Sisteme Europene de Plati - Inclusiv Target, Target II, Transfond

Sisteme europene de plăţi (inclusiv TARGET, TARGET II, TRANSFOND)

Cap.1 Prezentare generală a sistemelor europene de plăţi

Implementarea Sistemului Electronic de Plăţi este una dintre cele mai importante

realizări ale sistemului bancar românesc. În prezent, se derulează câteva proiecte de

dezvoltare a sistemului, cu scopul automatizării complete şi creşterii eficienţei acestuia. Pe

lângă aceste proiecte însă, Sistemul Electronic de Plăţi va suferi transformări şi din

perspectiva peisajului european al sistemelor de plăţi şi al integrării în structurile europene.

Astăzi, sistemele de plăţi din Europa sunt destul de fragmentate. Practicile şi

standardele privind plăţile sunt diferite de la o ţară la alta. Instrumentele de plată au fost

dezvoltate în timp şi sunt croite pe nevoile utilizatorilor domestici, fie ei consumatori,

corporaţii sau instituţii guvernamentale, depinzând de specificul socio-cultural, economic,

geografic sau de cadrul legal.

Băncile se confruntă cu schimbări semnificative în piaţa europeană a plăţilor,

generate de procesul de integrare europeană şi de introducere a EURO, dar şi de alţi factori:

se intensifică cererile venite atât dinspre consumatori, cât şi dinspre corporaţii.

Consumatorii sunt din ce în ce mai puţin loiali, alegând cele mai bune oferte de la diferite

bănci. Corporaţiile cer din ce în ce mai mult valoare adaugată, servicii de plăţi integrate la

preţuri mici.

furnizorii nebancari ai serviciilor de plăţi pătrund pe piaţa europeană, fiind competitori ai

băncilor sau posibili parteneri.

modificările de reglementări şi cerintele de conformitate consumă o mare parte a

bugetelor destinate infrastructurilor informatice, şi multe dintre aceste proiecte sunt legate

de plăţi.

schimbările de tehnologie forţează băncile să-şi reproiecteze arhitecturile IT şi

impulsionează noi proiecte informatice.

Sistemele europene de compensare şi decontare au fost iniţial create să indeplinească

cerinţele naţionale. Ele sunt diverse şi nu sunt aliniate cu necesităţile unei monede unice.

Infrastructura financiară a zonei EURO se află în prezent într-un proces de transformare,

provocat de introducerea EURO şi de schimbările tehnologice.

3


1.1Reglementări privind securitatea informaţiei

În domeniul plăţilor electronice, cele mai importante reglementări sunt: Ordinul

MCTI 218/14.06.2004 şi Regulamentul BNR 6/2006 privind tranzacţiile efectuate prin

intermediul instrumentelor de plată electronice şi relaţiile dintre participanţi. Alte

reglementări privesc

semnătura electronică (Legea 455/2001 a semnăturii electronice, Legea 451/2004 privind

marca temporală);

comerţul electronic (Legea nr. 365/2002, cu modificările aduse de Legea nr. 121/2006).

Dispunem şi de legislaţie privind prevenirea şi combaterea criminalităţii informatice,

Legea nr. 161/19.04.2003.

Un capitol aparte îl constituie legislaţia privind viaţa privată: Legea 677/2001 pentru

protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor personale, precum şi Legea 506/2004

privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul

comunicaiilor electronice.La toate acestea se adaugă un număr important de Directive

Europene în domeniul securităţii informaţiei.

Reglementările în vigoare acoperă doar parţial spectrul problemelor pe care le ridică

securitatea informaţiei, controlul în domeniul tehnologiei informaţiilor, administrarea

riscurilor şi calitatea serviciilor informatice.

Pentru tot mai multe instituţii bancare din România, standardele internaţionale în

domeniu constituie baza organizării activităţilor informatice şi a securităţii. Printre cele mai

importante standarde şi documente publicate privind controlul securităţii informaţiei se

numără:1

CobiT - Control Objectives for Information and related Technology, dezvoltat de IT

Governance Institute, standard ce permite dezvoltarea de politici şi bune practici pentru

controlul informaţiei şi o mai bună aliniere între tehnologia informaţiei şi afacere.

Standardele ISO / IEC / ISO / IEC 17799 - Code of Practice for Information Security

Management, ce defineşte principiile generale pentru implementarea sistemului de

administrare a securităţii informaţiei, precum şi cele mai bune practici privind obiectivele de

control.

1 http://www.marketwatch.ro/mw/index.php?do=9&tl=0&ar=2289&viz=true

4


ISO / IEC 27001 - Specification for an Information Security Management System, în baza

căruia pot fi certificate sistemele de administrare a securităţii informaţiei. De altfel, ISO a

rezervat seria 27000 pentru standarde referitoare la administrarea securităţii informaţiei, unele

deja publicate, altele în curs de elaborare.

ISO / IEC 20000 – Service Management, primul standard internaţional pentru

administrarea serviciilor informatice, ce conţine specificaţii de administrare a serviciilor,

precum şi un cod de practică.

ITIL – Information Technology Infrastructure Library, un set de documente create cu

scopul de a facilita implementarea unei structuri pentru administrarea serviciilor informatice.

ITIL a fost adoptat rapid ca standard "de facto" pentru cele mai bune practici în furnizarea

serviciilor informatice.

NIST Special Publications, documente dezvoltate de United States National Institute of

Standards and Technology, destinate agenţiilor federale, printre care seria 500 - Information

Technology şi seria 800 - Computer Security.

Standard of Good Practice for Information Security, dezvoltat de Information Security

Forum, care priveşte securitatea informaţiei din perspectiva afacerii, furnizând o bază practică

pentru evaluarea sistemului de securitate a informaţiei.

5


Cap.2 Caracterizarea principalelelor forme ale sistemelor europene de plăţi

2.1 TransFonD

Operatorul Sistemului Electronic de Plăţi din România este TransFonD2 -

Societatea de Transfer de Fonduri şi Decontări, o companie privată fondată de comunitatea

bancară din România în anul 2000 , având ca acţionari Banca Naţională a României (33,33%)

şi 25 bănci comerciale (66,67%). În prezent, datorită fuziunilor şi încetărilor de activitate din

sistemul de plăţi, înregistrate din 2000 până în prezent, TRANSFOND S.A. are 24 de

actionari.

Domeniul principal de activitate al TransFonD este furnizarea de servicii de

compensare şi decontare a plăţilor fără numerar în monedă naţională, pentru instituţiile de

credit, Banca Naţională a României, Trezoreria Statului şi alte instituţii financiare.

Principalele atribuţii ale TransFond sunt:3

administrarea şi operarea sistemului SENT(casa automată de compensare);

administrarea tehnică şi operarea sistemului ReGIS (sistemul de decontare pe bază brută

în timp real), conform mandatului acordat de către Banca Naţională a României;

operarea tehnică a sistemului SaFIR (sistemul de depozitare şi decontare a operaţiunilor

cu titluri de stat);

asigurarea de servicii de suport pentru participanţii la cele trei sisteme.

Ca agent autorizat al Băncii Naţionale a României, STFD - TRANSFOND S.A.

realizează prin intermediul celor 42 de sucursale, compensarea instrumentelor de plată debit

pe suport hârtie (cec-uri, cambii, bilete la ordin) şi decontarea în sistemul ReGIS a poziţiilor

nete rezultate.

Pe lângă activităţile principale enumerate mai sus, STFD - TRANSFOND S.A.

realizează şi alte activităţi:

• monitorizează, în calitate de agent al Băncii Naţionale a României, constituirea de garanţii

colaterale pentru decontare;

• gestionează componentele de infrastructură;

2 www.arb.ro/sistemul_bancar.php3 http://www.transfond.ro/index.html

6


• asigură instruirea şi atestarea utilizatorilor participanţilor pentru sistemele SENT şi ReGIS;

• furnizează rapoarte şi statistici legate de plăţile proprii participanţilor la Sistemul Electronic

de Plăţi.

2.1.1 SENT (casa automată de compensare)

SENT este un sistem electronic de compensare multilaterală a plăţilor interbancare

de mică valoare transmise între participanţi, pe parcursul mai multor sesiuni zilnice. Sistemul

SENT, operaţionalizat la data de 13 mai 2005, reprezintă un sistem electronic de compensare

care oferă posibilitatea schimbului de instrucţiuni de plată de mică valoare (sub 500 milioane

ROL) între instituţiile de credit şi Trezoreria statului, calculând poziţiile nete multilaterale pe

care le transmite sistemului ReGIS în vederea decontării finale a acestora.4

Acest sistem se distinge prin numărul mare al instrucţiunilor procesate zilnic

(97,22% din totalul plăţilor interbancare în 2006) şi valoarea individuală redusă a acestora,

precum şi utilizarea reţelei virtuale TFDNet pentru schimbul de mesaje între participanţi şi

sistem.

Participanţi:

Instituţii eligibile:

• Instituţii de credit

• Trezoreria Statului

Tipuri de tranzacţii procesate:

• Ordine de plată de mică valoare

• Debit Direct interbancar

Funcţionalităţi de bază ale sistemului SENT:

- asigurarea schimbului de instrucţiuni de plată între participanţi;

- gestiunea automată a garanţiilor (SENT este conectat prin interfeţe automate în sistemele

ReGIS şi/sau SaFIR unde participanţii constituie garanţiile necesare);

4 www.bnro.ro/Ro/Prez/R20050608plati.htm

7


- calcularea poziţiilor nete ale participanţilor prin compensare multilaterală (continuă pe

parcursul sesiunii) şi generarea unei instrucţiuni de plată pentru decontarea poziţiilor nete;

- iniţierea automată a decontării finale în sistemul ReGIS a poziţiilor nete la sfârşitul fiecărei

sesiuni de compensare prin transmiterea acestor poziţii la sistemul ReGIS pentru a fi operate

în conturile de decontare ale participanţilor;

Facilităţi suplimentare

Sistemul SENT asigură un număr important de facilităţi de pregătire a fişierelor, de

transmitere, administrare, monitorizare şi informare pentru participanţi şi TRANSFOND

S.A.:5

Facilităţi:

pregătire a fişierelor în formatul acceptabil;

de semnare a fişierelor;

de transmitere a fişierelor la sistemul central SENT.

Instrumente de administrare a parametrilor sistemului (orarul, calendarul, perioadele

aferente procesării instrucţiunilor de debit direct) disponibile administratorului

sistemului.

Administrarea detaliilor privind participanţii şi utilizatorii, precum şi drepturile de

acces ale acestora în sistemul SENT (profile).

Instrumente de raportare a datelor zilei curente şi a celor istorice (pâna la cel puţin 90

de zile lucrătoare în urmă).

Instrumente de interogare privind nivelul garanţiilor, stadiul procesării instrucţiunilor

transmise de participanţi, evoluţia poziţiilor nete ale acestora pe parcursul sesiunilor

de compensare;

Specific SENT este şi faptul că transmiterea instrucţiunilor de către participanţi către

sistem se face în forma de fişiere (pachete), fiecare fişier conţinând maxim 1000 de

5 http://www.transfond.ro/index.html

8


instrucţiuni. Sistemul pune la dispoziţia participanţilor două moduri de procesare alternative,

fiind dreptul participantului de a alege varianta care i se potriveşte:

o Modul de procesare manual (sau controlat de utilizatori): este nevoie de

acţiunile a doi utilizatori (semnare şi transmitere apoi aprobare) pentru

compensarea fişierelor;

o Modul de procesare STP (straight through processing) sau procesare automată:

nu este nevoie de intervenţia utilizatorului participantului, semnarea şi

transmiterea făcându-se automat).

Compensarea instrucţiunilor se efectuează la nivel de fişier, ţinând cont permanent

de limita de garantare a fiecărui participant (poziţia netă este permanent acoperită de nivelul

garanţiilor constituite voluntar de participanti). Compensarea unui fişier cu OPv validat (şi din

punct de vedere al formatului şi din cel al garanţiilor) se efectuează pe parcursul perioadelor

de compensare prestabilite prin orarul SENT, prin operarea în timp real (imediat după

validare) în conturile tehnice ale participanţilor implicaţi (iniţiator şi destinatar).

Program de operare6

Zile de operare - Sistemul SENT funcţionează numai în zilele de operare ReGIS întrucât

decontarea finală a IDN (Instrucţiune de Decontare Netă) are loc în acest sistem.

Orarul SENT - Cuprinde în acest moment 3 sesiuni de compensare pe parcursul unei zile de

operare, cu aceleaşi momente pe parcursul fiecăreia.

Timp Moment Activităţi/operaţiuni permise

8:25

Deschiderea zilei de

operare

Sistemul este disponibil pentru transmitere de

fişiere de DD şi refuzuri de DD (până la DD

cut-off)

Sesiuni

1 2 3 Moment

8:30 11:10 13:50 Începutul sesiunii Sistemul este disponibil pentru transmiterea de

6 www.bnro.ro/Ro/Transfond/SENTv5.pdf

9


fişiere cu ordine de plată în modul manual

8:45 11:25 14:05 Sfarşitul perioadei de

constituire garanţii

Schimb de mesaje prin interfeţele SEP

- Sistemul SENT interoghează sistemele

ReGIS şi SaFIR

- ReGIS şi SaFIR blochează garanţiile pentru

SENT şi transmit datele privind garanţiile la

SENT

- Pe baza datelor primite SENT calculează

plafoanele de garantare pentru fiecare

participant.

Imediat după Sfarşitul perioadei de constituire

garanţii,înainte de acceptarea la compensare a

fişierelor cu ordine de plată, SENT

compensează sau amana fisierele cu DD

9:05 11:45 14:25 Perioada de acceptare a

fişierelor la compensare

Transmiterea de fişiere cu ordine de plată în

modul de procesare STP.

Compensarea fişierelor cu ordine de plată.10:05 12:45 15:25

10:20 13:00 15:40

Transmiterea

instrucţiunii de

decontare pe bază netă

la ReGIS

SENT transmite IDN la sistemul ReGIS pentru

decontare

ReGIS decontează IDN şi confirmă decontarea

către SENT

SENT transmite fişierele cu ordine de plată

decontate la participanţii destinatari

(beneficiarii plăţilor)

11:05 13:45 16:25 Sfârşitul sesiuniiGenerarea şi distribuirea rapoartelor de sfârşit

de sesiune la participanţi

17:30 DD cut-off

Încheierea perioadei de transmitere de fişiere

de DD şi de refuz de DD

Generarea raportului de DD pentru ziua

următoare

18:00 Închiderea zilei Sistemul este închis

10


Rolul STFD - TRANSFOND S.A. în SENT:

TRANSFOND S.A. este proprietarul infrastructurii IT a SENT, administratorul şi

operatorul tehnic al sistemului.

În această calitate, STFD-TRANSFOND S.A.:

• elaborează şi gestionează regulile de sistem ale SENT, procedurile şi documentaţia

sistemului,

• încheie contractele de participare la sistem cu instituţiile eligibile,

• asigură operarea zilnică a sistemului,

• asigură aplicarea procedurilor în cazuri de urgenţă care afectează sistemul în întregul său sau

activitatea unuia sau mai multor participanţi,

• asigură servicii de asistenţă tehnică şi funcţională

• asigură servicii de instruire şi atestare a utilizatorilor SENT.

2.1.2. ReGIS (sistemul de decontare pe bază brută în timp real)

Sistemul ReGIS7 este sistemul RTGS naţional (Real Time Gross Settlement -

sistem cu decontare pe bază brută în timp real), care asigură decontarea finală şi irevocabilă,

în timp real, a plăţilor de mare valoare şi urgente, indiferent că este vorba de plăţi între

participanţi, instrucţiuni recepţionate de la sistemele (case) de compensare sau de la sisteme

care asigură decontarea tranzacţiilor cu instrumente financiare. Acest sistem se distinge prin

numărul relativ redus de tranzacţii zilnice (de ordinul miilor), valorile individuale mari ale

tranzacţiilor, precum şi prin utilizarea reţelei SWIFT pentru transmiterea ordinelor de

transfer.

Sistemul ReGIS este sistemul RTGS naţional (sistem de decontare pe bază brută în

timp real), care asigură decontarea finală şi irevocabilă, în timp real, a plaţilor de mare

valoare şi urgente, indiferent că este vorba de plăţi între participanţi, instrucţiuni recepţionate

de la sistemele (case) de compensare sau de la sisteme care asigură decontarea tranzacţiilor

cu instrumente financiare.

7 www.no-cash.ro/index.php?url=news&id=234

11


Acest sistem se distinge prin numărul relativ redus de tranzacţii zilnice (de ordinul

miilor), valorile individuale mari ale tranzacţiilor, precum şi utilizarea reţelei SWIFT pentru

transmiterea ordinelor de transfer.

Participanţi şi tipuri de plăţi8:

Banca Naţională a României (BNR);

Băncile şi casele centrale ale cooperativelor de credit sau alte instituţii de credit (ex:

societăţile de credit ipotecar) autorizate de BNR;

Trezoreria Statului;

Sistemul SaFIR;

Casele de compensare autorizate de BNR (SENT, Bursa de Valori Bucureşti, casa de

compensare interbancară pe suport hârtie a BNR);

Casele de compensare ale VISA şi MASTERCARD.

Funcţionalităţi de bază

În sistemul ReGIS, instrucţiunile de plată transmise de participanţi sunt decontate în

mod individual (bucată cu bucată) imediat ce sunt recepţionate de sistem, în limita fondurilor

disponibile. Pentru cazurile în care fondurile disponibile nu sunt suficiente pentru decontarea

unei instrucţiuni (sau a mai multor instrucţiuni), acestea sunt puse în aşa zisele „cozi de

aşteptare”.

Principalele funcţionalităţi ale sistemului ReGIS sunt:

- procesarea şi decontarea instrucţiunior de plată de mare valoare sau urgente;

- acceptarea şi procesarea instrucţiunile de decontare pe bază netă recepţionate de la casele de

compensare şi decontarea finală a poziţiile nete ale participanţilor;

- efectuarea decontării transferurilor de fonduri aferente operaţiunilor cu titluri de stat pe baza

brută sau netă (ca urmare a interfaţării on-line cu sistemul SaFIR).

Program de operare

8 http://www.transfond.ro/index.html

12


Orarul şi operaţiunile

pe parcursul zilei de

operare:Timp Moment Operaţiuni

08:30 Deschidere sistem Sistemul este disponibil participanţilor pentru orice tip de

tranzacţii

Tranzacţii procesate:

- instrucţiunide plată introduse de participanţi

- orice alte tranzacţii iniţiate de alte sisteme sau case de

compensare (instrucţiuni de decontare pe bază brută şi netă).

16:00 Moment limită iniţial

Tranzacţii procesate:

instrucţiuni aferente pieţei monetare şi valutare

(mesaje SWIFT MT 202),

tranzacţii DvP (livrare contra plată) de la sistemul

SaFIR şi

tranzacţii de debitare şi creditare pe contul

participanţilor, iniţiate direct de către BNR

17:00 Momentul limită

final

Tranzacţii BNR:

tranzacţii de debitare sau creditare pe conturile

13


18.00

participanţilor

tranzacţii de debitare în urma unei popriri

Generarea extraselor zilnice şi reconcilierea cu sistemul

contabil al BNR (simultan)

2.1.3. SaFIR (sistemul de depozitare şi decontare a operaţiunilor cu

titluri de stat)9

SaFIR este sistemul de inregistrare şi decontare a operaţiunilor cu titluri de stat.

SaFIR funcţionează pe platforma tehnică a STFD - TRANSFOND S.A. care deserveşte

întregul Sistem Electronic de Plăţi. SaFIR se află în administrarea Băncii Naţionale a

României şi utilizează platforma SWIFT pentru transmiterea mesajelor de decontare şi

înregistrare.

Sistemul va ţine evidenţa emisiunilor de titluri aflate în circulaţie (funcţie de

registru), va asigura decontarea operaţiunilor cu titluri de stat cu respectarea principiului

"livrare contra plată" şi va realiza funcţiuni complementare, cum ar fi evaluarea zilnică a

emisiunilor, calculul automat al comisioanelor etc.

Ultima componentă a Sistemului Electronic de Plăţi, sistemul SaFIR, a fost

operaţionalizat începând cu sfârşitul lunii august 2005.

2.2. TARGET

Apariţia monedei unice în Europa este cel mia important eveniment în cadrul

sistemului monetar internaţional după devalorizarea dolarului S.U.A. şi dispariţia sistemului

de la Bretton Woods din anii ´70. La 1 ianuarie 1999 Europa a intrat într-o nouă eră

reprezentată prin înfiinţarea şi funcţionarea efectivă a Uniunii Economice şi Monetare (UEM)

şi lansarea EURO ca monedă unică a Uniunii Europene . În cadrul Uniunii Monetare

Europene rolul central revine Băncii Centrale Europene, ea reprezentând cea mai înaltă

9 www.bnro.ro/Ro/Transfond/ReguliSAFIR.pdf

14


autoritate monetară din zona euro. La fel ca Rezerva Federală în Statele Unite ale Americii,

Bundesbank-ul în Germania, Banca Centrală Europeană este „emitentul şi paznicul

constituţional al euro".

Fiind succesorul instituţional al institutului Monetar European, Banca Centrală

Europeană a fost infiinţată la 1 iunie 1998 şi a devenit operaţională la 1 ianuarie 1999, când a

preluat autoritatea exclusivă pentru zona euro în domeniul politicii monetare.

În perioada premergătoare înfiinţării Băncii Centrale Europene, 11 bănci centrale

naţionale formulau politica în zona euro, iar de la Banca Centrală a Irlandei şi până la

Bundesbank-ul Germaniei, se stabileau independent ratele naţionale ale dobânzilor.

În 1994, a fost infiinţat Institutul Monetar European cu scopul ca, ulterior, să fie

transformat într-o bancă centrală operaţională. Acest obiectiv a fost îndeplinit la 1 iunie 1998,

când s-a transformat în Banca Centrală Europeană, cu sediul la Frankfurt, în Germania.

Astfel, a fost creat Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC) care include în structura

sa atât Banca Centrală Europeană, cât şi Băncile Centrale naţionale ale statelor membre ale

Uniunii Economice şi Monetare.

Implementarea unei politici monetare uniforme presupune atât armonizarea

instrumentelor monetare, cât şi integrarea pieţelor naţionale interbancare. Băncile trebuie să

fie în masură să efectueze tranzacţii băneşti transfrontaliere, în euro, la fel de bine ca şi pe

piaţa internă. De aceea, Institutul Monetar European a elaborat un nou sistem de plăţi,

denumit TARGET (Trans European Automated Real Time Gross Settlement Express

Transfer) care permite decontarea cu sistemele naţionale RTGS în întreg spaţiul EURO.

Înfiinţat în baza Directivei nr. 97/5/EC/27 ianuarie 1997 a Parlamentului European,

sistemul TARGET asigură o derulare, extrem de rapidă, a plăţilor între ţările membre ale

Uniunii Europene. De asemenea, prin înfiinţarea acestui sistem s-au urmărit:

- asigurarea funcţionării unei pieţe monetare europene;

-promovarea unei politici monetare commune;

-eficientizarea plăţilor internationale în cadrul uniunii;

-asigurarea unui mecanism sigur pentru plăţile din cadrul uniunii;

-realizarea unui management eficient al lichidităţilor.

Sistemul TARGET este alcătuit din 15 sisteme naţionale de plăţi RTGS (Naţional

Real Tine).

15


Sistemele naţionale prin care se poate accesa sistemul TARGET pentru derularea

unei plăţi internaţionale sunt10:

Belgia – ELLIPS;

Danemarca – DEBES;

Germania – ELS;

Grecia – HERMES euro;

Spania – SLBE;

Franţa – TBF;

Irlanda – IRIS;

Italia – BI-REL;

Luxemburg – LIPS-Gross;

Olanda – TOP;

Austria – ARTIS;

Portugalia – SPGT;

Finlanda – BOF-RTGS;

Marea Britanie – CHAPS euro;

Banca Central Europeană – EPM.

La sistemul TARGET au acces şi ţările membre ale uniunii monetare care şi-au

ajustat propriile sisteme astfel încât să poată efectua plăţi, atât în monedele lor naţionale, cât şi

în euro.

La începutul anului 1997 a demarat, simultan, construirea sistemului TARGET în

cadrul fiecărei bănci naţionale, iar din semestrul al doilea al aceluiaşi an a început testarea

fiecărui modul a sistemului, testare ce s-a realizat pe parcursul a 18 luni. Din semestrul al

doilea al anului 1998 s-a efectuat, timp de 6 luni, testarea întregului sistem, testare ce a

cuprins toate modulele şi procedurile de lucru. În urma acestui test final, sistemul TARGET

şi-a demonstrat buna funcţionalitate asigurând rapiditate, exactitate şi securitate transferului

informaţiilor.

Sistemul TARGET este conceput astfel încât o plată iniţială să se finalizeze în

maximum câteva minute. Acest interval de timp, denumit timp de operare, începe în

momentul în care se realizează debitarea contului celui ce trimite banii şi se finalizează în

10 www.actrus.ro/reviste/4_2001/r8.html

16


momentul în care se creditează contul beneficiarului transferului.

În scopul asigurării securităţii maxime a informaţiilor, a unei viteze de lucru optime

şi a unei capacităţi de procesare corespunzătoare, pentru transfer se utilizează sistemul

S.W.I.F.T. Fin (Society for Worldwide Interbank Financial Telecomunication).

Prin urmare, accesarea sistemului şi adresarea unei plăţi se efectuează pe baza unei

adrese construite pe modelul SWIFT, care, pe lângă codul de adresare a mesajului, este

necesar ca fiecare instituţie de credit să aibă deschis un cont, la banca centrală naţională, prin

care să deruleze tranzacţiile TARGET. Adresa instituţiei de credit se construieşte

respectându-se următoarea structură:

poziţiile 1-4 – codul de identificare al băncii;

poziţiile 5-6 – codul ţării;

poziţiile 7-8 – codul localităţii;

poziţiile 9-11 – codul filialei.

Odată cu confirmarea, de către sistem, a adresei de destinaţie are loc, instantaneu,

creditarea contului beneficiarului, care poate dispune imediat de bani. Sistemul TARGET,

prin modul în care este conceput, asigură o gestiune zilnică, corespunzătoare, a lichidităţilor

băncilor centrale naţionale. Pe baza principiului conform căruia încasările din cursul unei zile

operative aparţin băncii receptoare, sumele primite de la un sistem naţional pot fi utilizate

pentru plăţi către acelaşi sistem, în aceeaşi zi. În cursul unei zile operative, prin tranzacţiile

TARGET nu este necesară asigurarea unei lichidităţi imediate. Este posibilă derularea unei

plăţi prin existenţa unei poziţii deschise a unui participant.

În scopul asigurării unei operativităţi sporite derulării plăţilor, prin acest sistem, şi

pentru a putea beneficia de facilităţile de plată prin poziţii deschise, băncile participante

trebuie să dispună de garanţii colaterale. În baza acestor garanţii, băncile participante pot

beneficia zilnic de credite gratuite, acordate de către băncile centrale naţionale.

Garanţiile aferente creditelor acordate în euro se stabilesc de către fiecare bancă

centrală naţională şi pot proveni şi de la alte bănci centrale. Mecanismul de creditare,

prezentat succint mai sus, reprezintă o componentă principală a sistemului de politică

monetară implementat de băncile centrale naţionale la recomandarea Băncii Centrale

Europene.

17


2.3 TARGET 2

Noua generaţie - TARGET2 - va înlocui actualul sistem, prin centralizarea tuturor

sistemelor RTGS (Real Time Gross Settlement) locale într-un sistem central RTGS.

TARGET2 va asigura un nivel armonizat al serviciilor, în baza unei infrastructuri IT

integrate. Va fi adoptată o structură de preţ unică, aceleaşi mecanisme de preţ aplicându-se

pentru plăţi domestice şi internaţionale. TARGET2 va fi un sistem capabil să se adapteze

rapid la schimbările viitoare, generate de lărgirea zonei EURO11.

Principalele inovaţii aduse de TARGET 2 sunt:

• Consolidarea infrastructurii tehnice, prin realizarea unei platforme tehnice unice, numită

Single Shared Platform (SSP);

• Servicii flexibile şi instrumente de administrare a lichidităţilor;

• Suport pentru plăţi programate;

• Interacţiunea cu sistemele vechi, prin interfeţe standardizate;

• Măsuri sporite de asigurare a continuităţii operationale, prin adoptarea arhitecturii

multi-regiune / multi-site;

• Servicii de informaţii, control şi monitorizare.

TARGET2 va oferi tuturor băncilor europene, indiferent de ţara în care se află,

aceeaşi calitate a serviciilor, aceeaşi funcţionalitate şi interfeţe, precum şi aceeaşi structură de

preţ. Conectarea la TARGET2 se va face utilizând serviciile şi standardele SWIFTNet:

SWIFTNet FIN pentru schimbul de plăţi şi serviciile SWIFTNet InterAct, Browse şi FileAct

pentru informaţii, control şi monitorizare.

Vor exista două tipuri de participanţi în TARGET2: direcţi şi indirecţi. Participanţii

direcţi vor avea un cont RTGS în modulul de plăţi al TARGET2, cu acces la informaţii în

timp real şi monitorizare, fiind responsabili pentru administrarea lichidităţilor proprii şi

11 www.marketwatch.ro/articles.php?ai=1578

18


capabili să ofere o conexiune pentru alte instituţii ca participanţi indirecţi.

2.4 SWIFT

Fiecare bancă trebuie să aibă relaţii strânse cu o serie de corespondenţi sau clienţi şi cu

care să comunice în timp operativ. Până nu demult, reţeaua de comunicaţii interbancare se

limita la corespondenţa clasică (poştală) sau telex. În cadrul relaţiilor interbancare

internaţionale, corespondenţa poştală presupunea timp, riscuri sau cheltuieli ridicate (în cazul

curierului rapid), iar telexul era prea costisitor.

Datorită amplificării schimburilor comerciale internaţionale şi implicit a tranzacţiilor

financiare, băncile au conştientizat faptul că metodologia desfăşurării operaţiunilor cu

străinatatea, bazată pe circulaţia efectivă a hârtiilor-documente era depăşită.Valorificând

rezultatele progresului informaticii şi telecomunicaţiilor, marile bănci americane au construit

reţele private de legatură. Demersul lor nu a rezolvat decât parţial problemele generate de

relaţiile interbancare internaţionale.

Transferurile de informaţii în general şi de bani în special necesită îndeplinirea de

către sistemul de transfer şi procedurile aferente a trei condiţii esenţiale, şi anume: rapiditate,

securitate, un cost de transfer scăzut. Pentru a îndeplini aceste condiţii, la 3 mai 1973 a fost

creată la Bruxelles, de către 239 bănci din 15 ţări, o societate de drept belgian denumită

SWIFT (Society for Worldwide Interbank Financial Telecomunication).SWIFT este, de fapt,

sigla unei societăţi pe acţiuni cu scop nelucrativ, iar băncile acţionare erau europene,

americane şi canadiene. Societatea şi-a propus, încă de la început, modernizarea sistemelor de

plăţi internaţionale, a relaţiilor bancare în general, prin implementarea unor programe

informatizate.

La sistemul SWIFT, care a devenit operaţional în 1977, s-au racordat în 1981

CEDEL, iar în 1982 EUROCLEAR. Practic, SWIFT nu este o modalitate de plată, ci o reţea

privată de teletransmisiuni, închiriată de la diverse state, gestionată prin calculator şi a cărei

folosire este rezervată12:

12 www.actrus.ro/reviste/4_2001/r8.html

19


-băncilor membre;

-băncilor membre de categoria a doua;

-participanţilor.

Reţeaua SWIFT reprezintă un sistem de comunicare care se bazează pe principiul

transmiterii reciproce de informaţii între două bănci sau între doi participanţi oarecare. Banca

iniţiatoare a trimiterii mesajului şi cea destinatară (receptoare a mesajului) nu se află în

legatură directă, mesajul fiind transmis prin intermediul centrului de operare la care este

racordată ţara din care acesta porneşte.

Reţeaua SWIFT cuprinde patru calculatoare de mare capacitate localizate la

Bruxelles, Amsterdam si Culpeper (Statul Virginia – S.U.A.), numite „centre de comutare".

Acestea comunică cu ordinatoare de talie mai mică amplasate în cadrul centrelor naţionale. În

final, reţeaua se ramifică pe terminale amplasate în interiorul băncilor participante.

Pentru transmiterea unui mesaj, utilizând reţeaua SWIFT, se procedează astfel:

-se întocmeşte mesajul, la un terminal, de către o operatoare care lucrează cu un ecran

performant, în funcţie de normele SWIFT şi tipul mesajului;

-se plasează mesajul întocmit într-un şir de aşteptare;

-mesajul se controlează de un verificator şi se plasează într-un şir de plecare;

-ordinatorul băncii emitente, după ce verifică dacă normele SWIFT au fost respectate,

transmite mesajul centrului de comutare cu ajutorul concentratorului naţional;

-masajul, stocat la centrul de comutare se transmite destinatarului după identificarea

acestuia.

În mod practic, toate băncile care au activitate internaţională sunt conectate la

SWIFT, prin intermediul ei realizându-se o gamă largă de operaţiuni bancare ca de exemplu:

transferuri de depozite bancare dispuse de clienţii băncilor, transferuri de depozite rezultate în

urma tranzacţiilor interbancare, acordări de credite, confirmări de cumpărări sau vânzări de

titluri, deschideri de acreditive documentare, extrase de cont, etc.

Printre avantajele utilizării reţelei SWIFT se află: siguranţa, rapiditatea, costul

redus şi fiabilitatea.

Siguranţa se datorează utilizării în cadrul reţelei a unor mijloace de prelucrare a

informaţiilor echipate cu programe de detectare şi corectare a erorilor. Mesajele sunt

codificate în scopul protejării lor de ascultătorii piraţi.

Rapiditatea este asigurată de faptul că timpul de transmitere a unui mesaj este mult

mai mic decât în cazul transmiterii prin curier poştal.

20


Fiabilitatea reţelei SWIFT se datorează utilizării acesteia 24 de ore din 24 şi 7 zile

din 7, coeficientul de disponibilitate efectivă fiind de 99,5%.

Principalul inconvenient al reţelei SWIFT este acela că nu remite nici o confirmare

de primire a mesajului, verificarea modului de transmitere a mesajului realizându-se prin

controlul operaţiunilor însăşi.

2.5 SEPA - Single European Payment Area

În ceea ce priveşte sistemele de plăţi de mică valoare, modul de funcţionare şi

operare a caselor de compensare diferă de la o ţară la alta în Europa, cu diferenţe de

tehnologie, procese, servicii, comunicaţii, etc. Unele dintre ele oferă beneficii dincolo de

funcţiile lor de bază, de exemplu acces direct pentru corporaţii. Gradul de procesare integrată

este diferit de la ţară la ţară datorită utilizării de standarde şi convenţii interbancare naţionale.

După crearea pieţei europene unice şi introducerea EURO, Comisia Europeană şi

Banca Centrală Europeană au lansat ideea transformării diversităţii de instrumente de plată în

EURO într-o zonă integrată de plăţi – Single European Payment Area (SEPA), o piaţă a

plăţilor domestice în zona EURO. Proiectul este unul ambiţios, de armonizare şi restructurare

majoră, cu impact asupra instrumentelor de plăţi fragmentate la nivel naţional, prin

implementarea unor noi standarde tehnice şi de practici de afaceri.

Implementarea unor servicii de plăţi în EURO între ţări, eficiente şi de încredere,

este esenţială pentru funcţionarea Uniunii Europene. Aşa cum se menţionează în Green Paper

2005-2010, Comisia Europeană are ca obiectiv crearea unei pieţe financiare integrate,

deschise şi eficiente în Uniunea Europeană şi eliminarea barierelor semnificative din punct de

vedere economic. Principalul organism de decizie şi coordonare a acţiunilor legate de

implementarea SEPA este European Payments Council (EPC). Scopul înfiinţării SEPA,

formulat de autorităţile europene, este acela de a crea o economie europeană mai transparentă

şi mai competitivă.

SEPA va fi o zonă EURO în care nu vor mai exista diferenţele curente între plăţile

naţionale şi internaţionale. Astfel clienţii vor fi capabili să facă plăţi în tot spaţiul EURO la fel

de sigur şi eficient ca în contextul naţional, folosind un cont unic şi un set de instrumente

standardizate pan-europene13.

13 www.arb.ro/proiecte.php

21


Proiectul SEPA işi propune crearea unui set de instrumente standardizate, pentru

operaţiuni de transfer de fonduri, debitare directă, plăţi cu card-uri, alte instrumente prin care

un client să poată face plăţi din contul propriu către orice altă destinaţie din zona EURO, la un

nivel al calităţii serviciilor şi preţului ca în cazul plăţilor naţionale.

În ceea ce priveşte termenele, se prevede ca în anul 2008 instrumentele SEPA vor fi

disponibile consumatorilor, iar procesul se va finaliza în 2010. Din ianuarie 2008, se aşteaptă

ca infrastructurile existente să proceseze în paralel atât instrumentele naţionale, cât şi noile

instrumente SEPA, iar la sfârşitul lui 2010 toate plăţile de mică valoare să se realizeze prin

instrumente noi.

Băncile vor trebui să-şi redefinească rolul în piaţa lărgită a plăţilor şi să-şi

reconsidere poziţionarea comercială în această piaţă. Industria bancară va trebui să

implementeze instrumentele SEPA, să informeze şi să educe publicul pentru utilizarea

acestora, să definească strategia de migrare către aceste noi instrumente.

Utilizatorii serviciilor de plăţi, corporaţii şi consumatori, sunt cei care ar trebui să

culeagă roadele integrării. Proiectul va implica utilizatorii: corporaţii, întreprinderi mici şi

mijlocii, administraţii publice, etc.

SEPA va produce schimbări majore la nivelul infrastructurilor existente (ACH), în

sensul că acestea vor trebui să fie interoperabile şi să poată procesa instrumentele pan-

europene, bazându-se pe tehnologii moderne care să permită reducerea în continuare a

costurilor.

Implementarea SEPA va facilita procesarea integrată (STP) la nivel european, prin

standarde, reguli şi convenţii de procesare. Infrastructurile vor trebui să fie capabile să trimită

sau să primească plăţi dinspre orice bancă din zona EURO, direct sau indirect, prin bănci

intermediare sau prin conexiunile între infrastructuri.

Cap.3 Tendinţe şi evoluţii ale sistemelor europene de plăţi

22


Implementarea Sistemului Electronic de Plăţi, un proiect care a durat doi ani şi

jumătate, a fost finalizată în cursul anului 2005 şi a implicat eforturi susţinute din partea

comunităţii bancare din România, Banca Naţională a României, Trezoreria Statului,

Societatea de Transfer de Fonduri şi Decontări - TransFonD, ca operator al sistemului de

transfer de fonduri din România. Începând cu al doilea trimestru al anului 2005 au intrat în

funcţiune componentele Sistemului Electronic de Plăţi: sistemul de plăţi de mare valoare

ReGIS, casa de compensare automată SENT şi sistemul SaFIR pentru înregistrarea şi

decontarea operaţiunilor cu titlurile emise de Ministerul Finanţelor Publice. Intrarea în

funcţiune a noului sistem electronic de plăţi a dus la o mai bună administrare a riscurilor şi

lichidităţilor, creşterea eficienţei şi operativităţii activităţii de plăţi, precum şi a gradului de

securizare al tranzacţiilor interbancare.

Infrastructura de plăţi din România a fost înlocuită treptat, aproape în

totalitate, astfel14:

1. în luna aprilie 2005, a intrat în funcţiune sistemul ReGIS pentru plăţile de mare

valoare, cu procesare pe bază brută şi decontare în timp real, deţinut şi operat de Banca

Naţională a României. Sistemul ReGIS procesează în condiţii de securitate şi cu risc de

decontare minim plăţile de mare valoare sau urgente, care reprezintă peste 90% din totalul

fondurilor vehiculate prin sistemele de plăţi şi decontări din România.

2. în mai 2005, a intrat în funcţiune sistemul SENT, casa de compensare automată, care a

preluat procesarea tuturor ordinelor de plată interbancare. Sistemul, deţinut şi operat de

TransFonD, procesează automat plăţile de mică valoare. Au rămas în afara sistemului doar

instrumentele de debit, respectiv cecuri, cambii şi bilete la ordin. Ca agent autorizat al Băncii

Naţionale a României, TransFonD realizează prin intermediul celor 42 de sucursale,

compensarea manuală a instrumentelor de plată debit pe suport hârtie şi decontarea în

sistemul ReGIS a poziţiilor nete rezultate.

3. cea de a treia componentă a sistemului - sistemul de procesare a operaţiunilor cu titluri

de stat, SaFIR – a intrat în funcţiune în luna octombrie 2005. SaFIR, sistemul de înregistrare

şi decontare a operaţiunilor cu titlurile emise de Ministerul Finanţelor Publice şi gestionate de

banca centrală în calitate de agent al acestuia, este deţinut şi operat de Banca Naţională a

României. Numărul şi valoarea operaţiunile procesate de acest sistem sunt încă reduse, dar


23


sistemul este important prin suportul pe care îl acordă celorlalte două sisteme de plăţi

interbancare, prin gestiunea garanţiilor aferente decontărilor.

Este de remarcat că implementarea Sistemului Electronic de Plăţi a creat

posibilitatea procesării integrate a plăţilor de la iniţiator la beneficiar şi astfel a generat un

proces de reformă a sistemelor de plăţi ale instituţiilor de credit, prin automatizarea procesării

plăţilor şi încheierea unor convenţii tehnice între o parte dintre participanţi.

3.1. Dezvoltări ale sistemelor europene de plăţi

Câteva dezvoltări ale sistemului sunt avute în vedere de comunitatea bancară, astfel15:

Automatizarea procesării în sistemul SENT a instrumentelor de debit - cecuri, cambii,

bilete la ordin;

Utilizarea reţelei şi a serviciilor SWIFTNet pentru sistemul SENT;

Implementarea unei noi aplicaţii de help-desk;

Automatizarea operaţiunilor cu certificate de depozit emise de Banca Naţională a

României, în sistemul SaFIR;

Depozitarea, decontarea şi procesarea operaţiunilor cu titluri de stat de tip benchmark

în sistemul SaFIR;

Dezvoltarea pieţei secundare, prin crearea unei platforme electronice de

tranzacţionare;

Managementul colateralului;

Modelul deţinerilor indirecte, conexiuni transfrontaliere.

Proiectul privind automatizarea procesării instrumentelor de debit – cecuri, cambii,

bilete la ordin - în sistemul SENT are ca obiective eliminarea totală a hârtiei din circuitul

interbancar prin folosirea imaginilor digitale, compensare şi decontare automată prin mesaje

electronice. Soluţia propusă iniţial în proiectul PHARE ca soluţie definitivă presupune

imobilizarea şi dematerializarea instrumentului de debit la unitatea băncii beneficiarului unde

este prezentat prima oară pentru încasare. Dematerializarea constă în captarea şi transferul

tuturor informaţiilor conţinute de instrumentul fizic, împreună cu imaginea scanată a acestuia,

într-un mesaj electronic standardizat, care este transmis de banca beneficiarului în sistemul


24


SENT şi apoi către unitatea bancară a plătitorului, pentru verificare şi compensare. Procesarea

mesajului electronic se realizează în baza unei proceduri similare celei aplicate instrucţiunilor

de debitare directă în sistemul SENT. Mesajul electronic, securizat prin semnătură

electronică, are aceeaşi valoare legală ca şi instrumentul fizic. Soluţia asigură automatizarea

procesării, creează posibilitatea procesării integrate a acestor instrumente şi asigură un timp

de procesare redus. Pentru a putea fi aplicată o astfel de soluţie, este necesară modificarea

cadrului legislativ privind cecul, cambia şi biletul la ordin, care prevede obligativitatea

prezentării instrumentului fizic pentru plată.

Având în vedere restricţiile actuale ale cadrului legal, a fost propusă o soluţie în

două etape. Prima etapă prevedea circulaţia instrumentelor de debit pe suport hârtie la nivel

central în paralel cu mesajele electronice, însoţite opţional de imaginea scanată a suportului

fizic. Astfel, mesajul electronic nu are valoare probatorie echivalentă cu a instrumentului

fizic, plata urmând a se efectua exclusiv în baza prezentării acestuia. În etapa a doua, după

modificarea cadrului legal, ar urma să fie implementată soluţia finală, de procesare cu schimb

de imagini digitale ale instrumentelor de debit.

Soluţia de procesare a instrumentelor de debit cu schimb de imagini digitale (Sursa:

TransFonD)

25


După numeroase întâlniri şi dezbateri la nivelul comunităţii bancare, Asociaţia

Română a Băncilor a formulat o propunere în două etape:

Într-o primă etapă, aplicabilă imediat, să se centralizeze la TransFonD

schimbul fizic de instrumente de debit, iar decontarea să se realizeze prin sistemul SENT,

utilizând mecanismul de debit direct interbancar si formatele de mesaje XML adaptate pentru

fiecare instrument de plată în parte. Această soluţie a fost aprobată de Banca Naţională, care a

elaborat şi un regulament, analizat în cadrul comunităţii bancare.

În etapa a doua, în baza unor studii ce vor fi efectuate de un colectiv mixt

format din specialişti ai Asociaţiei Române a Băncilor, Băncii Naţionale a României şi

TransFonD, s-ar putea decide asupra modificărilor de natura legislativă şi respectiv a

investiţiilor necesare pentru ca circuitul şi procesarea instrumentelor de debit să se facă de o

manieră modernizată şi eficientă sau, eventual, chiar asupra soluţiei renunţării totale sau

parţiale la utilizarea cecului în efectuarea de plăţi între societăţile comerciale, pe modelul

aplicat de ţări din regiune (de exemplu Polonia).

Un alt proiect cu grad mare de interes pentru instituţiile de credit, încă din faza de

început a noului sistem, este cel de utilizare a reţelei şi serviciilor SWIFTNet pentru transferul

fişierelor în sistemul SENT. Soluţia SWIFTNet Bulk Payments, care realizează schimbul de

fişiere reprezentând plăţi de mică valoare prin reţeaua SWIFTNet, folosind serviciile FileAct,

oferă o platformă securizată pentru schimbul de loturi de fişiere reprezentând plăţi, în orice

format. Utilizatorii actuali ai soluţiei sunt case de compensare, bănci corespondente şi

corporaţii.

26


Adoptarea acestei soluţii permite reutilizarea investiţiei în infrastructura SWIFTNet

pentru schimbul de fişiere de plăţi de mică valoare şi poate însemna o reducere substanţială a

costurilor per mesaj pentru instituţiile de credit, generată de creşterea volumului de mesaje

transmise prin SWIFTNet, precum şi a costurilor cu operarea şi întreţinerea infrastructurii.

SWIFTNet permite conectarea tuturor jucătorilor potenţiali implicaţi: corporaţii, bănci, case

de compensare, standardizarea tranzacţiei end-to-end şi creşterea gradului de procesare

integrată.

3.2. Implementarea sistemului electronic de plăţi şi corelarea sa cu

introducerea leului greu

În baza Memorandumului de finanţare PHARE 2000, semnat de Guvernul

României şi Comisia Europeană la 6 noiembrie 2000, a fost demarat Proiectul RO 0005.02 -

Sistemul Electronic de Plăţi, derulat cu sprijinul financiar şi tehnic al Uniunii Europene,

finanţarea fiind asigurată atât din surse PHARE, cât şi din surse interne. Acest proiect a fost

finalizat la data de 14 martie 200516.

Sistemul electronic de plăţi are trei componente, şi anume:

sistemul cu decontare pe bază brută în timp real, denumit ReGIS;

sistemul casei de compensare automată, denumit SENT;

sistemul de înregistrare şi decontare a operaţiunilor cu titluri de stat, denumit SaFIR.

De asemenea, date fiind cerinţele şi standardele în domeniu, în special după

evenimentele din SUA de la 11 septembrie 2001, cu privire la asigurarea continuităţii

activităţii în caz de avarie, pe lângă infrastructura aferentă sistemelor menţionate mai sus, a

fost implementat şi un sistem de back-up şi de recuperare în caz de dezastru.

Banca Naţională a României este proprietarul şi administratorul sistemului ReGIS şi

sistemului SaFIR, în timp ce sistemul SENT este administrat de TRANSFOND-S.A. Prin

prisma rolului de administrator al sistemelor ReGIS şi SaFIR, Banca Naţională a României

are controlul efectiv asupra sistemelor, stabileşte regulile de sistem şi procedurile necesare

asigurării funcţionării acestora, monitorizează şi supraveghează participanţii la aceste

16 www.bnro.ro/Ro/Prez/R20050608plati.htm

27


sisteme. Operarea tehnică a sistemului a fost externalizată de către Banca Naţională a

României către TRANSFOND-S.A., care este responsabil în principal de asigurarea

funcţionării tehnice fără perturbări a sistemelor şi de întreţinerea acestora.

În ceea ce priveşte avantajele pe care le are noul sistem electronic de plăţi, trebuie

precizat că, pe lângă avantajele operaţionale dintre care enumerăm un mai bun management

de risc şi de lichiditate, creşterea eficienţei şi operativităţii activităţii de plăţi, precum şi

gradul de securizare sporit al tranzacţiilor interbancare, se adaugă şi adoptarea unei noi

politici de comisionare a Băncii Naţionale a României, favorabilă participanţilor la cele trei

sisteme.

Astfel, s-a decis reducerea treptată a comisioanelor aferente participării la Sistemul

Electronic de Plăţi, luând în calcul perioada necesară pentru amortizarea investiţiilor

realizate de comunitatea bancară din România pentru acest proiect. În acest sens,

operaţionalizarea sistemelor ReGIS şi SENT a însemnat reducerea comisioanelor aferente

tranzacţiilor procesate şi decontate prin aceste sisteme cu 25 la sută faţă de comisioanele

practicate până la acest moment, urmând a se analiza posibilitatea de a aplica o altă reducere

la cuantumul acestora în viitorul apropiat cu aproximativ 33 la sută. Acest lucru ar semnifica

exonerarea de plată a primitorului plăţii, cu efect benefic asupra tuturor recipienţilor de plăţi

în general, şi a Ministerului Finanţelor Publice în special.

28

Documents

Sisteme Europene de Plati - Inclusiv Target, Target II, Transfond