27
Ministerul Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova Colegiul Financiar-Bancar ,,A.Diordiţă” din Chişinău Catedra de informatică Lucrare practică Nr.1 Tema: Studiul Sistemului Informaţional existent în cadrul băncii „ComerţBank’’ A elaborat: Cîrlan Veronica FA1006G A verificat: Berlinschi Aliona profesoară de informatică 16.10.2013

Sisteme informatice,

Embed Size (px)

DESCRIPTION

lucrare practica

Citation preview

Ministerul Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova

Colegiul Financiar-Bancar ,,A.Diordiţă” din Chişinău

Catedra de informatică

Lucrare practică Nr.1Tema: Studiul Sistemului Informaţional existent în cadrul băncii „ComerțBank’’

A elaborat: Cîrlan Veronica

FA1006G

A verificat: Berlinschi Aliona

profesoară de informatică

16.10.2013

Chişinău 2013

Cuprins:1. Definirea caracteristicilor generale ale băncii2. Studiul activitaţilor desfăşurate în cadrul băncii3. Studiul sistemului de conducere4. Studiul sistemului informaţional5. Identificarea metodelor şi mijloacelor tehnice6. Bibliografie7. Anexe

I.Definirea caracteristicilor generale ale întreprinderiiComerţbank – noi orizonturi şi continuitatea dezvoltării.

La moment Comerţbank este o bancă modernă de nivel european, cu management şi servicii de înaltă calitate, care oferă clienţilor un sprijin financiar sigur şi complex.

Comerţbank oferă un spectru larg de servicii bancare şi financiare în Republica Moldova, acordînd o atenţie deosebită serviciilor bancare avansate.

În 2012 , Comerţbank şi-a extins în mod semnificativ oportunităţile de finanţare a proiectelor de investiţii concesionale şi a oferit clienţilor săi o gamă maximă de proiecte donatoare care funcţionează astăzi în Moldova, precum şi finanţarea programelor de dezvoltare a afacerilor regionale.Banca îşi extinde cooperarea cu partenerii străini. Prezenţa unor relaţii de corespondenţă cu băncile străine din toate ţările, care au o afacere activă cu companiile din Republica Moldova, permite rapid şi eficient efectuarea plăţilor bancare pentru clienţii săi.

O atenţie sporită Comerţbank dedică deservirii clienţilor corporativi. Banca aspiră la colaborare cu companii, cu proprietarii şi managerii acestora, care sunt orientaţi spre o dezvoltare plină de succes, social şi financiar responsabili, care îşi respectă ireproşabil obligaţiunile sale şi cerinţele legislaţiei. Printre clienţii băncii sunt reprezentanţi din diferite domenii de activitate, precum: întreprinderile industriale, de investiţii, farmaceutice, agricole şi întreprinderile comerciale.

În ultimii ani, Comerţbank îşi măreşte prezenţa sa teritorială şi lucrează activ cu persoanele fizice. În decursul a trei ani ,Banca a deschis filiale în Chişinău şi Bălţi, precum şi cinci agenţii- trei în Chişinău şi cîte una în Bălţi şi Cahul. Permanent se desfăşoară lucrul cu oferte pentru persoanele fizice precum şi cu extinderea geografică a sistemelor urgente de transferuri internaţionale.

Oportunităţile de creştere continuă ale Comerţbank sunt bazate pe strategii de dezvoltare ale băncii, adoptate de către acţionari, care în ultimii 9 ani îşi direcţionează profitul spre dezvoltarea şi perfecţionarea băncii.

Eficacitatea activităţii Băncii se realizează, în primul rând, datorită managementului competitiv şi personalului înalt calificat. Îmbunătăţirea echipamentului tehnic al Băncii, dezvoltarea noilor tehnologii informaţionale, permit în mod semnificativ extinderea spectrului larg de servicii propuse şi efectuarea deservirii clienţilor la un nivel înalt. Ca urmare, îmbunătăţirea continuă a calităţii serviciilor şi optimizarea tehnologiilor, a poceselor de afaceri interne, oferă băncii perspective clare de dezvoltare şi succes.

22 de ani de experienţă permit băncii să privească cu încredere spre viitor. Cu toate acestea, prioritatea Comerţbank constă în asigurarea bunăstării financiare a fiecărui client.

Indicatori de performanţă BC “Comertbank” S.A.

Conform situaţiei la 31.12.2012 activele totale ale Băncii au constituit 831 mln.lei, realizând o creştere de 42,6% faţă de începutul anului (ca comparaţie ,activele totale pe sistem au crescut cu 22,2%).

Capitalul social – 147 000 000 lei ( +45 mln. lei in 2012). Capitalul normativ total – 228 mln.lei (la un normativ de 200 mln.lei) Portofoliul total de credite a crescut cu 89 mln.lei faţă de începutul anului sau cu 28,3%

(ca comparaţie, portofoliul total pe sistem a crescut cu 14,2%), constituind 401 mln.lei la 31.12.2012

Portofoliul de depozite a crescut cu 49,1% sau cu 188 mln.lei (ca comparaţie, portofoliul total pe sistem a crescut cu 22,3%), constituind 570 mln.lei la 31.12.2012.

Coeficientul lichidităţii curente – 48,73% (la un normativ de ≥20%) – media pe sistem 32,9%.

Informaţia cu privire la activităţile/operaţiunile externalizate.

BC „COMERTBANK” S.A.are o singură activitatea externalizată.

În conformitatecu Contractul Nr. MSP 911 de cooperare în cadrul sistemelor internaţionale de plăţi din14 martie 2008 , BC „COMERTBANK” S.A. a început colaborarea cu BC „VICTORIABANK” S.A. în sfera :

Implementăriişi desfăşurării activităţii Băncii în calitate de membru asociat al sistemului de plăţi VISA Int.în corespundere cu licenţele acordate,

Procesării operaţiunilor efectuate prin intermediul cardurilor VISA, Procurării şi utilizării de către Bancă a licenţelor şi modulelor companiei OpenWay .

Principiile de bază a relaţiilor BC "COMERŢBANK " S.A cu alte bănci sunt:

flexibilitatea  tehnologiilor de  deservire şi spectru larg de servicii. edificarea  schemelor individuale  de cooperare reciprocă cu alte bănci. formarea şi dezvoltarea  colaborării  de lungă durată şi reciproc avantajoase.

În cadrul  colaborării interbancare BC "COMERŢBANK" S.A.  propune următoarele servicii  băncilor.

Operaţiuni pe piaţa financiară:

vînzarea/cumpărarea  valutei străine  pe piaţa interbancară  cu diferite  condiţii de prestare.

creditarea băncilor – contractante. creditarea băncilor în cadrul Acordului General  de efectuare  a operaţiunilor financiare

pe piaţa interbancară a Republicii Moldova. creditarea băncilor  cu punerea în gaj a hîrtiilor de valoare, emise de Ministerul

Finanţelor al Republicii Moldova şi Banca Naţională a Moldovei. atragerea/plasarea mijloacelor băneşti la  depozite în  valută naţională şi internaţională.

Operaţiuni  documentare  şi  de finanţare a comerţului:

garanţii. acreditive. altele.

Acordarea creditului consorţial:

organizarea creditului.

participarea la sindicat. serviciile Bancă-agent.

Principalele obiective ale activităţii Băncii sunt asigurarea dezvoltării progresive în condiţiile controlului strict asupra riscurilor financiare, abordarea complexă a lucrului cu clienţii, cunoaşterea specificului business-ului partenerilor noştri.

II.Studiul activitaților desfașurate în cadrul întreprinderiiBC "COMERŢBANK" S.A. oferă clientilor săi posibilitatea de a profita de o gamă largă de servicii atît pe piaţa financiară internă, cît şi cea internaţională. În prestarea serviciilor sale, Banca se conduce de aşa principii ca rapiditate şi calitate. Deservirea la un nivel înalt de confidenţialitate, efectuarea transferurilor internaţionale cu utilizarea celor mai rapide şi mai moderne mijloace de legătură, executarea plaţilor "zi in zi", tarife rezonabile - aceasta este ceea, de ce aveţi nevoie.

Servicii persoanelor juridice Servicii persoanelor fizice

Deschidere şi deservire a conturilor Decontări şi operaţiuni de casă Operaţiuni valutare Depozite Credite Operaţiuni documentare Safeuri bancare Sistemul "COMERŢBANK-InternetBanking" Sistemul "COMERŢBANK-OnLine "

Deschidere şi deservire a conturilor Decontări şi operaţiuni de casă Operaţiuni valutare Depozite Credite de consum Transferuri băneşti Safeuri bancare Sistemul "COMERŢBANK-InternetBanking"

Servicii băncilor

Operaţiuni pe piaţa financiară:o vînzarea/cumpărarea valutei străine pe piaţa interbancară cu diferite condiţii de

prestare.o creditarea băncilor – contractanteo atragerea/plasarea mijloacelor băneşti la depozite în valutănaţională şi

internaţională Operaţiuni documentare şi de finanţare a comerţului Acordarea creditului consorţial:

o organizarea creditului.o participarea la sindicat.o serviciile Bancă-agent.

Filiale Băncii

Filiala № 1

MD-2068 or. Chişinău, str. Kiev, 16/1 tel.: (+373 22) 835-775, 835-774,fax: (+373 22) 838-106

Rata de schimb  15.10.2013

Cumparare

Vinzare

BNM

USD

1 13.060013.16

0013.15

75

EUR

1 17.720017.85

0017.85

13

RUB

1 0.40000.407

00.408

3

UAH

1 1.45001.600

01.607

3

Filiala № 2

MD -3100 m. Bălţi str. Ştefan cel Mare 73 tel.: (+373 231) 800 25, 800 28

Rata de schimb  15.10.2013

Cumparare

Vinzare

BNM

USD

1 13.060013.16

0013.15

75

EUR

1 17.720017.85

0017.85

13

RUB

1 0.40000.407

00.408

3

UAH

1 1.45001.600

01.607

3

Filiala № 3

MD -2012 m. Chişinău str. Puşkin, 22 tel.: (+373 ) 835 830, 835 831

Rata de schimb  15.10.2013

Cumpar Vinza BNM

are re

USD

1 13.060013.16

0013.15

75

EUR

1 17.720017.85

0017.85

13

RUB

1 0.40000.407

00.408

3

UAH

1 1.45001.600

01.607

3

III.Studiul sistemului de conducere

IV.Studiul sistemului informationalInformaţia privind sistemul de garantare a depozitelor

Banca Comercială "COMERŢBANK"S.A., în conformitate cu stipulaţiile p. 11 al Regulamentului privind informarea deponenţilor de către băncile licen ţiate referitor la garantarea depozitelor aprobat prin Hotărârea Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar nr.25/1 din 25.03.2005 şi p. 9 al Regulamentului privind informarea deponenţilor de către BC"COMERŢBANK"S.A. referitor la garantarea depozitelor Vă comunică informaţia desp garantarea depozitelor persoanelor fizice în sistemul bancar după cum urmează:

INFORMAŢII PRIVIND SISTEMUL DE GARANTARE A DEPOZITELOR

1. Informaţii generale privind garantarea depozitelor.

Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar (în continuare - Fond) garantează, în condiţiile şi stabilite de Legea nr.575-XV din 26.12.2003 privind garantarea depozitelor persoanelor fizice în sistemul bancar (în continuare - Lege), depozitele în monedă naţională şi în valută străină deţinute de rezidenţi şi nerezidenţi persoane fizice în băncile autorizate.

Sediul Fondului: bd.Ştefan cel Mare şi Sfînt, 180, MD-2004, mun.Chişinău, Republica Moldova. Telefon pentru relaţii: + (373 22) 29-60-51. E-mail: [email protected] . Adresa paginii Web: www.fgdsb.md

2. Tipuri de depozite garantate şi negarantate

Fondul garantează depozitele ce au forma unui sold creditor care rezultă din fondurile existente în conturile persoanelor fizice sau din situaţii tranzitorii create prin operaţiuni bancare, ce urmează a fi restituit de către bancă în condiţii legale şi contractuale aplicabile, Pcum şi cele ce au forma unei datorii către o persoană fizică, rePzentată printr-un titlu de creanţă emis de bancă. Informaţiile privind tipurile de depozite (operaţiuni bancare) garantate se găsesc în materialele destinate informării publicului desP serviciile acordate de către bancă.

Nu sînt considerate depozite, soldurile creditoare care servesc drept garanţie operaţiunilor efectuate de bancă în numele deponentului.

Nu sînt garantate următoarele depozite:

a) depozitele administratorilor băncii;b) depozitele persoanelor fizice - acţionari ai băncii care deţin minimum 5% din capitalul ei; c) depozitele soţilor şi rudelor de gradul întîi şi al doilea ale persoanelor consemnate la pct.a) şi b); d) depozitele persoanelor fizice terţe care activează în numele persoanelor consemnate la pct.a) şi b); e) depozitele persoanelor fizice ce deţin, în întreprinderi afiliate şi societăţi dependente, funcţii similare celor enumerate la pct.a) şi b); f) depozitele persoanelor fizice care au obţinut de la bancă dobînzi sau alte avantaje financiare în condiţii Pferenţiale; g) depozitele persoanelor fizice în Banca de Economii S.A. la situaţia din 2 ianuarie 1992, atît cele în vigoare, cit şi cele reperfectate la data de 29 iulie 1994, luîndu-se ca bază soldul acestora conform situaţiei conturilor din 2 ianuarie 1992, care sînt deja garantate de stat prin Legea privind indexarea depunerilor băneşti ale cetăţenilor în Banca de Economii; g1) depozitele persoanelor fizice în conturile de depozit deschise în conformitate cu Hotărîrea Parlamentului nr.201-XIII din 29 iulie 1994 privind indexarea depunerilor populaţiei în instituţiile Băncii de Economii a Moldovei; h) titlurile de creanţă la purtător; i) depozitele declarate ilicite prin hotarîre judecătorească. Fondul suspendă plata depozitelor persoanelor fizice cărora li s-a intentat acţiune în instanţă privind legalitatea depunerilor, iar hotarîrea judecătorească nu a devenit definitivă; j) toate instrumentele care intră în noţiunea de capital reglementat al băncii.

Depozitele persoanelor fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător nu cad sub incidenţa Legii.

3. Nivelul plafonului de garantare

Plafonul de garantare a depozitelor (suma maximă plătibilă unui deponent) este 6000 lei moldoveneşti, indiferent de numărul şi mărimea depozitelor sau valuta în care s-au constituit la bancă.

4. Modul de calculare a sumei garantate

Mărimea obligaţiei băncii faţă de deponent se calculează prin însumarea tuturor depozitelor acestuia, inclusiv a dobânzilor datorate şi neplătite la data constatării indisponibilităţii depozitelor.

Dacă banca deţine o creanţă asupra deponentului, mărimea obligaţiei băncii faţă de acesta se reduce cu mărimea obligaţiei lui, expirate şi neplătite, faţă de bancă.

În cazul unui depozit comun, partea fiec ă rui deţinător, stipulată în contract, se ia în considerare la calcularea mărimii obligaţiei băncii în funcţie de plafonul de garantare Pvăzut la pct.3 din Pzentele informaţii. În absenţa unei astfel de Pvederi în contractul de depozit depozitul comun se împarte egal între deponenţi.

Echivalentul în lei al depozitelor în valută străină se determină reieşind din cursul oficial al leului moldovenesc faţă de valuta străină respectivă la data constatării indisponibilităţii depozitelor.

1. Lichidatorul – persoana numită de către Banca Naţională a Moldovei, care are atribuţii depline şi exclusive de a conduce, a gestiona şi a controla banca, în cadrul procesului de lichidare a băncii în legătură cu insolvabilitatea. 2. Depozit comun – depozit constituit de două sau de mai multe persoane fizice sau depozit asupra căruia două sau mai multe persoane au dreptul de operare contra semnăturii uneia sau a mai multor persoane care au constituit depozitul.

5. Plata compensaţiilor

Fondul poate mandata (împuternici) una sau mai multe bănci să plătească depozitele garantate.

Plata depozitelor garantate începe în cel mult 7 zile de la data recepţionării de la Lichidator a Listei creanţelor aferente depozitelor garantate, conform art.20 alin.(1) din Lege. În circumstanţe excepţionale şi în cazuri speciale, cu acordul Guvernului, Fondul poate prelungi cu cel mult 30 de zile termenul menţionat.

Fondul nu poate invoca limitele de timp menţionate pentru a nu garanta depozitul unui deponent care nu a fost capabil să solicite la timp garanţia.

6. Încasarea compensaţiilor

Încasarea compensaţiei se face de către titularii de depozite. Compensarea plăţii depozitelor deschise în favoarea unei persoane minore se efectuează către părinţii, adoptatorii sau tutorii/curatorii acestuia.

Plata depozitelor garantate poate fi efectuată şi altor persoane în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova (în baza procurii, certificatului de moştenitor etc.).

În situaţia în care mărimea obligaţiei băncii faţă de deponent este mai mică decât nivelul plafonului garantat, Fondul va acorda deponentului o compensaţie egală cu mărimea obligaţiei băncii.

În cazul în care mărimea obligaţiei este mai mare decât nivelul plafonului garantat, Fondul va acorda deponentului o compensaţie egală cu nivelul plafonului de garantare.

7. Informarea deponenţilor

În situaţia în care depozitele devin indisponibile, adică nu pot fi restituite de banca faţă de care s-a intentat proces de lichidare în legătură cu insolvabilitatea, Fondul publică în subdiviziunile ei separate şi în cel puţin 2 ziare de circulaţie naţională o informaţie privind plata depozitului indisponibil, perioada în cursul căreia va avea loc plata, denumirea băncii, după caz, mandatate să efectueze plata, condiţiile şi formalităţile necesare obţinerii depozitelor garantate.

Informaţia generală privind dirijarea riscurilor

Riscul este definit drept posibilitatea ca realizarea obiectivelor strategice, tactice sau operaţionale ale Băncii să fie influenţată (în mod negativ) de evenimente neprevăzute şi consecinţele acestora.

Risc semnificativ – risc cu impact semnificativ asupra situaţiei patrimoniale şi/sau reputaţionale a Băncii.

Proces intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri – componentă a cadrului de administrare a Băncii care vizează că structura de conducere a Băncii asigură identificarea, măsurarea şi monitorizarea în mod adecvat a riscurilor Băncii, deţinerea unui capital intern adecvat profilului de risc şi dezvoltarea şi utilizarea unor sisteme solide de administrare a riscurilor.

Identificarea şi evaluarea riscurilor – ansamblul măsurilor adoptate în scopul determinării şi aprecierii fenomenelor, factorilor şi evenimentelor care au o influenţă negativă asupra activităţii Băncii, cu utilizarea cadrului legislativ şi normativ în vigoare, metodelor şi procedurilor universale acceptate şi instrumentelor specifice.

Administrarea riscurilor – procesul focalizat pe analiza profilului de risc în vederea minimizării raportului dintre risc şi profit în diferitele activităţi ale Băncii. Reprezintă totalitatea activităţilor care au scop identificarea, cuantificarea, monitorizarea şi controlul riscurilor, astfel încât să se asigure respectarea principiilor politicilor interne ale Băncii aferente riscurilor.

Obiectivele structurii de conducere a Băncii în cadrul politicii de administrare a riscurilor sunt gestionarea prudentă a riscurilor astfel încât să se prevină impactul negativ pe care factorii interni sau externi îl pot avea asupra activităţii Băncii ducând la nerealizarea scopurilor propuse, la producerea unor pierderi neplanificate sau necontrolate, sau la producerea unor efecte negative.

Principiile generale de adminitrare a riscului:

a) Înţelegerea riscurilor –riscurile sunt identificate, înţelese şi analizate la toate nivelurile în cadrul Băncii.

b) Apetit de risc definit – riscurile acceptate de către Bancă vor fi în concordanţă cu strategia generală a Băncii, limitele impuse de BNM şi obiectivele Băncii.

c) Aliniere între riscuri şi profitabilitate – structura de conducere a Băncii trebuie să ia decizii de risc bazate pe principiul optimizării raportului între risc şi profitabilitate.

d) Conformitate – deciziile care pot angaja Banca din punct de vedere legal şi moral trebuie să fie conforme legislaţiei în vigoare şi actelor normative interne.

e) Sistem de raportare aferent riscurilor – menţinerea unui sistem de raportare corespunzător expunerilor la riscuri, respectiv al pragurilor la care un risc este considerat semnificativ.

f) Respectarea limitelor aferente riscurilor – menţinerea unor limite corespunzătoare privind expunerea la riscuri, în conformitate cu mărimea, complexitatea şi situaţia financiară a Băncii.

g) Asumarea responsabilităţii – subdiviziunile Băncii sunt răspunzătoare pentru riscurile asociate desfăşurării activităţii lor. Ele sunt responsabile de înţelegerea corectă a riscurilor de către angajaţi şi se asigură că deciziile de risc sunt luate de către persoanele competente în acest sens. Subdiviziunile Băncii din front-office sunt responsabile de selectarea clienţilor în concordanţă cu standardele de cunoaştere a clientelei şi de încadrarea relaţiei cu aceşti clienţi în parametrii aprobaţi.

h) Separarea atribuţiilor – procesul de administrare a riscurilor se realizează prin separarea corespunzătoare a atribuţiilor, pentru diminuarea riscului manipulării intenţionate evitarea potenţialelor conflicte de interese. Atribuţiile supuse separării sunt următoarele: autorizarea/aprobarea operaţiunilor; executarea operaţiunilor; înregistrarea

tranzacţiilor; custodia (păstrarea) resurselor; elaborarea registrelor şi sistemelor de înregistrări şi evidenţă electronică şi aplicarea lor în operaţiunile zilnice.

Principalele categorii de riscuri avute în vedere de Bancă la conturarea politicii de risc sunt următoarele:

a) riscul de credit, care include riscul de contrapartidă, riscul de concentrare şi riscul rezidual;

b) riscul de lichiditate; c) riscul de piaţă, inclusiv componentele acestuia: riscul valutar şi riscul ratei dobânzii; d) riscul operaţional, inclusiv riscul de conformitate; e) riscul reputaţional; f) riscuri aferente activităţilor externalizate ; g) riscul de concentrare h) riscul de ţară şi transfer

Riscul de credit este riscul înregistrării de pierderi ca urmare a neonorării de către o contraparte a obligaţiei scadente în conformitate cu termenii iniţiali ai contractului.

Procedurile de administrare efectivă a creditelor acordate includ: analiza continuă a capacităţii debitorului de a achita plăţile conform contractului şi determinarea nivelului de îndatorare totală a debitorului, examinarea permanentă a documentaţiei aferente creditului, precum şi evaluarea sistemului de clasificare pentru ca acesta să corespundă cu specificul şi complexitatea activităţii Băncii.

Risc de piaţă este riscul înregistrării de pierderi sau al nerealizării profiturilor estimate care apare din fluctuaţiile pe piaţă ale preţurilor, ratei dobânzii şi cursului valutar. Componentele principale ale riscului de piaţă sunt riscul de preţ, riscul ratei dobânzii şi riscul valutar.

Riscul modificării preţului apare ca rezultat al diferenţei scadenţelor şi diferenţei perioadelor de schimbare a preţului la activele, pasivele şi poziţiile extrabilanţiere cu rate fixe şi, respectiv, cu rate flotante.

Principalele surse generatoare de risc valutar sunt considerate operaţiunile de schimb valutar şi eventualele operaţiuni patrimoniale generatoare de venituri/cheltuieli în valută.

Riscul ratei dobânzii reprezintă riscul ca variaţiile ratelor de dobândă prin necorelarea activelor cu pasivele generatoare de dobândă să conducă la diminuarea rezultatelor financiare ale Băncii.

Riscul de lichiditate este riscul pierderilor la care este supusă Banca în urma incapacităţii sale de a-şi satisface necesităţile de numerar sau ca rezultat a lichidităţii insuficiente care trebuie recuperată la un cost excesiv.

Administrarea riscului de lichiditate are drept scop menţinerea unui raport optim între lichiditatea efectivă şi obiectivele de profitabilitate, cu respectarea cerinţelor de prudenţialitate referitoare la rezervele minime obligatorii şi indicatorii de lichiditate reglementaţi.

Banca administrează riscul de lichiditate conform următoarelor principii:

a) elaborarea unei strategii de dirijare zilnică a lichidităţilor; b) monitorizarea procesului de administrare a riscului de lichiditate de către Comitetul de

Dirijare a Activelor şi Pasivelor;

c) evaluarea şi monitorizarea cerinţelor de finanţare netă; d) analiza evoluţiilor lichidităţii conform unor scenarii de alternativă (teste de stres); e) elaborarea unor strategii de acţiuni în cazul unor scenarii critice; f) elaborarea unui sistem de evaluare, monitorizare şi control al lichidităţilor deţinute în

diferite valute.

Riscul operaţional este riscul de pierderi directe sau indirecte cauzate de unele procese interne inadecvate sau defectuoase, de persoanelor sau sistemelor interne sau evenimentelor externe. Riscul juridic, riscul de conformitate şi riscul de personal sunt tratate ca componente ale riscului operaţional. Riscul de securitate a informaţiei este tratat distinct, prin politicile şi procedurile de securitate aprobate, inclusiv la nivelul planului de asigurare a continuităţii sistemelor informatice.

Riscul reputaţional (de imagine) – riscul pierderilor la care este supusă Banca din cauza apariţiei unor materiale negative publicate în mass-media privind practicile de afaceri ale Băncii ce conduc la neîncrederea deponenţilor, creditorilor şi a pieţei faţă de integritatea Băncii.

Banca se protejează împotriva daunelor aduse reputaţiei sale prin aplicarea următoarelor măsuri:

a) procedurile de cunoaştere şi aplicare a clientelei; b) evaluarea clienţilor şi a produselor adecvate acestora; c) instruirea continuă a angajaţilor cu privire la cerinţele de conformitate şi conduită

profesională.

R iscu l asociat activităţilor externalizate – riscul imposibilităţii continuării de către Bancă a desfăşurării de activităţi financiare şi/sau respectării prevederilor legislaţiei în vigoare ca urmare a eşecului sau dificultăţii întâmpinate de către persoana juridică, angajată de Bancă în baza unui contract să desfăşoare activităţi, care în mod normal sunt desfăşurate de către Bancă.

Administarea riscurilor asociate activităţilor externalizate se efectuează de la începutul iniţiativei de externalizare cu implicarea oportună a funcţiilor de asistenţă de specialitate relevante din cadrul Băncii pentru a se asigura faptul că problemele sunt tratate corespunzător. Ciclul procesului de management al externalizării începe cu asigurarea faptului că:

a) investiţiile Băncii sunt utilizate în mod eficient; b) este desfăşurată o analiza aprofundată a costurilor în raport cu beneficiile; c) furnizorii sunt evaluaţi din perspectiva capacităţii lor de a presta servicii, cu

respectarea cerinţelor calitative şi cantitative stabilite de către Bancă.

Riscul de concentrare – riscul repartiz ării neechilibrate a mijloacelor băneşti între diferite ramuri, contragenţi, produse şi servicii atât pentru active şi pasive cît şi pentru poziţiile extrabilanţiere.

Administrarea riscului de concentrare se bazează pe monitorizarea limitelor expunerilor faţă de anumite sectoare economice sau categorii de debitori prin:

a) analiza expunerilor faţă de cei mai mari debitori ai băncii şi faţă de persoanele afiliate; b) analiza ponderii creditelor acordate pentru fiecare ramură în total credite; c) monitorizarea structurii portofoliului de depozite, prin analiza ponderii depozitelor

persoanelor fizice, depozitele persoanelor juridice şi depozitele altor bănci în total depozite.

Riscul de ţară – riscul afectării activităţii băncii de modificarea condiţiilor şi evoluţia evenimentelor economice, sociale şi politice dintr-o ţară străină.

Riscul de transfer – riscul imposibilit ăţii convertirii de către o persoană străină a unor obligaţiuni financiare în moneda necesară plăţii din cauza lipsei sau indisponibilităţii acestei monede ca urmare a unor restricţii impuse de către ţara respectivă. Riscul de transfer este o parte componentă a riscului de ţară şi se analizează şi gestionează concomitent.

Administrarea riscului de ţară şi transfer se bazează pe :

a) analiza rapoartelor agenţiilor specializate de rating: Fitch, Standard and Poor’s şi Moody’s privind condiţiile politice, economice şi financiare în vederea luării unor decizii aferente riscurilor acceptate de Bancă.

b) adoptarea şi revizuirea periodică a limitelor de expunere faţă de b ănci şi faţă de ţări.

Documentele!

V.Identificarea metodelor și mijloacelor tehnice

Sistemul de indicatori de analiză financiară a băncii

1.Indicatori ai lichidității

    a) 

    b) 

    c) 

2.Indicatori ai rentabilității

Rezultatul total al exercitiului (profit sau pierdere) reprezinta un indicator sintetic prin care se apreciaza, sub forma absoluta, rentabilitatea unei firme. Nivelul sau se calculeaza in Contul de Profit si Pierderi, ca diferenta intre veniturile totale (Vt) si cheltuielile totale (Ct), astfel:

Rt (Pb) = Vt - Ct.

            Nivelul rezultatului total se mai poate stabili prin insumarea rezultatului de exploatare (Re) cu rezultatul financiar (Rf) si cu rezultatul extraordinar (Rex):

Rt  = Re  + Rf  + Rex  = (Ve - Ce) + (Vf - Cf) + (Vex - Cex).

  Ratele de rentabilitate reprezinta indicatori sintetici, prin care se apreciaza, sub forma relativa, situatia profitabilitatii sau a capacitatii intreprinderii de a produce profit. Rata rentabilitatii, ca indicator de performanta, poate avea mai multe forme de exprimare, in functie de modul de raportare a unui indicator de efecte sau rezultate obtinute (profitul, EBE sau alti indicatori partiali ai rentabilitatii) la un indicator de flux global al activitatii (cifra de afaceri, venituri din exploatare, valoarea adaugata) sau la mijloacele economice avansate sau consumate pentru obtinerea rezultatului respectiv (ca indicatori de efort). Cele mai importante rate de rentabilitate sunt: rata rentabilitatii economice, rata rentabilitatii financiare, rata rentabilitatii resurselor consumate, rata rentabilitatii veniturilor..

a) Rata rentabilitatii economice a activelor se calculeaza ca raport intre rezultatul total al exercitiului sau profitul brut total (Pb) si activul total (At), format din activele imobilizate (Ai) si activele circulante (Ac):

Nivelul sau prezinta interes, in primul rand, pentru managerii intreprinderii, care apreciaza, astfel, eficienta cu care sunt utilizate activele disponibile.

b) Rata rentabilitatii economice a capitalului investit se determina ca raport intre rezultatul total al exercitiului sau rezultatul din exploatare si capitalul investit:

.De nivelul acestei rate sunt interesati, in primul rand, investitorii actuali si

cei potentiali (actionarii si bancile), care o compara cu rentabilitatea altor forme de plasament (dobanzile la depozitele bancare, castigul din plasarea capitalului la alte intreprinderi etc.), dar si managerii, pentru care un nivel ridicat al acestei rate semnifica o gestiune eficienta a capitalurilor investite. In acest sens, ei compara rata rentabilitatii economice cu rata medie a costului capitalului (Rci), putandu-se intalni urmatoarele situatii:

- cand Re > Rci, inseamna ca activitatea desfasurata degaja o rentabilitate economica superioara costului capitalului, inregistrandu-se o valoare adaugata economica pozitiva, care va spori valoarea de piata a intreprinderii;

- cand Re < Rci, inseamna ca rentabilitatea obtinuta nu poate acoperii solicitarile furnizorilor de capital, inregistrandu-se o valoare adaugata economica negativa si o reducere a capitalurilor proprii.

Rata rentabilitatii financiare (Rf) exprima eficienta utilizarii capitalului propriu al firmei. Din acest considerent, rata rentabilitatii financiare prezinta o importanta deosebita, in primul rand, pentru actionari, care apreciaza, in functie de nivelul acesteia, daca investitia lor este justificata si daca vor continua sa sprijine dezvoltarea firmei prin aportul unor noi capitaluri sau prin renuntarea, pentru o perioada limitata, la o parte din dividendele cuvenite.

Rata rentabilitatii financiare se poate calcula prin raportarea profitului net (Pn) la marimea capitalului propriu, astfel:

Din relatia de calcul al acestei rate, rezulta ca, pentru cresterea nivelului sau, este necesar ca profitul net sa creasca intr-un ritm superior cresterii capitalului propriu.

Rata rentabilitatii resurselor consumate (Rc) se exprima ca raport intre un anumit rezultat economic si cheltuielile efectuate pentru obtinerea acestuia.

Prezinta interes pentru managerii intreprinderii, care trebuie sa asigure o utilizare eficienta a resurselor disponibile. Putem calcula, astfel, urmatoarele rate:

a) Rata rentabilitatii cheltuielilor de exploatare (Rce):

;in care:            Ce - cheltuielile de exploatare;

b) Rata rentabilitatii cheltuielilor aferente cifrei de afaceri (Rc), calculata ca raport intre profitul aferent cifrei de afaceri a intreprinderii (Pr) si costul productiei vandute:

          Rata rentabilitatii veniturilor (Rv) exprima profitul total ce revine la 100 lei venituri. Nivelul sau se determina cu relatia:

             .

3.Riscul de solvabilitate bancara exprima posibilitatea ca banca sa nu detina suficiente fonduri proprii pentru a satisface angajamentele de plati. Fondurile proprii ale unei societati bancare se compun din:

1.     capital propriu

2.     capital suplimentar

Capitalul propriu cuprinde capitalul social varsat, primele legate de capital, rezervele, profitul nerepartizat si alte fonduri, iar capitalul suplimentar are in componenta datoria subordonata, subventiile pentru investitii si alte rezerve decat cele din capitalul propriu.Pentru a fi evitat riscul de solvabilitate, pe plan international s-au consacrat reguli de adecvare a capitalului bancar la riscurile asumate, indiferent daca ele provin din activitati bilantiere sau extrabilantiere.

BIBLIOGRAFIE

www.comertbank.mdwww.google.com