figura B1 Factorul material
B. 2.3. Factorul material 2
Marfurile care au un continut energetic mai ridicat decat marfurile cu factor material 1, de exemplu marfurile ce contin plastic in cantitate mai mare cum arata Graficul B.1.
Exemplu
- mobilier de lemn sau metal cu scaune de plastic
- echipament electric cu componente sau ambalaj din plastic
147
- cabluri electrice pe mosor sau in cartoane
- materiale sintetice
B. 2.4. Factorul material 3
Materialele care sunt predominant din plastic neexpandat (vezi Graficul B.1.) sau materiale cu un continut energetic similar.
Exemplu:
- baterie de masina fara electrolit
- serviete de plastic
- computere
- cani din plastic neexpandat si cutitarie
B. 2.5. Factorul material 4
Materialele care sunt predominant din plastic expandat (mai mult de 40% din volum) sau materiale cu un continut energetic similar (vezi Graficul B.1.).
Exemplu
- saltele de spuma
- ambalaj din polistirena expandata
- capitonare cu spuma
B.3. Configurarea depozitarii
B.3.1. Efectul configurarii depozitarii
Dupa determinarea factorului material, pentru a se determina cea mai buna incadrare pe categorii, se va face referire la planificarea depozitarii prezentata in Coloana 1 a Tabelului B.1.
Daca o alta categorie este in categoria C1, cea mai mare valoare dintre cele 2 va fi aleasa.
Tabel B.1 – Categoria ca functie a configurarii depozitarii
Configurarea
depozitarii
Factorul material
1 2 3 4
Container expus de plastic cu continut
Cat. I, II, III Cat. I, II, III Cat. I, II, III Cat. IV
148
neinflamabilSuprafata de plastic expusa– neexpandata
Cat. III Cat. III Cat. III Cat. IV
Suprafata de plastic expusa - expandata
Cat. IV Cat. IV Cat. IV Cat. IV
Structuri deschise Cat. II Cat. II Cat. III Cat. IVMateriale solide Cat. I Cat. I Cat. II Cat. IVMaterial pudra sau granular
Cat. I Cat. II Cat. II Cat. IV
Nici o configurare speciala
Cat. I Cat. II Cat. III Cat. IV
NOTA A se vedea B.3.2. pana la B.3.8. pentru explicatii ale planificarii depozitarii
Configuratia depozitarii din tabele sunt explicate dupa cum urmeaza:
B.3.2. Container de plastic expus cu continut neinflamabil
Se aplica doar recipientelor de plastic care contin lichide sau solide neinflamabile si care nu sunt in contact direct cu recipientul de plastic
NOTA Aceasta configuratie nu se aplica partilor metalice din cutii de depozitare din plastic
Categoria I: recipiente cu lichide neinflamabile
Categoria II: recipiente mici (< 50l) cu solide neinflamabile
Categoria III: recipiente mari (>50 l) cu solide neinflamabile
Exemple
sticle de plastic sau bauturi usoare sau lichide cu mai putin de 20% continut in alcool
cuve sau cilindri de plastic cu pudra inerta ca pudra de talc
NOTA Continutul neinflamabil actioneaza ca un mediu absorbant de caldura si reduce viteza de ardere a containerelor. Lichidele sunt mai eficiente decat solidele deoarece conduc caldura mai usor.
B.3.3 Suprafata de plastic expusa– neexpandata
Categoria va fi marita la III sau IV in cazul marfurilor la care suprafata de plastic expusa se intinde pe una sau mai multe parti sau pe mai mult de 25% din suprafata.
Exemple:
parti metalice depozitate in recipiente de PVC
hrana uscata ambalata in conserve metalice
149
Pentru recipiente de depozitare din polipropilena si polietilena, a se vedea G.8.
B.3.4. Suprafata expusa de plastic – expandata
Plasticul expus expandat este mai dur decat plasticul neexpus. Va fi tratata in Categoria IV.
B.3.5. Structura deschisa
Materialele cu structura deschisa prezinta in general un risc mai mare decat materialele cu o structura inchisa. Suprafata mare impreuna cu accescul mai usor al aerului maresc riscul de ardere.
Cresterea riscului poate fi sucbtantiala mai ales cu combustibilii obisnuiti.
Exemple
cartonul are factor material de 1
fatete de carton sunt de catgoria I
cutiile goale asamblate sunt de categoria II (din cauza accesului aerului)
rolele stocate vertical sunt fie de Categoria III sau mai mare (Risc Special) in functie de metoda de stocare (stivuite strand, legate sau nelegate)
B.3.6. Materiale solide
Materialele cu forma de bloc solid au o arie redusa fata de volum, ceea ce reduce viteza de ardere si permite reducerea categoriei.
Exemplu:
blocuri compacte de cauciuc,
pardoseala de vinilin stocata in blocuri
NOTA Aceasta configurare nu se aplica blocurilor de plastic expandat (Categoria IV)
B.3.7. Materiale sub forma de granule sau pudra
NOTA 1 Materialele granulare exclusiv plasticul expandat care se vor imprastia in timpul unui incendiu tind sa domoleasca focul si sunt astfel mai putin riscante decat coponentele de baza.
Exemplu
- granulele de plastic folosite pentru modelare prin injectare depozitate in cutii de carton
NOTA 2: Aceasta configuratie nu se aplica in cazul rafturilor de depozitare
150
B.3.8. Nici o configuratie speciala
Marfurile care nu au nici una din caracterisiticile de mai sus, de ex marfurile cartonate.
Anexa C
(normativa)
Lista alfabetica a produselor si categoriilor depozitate
Tabelul C.1 se va folosi pentru a determina categoria produselor depozitate pentru care orice fel de ambalaj, cu sau fara paleti, nu este mai riscanta decat o cutie de carton sau un singur strat de de impachetare in carton ondulat
Produs Categorie ComentariiAdezivi I Se cere protectie speciala pentru solventi
flamabiliHartie de asfalt II In role orizontaleHartie de asfalt III In role verticaleBaterii, celule uscate IIBaterii, celule ude II Se cere protectie speciala pentru
acumulatori vizi de plasticBere IBere II Containere in cutii de lemnCarti IILumanari IIIPanza impregnata cu gudron IIICarbon negru IICarton (toate tipurile) II Depozitat platCarton (cu exceptia celui ondulat) II Role depozitate orizontalCarton (cu exceptia celui ondulat) III Role depozitate verticalCarton ondulat III Role depozitate orizontalCarton ondulat IV Role depozitate verticaleCutii de carton III Cutii goale, grele si asamblateCutii de carton II Cutii goale, usoare si asamblatePavele textile IIICovoare neizolate II Stocarea pe stative necesita sprinklere de
raftCarton, parafinat,plat IICartons,parafinat IIICeluloza III Fara nitrit sau acetatPasta de celuloza IICeramica IICereale II In cutiiMangal II Excluzand mangalul impregnatTesaturi, sintetice I Depozitate platTesaturi, lana sau bumbac IIHaine IIMatisare III
151
Dulciuri de cofetarie IIPluta IIBumbac, baloti ii Se cer masuri speciale, ca acelea pentru a
mari aria de operare, in cazul cand este necesar
Olarie IElectronice I Predominant construcite metalicaCablu sau sarme elctrice II Stocarea pe stative necesita sprinklere de
raft
Iarba III Vrac sau balotiFertilizator, solid II Poate cere masuri speciale
Masa fibroasa IIMecanisme de aprindere a focului (gratar) IIIIn Ii Masuri speciale, ca o arie mai mare de
functionare, cand e necesarFaina Ii In saci sau pungi de hartieHrana in cutii I In cutii de carton si tavi
Ingrediente de mancare II In saci
Mobila, netapitata Ii Cu fibre naturale si materiale dar excluzand plasticul
Mobila, de lemn IiBlanuri Ii In cutiiFibra de sticla I neprelucrataSticlarie I Goala
seminte I In sacicanepa Ii Masuri speciale, ca o arie mai mare de
functionarePiele netabacita IiIuta IiImpletituri Ii Vezi haineCarton laminat IiObiecte din piele IiPanza IiLinoleu IiiChibrite IiiSaltele IiCarne I Racita sau inghetataBunuri de metal ILapte pudra II In saci sau pungiRechizite IIVopseluri I Pa baza de apahartie II For stocate pe orizontalahartie III Masa < 5kg/100 metru patrat (de ex hartie
igienica), role stocate pe orizontalahartie IV Masa < 5kg/100 metru patrat (de ex hartie
igienica), role stocate pe verticalahartie III Masa 5 kg/100 metru patrat (de ex ziare),
role stocate pe verticala
152
hartie II Masa 5kg/100 metru patrat (de ex ziare), role stocate pe orizontala
Hartie, bituminata IIIHartie, pasta II Role, balotiHartie, deseu III Masuri speciale, ca o arie mai mare de
functionarePerne II Pene sau pufRogojina II Vrac sau balotiRasina II Excluzand lichidele flamabile
Acoperis in role II Stocat pe orizontalaAcoperis in role III Stocat pe verticalaFranghie, fibre naturale IPantofi ISapun, solubil in apa IIBauturi spirtoase I Sticle din sticla in cutiiAte, fibre naturale Izahar II In pungi sau sacitextile Vezi tesaturiCherestea, taiata cu fierastraul III In saci cu ventilatieCherestea, taiata cu fierastraul II Nu in saci cu ventilatieCherestea, netaiata cu fierastraul IItutun II Foi si produse finiteCauciucuri depozitate pe orizontala IV Cele depozitate pe verticala nu fac obiectul
acestui standardFibre vegetale II Masuri speciale, ca o arie mai mare de
functionareCeara (parafina) IVImpletituri de rachita IIIlemn Vezi cheresteaLemn, placa aglomerata, furnir II Depozitata plat, excluzand stativele ventilatePasta de lemn II BalotiFoi de furnir din lemn IVRumegusl IV Baloti
Anexa D
(normativa)
Amplasarea in spatiu a instalatiilor de sprinklere
D.1.Generalitati
Anexa specifica cerintele referitoare la protejarea cladirilor cu sprinklere cand se alege locul in care acestea vor fi instalate. Se aplica doar instalatiilor de sprinklere OH de tip apa-apa.
Nota Plasarea in spatiu a sprinklerelor este optionala cu exceptia cazului in care acest standard cere o anlta locatie. )a se vedea Anexele E si F).
153
D.2. Plasarea in spatiu a instalatiilor
Instalatiile de sprinklere OH de tip apa-apa pot fi impartite pe zone sau nu.
Numarul sprinklerelor care pot fi controlate de supapa de control si semnalizare pentru instalatia apa-apa in OH poate depasi 1000 (vezi Tabel 17), cu urmatoarele restrictii:
a) Numarul sprinklerelor care pot fi controlate de un set de valve de control pe orice podea nu poate depasi 1000
b) Instalarea va fi efectuata in conformitate cu D.3
c) Impartirea pe zone nu va include un risc mai mare de OH3
d) Parcurile de masini si ariile care implica descarcare si depozitare de marfuri vor avea o instalatie separata
e) Caldirea va fi protejata de sprinklere pe toata suprafata podelelor
f) Numarul total de sprinklere controlate de o supapa de control si semnalizare nu va depasi 10.000
D.3. Cerinte pentru amplasarea instalatiilor
D.3.1. Extinderea zonelor
Nici o zona:
a) nu va include mai mult de 500 de sprinklere
b) nu va acoperi mai mult de nivelul unui etaj, care poate include un mezanin nu mai mare de 100 metri patrati.
D.3.2. Valve de inchidere complemetare
Fiecare zona va fi controlata independent de o singura valva de inchidere complementare, instalata intr-o pozitie usor accesibila la nivelul etajului zonei pe care o controleaza. Fiecare valva va fi asigurata de deschidere si va fi etichetata pentru a se identifica aria de protectie pe care o controleaza.
D.3.3. Robinete de aerisire
Fiecare zona va fi prevazuta cu o valva nu mai mica de 20 mm diametru nominal, atat la capatul conductei de distributie cele mai indepartate de sursa de apa, cat si la capatul fiecarei conducte de distributie, dupa cum e necesar. Valva va fi astupata cu un dop de alama.
D.3.4. Monitorizare
Instalatiile de sprinkele vor fi prevazute cu sigilii de siguranta inviolabile pentru a monitoriza starea:
a) fiecarei valve de inchidere (i.e. fie complet deschisa fie complet inchisa), incluzand valvele de inchidere complementare, capabile sa intrerupa fluxul de apa catre sprinkler;
154
b) debitului de apa in fiecare zona imediat in avalul fiecarei valve de inchidere auxiliare, pentru a indica functionarea in fiecare zona, prin intermediul unei turbine de semnalizare capabil sa detecteze orice flux egal sau mai mare decar cel dintr-un cap de sprinkler;
c) debitul de apa prin fiecare supapa de de control si semnalizare a instalatiei.
D.3.5. Zona de testul si facilitatile de drenaj
Se vor prevedea teste permanente si facilitati de drenaj imediat in aval de turbina de alarma si semnalizare a fluxului de apa din fiecare zona. Facilitatea de test va simula functionarea unui cap de sprinkler. O prevedere adecvata se va face si pentru apa reziduala.
D.3.6. Supapele de control si semnalizare ale instalatiei
Supapele de control si semnalizare ale unei instalatii de sprinklere va avea doua valve de inchidere, cate una pe fiecare parte a vanei unice de semnalizare cu bypass intre cele trei valve ale aceleiasi supape, prevazuta cu o valva de inchidere pe pozitia inchisa normal (a se vedea Graficul D.1.). Fiecare din cele trei valve de inchidere va fi prevazuta cu mecanisme de inchidere inviolabila (sigilii) pentru a monitoriza starea lor.
D.3.7 Monitorizarea instalatiei
Mecanismele de monitorizare solicitate de D.3.4 si D3.6. vor fi conectate electric la un panou indicativ de control, instalat in sediu intr-o locatie accesibila, unde se vor preciza urmatoarele indicatii si avertismente:
a) indicatori vizuali de culoare verde pentru a indica ca fiecare valva de inchidere este in pozitia operationala corecta;
b) mecansime auditive si indicatori vizuali de chihlimbar pentru a indica ca una sau mai multe supape de control semnalizare nu sunt complete deschise;
c) mecansime auditive si indicatori vizuali de chihlimbar pentru a indica ca una sau mai multe supape de inchidere din zone auxiliare nu sunt complet deschise;
d) mecanisme auditive si indicatori vizuali de chihlimbar pentru a indica daca presiunea statica din orice conducta principala de alimentare care aprovizioneaza sistemul a scazut la 0,5 bari sau mai mult fata de presiunea statica normala;
e) mecansime auditive si indicatori vizuali de culoare rosie pentru a indica faptul instalatia este alimentata cu apa;
f) mecanisme auditive si indicatori vizuali de culoare rosie pentru a indica ca apa curge intr-una sau mai multe zone;.
Panoul indicative va fi furnizat cu facilitati pentru oprirea alarmei sonore dar indicatoii vizuali vor continua sa functioneze pana cand instalatia isi revine la conditia normala de asteptare.
Semnalele de foc si semnalizarea defectelor vor fi indicate in permanenta intr-o locatie in care se afla oameni. (a se vedea anexa I).
Orice schimbare in panoul de alarma sau o semnalizare a defectelor dupa oprirea alarmei sonore va duce la reluarea sunteului pana cand este din nou oprit sau cand panoul va fi resetat la conditia de asteptare normala.
155
D.4 Planul de bloc
Cand instalatiile sunt dispuse pe zone, planul blocului va arata suplimentar si pozitiile valvelor de control zonale.
1. Catre instalatie2. Vana de drenaj in aval3. Vana de semnalizare4. Vana de inchidere de amonte5. Alimentarea cu apa6. Instalatie de monitorizare a facilitatii7. Valva de oprire bypass8. Dispozitiv de alarmare9. Testare conexiune
Figura D.1 - Vana de control bypass pentru instalatii amplasate in cladiri
Anexa E
156
(normativa)
Cerinte speciale pentru sistemele instalate la mare inaltime
E1. Generalitati
Cerintele acestei anexe se vor aplica la protectia cladirilor cu mai multe etaje cu o diferenta de inaltime intre sprinklerul cel mai de sus si cel mai de jos de mai mare de 45 metri.
Cerintele sunt aplicabile cladirilor care se intentioneaza a fi folosite cu spatii la care riscul este clasificat a nu fi mai mare de OH3. Pentru sisteme de mare inaltime cu risc mai mare de OH 3 este nevoie de solutii de tehnologie a focului si se va avea in vedere parerea unui specialist.
E.2. Criterii de proiectare
E.2.1. Grupul de risc
Sistemele de sprinklere pentru inaltime mare vor fi conforme cu cerintele de protectie OH Grup III.
E.2.2. Subdiviziunea sistemelor de sprinklere de mare inaltime
Subdiviziunea sistemelor de sprinklerelor de mare inaltime vor fi impartite in instalatii de sprinklere astfel incat diferenta de inaltime intre sprinklerul cel mai de jos si cel mai de sus pe oricare dintre instalatii sa nu depaseasca 45 de metri (a se vedea Graficul E1 si E.2).
E.2.3. Presiuni stationara (de lucru) si supape unisons
Presiunea minima la orice valva unisons sau la intrarea in valva de alarma nu va fi mai mica de 1,25 ori diferenta statica dintre valva si cel mai inalt sprinkler al instalatiei Supapele unisens de control al fluxului instalatiei vor functiona corect cu un indicator al presiunii de serviciu la presiunea instalatiei ce nu va depasi 1,16: 1, masurata de cursa ventilului si presiunea egalizatoare a valvei unisens.
E.2.4. Calculul conductelor de distributie pentru sisteme pre-calculate
Principalele conducte de distributie, inclusiv cele care urca si cele care coboara, intre cel mai inalt punct de proiectare dintr-o instalatie si valva de inchidere auxiliara de pe acelasi nivel vor fi calculate hidraulic. Pierderea din frecare maxima nu va depasi 05,bari la un flux de 1000 litri/minut (a se vedea 13.3.4.2.).
Acolo unde protectia prin sprinklerei este la nivele diferite intr-o instalatie, pierderea de presiune permisa intre punctele de proiectare si valvele de inchidere auxiliare de pe nivele mai joase poate sa creasca cu o valoare egala cu diferenta dintre cresterea presiunii statice dintre sprinklere la nivelul care ne intereseaza si cel mai inalt sprinkler din instalatie.
E.2.5. Presiunile apei
Conductele, imbinarile, valvele si alte echipamente vor fi capabile sa sustina presiunea maxima care se va produce.
Pentru a face fata presiunii mai mari de 12 bari, alarme hidraulice pot fi actionate prin vana de reducere a presiunii sau dintr-o sursa secundara de apa ca de exemplu reteaua de canalizare a orasului, controlata de o vala cu diafragma conectata la deschiderea valvei de control si semnalizare a instalatiei principale.
157
E.3. Surse de alimentare cu apa
E.3.1.Tipuri de surse de alimentare cu apa
Sistemul va avea cel putin o singura sursa principala de alimentare cu apa.
E.3.2. Presiunea si debitele necesare pentru instalatii pre-calculate
Sursa de alimentare cu apa va fi proiectata sa atinga o presiune minima si conditie de debit la valva de inchidere auxiliara dupa cum se specifica in Tabelul 6, considerandu-se ca Ps este diferenta de presiune echivalenta inaltimii celui mai inalt sprinkler de deasupra valvei de inchidere auxiliare.
E.3.3. Caracteristicile sursei de alimentare cu apa pentru instalatii precalculate
Cracteristicile sursei de alimentare cu apa vor fi determinate printr-un calcul hidraulic al retelei de conducte in amonte de valava de inchidere auxiliara, la valorile cele mai joase si cele mai inalte ale debitului specificate in Tabelul 6, si va include calculele la cota initiala a rezervei de apa.
E.3.4. Functionarea pompei pentru instalatiile precalculate
Caracteristicile pompelor automate vor fi conforme cu Tabelul 16.
NOTA Presunile se masoara la pompa sau la un nivel semnificativ al pompelor pe mai multe nivele, pe partea cu flanse.
158
159
1. Tanc (rezervor) de stocare2. Pompa multietajata3. Debitmetru4. Punct de alimentare5. Supape de control semnalizare (cu aranjament bypass)6. Zona de test si drenaj 7. Valva de inchidere auxiliara8. Turbine de semnalizare9. Capul sprinkler10. Robinet de drenaj si semnalizare
Figura E.1 – Schema tipica pentru sisteme de instalatii la mare inaltime prevazute cu pompe de alimentare
160
1. Rezervor de stocare
2 Pompa multietajata
3 Debitmetru
161
4 Punct de alimentare
5 Supape de control semnalizare (cu aranjament bypass)
6 Zona de test si drenaj
7 Valva de inchidere auxiliara
8 Turbine de semnalizare
Figura E.2. – Schema tipica pentru instalatii la mare inaltime cu rezervoare care sunt actionate prin forta gravitationala si grup de pompare
Anexa F
(normativ)
Cerinte specilale pentru sisteme de siguranta a vietii
F.1. Subdivizarea pe zone
Instalatiile vor fi impartite pe zone, in conformitate cu anexa D, cu un maximum de 200 de sprinklere pe zona.
F.2. Instalatii de conducte de tip apa-apa
Instalatiile de sprinklere pentru siguranta vietii vot fi de tip apa-apa si orice conducta uscata auxiliara sau extensie alternativa vor fi in conformitate cu 11.5.
F.3. Tipul de sprinkler si senzitivitatea
Se vor folosi sprinklere cu raspuns rapid, cu exceptia standardului A iar raspunsul special va fi folosit in camere nu mai mici de 500 metri patrati si nu mai putin inalte de 5 metri.
F.4. Setul de valve de control si semnalizare
In timpul functionarii si intretinerii valvelor de control si semnalizare ale intalatiei, instalatia de sprinklere va fi operationala in intregime si sub toate aspectele.
NOTA In unele tari se cer seturi duplicat de valve de control semnalizare ale instalatiei.
F.5. Surse de alimentare cu de apa
Sistemul va avea cel putin o sursa superioara de alimentare cu apa.
NOTA In unele tari se cer rezerve duplicat de apa pentru sistemele de siguranta a vietii.
F.6. Teatrele
162
In teatre cu scene separate de auditoriu prin cortina (unde exista o cortina de siguranta intre scena si auditoriu), cortina va fi prevazuta cu o linie de drencere controlate de o valva cu deschidere rapida plasata intr-o pozitie potrivita. Sursa de alimentare cu apa pentru drencere va fi condusa in amonte de orice set de valve de control. Scena va fi protejata printr-o instalatie de imprastiere a apei cu activare automata si manuala. Alternativ, scenele cu o inaltime nu mai mare de 12 metri pot fi protejate de sprinklere.
Toate atelierele, cabinele de proba, decorurile, magaziile si spatiile de desubt vor fi prevazute cu sprinklere.
F.7. Masuri aditionale pentru mentinere
Se va inchide pe rand doar cate o zona a instalatiei divizata in zone. O instalatie sau zona vor fi inchise pe o durata minima necesara pentru intretinere.
Se va evita pe cat posibil inchiderea partiala sau totala a intalatiei de sprinklere de siguranta a vietii. Va fi izolata doar cea mai mica parte din instalatie care necesita reparatii.
Cand o zona (sau zone) este incarcata sau reincarcata cu apa dupa drenare, vor fi folosite valvele de drenare pentru a se verifica daca in zona exista apa (a se vedea D.3.3).
Valvele de alarma individuale dintr-un set de valve de control si semnalizare duplicat vor fi folosite separat, cu conditia intretinerii furnizarii de apa catre instalatie.
Inainte de folosirea seturilor duplicat de valve de control si semnalizare se va respecta urmatoarea procedura:
- - se vor deschide valvele de inchidere la valvele duplicat de alarma. Se vor inchide valvele de inchidere la valva de alarma care urmeaza a se folosi si se va efectua imediat un test de alarma pe cealalta valva de alarma (a se vedea 20.2.2.3.);
- daca nu exista apa, valva de inchidere va fi imediat deschisa si inainte de a continua se va rectifica greseala.
Anexa G
(normativ)
Protectia riscurilor speciale (de tip Special Hazard)
G.1. Generalitati
Cerintele suplimentare ale acestei anexe vor fi folosite pentru protectia produselor specificate.
G.2. Aerosolii
Urmatorul proiect de protectie (vezi Tabelul G.1.) se va folosi cand produsele pe baza de aerosoli sunt separate de alte tipuri de produse si sunt continute in celule.
NOTA Daca asemenea produse nu sunt stocate in celule, este posibil ca protectia prin sprinklere sa nu functioneze.
Tabelul G.1 – Criterii de protectie pentru depozitarea aerosolului
163
Depozitare maxima sau inaltimea maxima de depozitare pe rand
Temperatura sprinklerei de tavan
Grade Celsius
Densitate
Mm/min
Aria de functionare
Metri patratiBaza alcool Baza hidrocarbon
ST 1 Pozitie libera si depozitare in bloc
1,5 - 141 12,5 260- 1,5 141 25 300
ST 4 Stativ paletizat
randuri <1,8 - 14112,5 plus sprinklere in stativ
260
randuri <1,8 14125 plus sprinklere in stativ
300
Sprinklerele de raft trebuie sa fie de tip raspuns rapid cu o temperatura in conformitate cu 14.4.
G.3. Imbracamintea din depozite cu stocare a hainelor prin atarnare
G.3.1. Generalitati
Aceasta anexa contine cerinte speciale pentru protectia depozitelor de haine stocate prin atarnare pe mai multe randuri sau a stativelor de haine pe 2 sau mai multe nivele. Pot avea distribuire a hainelor automatica sau semi-automatica, sisteme de ridicare si transportare. Accesul la nivelele mai ridicate de stocare a hainelor din depozite se face de obicei prin rampe sau alei. O trasatura comuna a depozitelor de stocare a hainelor prin atarnare este accea ca nu exista o separare a focarelor de foc intre platforme. Aleile, coridoarele, rampele si stativele pentru haine obstructioneaza sprinklerele de la nivelul tavanului. Protejarea hainelor stocate prin atarnare in carusele sau blocuri verticale fara coridoare nu fac obiectul acestei anexe.
G.3.2 Clasificare
Cerintele acestei anexe se vor aplica tuturor tipurilor de haine, indiferent de metoda de stocare.
G.3.3 Protejarea prin alte sprinklere decat cele de tavan
Protectia prin sprinklere trebuie sa fie in conformitate cu cerintele pentru sprinklerele de raft.
Fiecare stativ pentru haine va fi limitat la doua randuri paralele si o inaltime de stocare de 3,5 metri intre nivelurile intermediare de sprinklerei. Stativele vor fi separate printr-un coridor de cel putin 0,8 metri latime. Stativele vor fi protejate printr-un singur rand de sprinklere. Spatiul dintre randurile de ssprinklere nu va depasi 3 metri.
Sprinklerele instalate direct deasupra stativelor de haine vor fi amplasate in zigzag pe verticala, la intervale orizontale nu mai mari de 2,8 metri de-a lungul lungimii stativului. Sprinklerul va fi amplasat la nu mai mult de 1,4 de la capatul stativului. Intre partea superioara a hainelor si deflectorul sprinklerului va fi o distanta de cel putin 0,15 metri. (vezi Graficul G.1).
164
Cu exceptia modificarii de mai jos, fiecare rand protector de sprinklere ce protejeaza depozitarea hainelor va fi invelit cu un ecran solid orizontal continuu egal cu cel putin lungimea si latimea randului de haine. Ecranul va fi din material agreat de Euroclass A1 sau A2 sau dintr-un echivalent existent in clasificarea nationala existenta.
Nivelul superior al protectiei stativului de sprinklere si ecranul pot fi omise cu conditia ca spatiul dintre partea de sus a hainelor si deflectorii sprinklerelor din tavan sa nu depaseasca 3 metri inaltime.
Sprinklerele vor fi amplasate sub toate rampele de acces, sub coridoarele principale, alei si rute de trasnport, cu exceptia coridoarelor, care nu depasesc 1,2 metri in latime, intre randurile de haine protejate de sprinklere.
G.3.4. Functionarea sprinklerelor
Numarul sprinklerelor functionale de raft este dupa cum urmeaza:
Randuri 3
Nivele 3 sau mai putine
Sprinklere pe rand 3
Daca exista mai mult de 3 nivele de protectie prin sprinklere, vor fi functionale 3 randuri de 3 sprinklere pe 3 nivele protejate. Daca sub protectia sprinklerelor se afla 3 randuri sau mai putin de 3 randuri, vor fi functionale 3 randuri de 3 sprinklere.
G.3.5. Sprinklere de tavan
Sprinklerele de tavan vor fi proiectate pentru a asigura o densitate de 7,5 mm/min la o suprafata de functionare de 260 metri patrati, cu conditia ca nivelul superior al stativului sa fie izolat si protejat de sprinklere de raft. Daca nivelul superior al stativului sau izolatia sunt omise, sprinklerele de tavan vor fi proiectate cel putin pe baza marfurilor de categoria III. Inaltimea stivei se va masura de la sprinklerele de nivel intermediar superior pana la partea de sus a hainelor care stocate prin atarnare.
165
Legenda
1 Tavan
2 Ecran
3 Coridor
4 Capatul stativului
5 Distanta maxima dintre doua sprinklere consecurive
6 Capul sprinklerului
7 Imaginea de sfarsit
8 Imaginea coridorului
Figura G.1 - Protectia tipica prin sprinklere a stativelor de haine
G.3.6. Inchiderea automata
Functionarea sistemului de sprinklere va opri automat toate sistemele de distribuite din depozit.
166
G.3.7. Setul de valve de control
Toate instalatiile vor fi de tip apa-apa.
G.4. Stocarea lichidelor inflamabile
Lichidele inflamabile se vor clasifica in 4 clase in functie de tempertura de ardere (TA) si de punctul de fierbere (PF), dupa cum se vede in Tabelele G.2, G.3 si G.4.
Tabel G.2. – Lichide inflamabile in cilindri metalici (ST1) cu o capacitate > 20 litri si ≤ 208 litri
ClasaProprietati
Grade Celsius
Orientarea cilindrului
Depozitarea permisa
Sprinklere de tavan
Densitate
Mm/min
Aria de functionare
Metri patrati
1 FP ≥ 100Pe o parte
Spre capat
≤ 12 cilindri inaltime
≤ 6 cilindri inaltime
10 450
2 PF < 100Pe o parte
Spre capat
≤ 6 cilindri inaltime
≤ 2 cilindri inaltime
25 450
3 PF < 35Pe o parte
Spre capat
≤ 3 cilindri inaltime
≤ 1 cilindri inaltime
25 450
4 PF < 21 si TA < 35Pe o parte sau
Spre capat
1 cilindru inaltime 25 450
Tabel G.3. – Lichide inflamabile in cilindri metalici (ST4) cu o capacitate > 20 litri si ≤ 208 litri
ClasaProprietati
Grade Celsius
Orientarea cilindrului
Depozitarea permisa
Sprinklere de tavan
Densitate
Mm/min
Aria de functionare
Metri patrati
1 PF ≥ 100Pe o parte
Spre capat
La fiecare al 12-lea rand
La fiecare al 6-lea rand
10
10
450
2 PF < 100Pe o parte
Spre capat
La fiecare al 6-lea rand
La fiecare rand
25
10
450
3 PF < 35Pe o parte
Spre capat
La fiecare al 3-lea rand La fiecare rand
25
10
450
4 PF < 21 si TA < 35Pe o parte sau
Spre capat
La fiecare rand 25 450
NOTA Acest tabel se aplica cilindrilor stocati la o inaltime de un cilindru pe rand
Tabel G.4. – Lichide inflamabile in cilindri metalici (ST1, ST5, ST6) cu o capacitate ≤ 20 litri
167
ClasaProprietati
Grade CelsiusTip de stocare
Inaltimea maxima de depozitare permisa
Sprinklere de tavan
Densitate
Mm/min
Aria de functionare
Metri patrati
1 PF ≥ 100ST 1
ST 5/6
5,5
4,6
10
7,5
450
2 PF < 100ST 1
ST 5/6
4,0
4,6
12,5
450
3 PF < 35ST1
ST 5/6
1,5
2,1
12,5
450
4FP < 21 si
BP > 35
ST1
ST5/6
1,5
2,1
12,5
450
G.5. Paleti de rezerva
Paletii de rezerva stocati in teancuri mari vor protejati cu sprinklere de tavan in conformtate cu Tabelul G.5. Paletii stocati in stative vor fi protejate cu sprinklere de tavan si sprinklere de raft in conformitate cu Tabelul G.6.
Tabelul G.5 – protectia paletilor de rezerva (ST4, ST5, ST6)
Tip palet Inaltimea maxima de depozitare permisa
Sprinklere de tavan Cerinte speciale
Paleti si lemn sau celuloza 3,8 In categoria IVPaleti din politilena neexpandata de mare densitate cu platfoma solida
3,8 In categoria IV, cu sprinklere de 93s C sau 100sC
Depozitare in compartiment rezistent la foc de 60 de minute
Orice alti paleti din plastic 3,3 25 mm/min peste 300 m² Depozitare in compartiment rezistent la foc de 60 de minute
Tabelul G.6 – protectia paletilor de rezerva (ST1)
Tip palet Sprinklere in stative Sprinklere de tavan Cerinte specialePaleti si lemn sau celuloza. Paleti din politilena neexpandata de mare densitate cu platfoma solida
In categoria IV In categoria IV, cu sprinklere de 93s C sau 100sC In categoria IV.
Depozitare in compartiment rezistent la foc de 60 de minute cand inaltimea de stocare este mai mare de 3,8 metri
Orice alti paleti din plastic In categoria IV, incluzand un nivelde sprinklere deasupra nivelului superior al stocului, sprinklere cu K = 115 si presiune minima de functionare de 3 bari
25 mm/min peste 300 m² Depozitare in compartiment rezistent la foc de 60 de minute
168
G.6. Bauturi pe baza de spirt depozitate in recipiente de lemn
Recipientele pot fi stocate la o inaltime nu mai mare de 4,6 fata sprinklerele de tavan. Pentru inaltimi de stocare mai mari vor fi montate sprinklere intermediare, in conformitate cu cerintele Categoriei III/IV. In amble cazuri sprinklerele de tavan vor fi amplasate astfel incat sa asigure o densitate de stropire de 15mm/min pe o suprafata de 360 metri patrati.
NOTA 1 Se vor prevedea (bunding?) drenajul sau colectarea pentru preintampinarea imprastierii licidelor.
NOTA 2 Pentru scopurile acestui standard, vor fi considerate bauturi spirtoase cele care un continut de alcool mai mare de 20%.
G.7 Materiale sintetice care nu contin lana
G.7.1. Depozitare pe verticala
Sprinklerele de tavan vor fi instalate folosind criteriile prezentate in Tabelul G.7.
NOTA Pentru inaltimile de depozitare mai mari de 4,1 metri se poate lua in considerare folosirea sprinklerelor cu tehnologie speciala, cum ar fi asa numitele “picatura mare” sau sprinklere “ESFR” (vezi anexa L).
Tabelul G.7 – Material sintetic care nu contine lana: criterii de proiectare doar cu protectie din tavan sau acoperis
Planificarea depozitarii Inaltimea maxima de depozitare (vezi nota 1)
Metri
Densitatea minima proiectata
Mm/min
Suprafata de acoperire (sistem ud sau pre-actiune)
(vezi nota 2)
metri patratiST 1 Pe verticala sau in bloc
1,6
2,0
2,3
2,7
10,0
12,5
15,0
17,5
260
3,0
3,3
3,6
3,8
4,1
20,0
22,5
25,0
27,5
30,0
300
169
NOTA 1 Cea mai mica valoare dintre distanta pe verticala de la podea la deflectorul sprinklerului, minus 1 m, sau cea mai mare valoare prezentata in tabel
NOTA 2 Se vor evita instalatiile uscate sau alternative
G.7.2. Depozitarea pe stative
Sprinklerele de raft se vor folosi in conformitate cu cerintele Categoriei IV. Sprinklerele de tavan vor asigura o densitate minima proiectata de 12,5 mm/min la o suprfata de 260 metri patrati.
G.8 Containere de depozitate din polipropilena sau politilena
G.8.1. Generalitati
Se vor indeplini urmatioarele cerinte daca testele de protectie contra focului nu indica ca valide si alte tipuri de sprinklere.
G.8.2. Clasificarea
Containerele de polipropilena sau politilena trebuie sa fie clasificate ca HHS in Categoria IV.
G.8.3. Depozitare pe stativi din paleti (ST 4)
Sprinklerele de raft vor fi amplasate pe orizontala la distanta nu mai mare de 1,5 metri. Pe verticala distanta nu va depasi 2 metri. Sprinklerele de tavan vor fi incadarate ca sensibilitate ca “speciale” iar sprinklerele de raft vor fi incadrate ca sensibiltate la “speciale” sau “rapide”.
G.8.4. Toate celelalte metode de depozitare
Inaltimea maxima de depozitare nu va depasi 3 metri. Se vor folosi doar paletii neinlfamabili, ca paletii de otel. Inaltimea de stiva nu va fi mai mare de 1 metru si cel mai de sus container de pe fiecare palet va fi inchis cu un capac. Sprinklerele vor fi incadrate ca sensibiltate la “speciale” sau “rapide”.
G.8.5. Aditivul de spuma
La sprinklerele tip apa se va aduaga film de spuma folosit in conformitate cu recomandarile furnizorului.
NOTA Testele de foc la scara intreaga s-a aratat ca AFFF (aqueous film forming foam) sunt eficiente.
Anexa H
(normativ)
Monitorizarea sistemelor de sprinklere
H.1. Generalitati
170
Scopul monitorizarii sistemelor de sprinklere este supervizarea continua a principalelor functii ale sistemului, i.e. acelea care in caz de avarie impedica corecta functionare automatica a sistemului in caz de incendiu si declansarea alarmei de supervizare pentru a permite luarea de masuri corective. Anexa specifica anumite cerinte care sunt suplimentare fata de celelalte cerinte din standard. Se vor respecta ori de cate ori monitorizarea este specificata.
Toate dispozitivele folosite in monitorizare vor avea cel putin protectia IP 54 cum este specificat in N 60529. La o singura indicatie nu vor fi legate mai mult de 15 mecanisme de alarma de supervizare adresabile.
Toate circuitele de alarma si de semnalizare vor fi supervizate in intregime iar alarma falsa va fi pornita in cazul unui circuit deschis sau in cazul unui scurt circuit.
Echipamentul de control si cel indicativ vor fi conforme cu prevederile valabile in tara in cauza.
H.2 Functiile care se monitorizeaza
H.2.1.Generalitati
In afara de functiile mentionate oriunde altundeva in standard (vezi anexa I), urmatoarele functii vor fi monitorizate:
H.2.2 Vanele de inchidere care controleaza debitul de apa catre sprinklere
Pozitia tuturor vanelor de inchidere care in mod normal stau deshise, prin inchiderea carora fluxul de apa este impiedicat sa ajunga la sprinklere, inclusiv vanele de furnizare a apei, seturile de valve de control, valvele subsidiare si valvele sectionale. Se va indica daca vana nu este in pozitia corect deschisa.
H.2.3. Alte vane de inchidere
Pozitia tuturor vanelor de inchidere care in mod normal stau deschise, a caror oprire poate impiedica functionarea corecta a vreunui mecanism indicativ sau de alarma, de ex. manometru, alarma hidraulica, debitmetru. Se va indica daca vana nu este in pozitia corect deschisa.
H.2.4. Nivelele lichidelor
Toate nivele lichide critice, inclusiv rezervoarele (tancurile) de stocare a apei si tancurile cu combustibil pentru motor. Se va avertiza inainte ca nivelul de stocare a apei sa scada la mai mult de 10% sub nivelul nominal de umplere, sau inainte ca nivelul combustibilului sa scada la mai mult de 25% sub nivelul nominal de umplere. In cazul tancurilor de presiune se va da o indicatie in plus inainte ca nivelul sa ajunga la 10% deasupra nivelului nominal de umplere.
H.2.5. Presiuni
Presiunile, incluzand rezervoarele de alimentare cu apa si in aval de toate valvele de control alternative si de uscat. La reteaua de canalizare se va indica daca presiunea statica scade sub presiunea calculata de curgere a apei. In toate celelalte cazuri, se va indica daca presiunea statica va scada cu mai mult de 20% sub nivelul testat.
H.2.6 Curentul electric
Sursa de curent a seturilor de pompe electrice sau a altor echipamente electrice critice. Se va indica caderea uneia sau a mai multor faze din sursa principala, sau in circuitul de control sau intr-un controlor de pompa diesel sau orice alt echipament critic de control.
171
H.2.7. Temperatura
Temperatura minima a valvei sprinklerului si a camerei pompelor. Se va indica scaderea temperaturii sub nivelul minim admis.
Anexa I
(normativ)
Transmiterea alarmelor
I.1 Functii care vor fi monitorizate
Dupa cum se specifica in acest standard, alarmnele vor fi conctate la un panou de alarma din camera de control a sprinklerelor sau din camera pompelor si vor fi fi transmise mai departe in functie de importanta alarmei. Alarmele vor fi transmise catre o locatie frecventata in permanenta, sau din cadrul sau din afara sediului, sau catre o persoana in asa fel raspunzatoare incat sa se ia imediat masurile de rigoare.
I.2. Nivele de alarama
Semnalele ca indicarea debitului de apa, care pot insemna incendiu, vor fi prezentate ca alarme. (Nivelul alarmei in Tabelul I.1). Greselile tehnice, precum cadrea de curent, care poate impiedica sistemul sa functioneze corect in caz de incendiu, vor fi prezentate ca alarme de avarie.
Tabelul I.1. –Tipul de alarma pentru transmisie
Alarma Clauza Tipul de alarmaPresiune scazuta in reteaua de conducte 9.2.1 B
Detector de flux de apa in camera pompelor 10.3.2 ASet de pompe electrice
- - la cerere
- - caderea de inceput
- - functionare
- - putere neaccesibila
-
10.8.6.1 B
B
A
B
Set de pompe diesel
- - modul automatic oprit
10.9.11 B
B
172
- - caderea de inceput
- - functionare
- - eroare in controlor
A
B
Circuite de detectare a caldurii 11.1.2.2 BPresiune scazuta
- sistem de pre-actiunede tip A
- sisteme apa-aer si de pre-actiune
11.411
16.2.3
B
B
Sisteme zonate
- vana de control deschisa
- - vana de control partial inchisa
- vana complementara partial deschisa
- - presiune scazuta pe conducte
- - debit de apa in instalatii
- - debit de apa in zona
-
D.3.7 B
B
B
B
A
A
Sisteme de sprinklere monitorizate
- - vane de inchidere partial inchise
- nivelele lichide
- presiune scazuta
- caderea de curent
- temperatura scazuta in camera pompelor
-
Anexa H B
B
B
B
B
173
Anexa J
(informativa)
Precautii si poceduri in cazul in care sistemul nu este in intregime operational
J.1. Minimizarea efectelor
Intretinerea, modificare (alterarea) si reparatia sistemelor care nu sunt in intregime functionale trebuie sa fie indeplinite astfel incat extinderea si durata nefunctionarii sa fie minime.
Cand o instalatie devine neoperationala utilizatorrul ar putea sa implementeze urmatoarele masuri:
a) informarea autoritatilor si a punctului central de monitorizare
b) modificarile (alteratiile) si reparatiile unei instalatii sau unei rezerve de apa ( cu exceptia probabil a unei intstalatii de siguranta a vietii (vezi Anexa F)) ar putea fi indeplinite in timpul orelor de lucru normale
c) trebuie informat personalul de supraveghere din zonele afectate si aria respectiva trebuie supravegheata in continuu
d) orice lucrare care preupune caldura trebuie supusa aprobarii. Fumatul si iluminatul slab vor fi interzise in aria afectata pe durata efectuarii lucrarilor
e) daca o instalatie devine neoperationala in afara orelor de program, toate usile de incendiu si clapetele antifoc trebuie sa ramana inchise
f) stingatoarele vor fi pastrate la indemana, cu personal antrenat disponibil pentru a le manui
g) trebuie pastrata in stare de functionare o parte cat mai mare din instalatie prin blocarea conductei care alimenteaza sectiunea sau sectinuile unde se desfasoara lucrarea
h) in cazul sediilor de productie, cand (modificarea) alterarea si reparatiile se fac la scara mai mare, sau cand este necesar sa se deconecteze o conducta cu diametru mai mare de 40 mm, sau sa fie mutata o vana principala de inchidere, supapa unisens, se va for depune toate eforturile de continuare a lucrarii in timp ce masinaria este oprita.
i) orice pompa care este dezafectata trebuie izolata cu ajutorul valvelor prevazute.
j) acolo unde va fi posibil, se vor reinstala parti din instalatie pentru a se furniza o protectie pe perioada noptii prin utilizarea unor tabele vizibile in tevaraie; acestea vor fi prevazute cu indicatori vizibili numerotati si etichetati pentru a putea fi usor inlaturati.
J.2. Oprirea planificata
Doar utilizatorul este cel care trebuie sa dea permisiunea de inchidere a unei instalatii de sprinklere sau a unei zone de sprinklere doar pentru urgente.
Inainte ca sistmeul sa fie inchis partial sau total, se va controla sediul in intregime pentru a se asigura ca nu exista nici un indiciu de incendiu.
174
Cand sediul este alcatuit din cladiri care comunica intre ele sau sunt expuse riscului, protejate de sisteme si instalatii de sprinklere comune, toti vor fi anuntati ca apa urmeaza a fi oprita.
O atentie deosebita se va acorda situatiilor cand conducta din intstalatie trece prin perete sau tavane unde pot alimenta sprinklere din zone care trebuie tratate cu atentie sporita.
J.3. Oprirea neplanificata
Daca o instalatie devine nefunctionala din cauza unui accident sau a unei urgente, se vor respcta precautiile de la J.1 si vor fi aplicate cu cea mai mica intarziere. Autoritatile implicate vor fi de asemenea anuntate in cel mai scurt timp.
J.4. Actiunile premergatoare punerii in functiune a sprinklerelor
J.4.1. Generalitati
Dupa inchiderea ce urmeaza dupa o instalare, capetele sprinklerelor vor fi inlocuite cu capete de tip si de temperatura corecte si rezerva de apa va fi refacuta. Sprinklerele nedeschise din aria unde a avut loc operatiunea vor fi controlate de deteriorari generate de caldura sau din alte cauze si daca este necesar vor fi inlocuite.
Apa nu se va inchide pana nu se vor stinge toate focarele de foc.
Decizia de inchidere a unei instalatii sau zone va fi luata doar de pompieri.
Componentele luate din sistem vor fi eventual retinute pentru o posibila examinare din partea unei autoritati.
J.4.2 Instalatiile de protectie a depozitelor reci (racirea aerului)
Dupa fiecare functionare instalatia va fi demontata pentru uscare.
Anexa K
(informativa)
Inspectia de 25 de ani
Dupa 25 de ani instalatia de conducte si sprinklerele trebuie verificate.
Conductele vor fi testate hidraulic la o presiune egala cu maximul presiunii statice sau la 12 bari, la care dintre acestea este mai mare.
Conductele trebuie sa fie testate intern si extern. Cel putin un metru lungime din fiecare tip de conducta trebuie sa fie inspectat la 100 de sprinklere. Doua sectiuni de conducte de cel putin un metru lungime din fiecare diametru de tava trebuie inspectat.
Trebuie eliminate toate defectele care ar putea influenta in mod negativ functionarea sistemului.
In cazul sistemelor apa-apa trebuie controlata cel putin o instalatie de sprinklere din cladire. Daca intr-o cladire sunt montate mai multe seturi de valve de control apa-apa nu trebuie inspectate decat 10% dintre ele. In cazul sistemelor apa-aer nu este permisa reducerea numarului de instalatii care trebuie verificate.
175
Trebuie demontate si verificate un anumit numar de valve. Tabelul K.1 specifica marimea esantionului de verificat din numarul sprinklerelor instalate.
Tabelul K.1. – Numarul sprinklerelor de inspectat
Numar total de sprinklere instalate Numarul sprinklere de inspectat≤ 5000 20≤ 10.000 40≤ 20.000 60≤ 30.000 80≤ 40.000 100
Sprinklerele se vor controla pentru urmatoarele aspecte:
a) functionare
b) tempertaura de functionare
c) variatia factorului K
d) obstacolele in imprastiere
e) spatiul
f) sensibiltatea termica
Anexa L
(informativa)
Tehnologia speciala
Standardele Europene acopera doar tipurile de sprinklere specificate in EN 12259-1. In timpul anilor premergatori pregatirii acestui standard s-au dezvoltat tehnologii speciale pentru cazuri speciale, including indeosebi urmatoarele:
- spinklere cu raspuns rapid (ESFR)
- sprinklere cu picurare mare (large drop)
- sprinklere residentiale
- sprinklere cu acoperire sporita
- sprinklere speciale de raft
Metoda tehnologica pentru aceste aplicatii este in prezent foarte specializata. Se intentioneaza sa fie incluse in editii viitoare ale acestui standard.
Anexa ZA
176
(informativa)
Conditiile din acest Standard European fac referire la prevederile Directivelor EU a Produselor pentru Constructii
ZA. 0 Aria acestei anexe
Se aplica aria asa cum este prevazuta in clauza 1.
ZA.1 Relatia dintre Directia UE si acest standard
Prezentul Standard European a fost elaborat sub mandatul acordat CEN de catre Comisia Europeana si CEFTA.
Clauzele acestui standard european prezentate in aceasta anexa satisfac cerintele Mandatului definit de Directiva UE pentru Produsele din Constructii (89/106/EEC).
Conformitatea produsului pentru constructii cu articolele prezentului Standard european ii confera acestuia o presupusa aptitudine pentru utilizarile prevazute.
AVERTIZARE Alte cerinte si alte Directive EU, care nu afecteaza aptitudinea pentru utilizarile prevazute, pot fi aplicate produselor de constructii acoperite de domeniul de aplicare al prezentului standard.
NOTA In completarea eventualelor articole specifice referitoare la substante periculoase continute in prezentul Standard, pot sa existe alte cerinte aplicabile produselor acoperite de domeniul sau de aplicare (deexemplu: transpunere reglementari europene, reglementari nationale si dispozitii administrative nationale).
Pentru a se conforma dispozitiilor Directivelor Produselor pentru Constructii UE, este cnecesar ca aceste conditii sa fie in mod egal respectate si aplicate. O baza de date informativa despre dsipozitiile europene si nationale privind substantele periculoase poate fi consultata pe site-ul EUROPA al constructiilor (creat accesibil la adresa: http://europa.eu/eu.int/comm./enterprise/onstruction/internal/hygiene.htm).
Produs de Constructie: ansambluri de sprinklere
Utilizare(ari) prevazuta(e): sisteme de sprinklere pentru stingerea/controlul incendiilor in cladiri si structuri terestre.
Tabelul ZA.1 - Articole de referinta
Conditie/caracterisitica a Mandatului
Articolele prezentului standard care stipuleaza exigentele
Nivele sau clase mandatate
Note
Conditii de activare nominala/sensitivitate
6,12,14.3, 14.4, 14.5.2, 15, Anexa D, F1, F2, F4, F6, H
Distribuirea mijloacelor de stingere
7, 11, 12, 13
Siguranta functionala 8.1.1, 8.1.2, 9.3, 9.5, 10, 14.6, 14.7, 14.8, 17, 4.4, Anexa E3, F5
Cu exceptia: 10.3, 10.4, 17.1.1, 17.1.3., 17.1.5., 17.1.6., 17.1.7., 17.2.1
Durabilitatea sigurantei in functionare
14.9
177
Parametri de functionare in incendiu
5.5, 6,7, 14.1,14.2, 14.5, 16, ANEXA a, B,C,D,E1,F1,F3,F6,G
NOTA Doar parti din clauzele sau subclauzele care fac referire la functionarea ansamblului sunt relevante
ZA.2 Procedura de atestare a conformitatii cu ansamblurile de sprinklere
Ansamblurile de sprinklere pentru uzul mentionat mai jos urmeaza sistemul de atestare a conformitatii din Tabelul ZA.2.
Tabelul ZA.2 – Sisteme de atestare a conformitatii
Produs Utilizare Nivele sau clase Atestarea sistemului de conformitate
Ansamblu de sprinklere Siguranta focului 1Sistem 1: a se veda CPD Anexa III.2 (I) fara auditare a esantionului
Organismul de certificare a produselor certifica incercarile de tip initial ale tuturor caracterisiticilor date in Tabelul ZA.1, efectuate in conformitate cu prevederile 21.1.1.1. Pentru evaluarea initiala si certificare, si pentru supravegherea continua, evaluarea si apobarea, a controlului productiei, toate caracterisiticile relevante vor fi in interesul organismului de certificare, vezi 21.1.1.2. Producatorul va folosi un sistem de control al productiei in conformitate cu reglememtarile 21.1.1.2.
ZA.3 Marcaj CE
Marcajul CE trebuie sa fie aplicat pe ambalajul si/sau documentele comerciale insotitoare, in formatul specificat in Directiva UE 93/68/EC, impreuna cu cu urmatoarele informatii:
a) numarul de referinta al organismului notificat
b) numele sau marca de identificare a producatorului/furnizorului
c) ultimile 2 cifre ale anului in care s-a aplicat marcajul
d) numarul certificatului CE de conformitate
e) numarul acestui standard
f) tipul de produs (de exemplu ansamblu de sprinklere)
g) documentatia mentionata la 4.3 si 4.4
Graficul ZA.1 este un exemplu de informatie pe care documentele comerciale trebuie sa o contina.
178
EN 12845
Set de sprinklere
Specificatii tehnice despre set si functionarea lui
179
![Corso Sprinkler[1]](https://img.pdfslide.tips/doc/110x75/5571fbac497959916995832c/corso-sprinkler1.jpg)
