Facultatea de Economie şi Administrarea AfacerilorIaşi

2010

Sistemul bancar din Norvegia

Studenţi: Onofrei Mădălina Petronela Sonea Mirela

Grupa 25

1

CuprinsSistemul bancar din Norvegia ..................................................................................................... 1 Studenţi: Onofrei Mădălina Petronela ......................................................................................... 1 Grupa 25 ......................................................................................................... 1 Cuprins ........................................................................................................................................ 2 Capitolul 1. Sistemul bancar ....................................................................................................... 3

1.1. Istoric ............................................................................................................................... 3 1.2. Indicatori de apreciere ..................................................................................................... 4 1.3. Sistemul bancar în urma crizei economice ...................................................................... 5 Capitolul 2. Banca Centrală .................................................................................................... 5 2.1. Introducere ....................................................................................................................... 5 2.2. Istoric ............................................................................................................................... 6 1628 ......................................................................................................................................... 6 1736 ....................................................................................................................................... 7 1875 ........................................................................................................................................ 8 1986 ........................................................................................................................................ 8 2005 ......................................................................................................................................... 8 Un acord privind vânzarea de acţiuni a Băncii Centrale în NOKAS este semnat cu Hafslund Sikkerhet la 9 decembrie. Actiunile sunt transferate la noii proprietari la 6 ianuarie 2006. ... 8 2007 ......................................................................................................................................... 8 2.3. Liderii Consiliului Executiv al Băncii Centrale ............................................................... 9 2.4. Caracteristici .................................................................................................................. 11 2.5. Obiective ........................................................................................................................ 11 2.6. Instrumente .................................................................................................................... 12 2.7. Activităţi şi politici admise de Banca Norvegiei ........................................................... 13

Capitolul 3. Banca DnB NOR ................................................................................................... 16 3.1. Istoric ............................................................................................................................. 16 3.2. Grupul lider norvegian de servicii financiare ................................................................ 17 3.3. Acţionarii ...................................................................................................................... 18 3.4. Oferta de produse şi servicii .......................................................................................... 19 3.5. Evoluţii curente .............................................................................................................. 20

Capitolul 4. Banca Nordea Norway .......................................................................................... 20 4.1. Istoric ............................................................................................................................. 21 4.2. Acţionarii ...................................................................................................................... 23 4.3. Produsele şi serviciile ..................................................................................................... 24 Evoluţii curente .................................................................................................................... 24

Bibliografie: .............................................................................................................................. 25

2

Capitolul 1. Sistemul bancar

1.1. Istoric

Banca din Norvegia a fost fondată ca o bancă comercială în anul 1816. În anul 1949,

tot capitalul său social a fost însu it de către stat. Bș anca primeşte bani pentru depozite pe

contul curent, dar, în general, nu plăteşte dobânzi la depozite. Sediul său central se află la

Oslo, şi există 20 de sucursale.

În 1938 existau 105 bănci comerciale, dar fuziunile au adus numărul lor până la doar

31 în 1974 şi 21 în 1984. Începând cu anul 1993, totalalul scăzuse până la 20. Cele mai mari

trei bănci sunt: Norske Creditbank, Bergen Bank şi Christiania Bank og Kreditkasse. Acestea

socotesc mai mult de jumătate din resursele totale ale băncilor comerciale. În 1988, un număr

mic de bănci de economii şi o bancă comercială mijlocie, Sunnmorsbanken, au devenit

insolvabile. Cele mai multe au fost salvate prin fuziunea cu bănci mai mari. Cu toate acestea,

după o uşoară îmbunătăţire în 1989, poziţiile băncilor s-au deteriorat din nou în 1990, în urma

pierderilor grele suferite pe pieţele de valori mobiliare. Deoarece preţurile comerciale au

continuat să scadă, poziţia băncilor Christiania şi Fokus a devenit tot mai precară. Pentru a

preveni o pierdere a încrederii în sistemul bancar, guvernul a creat Banca Fondului de

Asigurări a Guvernului în martie 1991. În câteva luni, aceasta a fost chemată să furnizeze

capital pentru a sprijini cele mai mari trei bănci ale ţării, dintre care două, Christiania şi

Fokus, erau de atunci insolvabile.

La sfârşitul anilor 1990, presiunea tot mai mare a căzut peste Norvegia până la

vărsarea protecţiei naţionaliste a industriei bancare şi permiterea realizării de investiţii străine,

în special faţă de vecinii săi nordici. De-a lungul sfârşitului anului 1998 şi până în 1999,

atenţia s-a centrat pe soarta Băncii Christiania prin două tentative de fuziune. Începând cu

jumătatea lunii octombrie 1999, Banca Christiania a încercat să fuzioneze prin

MeritaNordbanken pentru a evita o preluare ostilă de către oricare dintre Swedish Svenska

Handelbanken sau Danish Den Norske Bank. O fuziune cu MeritaNordbanken ar fi făcut

crearea celei mai mari bănci din ţările nordice şi baltice.

Zece bănci de stat şi alte instituţii financiare serveau anumite sectoare sau

întreprinderi, printre care agricultura, pescuitul, ipoteci, şi altele. Deşi băncile de economii au

fost, de asemenea, fuzionate în ultimii ani, au existat încă 133 de bănci private si mai multe

asociaţii de credite în perioada anului 1993.

3

O lege din 1961 conţine măsuri pentru a pune în aplicare principiul prin care politicile

bancare trebuie să se bazeze atât pe considerente sociale, cât si pe considerente economice şi

financiare. Guvernul desemnează 25 % din reprezentanţii din consiliul fiecărei bănci

comerciale cu fonduri de peste 100 milioane de coroane. Liniile directoare pentru aceste bănci

sunt lucrate în cooperare cu autorităţile publice.

Fondul Monetar International raportează că în 2001, numerarul şi depozitele la vedere,

un agregat cunoscut sub numele de M1, au fost egale cu 73.4 miliarde dolari. În acelaşi an,

M2, un agregat egal cu M1 plus depozitele economii, depozite pe termen scurt şi fonduri

mutuale pe piaţa banilor, a fost 87.6 miliarde dolari. Rata de actualizare, rata dobânzii la care

banca centrală împrumută instituţiilor financiare pe termene scurte, a fost de 8,5%.

Bursele de valori ale Norvegiei sunt la Oslo (cea mai veche, fondată în anul 1818),

Trondheim, Bergen, Kristiansund, Drammen, Stavanger, Ålesund, Haugesund, şi Fredrikstad.

1.2. Indicatori de apreciere

O nouă concepţie a sistemului bancar în Norvegia spune că perspectivele de rating

stabil pentru sistemul bancar norvegian se bazează pe francizele puternice pe piaţa internă a

băncilor, fundamente solide financiare şi profilul general de risc scăzut, Concepţia include, de

asemenea, o concurenţă intensă şi o scădere a ratei dobânzii.

Although the Norwegian banks' asset quality indicators deteriorated in 2002-2003,

their credit risk profile is sound, says Moody's. The deterioration was related to a few specific

events, and ratios had already improved at year-end 2003 and in 2004. The rating agency also

points out that although Norwegian banks post a higher proportion of problem loans

compared with banks in the rest of the Nordic region, they compare well with other...

Deşi indicatorii de calitate a activelor din băncile norvegiene s-au deteriorat în

perioada 2002-2003, profilul lor de risc de credit este stabil. Deteriorare a fost legată de

câteva evenimente specifice, dar proporţiile deja s-au îmbunătăţit la sfârşitul anului 2003 şi în

2004. Agenţiile de rating subliniază că, deşi băncile norvegiene afişează un procent mai mare

de împrumuturi problemă în comparaţie cu băncile din restul regiunii nordice, acestea se

compară destul de bine în comparaţie cu altele.

4

1.3. Sistemul bancar în urma crizei economice

Criza financiară globală a prejudiciat economiile lumii, dar nu şi pe cea a Norvegiei.

Ţara a putut să iasă din această situaţie dificilă prin maniera sa proprie şi, în vreme ce alţii au

clacat, ea a scăpat. În momentul în care alţii au căutat să restrângă funcţia guvernului,

Norvegia şi-a întărit statul său asistenţial.

Băncile norvegiene au rămas într-o situaţie bună şi şi-au demonstrat prudenţa în

împrumuturile pe care le-au facut. Sectorul bancar reprezintă doar 2 % din economie, iar

supravegherea amănunţită publică a procedurilor de împrumut a păstrat la distanţă băncile

norvegiene de pericolele la care s-au întins cele din Islanda, ceea ce nu a semnificat ca ele le-

au închis pur şi simplu în nas uşa celor care vroiau să realizeze un împrumut.

Capitolul 2. Banca Centrală

2.1. Introducere

Norges Bank este Banca Centrală a Norvegiei. Banca promovează stabilitatea

economică în Norvegia. Banca Norvegiei are responsabilităţi executive şi de consultanţă în

domeniul politicii monetare si este responsabilă pentru promovarea sistemelor de plată

robuste şi eficiente şi a pieţelor financiare. Aceasta gestionează rezervele valutare a Norvegiei

şi Fondul Global de pensii al guvernului.

Obiectivele activităţilor de bază ale băncii sunt stabilitatea preţurilor, stabilitatea

financiară şi valoare adăugată în administrare a investiţiilor.

Banca Centrală a Norvegiei reprezintă o entitate juridică separată ce se găse te înș

posesiunea statului. Activitatea sa este stabilită de Legea Băncii Centrale a Norvegiei. Sediul

central al bancii este la Oslo, dar mai are sedii şi în orase ale lumii, precum: New York,

Londra sau Shangai.

La finele anului 2008 banca avea 549 de angajaţi în cele 8 sectoare diferite şi 2 consilii

executive.

5

2.2. Istoric

Istoria Băncii Centrale a Norvegiei a început în anul 1816, dar istoria numismatică a

Norvegiei datează aproximativ din anul 1000.

1000

Prima monedă cunoscută a Norvegiei este un penny atribuit lui Olav Trygvason, în

jurul anului 1000. Baterea de monede a fost un monopol regal. Monedele nu au fost bătute

pentru perioade lungi de timp, iar nevoile monetare erau satisfăcute prin importul de

monede străine.

1628

O monetărie a fost înfiinţată în Christiania

(acum Oslo), folosind argintul din mine şi se

desfă oară la Kongsberg. Ca o amintire a aceleiș

epoci încă regăsim Myntgaten (Strada

Monetăriei) din Oslo.

1686

Producţia de monedă a fost mutată la Kongsberg, unde Monetăria Norvegiei (Det

Norske Myntverket) este încă situată, Nybrofossen.

1695

Primele bancnote norvegiene. Regele Christian V a acordat comerciantului Bergen

Thor Jørgen Møhlen dreptul de a emite şi a plăti cu bancnote, care urmau a fi mijloc legal

de plată din valea Ana-Sira (Flekkefjord) şi nord până la coastă. Bancnotele au fost menite

să acopere o perioadă de tranziţie înainte de a fi răscumpărate în monede, dar au fost

Figura1: Simbol din anul 1678

6

realizate cu neîncredere şi cereri pentru de răscumpărare rapidă. Møhlen nu a putut

satisface cerererile, ceea ce a dus la faliment.

1736

Prima bancă emitentă în Danemarca- Norvegia a fost stabilită: Courantbanken (după

numele actualei monedei a regatului, Rigsdaler Dansk

Courant). Aceasta se prezenta ca o bancă privată, dar

făcea obiectul unei reglementări regale. În afară de

bancnotele emitente, banca, de asemenea, realiza

imprumuturi către guvern. Cu toate acestea, nu exista nici

o restricţie privind cantitatea de bancnote emise, iar în

consecinţă, au fost puse mult prea multe în circulaţie. În anul 1745 banca a fost nevoită să

abandoneze în răscumpărarea în argint, iar valoarea bancnotelor a scăzut. Faptul că statul a

preluat banca în anul 1773 şi a continuat să o folosească pentru a finanţa Trezoreria nu a fost

de un mare ajutor.

1791 şi 1799

Cu scopul de a pune în ordine sistemul monetar, în anul 1791, o nouă bancă emitentă a

fost înfiin ată, ț Den Danske og Norske Speciebank, cu reglementările specifice - şi trei

sucursale în Norvegia. Dispoziţiile nu au ajutat, cu toate acestea, deoarece guvernul a folosit

această bancă, precum tot pentru finanţarea cheltuielilor sale. În 1799 a fost înlocuită cu

Deposito-Cassen, aplicând aceeaşi politică.

1813

Danezii sunt de părere că "prăbuşirea băncii de stat" reprezintă un eveniment ce are

legătură cu fondarea Rigsbanken ca şi nouă bancă emitentă la 5 ianuarie 1813. Simultan cu

înfiinţarea băncii, moneda a fost depreciată brusc. Rigsbanken, de asemenea, a fost utilizată

pentru finanţarea guvernului. Norvegia era acum la fel de bună separată de Danemarca, în

conformitate cu Prin ul Christian Friedrich ca vicerege. În acel timpț recoltele erau rele, iar

statul avea probleme cu banii. Pentru a ridica veniturile acesta a început să emită monedă

proprie, aşa-numitele "Bancnotele Prinţului", pentru a completa bancnotele de la filiala

Rigsbanken din Christiania. După ce Norvegia a trecut sub controlul suedez în toamna anului

1814, Carl Johan (mareşalul Bernadotte) al Suediei le-a considerat ca fiind false, şi a declarat

Figura 2: Rigsdaler Courant, 1790

7

că posesorii de astfel de bancnote vor fi trataţi drept falsificatori. Pentru un timp, bancnotele

Courantbanken, certificatele de arondare, certificatele de trezorerie, bancnotele Rigsbanken şi

bancnotele Prinţului au circulat , ceea ce a condus la o confuzie generală.

1814

După o dezbatere aprigă, Adunarea Constituentă Norvegiană din primăvara anului

1814 a trecut aşa-numita "Garanţie Eidsvold" de la 79 la 29: Rigsbanken trebuia să emită 14

milioane rigsdalers în bancnote noi - şi de Adunarea a garantat personal rata. Ministrul

Carsten Tank a numit decizia o catastrofă

naţională şi a demisionat. S-a dovedit în

cele din urmă ca avea dreptate: garanţia s-a

rupt.

1875

Actul de bani din 17-04-1875 a încetat să se mai numească daler şi s-a decis că

"unitatea monetară ar trebui să fie o Coroană, divizată în 100 øre." Acest lucru a fost făcut

pentru a pregăti intrarea Norvegiei, la 16 octombrie acelaşi an, în monetăria Uniunii

Scandinave. Această uniune a fost stabilită între Danemarca şi Suedia în anul 1873, la

recomandarea unei comisii mixte, (în care Norvegia a participat), pentru a stabili o monedă

comună scandinavă pe bază de aur. Aceasta a însemnat că monedele altor ţări urmau să fie

mijloc legal de plată, pe aceeaşi bază ca şi cele autohtone. Uniunea a func ionat până în 1914;ț

ulterior, i-a lipsit orice semnificaţie practică, dar nu a fost abolită în mod oficial până în anul

1972.

1986

La 11 mai, Coroana a fost devalorizată cu 9,2 %. La 1 septembrie 1986 sediul Băncii

Centrale se mută într-o nouă clădire situată la Bankplassen, Oslo.

2005

Un acord privind vânzarea de acţiuni a Băncii Centrale în NOKAS este semnat

cu Hafslund Sikkerhet la 9 decembrie. Actiunile sunt

transferate la noii proprietari la 6 ianuarie 2006.

2007

Figura 3: Bancnotă de 1000 Coroane, 1877-1901

Figura 4: Biroul din Shanghai8

Tipografia Băncii Centrale a fost închisă în iunie 2007, în conformitate cu o decizie

luată de Comitetul executiv în 2002. Din 2008, bancnotele norvegiene vor fi livrate de către

imprimantele comerciale de securitate în Franţa şi Marea Britanie.

2.3. Liderii Consiliului Executiv al Băncii Centrale

Legea din anul 1892 a dat consiliului un preşedinte permanent. Termenul de Consiliu

Executiv a fost introdus în perioada anului 1985, iar preşedintele a fost numit guvernator

al Băncii Centrale.

Pre edin ii i guvernatorii începș ț ș ând cu anul 18931

1893 - 1920 Karl Gether Bomhoff

1920 - 1946 Nicolai Rygg

Arnold C. Ræstad was Chairman of the London Board 1940-45

1 Pre edin ii i guvernatorii începând cu anul 1893 – Sursa: http://www.norges-ș ț șbank.no/templates/article____68209.aspx

9

1946 - 1954 Gunnar Jahn

1954 - 1970 Erik Brofoss

1970 - 1985 Knut Getz Wold

1985 - 1993 Hermod Skånland

1994 - 1995 Torstein Moland

1996 - 1998 Kjell Storvik

10

1999 - Svein Gjedrem

2.4. Caracteristici

Normativele Băncii Centrale a Norvegiei din 1985 prevăd activită ile i sarcinileț ș

acesteia, şi anume:

- activităţi de dirijare şi folosire a politicilor de credit, monetare şi valutare

- emiterea de monedă şi garanţia unor structuri de plăţi eficiente atât pe plan

naţional, cât şi în ceea ce priveşte legăturile cu alte state

- supravegherea evoluţiei pieţei monetare, financiare şi valutare

- îndreptarea inflaţiei ca şi dimensiune a politicii monetare

- administrarea Fondului Global Guvernamental

Cu ajutorul politicii monetare, Banca Centrală a Norvegiei trebuie să garanteze

echilibrul preţurilor, de asemenea, ea are în răspunderea sa şi administrarea Fondului

Guvernamental Global şi a Fondului Guvernamental pentru Asigurarea Petrolului.

Activităţile de bază şi interesele centrale ale băncii au dus la organizarea acesteia în

trei sectoare principale specifice sarcinilor dictate: Aripa de Politică Monetară, Aripa de

Stabilitate Financiară şi Aripa Managementului Investiţiilor. Mai mult, unităţi diferite asigură

serviciile – cadru.

2.5. Obiective

Guvernul a stabilit o ţintă de inflaţie pentru politica monetară în Norvegia.

Comportamentul Băncii Centrale în ceea ce priveşte politica monetară reprezintă un obiectiv

de orientare spre o inflaţie scăzute şi stabilă.

Obiectivul operaţional al politicii monetare ar trebui să fie inflaţia preţurilor de

consum de aproape 2,5 % de-a lungul timpului. Politica monetară va contribui, de asemenea,

11

la stabilizarea producţiei şi a ocupării forţei de muncă.

În general, efectele directe asupra preţurilor de consum care rezultă din modificările

ratelor de dobânzi, taxe, accize şi tulburările extraordinare temporar nu sunt luate în

considerare. În timp real, va fi întotdeauna dificil să se determine care mişcări de preţ sunt

permanente şi cele care au doar efecte pe termen scurt asupra IPC. Nu există nici un indicator,

care oferă o imagine exactă a presiunilor inflaţioniste în toate situaţiile. Măsuri diferite a

nivelului inflaţiei aferente sunt discutate în Raportul de politică monetară.

2.6. Instrumente

Instrumentul cel mai important al politcii monetare al Băncii Centrale a Norvegiei este

cheia politicii ratei dobânzii, fiind rata de interes a depozitelor bancare.

Rata cheie influenţează ratele pe termen scurt pe piaţa monetară. Rata cheie şi

aşteptările privind evoluţia viitoare a ratei cheie sunt decisive pentru depozitul băncii, ratele

de împrumut şi pentru randamentele obligaţiunilor.

In addition to changing the key rate, Norges Bank can buy or sell NOK (intervene) in

the foreign exchange market in order to influence the krone exchange rate. Norges Bank has

the capacity to intervene in the foreign exchange market, but normally the Bank will not use

interventions. Exchange market intervention, irrespective of whether currency is bought or

sold, is not an appropriate instrument for influencing the krone over a longer period.

However, interventions may be appropriate if the krone deviates substantially from the level

that the Bank judges to be reasonable in relation to fundamentals, and if exchange rate

developments weaken the prospect of achieving the inflation target. Interventions may also be

appropriate in response to pronounced short-term fluctuations in the krone when liquidity in

the foreign exchange market falls to a very low level. Norges Bank has not intervened in the

foreign exchange market since January 1999.

În plus faţă de modificarea ratei cheie, Banca Centrală poate cumpăra sau vinde NOK

în piaţa valutară externă, pentru a influenţa cursul de schimb a coroanei. Banca Centrală are

capacitatea de a interveni în piaţa valutară străină, dar în mod normal Banca nu va folosi

intervenţii. Intervenţia de schimb pe piaţă, indiferent dacă moneda este cumpărată sau

vândută, nu este un instrument adecvat pentru a influenţa coroana pe o perioadă mai lungă de

timp. Cu toate acestea, intervenţiile pot fi necesare în cazul în care coroana deviază în mod

substanţial de la nivelul la care Banca judecă să fie rezonabilă în ceea ce priveşte

fundamentale, şi, dacă evoluţia cursului de schimb diminuează probabilitatea atingerii ţintei

de inflaţie. Intervenţiile pot fi, de asemenea, necesare ca răspuns la fluctuaţii pronunţate pe

12

termen scurt a coroanei atunci când lichiditatea pe piaţa valutară externă scade la un nivel

foarte jos. Banca Centrală a Norvegiei nu a intervenit pe piaţa valutară străină din ianuarie

1999.

2.7. Activităţi şi politici admise de Banca Norvegiei

Echilibrul preţurilor

În privinţa echilibrului preţurilor, Guvernul a fixat un punct al inflatiei de 2,5 % pe an.

Banca Norvegiei funcţionează cu un obiectiv al ratei inflatiei adaptabil, atât din cauza

instabilităţii preţurilor, dar şi a nivelului de ocupare a forţei de muncă.

Diagrama următoare indică oscilaţiile inflaţiei în ultimii 2 ani, liniile continue

înfăţişând treptele curente ale inflaţiei, iar cele intermitente previziunile băncii în perspectivă.

Tabel 1: Oscilaţiile inflaţiei în ultimii doi ani şi previziuni

Inflaţia - măsurată în creştere de la an la an prin indicele preţurilor de consum

(IPC)2

Rata de

referinţă

În Norvegia rata de referinţă reprezintă rata de dobânda pentru depozitele băncilor

comerciale deschise la banca centrala. Evoluţiile ratei de referinţă au în mod obişnuit o

influenţă ridicată în ceea ce priveşte ratele de dobândă de pe pieţele monetare şi cu privire la

dobânzile depozitelor băncilor comerciale.

Depozitele la vedere s-au transformat purtătoare de dobânda din data de 1 ianuarie

1991. Pana în anul 1993, rata dobânzii la depozitele overnight reprezenta rata de referinţă a

băncii. În această perioadă, banca centrală a fost în continuare creditor pentru sistemul bancar

2 Tabel 1: Oscila iile infla iei în ultimii doi ani i previziuni – Sursa: http://www.norges-ț ț șbank.no/templates/article____12346.aspx

13

norvegian, în acest fel, rata de dobândă la împrumuturi era rata de referinţă pentru dobânzile

de pe pieţele monetare. Din toamna anului 1993 băncile norvegiene au debutat deschiderea

depozitelor la banca centrală si prin urmare, aceasta utiliza o rată de referinţă tip coridor.

Marginea superioară a dobânzii era rată la creditele overnight, iar marginea inferioară, rată de

dobândă la depozite. Aceast plan este folosit pentru susţinerea echilibrului coroanei şi

administrarea lichidităţii pe piaţa monetară.

Tabel 2: Oscilaţiile inflaţiei în ultimii doi ani şi previziuni

(IPC ajustat în funcţie de modificările fiscale şi excluzând modificări temporare a

preţurilor la energie)3

Administrarea datoriei guvernamentale

Ministerul Finanţelor este răspunzător de administrarea datoriilor guvernamentale, dar,

datorită unei înţelegeri între acesta şi Banca Norvegiei, un număr de răspunderi au revenit în

baza băncii centrale.

Prin urmare, aceasta are sarcini cu privire la operaţiunile cu obligaţiuni

guvernamentale şi bonuri de trezorerie. Rezervele guvernamentale sunt, de asemenea, stocate

la banca centrală.

3 Tabel 2: Oscila iile infla iei în ultimii doi ani i previziuni – Sursa: http://www.norges-ț ț șbank.no/templates/article____12346.aspx#cpixe

14

Structura centrală de decontări

Un ansamblu de plăţi simbolizează set de reglementări, practicii si tehnici aplicate

pentru transferul activelor financiare între persoane, bănci, firme şi entităţi publice.

Sarcinile băncii centrale sunt de a dirija datoriile şi creanţele interbancare cu ajutorul

sistemului central de decontare. În anul 2008, intrările absolute în structura de decontare au

fost de 224,9 miliarde de coroane.

Supravegherea unităţilor financiare

Unităţile financiare in subordinea băncii centrale sunt băncile comerciale şi de

economii, societăţile financiare şi firmele de asigurări. Aceste unităţi îndeplinesc cel mai mare

segment al operaţiilor de capital din economie. Banca centrală supraveghează capacitatea

financiară şi lichiditatea băncilor, acestea fiind părtaşii principali în segmentele financiare.

Banca Norvegie stabileşte o legatură bianuală cu privire la echilibrul financiar,

procurând documentări despre pericolele bancare, riscurile pieţei financiare şi de lichiditate.

Firmele de asigurări şi societăţile de investiţii sunt, de asemenea, apreciate.

Banca norvegiană elaborează reguli ce pot avea o semnificaţie importantă în

asigurarea echilibrului financiare. Totodată, poate formula credite de urgenţă dacă echilibrul

financiar este periclitat.

Emiterea si retragerea de monedă

Banca este răspunzătoare de emiterea şi punerea în circulaţie a bancnotelor şi

monedelor specifice ţării, în raport cu necesităţile monetare ale societăţii.

Sarcina emiterii bancnotelor şi a monedelor presupune garantarea faptului că o

mărime îndeajuns de bancnote şi monede este provocată pentru a mulţumi necesitatea amplă a

publicului pentru numerar şi să se garanteze că acesta este pus la dispoziţie în orice moment.

Concomitent, ea poate să scoată din circulaţie moneda naţională.

Sistemul bancar din Norvegia se caracterizează prin existenţa unor grupuri bancare.

Segmentul este dominat de grupul DnB NOR, care deţinea în anul 2008, 33% din piaţă, urmat

de Nordea Norway, 11.1% din piaţă şi Sparebank 1 alliance, cu 9,3% din piaţă.

Sistemul bancar norvegian se compunea la finele lunii septembrie 2008 din 138 de

bănci comerciale şi de economii, 10 sucursale ale băncilor străine, 15 companii de credit

ipotecar, 51 de companii de finanţare, 3 instituţii de creditare de stat.

15

Capitolul 3. Banca DnB NOR

Figura 5: Banca DnB NOR

3.1. Istoric

DnB NOR reprezintă mai mult de 180 de ani de istorie financiară, de la înfiinţarea

băncii Christiania SpareBank în 1822 până la formarea DnB NOR ca lider norvegian de

servicii financiare în 2003.

• 1822 Înfiinţarea băncii Christiania SpareBank;

• 1855 Înfiinţarea băncii Bergens Privatbank;

• 1857 Înfiinţarea Den Norske Creditbank (DNC);

• 1920 Înfiinţarea Fellesbanken;

• 1928 Înfiinţarea Bergens Kreditbank;

• 1975 Bergen Bank stabilită prin fuziunea dintre Bergens Privatbank şi Kreditbank

Bergens;

• 1985 Sparebanken ABC stabilită prin fuziunea dintre Sparebanken Oslo / Akershus

şi Fellesbanken;

• 1990 Sparebanken ABC şi patru mari bănci de economii din estul Norvegiei au

fuzionat pentru a forma Union Bank din Norvegia. Noua bancă provine de la mai

mult de 100 de bănci locale de economii;

• 1990 Den Norske Bank (DnB), instituită prin fuziunea dintre Den Norske Creditbank

(DNC) şi Bergen Bank;

• 1992 Gjensidige dobândeşte Forende Forsikring;

• 1993 Înfiinţarea Gjensidige Bank;

• 1996 DnB dobândeşte Vital Forsikring;

• 1999 Union Bank a Norvegiei şi Gjensidige Group înfiinţează Gjensidige NOR;

• 2002 DnB dobândeşte Skandia Asset Management;

16

• 2002 Union Bank din Norvegia şi Gjensidige Spareforsikring NOR trec la societăţi

cu răspundere limitată;

• 2002 Grupul de servicii financiare Gjensidige NOR ASA este listat la Oslo Bors;

• 2003 DnB dobândeşte Nordlandsbanken;

• 2003 DnB şi Gjensidige NOR au solicitat aprobarea din partea autorităţilor să

fuzioneze;

• 2003 ASA Holding DnB NOR şi Gjensidige ASA finalizează fuziunea şi stabilesc

DnB NOR.

DnB NOR este cel mai mare grup de servicii financiare din Norvegia cu un total de

active de 2 076 miliarde coroane. Grupul este format din branduri puternice, cum ar fi DnB

NOR, Vital, Nordlandsbanken, Cresco, Postbanken, DnB NORD şi Carlson

3.2. Grupul lider norvegian de servicii financiare

• peste 2,3 milioane de clienţi de retail;

• mai mult de 200 000 de clienţi corporate;

• cele mai mari bănci norvegiene de internet, dnbnor.no şi postbanken.no, cu mai mult de 1

milion de utilizatori;

• reprezentată în mai mult de 200 de locaţii, în Norvegia;

• 800 de unităţi bancare-sucursale;

• cea mai mare companie de asigurări de viaţă şi de pensii cu aproximativ 1 milion de clienţi;

• cea mai extinsă reţea de distribuţie a Norvegiei pentru servicii financiare;

• cea mai mare operaţiune de gestionare a activelor cu mai mult de 580 000 fonduri mutuale

clienţi în Norvegia şi 283 clienti institutionali în Norvegia şi Suedia;

• cea mai mare bancă de investiţii din Norvegia;

• lider norvegian broker imobiliare.

... pe plan internaţional

• partener pentru companii norvegiene în străinătate şi pentru mari companii internaţionale, în

Norvegia;

• reţea internaţională de 13 filiale;

• una dintre băncile de transport maritim din lume;

17

• banca norvegiană lider de schimb valutar;

• operaţiuni în Suedia în cadrul bancar, gestionarea activelor, asigurări, finanţare auto, broker

imobiliar prin intermediul Svensk Fastighetsförmedling şi distribuţie de produse financiare

prin SalusAnsvar;

• un jucător important internaţional în sectorul energetic;

• operaţiuni în Polonia şi statele baltice prin DnB NORD;

• prezentă în nord-vestul Rusiei, prin DnB NOR Monchebank.

3.3. Acţionarii

La data de 31 decembrie 2009, DnB NOR a avut 1 628.8 milioane de acţiuni împărţite

între aproximativ 46 de mii de acţionari.

Tabel 3: Cei mai importanţi acţionari şi numărul de acţiuni deţinute4

4 Tabel 3: Cei mai importanţi acţionari şi numărul de acţiuni deţinute – Sursa: https://www.dnbnor.com/investor_relations/share-related_data/shareholders/deskshareholders.html

18

3.4. Oferta de produse şi servicii

DnB NOR oferă o gamă completă de servicii bancare personale si corporate banking.

Banca oferă o gamă de produse de asigurări generale, cum ar fi asigurări de locuinţe, de

călătorie şi asigurări de sănătate. Printre produsele oferite se regăsesc asigurările de viaţă şi

fondurile de pensii. DnB NOR, împreună cu filialele sale, prevede corporate banking şi retail

banking, servicii bancare de investiţii şi servicii de administrare a activelor, atât în Norvegia

cât şi la nivel internaţional. Compania:

• acceptă depozite la cerere, depozite la termen, conturi curente;

• oferă servicii de creditare pentru vehicule, instalaţii, maşini;

• acordă echipamente în leasing;

• efectuează vânzări cu amănuntul şi împrumuturi pentru investiţii imobiliare;

• oferă vehicule, instalaţii, maşini şi echipamente cu plata în rate;

Cei mai mari acţionari Acţiuni în 1000

Acţiuni în %

Guvernul norvegian / Ministerul Industriei şi Comerţului 553 792 34.00

Savings Bank Foundation 163 369 10.03

Casa naţională de asigurări 62 554 3.84

Capital Research/Capital International 40 831 2.51

Fidelity Investments 27 792 1.71

Jupiter Asset Management 22 792 1.40

People's Bank of China 18 649 1.14

DnB NOR Funds 16 875 1.04

Blackrock Investments 15 305 0.94

Nordea Funds 14 251 0.87

Standard Life 13 575 0.83

Schroder Investment Management 9 721 0.60

Vanguard 9 441 0.58

L&G Legal &General Funds 7 756 0.48

Deutsche Bank AG/DWS Investments 7 438 0.46

Storebrand Funds 7 382 0.45

Bessemer Trust 7 272 0.45

DFA Dimentional Fund Advisors 7 019 0.43

State Street Global Advisors 6 639 0.41

Statoil Forsikring & Pensjonskasse 6 589 0.40

Total acţionari mari 1 019 137 64.01

Alţii 609 662 37.43

Total 1 628 799 100.00

19

• acordă împrumuturi personale.

De asemenea, oferă servicii de gestionare a averii, corporate finance, trezorerie,

managementul riscului, agenţii de brokeraj, precum şi servicii financiare externalizate. În

plus, oferă servicii de specialitate cuprinzând ipoteci, carduri de credit, actualizarea facturilor,

finanţarea activelor, împrumuturi şi descoperiri de cont, servicii de plată, precum şi servicii de

schimb valutar şi servicii bancare electronice prin telefon şi Internet care faciliteaza accesul şi

prezintă o serie de avantaje. În plus, DnB NOR prevede planificări financiare şi servicii de

custodie, precum şi fonduri mutuale, leasing şi produsele de factoring.

3.5. Evoluţii curente

Ca urmare a scăderii ratelor pe piaţa monetară, DnB NOR a decis să reducă ratele

dobânzii la creditele imobiliare, cu 0.50 puncte procentuale, începând cu 30 noiembrie 2008.

"Am subliniat tot timpul că evoluţia ratelor pe piaţa monetară sunt factorul cheie atunci când

vom stabili tarifele noastre. De asemenea am promis să fim rapizi în punerea în aplicare a

reducerii ratei dobânzii în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile.. În urma reducerii ratei

dobânzii de către Banca Angliei, acetea au scăzut în continuare. Suntem astfel în poziţia de a

reduce rata dobânzii cât mai devreme de 30 noiembrie, " spune Trond Bentestuen, vice

preşedinte executiv al grupului, Corporate Communications în DnB NOR.

După ajustare, rata dobânzii la creditele imobiliare, va fi 6.75%. Ratele dobânzii

pentru conturile de economii pentru clienţii de retail DnB NOR va fi redus cu până la 0,50

puncte procentuale. Pe piaţa corporate, ratele dobânzilor vor fi reduse cu 0.50 puncte

procentuale.

Capitolul 4. Banca Nordea Norway

20

Figura 6: Banca Nordea Norway

4.1. Istoric

Nordea este într-adevăr unul dintre cele mai recente nume din domeniul bancar, dar

banca îşi are rădăcinile încă din anul 1820. Până în prezent, au fost incluse 250 de bănci şi au

avut loc numeroase evenimente interesante. Ştiaţi că, de exemplu, HC Andersen a fost unul

dintre primii clienţi ai băncii Nordea? Desigur el nu ştia acest lucru, deoarece numele băncii

la acel moment a fost Sparekassen for Kjøbenhavn og Omegn (fondul de economii de la

Copenhaga şi din împrejurimi). Acesta s-a deschis în 1820 şi este, prin urmare, cel mai vechi

membru al familiei Nordea. La acel timp, să depui bani la bancă sub formă de economii era

un fenomen nou. Puţinele bănci care au existat mai devreme în ţările nordice se ocupau mai

ales cu emiterea de bancnote şi acordarea de credite, şi nu au fost destinate pentru oamenii

obişnuiţi. Cu toate acestea, campanii de economii au fost în acel moment în curs de dezvoltare

peste tot în Europa, inspirate de ideile iluministe referitoare la combaterea sărăciei prin

diligenţă şi cumpătare, astfel băncile de economii au fost deschise peste tot. HC Andersen a

răspuns într-adevăr la cerinţele de economii ale zilei. El sa născut sărac, dar când a murit în

1875 a avut, număraţi în banii de astăzi, mai multe milioane în bancă.

1997 - Merita Bank fuzionează cu Nordbanken şi formează MeritaNordbanken.

Iunie 2000 - Flemings, grupul internaţional de gestionare a activelor şi de investiţii, şi

Aros Securities divizia de investiţii a Unibank A / S, decide să închidă Fleming Aros.

Compania a fost formată ca un risc comun în noiembrie 1998. Activitatea de servicii bancare

de investiţii efectuate de către Nordic Baltic Holding îşi desfăşoară activitatea în viitor sub

numele de ArosMaizels.

Martie 2000 - MeritaNordbanken şi Unidanmark anunţă intenţia lor de fuziune, creând

astfel cel mai important grup de servicii financiare în ţările nordice şi din regiunea Mării

Baltice, şi este listată pe piaţa de valori din Copenhaga, Helsinki şi Stockholm. În timpul unei

perioade de tranziţie un grup de întreprinderi subordonate către societatea care deţine Nordic

Baltic Holding efectuează operaţiuni.

21

Octombrie 2000 – Banca norvegiană Christiania Bank og Kreditkasse a fost integrată

în grupul Nordic Baltic Holding. Banca norvegiană şi Fondul de Investiţii au decis să vândă

participaţiile sale în Christiania Bank og Kreditkasse la MeritaNordbanken la preţul de 49

NOK (coroane norvegiene) pe acţiune.

Februarie 2001 – Ampla campanie pentru a lansa numele Nordea.

Aprilie 2001 - ArosMaizels decide să îşi schimbe denumirea în Nordea a Valorilor

Mobiliare.

Decembrie 2001 - Toate operaţiunile efectuate în cadrul grupului sub brandul Nordea.

Formarea Nordea sa bazat pe crearea de noi posibilităţi. Posibilităţile de a oferi soluţii

financiare mai bune - mai bine pentru client, mai bine decât concurenţii, mai bine decât

înainte - şi de a face acest lucru la costuri cat mai mici şi cu o calitate superioară. Această

ambiţie este încapsulat în declaraţia de misiune a grupului: "Făcând posibilă." Aceasta este de

a ajuta clienţii pentru a obţine la ceea ce aspiră .Puterea inovatoare şi poziţia puternică în

regiunea nordică reprezintă factori vitali de succes în această căutare. Chiar si numele este o

reflectare a acesteia. Nordea provine din combinarea a două cuvinte, "nordice" şi "idee" - idei

nordice.

Nordea provine din patru bănci nordice:

•Merita Bank (Finlanda)

• Nordbanken (Suedia)

• Unibank (Danemarca)

• Christiania Bank og Kreditkasse (Norvegia)

Din decembrie 2001, toate operaţiunile au fost efectuate sub numele de marcă

Nordea. Astăzi Nordea este cel mai mare grup de servicii financiare în ţările nordice şi din

regiunea Mării Baltice. Baza solidă permite crearea de producţii complet integrate nordice şi

reţele de distribuţie, o parte esenţială a ambitiei bancii de a oferi cele mai bune soluţii

financiare. Nordea este cel mai clar exemplu de schimbări structurale, care a caracterizat

sistemul bancar nordic şi a operaţiunilor de asigurări în ultimul deceniu. Schimbarea a fost

rapidă şi de anvergură. Într-adevăr, peisajul bancar şi sectorul asigurărilor au fost transformate

complet. Anumite tranzacţii au fost efectuate între ţări, în timp ce altele au fost tranzacţionate

dincolo de frontierele naţionale. Tendinţa de consolidare a fost, totuşi, predominantă în ţările

nordice şi în regiunea Mării Baltice. Nordea a fost în prima linie a evoluţiilor şi astăzi este

22

jucătorul din regiune care a făcut cele mai semnificative progrese în ceea ce priveşte

integrarea activităţilor bancare şi de asigurări dincolo de frontierele naţionale.

4.2. Acţionarii

Venitul total al acţionarilor este realizat prin creşterea valorii de piaţă pe acţiune şi

dividende. Valoarea trebuie să fie consolidată prin angajamentul de a crea o creştere a

veniturilor şi gestionarea continua strictă a costurilor. Excesul de capital va fi returnat către

acţionari.

AcţionariNumăr de acţiuni, milioane

Actiuni & drept de vot în procente 1)

Sampo Oyj 818.0 20.3Statul suedez 799.2 19.9Nordea Fonden 158.2 3.9Swedbank Robur Funds 127.7 3.2AMF Insurance and Funds 60.4 1.5SHB Funds 50.8 1.3Nordea Funds 48.5 1.2SEB Funds 46.6 1.2Fourth Swedish National Pension Fund

41.4 1.0

Skandia Life Insurance 37.7 0.9Second Swedish National Pension Fund

35.0 0.9

First Swedish National Pension Fund

30.0 0.7

Varma Mutual Pension Fund 27.9 0.7Third National Pension Fund 26.3 0.7Nordea Profit Sharing Foundation 21.2 0.5Government of Singapore Invest. Corp

19.4 0.5

Seventh Swedish National Pension Fund

19.1 0.5

SPP Funds 16.7 0.4iShares Funds 15.6 0.4KPA Pension Insurance AB 15.0 0.4Other 1,609.3 40.0

Tabel 4: Principalii acţionari şi numărul de acţiuni deţinute5

1) Cu excepţia acţiunilor emise pe termen lung program de stimulare

5 Tabel 4: Principalii acţionari şi numărul de acţiuni deţinute - Sursa: http://www.nordea.com/investor+relations/nordea+share/shareholders

23

4.3. Produsele şi serviciile

Nordea Bank este o bancă ce oferă servicii financiare, operaţionale în ţările nordice şi

în regiunile Mării Baltice. Organizarea sa de afaceri include trei zone client: băncile nordice,

băncile private, precum şi instituţiile bancare internaţionale.

Banca are două domenii principale de produse, care cuprind produse bancare, precum

şi pieţe de capital şi economii. Nordea Bank operează prin aproximativ 1.400 de sucursale

bancare, precum şi centrele de apel şi o reţea online. Ofertele sale principale includ servicii de

cash management, corporate finance, servicii de custodie pentru investitorii străini care se

ocupă de valori imobiliare, soluţii pentru finanţarea exporturilor, soluţii de finanţare a

proiectelor, finanţarea comerţului şi serviciilor de administrare a investiţiilor, asigurări de

viaţă, regimul de pensii, servicii de private banking, fonduri de investiţii, servicii de

tranzacţionare online şi servicii bancare internaţionale. Banca este prezentă în Danemarca,

Finlanda, Norvegia, Suedia, Rusia, Polonia şi ţările baltice.

Evoluţii curente

Revista lider The Banker, care este parte a grupului Financial Times, a acordat

premiul de Banca Anului 2009 băncii Nordea.

Atribuirea titulaturii de Banca Anului 2009 a fost prezentat reprezentanţilor Nordea la

o ceremonie din Londra, joi, 3 decembrie 2009. În fiecare an băncile comerciale din întreaga

lume sunt în competiţie pentru a câştiga premiul de Banca Anului în ţările lor.

Prestigiosul titlu este acordat băncii care dovedeşte cele mai mari creşteri şi

performanţă în ceea ce priveşte nivelul de capital, activele şi a rentabilităţii capitalurilor

proprii în ţara lor. Banca câştigătoare trebuie să demonstreze, de asemenea, modul în care

structura lor bancară şi strategia îi va pregăti pentru evoluţiile viitoare pe piaţa lor.

24

"2008 şi 2009 au fost printre cei mai grei ani din istoria recentă bancară norvegiană.

Ne-am dovedit viabilitatea modelului nostru de afaceri prin a fi capabili să dirijăm prin apele

învolburate cu munca în echipă a oamenilor noştri în toate sucursalele băncii, gestionarea

riscurilor într-un mod foarte strict, o gamă largă de produse şi servicii şi o cooperare strânsă

cu clienţii noştri, " explică Gunn Wærsted Country Senior Executive al Nordea Bank Norway.

Bibliografie:

www.norges-bank.no

www.romanialibera.ro

www.findarticles.com

www.dnbnor.no

www.nordea.com

25