PLANUL LUCRÃRII

CAPITOLUL 1CAPITOLUL 1..............................................................................................................11PREZENTAREA SISTEMULUI BANCAR ROMÂNESCPREZENTAREA SISTEMULUI BANCAR ROMÂNESC................................11

1.1 EVOLUTIA SISTEMULUI BANCAR ROMÂNESC ÎN PERIOADA MODERNÃ...................................................11.2 SISTEMUL BANCAR ROMÂNESC ÎN PERIOADA 1947-1989...........................................................................41.3 SISTEMUL BANCAR ROMÂNESC DUPÃ 1990.............5

CAPITOLUL 2CAPITOLUL 2..............................................................................................................77GENERALITÃTI PRIVIND BANCA COMERCIALÃGENERALITÃTI PRIVIND BANCA COMERCIALÃ ROMÂNÃ S.A.ROMÂNÃ S.A.77

2.1. LOCUL SI ROLUL B.C.R. S.A. ÎN CADRUL SISTEMULUI BANCAR ROMÂNESC....................................................72.2. STRUCTURA ORGANIZATORICÃ A B.C.R. S.A.........102.3 PRODUSELE SI SERVICIILE BANCARE ALE BÃNCII COMERCIALE ROMÂNE S.A.........................................14

CAPITOLUL 3CAPITOLUL 3..........................................................................................................1818CREDITAREA AGENTILOR ECONOMICI DE CÃTRE B.C.R. S.A.CREDITAREA AGENTILOR ECONOMICI DE CÃTRE B.C.R. S.A.1818

3.1. POLITICA GENERALÃ DE CREDITE.........................183.2. PRINCIPII GENERALE SI CONDITII DE CREDITARE. .203.3.CATEGORII DE CREDITE ACORDATE DE BANCA COMERCIALÃ ROMÂNÃ S.A.........................................223.4. GARANTAREA CREDITELOR..................................283.5. ANALIZA CREDITELOR.........................................333.6. APROBAREA CREDITELOR....................................413.7. ACORDAREA CREDITELOR....................................433.8. RAMBURSAREA ŞI RESCADENŢAREA CREDITELOR.463.9. EVALUAREA GENERALĂ A RISCULUI CREDITELOR ŞI CONSTITUIREA PROVIZOANELOR SPECIFICE DE RISC...483.10. ASPECTE PRIVIND CONTROLUL BANCAR ASUPRA ACTIVITĂŢII DE CREDITARE........................................53

CAPITOLUL 4CAPITOLUL 4..........................................................................................................6464METODOLOGIA DE CREDITARE A SOCIETÃTILOR METODOLOGIA DE CREDITARE A SOCIETÃTILOR COMERCIALE (ANALIZA EFECTUATÃ PE BAZA DATELOR S.C. COMERCIALE (ANALIZA EFECTUATÃ PE BAZA DATELOR S.C. PRESIDENT S.R.L. SIBIU)PRESIDENT S.R.L. SIBIU)..........................................................................................................6464

4.1. ANALIZA MANAGERIALÃ A S.C. PRESIDENT S.R.L. SIBIU........................................................................644.2 ANALIZA FINANCIARÃ A S.C. PRESIDENT SRL.......66

4.2.1. ANALIZA INTERNÃ A S.C. PRESIDENT SRL............................664.2.1.1. BILANT ACTIV S.C. PRESIDENT SRL.............................................................664.2.1.2 BILANT PASIV S.C. PRESIDENT SRL..............................................................674.2.1.3. CONTUL DE PROFIT SI PIERDERI A SC PRESIDENT SRL...............................694.2.1.4. ANALIZA INDICATORILOR A SC PRESIDENT SRL.........................................714.2.1.5. SITUATIA FINANCIARÃ SINTETICÃ A CLIENTULUI LA SC PRESIDENT SRL....754.2.1.6. FLUXUL DE FONDURI LA SC PRESIDENT SRL..............................................77

4.3. DOCUMENTATIA AFERENTÃ ANALIZEI SI ACORDÃRII CREDITULUI DE CÃTRE BCR SA SOCIETÃTII COMERCIALE PRESIDENT SRL.........................................................79

CAPITOLUL 5CAPITOLUL 5..........................................................................................................9898CONCLUZII SI PROPUNERI. ELEMENTE PENTRU CONCLUZII SI PROPUNERI. ELEMENTE PENTRU CONTURAREA UNEI NOI STRATEGII A BÃNCII COMERCIALE CONTURAREA UNEI NOI STRATEGII A BÃNCII COMERCIALE ROMÂNEROMÂNE..........................................................................................................................................................9898

5.1. STRATEGIA BÃNCII COMERCIALE – DE LA NECESITATE LA DECIZIE.............................................985.2. MOTIVAŢIE ŞI PERFORMANŢĂ ÎN ACTIVITATEA BANCARĂ................................................................1025.3. O POSIBILĂ EVOLUŢIE A ORIENTĂRII ACTIVITĂŢII BANCARE................................................................104

ANEXA NR. 1ANEXA NR. 1......................................................................................................114114

ANEXA NR. 2ANEXA NR. 2......................................................................................................117117

ANEXA NR. 3ANEXA NR. 3......................................................................................................118118

ANEXA NR. 4ANEXA NR. 4......................................................................................................121121

BIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIE..................................................................................................123123

22

CAPITOLUL 1PREZENTAREA SISTEMULUI BANCARPREZENTAREA SISTEMULUI BANCAR

ROMÂNESCROMÂNESC

1.1 EVOLUTIA SISTEMULUI BANCAR1.1 EVOLUTIA SISTEMULUI BANCAR ROMÂNESC ÎN PERIOADA MODERNÃROMÂNESC ÎN PERIOADA MODERNÃ

Institutia bãncii, asa cum existã astãzi, nu poate fi privitã ca fiind creatia unui individ, a unei generatii sau a unui anumit popor. Bãncile sunt fructul copt al nevoilor ce au frãmântat omenirea în decursul timpurilor si care au trebuit sã o urmeze în evolutia sa.

Prima bancã în adevãratul sens al cuvântului - sustinea profesorul stefan I. Dumitrescu – se spune cã este aceea înfiintatã de Dogele Michele XI, cunoscutã sub numele de “BANCA DE VENETIA”.

În realitate ea a fost continuarea unei asociatii de bancheri, creditori ai cetãtii, care a existat între 1156-1171.

Se stie cã în Florenta s-a reglementat pentru prima datã ca bancherii sã tinã registrele si li s-a stabilit obligatia sã înscrie afacerile lor cu cifre romane.

Abia în secolul al XVII-lea încep sã fie înfiintate bãncile ce se apropie cât mai mult de cele de astãzi, unele având un caracter special de bãnci de emisiune, iar altele cu caracter de bãnci comerciale, menite sã facã operatiuni de bancã.

În legãturã cu primele începuturi de bancã în România, profesorul Victor Slãvescu în cartea “Istoricul Bãncii Nationale a României (1880-1924)”, preciza cã nu se poate vorbi de bãnci în sensul deplin al cuvântului, decât cãtre prima jumãtate a secolului al XIX-lea.

În 1856, printul Alexandru Ghica al Moldovei acorda dreptul de înfiintare a “Bãncii Nationale a Moldovei” cu sediul la Iasi, care a fost astfel prima institutie bancarã ce-si desfãsura activitatea pe teritoriul României. Banca a fost

11

creatã ca urmare a demersurilor unui bancher prusac si a fost concesionatã acestuia.

În anul urmãtor banca a dat faliment, datoritã lipsei de fonduri, recurgerii la credite din strãinãtate, precum si datoritã faptului cã, din capitalul subscris, a fost vãrsat doar o parte.

Viata economicã a României a fost sustinutã de organizatii de credit, înfiintate treptat, astfel dupã anul 1859 au început sã functioneze si alte bãnci. Ca urmare a legii adoptatã la 24.11.1864, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza a fost înfiintatã “Casa de depuneri si Consemnatiuni”. Aceastã institutie are un rol important, deoarece pânã la crearea Bãncii Nationale a României în 1880, a fost principala bancã de emisiune pe teritoriul Principatelor Unite.

În 1856 a apãrut la Bucuresti, sub denumirea de Banca România, o bancã care initial a avut atributii de bancã de emisiune si de scont. Ulterior, ca urmare a modificãrii statutului sãu, a pierdut aceste privilegii, desfãsurând apoi o activitate pur comercialã. Activitatea acestei bãnci a continuat pânã la nationalizarea sistemului bancar din România, în iunie 1948.

În aceeasi perioadã au mai apãrut si alte bãnci: “Banca Albina”, prima bancã cu capital integral românesc, care si-a început activitatea în 1852, la Sibiu; “Creditul Funciar Rural” în 1873; “Creditul Funciar Urban” în 1874, ca si banca Aurora din Nãsãud.

Anul 1880 reprezintã o datã epocalã în istoria creditului în tara noastrã, la 17 aprilie fiind înfiintatã Banca Nationalã a României, a cãrei istorie, asa cum arãta Victor Slãvescu se confundã cu însãsi istoria economicã a tãrii noastre.

Institutul central de emisiune a luat fiintã datoritã stãruintei si muncii câtorva fruntasi ai vietii publice de atunci: Ion Ghica, Ion C. Brãtianu, Ion Câmpeanu (primul ei conducãtor) si altii. Banca Nationalã a început sã functioneze în decembrie 1880 iar majoritatea capitalului fiind constituit din surse românesti, astfel încât sã se asigure controlul asupra economiei nationale si, totodatã, sã nu existe posibilitatea ca sistemul sãu bancar sã fie supus dominatiei strãine.

Corespunzãtor dezvoltãrii economice a tãrii, la început activitatea bãncilor se baza, în principal pe acordarea de credite persoanelor particulare. Odatã cu industrializarea si

22

implicit, cu dezvoltarea fortelor de productie, a apãrut necesitatea concentrãrii sumelor disponibile, pentru a fi satisfãcute proiectele concepute de proprietarii de pãmânt, de comercianti si de marii industriasi. Procesul de creare a noilor institutii de credit a fost accelerat prin aportul de capital autohton, apartinând reprezentantilor burgheziei si mosierimii române, dar si prin infuzia de capital strãin.

Dupã 1880, a crescut numãrul si importanta bãncilor românesti, peisajul bancar cunoscând o ascensiune numericã, de la numai 5 bãnci existente între 1880-1890 la aproape 200, înainte de primul rãzboi mondial. Printre principalele bãnci din acea perioadã se numãrau: “Banca Generalã Românã”, “Marmorosch Banc & Co.”, “Banca de Credit Român”, “Banca Comercialã Românã”, bãnci care erau finantate si prin capital strãin. Alãturi de acestea au fost create alte patru bãnci importante cu capital autohton, Banca Agricolã (1894), Banca de Scont (1898), Banca Comertului din Craiova (1898) si Banca Româneascã (1911), participând apoi la formarea capitalului altor bãnci, întreprinderi industriale si firme comerciale.

În perioada primului rãzboi mondial s-a intensificat activitatea bancarã în România. Ca rezultat al neutralitãtii României, în aceastã perioadã au apãrut oportunitãti noi de comert cu toate pãrtile implicate în conflict. Nivelul ridicat al comertului a adus beneficii sistemului bancar.

Anii care au urmat imediat rãzboiului au adus o încetinire dramaticã a activitãtii economice. Recesiunea a cuprins întreaga Europã, specula si inflatia atingând, în aceastã perioadã niveluri record.

Dupã primul rãzboi mondial, numãrul bãncilor din România a continuat sã creascã pânã la criza economicã din perioada 1929-1933. Aceastã depresiune a determinat falimentul multor bãnci sau fuzionarea pentru a supravietui.

Datoritã acestui aspect Guvernul României a trebuit sã intervinã pentru contracararea efectelor crizei economice, bancare si monetare. Guvernul a adoptat politici de conducere si control, în vederea acordãrii ajutorului necesar revigorãrii sistemului bancar. În 1934 a fost înfiintat Consiliul Superior Bancar, al cãrui presedinte era guvernatorul Bãncii Nationale. Au fost adoptate mai multe legi, atât pentru a ajuta economia, cât si pentru a îmbunãtãti sistemul bancar.

33

Cele mai importante reglementãri, cu repercusiuni asupra bãncilor au fost:

“Legea pentru lichidarea datoriilor agricole si urbane (7 aprilie 1934)”;

“Legea pentru organizarea si reglementarea comertului de bancã (8 mai 1934);

“Legea pentru înlesnirea si refacerea creditului (20 aprilie 1935)”.

Aceste legi au contribui la salvarea bãncilor mai mari, dar aproximativ 600 de bãnci au fost lichidate sau au fuzionat. Astfel, dacã la aparitia legii pentru organizarea si reglementarea comertului de bancã (în 1937) existau 1024 bãnci, în 1940 mai erau operationale doar 446 bãnci.

Anii ’70 sunt dominati de cinci bãnci principale: “Banca Româneascã”, “Banca de Credit Român”, “Banca Comercialã Românã”, “Banca Comercialã Italianã si Românã” si “Societatea Bancarã Românã”. Aceste bãnci realizau peste 50% din totalitatea operatiunilor bancare din România.

Pânã în 1947, sistemul bancar românesc cunoscuse o dezvoltare remarcabilã. Bãncile detineau resurse importante si functionau conform standardelor internationale iar personalul bancar era format din specialisti pregãtiti în conditii de concurentã si standarde profesionale ridicate, asa cum erau stabilite de Banca Nationalã.

Banca Nationalã a României avea un rol important: detinea monopolul emisiunii monetare si asigura acoperirea creditelor de scont, în favoarea altor bãnci.

1.2 SISTEMUL BANCAR ROMÂNESC ÎN1.2 SISTEMUL BANCAR ROMÂNESC ÎN PERIOADA 1947-1989PERIOADA 1947-1989

Dupã anul 1947, sistemul bancar se va restrânge datoritã trecerii la economia de comandã si intrãrii României sub zona de influentã sovieticã.

În aceastã perioadã a economiei centralizate, asistãm la declinul sistemului bancar românesc.

Dupã data de 28 decembrie 1946, când Banca Nationalã a României a fost etatizatã devenind Banca Republicii Populare Române Bancã de Stat si odatã cu introducerea metodelor de conducere centralizatã în economie, se reduce numãrul bãncilor.

44

Prin Decretul nr. 197/1948 s-a prevãzut ca toate bãncile private sau de stat sã fie lichidate sau dizolvate. În acest cadru legislativ s-au mai mentinut: “Banca de Credit pentru Investitii” (Societatea Nationalã de Credit Industrial), “Casa Nationalã de Economii si Cecuri Postale” si “Casa de Depuneri si Consemnatiuni”. Ultimele douã bãnci vor fuziona si vor forma “Casa de Economii, Cecuri si Consemnatiuni” care, în octombrie 1949, a primit denumirea de “Casa de Economii si Consemnatiuni”. Aceastã institutie va detine monopolul depunerilor populatiei pânã la sfârsitul anului 1989.

În luna septembrie a anului 1948 “Banca de Credit pentru Investitii” va deveni “Banca de Investitii”.

Toate operatiunile bancare, începând cu 15 octombrie1948 vor fi concentrate la nivelul unei singure institutii – Banca de Stat, care functiona ca centru de încasãri si control al numerarului. Aceastã metodã de distribuire planificatã a banilor permite instituirea de cãtre Guvern a unui sistem propriu de conducere centralizatã, supraveghere si control a economiei nationale.

Pânã în anul 1967 va functiona astfel sistemul, apãrând o serie de bãnci noi: “Banca pentru Agriculturã si Industrie Alimentarã” si “Banca Românã pentru Comert Exterior”. În acest moment survine si reorganizarea Bãncii Nationale. Aceste schimbãri au fost însotite de un anumit grad de deschidere dar conducerea centralizatã continuã sã functioneze în acelasi mod.

Prin reglementãrile Bãncii Nationale, rolul si functiile bãncilor au fost strict limitate si priveau, în principal, atragerea disponibilitãtilor de la populatie si din economie si distribuirea acestora conform planului de credite, unor întreprinderi sau unor persoane. Însã, bãncile trebuiau sã respecte anumite reglementãri stricte, de exemplu, aveau voie sã transfere fonduri cãtre întreprinderi, numai în conformitate cu planul national unic. Ele functionau ca parte pasivã a afacerilor si erau, în principal, unitãti administrative.

Acest sistem centralizat elimina orice formã de concurentã între bãnci, întrucât functionau si actionau numai în cadrul unor linii directoare foarte stricte.

În aceastã perioadã serviciile si produsele bancare erau oferite într-un numãr limitat de cãtre sistemul bancar românesc.

55

1.3 SISTEMUL BANCAR ROMÂNESC DUPÃ 19901.3 SISTEMUL BANCAR ROMÂNESC DUPÃ 1990

Începând cu anul 1990, sistemul bancar din tara noastrã a cunoscut un proces de restructurare, acest lucru fiind determinat de:

evolutia economiei nationale; tendintele comportamentului celor ce

beneficiazã de serviciile bãncilor; politicile curente si de perspectivã pe care

Guvernul le-a exercitat asupra sectorului bancar, de regulã prin mãsuri legislative si prin pârghiile obisnuite ale politicilor monetare si de comert;

tehnologiile moderne care transfigureazã în interior aparatul bancar.

Trecerea la o economie de piatã are repercusiuni asupra cresterii continue a numãrului agentilor economici privati. Acest aspect a determinat nevoia dezvoltãrii unui sistem bancar care sã rãspundã solicitãrilor pietei si sã asigure oferta de produse si servicii bancare necesare unei economii de piatã.

Asistãm la reforma sistemului bancar românesc, care a început în perioada 1990-1991, prin elaborarea si adoptarea unei noi legislatii bancare privind organizarea si functionarea bãncii centrale si a bãncilor comerciale. Noua legislatie bancarã se bazeazã, în principal, pe Legea nr. 58/1999 privind activitatea bancarã si Legea nr. 34/1991 privind Statutul Bãncii Nationale a României. O importantã deosebitã o detine Legea nr. 31/1990 privind societãtile comerciale, datoritã faptului cã si bãncile sunt organizate ca societãti comerciale, în plus fiind necesarã autorizarea acordatã de BNR pe baza criteriilor stabilite prin reglementãri si norme speciale. În acelasi timp, au început sã aparã noi bãnci, finantate fie de stat, fie prin aport de capital privat, fie autohton, fie strãin sau mixt. Aceste bãnci oferã servicii atât statului, cât si agentilor economici privati, bãncile încurajând si sustinând procesul de privatizare.

Actualmente sistemul bancar în România este structurat pe douã nivele, respectiv o bancã centralã si bãncile comerciale sau institutiile financiare, ca societãti comerciale care au ca obiect desfãsurarea activitãtii de bancã. Banca Nationalã a României este institutia de emisiune a statului român; ea coordoneazã si stabileste

66

reglementãrile în domeniile: monetar, de credit, valutar si de plãti, asigurând totodatã supravegherea celorlalte institutii bancare.

Operatiunile comerciale îndeplinite pânã în 1989 de Banca Nationalã au fost transferate unei noi bãnci comerciale: Banca Comercialã Românã. Banca Nationalã are un nivel ridicat de independentã si rãspunde numai în fata Parlamentului. Guvernatorul si Consiliul de Administratie al Bãncii sunt alesi de Parlament, pe baza recomandãrilor primului ministru.

În România bãncile comerciale functioneazã conform Legii 31/1990 privind societãtile comerciale, Legii 58/1999 privind activitatea bancarã si pe baza licentei acordate de BNR.

Transformãrile din sistemul bancar s-au manifestat si în structura operatiunilor bancare reflectate în structurile bilantiere.

În sfera activelor se constatã pânã în 1995 o scãdere a gradului de angajare bancarã în acordarea de credite economiei si populatiei datoritã conditiilor de risc foarte mari, la care erau supuse bãncile. Începând cu perioada de dupã 1995 asistãm la o usoarã crestere în acordarea de credite economiei si populatiei datoritã realizãrii unei stabilitãti macroeconomice precare si a consolidãrii bancare.

Se manifestã de asemenea o crestere a activelor externe (numerar în valutã, depozite la bãnci strãine, participatii, titluri de valoare etc.) ca o mãsurã asiguratorie în conditiile unui sistem bancar în consolidare si a unei economii în tranzitie.

Totodatã sunt în ascensiune si pasivele externe (împrumuturi de la bãnci strãine, depozite ale bãncilor strãine etc.).

Pânã la mijlocul anului 1998, în România functionau 43 de bãnci dintre care 31 de societãti bancare – persoane juridice române si 12 sucursale si reprezentante ale bãncilor strãine, care puteau sã concureze pe piatã si sã ofere servicii în scopul de a dezvolta noi afaceri (vezi anexa 1).

România si-a îmbunãtãtit practica bancarã cu noi tehnici si instrumente. Obiectivul principal al tuturor acestor îmbunãtãtiri este de a constitui o retea de bãnci comerciale, eficiente si viabile, care sã ofere o gamã largã

77

de servicii bancare necesare sustinerii cresterii economice într-o economie de piatã.

În vederea organizãrii si coordonãrii activitãtii bancare în ceea ce priveste aspectele profesionale, în 1991 s-a constituit Asociatia Românã a Bãncilor. În octombrie 1991 a fost creat Institutul Bancar Român, având drept fondatori BNR si Asociatia Românã a Bãncilor.

Concurenta interbancarã orienteazã activitatea bancarã mai aproape de cerintele clientului, prin dezvoltarea unei oferte de produse si servicii bancare mai multe si mai bune. Dar, bãncile nu existã numai pentru a satisface cerintele pietei ci si pentru a participa ele însele pe piatã.

88

CAPITOLUL 2GENERALITÃTI PRIVIND BANCA COMERCIALÃGENERALITÃTI PRIVIND BANCA COMERCIALÃ

ROMÂNÃ S.A.ROMÂNÃ S.A.

2.1. LOCUL SI ROLUL B.C.R. S.A. ÎN CADRUL2.1. LOCUL SI ROLUL B.C.R. S.A. ÎN CADRUL SISTEMULUI BANCAR ROMÂNESC SISTEMULUI BANCAR ROMÂNESC

Înfiintatã la 1 decembrie 1990, Banca Comercialã Românã a aniversat sapte ani de activitate, în conditiile speciale în care România le-a parcurs si în care bãncii i-au revenit sarcini deosebite prin preluarea si continuarea activitãtii comerciale pe care o derula pânã atunci Banca Nationalã a României.

Caracteristica etapei parcurse constã într-o dinamicã acceleratã în dezvoltarea activitãtilor prin punerea la dispozitie a unei game largi de produse si servicii bancare, într-o puternicã deschidere spre exterior.

În decembrie 1990, Banca Comercialã Românã S.A. figura cu un capital social de 12 miliarde lei, resurse în lei din disponibilitãtile în valutã ale titularilor de cont de 1 miliard lei credite bancare acordate de 250 miliarde lei, iar la sfârsitul anului 1990 banca dispunea de 100 unitãti proprii si avea un personal de 5317 angajati.

Desi Banca Comercialã Românã a luat fiintã la 1 decembrie 1990, si-a pãstrat continuitatea în activitãtile pe care le desfãsura înainte Banca Nationalã a României, cu acelasi personal din sucursale si filiale.

Legat de continuitatea si functionarea Bãncii Comerciale Române vorbim de operatiile sale de bazã, respectiv de continuarea activitãtii de creditare pe termen scurt a economiei nationale, a majoritãtii societãtilor comerciale din industrie, acestea rãmânând ca si în perioada de tranzitie sã fie finantate prin unitãtile Bãncii Comerciale Române.

Scurta si bogata istorie a Bãncii Comerciale Române recunoaste realizãri deosebite, banca dezvoltându-se atât

99

prin cresterea produselor si serviciilor bancare specifice pe care le-a oferit pânã acum clientelei sale, cât si prin asimilarea rapidã a unor noi activitãti dintre care mentionãm: trecerea la creditare pe termen lung si mediu pentru investitii, acordarea de credite în valutã, deschiderea de conturi în valutã pentru persoane fizice si juridice si efectuarea de operatiuni de schimb valutar, derularea operatiunilor de decontare în numele clientilor a activitãtilor de comert exterior.

Asistãm la dezvoltarea si modernizarea bãncii prin organizarea pe baze mai moderne a activitãtilor de trezorerie, a planificãrii financiare si a profitabilitãtii, a organizãrii unitãtilor teritoriale ca centre de profit, a structurãrii unei organizãri optime de marketing, vânzãri si monitorizare a pietei, a informatizãrii bãncii.

Desi cresterea numãrului bãncilor în România a determinat în mod firesc si o redistribuire a clientelei si a afacerilor în general, ceea ce s-a reflectat si asupra Bãncii Comerciale Române, totusi aceasta rãmâne reprezentativã si cu ponderi ridicate la principalele pozitii la bilantul agregat al bãncilor comerciale.

An de an, un element edificator pentru o apreciere concludentã asupra stabilitãtii si dezvoltãrii sale îl constituie evolutia în dinamicã a principalilor indicatori ai bãncii, începând cu anul înfiintãrii sale.

Evolutia cea mai bunã o are capitalul total, în care se cuprinde capitalul social si fondurile constituite din disponibilitãtile si depozitele la termen ale titularilor de cont. Pentru exemplificare am în vedere evolutia capitalului total în cadrul Bãncii Comerciale Române în perioada 1991-1997.

1010

1111

Banca Comercialã Românã a destinat cea mai mare parte a resurselor sale - proprii si atrase - creditãrii economiei, pentru finantarea în principal a activelor circulante.

Sintetizând câteva date statistice se poate avea în vedere cã:

banca deserveste astãzi peste 700.000 de clienti în aproape 1.200.000 de conturi ale acestora;

banca face zilnic peste 600.000 de operatiuni; personalul bãncii, care lucreazã în cele 206

unitãti bancare, reprezintã 25% din totalul personalului bancar din România;

banca dispune azi de un capital propriu si suplimentar în sumã de 380 miliarde lei, iar în termeni comparabili ea detine 26% din totalul fondurilor proprii ale întregului sistem al bãncilor comerciale;

societãtile comerciale care sunt clienti ai Bãncii Comerciale Române ce îsi deruleazã operatiunile prin Banca Comercialã Românã reprezintã din punctul de vedere al volumului activitãtilor, 80% din activitatea industriei românesti;

banca are relatii de corespondentã cu peste 400 de bãnci din întreaga lume.

2.2. STRUCTURA ORGANIZATORICÃ A B.C.R.2.2. STRUCTURA ORGANIZATORICÃ A B.C.R. S.A.S.A.

Structura organizatoricã actualã a Bãncii Comerciale Române reprezintã ansamblul posturilor si compartimentelor de muncã, modul de organizare si subordonare, precum si legãturile ce se stabilesc între ele, pentru realizarea în mod corespunzãtor a tuturor sarcinilor ce le revin societãtii respective.

Actualmente, conducerea si administrarea centralei Bãncii Comerciale Române sunt asigurate de:

Adunarea Generalã a Actionarilor; Consiliul de administratie; Comitetul de Credit (de Directie); Presedintele si vicepresedintele.

1212

Adunarea Generalã a Actionarilor

Adunarea Generalã a Actionarilor reprezintã totalitatea proprietarilor de actiuni, convocati în adunãri ordinare si extraordinare, si are urmãtoarele atributii:

a) discutã, modificã si aprobã bilantul si contul de profit si pierderi, dupã ascultarea raportului administratorilor si stabileste dividendele;

b) alege administratori si cenzori;c) fixeazã remuneratia cuvenitã pentru exercitiul în

curs, administratorilor si cenzorilor;d) se pronuntã asupra gestiunii administratorilor si dã

acestora descãrcarea de gestiune pentru anul încheiat; e) aprobã bugetul de venituri si cheltuieli si programul

de activitate pentru exercitiul urmãtor;f) hotãrãste desfiintarea uneia sau mai multor dintre

unitãtile bãncii.Adunarea Generalã a Actionarilor se întruneste o datã

pe an în cel mult trei luni de la încheierea anului financiar, într-o adunare ordinarã sau ori de câte ori este necesar, într-o adunare extraordinarã.

Adunarea generalã ordinarã este legal constituitã prin prezenta actionarilor care sã reprezinte cel putin jumãtate din capitalul social, iar hotãrârile se iau cu 2/3 din voturile actionarilor prezenti.

Adunarea Generalã extraordinarã se întruneste ori de câte ori este nevoie a se lua o hotãrâre în legãturã cu :

prelungirea duratei de functionare a bãncii; mãrirea, reducerea sau reîntregirea capitalului

social; participarea cu capital la societãtile

comerciale, financiare sau bancare; schimbarea obiectului si formai societãtii; mutarea sediului; fuziunea cu alte societãti, dizolvarea anticipatã

a bãncii; emisiunea de obligatiuni, titluri de credit si alte

înscrisuri de valoare; modificarea statului bãncii.

Ea este legal constituitã prin prezenta actionarilor care sã reprezinte cel putin jumãtate din capitalul social. Adunarea Generalã este convocatã de Consiliul de

1313

Administratie, prin publicarea convocãrii în Monitorul Oficial cu cel putin 15 zile înainte.

sedintele vor fi conduse de cãtre Presedintele Consiliului de Administratie.

Consiliul de Administratie

Conducerea si administrarea curentã a bãncii se încredinteazã de cãtre Adunarea Generalã a Actionarilor unui Consiliu de Administratie.

Presedintele Consiliului de Administratie este totodatã si presedintele bãncii, calitate în care conduce si Comitetul de Credit.

Consiliul de Administratie al bãncii delibereazã asupra problemelor de bazã cum sunt:

a) bilantul contabil si contul de profit si pierderi, precum si propunerile ce urmeazã sã fie prezentate Adunãrii Generale a Actionarilor privind destinatia profitului;

b) politica bãncii privind creditele, resursele si dobânzile;

c) propunerile ce urmeazã a fi prezentate Adunãrii Generale a Actionarilor privind rezervele si eventuala utilizare a acestora;

d) propunerile privind emiterea de obligatiuni, de actiuni si titluri de credit si modul de distribuire a acestora;

e) stabilirea veniturilor si cheltuielilor bãncii, investitiilor proprii, reparatiilor capitale si aprobarea documentatiilor tehnico-economice prezentate de Consiliul tehnico-economic;

f) aprobarea înfiintãrii sucursalelor, filialelor, agentiilor sau reprezentantelor în tarã si în strãinãtate;

g) regulamentul de ordine interioarã al bãncii, structura organizatoricã, functiile, atributiile si normele de functionare;

h) stabilirea numãrului de personal al bãncii si nivelul de salarizare al acestuia atât pentru administratia centralã, cât si pentru unitãtile acesteia;

i) numirea directorilor, adjunctilor acesteia si contabililor sefi din centrala bãncii unitãtilor teritoriale;

j) numirea Comitetului de directie si stabilirea competentelor acestuia;

1414

k) aprobarea nivelului comisioanelor, taxelor si spezelor bancare;

l) aprobarea înregistrãrii, pe seama fondului de risc sau a altor fonduri constituite conform legii, a sumelor imposibil de recuperat sau a celor recuperate nu poate fi realizatã în conditii economice, precum si a pierderilor provocate de salariati, consecintã a riscului normal al serviciului;

m) aprobarea organizãrii si participarea bãncii la licitatii de devize, precum i titluri de valoare române si strãine;

n) propune Adunãrii Generale a Actionarilor participarea bãncii cu capital în lei sau valutã, în calitate de asociat sau actionar, la societãtile comerciale, bancare si financiare române sau strãine;

o) aprobarea de cumpãrare sau de construire de imobile din fondurile bãncii pentru nevoile proprii sau ale salariatilor sãi;

p) aprobarea normelor, instructiunilor si cadrului de desfãsurare a operatiunilor bãncii;

q) alte aspecte ale activitãtii curente.Membrii Consiliului de Administratie al bãncii nu pot

ocupa, fãrã autorizarea expresã a acestuia posturi de membrii în consiliile de administratie sau de directori în alte societãti bancare si nici sã participe la asemenea firme ca asociati cu rãspundere limitatã.

Comitetul de Directie

Consiliul de Administratie poate delega o parte din competentele sale unui Comitet de Directie format din: presedinte, vicepresedinti si trei membrii alesi din administratori, fixându-le în acelasi timp si remuneratia.

Presedintele Consiliului de Administratie conduce în acelasi timp si Comitetul de Directie.

Deciziile Comitetului de Directie se iau cu 2/3 din voturile membrilor sãi.

Comitetul de Directie este obligat sã prezinte la fiecare sedintã a Consiliului de Administratie registrul sãu de deliberãri.

1515

În Comitetul de Directie votul nu poate fi luat prin delegatie.

Supravegherea gestiunii Consiliului de Administratie al bãncii se realizeazã de Comisia de Cenzori, formatã din trei membrii si toti atâti supleanti. Cel putin unul dintre ei trebuie sã fie contabil autorizat sau expert contabil.

În situatia în care Statul detine cel putin 20% din capital, unul dintre cenzori va fi recomandat de Ministerul de Finante.

Anul financiar al bãncii începe la 1 ianuarie si se încheie la 31 decembrie al fiecãrui an calendaristic. Consiliul de Administratie al bãncii asigurã întocmirea la termenele stabilite a bilantului contabil, a contului de profit si pierderi, precum si a dãrii de seamã anuale, pe care le prezintã Adunãrii Generale a Actionarilor.

Bilantul si contul de profit si pierderi se întocmesc în conditiile prevãzute de lege. Consiliul de Administratie trebuie sã prezinte Cenzorilor cu cel putin o lunã înainte de ziua stabilitã pentru sedinta Adunãrii Generale a Actionarilor, bilantul exercitiului precedent cu contul de profit si pierderi, însotit de raportul sãu si documentele justificative.

O copie a bilantului împreunã cu raporturile Consiliului de Administratie si al cenzorilor va fi depusã la sediul bãncii si al sucursalelor, în cele 15 zile care preced Adunarea Generalã a Actionarilor, pentru a fi consultatã de actionari.

Bilantul si contul de profit si pierderi vor fi publicate în Monitorul Oficial.

În cadrul Bãncii Comerciale Române functioneazã urmãtoarea structurã organizatoricã:

Banca Comercialã Românã

Centrala Bãncii Comerciale Române

Sucursale ale Bãncii Comerciale Române

1616

Filiale ale Bãncii Comerciale Române

Agentii ale Bãncii Comerciale Române

Pentru conducerea activitãtilor bancare în fiecare sucursalã, filialã sau agentie se constituie un Comitet Director. Din Comitetul Director fac parte: directorul sucursalei (filialei), directorii adjuncti, contabilul sef, sefii serviciilor de creditare, trezorerie si reprezentantul oficiului juridic.

2.3 PRODUSELE SI SERVICIILE BANCARE ALE2.3 PRODUSELE SI SERVICIILE BANCARE ALE BÃNCII COMERCIALE ROMÂNE S.A.BÃNCII COMERCIALE ROMÂNE S.A.

Banca asigurã azi toatã gama de produse si servicii cerute de clientii sãi în procesul de derulare a comertului exterior sau a altor operatii specifice pentru care au fost deschise acestea.

Statutul Bãncii Comerciale Române S.A. a fost aprobat prin Hotãrârea Guvernului României nr. 1105/1990. Principalele prevederi ale statutului pot fi astfel rezumate:

forma – societate pe actiuni; durata – 99 de ani de la durata emiterii

autorizatiei de functionare, posibilitatea extinderii acestei perioade;

obiective principale de activitate: atragerea si formarea de depozite bãnesti, în lei si valutã, de la persoane fizice si juridice, din tarã si din strãinãtate;

acordarea de credite pe termen scurt, mediu si lung;

efectuarea de servicii bancare;

operatiuni pentru activitatea de comert exterior;

alte operatiuni bancare;

1717

capital – integral subscris de stat; fonduri – pentru desfãsurarea activitãtii sale,

banca constituie urmãtoarele fonduri: fondul de rezervã;

fondul de risc;

alte fonduri prevãzute de lege.

Banca efectueazã operatiuni bancare si financiare în tarã si strãinãtate, pentru contul sãu propriu si al clientilor sãi, persoane fizice sau juridice, în numele unor institutii sau în colaborare cu acestea, precum si orice alte activitãti permise de reglementãrile în vigoare, astfel:

atrage depozite bãnesti la vedere sau la termen în lei sau valutã, de la persoane fizice sau juridice, în vederea pãstrãrii si fructificãrii lor;

acordã credite pe termen scurt, cu scadenta de rambursare pânã la 12 luni, pentru activitãtile de aprovizionare, desfacere si prestãri servicii, precum si consum gospodãresc si personal;

acordã credite pe termen mediu, cu rambursare pânã la 25 de ani, în conditiile stabilite de lege, cu asigurarea resurselor corespunzãtoare;

efectueazã operatiuni de scontare a efectelor comerciale în cadrul operatiunilor de scont si rescont;

efectueazã operatiuni de încasãri si plãti în lei si valutã, în numerar si virament pentru clientii care deschid conturi la bancã, pentru operatiunile bãnesti ale acestora;

efectueazã operatiuni de schimb valutar, organizeazã si participã la licitatii de devize, cumpãrã si vinde, în tarã sau strãinãtate, precum si titluri de valoare române sau strãine;

acordã clientilor sãi credite în valutã; emite si primeste cecuri sau documente de

platã în valutã; primeste si emite garantii pentru

angajamentele de platã strãine, proprii sau ale tertilor sau în favoarea acestora;

1818

efectueazã operatiuni de arbitrajare pe pietele monetare, sub forma de atragere si constituire de depozite la termen si la vedere, proprii si ale clientilor. Banca poate compensa din profitul realizat din aceste operatiuni eventualele diferende nefavorabile;

poate avea calitatea de asociat sau actionar al unor societãti sau institutii bancare, societãti comerciale, de productie, prestãri servicii, precum si alte domenii permise de lege, cu capital în lei sau în valutã, în tarã si în strãinãtate;

participã la tranzactii externe financiare, de plãti si de credit, încheie cu bãnci si institutii financiare strãine angajamente si conventii de plãti; încheie contracte si conventii privind primirea sau acordarea de credite din tarã sau din strãinãtate;

încheie aranjamente de corespondentã cu bãnci si institutii financiare strãine;

participã la organizatii si organisme internationale cu caracter financiar, bancar sau monetar;

efectueazã operatiuni de încasãri si plãti si alte servicii bancare pentru institutiile finantate de la buget sau autofinantate;

efectueazã operatiuni privind executarea de casã a bugetului statului, în limita mandatului primit;

efectueazã operatiuni cu metale pretioase si cu obiecte confectionate din acestea si cu alte valori cu grad înalt de lichiditate în contul propriu sau al clientilor sãi;

cumpãrã sau vinde în tarã sau strãinãtate aur si alte metale pretioase în lingouri, monede si medalii;

efectueazã pentru contul sãu propriu sau al clientilor sãi vânzarea de actiuni, titluri sau înscrisuri, precum si rãscumpãrarea acestora;

cumpãrã, vinde, pãstreazã în custodie si administreazã active monetare, executã transferuri, operatiuni de clearing si alte operatiuni de virament pe cont propriu sau al clientilor;

1919

efectueazã operatiuni de consulting bancar la cererea unor investitori pentru investitiile de capital strãin sau românesc, în tarã sau în strãinãtate, pentru emiterea si lansarea, pe piata românã sau strãinã, a obligatiunilor de împrumuturi de stat sau particulare, pentru emiterea si lansarea de actiuni, precum si orice alte activitãti de consulting;

asigurã depozitarea si transportul, cu mijloace proprii, în conditiile legii, a numerarului si a altor valori detinute de clientii sãi;

efectueazã orice alte operatiuni bancare în tarã sau în strãinãtate.

Banca acordã credite, prin negociere cu solicitantul, în functie de bonitatea si solvabilitatea acestuia. Banca este în drept sã solicite, la acordarea creditelor garantii asiguratorii cum sunt:

bunurile ce se procurã din creditul acordat; gajul mobiliar; înscrisuri de valori si alte efecte de comert; ipoteca constituitã asupra bunurilor imobile

aflate în proprietatea debitorilor; scrisori de garantii bancare; cesiuni; alte valori.

Banca stabileste potrivit dispozitiunilor legale, conditiile în care bunurile care constituie garantia creditului rãmân în pãstrarea clientului beneficiar de credite, precum si modalitatea în care se poate dispune de acestea.

Creditele se acordã pe baza contractului de credit care se încheie cu beneficiarul acestuia si în care se consemneazã clauzele referitoare la:

volum; obiect; garantii; termene de rambursare; dobânda; alte clauze.

Contractul de credit are valoare de înscris autentic si constituie titlu executoriu.

Banca este îndreptãtitã, fatã de clientii care nu-si îndeplinesc angajamentele sau nu respectã clauzele din contract sã ia urmãtoarele mãsuri:

2020

recuperarea creditelor înainte de termen, atunci când se constatã înstrãinarea garantiilor prezentate, utilizarea creditelor în alte scopuri decât acelea pentru care au fost acordate, pãstrarea în conditii necorespunzãtoare a materialelor aduse în garantie, sustragerea de la îndeplinirea obligatiilor din contract;

valorificarea totalã sau partialã a înscrisurilor care i-au fost date în garantie, banca recupereazã din sumele rezultate din valorificarea înscrisurilor, creditele acordate, dobânzile si orice cheltuieli efectuate în legãturã cu valorificarea, eventualul surplus remitându-se împrumutatului;

declansarea potrivit legii, a procedurii juridice de executare silitã, punere în faliment si lichidare.

Depozitele constituite si creditele acordate sunt purtãtoare de dobânzi din momentul constituirii, al acordãrii lor. Dobânda este negociabilã.

Este necesar sã se facã precizarea cã banca primeste de la clientii sãi bilanturile contabile, contul de profit si pierderi, situatia angajamentelor de platã si orice informatii si date referitoare la bonitatea, lichiditatea si solvabilitatea acestora.

2121

CAPITOLUL 3CREDITAREA AGENTILOR ECONOMICI DECREDITAREA AGENTILOR ECONOMICI DE

CÃTRE B.C.R. S.A.CÃTRE B.C.R. S.A.

3.1. POLITICA GENERALÃ DE CREDITE3.1. POLITICA GENERALÃ DE CREDITE

Toate produsele si serviciile bancare îsi au importanta lor, dar creditul rãmâne principalul produs oferit de bacã.

Creditul este operatiunea prin care se iau în stãpânire imediatã resurse, în schimbul unei promisiuni de rambursare viitoare, în mod normal însotite de piata unei dobânzi ce remunereazã pe împrumutãtor.

Operatia priveste douã pãrti. O parte care dã creditul, cealaltã parte îl primeste, altfel spus se îndatoreazã.

Banca Comercialã Românã S.A. a destinat cea mai mare parte a resurselor proprii si atrase creditãrii economiei, respectiv agentilor economici cu capital de stat, mixt sau pirat.

Activitatea din sfera economiei reale a stat în ultimii ani în atentia autoritãtilor guvernamentale si bancare, care au adoptat unele forme adecvate de sprijin, prin linii de credit cu destinatie specialã si dobânzi preferentiale, de care au beneficiat foarte multe societãti comerciale. Liniile de credit au fost destinate asigurãrii stocurilor de materii prime de bazã si cele strategice ale tãrii, stimulãrii productiei de export si a exportului în general, finantãrii unor lucrãri în agriculturã si formãrii de stocuri de produse agricole.

În activitatea generalã de creditare a întreprinderilor cu profil economic, sectorul de stat ocupã locul principal al Bãncii Comerciale Române S.A. în primul rând pentru faptul cã acest sector a fost preluat de la Banca Nationalã a României si a rãmas sã fie creditat de unitãtile Bãncii Comerciale Române.

Relatiile de credit au existat si în economiile premonetare. Deci creditul poate exista si în economiile

2222

fãrã monedã. Evident cã, în ansamblul lor relatiile de credit, astãzi nu se pot emancipa de haina monetarã.

Operatiunile de credit pot interveni într-o gamã foarte amplã de la relatiile între indivizi sub forma unor acorduri personale simple, pânã la tranzactiile formalizate ce se efectueazã pe pietele monetare si formulate în cadrul unor contracte complexe. O parte importantã a relatiilor de credit priveste mobilizarea capitalurilor disponibile si a economiilor.

Pãrtile implicate, tipul de instrumente utilizate si conditiile în care creditul este consimtit, sunt extrem de diverse si în continuã evolutie. Dispozitivul institutional variazã de asemenea, de la tarã la tarã.

Se remarcã ponderea creditului în lei, dar într-o anumitã scãdere, în favoarea creditului în valutã, a cãrui pondere în total, aproape se dubleazã. Spre deosebire de creditul în lei, la creditul în valutã dominã ce pe termen mediu si lung.

Deplasarea, creditului în valutã, cu prioritate pe termen meniu si lung, trebuie remarcatã în mod deosebit, pentru cã pe aceastã cale, banca a sprijinit efectiv clientii sãi, societãtile comerciale pentru importul destinat retehnologizãrii si dezvoltãrii capacitãtilor de productia generalã si pentru export în special.

Banca comercialã Românã în prezent efectueazã un numãr important de operatiuni pe liniile de credit oferite de marile bãnci din S.U.A., Germania, Anglia, Elvetia, Austria, Italia, Olanda.

Din punctul de vedere al ramurilor economiei nationale, industria a fost cea care a beneficiat de cea mai mare parte a plasamentelor sub formã de credite.

Industria a beneficiat în mare mãsurã si de credite cu dobânzi preferentiale pentru productia de export, import si alte activitãti. Dupã industrie, urmeazã în ordine cooperatia, agricultura, comertul si turismul.

Banca urmãreste cu mare atentie evolutia principalelor douã grupe de credite pe termen scurt, din punctul de vedere al formei de finantare: creditul pe termen scurt sub forma capitalului de lucru si creditul pe obiect, destinat acoperirii stocurilor, cheltuielilor si a activelor justificate economic.

Se poate observa o tendintã pozitivã în vederea acordãrii creditelor prin conturi speciale de împrumut.

2323

Asistãm la diversificarea activitãtii de creditare, tehnica de acordare devin din ce în ce mai complexã. Pentru a satisface cerintele crescânde ale clientilor sãi, Banca Comercialã Românã a dezvoltat relatii de finantare de tip Bank - Bank cu bãnci de prim rang, având încheiate pânã în prezent 13 astfel de acorduri de împrumut, altele fiind în curs de negociere.

În calitatea sa de împrumutat pe piata externã si de împrumutãtor pentru clientii sãi, Banca Comercialã Românã îmbinã armonios politica de creditare externã cu cea internã.

Utilizarea resurselor proprii si atrase de pe piata monetarã, precum si a resurselor, împrumutate de pe piata internationalã a creditelor face posibilã adoptarea unei politici flexibile de pânã la 1 an, la împrumuturi pe termen mediu si lung, pânã la 10 ani.

Banca a acordat Credite pe termen scurt, în valutã în principal pentru importul de materii prime necesare realizãrii productiei destinate pietei interne, cât si celei externe. În cazul din urmã, se realizeazã o finantare de tip pre-export.

Concomitent s-a dezvoltat în ultimul timp, creditarea în valutã sub forma unor linii de credit revolving, pentru importul de materii prime, materiale curente, cu încasare de dobândã bancarã, la soldul angajat.

Creditele pe termen mediu si lung, sustin procesele de restructurare, retehnologizare si modernizare a capacitãtilor de productie existente.

Pentru proiectele pe termen mediu si lung, banca deruleazã alãturi de liniile de credit Bank-Bank, credite furnizor, credite cumpãrãtor, operatiuni de forfetare si leasing.

3.2. PRINCIPII GENERALE SI CONDITII DE3.2. PRINCIPII GENERALE SI CONDITII DE CREDITARECREDITARE

Fundamentarea deciziei de creditare presupune o parcurgere logicã a unor etape bine determinate de analizã a agentului economic, pornindu-se de la analiza motivãrilor pentru care se solicitã creditul si finalizându-se cu actiunea de creditare, respectiv de negociere cu clientul, în vederea aprobãri sau refuzului bãncii de a acorda creditul solicitat.

În întreaga sa activitate de creditare banca va respecta întocmai prevederile Legii Bancare nr. 58/1999

2424

privind activitatea bancarã, Legii nr. 34/1991 privind Statutul Bãncii Nationale a României, a normelor, instrumentelor si regulamentelor emise de Banca Nationalã a României în calitatea sa de bancã centralã si cu atributii de reglementare în domeniul monetar de credit, valutar si de plãti, precum si propriile norme si instructiuni de lucru.

Operatiunile de creditare efectuate de bãncile comerciale au la bazã prudenta bancarã, criteriu fundamental de politicã bancarã, ce caracterizeazã întreaga activitate.

Conform prevederilor Legii bancare nr. 58/1999 privind activitatea bancarã, “la acordarea creditelor, societãtile bancare vor urmãri ca solicitantii sã prezinte credibilitate si toate operatiunile bancare vor trebui consemnate în documente contractuale din care sã rezulte clar toti termenii si toate conditiilor respectivelor tranzactii”.

Activitatea de creditare se bazeazã, în primul rând, pe analiza viabilitãtii si realismului afacerilor în vederea identificãrii si evaluãrii capacitãti de platã a clientilor, respectiv de a genera venituri si lichiditãti ca principalã sursã de lichidare a capacitãtii de platã a clientilor se face prin analiza aspectelor financiare si nefinanciare ale afacerilor, atât ale celor din perioadele expirate cât si cele prognozate.

În momentul acordãrii creditelor trebuie sã se aibã în vedere atât avantajul pentru bancã, deoarece prin extinderea si diversificarea portofoliului de credite ea poate obtine profit suplimentar, cât si pentru clienti, respectiv aspectele nefinanciare care pot avea efecte neprevãzute asupra desfãsurãrii afacerilor si rambursarea creditelor.

Analiza si acordarea creditelor trebuie sã aibã în vedere influenta factorilor asupra proiectelor propuse de clienti, respectiv aspectele nefinanciare care pot avea efecte neprevãzute asupra desfãsurãrii afacerilor si rambursãrii creditelor.

Pentru creditele acordate, banca percepe dobânzi si comisioane care se negociazã cu agentii economici în functie de conditiile pietei si se înscriu în contractele de credite.

În situatia în care împrumutatul încalcã conditiile contractuale, inclusiv cele referitoare la destinatia

2525

creditului, banca poate întrerupe imediat fãrã preaviz utilizarea creditului acordat.

Împrumuturile acordate unui singur debitor nu pot depãsi, cumulate 20% din capitalul propriu al bãncii.

Regiile autonome pot contracta credite totale pentru acoperirea cheltuielilor curente în proportie de cel mult 20% din veniturile brute realizate în anul precedent, conform prevederilor art. 9 din Legea nr. 15/1990 privind organizarea unitãtilor economice de stat.

Creditele se acordã pe bazã de garantii, banca având dreptul sã verifice la agentul economic modul cum sunt utilizate si garantate creditele primite, iar în cazul în care se constatã nerespectarea prevederilor contractuale sã retragã creditele înainte de scadenta stabilitã sau, în lipsã de disponibilitãti sã le treacã la credite restante si sã urmãreascã rambursarea acestora în ordinea stabilitã de lege.

Pe toatã durata creditãrii, agentii economici beneficiari de credite au obligatia sã depunã la bancã un exemplar din bilantul contabil, balante sau situatii trimestriale.

Creditele pe termen scurt se acordã la cererea agentilor economici care îndeplinesc urmãtoarele conditii:

sunt constituiti potrivit legii; desfãsoarã activitãti eficiente potrivit actului

de înfiintare si statutului de functionare; îndeplinesc indicatorii de bonitate; prezintã garantii morale si materiale pentru

utilizarea cu eficientã a creditului si rambursarea integralã la scadentã;

valoarea garantiilor materiale prezentate este mai mare sau cel putin la nivelul creditelor si a dobânzilor aferente;

au deschise conturi la unitãtile teritoriale ale bãncii;

posedã capital social potrivit statutului; acceptã clauzele negociate înscrise în

contractul de credite.Având în vedere conditiile generale de creditare

bancarã prezentate anterior si de faptul cã prudenta bancarã reprezintã criteriul fundamental de politicã bancarã, voi prezenta urmãtoarele principii generale de creditare, ce caracterizeazã de asemenea activitatea bancarã:

2626

Credibilitatea reprezintã suportul moral, elementul psihologic esential, fãrã de care creditul nu poate exista. Dobândirea încrederii presupune cunoasterea clientului, iar aceasta se realizeazã printr-o permanentã activitate de informare si documentare privind:

calitãtile morale si profesionale ale managerilor societãtii si principalilor colaboratori si asociati;

reputatia, privitã prin prisma calitãtii produselor, a serviciilor, a relatiilor cu partenerii;

situatia patrimonialã si financiarã etc.Forma contractualã . “Toate operatiunile de credit si

garantii ale societãtilor bancare vor trebui consemnate în documente contractuale din care sã rezulte clar toti termenii si toate conditiile respectivelor tranzactii.

Destinatia creditului este principiul care obligã împrumutatul de a utiliza creditul în concordantã cu scopul pentru care a fost acordat si totodatã dreptul bãncii de a urmãri respectarea modului de utilizare.

Garantarea creditului . Orice credit trebuie garantat cu bunuri mobile si imobile sau titluri de valoare existente în patrimoniul unitãtii. Garantiile asigurãrii reprezintã principalul mijloc prin care se diminueazã riscul insolvabilitãtii.

Rambursarea la termen a creditului . Determinarea realã a capacitãti împrumutatului de a

realiza venituri, alegerea si convenirea garantiilor asiguratorii, precum si supravegherea permanentã a modului de utilizare a creditului, sunt principalele mãsuri care asigurã înfãptuirea acestui principiu.

Dobânda reprezintã interesul care stã la baza oricãrei operatiuni de credit si constituie pretul creditului utilizat. Dobânda perceputã pentru creditele acordate, se negociazã de bãncile comerciale, având în vedere dobânda pietei, raportul între cererea si oferta de capital, ea neputând fi sub nivelul taxei oficiale a scontului.

Garantiile creditului admise de bãncile comerciale sunt:

a) gajul propriu-zis, sub cele douã forme: gajul cu deposedare; gajul fãrã deposedare.

b) ipoteca conventionale de rangul I;c) cesiunea de creantã;

2727

d)scrisoarea de garantie bancarã;e) stocurile de materii prime, materiale, mãrfuri

destinate consumului sau vânzãrii imediate, asupra cãrora nu se poate constitui gajul propriu-zis;

f) dreptul de gaj general.

3.3.CATEGORII DE CREDITE ACORDATE DE3.3.CATEGORII DE CREDITE ACORDATE DE BANCA COMERCIALÃ ROMÂNÃ S.A.BANCA COMERCIALÃ ROMÂNÃ S.A.

Pentru completarea fondurilor proprii, Banca Comercialã Românã acordã solicitantilor, credite pentru acoperirea cheltuielilor de productie si desfacere, achizitionarea de produse si mãrfuri în vederea comercializãrii, efectuarea cheltuielilor aferente productiei din perioada urmãtoare, pentru unele nevoi temporare de fonduri apãrute în aprovizionarea si desfacerea produselor, precum si pentru realizarea unor obiective de investitii.

Corespunzãtor scopurilor pentru care sunt solicitate, banca poate acorda urmãtoarele categorii de credite:

A) credite pe termen scurt, a cãror duratã de rambursare nu poate depãsi 12 luni;

B) credite pe termen mediu, cu durata de rambursare între 1-5 ani;

C) credite pe termen lung cu durata de rambursare de peste 5 ani;

A) CREDITE PE TERMEN SCURTPunctul de plecare în stabilirea tipurilor de credite pe

termen scurt îl reprezintã situatia patrimoniului la sfârsitul trimestrului precedent precum si previziunile de crestere a activelor în trimestrul prognozat.

Cu ajutorul informatiilor respective, se întocmeste Planul de Trezorerie, care este baza de referintã pentru stabilirea tipurilor de credite pe termen scurt posibile de solicitat de cãtre întreprinderi.

2828

Fig.1 Plan de trezorerie

Fig.2 Active în afara planului de trezorerie

2929

a) Credite pentru capital de lucru (de trezorerie) Este specific societãtilor cu capital integral de stat. Se

acordã agentilor economici prin contul curent, prin care se efectueazã de regulã, toate încasãrile si plãtile acestora.

Nivelul acestui credit depinde de diferenta dintre activele curente, si pasivele curente, fiind destinat sã acopere obligatiile de platã pe termen scurt ale întreprinzãtorilor.

Activele curente, se vor influenta cu stocurile si cheltuielile creditate prin conturi separate de împrumut, eferente activitãtilor de investitii neacoperite cu surse corespunzãtoare.

Nivelul creditului pentru capitalul de lucru se determinã pe baza planului de trezorerie, care se prezintã în termen de 5 zile lucrãtoare de la începutul trimestrului.

Pe baza planului de trezorerie, se stabileste: excedentul care reprezintã volumul de credite

ce urmeazã a fi rambursate esalonat în perioada urmãtor;

deficitul, care reprezintã volumul de credite noi de care poate beneficia agentul economic în trimestrul în curs.

Creditele de trezorerie se acordã pentru o perioadã de 90 de zile, cu posibilitatea prelungirii scadentei, fãrã a depãsi încã 12 luni.

b) Credite pentru stocuri, cheltuieli si alte active constituite temporar.

Formarea unor stocuri si efectuarea unor cheltuieli în afara activelor cuprinse în planul de trezorerie se datoreazã unor cauze economice determinate de primirea în avans a unor materii prime, întreruperea productiei, greutãti în expedierea produselor finite.

Termenul maxim de acceptare la creditarea acestor stocuri si cheltuieli date este pânã la 12 luni.

Documentatia trebuie sã justifice obiectul creditãrii, cauzele care au determinat formarea stocurilor si cheltuielilor (primirea de materiale în avans, aprovizionarea în loturi optime, întreruperea productiei, etc.).

c) Credite pentru stocuri si cheltuieli sezoniere de materii prime si produse.

Specificul procesului de productie din întreprinderile care prelucreazã materii prime si agricole le solicitã

3030

acestora sã formeze stocuri care se consumã într-o perioadã mai mare de un trimestru fãrã a depãsi 12 luni de la constituire.

Aceste credite se acordã pe baza cererilor si a documentatiei prezentate.

cererea de credite; ultimul bilant; situatia de stocuri si cheltuieli pentru care se

solicitã creditul; bugetul de venituri si cheltuieli; lista bunurilor materiale si a valorilor ce

constituire garantii asiguratorii; orice alte documente solicitate de bancã.

d) Credite pentru productie de export si import de productie.

Aceste credite au si ele la bazã documentatia de la punctul anterior, cu conditia existentei contractelor sau comenzilor ferme de desfacere, acreditive irevocabile deschise, sau alte forme de platã, dacã între parteneri existã relatii de colaborare traditionale.

Creditele pentru productia de export, se acordã pentru aprovizionarea cu materii prime din tarã si din import, în vederea realizãrii de produse cu desfacere asiguratã la export, vizând întreg ciclul: aprovizionare - productie - desfacere.

Creditele pentru exportul de produse, se acordã pe baza documentelor ce atestã livrarea, pe perioada de la livrare, pânã la încasarea contravalorii de la partenerii externi.

Creditele de acest fel, se acordã prin contul 30...04, cu conditia ca agentii economici sã aibã contul valutar deschis în unitãtile teritoriale ale bãncii, iar durata ciclului productie - livrare - încasare, sã nu depãseascã 12 luni.

e) Credite pentru documente remise spre încasare (facturi, cecuri, etc.).

Perioada de creditare este de maxim 45 de zile numai dacã activele respective nu au fost cuprinse în Planurile de Trezorerie sau nu au asiguratã o altã sursã de finantare. Se verificã dacã produsele au fost expediate efectiv, dacã facturile nu sunt refuzate la platã sau în litigiu si se asigurã de existenta capacitãtii de platã.

f) Facilitãti de cont.Pentru agentii economici cu situatie economico -

financiarã foarte bunã, dar care din cauze bine justificate

3131

nu pot face fatã temporar plãtilor. Se pot acorda credite pe termene de pânã la 15 zile în sumã limitã.

Plafonul maxim în care se acordã facilitãtile de cont este de 500 milioane lei.

În acordarea acestora se va avea în vedere cã volumul total al creditelor sã nu depãseascã 20 % din capital si rezervele bãncii, iar la regiile autonome sã se încadreze si în limita a 20 % din veniturile brute ale anului precedent.

Conditia ca aceste facilitãti sã fie acordate este ca ele sã se încadreze în plafonul total de credite, primit de la centrala bãncii.

g) Creditarea prin cont curent sub forma liniei de credit.

Aceastã creditare se percepe ca o creditare flexibilã, promptã, specificã societãtilor comerciale cu capital privat, societãtilor care provin din privatizarea întreprinderilor cu capital de stat sau cooperatist, precum si societãtilor cu capital privat ce au desfãsurat o activitate continuã în ultimele 12 luni.

Dupã deschiderea liniei de credit, toate plãtile se efectueazã din contul curent în limita soldului creditor existent, iar dupã epuizarea acestuia, în limita plafonului de credite aprobat, cu exceptia plãtilor ce privesc operatiuni efectuate în concordantã cu obiectul de activitate al societãtii, rambursãri de credite acordate prin conturi simple de împrumut, plãti pentru investitii în limita surselor existente cu aceastã destinatie, plãtile pentru impozite si taxe.

h) Credite de care pot beneficia societãtile cu capital privat, ce îmbracã forma creditãrii pe obiect si se acordã pentru constituirea anumitor stocuri de combustibili, materii prime, materiale, piese de schimb, subansamble, etc. si pentru efectuarea anumitor cheltuieli necesare productiei, desfacerii, executãrii de lucrãri si prestãri de servicii.

i) Creditele pentru valutã vândutã la licitatii.Se acordã pentru 2 zile, respectiv în termenul de

încasare în lei a valutei vândute la licitatie, pe baza ordinului de vânzare a valutei, acceptat de bancã.

j) Creditele în valutã pe termen scurt.Se acordã persoanelor fizice sau juridice care

realizeazã produse, executã lucrãri sau presteazã servicii si le încaseazã în valutã. Acestea se acordã pentru

3232

procurarea din import a unor materii prime, materiale, produse finite, piese de schimb, etc.

k) Creditele pentru investitii

B)+C) CREDITE PE TERMEN MEDIU sI LUNG Se acordã sub formã de:a) Credite pentru asociatiile salariatilor si membrii

conducerii societãtilor care se privatizeazã.Se acordã pentru finantarea avansului minim pentru

actiunile ce urmeazã a fi cumpãrate de la F.P.S., având ca termen de acordare, cel mult 5 ani, iar ca surse de rambursare, dividendele repartizate din profitul realizat de societate.

b) Credite pentru finantarea investitiilor - sunt destinate pentru acoperirea cheltuielilor prevãzute în documentatiile tehnico-economice, privind lucrãrile de constructie-montaj, modernizãri, retehnologizãri si achizitionãri de noi utilaje.

Pentru a primi aceste credite agentii economici trebuie sã îndeplineascã anumite conditii printre care:

agentii economici trebuie sã participe cu surse proprii în cuantumul de minim 15% din valoarea investitiilor;

creditul va fi primit esalonat, în functie de efectuarea cheltuielilor de investitii, potrivit graficului de executie;

asigurarea surselor pentru rambursarea creditelor la scadentele stabilite si plata dobânzilor aferente .

Creditele pentru investitii se pot acorda agentilor economici, atât ca persoane fizice cât si juridice în functie de scopurile propuse. Creditele pentru investitii acordate persoanelor juridice, pot fi utilizate pentru:

achizitionarea de animale de muncã, productie si reproductie, masini, utilaje, instalatii si alte mijloace fixe;

amenajarea, modernizarea, dezvoltarea spatiilor si capacitãtilor de productie existente, precum si executarea de reparatii capitale si curente;

realizarea unor noi obiective de investitii prin construire sau cumpãrare;

Creditele de investitii acordate persoanelor fizice pot fi:

3333

împrumuturi cu caracter productiv (materii prime, inventar agricol, realizarea unor investitii complexe);

împrumuturi cu caracter personal (autoturism, investitii imobiliare).

Creditele în valutã ce privesc activitatea de investitii sunt acordate pentru:

modernizarea si dezvoltarea capacitãtilor de productie existente;

retehnologizarea proceseor de productie; achizitionarea de masini, utilaje, tehnicã de

calcul, instalatii tehnologice si mijloace de transport;

constructii de noi obiective de investitii; efectuarea oricãror alte cheltuieli legate strict

de realizarea si darea în exploatare a obiectivelor de investitii.

3.4. GARANTAREA CREDITELOR3.4. GARANTAREA CREDITELOR

Pentru evitarea unor riscuri în încasarea creditelor acordate de bancã se va asigura ca solicitantii sã dispunã de posibilitãti de restituire a creditelor în conditiile desfãsurãrii unei activitãti normale, precum si pentru recuperarea acestora în situatiile în care împrumutatii nu-si executã obligatiile asumate, din diverse cauze.

În acest caz împrumutatii prezintã garantii asiguratorii pentru utilizarea cu eficientã a creditului si asigurarea rambursãrii la scadentã a ratelor si dobânzilor aferente, ce pot fi oferite atât de debitori cât si de terte persoane fizice sau juridice, numite garantii.

Valoarea minimã a garantiilor acceptate de bancã, va fi în toate cazurile cel putin egalã cu datoria cea mai mare a debitorului, formatã din creditul acordat plus dobândã datoratã, pânã la rambursarea primei rate din împrumut.

Având în vedere reglementãrile legale, garantiile acceptate de bancã se împart în douã categorii:

Garantii reale; Garantii personale.

A. GARANTII REALEDreptul de retinere asigurã creditorului posibilitatea

de a retine un bun corporal, proprietate a debitorului, atât timp cât el n-a fost achitat integral. Pentru aceasta trebuie

3434

îndeplinite anumite conditii: bunul corporal detinut sã aibã o legãturã de creantã, creanta trebuie sã fie certã si exigibilã.

Sunt formate din ipoteci, gajuri si cesiunea de creantã.a) Ipoteca este actul prin care debitorul acordã

creditorului dreptul asupra unui imobil, fãrã deposedare si cu publicitate.

Ipoteca conferã creditorului dreptul de preferintã si dreptul de urmãrire.

Ipoteca poate fi legalã (prevãzutã de lege) convenitã (consimtitã prin contract) sau judiciarã (acordatã de organele judecãtoresti).

Obiectul ipotecii îl constituie bunurile imobile, respectiv clãdirile de orice fel si terenurile.

Procedura de verificare de cãtre inspector a ipotecii cuprinde realizarea urmãtoarelor obiective:

pentru constituirea ipotecii conventionale este necesar ca cei ce o constituie sã aibã capacitatea deplinã de exercitiu si deci posibilitatea de a înstrãina imobilul, deci persoana care solicitã creditul trebuie sã punã la dispozitia bãncii actul care sã ateste calitatea de proprietar;

solicitantul de credit trebuie sã prezinte un raport de evaluare a imobilului respectiv, fãcut de un expert si sã facã dovada cã nu existã alte ipoteci constituite asupra imobilului respectiv;

declaratia solicitantului de credite pe propria rãspundere privind creditele primite de la bãnci si a cãror rambursare a fost garantatã cu ipoteci asupra aceluiasi imobil, valoarea acestor credite, situatia rambursãrii ratelor scadente;

polita de asigurare a imobilului; evaluarea la fata locului a imobilului; ipoteca conventionalã trebuie sã fie încheiatã

prin înscris autentic; actul de constituire a ipotecii va trebui sã

prevadã principiul specializãrii ipotecii în dublu aspect: imobilul ipotecat si suma garantatã;

înscrierea ipotecii în registrul special sau dupã caz în Cartea Funciarã din subordinea judecãtoriei.

3535

Pentru ca ipoteca sã fie acceptatã de bancã trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele conditii:

ipoteca sã fie de rang I (având în vedere situatia falimentului);

valoarea imobilului ipotecat sã fie de cel putin 10% mai mare decât creditul solicitat plus dobânzile si comisioanele;

existenta certã în timp a imobilului ipotecat mai precis pânã în momentul stingerii integrale a obligatiei;

imobilul ipotecat sã fie asigurat împotriva tuturor riscurilor, iar polita de asigurare sã fie cesionatã în favoarea bãncii.

b) Gajul de deposedare (amanetul) apare în situatii mai speciale asupra bunurilor mobile cu valoare mare si volum mic (metale pretioase, tablouri etc._ pe baza unui contract de gaj, încheiat cu proprietarul bunurilor gajate si înregistrat la Registrul de gaj al Primãriei.

Pentru bunurile preluate în gaj cu deposedare se va solicita avizul organelor competente, din care sã rezulte clar autenticitatea si valoarea de piatã a bunurilor respective.

Pe durata pãstrãrii în gaj, banca va percepe comisioane legal stabilite pentru astfel de operatiuni.

c) Gajul fãrã deposedare se materializeazã prin existenta unui contract consensual, în cazul cãruia, bunul care constituie obiectul gajului rãmâne în continuare în posesia debitorului.

Acest gaj se poate constitui asupra: bunurilor mobile de natura materiilor prime,

materiale, semifabricate, etc. dacã pe toatã durata creditãrii se vor gãsi sub aceeasi formã. Când se stabileste valoarea acestor bunuri se are în vedere pretul de achizitie, din care se deduce o marjã de risc de 10%;

bunurile mobile de natura mijloacelor fixe, numai dacã sunt în functiune s gradul de uzurã nu depãseste 50%. Valoarea la care se admit acestea în garantie este valoarea rãmasã din care se deduce o marjã de 20%.

În cazul verificãrii de cãtre inspector si acceptãrii gajului drept garantie a creditului se va urmãri:

3636

cel ce constituie gajul sã fie proprietarul bunului gajat sã aibã capacitatea deplinã de exercitiu, inclusiv de a-l înstrãina;

bunul care face obiectul gajului trebuie sã aibã o valoare de piatã si sã fie uso lichidabil;

valoarea gajului trebuie sã acopere valoarea creditului si a dobânzii aferente.

Dupã exercitarea evaluãrii la fata locului a bunurilor gajate, dacã se constatã cã valoarea bunului se aflã sub valoarea totalã a creditului si dobânzii se va cere clientului sã depunã garantii suplimentare în completare.

i se va cere solicitantului sã cesioneze în favoarea bãncii drepturile sale care decurg din contract;

gajul va fi consemnat într-un înscris – contract de gaj – în care bunurile gajate si care vor fi înregistrate în Registrul de gaj al Primãriei.

Dacã debitorul nu-si îndeplineste obligatiile contractuale se trece la executarea gajului în douã moduri:

1) creditul poate cere instantei sã retinã bunul gajat în contul creantei neachitate;

2) creditorul are dreptul de a cere vânzarea la licitatie publicã a bunului gajat.

d) cesiunea de creantã este o conventie scrisã prin care un creditor transmite o creantã a sa unei alte persoane. Pot fi cesionate creantele din livrãri de mãrfuri, executãri de lucrãri si prestãri de servicii atât la export cât si la intern.

În cazul cesiunii de creantã, legat de verificarea si acceptarea acesteia inspectorul bãncii va avea în vedere:

cesiunea de creantã sã fie constatatã printr-un contract de cesiune;

dacã cedentul are calitatea de creditor, acesta va trebui sã remitã cesionarului titlul constatator al creantei;

debitorului cedat i se va solicita o declaratie de acceptare în formã autenticã sau i se va face cunoscut cã noul sãu creditor este BCR, prin executorul judecãtoresc;

cedentul este tinut sã garanteze cã, la momentul cesiunii, creanta cedatã existã în mod valabil;

se va analiza situatia financiarã a cedentului, în scopul stabilirii riscului de neplatã, în cazul în care este vorba de cesiunea unei creante la

3737

intern, iar în cazul cesiunii unor creante din livrãri la export, se va urmãri ca plata sã fie prin acreditiv irevocabil si confirmat de o bancã agreatã de Banca Comercialã Românã sau prin incasso, sau garantat cu scrisoare de garantie irevocabilã emisã de o bancã agreatã de Banca Comercialã Românã S.A.

B. GARANTII PERSONALE – exprimã angajamentul asumat de o persoanã fizicã sau juridicã, dupã caz, care se obligã se execute obligatia debitorului în cazul neelucidãrii ei de cãtre împrumutat. Un astfel de angajament îl reprezintã si scrisoarea de garantie bancarã.

Scrisoarea de garantie bancarã este un înscris prin care altã bancã (garant) se angajeazã neconditionat si irevocabil, ca în cazul în care un debitor nu va executa obligatia de a plãti la o altã datã bine stabilitã o sumã de bani determinatã, sã plãteascã ea suma neachitatã, în favoarea bãncii beneficiare.

La analiza fãcutã de inspector a scrisorilor cu garantie bancarã emise de alte societãti în favoarea Bãncii Comerciale Române S.A. va avea în vedere urmãtoarele elemente:

denumirea si semnãturile autorizate ale persoanelor îndreptãtite sã angajeze banca garantã;

debitorul; obiectul garantiei; valoarea garantiei ce va trebui sã acopere atât

suma împrumutatului cât si dobânzile, taxele, comisioanele si spezele aferente;

valabilitatea în timp ce trebuie sã acopere întreaga perioadã de creditare;

beneficiarul.Scrisorile de garantie bancarã în lei, pe termen de 12

luni, pot fi de mai multe feluri, având ca si criteriu de departajare, distinctia. Astfel se pot acorda scrisori de garantie bancarã pentru:

aprovizionãri în tarã sau import; taxe vamale; executãri de lucrãri sau prestãri de servicii; buna executie a licentelor de export.

C. ALTE GARANTII

3838

a) Gajul generalAgentilor economici cu o situatia economico-financiarã

bunã, banca le poate accepta drept garantie a creditului si gajul general asupra întregului patrimoniu al agentilor economici.

Spre deosebire de gajul propriu-zis si de ipotecã, când numai acele bunuri gajate sau ipotecate sunt afectate de creanta respectivã, în cazul dreptului de gaj general toate bunurile, prezente si viitoare, în universalitatea lor sunt afectate de toate creantele prezente si viitoare, privind astfel toti creditorii în pozitii de egalitate.

Gajul general spre deosebire de garantiile reale nu conferã unitãtii bancare sigurantã mai pronuntatã din punctul de vedere al riscurilor bancare.

În situatiile în care gajul general constituie garantie pentru creditul solicitat banca va efectua o verificare la fata locului, a principalelor elemente de patrimoniu ale împrumutatului sau garantului, iar concluziile rezultate vor fi mentionate în referatul de analizã al creditului.

b) Depozitul bancar reprezintã o garantie materialã sub forma unei sume de bani depusã de debitor la bancã, în favoarea beneficiarului, în anumite conditii stabilite si comunicate bãncii de cãtre debitor.

Pentru ca depozitul bancar sã fie acceptat drept garantie a creditului este necesar ca inspectorul sã verifice îndeplinirea urmãtoarelor conditii:

indicarea bãncii la care se constituie depozitul; în cazul în care depozitul este la o altã bancã

decât banca care acordã creditul se verificã dacã aceasta este o bancã agreatã de Banca Comercialã Românã; de credibilitatea si reputatia bãncii respective; indicarea expresã la B.C.R. S.A. ca beneficiar al depozitului;

valoarea depozitului bancar care sã acopere valoarea creditului solicitat plus dobânda aferentã;

termenul de valabilitate al depozitului; semnãturile autorizate ale agentilor economici

ce constituie depozitele; certificarea scrisã a bãncii la care s-a constituit

depozitul în cazul în care aceasta e o altã bancã decât cea care acordã creditul.

3939

3.5. ANALIZA CREDITELOR3.5. ANALIZA CREDITELOR

În momentul în care o întreprindere se adreseazã bãncii comerciale ci o solicitare de credit pe termen scurt, aceasta procedeazã la efectuarea unei analize detaliate si în domenii diferite privind agentule economic respectiv. Pentru a începe analiza, întreprinderea solicitantã depune o documentatie economicã si financiarã complexã:

cererea de credit semnatã de persoana autorizatã din întreprindere;

ultimul bilant; situatia stocurilor si cheltuielilor pentru care

solicitã creditarea; bugetul de venituri si cheltuieli pentru anul în

curs; studiul de fiabilitate; contul de profit si pierdere; lista bunurilor materiale si valorilor ce

constituie garantii asiguratorii pentru creditul solicitat;

alte documente necesare analizei.

A. Analiza managerialã (nefinanciarã)

În fata bãncii comerciale, firma trebuie sã vinã în primul rând cu o activitate economicã în care sã nu prezinte riscuri majore în perioada de utilizare a creditului. În acest scop, întregul univers intern si extern al întreprinderii este supus unei analize si interpretãri riguroase pentru a putea fi depistate efectele posibile ale unor evenimente politice, sociale, economice, militare, sau a unor schimbãri tehnologice, în evolutia cererii, precum si sub influenta inflatiei, a îmbãtrânirii produselor.

În general acestea sunt cazurile în care banca comercialã vine în întâmpinarea firmelor cu capital integral sau majoritar de stat. Pentru firmele private se are în vedere deficitul de resurse pe trimestru (diferite plãti,

4040

încasãri), generat de constituirea unor stocuri de materii, prime, combustibil, piese de schimb, este, precum si efectuarea unor cheltuieli necesare productiei si desfacerii, executarea unor lucrãri si servicii.

Pornind de la aceastã necesitate precum si de la oferta bãncilor comerciale de a le onora, sistemul bancar si întreprinderile procedeazã la fundamentarea si adoptarea unor decizii de creditare.

Procesul decizional cuprinde urmãtoarele etape:1. Analiza managerialã si economico-financiarã;2. Analiza solicitãrii de credit;3. Adoptarea deciziei de creditare;4. Analiza periodicã a calitãtii portofoliului de credite

pe termen scurt detinut de banca comercialã.Parcurgerea acestor etape se realizeazã cu ajutorul

unui fond de informatii economice, financiare, manageriale, monetare, provenite din sistemul bancar, din economia nationalã si din întreprindere. În anumite cazuri, sunt solicitate informatii si de pe piata financiar-monetarã internationalã.

Deci, în fundamentarea deciziei de acordare a unui credit, ofiterii de credite vor tine seama suplimentar si de factorii nefinanciari, interni si externi dupã cum urmeazã:

1. Denumirea clientului.2. Ramura si sectorul din care face parte.3. Sediul social (adresã, telefon, fax).4. Forma juridicã si data înregistrãrii la Registrul

Comertului.5. Capital social.6. Conduecrea societãtii este asiguratã de:

a) consiliul de Administratie (acolo unde existã)b) persoane împuternicite sã angajeze

societatea.7. Aspecte privind conducerea unitãtii:

calitatea moralã si profesionalã, prestigiu si experientã în ramura sau sectorul

de activitate, reputatia managerialã; gradul de participare a echipei de conducere la

capitalul societãtii.8. Personalul unitãtii: calitatea fortei de muncã,

numãr si structurã (direct, indirect, productiv, etc.).9. Imobile aflate în patrimoniul societãtii.10. Echipamente de productie existente.

4141

11. Tehnologie:- veche: ........ %;- medie ......... %;- avansatã ......... %.

12. Capacitãti de productie si gradul lor de utilizare. Investitii în curs de desfãsurare sau prevãzute a se executa pe urmãtoarea structurã: nr. crt., obiectul, destinatia, costul investitiei, sursa de finantare, data începerii, politici de marketing.

13. Sfera de activitate.14. Caracterul activitãtii.15. Produse si servicii: principalele produse.16. Principalii furnizori de materii prime si materiale.17. Cererea:

a) posibilitãti de crestere a acesteia;b) principali furnizori de materii prime si

materiale.18. Piata actualã:

a) pozitia pe piatã: localã; judeteanã; nationalã; internationalã.

b) strategia de dezvoltare: existenta unei strategii; posibilitãti de realizare a strategiei; alternative si implicatii în cazul nerealizãrii

strategiei propuse; existenta unui plan de restructurare si

redresare financiarã;c) obiective cantitative si calitative;d) clienti potentiali, pe plan intern si

international.19. Concurenti: principalii concurenti în tarã si în

strãinãtate.20. Politici de preturi: nivel fatã de concurentã,

facilitãti.21. Politica promotionalã:

se realizeazã pe plan national/local; audio, video, presã scrisã, etc.

22. Impactul factorilor nefinanciari externi asupra activitãtii clientului.

Pentru managerii actuali, formati în conditiile economiei centralizate, însusirea cel mai greu de dezvoltat

4242

este asumarea rãspunderii pentru gestionarea eficientã a patrimoniului. Cultivarea acestei însusiri privind privatizarea, legislatia, reprezintã o sansã realã pentru iesirea din crizã a economiei si pentru utilizarea corectã si eficientã a creditelor angajate de firmã.

Toate aceste subdomenii ale managementului firmei sunt analizate de inspectorul bancar si comunicate spre interpretarea finalã Comitetului de Directie al Bãncii Comerciale. Comitetul de Directie transferã informatiile privind managementul firmei în calificative, utilizabile alãturi de cele privind performantele economico-financiare, la luarea deciziei de creditare.

Nr. crt. Criteriul Calificativ1. Calitatea organizãrii - bunã

- medie- slabã

2. Sectorul de activitate - perspectivã de dezvoltare bunã- perspectivã de dezvoltare slabã- sector neviabil

3. Pozitia unitãtii pe ramuri

- foarte bunã- bunã- satisfãcãtoare

4. Calitatea conducerii - foarte bunã - bunã - satisfãcãtoare

5. Perspectiva firmei - activitate variabilã- activitate slabã - fãrã perspective

B. Analiza economico-financiarã

Pentru acceptarea cererii de credite, rolul cel mai important îl au performantele economico-financiare realizate de întreprinderea solicitatoare în perioada imediat precedentã.

Astfel Banca Comercialã Românã face lunar o analizã a agentilor economici care solicitã sau are angajate credite, pentru cel putin 60 % din volumul creditelor aflate pe rol. Aceastã analizã scoate în relief indicatori cum ar fi:

capital subscris si vãrsat;

4343

realizarea indicatorilor economici, cum sunt: amf (productie, marfã fabricatã), CA (cifra de afaceri), profitul brut, profitul net, dobânda, active circulante, surse de acoperire a acestora, credite si plãti restante, etc.;

indicatori de eficientã ( marja profitului brut, net, fatã de cifra de afaceri, stocuri, acoperirea dobânzii din profit, etc.);

Se calculeazã pentru o mai bunã analizã ratele financiare, de echilibru, de îndatorare, precum si bonitatea agentilor economici, pe baza indicatorilor de lichiditate, solvabilitate, rentabilitate, echilibru.

Prezentarea ratelor financiare calculate:

1. Rata de lichiditate: rata lichiditãtii generale = active pe termen

scurt/pasive pe termen scurt; rata lichiditãtii imediate = active pe termen

scurt stocuri/pasive pe termen scurt.2. Rata de echilibru

rata datoriilor = datorii totale/active totale; rata acoperirii dobânzilor = (profit brut +

dobânzi)/dobânzi;3. Rata de gestiune:

rotatia stocurilor = CA/stocuri; rotatia imobilizãrilor = CA/imobilizãri active

fixe; durata medie de recuperare a creantelor =

creante/CA zilnicã; rotatia activelor totale = CA/active totale;

4. Rata de rentabilitate: rentabilitatea vânzãrilor = profitul net /

vânzãri; rentabilitatea capitalului investit = profitul

net / activ total. rentabilitatea financiarã = profitul net / capital

propriu.Elemente ce se regãsesc în analiza economico-

financiarã a activitãtii creditelor:

a) Analiza bilantului contabil , care presupune: examinarea bilanturilor pe ultimul an încheiat

si situatiile financiare cumulate de la începutul

4444

anului curent, comparativ cu aceeasi perioadã a anului trecut. Bilanturile contabile ale clientilor cu cifra de afaceri anualã de peste un miliard de lei trebuie sã fie certificate de comisii de cenzori, constituite potrivit legii din contabili autorizati sau experti contabili;

analiza imobilizãrilor corporale si necorporale si a surselor de acoperire a acestora;

analiza decontãrilor, prelivrãrile vãrsãmintelor datoriilor si obligatiilor fatã de terti;

analiza costurilor în vederea dimensionãrii corecte a volumului de credite pentru activele circulante care fac obiectul creditãrii;

b) Analiza veniturilor, cheltuielilor si contului de profit s i pierdere , care presupune:

analiza rezultatelor activitãtilor si a profitului obtinut pe ultimul an încheiat si respectiv pe anul curent;

analiza repartizãrii profitului net; analiza pierderilor înregistrate si recuperarea.

c) Analiza fluxurilor de fonduri ale perioadelor expirate care se bazeazã pe modul de realizare a productiei, vânzarea si încasarea acesteia, acoperirea cheltuielilor din venituri si realizare a productiei, vânzarea si încasarea acesteia acoperirea cheltuielilor din venituri si obtinerea de profit, efectuarea la termen a plãtilor cãtre parteneri, buget, bãnci, etc.

Aceastã analizã se efectueazã atât pentru activitatea de productie cât si pentru o perioadã anterioarã de cel putin un an .

d) Analiza fluxurilor de lichiditãti pe perioada urmãtoare, presupune ca pe baza rezultatelor obtinute anterior si a portofoliului de contracte de aprovizionare, productie, desfacere, a perspectivei variatiei stocurilor, etc.

Pornind de la aceste elemente de analizã ofiterii de credite vor analiza situatia bonitãtii clientilor, pe baza unui sistem îmbunãtãtit de “Indicatori de structurã si performantã”. Acesti indicatori, care stau la baza analizei si evaluãrii bonitãtii clientilor pot fi grupati în:

1. INDICATORI DE NIVEL sI STRUCTURÃ:

a) Cifra de afaceri - reprezintã veniturile realizate de client la finele perioadei. Pentru un client viabil, cu perspective certe de dezvoltare, evolutia ei trebuie sã fie

4545

ascendentã. În aprecierea dinamicii cifrei de afaceri, se va avea în vedere si influenta cresterii preturilor.

b) Capitaluri proprii - în cadrul acestui indicator se va acorda o atentie deosebitã analizei atât a capitalurilor proprii în sens larg cât si a celor nete , în sens strict, iar accentul se va pune pe determinarea stocurilor, cheltuielilor si alte active luate care diminueazã valoarea capitalurilor proprii.

c) Rezultatul exercitiului (contul de profit si pierdere) în cifre absolute, reprezintã indicatorul sintetic, care caracterizeazã eficienta activitãtii desfãsurate.

d) Fondul de rulment - pasive pe termen lung, active imobilizate. În cazul unei bune gestionãri financiare, activele imobilizate trebuie sã fie acoperite integral cu pasivele pe termen lung.

e) Necesarul de fond de rulment: Active realizabile - Datorii curente (< 1 an )

O atentie deosebitã se acordã determinãrii corecte a necesarului de fond de rulment, cunoscându-se cã atunci când activele realizabile sunt superioare datoriilor curente, poate interveni creditul bancar pe termen scurt.

f) Trezoreria netã = fond de rulment - necesar de fond de rulment sau

Trezoreria netã = trezoreria pozitivã - trezoreria negativã.

g) Lichiditatea - reprezintã capacitatea unui client de a face fatã datoriilor sale pe termen scurt prin transformarea rapidã a activelor sale circulante în disponibilitãti.

Lichiditatea medialã = (active circulante - stocuri - clienti incerti/datorii cu scadentã) < 1 an x 100

Lichiditatea curentã = (active circulante - stocuri revalorificabile - clienti incerti/datorii cu scadentã ) < 1 an x 100

Lichiditatea la o datã viitoare:

Ld = [( DB + I + C)] / PE ] x 100 în care

Ld - lichiditate la o anumitã datã;DB - disponibilitãti bãnesti proprii si împrumutate;I - încasãri ce urmeazã a fi realizate pânã la finele

perioadei analizate, la care se adaugã încasãrile din productia ce urmeazã sã fie realizatã si vândutã pânã la finele perioadei analizate;

4646

PE - pãrti exigibile în perioada analizatã.Modul de interpretare al lichiditãtii:

mai mic de 100% - lichiditate necorespunzãtoare;

între 100 - 120% - lichiditate satisfãcãtoare; între 120 - 150% - lichiditate bunã; peste 150% - lichiditate foarte bunã.

h) Solvabilitatea - reprezintã gradul în care agentii economici pot face fatã obligatiilor de platã, îndeosebi din surse proprii si se exprimã prin solvabilitatea patrimonialã, care se calculeazã astfel:

Sp = (total active - stocuri nevalorificabile - clienti incerti / datorii totale - diferente de conversie pasiv) x 100 %

Sp - solvabilitatea patrimonialã

În aprecierea acestui indicator se va urmãri ca pe total, el sã fie subunitar, iar pe structurã, acea parte reprezentatã de imobilizãrile corporale sã fie acoperitã, de regulã cu surse proprii, si în total activ, ponderea datoriilor totale, sã nu fie mai mare de 90%. O valoare apropiatã de 100% a acestui indicator aratã cã agentul economic nu are datorii si ceea ce posedã are acoperire în sursele sale proprii.

i) Gradul de îndatorare - este un indicator de echilibru care aratã limita pânã la care agentul economic este finantat din alte surse decât fondurile sale proprii.

Gi = (PE / Ap ) x 100, în care:Gi - gradul de îndatorare

PE - plãti exigibile care cuprind obligatiile si creditele bancare si împrumuturile

Ap - total activ.

Gradul de îndatorare este cunoscut sub douã forme:- Gradul de îndatorare generalã (Leverage) = (datorii

totale/capitaluri proprii nete în sens strict) x 100 - Gradul de îndatorare financiarã: (Gearing) = (datorii

financiare totale / capitaluri proprii nete în sens strict) x 100

4747

Scara de apreciere a gradului de îndatorare este urmãtoarea:

Gradul de îndatorare:Generalã Financiarã Indicatorpânã la 60 % pânã la 30% bunîntre 60 -

100%între 30 - 70% satisfãcãtor

peste 100% peste 70% necorespunzãtor

j) Viteza de rotatie a activelor circulante, aratã numãrul de cicluri efectuate de activele circulante în decursul unei perioade si se determinã astfel:

Viteza de rotatie = cifra de afaceri / active circulantePentru a avea o imagine clarã a acestui indicator, el

trebuie analizat în evolutie si în comparatie cu alte societãti comerciale din ramuri de activitãti similare.

2. INDICATORI DE PERFORMANŢĂ

a) Rentabilitatea - reprezintã capacitatea agentului economic de a obtine profit din activitatea desfãsuratã. Având în vedere modul de structurare a contului de profit si pierdere si pe bazã de raportare, indicatorii de rentabilitate pot fi grupati astfel:

a.1.Rentabilitatea de exploatare reprezintã capacitatea unei societãti comerciale de a obtine profit din activitatea propriu-zisã.

Ea îmbracã douã forme:* rentabilitatea brutã de exploatare = (excedentul brut din exploatare / productia exercitiului) x 100* rentabilitatea netã de exploatare = (rezultatul din exploatare / cifra de afaceri) x 100

a.2. Rentabilitatea economicã exprimã capacitatea unei societãti comerciale de a obtine profit din întreaga sa activitate economico-financiarã.

Rentabilitatea = (excedentul brut curent / total bilant) x 100= (rezultatul curent / total bilant) x 100= (capacitatea de autofinantare / total bilant) x

100

4848

a.3.Rentabilitatea financiarã exprimã capacitatea capitalului investit de a produce profit

Rentabilitatea financiarã = capacitatea de autofinantare / capitaluri proprii nete în sens strict x 100

Cu cât acesti indicatori au o valoare mai mare, cu atât rentabilitatea este mai bunã.

b) Indicatori ai riscului financiar Riscul financiar apare în momentul în care se

apeleazã la credite pentru a completa sursele de finantare ale unei activitãti. Premisa fundamentalã ca o firmã sã-si sporeascã rentabilitatea financiarã în conditiile apelãrii la credite, este ca rentabilitatea economicã sã fie superioarã. Riscul financiar se exprimã prin indicatorul de acoperire a dobânzii care aratã capacitatea societãtii de a plãti dobânda la creditele angajate.

Acoperirea dobânzii = rezultatul înaintea plãtii dobânzii si impozitul pe profit/cheltuielile cu dobânzile.

Se considerã cã un nivel al acestui indicator mai mare de trei, reflectã o bunã capacitate a agentului economic de a-si achita dobânda.

c) Rata valorii adãugate reprezintã ponderea valorii nou create de agentul economic în totalul activitãtii sale.

Rata valorii adãugate se calculeazã în functie de volumul cifrei de afaceri = (valoarea adãugatã/cifra de afaceri) x 100.

Cu cât valoarea acestui indicator creste de la o perioadã la alta, cu atât aprecierea va fi mai bunã.

d) Politica de dividende - politica conducerii societãtii de repartizare si utilizare a profitului, poate fi reflectatã de urmãtorul indicator: politica de dividende = (dividende/rezultatul net al exercitiului) x 100.

Cu cât acest indicator este mai mare, cu atât actionarii au beneficiat de o pondere mai mare de dividende din totalul profitului obtinut, cunoscut prin faptul cã banca agreeazã reinvestirea într-o proportie cât mai ridicatã a profitului net.

3.6. APROBAREA CREDITELOR3.6. APROBAREA CREDITELOR

Agentii economici pot contracta cu sucursalele, filialele si agentiile Bãncii Comerciale Române S.A. credite pe termen scurt prin contul curent, pentru capital de lucru

4949

si prin conturi separate de împrumut, sub forma creditelor pe obiecte, numai pe baza cererilor prezentate de acestia.

Clientii care se adreseazã bãncii pentru a solicita credite vor prezenta o documentatie spre analiza bãncii.

Documentatia pe care agentii economici o prezintã bãncii în vederea obtinerii de credite, trebuie sã cuprindã:

cererea de credite, semnatã de persoanele autorizate sã reprezinte unitatea;

ultimul bilant contabil (situatia contabilã periodicã);

situatia de stocuri si cheltuieli pentru care se solicitã creditarea, care va cuprinde cantitãtile, valorile, cauzele formãrii si termenele de valorificare;

bugetul de venituri si cheltuieli pe anul în curs; fluxul de lichiditãti prognozat (cash-flow); situatia contractelor de livrare pentru

produsele care constituie obiectul creditului; contul de profit si pierderi; proiectul graficului de rambursare a creditului

si de platã a dobânzilor; lista bunurilor materiale si a valorilor ce

constituie garantii asiguratorii pentru bancã în vederea acordãrii creditului solicitat;

planul de afaceri (de la anumite valori); orice alte documente necesare solicitate de

bancã.Dupã efectuarea analizei privind îndeplinirea

conditiilor de creditare, referatul se prezintã spre examinare Comitetului Director al unitãtii bancare teritoriale.

Pentru creditele analizate de unitãtile bancare teritoriale, a cãror aprobare intrã în competenta unitãtilor superioare, referatele de credite însusite de Comitetul Director al unitãtii teritoriale respective, se remit împreunã cu întreaga documentatie spre examinare Directiei de credite din Centrala bãncii.

În cazul în care, din verificarea efectuatã rezultã cã documentatia este incompletã sau nu s-a respectat metodologia de întocmire si verificare, banca va solicita completarea sau, dupã caz, va restitui cererea de credit comunicând totodatã si motivul.

Toate creditele care depãsesc 10% din capitalul si rezervele bãncii pentru un client, intrã în competenta de

5050

aprobare a organelor colective de conducere din Centrala bãncii.

Competentele de aprobare a creditelor pe termen scurt în lei sunt:

- Comitetul Director al agentiei _ _ _ _ _ 100 mil. lei

- Comitetul Director al filialei _ _ _ _ _ 200 mil. lei- Comitetul Director al sucursalei _ _ _ _ _ 500 mil.

lei- Directiile de creditare din centralã _ _ _ _ _ 750 mil.

lei- Vicepresedintele bãncii _ _ _ _ _ 1000 mil.

lei- Presedintele bãncii _ _ _ _ _ 1500 mil.

lei- Comitetul de directie al Centralei _ _ _ peste 1500

mil. leiPentru creditele în lei pe termen scurt si termen lung,

la unitãtile din sectorul privat cu capitaluri propriu mai mici de 50 mil. lei, competentele de aprobare pentru sucursale, filiale si agentii se reduc la 1/2 din nivelul prezentat mai sus.

Competentele de aprobare a creditelor în valutã pe termen scurt, mediu, lung: - Comitetul Director al sucursalei _ _ _ _ _ 300 mil. lei

- Directia de specialitate _ _ _ _ _ 500 mil. lei

- Vicepresedintele coordonator _ _ _ _ _ 750 mil. lei

- Presedintele _ _ _ _ _ 1000 mil. lei

Aprobarea sau respingerea cererilor de credite se hotãrãste de Comitetul Director sau de Comitetul de Directie cu majoritate de voturi.

Deciziile luate de Comitetul Director si Comitetul de Directie se vor consemna în registrul de procese verbale al organelor colective respective, cu mentionarea optiunii lor separate si vor fi semnate de toti membrii participantii.

Pe baza deciziei luate, se întocmeste Comunicarea Hotãrârii Comitetului Director sau a Comitetului de Directie, al cãrui original se transmite la unitatea bãncii care a analizat cererea de credit si se îndosariazã la dosarul clientului.

5151

3.7. ACORDAREA CREDITELOR3.7. ACORDAREA CREDITELOR

Plãtile din credite aprobate pot începe numai dupã semnarea contractului de credit si depunerea de cãtre împrumutat la dosarul de credite a tuturor documentelor solicitate privind garantiile aprobate si asigurarea acestora.

Toate exemplarele contractului de împrumut vor fi prezentate serviciului de contabilitate în vederea deschiderii conturilor de credite si înscrierii simbolului contului de împrumut dupã care acestea se restituie serviciului de credite.

Toate exemplarele contractului de împrumut vor fi predate împrumutatului în vederea inscriptionãrii sau înregistrãrii ipotecilor si respectiv gajurilor, urmând ca originalul si un exemplar sã fie depuse la serviciul de credite.

În cazul în care creditul se acordã în transe, serviciul contabilitate va urmãri ca plãtile sã se încadreze în limitele de creditare, aprobate pe luni si înscrise în graficul de acordare si rambursare.

Nivelul creditelor ce urmeazã a se acorda de bancã, se stabileste de fiecare agent economic, având în vedere rezultatele obtinute în perioadele anterioare, cele programate pentru viitor, portofoliul de comenzi si contracte, gradul de îndeplinire al indicatoarelor de bonitate, garantii, nivelul fondurilor proprii si al celor asimilate etc.

Creditele se pun la dispozitia împrumutatului la termenele stabilite prin contractul de împrumut, pe baza plafoanelor întocmite de inspectori.

Creditul va putea fi efectiv acordat numai dupã ce juristul constatã îndeplinirea procedurilor referitoare la constituirea garantiilor si asigurarea bunurilor existente admise în garantie.

Plafoanele de credite se întocmesc în douã exemplare si se înregistreazã într-un registru special deschis pentru societãtile cu capital privat, dupã care originalul se transmite grupei operative, iar copia se pãstreazã la dosarul de credite.

Plãtile de credite se vor efectua în limita plafoanelor existente la aceste conturi, pe baza instrumentelor de

5252

decontare convenite de împrumutat prin contractele încheiate cu partenerii.

Documentele care privesc plãti ce nu sunt în concordantã cu destinatia creditului sau emise dupã explicarea termenului stabilit pentru ultima platã, nu vor fi acceptate la platã, mentionându-se pe document ultima platã, nu vor fi acceptate la platã, mentionându-se pe document “respins la platã din credite pe motivul ...”, dupã care vor fi restituite împrumutatului sau prezentate inspectorului spre clarificare.

Suplimentarea unui credit va putea fi admisã dacã la data solicitãrii:

împrumutatul nu are rate neachitate la scadentã;

garantiile deja constituite acoperã si creditul suplimentar;

veniturile ce urmeazã a fi realizate de împrumutat permit rambursarea întregului credit inclusiv suplimentarea solicitatã în cadrul termenului maxim prezãzut de lege, socotit de la data primei acordãri.

În astfel de situatii se va întocmi un act aditional la contractul de împrumut.

Negocierea si încheierea contractului de împrumut se va conveni de cãtre colectivul de negociere cu reprezentanti legali ai societãtii si are urmãtoarele elemente:

a) Destinatia creditului : se va avea în vedere a fi creditate acele stocuri si cheltuieli necesare desfãsurãrii activitãtii prevãzute în statutul societãtii, iar productia realizatã sau mãrfurile achizitionate sã aibã asiguratã desfacerea în cadrul termenului de creditare;

b) Acordarea creditelor : se va face prin cont separat de împrumut, intitulat “Credite pentru stocuri si cheltuieli de productie”, pe baza situatiilor de stocuri sau de cheltuieli, din care sã rezulte:

- cantitatea si valoarea de achizitie pentru fiecare tip sau sortiment de materii prime, materiale, mãrfuri, etc., respectiv elementele de cheltuieli si suma aferentã;

- sursele care stau la baza restituirii creditelor, respectiv volumul încasãrilor de realizat (se vor nominaliza contractele încheiate cu termene de încasare în cadrul perioadei de creditare sau estimarea încasãrilor din vânzãrile cu amãnunt);

5353

c) Volumul creditului va fi convenit având în vedere necesarul de stocuri si cheltuieli rezultat din situatiile de stoc si cheltuieli, astfel încât:

volumul încasãrilor în perioada creditãrii sã permitã rambursarea integralã a creditului si dobânzilor aferente;

volumul garantiilor asiguratorii sã permitã acoperirea integralã a creditului solicitat si a dobânzilor;

gradul de lichiditate sã nu scadã sub nivelul stabilit;

volumul creditului ce se acordã sã nu depãseascã de cel mult 10 ori capitalul social efectiv vãrsat, înregistrat la ultimul bilant contabil.

La dimensionarea creditului se va tine seama de totalul surselor proprii, din care urmeazã sã se ramburseze atât creditul cât si dobânda aferentã.

d) Durata de acordare a creditului : se va avea în vedere:

durata prevãzutã în documentatie; perioada de realizare a surselor de rambursare

a creditului.Dacã este cazul se va conveni si asupra perioadei de

gratie.e) Termenele de efectuare a plãtilor din credite : vor fi

convenite în functie de necesitãti stabilind data începerii efectuãrii plãtilor, precum si data pânã la care se poate face ultima platã.

Plãtile din credite vor fi efectuate direct din contul separat de împrumut de regulã prin virament utilizând instrumentele de decontare convenite în contractele economice. Eventualele plãti în numerar vor fi aprobate de bancã pe mãsura aparitiei necesitãtilor, în functie de natura acestora.

f) Termenele de rambursare a creditelor vor fi convenite în functie de termenele prevãzute pentru realizarea încasãrilor, si acestea pot fi:

fixe, la o datã anume în cursul lunii sau trimestrului;

conventionale, la finele lunii sau trimestrului.Creditul va putea fi rambursat de cãtre împrumutat si

înainte de termenele scadente, în întregime sau partial, cu

5454

indicarea de cãtre împrumutat a ratelor scadente ce se achitã.

Scadentele si ratele de rambursare a creditelor se vor înscrie în contractele de credite.

Dobânda se va calcula si se va percepe lunar.La expirarea termenului de angajare a creditului, dacã

este cazul, se vor reactualiza ratele si termenele de rambursare a creditelor, încheindu-se un act aditional la contractul de împrumut.

g) Nivelul dobânzilor si comisioanelor : va putea fi negociat în cadrul competentelor si limitelor comunicate de centrala bãncii.

Se va conveni asupra clauzei privind dreptul bãncii de a modifica nivelurile dobânzilor, ori de câte ori pe parcursul creditãrii dobânda pietei va suferi modificãri. În acest scop împrumutatul are dreptul sã stabileascã care este nivelul maxim pânã la care acceptatã modificarea dobânzii. În situatia în care modificãrile intervenite în nivelul dobânzii pietei vor depãsi limita maximã acceptatã initial, banca va aduce la cunostinta împrumutatului noul procent de dobândã prin scrisoare recomandatã cu confirmare de primire. Dacã împrumutatul nu acceptã noul nivel de dobândã, în termen de 10 zile de la luarea la cunostintã va rambursa întregul credit si dobânzile aferente.

În cazul nerambursãrii creditului în termenul de mai sus, noul nivel al dobânzii si urmãtoarele se considerã acceptate pânã la rambursarea integralã a creditului, fãrã îndeplinirea altor formalitãti.

h) Garantiile asiguratorii : în functia de situatia patrimonialã la zi, de capacitatea de rambursare a creditului vor fi convenite modalitãtile de garantare a împrumutului având în vedere conditiile prevãzute pentru fiecare tip de garantie.

i) Alte clauze vor putea fi convenite în functie de situatia concretã a fiecãrei societãti.

Pe baza clauzelor convenite în cadrul negocierii, inspectorul de credite va proceda la întocmirea contractului de împrumut.

Contractul de împrumut se întocmeste utilizând ambele fete ale unei file, într-un numãr de 4 exemplare, din care 2 exemplare pentru bancã si 2 pentru împrumutat (vezi anexa nr. 2).

5555

3.8. RAMBURSAREA ŞI RESCADENŢAREA3.8. RAMBURSAREA ŞI RESCADENŢAREA CREDITELORCREDITELOR

Pentru toate categoriile de credite pe care banca le acordã, se stabilesc scadente, care se înscriu în contractele de credite încheiate cu beneficiarii.

Scadentele de rambursare a creditelor se stabilesc în functie de evolutia stocurilor, cheltuielilor si a celorlalte active pentru care se acordã creditele respective.

Esalonarea la rambursare a creditelor aprobate se face în cadrul termenelor maxime de rambursare, în functie de posibilitãtile reale de platã ale beneficiarilor, determinate de specificul activitãtii, perioadele de realizare a veniturilor sau constituirii surselor pentru investitii, rezultate din programele de activitate si bugetele de venituri si cheltuieli prezentate.

La scadentã, creditele se ramburseazã din încasãrile realizate de agentii economici astfel:

- creditele acordate prin conturi separate de împrumut se ramburseazã din contul curent, pe bazã de dispozitie de platã emisã de beneficiar sau notã contabilã întocmitã de compartimentul de creditare;

- creditele acordate prin contul curent se ramburseazã pe baza încasãrilor realizate de agentii economici beneficiari de credite, concomitent, reducându-se plafonul de credite la contul curent.

În cazul în care disponibilul din contul curent este insuficient pentru rambursarea unor credite acordate prin conturi separate de împrumut, sau a unor credite acordate prin contul curent ajunse la scadentã, diferenta se trece în contul “credite restante pânã la 30 de zile”, pe bazã de notã contabilã.

În cazul în care în termen de cel mult 30 de zile de la înregistrarea unor sume în acest cont, nu se creeazã disponibil în contul curent pentru rambursarea acestora, începând cu a 31-a zi, creditele respective vor trece pe bazã de notã contabilã în contul “credite restante peste 30 de zile”.

La data scadentei înscrisã în plafonul de credite, rata respectivã se ramburseazã din contul de disponibilitãti al împrumutatului pe bazã de notã contabilã întocmitã de inspector si vizatã de seful serviciului de credite, în cazul lipsei de disponibilitãti în cont, rata respectivã va fi

5656

înregistratã la credite nerambursate la scadentã total sau partial, dupã caz.

Societãtile cu capital privat care înregistreazã credite nerambursate la scadentã vor fi supuse, începând cu ziua urmãtoare înregistrãrii restantei, regimului de supraveghere a plãtilor. În aceste situatii banca va urmãrii ca încasãrile realizate zilnic sã fie utilizate cu prioritate pentru rambursarea integralã a ratelor restante. Pentru creditele restante banca percepe dobânzi penalizatoare.

Dacã într-o perioadã de cel mult 60 de zile de la aplicarea supravegherii plãtilor, încasãrile realizate nu permit rambursarea ratelor restante, debitorul va fi somat sã achite creditele restante în cel mult 10 zile, atrãgând atentia cã în caz contrar banca va declansa procedura de executare silitã.

Rescadentarea unei rate ajunse la scadentã va putea fi admisã, la cererea împrumutatului depusã cu cel putin 10 zile lucrãtoare înainte de scadenta, în conditiile în care:

imposibilitatea achitãrii ratei se datoreazã unor cauze obiective justificate economic, acceptate de bancã;

noul termen se încadreazã în durata maximã de creditare prevãzutã de lege pentru categoria de credite respectivã.

Se pot admite cel mult trei rescadentãri. Ratele si termenele rescadentate vor fi consemnate

într-un act aditional la contractul de împrumut.

3.9. EVALUAREA GENERALĂ A RISCULUI3.9. EVALUAREA GENERALĂ A RISCULUI CREDITELOR ŞI CONSTITUIREACREDITELOR ŞI CONSTITUIREA PROVIZOANELOR SPECIFICE DE RISCPROVIZOANELOR SPECIFICE DE RISC

Creditarea prezintã o importantã deosebitã prin faptul cã presupune eventuale riscuri pentru societatea bancarã, din partea celui împrumutat.

Având în vedere acest aspect procesului decizional de creditare trebuie sãi se acorde o atentie sporitã atât analizei bonitãtii clientului, cât si evaluãrii generale a riscului creditelor (pe baza indicatorilor economico-financiari).

5757

Piata financiarã este extrem de volatilã datoritã influentei diferitilor factori subiectivi si obiectivi, institutiile bancare stiind cã maximizarea profitului implicã o expunere permanentã la risc.

Bãncile trebuie sã-si asume toate riscurile specifice apãrute ca o consecintã a obtinerii de profit într-o manierã prudentã si calculatã, având în vedere urmãtorii factori:

sã se respecte mãsurile prudentiale impuse de autoritatea nationalã de reglementare;

profitul scontat sã justifice expunerea la risc, eventualele pierderi sã nu deterioreze

dramatic situatia financiarã a anului respectiv, ele putând fi acoperite din profit sau din provizioane;

riscul trebuie astfel dimensionat, încât pierderea produsã prin materializarea acestuia sã poatã fi consideratã ca normalã, pentru activitatea bãncii, astfel încât imaginea ei sã nu fie deterioratã.

Clasificarea riscului în institutiile bancare în perioada anilor ‘90 se bazeazã în principal pe douã categorii de risc:

A. Riscuri determinate de piata produsului;B. Riscuri determinate de piata capitalului.În cadrul primei categorii de riscuri, determinate de

piata produsului de include si riscul de creditare. Este riscul cel mai important dintre cele de pe piata produsului, el datorându-se deprecierii valorii ca o consecintã a falimentului sau nerambursãrii împrumutului.

Bãncile gestioneazã acest risc prin: decizii echilibrate de creditare, prin riscul

creditului este corect evaluat si apreciat; asigurarea unor debitori diversi, astfel încât

prevederile sã nu fie concentrate în timp; cumpãrarea de garantii de la terte pãrti

(asigurarea creditelor, astfel încât riscul de faliment e total sau partial transferat de la creditori).

În asumarea unui risc acceptabil precum si a unei datorii acceptabile este important sã se înteleagã modul în care acest risc poate fi micsorat la maximum. Aceasta presupune un sistem de investigare a tuturor componentelor de risc, care pot fi împãrtite în douã categorii:

5858

a) riscul tranzactiei - se referã la diferite aspecte functionale si operationale ale riscului afacerii;

b) riscul de credit - se referã la profitabilitatea afacerii. Cele douã categorii de risc se aflã într-o strânsã

legãturã si ele trebuie sã fie cunoscute pentru aprecierea riscului de ansamblu pe care-l implicã creditul respectiv.

Riscul tranzactiei acoperã nu numai natura, structura, suma si perioada de risc, dar si implicatiile juridice, politice, economice si practice fatã de împrumutat.

Riscul de credit presupune asumarea de cãtre bancã a riscului cã la data scadentei, clientul nu va putea sã-si achite obligatiile pe care le are fatã de bancã.

Banca trebuie sã evalueze toate componentele fata de client, precum si activitatea desfãsuratã de el în vederea stabilirii unei opinii prudente vizând posibilitatea de rambursare a creditului.

Garantiile reprezintã o ultimã sursã de rambursare a creditului si se utilizeazã numai în cazul în care numai existã alte posibilitãti de rambursare a acestuia si a plãtii dobânzii.

Banca se foloseste de o serie de procedee, metode, tehnici pentru cuantificarea creditului, având în vedere câteva elemente:

performanta financiarã a clientului structura tranzactiei calitatea si structura sursei de rambursare calitatea si structura garantiilor

Analiza cuantificãrii riscului creditului are în vedere cunoasterea evolutiei din perioadele trecute a clientului si prognozarea performantelor viitoare ale acestuia, în vederea unei previzionãri a viabilitãtii lui.

Banca va cãuta sã evite riscul împrumuturilor mari, care sunt determinate de unele reglementãri în vigoare, respectând standardul dupã care suma totalã nu poate depãsi de 8 ori nivelul capitalului propriu, iar cele acordate unui singur client nu pot depãsi 20% din fondurile proprii ale bãncii.

De asemenea, o mãsurã prudentialã suplimentarã poate fi avizarea si gestionarea unor împrumuturi care depãsesc 10% din fondurile proprii ale bãncii si care vor intra în competenta exclusivã a centralei. La fel de importantã este si cunoasterea în permanentã a debitorilor unici, persoane sau grupuri de persoane legate economic între ele, prin controlul exercitat de una asupra alteia.

5959

Se va urmãri în viitor, ca rezerva generalã pentru riscul de credit sã fie dimensionatã corect, respectiv în conformitate cu masa creditului angajat, corelat cu un fond de provizioane care sã reflecte real, structura calitativã a portofoliului de credite, acestea fiind alternative prudentiale de acoperire a eventualelor implicatii ce decurg din potentialele influente negative ale riscului de credit.

O preocupare permanentã pentru asigurarea unui control eficient a riscului de credit, va fi monitorizarea volumului de credite, a structurii si a calitãtii acestuia, evidentiindu-se în dinamicã si cauzalitate, creditele restante.

În conformitate cu prevederile Legii bancare nr. 58/98 art. 45 lit. e privind activitatea bancarã si Normele nr. 3/1994 ale Bãncii Nationale a României privind clasificarea creditelor si constituirea provizioanelor specifice de risc, societãtile bancare sunt obligate ca în scopul protejãrii capitalului bãncii, precum si a depozitelor persoanelor fizice si juridice si acoperirii eventualelor credite pe termen scurt, mediu si lung, sã constituie provizioane.

Provizioanele specifice sunt aferente fiecãrui credit aprobat, în curs de derulare la unitãtile bãncii si sunt destinate acoperirii eventualelor credite care, din analiza performantelor financiare si a serviciului datoriei acestora, rezultã cã prezintã incertitudine în recuperarea lor.

Provizioanele specifice se vor determina pentru fiecare categorie de credite existente în sold la data raportãrii, prin coroborarea performantelor financiare ale împrumutatilor cu serviciul datoriei acestora fatã de bancã, utilizând urmãtorul tabel matriceal:

Performante financiare/

serviciul datoriei

Bun Slab Necorespunzãtor

Împrumutat categ. A

standard în observatie

sub standard

Împrumutat categ. B

în observati

e

sub standard

îndoielnic

Împrumutat categ. C

sub standard

îndoielnic pierdere

Împrumutat Îndoielnic pierdere pierdere

6060

categ. DÎmprumutat

categ. EPierdere pierdere pierdere

Stabilirea performantei financiare a împrumutatilor are la bazã un sistem de analizã si clasificare a agentilor economici (A, B, C, D, E) dupã cum urmeazã:

categoria A - performantele financiare sunt foarte bune si permit achitarea la scadentã a dobânzii si a ratei. Totodatã se prefigureazã mentinerea si în perspectivã a acestora la un nivel ridicat;

categoria B - performantele financiare sunt bune sau foarte bune, dar nu pot mentine acest nivel într-o perspectivã mai îndelungatã;

categoria C - performantele financiare sunt satisfãcãtoare, dar au o evidentã tendintã de înrãutãtire;

categoria D - performantele financiare sunt scãzute si au o evidentã ciclicitate, la intervale scurte de timp;

categoria E - performantele financiare aratã pierderi si existã perspective clare cã nu pot fi plãtite nici ratele, nici dobânzile.

Încadrarea agentilor economici într-o categorie sau alta din cele cinci prezentate mai sus, se face pe baza analizei performantelor economico-financiare ale acestora, tinând seama la luarea deciziei finale (vezi anexa nr. 3.2), atât de punctajul preliminar obtinut la criteriile cuantificabile (vezi anexa nr. 3.1), cât si analiza criteriilor necuantificabile.

Serviciul datoriei va fi apreciat astfel: bun, dacã ratele si dobânzile sunt plãtite la

scadentã sau cu o întârziere de maximum 7 zile;

slab, în situatia în care ratele si dobânzile sunt plãtite cu o întârziere de pânã la 30 de zile;

necorespunzãtor, când ratele si dobânzile sunt plãtite cu o întârziere de peste 30 de zile.

Din analiza coroboratã a performantei financiare a împrumutatilor cu serviciul datoriei, pe baza tabelului prezentat anterior, se poate determina calitatea portofoliului de împrumuturi, dupã cum urmeazã:

a) credite cu risc minim (standard) - sunt acele plasamente ce nu implicã deficiente si riscuri care ar putea periclita administrarea datoriei în manierea convenitã prin

6161

contractul de credit la acordarea împrumutului. În cazul acestor împrumuturi, rambursarea se face în timpul si la termenele stabilite. În esentã, acestea sunt împrumuturile acordate clientilor solvabili pentru afaceri profitabile;

b) credite în observatie - sunt acele plasamente acordate unor clienti cu rezultate economico-financiare foarte bune dar, care în anumite perioade scurte de timp întâmpinã greutãti în rambursarea ratelor scadente si a dobânzilor aferente.

În cadrul acestei categorii sunt incluse totodatã si alte credite, neajunse la scadentele din împrumuturi a dobânzii aferente rambursate la termen, care au fost acordate unor clienti pentru a cãror activitate banca preliminã o scãdere în viitor a cifrei de afaceri ca urmare a unor posibile probleme din punct de vedere al aprovizionãrii tehnico-materiale, a perspectivei de reducere a cererii produselor pe piatã, a conditiilor tehnice si tehnologice sau a unor probleme organizatorice sau de personal;

c) credite sub standard - sunt acele plasamente ce prezintã deficiente si riscuri care pericliteazã lichidarea datoriei, fiind insuficient protejate de valoarea netã a capitalului si/sau capacitatea de platã a beneficiarului de împrumut.

Creditele sub standard sunt caracterizate prin posibilitatea realã ca banca sã preia partial unele pierderi, dacã deficientele creditului nu sunt corectate pe parcurs, ca urmare a imposibilitãtii recuperãrii integrale a împrumutului;

d) credite incerte (îndoielnice) - sunt acele împrumuturi în cazul cãrora rambursarea sau lichidarea pe baza conditiilor, valorilor si garantiilor este incertã.

Aceste active sunt acelea care practic sunt neprotejate sau protejate într-o micã mãsurã de valoarea realizabilã a garantiei lor;

e) credite cu risc major (pierdere) - sunt cele care nu pot fi restituite bãncii, ceea ce face ca înregistrarea lor în continuarea ca active bancare sã nu fie garantate.

Situatia creditalã pe termen scurt angajate de agenti economici grupate pe categoriile de mai sus se va analiza în Comitetul Director al fiecãrei unitãti bancare teritoriale, iar dupã aprobare, un exemplar însotit de concluziile si propunerile organului colectiv de conducere al sucursalei judetene, se va înainta Directiei de Sinteze, Trezoreriei si Titluri din Centrala Bãncii, pânã la cel mai târziu la 25 ale

6262

primei luni din trimestrul în curs pentru trimestrul anterior. Situatia centralizatoare va fi însotitã si de exemplificãri concrete pentru cei mai mari 10 clienti ai bãncii din judetul respectiv.

Concluziile rezultatelor din analiza calitãtii profitului de credite vor fi avute în vedere la acordarea de noi credite în perioadele urmãtoare astfel:

a) pentru agentii economici care au fost încadrati în categoria A, aprobarea creditelor solicitate de acestia incubã cel mai mic risc pentru bancã, situatia economico-financiarã, cât si perspectivele viitoare asigurând în cel mai înalt grad conditiile pentru restituirea creditelor si plata dobânzilor la termen;

b) în cazul agentiilor economici din cadrul categoriilor B si C decizia de aprobare a creditelor are suficiente argumente favorabile dar si unele motive de îngrijorare, mai ales în ceea ce priveste perspectiva viitoare a activitãtii economico-financiare a acestora;

c) aprobarea unor credite pentru agentii economici din ultimele douã categorii incubã riscuri majore pentru bancã în cazul agentilor economici din categoria D, si chiar înregistrarea de pierderi datoritã imposibilitãtii rambursãrii ratelor scadente si plãtii dobânzilor datorate, în cazul agentilor economici din categoria E.

Performanta financiarã si încadrarea împrumutatului într-una din cele cinci categorii se face o singurã datã cu ocazia analizei stabilite (semestrial).

La determinarea nivelului provizioanelor, expunerea debitorului va fi micsoratã cu:

a) garantii neconditionate de la Guvernul României sau Banca Nationalã a României;

b) garantii neconditionate de la bãncile încorporate în una din tãrile din categoria A (Australia, Austria, Germania, Grecia, Belgia, Canada, Danemarca, Elvetia, Finlanda, Irlanda, Islanda, Italia, Japonia, Luxemburg, Norvegia, Noua Zeelandã, Olanda, Marea Britanie, S.U.A., Suedia, Turcia);

c) garantii neconditionate de la alte bãnci din România;

d) depozite gajate, plasate la bancã;e) colateralul non-cash acceptat de bancã:

gajul fãrã deposedare ipoteca de rangul I cesiunea de creantã gajul de deposedare .

6363

Nu se vor întocmi formulare de provizioane (vezi anexa nr. 4) pentru clientii bãncii cu împrumuturi din categoria standard si pentru cei la care garantiile, depozitele gajate si colaterale, sunt superioare expunerii brute.

Pentru încadrarea agentilor economici împrumutati, în categoriile A, B, C, D, E se vor acorda punctaje atât pentru criterii cuantificabile cât si pentru cele necuantificabile.

Însumând punctajele se va determina încadrarea agentilor economici si se va stabili necesarul de provizioane pentru acoperirea potentialelor riscuri prezentate de acestia.

3.10. ASPECTE PRIVIND CONTROLUL BANCAR3.10. ASPECTE PRIVIND CONTROLUL BANCAR ASUPRA ACTIVITĂŢII DE CREDITAREASUPRA ACTIVITĂŢII DE CREDITARE

Sarcinile principale ale controlului sunt: furnizarea de informatii privind cunoasterea

realitãtii, a stãrii de fapt, a minusurilor, a creantelor;

propunerea de mãsuri în vederea corijãrii stãrii de fapt în sensul dorit;

luarea de mãsuri pentru descurajare, îndreptare, pedepsire.

Rolul creditului este acela de principala fortã ce dirijeazã resursele, capacitãtile de productie, eforturile umane spre anumite obiective. Creditul poate avea atât efecte pozitive cât si efecte negative, parazitare, care pot genera disproportii în economie.

Vorbind despre control la nivelul unei institutii bancare, vorbim despre propria reglementare a cadrului de actionare a bãncii care delimiteazã interventia lor, determinã pozitiile date pentru agentii economici cu care vin în contact si cu care se stabilesc raporturi.

Banca dispune de un sistem de reglementare si control al creditelor, ce se desfãsoarã pe trei nivele distincte, dar corelate:

1. Reglementarea generalã a rapoartelor de creditConstituie o necesitate fireascã a societãtii guvernate

de statul în drept, ca parte a reglementãrilor generale a rapoartelor economice, date fiind implicarea largã a agentilor economici, populatiei si bãncilor, cât si rolul

6464

motor al creditului în desfãsurarea mecanismului economic.

2. Controlul selectiv al creditelor si reglementãrilor bancare

Acest control este exercitat prin însãsi reglementãrile bancare care stabilesc restrictii directe asupra unor eforturi sau categorii de credite definite. S-a manifestat în primul rând ca reglementãri privind rata dobânzii.

3. Controlul indirect asupra creditelor prin politici monetare si de credit

Politicile monetare si de credit, sunt instrumente de actiune indirectã utilizate în orientarea dezvoltãrii economice, pornind de la dimensionarea creditelor si în consecintã, a masei monetare, prefiguratã ca tendinte, în functie de directiile ce se impun în economie prin utilizarea în sensul de folosire a acestor instrumente.

A. Organizarea autocontrolului

Se realizeazã prin douã modalitãti:a. Controlul financiar preventiv (C.F.P.)b. Controlul ierarhic operativ curent (C.I.O.C.)

a. Controlul financiar preventiv (C.F.P.)Se exercitã asupra operatiunilor si documentelor din

care rezultã drepturi si obligatii patrimoniale în conformitate cu Ordinul Presedintelui nr. 21/1994 privind organizarea si exercitarea controlului financiar preventiv în centrele si unitãtile teritoriale ale Bãncii Comerciale Române.

Datoritã faptului cã controlul financiar preventiv se exercitã asupra operatiunilor si documentelor rezultã drepturi si obligatii patrimoniale, astfel:

încheierea contractelor si comenzilor cu parteneri interni si externi pentru aprovizionare si desfacere, executãri de lucrãri si prestãri servicii;

plãti în lei si valutã privind aprovizionarea tehnico-materialã, executarea de lucrãri si prestãri de servicii, alte sume datorate persoanelor fizice sau juridice, precum si bugetului de stat;

6565

plata sumelor pentru munca prestatã si a altor drepturi cuvenite persoanelor încadrate în muncã;

finantarea si decontarea investitiilor proprii; miscarea fondurilor fixe; angajarea si efectuarea plãtilor din alte

mijloace legal constituite la dispozitia bãncii, operatii de trezorerie în lei si valutã; creditarea în lei si valutã a agentilor economici

si a persoanelor fizice si juridice; încasãri în lei si valutã reprezentând

contravaloarea bunurilor valorificate, serviciilor prestate, lucrãrilor executate si a altor drepturi fatã de persoane fizice sau juridice;

operatii de casierie si cu metale pretioase; trecerea pe seama cheltuielilor sau a

rezultatelor financiare, ori pe seama unor fonduri, potrivit dispozitiilor legale a pierderilor, a daunelor provocate de calamitãti ori a altor daune aduse unitãtii, care nu s-au produs cu vinovãtie;

dispozitii sau norme elaborate, pentru unitãtile teritoriale ale bãncii, prin care se angajeazã efectuarea de cheltuieli.

Controlul financiar preventiv se exercitã de cãtre contabilul sef sau persoanele împuternicite.

Documentele însotite de acte justificative se prezintã la controlul financiar preventiv semnate de seful compartimentului de specialitate în care s-au întocmit, care rãspunde de realitatea si exactitatea datelor, legalitatea operatiunilor si alte elemente consemnate în aceste documente.

Obtinerea vizei de control preventiv, pe documentele care ulterior se dovedesc nelegale nu exonereazã de rãspundere pe sefii compartimentelor de specialitate.

Persoanele care exercitã controlul financiar preventiv verificã si rãspund pentru legalitatea si eficienta operatiunilor cuprinse în documentele prezentate de compartimentele de specialitate.

Viza de control financiar preventiv se va da în mod expres pe documente folosindu-se formula “control financiar preventiv” cu indicarea datei si sus semnãtura persoanei care efectueazã controlul.

6666

Dacã operatiile supuse controlului financiar preventiv nu sunt legale, necesare, oportune si economicoase, persoanele care exercitã acest control, au obligatia sã refuze motivat în scris, vizarea documentelor în care sunt consemnate aceste operatii, dupã ce au sesizat si analizat în prealabil cazurile respective directorului.

Documentele referitoare la operatiile supuse controlului financiar preventiv care nu au fost vizate, nu pot fi înregistrate în contabilitate.

Persoanele împuternicite sã execute controlul financiar preventiv vor informa contabilul sef asupra diferentelor privind întocmirea si prezentarea documentelor la control de cãtre compartimentele de specialitate.

Contabilul sef are obligatia de a stabili cauzele deficientelor si de a informa conducerea unitãtii despre aceste aspecte, propunând mãsuri pentru evitarea lor si pentru sanctionarea celor vinovati.

b. Controlul ierarhic operativ curent (C.I.O.C.)Directorul sucursalei Bãncii Comerciale Române S.A.

este obligat sã: exercite un control direct asupra activitãtii

compartimentelor subordonate; controleze inopinant locurile unde se pãstreazã

si se vehiculeazã valori materiale; stabileascã fiecãrei persoane cu functii de

conducere din subordinea sa, atributii de control operativ curent, conditiile de exercitare a acestor atributii si rãspunderile ce îi revin.

Controlul ierarhic operativ curent se efectueazã cel putin o datã pe lunã, prin verificãri faptice si pe bazã de documente, în totalitate sau prin sondaj, tinându-se seama de specificul activitãtii.

Urmãrirea modului în care se efectueazã controlul ierarhic operativ curent se va face de cãtre cei cu functii de conducere din subordine.

Este necesarã si obligatorie consemnarea în scris a rezultatelor controlului în termen de trei zile de la efectuare. Consemnarea se va face într-un caiet de evidentã, numerotat si snuruit, care contine urmãtoarele coloane: numãr curent, data efectuãrii controlului, activitatea supusã controlului, deficientele constatate si semnãtura celui controlat, mãsuri luate sau propuse si

6767

semnãtura celui care a efectuat controlul, semnãtura directorului de luare la cunostintã si mãsurile dispuse.

Persoanele cu atributii pe linia controlului operativ sunt:

seful serviciului credite; directorul adjunct; contabilul sef.

B. Revizia bancarã

Activitatea de control în cadrul Bãncii Comerciale Române se organizeazã, coordoneazã si îndrumã de cãtre Directia de Control.

Controlul se efectueazã prin sondaj asupra activitãtii de ansamblu a unitãtilor teritoriale ale bãncii, de cãtre salariatii Directiei de Control.

Controlul si îndrumarea sucursalelor, filialelor si agentiilor se fac pe baza tematicilor aprobate si a unor sarcini date de conducerea bãncii cu privire la urmãtoarele obiective:

creditarea pe termen scurt, mediu si lung; deschiderea conturilor în lei sau valutã,

operatiunile de schimb valutar; operatiunile de plãti si încasãri prin numerar si

virament în lei si valutã; decontãrile si relatii interbancare; numerarul si celelalte valori din casele de

circulatie si tezaur; relatiile dintre bancã si agentii economici; organizarea si functionarea unitãtilor teritoriale

ale bãncii.Activitatea de control se desfãsoarã pe bazã de

programe trimestriale aprobate de Consiliul de Administratie al bãncii.

C. Pregãtirea si desfãsurarea controlului

Pregãtirea si desfãsurarea controlului constau din urmãtoarele etape:

1. pregãtirea actiunilor de control se face de cãtre conducerea Directiei de Control si conducerile directiilor teritoriale de control;

6868

2. stabilirea brigãzilor de control si realizarea obiectivelor ce urmeazã a fi verificate;

3. în vederea cunoasterii plasamentelor, selectãrii si verificãrii cu prioritate a agentilor economici cu probleme, membrii brigãzilor de control împreunã cu salariatii unitãtilor bancare verificate, întocmesc înainte de începerea controlului, situatiile plasamentelor pe termen scurt, mediu si lung, iar pentru activitatea gestionarã proprie a unitãtilor teritoriale, situatia rezultatelor activitãtii proprii;

4. coordonatorul brigãzii de control este obligat la prezentare sã înscrie în registrul de control al unitãtii bancare actiunea de verificare, iar la terminarea controlului, principalele aspecte constatate;

5. în control se cuprind operatiile efectuate începând de la verificarea anterioarã pânã la finele ultimei luni, înainte de începerea controlului curent;

6. în cazul verificãrii gestiunilor materiale si bãnesti ale unitãtilor bancare, înaintea începerii controlului se solicitã gestionarului o declaratie semnatã si datatã. Pentru eventualele deficiente constatate în urma controlului se întocmesc liste de inventariere si se iau note explicative. Lipsurile în gestiune se mentioneazã în actul de control, stabilindu-se vinovãtia si se fac propuneri unitãtii bancare sã emitã decizia de imputare.

D. Întocmirea actelor de control

Salariatii cu atributii de control din Banca Comercialã Românã S.A. consemneazã constatãrile pe care le fac la unitãtile bancare în urmãtoarele acte: proces verbal, notã de control, raport de control, notã de prezentare.

a) procesul verbal se încheie la agentii, filiale, sucursale în urma verificãrilor asupra operatiunilor bancare, inclusiv a gestiunii proprii si cuprinde deficientele constatate;

b) nota de control se întocmeste în cazul în care în urma verificãrilor efectuate nu s-au constatat deficiente. În nota respectivã se consemneazã obiectivele si documentele controlate, operatiile, precum si perioada verificatã;

c) raportul de control cuprinde sinteza constatãrilor din procesele verbale încheiate la agentii, filiale sau sucursale, precum si mãsurile luate în timpul controlului si

6969

cele stabilite a se lua în continuare, pentru eliminarea si prevenirea deficientelor constatate, inclusiv sanctiunile disciplinare aplicate de conducerile unitãtilor verificate persoanelor vinovate, pentru abaterile stabilite în urma controlului, conform competentelor prevãzute în Regulamentul de ordine interioarã al Bãncii Comerciale Române S.A.;

d) nota de prezentare se transmite odatã cu raportul de control si cuprinde în principal:

punctul de vedere al conducerii directiei teritoriale de control, privind cauzele care au generat deficientele constatate si posibilitãtile de remediere ale acestora;

calitatea muncii personalului din unitãtile verificate, preocuparea acestuia pentru buna desfãsurare a activitãtii bancare, competenta personalului de conducere în functiile pe care le ocupã;

eventualele propuneri pentru aplicarea de sanctiuni disciplinare unitãtilor verificate;

alte aspecte asupra cãrora se considerã necesar a fi informatã Directia de Control.

E. Valorificarea constatãrilor controlului

Dupã încheierea procesului verbal de control acesta se prelucreazã cu Comitetul Director al unitãtii verificate.

Pe parcursul desfãsurãrii controlului este obligatorie luarea de mãsuri operative de remediere a deficientelor constatate.

Pentru luarea unor mãsuri operative în urma verificãrii filialelor si agentiilor, directiile teritoriale de control vor emite în termen de maxim 5 zile de la terminarea verificãrii un exemplar din procesul verbal de control, conducerii sucursalei de care apartin unitãtile verificate.

Directiile teritoriale de control tin evidenta mãsurilor stabilite în urma controlului efectuat si comunicã lunar Directiei de Control, modul în care au fost aduse la îndeplinire.

Asupra activitãtii si rezultatului controlului exercitat de Directia de Control prin serviciile si directiile teritoriale de control se întocmeste trimestrial un raport care se prezintã Consiliului de Administratie.

7070

F. Atributiile Directiei de Control

Directia de Control este compartimentul de lucru al Bãncii Comerciale Române S.A. care asigurã si rãspunde de exercitarea controlului asupra activitãtii de ansamblu desfãsurate de unitãtile bãncii, precum si de efectuarea periodicã a controlului patrimonial asupra gospodãririi valorilor materiale si bãnesti din administratia centralã a bãncii si unitãtile teritoriale ale acesteia în conformitate cu dispozitiile legale.

În activitatea sa, Directia de Control efectueazã pe baza tematicilor aprobate de conducerea bãncii, îndrumarea si controlul unitãtilor subordonate cu privire la:

creditarea pe termen scurt, mediu si lung a regiilor autonome, societãtilor comerciale si a sectorului privat, efectuarea operatiilor cu si fãrã numerar, executarea de casã a bugetului public, schimbul valutar, efectuarea operatiilor valutare si cu metale pretioase;

efectuarea potrivit normelor legale, controlul patrimoniului asupra gospodãririi valorilor materiale si bãnesti din centralã si unitãtile bãncii;

verificã potrivit dispozitiilor conducerii bãncii, temeinicia unor sesizãri în legãturã încãlcarea normelor aprobate;

întocmeste pe baza rezultatelor controalelor efectuate si propune mãsuri pentru înlãturarea si prevenirea deficientelor;

coordoneazã, verificã si îndrumã activitatea serviciilor de control din teritoriu.

În exercitarea atributiilor ce îi revin ,Directia de Control colaboreazã cu directiile din administratia centralã a bãncii si unitãtile teritoriale ale acesteia. Atributiile si sarcinile directiei se duc la îndeplinire prin urmãtoarele compartimente:

a) Compartimentul control general;b) Serviciul de programare si control a operatiilor

bancare;c)Serviciul de control patrimonial si valorificarea

controlului;d) Serviciul Coordonare.

7171

G. Controlul preventiv al creditãrii

Orice client nou ce se adreseazã pentru prima oarã bãncii, pentru a solicita credite, va trebui sã întocmeascã “Fisa generalã de prezentare a societãtii”.

Clientii noi ce nu au conturi de disponibilitãti deschise la Banca Comercialã Românã S.A. vor prezenta contractul de societate si statutul de functionare în formã autenticã si vor depune bãncii câte o copie a acestora, dovada înregistrãrii la Registrul Comertului si la Directia Generalã a Finantelor Publice.

Clientii traditionali vor actualiza, dacã este cazul “Fisa de prezentare generalã”.

În vederea contractãrii de împrumuturi, solicitantii vot prezenta bãncii “Cererea de credit”, la care vor anexa:

fisa de prezentare generalã a societãtii; situatia evolutivã a patrimoniului si a

principalilor indicatori de rezultate financiare; situatia de stocuri sau cheltuieli pentru care se

solicitã creditul; bugetul de venituri si cheltuieli pentru anul în

curs; ultimul bilant contabil si contul de profit si

pierderi, precum si ultima balantã de verificare.

STUDIUL CERERII DE CREDITE

Pe baza datelor din ultimul bilant contabil, din situatia evolutivã a patrimoniului si a principalilor indicatori de rezultate financiare, inspectorul va proceda la efectuarea analizei economico-financiare, calculând indicatorii ce caracterizeazã bonitatea clientului:

1. Lichiditatea patrimonialã2. Solvabilitatea3. Rentabilitatea4. Gradul de îndatorare

7272

Pe baza documentatiei depuse, inspectorul va efectua analiza economico-financiarã de ansamblu, prin prisma indicatorilor de bonitate si a indicatorilor de eficientã cuprinsi în studiul de fezabilitate.

Dacã analiza economicã pune în evidentã o situatie financiarã bunã, inspectorul va putea trece la examinarea urmãtoarelor:

A) sursele de finantare a investitiei;B) documentatia tehnico-economicã.

A. Sursele de finantare a investitiei1. Surse totale:

a) surse proprii : profit net destinat investitiei; amortizare; alte surse

b) surse atrase : credite angajate anterior pentru investitii; alte creditãri pe termen lung; necesar de credite pentru investitii noi;

2. Destinatia surselor: realizarea investitiei; rambursãri de credite si dobânzi pentru

investitii; achitarea creditãrilor pe termen lung;

B) Documentatia tehnico-economicã:1. Examinarea proiectiei surselor de finantare

presupune: verificarea existentei surselor proprii de

finantare; analiza modului de determinare a profitului pe

întreaga perioadã de rambursare a creditelor;2. Examinarea documentatiei tehnico-economice

presupune analiza criteriilor: eficienta proiectului; situatia capacitãtilor de productie din zonã,

similare cu cele pentru care se solicitã creditul; conditiile de asigurare a materiei prime,

materialelor si a mãrfurilor din tarã si import si existenta

pietei de desfacere pentru produsele, serviciile si mãrfurile ce urmeazã a fi valorificate;

7373

întocmirea documentatiei tehnico-economice, de cãtre unitãti specializate, autorizate în acest sens.

ANALIZA CAPACITĂŢII DE RAMBURSARE A ÎMPRUMUTULUI

În situatia în care indicatorii de bonitate sunt favorabili, inspectorul se va deplasa în teren, la sediul societãtii, la principalii parteneri de afaceri si dacã este cazul, la organele financiar-bancare, pentru a verifica realitatea datelor prezentate în documentele de credit.

Pe baza investigatiilor si cercetãrilor cu privire la capacitãtile de productie, volumul si calitatea productiei, nivelul costurilor, posibilitãtile de aprovizionare si desfacere, inspectorul va putea sã se pronunte dacã existã posibilitãti reale de rambursare a creditului solicitat.

ÎNTOCMIREA REFERATULUI DE ANALIZĂ

Pe baza concluziilor analizei si verificãrilor efectuate, se va întocmi referatul de analizã a creditului, cu consemnarea acestora.

Referatul de analizã a creditului, semnat de seful serviciului, la care se anexeazã întreaga documentatiei, se prezintã directorului unitãtii bancare, pentru a decide asupra propunerii fãcute.

În functie de decizia adoptatã se va proceda la restituirea cererii de credit sau la negocierea si încheierea contractului de împrumutat.

ANALIZA CREDITELOR PENTRU INVESTIŢII

În vederea contractãrii creditelor pentru investitii solicitantii vor prezenta bãncii:

cererea de credit; autorizatia de constructie; graficul de esalonare a lucrãrilor; contractul încheiat cu constructorul.

7474

Din studiul de fezabilitate trebuie sã rezulte elemente de eficientã a investitiei, pe baza cãrora banca sã se poatã pronunta asupra posibilitãtilor de creditare.

CONTROLUL UTILIZĂRII ŞI GARANŢIEI CREDITELOR

Potrivit legii si statutului propriu de organizare si functionare, banca are dreptul sã verifice: modul în care agentii economici, beneficiari ai creditelor le utilizeazã în conformitate cu destinatiile pentru care s-au aprobat, modul în care se constituie si se pãstreazã garantiile creditelor, respectarea normelor bãncii si a clauzelor din contractele de credite, în vederea asigurãrii rambursãrii la scadentã a creditelor si plata dobânzii datorate.

Verificarea garantiilor creditelor se efectueazã atât faptic, prin constatãri la fata locului, cât si scriptic, pe baza datelor din evidentele agentilor economici.

Verificarea fapticã a garantiei creditelor, se efectueazã lunar asupra bunurilor constituite drept garantie a creditelor si nominalizate efectiv în contractul de credite, urmãrindu-se:

verificarea prin sondaj a existentei efective; modul de depozitare, pãstrare, conservare a

bunurilor luate în garantia creditelor.Verificarea scripticã se efectueazã lunar asupra

evidentei contabile, tehnico-operative si statistice a agentilor economici beneficiari de credite urmãrindu-se:

reflectarea corectã în evidentã, a bunurilor ce constituie garantia creditelor acordate;

concordanta datelor din evidentã cu cele efective, constatate pe teren;

concordanta soldurilor conturilor de credite din extrasele de cont eliberate de bancã, cu cele din evidentele agentilor;

existenta si realitatea comunicãrii bãncii care are contul pentru activitatea de productie, a situatiei debitorului si creantelor din celelalte conturi deschise la alte societãti bancare.

7575

CAPITOLUL 4METODOLOGIA DE CREDITARE AMETODOLOGIA DE CREDITARE A

SOCIETÃTILOR COMERCIALE (ANALIZASOCIETÃTILOR COMERCIALE (ANALIZA EFECTUATÃ PE BAZA DATELOR S.C.EFECTUATÃ PE BAZA DATELOR S.C.

PRESIDENT S.R.L. SIBIU)PRESIDENT S.R.L. SIBIU)

4.1. ANALIZA MANAGERIALÃ A S.C. PRESIDENT4.1. ANALIZA MANAGERIALÃ A S.C. PRESIDENT S.R.L. SIBIUS.R.L. SIBIU

BANCA COMERCIALÃ ROMÂNÃ S.A.Sucursala Judeteanã SIBIU

FISA DE ANALIZÃ A ASPECTELOR NEFINANCIARE CE CARACTERIZEAZÃ ACTIVITATEA CLIENTULUI

1. Denumirea clientului: S.C. President S.R.L.2. Ramura si sectorul din care face parte: comert3. Sediul social (adresa, tel., fax): sos. Alba-Iulia nr.

70, Sibiu, cod 24004. Forma juridicã si data înregistrãrii la Registrul

Comertului: Societate cu rãspundere limitatã, înregistratã la Registrul Comertului sub nr. I 132/1994, Cod fiscal R 6584642.

5. Capital social:Valoare: 65 milioane leiNatura: privatStructura: privat 100%

6. Conducerea societãtii este asiguratã de: persoanele împuternicite sã angajeze societatea.

7. Aspecte privind conducerea unitãtii: calitatea moralã si profesionalã; prestigiul si experienta în ramura sau sectorul

de activitate; reputatia managerialã;

7676

gradul de participare a echipei de conducere la capitalul societãtii

8. Personalul unitãtii: 64 persoane (direct productiv: 29 persoane, indirect productiv: 28 persoane, T.E.S.A.: 7 persoane, 2 cu studii superioare).

9. Imobile aflate în patrimoniul societãtii: 3 clãdiri:- sectia productie- magazin- birouri

10. Echipamente de productie existente:- masinã tocat, 3 cutere, malaxor, masinã umplut-

2 buc., agregate frigorifice, camere frigorifice, 12 vitrine frigorifice, case marcaj, masini de feliat, cântare electronice.

11. Tehnologie:- veche: -- medie: 10%- avansatã: 90%

Politici de marketing12. Sfera de activitate: productie, prelucrarea si

conservarea cãrnii, comertul cu amãnuntul a produselor proprii.

13. Caracterul activitãtii: o activitate bine organizatã si profitabilã.

14. Produse si servicii. Principalele produse: produse de carmangerie.

15. Principalii furnizori (interni si externi), materii prime si materiale folosite în procesul fabricatiei: S.C. Lagrimex S.R.L. Sibiu; S.C. Bacãu Beverage Company S.R.L.; S.C. Coca Cola S.A.; S.C. Icrasib S.A.; Miorita Prod S.R.L.; S.C: Media Trading S.R.L.

16. Cerere: posibilitãti de crestere a acesteia.17. Piata actualã:

- pozitia pe piatã: localã- strategia de dezvoltare:

- cresterea capacitãtii productive si diversificarea productiei

- închirierea sau cumpãrarea altor spatii comerciale- construirea unei ferme proprii de producere si crestere animalelor necesare procesului de productie

7777

18. Concurenti. Principalii concurenti în tarã si strãinãtate: S.C. Scandia S.R.L., S.C. Berghezan Prod S.R.L.

19. Politica de preturi: preturi mai mici sau la nivelul concurentei.

20. Politica promotionalã:- se realizeazã pe plan local;- audio, presa scrisã, etc.

21. Impactul factorilor nefinanciari externi asupra activitãtii clientului: favorabil.

sef birou credite Întocmit la data de

BUGEAC IOANA 05.04.1999

4.2 ANALIZA FINANCIARÃ A S.C. PRESIDENT4.2 ANALIZA FINANCIARÃ A S.C. PRESIDENT SRLSRL

4.2.1. Analiza internã a S.C. PRESIDENT SRL

4.2.1.1. Bilant activ S.C. PRESIDENT SRL

CLIENTUL: PRESIDENT.SRL MII LEI

DOMENII DE ACTIVITATE: COMERT

Perioada

Perioada

Perioada

Analiza de structurã

BILANT - ACTIV P1 P2 P331-12-96

31-12-97

28-02-98

31-12-96

31-12-97

28-02-98

1.1.Imobilizãri necorporale 0 0 0 - - -.chelt.de const.si de cercet-dezv. 0 0 0 - - -.alte imobilizãri 0 0 0 - - -.imobilizãri în curs 0 0 0 - - -.provizioane pt.deprec.imob.necorp.

0 0 0 - - -

1.2.Imobilizãri corporale 88487 615079

84903 12.97 36.26 6.13

.terenuri 0 0 0 - - -

.clãdiri 0 0 0 - - -

.constructii speciale 0 0 0 - - -

.masini si utilaje 88487 615079

84903 12.97 36.26 6.13

7878

.alte imobilizãri corporale 0 0 0 - - -

.imobilizãri în curs 0 0 0 - - -

.proviz.pt.deprec.imob.corp. 0 0 0 - - -1.3.Imobilizãri financiare 0 8159 0 - 0.48 -.titluri de participare 0 0 0 - - -.alte titluri imobilizate 0 0 0 - - -.creante imobilizate 0 8159 0 - 0.48 -.proviz.pt.deprec.imobiliz.financiare 0 0 0 - - -1.4.Creante comerciale cu scad.>1 an

0 0 0 - - -

I.ACTIVE IMOBILIZATE 88487 623238

84903 12.97 36.74 6.13

2.1.Stocuri 107358

651559

705445

15.74 38.41 50.94

.mat.prime,mater.consumabile,ob.inventar

483 31076 -1296 0.07 1.83 (0.09)

.stocuri aflate la terti 0 25 0 - 0.00 -

.productie în curs de executie 0 0 0 - - -

.produse 0 0 0 - - -

.animale 0 0 0 - - -

.mãrfuri 106875

620458

706751

15.67 36.58 51.03

-stocuri nevalorificabile 0 0 0 - - -2.2.Creante comerciale cu scad.<1 an

478710

399909

706751

15.67 36.58 51.03

.clienti si conturi asimilate,din care: 472260

370081

462524

69.25 21.82 33.40

-clienti incerti 0 0 0 - - -.alte creante 6000 29828 92164 0.88 1.76 6.66.furnizori debitori 450 0 450 0.07 - 0.03.decontãri cu asociatii priv.capitalul 0 0 0 - - -2.3.Conturi de regularizare si asimilate

0 0 0 - - -

.cheltuieli efect.în avans+decontãri 0 0 0 - - -

.diferente de conversie activ 0 0 0 - - -2.4.Prime privind ramburs.obligatiunilor

0 0 0 - - -

II.ACTIVE REALIZABILE (2.1+2.2+2.3+2.4)

586068

1051468

1260593

85.94 61.98 91.03

3.1.Titluri de plasament 0 0 0 - - -3.2.Conturi la bãnci,casa si acredit.

7430 21621 39377 1.09 1.27 2.84

III.TREZORERIA POZITIVÃ(3.1+3.2)

7430 21621 39377 1.09 1.27 2.84

ACTIVE CIRCULANTE(2.2+2.2+III)

593498

1073089

1299970

87.03 63.26 93.87

TOTAL ACTIV(I+II+III) 681985

1696327

1384873

100.00

100.00

100.00

4.2.1.2 Bilant pasiv S.C. PRESIDENT SRLCLIENTUL: PRESIDENT.SRL MII LEIDOMENII DE ACTIVITATE: COMERT Perioa

daPerioada

Perioada Analiza de structurã

BILANT - PASIV P1 P2 P331-12-96

31-12-97

28-02-98

31-12-96

31-12-97

28-02-98

Capital social 65000 65000 65000 9.53 3.83 4.69.subscris vãrsat 65000 65000 65000 9.53 3.83 4.69.patrimoniul regiei 0 0 0 - - -Contul întreprinzãtorului individual(aport de capital cash) 0 44100

0 0 - 26.00 -

Contul întreprinzãtorului individual(aport de capital în naturã) 0 0 0 - - -

7979

Prime legate de capital 0 0 0 - - -Rezerve 8090 13000 8090 1.19 0.77 0.58Rezultatul reportat 0 0 0 - - -Rezultatul exercitiului 11142

344956

7 33046 16.34 26.50 2.39

Repartizarea profitului 111423

316891 0 16.34 18.68 -

Fonduri 87922 420909

112512 12.89 24.81 8.12

Repartizãri la fondul de dezvoltare 0 21006 24590 - 1.24 1.781.1.CAPITALURI PROPRII ÎN SENS STRICT 16101

210515

7919405

8 23.61 61.99 14.01

CAP.PROPRII NETE ÎN SENS LARG(pt.calc.indicat.)

161012

1051579

194058 23.61 61.99 14.01

1.2.Diferente din reevaluare 0 0 0 - - -1.3.Subventii pentru investitii 0 0 0 - - -1.4.Provizioane reglementate 0 0 0 - - -1.CAPIT.PROPRII ÎN SENS LARG(1.1+1.2+1.3+1.4)

161012

1051579

194058 23.61 61.99 14.01

CAP.PROPRII NETE ÎN SENS LARG(pt.calc.indicatori)

161012

1051579

194058 23.61 61.99 14.01

2.1.Provizioane pentru riscuri 0 0 0 - - -2.2.Provizioane pt.cheltuieli de repartizat 0 0 0 - - -2.PROVIZIOANE PT.RISCURI sI CHELT.(2.1+2.2) 0 0 0 - - -

3.1.Datorii financ.cu scadenta>1an(partea>1an) 0 0 0 - - -

.bãnci 0 0 0 - - -

.alte datorii cu scadenta>1an 0 0 0 - - -3.2.Datorii nefinanc.cu scadenta>1an(partea>1an) 0 0 0 - - -

.furnizori si conturi asimilate cu sc.>1an 0 0 0 - - -

.avansuri primite>1an 0 0 0 - - -3.DATORII CU SCADENTA>1AN(3.1+3.2) 0 0 0 - - -

I.PASIVE PE TERMEN LUNG 161012

1051579

194058 23.61 61.99 14.01

4.Datorii nefinanciare cu scadenta<1an 520973 644748 119081

5 76.39 38.01 85.99

.furnizori si ct.asimilate cu sc.>1an(partea<1an) 0 0 0 - - -

.furnizori si ct.asimilate cu sc.<1an 377109 630905 107677

4 55.30 37.19 77.75

.avansuri primite 0 0 0 - - -

.alte datorii(taxe,salar.,personal) 143864 13843 114041 21.09 0.82 8.23

.contul întreprinzãtorului individual(datorie în naturã) 0 0 0 - - -

5.Conturi de regularizare si asimil. 0 0 0 - - -.venituri înregistrate în avans+decontãri 0 0 0 - - -.diferente de conversie pasiv 0 0 0 - - -II.DATORII CURENTE CU SCADENTA<1AN(4+5)

520973 644748 119081

5 76.39 38.01 85.99

6.Datorii financiare cu scadenta>1an (partea<1an) 0 0 0 - - -

.bãnci 0 0 0 - - -7.Datorii financiare cu scadenta<1an 0 0 0 - - -.bãnci 0 0 0 - - -.alte datorii financiare<1an 0 0 0 - - -.contul întreprinzãtorului individual(datorie cash) 0 0 0 - - -

III.TREZORERIA NEGATIVÃ(6+7) 0 0 0 - - -DATORII CU SCADENTA<1AN(II+III) 52097

3 644748 1190815 76.39 38.01 85.99

DATORII TOTALE 520973 644748 119081

5 76.39 38.01 85.99

TOTAL PASIV(I+II+III) 681985

1696327

1384873 100.00 100.00 100.0

0

8080

4.2.1.3. Contul de profit si pierderi a SC PRESIDENT SRL

8181

CLIENTUL: PRESIDENT.SRL Mii lei

DOMENII DE ACTIVITATE: COMERT Perioada

Perioada

Perioada

Analiza de structurã

CONTUL DE PROFIT sI PIERDERI P1 P2 P3

31-12-96

31-12-97

28-02-98

31-12-96

31-12-97

28-02-98

Vânzãri de mãrfuri 3299018

9830174

843953

- - -

-Costul mãrfurilor vândute 2993444

8700218

744071

- - -

1.MARJA COMERCIALÃ 305574

1129956

99882 - - -

+Productia vândutã 0 0 0 - - -

2.CIFRA DE AFACERI 3299018

9830174

843953

- - -

+/-Productia stocatã 0 0 0 - - -

+Productia imobilizatã 0 0 0 - - -

3.PRODUCTIA EXERCITIULUI 0 0 0 - - -

3.*PRODUCTIA EXERCITIULUI+VÂNZÃRI DE MÃRFURI

3299018

9830174

843953

100.00 100.00100.0

0

-Chelt.cu mat.prime,materiale,comb.energie47762

152869

8378 1.45 1.56 0.99

-Lucrãri si servicii executate de terti55567

211470

10470 1.68 2.15 1.24

4.MARJA INDUSTRIALÃ -10332

9

-26433

9

-18848

(3.13) (3.71) (2.23)

5.VALOAREA ADÃUGATÃ 202245

765617

81034 6.13 7.79 9.60

+Subventii din exploatare 0 0 0 - - -

-Impozite si vãrsãminte asimilate 1063 11453 111 0.03 0.12 0.01

-Cheltuieli cu personalul 17725 74396 5558 0.54 0.76 0.66

6.EXCEDENT(INSUFICIENTÃ)BRUT DIN EXPLOATARE

183457

679768

75365 5.56 6.92 8.93

+Alte venituri din exploatare 42 385 1 0.00 0.00 0.00

8282

-Alte cheltuieli de exploatare 6 88 3 0.00 0.00 0.00

+/-Amortiz.si proviz.din exploatare -11603

-43597

-3584 (0.35) (0.44) (0.42)

VENITURI DIN EXPLOATARE-TOTAL 3299060

9830559

843954

100.00 100.00100.0

0

CHELTUIELI DIN EXPLOATARE-TOTAL 3127170

9194091

772175

94.79 93.53 91.50

7.REZULTATUL DIN EXPLOATARE 171890

636468

71779 5.21 6.47 8.51

+Venituri financiare 5980 17457 3248 0.18 0.18 0.38

-Cheltuieli financiare,din care: 16144 43187 25405 0.49 0.44 3.01

-cheltuieli cu dobânzi 14589 1164 1164 0.44 0.01 0.14

8.EXCEDENT BRUT FINANCIAR -10134

-25730

-22157

(0.31) (0.26) (2.63)

+/-Amortizãri si provizioane financiare 0 0 0 - - -

VENITURI FINANCIARE-TOTAL 5980 17457 3248 0.18 0.18 0.38

CHELTUIELI FINANCIARE-TOTAL 16114 43187 25405 0.49 0.44 3.01

9.REZULTATUL FINANCIAR -10134

-25730

-22157

(0.31) (0.26) (2.63)

10.EXCEDENT BRUT CURENT(6+8) 173323

654038

53208 5.25 6.65 6.30

11.REZULTATUL CURENT AL EXERCITIULUI(7+9)

161756

610738

49622 4.90 6.21 5.88

Venituri exceptionale 1020 12319 0 0.03 0.13 -

-Cheltuieli exceptionale 1380 3979 0 0.04 0.04 -

12.EXCEDENT BRUT EXCEPTIONAL -360 8340 0 (0.01) 0.08 -

+/-Amortizãri si provizioane exceptionale 0 0 0 - - -

VENITURI EXCEPTIONALE-TOTAL 1020 12319 0 0.03 0.13 -

CHELTUIELI EXCEPTIONALE-TOTAL 1380 3979 0 0.04 0.04 -

13.REZULTATUL EXCEPTIONAL -360 8340 0 (0.01) 0.08 -

14.EXCEDENT BRUT-TOTAL-(10+12) 172963

662378

53208 5.24 6.74 6.30

8383

15.REZ.ÎNAINTEA DOB.sI ÎMP.DE PROFIT(11+13+dob.)

175985

620242

50786 5.33 6.31 6.02

VENITURI TOTALE 3306060

9860335

847202

100.21 100.31100.3

8

CHELTUIELI TOTALE 3144664

9421257

797580

95.32 94.01 94.51

16.REZULTATUL BRUT AL EXERCITIULUI(11+13)

161396

619078

49622 4.89 6.30 5.88

-Impozit pe profit49973

169511

16576 1.51 1.72 1.96

17.REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI 111423

449567

33046 3.38 4.57 3.92

18.CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE 122974

489717

366630

3.73 4.98 4.34

19.CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE NETÃ

7255348971

7-

137912.20 4.98 (1.63)

8484

4.2.1.4. Analiza indicatorilor a SC PRESIDENT SRL

8585

CLIENTUL: PRESIDENT.SRL Mii lei

DOMENII DE ACTIVITATE: COMERT Perioada

Perioada

Perioada

Perioada

Perioada

Perioada

P1 P2 P3 P1 P2 P3

31-12-96

31-12-97

28-02-98

31-12-96

31-12-97

28-02-

98

C.ANALIZA

C.1.INDICATORI DE PERFORMANTÃ

C.1.1.VALOAREA ADÃUGATÃ

.Rata valorii adãugate(aferentã cifrei de afaceri)-%

6.13 7.79 9.60

.Rata val.adãugate(aferentã vânz.de mf.+prod.exercitiului)-%

6.13 7.79 9.60

D.1.2.COMPOZITIA sI REPARTITIA VAL.ADÃUGATE

202245

765617

81034 100.00 100.00 100.00

1.Cheltuieli cu personalul 17725 74396 5558 8.76 9.72 6.86

2.Cheltuieli financiare 16114 43187 25405 7.97 5.64 31.35

3.Impozite taxe si vãrsãminte asimilate+impozit pe profit

5103618096

416687 25.23 23.64 20.59

4.Rezultatul adãugat= 105767

423473

29800 52.30 55.31 36.77

+rezultatul exercitiului 111423

449567

33046 55.09 58.72 40.78

-alte venituri din exploatare 42 385 1 0.02 0.05 0.00

+alte cheltuieli din exploatare 6 88 3 0.00 0.01 0.00

-venituri financiare 5980 17457 3248 2.96 2.28 4.01

-excedent brut exceptional -360 8340 0 (0.18) 1.09 -

5.Total amorizãri/provizioane 11603 43597 3584 5.74 5.69 4.42

C.1.3.RENTABILITATEA DE EXPLOATARE

.brutã(%) - -

.netã(%) 5.21 6.47 8.51

8686

C.1.4.RENTABILITATEA ECONOMICÃ

.excedent brut curent/total bilant(-%-) 25.41 38.56 3.84

.rezultatul curent/total bilant(-%-) 23.72 36.00 3.58

.capacitatea de autofinantare/total bilant(-%-)

18.03 28.87 2.65

.rezultatul net al exercitiului/total bilant(-%-) 16.34 26.50 2.39

C.1.5.RENTABILITATEA FINANCIARÃ

.capacitatea de autofin./CPNSS/CPNSL(-%-) 76.38 46.57 18.88 76.38 46.57 18.88

.rezultatul brut al exercitiului/CPNSS/CPNSL(-%-)

100.24 58.87 25.57 100.24 58.87 25.57

.rezultatul net al exercitiului/CPNSN/CPNSL(netã)(%)

69.20 42.75 17.03 69.20 42.75 17.03

C.1.6.RISCUL FINANCIAR

.gradul de îndatorare generalã(%) 323.56 61.31 613.64 323.56 61.31 613.64

.gradul de îndatorare financiarã(-%-) - - - - - -

.acoperirea dobânzii-nr- 12.06 523.85 43.63

.datorii financiare totale/exced.brut curent(-%-)

- - -

.datorii financiare totale/exced.brut total(-%-) - - -

.(chelt.fin.+dat.fin.<1an)/exced.brut curent(-%-)

9.30 6.60 47.75

.(chelt.fin.+dat.fin.<1an)/exced.brut total(-%-)

9.32 6.52 47.75

.cheltuieli cu dobânda/exced.brut curent(-%-) 8.42 0.18 2.19

.cheltuieli cu dobânda/exced.brut total(-%-) 8.43 0.18 2.19

.cheltuieli cu dobânda/cifra de afaceri(-%-) 0.44 0.01 0.14

.cheltuieli cu dobânda/datorii financiare totale(-%-)

- - -

C.1.7.POLITICA DE DIVIDENTE

.dividente/rezultatul net al exercitiului 45.25 - 152.58

8787

8888

MII LEI

C.2.INDICATORI DE STRUCTURÃ Perioada Perioada Perioada

P1 P2 P3

31-12-96 31-12-97 28-02-98

.Lichiditatea curentã(%) 113.92 166.44 109.17

.Lichiditatea imediatã(%) 93.31 56.38 49.93

.Solvabilitatea curentã(%) 130.91 263.10 116.30

.Rotatia activelor circulante-nr.rotatii- 5.56 9.16 0.65

.Durata medie de încasare a clientilor-zile- 30 15 33

.Durata medie a stocului de materii prime-zile-

0 1 0

.Durata medie a stocului de productie în curs-zile-

0 0 0

.Durata medie a stocului de produse finite-zile-

0 0 0

.Durata medie a stocului de mãrfuri-zile- 8 13 29

.Durata medie de platã a furnizorilor-zile- 26 18 52

.Fondul de rulment net 72525 428341 109155

.Necesarul de fond de rulment 65095 406720 69778

.Trezoreria pozitivã(+)sau negativã(-) 7430 21621 39377

C.3.CALC.CAP.PR.NETE ÎN SENS STRICT

161012 1051579 194058

.Capit.prop.sens.strict 161012 1051579 194058

-Imobilizãri necorporale 0 0 0

-Decontãri din op.în curs de lãmurire 0 0 0

8989

-Clienti incerti 0 0 0

-Diferente conversie activ 0 0 0

+Diferente conversie pasiv 0 0 0

-Stocuri nevalorificabile 0 0 0

-Prime privind rambursarea obligatiunilor 0 0 0

-Decontãri cu asociatii privind capitalul 0 0 0

-Alte active incerte depistate de bancã 0 0 0

C.4.CALC.CAP.PR.NETE ÎN SENS LARG 161012 1051579 194058

.Capit.prop.sens larg 161012 1051579 194058

-Imobilizãri necorporale 0 0 0

-Decontãri din op.în curs de lãmurire 0 0 0

-Clienti incerti 0 0 0

-Diferente conversie activ 0 0 0

+Diferente conversie pasiv 0 0 0

-Stocuri nevalorificabile 0 0 0

-Prime privind rambursarea obligatiunilor 0 0 0

-Decontãri cu asociatii privind capitalul 0 0 0

-Active incerte depistate de bancã 0 0 0

9090

4.2.1.5. Situatia financiarã sinteticã a clientului la SC PRESIDENT SRL

9191

MII LEI

CLIENTUL:PRESIDENT.SRL Perioada

Perioada

Perioada

DOMENII DE ACTIVITATE:COMERT P1 P2 P3

31-12-96

31-12-97

28-02-98

PAGINA 1 A FORMULARULUI DE CREDITE

SITUATIA FINANCIARÃ SINTETICÃ A CLIENTULUI

CONTUL DE PROFIT sI PIERDERI-DATE DE BAZÃ

VÂNZÃRI DE MÃRFURI+PROD.EXERCITIULUI 3299018

9830174

843953

REZULTATUL CURENT AL EXERCITIULUI 161756 610738 49622

REZULT.ÎNAINTEA DOBÂNZII sI IMPOZIT.PE PROFIT 175985 620242 50786

REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI 111423 449567 33046

REZULTATUL REPORTAT 0 0 0

CONTUL DE PROFIT sI PIERDERI-INDICATORI

RATA VALORII ADÃUGATE-%- 6.13 7.79 9.60

RENTABILITATEA NETÃ DIN EXPLOATARE-%- 5.21 6.47 8.51

RENTABILITATEA NETÃ FINANCIARÃ-%- 69.20 42.75 17.03

ACOPERIREA DOBÂNZII-nr- 12.06 532.85 43.63

BILANT-DATE DE BAZÃ

TOTAL BILANT681985 169327

1384873

CAPITALURI PROPRII NETE ÎN SENS LARG161012

1051579

194058

CAPITALURI PROPRII NETE ÎN SENS STRICT161012

1051579

194058

DATORII TOTALE520973 644748

1190185

9292

DATORII FINANCIARE TOTALE 0 0 0

ACTIVE CIRCULANTE593498

1073089

1299970

DISPONIBILITÃTI ÎN CONT 7430 21621 39377

STOCURI MATERII PRIME 483 31076 -1296

STOCURI PRODUCTIE ÎN CURS 0 0 0

STOCURI PRODUSE FINITE 0 0 0

STOCURI DE MÃRFURI 106875 620458 706751

CLIENTI sI CONTURI ASIMILATE 472260 370081 462524

FURNIZORI sI CONTURI ASIMILATE377109 630905

1076744

BILANT-INDICATORI

LICHIDITATEA CURENTÃ-%- 113.92 166.44 109.17

LICHIDITATEA IMEDIATÃ-%- 93.31 65.38 49.93

SOLVABILITATEA CURENTÃ-%- 130.91 263.10 116.30

GRADUL DE ÎNDATORARE GENERALÃ-%- 323.56 61.31 613.64

GRADUL DE ÎNDATORARE FINANCIARÃ-%- - - -

ROTATIA ACTIVELOR CIRCULANTE-nr.rotatii- 5.56 9.16 0.65

DURATA MEDIE DE ÎNCASARE A CLIENTILOR-zile-

DURATA MEDIE A STOCULUI DE MATERII PRIME-zile- 0 1 0

DURATA MEDIE A STOCULUI DE PRODUCTIE ÎN CURS-zile-

0 0 0

DURATA MEDIE A STOCULUI DE PRODUSE FINITE-zile- 0 0 0

DURATA MEDIE A STOCULUI DE MÃRFURI-zile- 8 13 29

DURATA MEDIE DE PLATÃ A FURNIZORILOR-zile- 26 18 52

FOND DE RULMENT NET 72525 428341 109155

9393

NECESARUL DE FOND DE RULMENT 65095 406720 69778

TREZORERIA NETÃ POZITIVÃ(+)SAU NEGATIVÃ(-) 7430 21621 39377

9494

4.2.1.6. Fluxul de fonduri la SC PRESIDENT SRL

FLUXUL DE FONDURI 31-12-97

28-02-98

1.Profit(+)sau pierdere(-) 449567

33046

2.Amortizare 43597 3584

493164

36630

3.Variatia stocurilor-

544201

-53896

4.Variatia creantelor 78801 -155229

5.Variatia furnizorilor si a altor creditori comerciali cu sc.<1an

123775

546067

6.Variatia altor elemente de activ 0 0

A. Flux de fonduri din activitatea de exploatare(1la6)

151539

373572

7.Variatia altor pasive 441000

-890567

8.Variatia subventiilor pentru investitii 0 0

9.Variatia furnizorilor si a altor creditori comerciali cu sc.>1an

0 0

10.Variatia activelor imobilizate-

534751

538335

9595

11.Amortizarea activelor imobilizate -43597 -355816

B.Flux de fonduri din activitatea de investitii(7la11)

-13734

8

-355816

12.Variatia datoriilor financiare cu sc.>1an

0 0

13.Variatia datoriilor financiare cu sc.<1an

0 0

C.Flux de fonduri din activitatea financiarã(12+13)

0 0

D.Flux de fonduri net(A+B+C) 14191 17756

E.Disponibilitãti bãnesti în perioada anterioarã

7430 21621

F.Disponibilitãti bãnesti în perioada curentã(D+E)

21621 39377

Disponibilitãti bãnesti la sfârsitul perioadei din balantã

21621 39377

NOTÃ:sursa de fonduri=+,utilizare de fonduri=-

9696

4.3. DOCUMENTATIA AFERENTÃ ANALIZEI SI4.3. DOCUMENTATIA AFERENTÃ ANALIZEI SI ACORDÃRII CREDITULUI DE CÃTRE BCR SAACORDÃRII CREDITULUI DE CÃTRE BCR SA SOCIETÃTII COMERCIALE PRESIDENT SRLSOCIETÃTII COMERCIALE PRESIDENT SRL

BANCA COMERCIALÃ ROMANA S.A.SUCURDSALA JUDETEANÃ SIBIU

REFERAT CREDITE

PARTEA I: ELEMENTE DEFINITORII Sucursala Data

Nr. Crt. Sibiu

08.04.98 5038NUME CLIENT: SC PRESIDENT SRL SIBIU

COD FISCAL: R 6584642

ADRESA: sos Alba Iulia nr. 70

CLIENT DIN ANUL: 1995

COD RAMURA 02

COD DEPARTAMENT 55

COD FORMÃ DE PROPRIETATE Z35

GIRANTI

GRUP (DEBITOR UNIC):

SCOPUL REFERATULUI: Mentinerea creditului global de exploatare

DESCRIERE CLIENT: SC PRESIDENT SRL are ca obiect de activitate productia, prelucrarea si conservarea cãrnii (mãcelãrie, carmangerie) si comertul cu amãnuntul a produselor proprii si a altor produse alimentare si nealimentare

9797

RISCUIRI sI METODE DE MICsORARE: Acest client nu prezintã risc pentru bancã, activitatea pe care o desfãsoarã este bine organizatã si profitabilã.

PROPUNERI PRIVIND LIMITA TOTALÃ: 900 MIL. LEIdin care:

angajamente: - scrisoare de garantie în suma de 100 mil. lei

- credit global de exploatare 800 mil. lei

angajamente noi propuse: mentinere credit global de exploatare - 800 mil.lei

RISCUL ASUPRA CLIENTULUI (A...E): B

Sucursala Data Nr.CR.Sibiu 08.04.1999 5038

Risc asupra clientului B

Risc anterior

Strategie fatã de clientCrestere Scãdere Constant Încetare

XSCOPUL Nou Modif. X Analiza

anMODIFICARE A LIMITEI

Crestere Scãdere Constant X

INFORMATII DESPRE LIMITE

I IIS IIML IVST IVF TOTALRIS C

Relatie directã-limita precedentã

900MIL

900 MIL

Relatie directã-limita nouã

900MIL

900MIL

Relatie indirectã-limita precedentãRelatie indirectã-limita nouãLimita grup-precedentãLimita grup-nouã

RISC TOTAL=CLASA IIS+IIML=10%IVST+25%IVFSTATUTUL JURIDIC societate pe actiuni CODUL FORMEI DE

9898

PROPRIETATE 35COTATÃ: DA/NU NU COTARE: - AGENTII DE RATINGPROPRIETARI:CONDUCERE:AUDITORI:RELATII CU ALTE BÃNCI DA NUDATA ÎNFIINTÃRII: 05.12.1994

PROFITABILITATE CLIENT GRUPAn. Prec. An. crt. An.

prec.An. crt.

DOBÂNDA ÎNCASATÃ 44,7 MIL LEI

46 MIL LEI

DOBÂNDA RESTANTÃ+PENALITÃTIDOBÂNDA RESTANTÃ+PENALITÃTI.-soldCREDITE RESTANTECREDITE RESTANTE-soldDEPOZITE+DIPONIBILITÃTITREZORERIECOMISIOANE 2,7 MIL

LEI8 MIL LEI

PROVIZIOANE CONSTITUITE-sold

EXCEPTIE DE LA POLITICA BÃNCII DA - NU X DETALIINIVEL FINA DE COMPETENTÃ Sucursal

aOFITER DE CREDIT LOCAL PopaAur

aOFITER DE CREDIT-NIVEL FINAL DE COMP. DATA

APROBÃRIIULTIMA REVIZUIRE A CALITÃTII - DATA:

08.04.1999

REZULTATUL REVIZUIRII DACÃ E CORECT

DA

Dacã rezultatul revizuirii este NU detalii în partea a doua a referatuluiDOCUMENTATIA REVÃZUTÃ LA DATA:

08.04.1999

LIMITE LIMITE NOI DESCRIERE TERMEN COD

9999

EXISTENTE PRODUS S/M/L100 MIL. LEI800MIL. LEI

scrisoare garantiecredit global de exploatare

100 MIL. LEI800 MIL. LEi

scrisoare garantiecredit global de exploatare

SS

TOTAL: 900 mil. lei

900 mil. lei

Produs I 900 MIL. LEI credit global de exploatare

S

Descriere tranzactie: Credit global de exploatare în valoare de 800 mil. lei, acordat pentru finantarea activitãtii curente de productie si comert, în completarea surselor proprii si atrase.

Sursa de rambursare: încasãrile curente ale agentului economic

Garantii: Împrumutatul se obligã sã garanteze creditul în suma

de 800.000.000 lei si dobânzile aferente cu urmãtoarele garantii constituite în favoarea bãncii, astfel:

ipoteca conventionalã de rangul I constituitã asupra imobilului înscris în CF. Nr. 5893, nr. Top. 11366/92, proprietatea SC PRESIDENT SRL, conform contractului de garantie imobiliarã nr. 12A/GII/16.01.1999, evaluat la suma de 626.184.000 lei;

ipoteca conventionalã de rang I asupra imobilului înscris în CF nr. 20978, nr. Top 7040/30/II proprietatea SC PRESIDENTSRL, conform contractului de garantie imobiliarã nr. 12A/GII/16.01.1999, evaluat la suma de 153.350.000 lei.

gaj fãrã deposedare în valoare totalã de 391.488.000 lei constituit asupra douã mijloace fixe dupã cum urmeazã:

autoutilitara MEERCEDES tip MD 308 D KA/35 SPRINTER în valoare de 170.488.000 lei;

utilaj pentru carmangerie: BOWL UTTER 090 Liter Typ T2M în valoare de 221.040.000 lei, conform contractului de gaj fãrã deposedare 121B/GII/16.01.1999.

100100

gaj general asupra întregului patrimoniu al societãtii, conform articolului 1718 din Codul Civil;

un bilet la ordin în valoare de 800.000.000 lei.Termen de rambursare: 15 iulie 1999Pret: 55% pe anDescriere tranzactie: scrisoare de garantie în valoare

de 100 mil. lei pentru garantarea plãtii a trei vitrine frigorifice achizitionate de la SC UNICOMP SRL BUCUREsTI.

Sursa de rambursare:

Garantii: gaj fãrã deposedare constituit asupra a douã camere frigorifice în valoare totalã de 142.699.000 lei.

Termen de valabilitate 28.02.1999-13.12.1999

Pret comision 2%

Director sef compartiment de credite

Ofiter de credite

Sucursala Nume prenume

POPESCU TIBERIU

DINU ANA POPA AURA

Judeteana DataSemnãtura

Directia de credite din centrala BCR

Nume, prenumeDataSemnãtura

Comitet de riscConducerea BCR

PARTEA a II- a: DETALII SEMNIFICATIVE PRIVIND CREDITUL

NUME: SC PRESIDENT SRL SIBIU

AFACERE, RISCUL DE RAMURÃ sI DE TARÃ, RAPORT

101101

SC PRESIDENT SRL are ca obiect de activitate productia, prelucrarea si conservarea cãrnii (mãcelãrie, carmangerie) si comertul cu ridicata si amãnuntul a produselor proprii si a altor produse alimentare si nealimentare. Agentul economic s-a dezvoltat foarte mult în ultimul an, activitatea sa fiind bine organizatã si profitabilã.

Pentru cresterea productiei si mentinerea segmentului de piatã câstigat trebuie sã fie crescutã competitivitatea prin calitatea produselor, reducerea costurilor de fabricatie si diversificarea sortimentelor de mezeluri si a produselor de carmangerie.

Din punct de vedere geografic, piata este preponderent localã, produsele vãzându-se mai ale în municipiul Sibiu, prin intermediul societãtilor comerciale de tip SRL si magazinelor proprii.

În vederea desfãsurãrii în bune conditii ale procesului de productie societatea dispune de echipamente de productie dupã cum urmeazã: masinã de tocat, 3 cutere, malaxor, 2 masini de umplut, fierãstraie pentru transare, agregate frigorifice, camere frigorifice iar în magazinele de desfacere dispune de 12 vitrine frigorifice, 3 lãzi congelator, case de marcat, masini de feliat, cântare electronice.

Capacitatea de productie a unitãtii de carmangerie este de 50t/lunã.

Societatea desface 60% din produsele sale direct cãtre populatie prin cele 3 magazine proprii. Restul de 40% se desfac prin intermediul a cca. 30 societãti comerciale private din Sibiu si localitãtile învecinate, cele mai importante ca pondere valoricã fiind:

- SC BERRY SRL Sibiu- SC FÂNTÂNELE XOM SRL Sibiu- SC STIL IMPEX SRL Sibiu- SC TORE SRL Sibiu- SC VAMOND SRL Sibiu

Principalii concurenti pentru activitatea de mãcelãrie si carmangerie sunt SC SCANDIA SRL si SC BERGHEZAN SRL.

Pentru aprovizionarea cu materii prime - animale vii - porcine si taurine principalul furnizor este populatia. Dacã achizitiile de la persoanele fizice nu acoperã necesarul de

102102

carne (pe o perioadã scurtã) societatea poate apela la societãti care desfac carcasa, de exemplu SC JUPITER SRL Galdea de Sus. Pentru restul de materiale necesare procesului de fabricatie principalii furnizori sunt:

- SC LAGRIMEX SRL SIBIU- SC BACÃU BEVERAGE COMPANY SRL- SC COCA-COLA SA- SC ICRASIB SA- SC MIORITA PROD SRL- SC MEDIA TRADING SRL etc.

Prin ridicarea calitãtii si diversificarea produselor, precum si o bunã reclamã societatea îsi poate mentine clientii si câstigã alte segmente de piatã.

CONDUCERE, FORMA DE PRPRIETATE, STRUCTURA ORGANIZATORICÃ, RAPORT

SC PRESIDENT SRL este o societate cu capital integral privat, a luat fiintã în anul 1994 prin sentinta civilã nr. 570/5.12.1994 si are un capital social de 65 mil. lei detinut de asociatul unic dl. CHIRAP ION.

Societatea este persoana juridicã românã având forma juridicã de societate cu rãspundere limitatã. Este înregistratã în Registrul Comertului sub nr. J/32/1847/1994 iar codul fiscal este R6584642.

Conducerea societãtii este asiguratã de dl. CHIRAP ION care este tânãr (în vârstã de 30 ani), dinamic bun organizator si cu experientã în domeniul sãu de activitate.Patronul societãtii a terminat Facultatea de Tehnologia Constructiilor de Masini si este student la Facultatea de Tehnologia Produselor Alimentare.

La data analizei societatea are un numãr de 64 de angajati dupã cum urmeazã:

- TESA - 7 persoane, din care 2 cu studii superioare;- direct productivi - 29 persoane;- indirect productivi -28 persoane.Nu existã discordantã între natura activitãtilor

desfãsurate în firmã si încãrcarea cu personal a structurii functionale.

Contractele individuale de muncã ale salariatilor sunt încheiate pe perioadã nedeterminatã. Nu existã revendicãri nesolutionate ale salariatilor.

103103

STRUCTURA CREDITULUI. RISCUL GARANŢIEI

Societatea beneficiazã de urmãtoarele tipuri de credite:

- linie de credit în sumã de 800 milioane lei, necesitate acordãrii liniei de credit a apãrut ca urmare a decalajului dintre încasãri si plãti. Creditul este garantat cu ipoteca asupra complexului de productie si gaj fãrã deposedare, cum am mentionat mai sus;

- o scrisoare de garantie în valoare de 100 milioane lei pentru achizitionarea a 3 vitrine frigorifice garantatã cu gaj fãrã deposedare constituit asupra a 2 camere frigorifice.

RISCUL FINANCIAR

INFORMATII FINANCIAREVânzãrile de mãrfuri si productia exercitiului a crescut

cu 244,42% la 31.12.1998 fatã de 31.12.1997, crestere generatã de cresterea si diversificarea productiei, media pe ianuarie si februarie 1999 a crescut 117 % fatã de media pe anul 1998.

Rezultatul curent al exercitiului în valoare de 2.425 milioane lei este cu 283,09% mai mare decât profitul realizat în anul precedent.

Rezultatul net al exercitiului de asemenea a înregistrat o crestere spectaculoasã de la 631 milioane la 2.146 milioane, adicã o crestere de 240,63%, iar rezultatul net la 28.02.1999 este de 943 milioane lei.

BILANTImobilizãrile corporale reprezintã 69,78% din total

active, aceastã pondere a suferit modificãri fatã de 31.12.1997 când reprezenta 87,54%, datoritã faptului cã au crescut foarte mult activele circulante. Desi în structura activelor totale ponderea activelor imobilizate a scãzut, în valori absolute acestea de fapt au crescut cu 30,54% fatã de 31.12.1998. În anul 1999 s-au fãcut investitii dupã cum urmeazã: vitrine frigorifice - 3 bucãti, autoutilitarã transport, spatiu comercial.

Activele realizabile reprezintã 26,08% din total active, iar în cadrul acestora ponderea cea mai mare o detin stocurile de materii prime care reprezintã 14,5% si “alte

104104

creante” (debitori) în valoare de 569 milioane lei adicã 10,24% din total active.

Capitalurile proprii au crescut cu 122,99% la 28.02.1999 fatã de 31.12.1998.

Datoriile totale au crescut cu 38,75%, iar în principal din cauza achizitionãrii de mijloace fixe si prin neachitarea la termen a TVA-ului si a fondului de 4% pentru agricultori în sumã totalã de 577 milioane lei.

CONT DE PROFIT sI PIERDERI

Rata valorii adãugate (aferentã cifrei de afaceri) a crescut de la 11,71% la 31.12.1997, la 27,25% la 31.12.1998 si la 28.10.1999 este 43,12%. Repartizarea acesteia se prezintã astfel:

- cheltuielile cu personalul detin 9,58% - în scãdere de la 13,52% la 31.12.1998, cresterea salariilor a fost mult mai lentã decât cresterea valorii adãugate, având în vedere cã a sporit si numãrul de personal cu 35%;

- cheltuielile cu impozitele si taxele reprezintã 1,71% (societatea este neplãtitor de impozit pe profit);

- rezultatul adãugat reprezintã 79,33%, un nivel foarte bun.

Rentabilitatea netã din exploatare a crescut de la 22,4% la 31.12.1998 la 34,94% la 28.02.1999, nivelul actual exprimã capacitatea societãtii de a obtine profit din activitatea propriu-zisã, fãrã influenta elementelor financiare sau exceptionale.

Rentabilitatea financiarã exprimã capacitatea capitalului investit de a produce profit, care în cazul nostru este de 43,86%, un nivel foarte bun.

Acoperirea dobânzii exprimã capacitatea societãtii de a plãti dobânda la creditele angajate, care la 28.02.1999 este 31,61 - nr.- un nivel foarte bun.

INDICATORI DE PERFORMANTÃ

Lichiditatea curentã de 57,06% a crescut fata de 31.12.1998 de la 13,3%, este foarte micã si reflectã incapacitatea întreprinderii de a face fatã datoriilor sale pe termen scurt cãtre furnizorii de imobilizãri si bugetul statului.

105105

Solvabilitatea curentã de 168,03% aratã capacitatea societãtii de a-si acoperi toate datoriile prin valorificarea tuturor activelor sale. Acest indicator a crescut la sfârsitul perioadei cu 26% ca urmare a cresterii activelor.

Indicatorul gradul de îndatorare generalã de 146,99% (în scãdere) este foarte ridicat datoritã investitiilor mari fãcute în acest an si a repartizãrii pentru dividende a profitului din anul trecut. Gradul de îndatorare financiarã de 31,61 % (în scãdere) este acceptabil, acest indicator aratã gradul de participare a capitalurilor proprii nete în sens strict în totalul activitãtii 69% si nivelul riscului acceptat de proprietari în cadrul afacerii.

Societatea duce o politicã favorabilã privind acordarea creditului comercial si obtinerea acestui credit, adicã încaseazã clientii într-o zi si plãteste furnizorii în 13 zile.

Fondul de rulment net este negativ (-1184 milioane lei) ceea ce înseamnã cã nivelul pasivelor pe termen lung este mai mic decât activele imobilizate fiind acoperit în parte din excedentul de la necesarul de fond de rulment, iar necesarul de fond de rulment de - 596.430 milioane lei aratã cã existã un excedent de resurse, trezoreria netã negativã fiind de -588 milioane lei.

Media cifrei de afaceri a crescut de la 977 milioane lei pe anul 1998 la 1.377 milioane lei pe anul 1999, iar media rezultatului net al exercitiului (profitul) a crescut de la 179 milioane lei în 1998 la 471 milioane lei în 1999 si reflectã preocuparea conducerii pentru bunul mers al societãtii.

Din analiza fluxului de fonduri rezultã cã din activitatea de exploatare si din activitatea de investitii s-a realizat un flux de fonduri negativ (-56.975 mii lei si respectiv -104.092 mii lei) în principal prin realizarea de profit, deficit acoperit integral din activitatea financiarã, înregistrându-se un flux de fonduri net pozitiv de 57.889 mii lei.

Fluxul de fonduri din activitatea de investitii a înregistrat valori negative la finele celor douã perioade, ca urmare a investitiilor importante fãcute în ultimul an.

Prin determinarea fluxului de lichiditãti fundamentat pe baza prevederilor din bugetul de venituri si cheltuieli si a plãtilor prognozate de conducerea societãtii a rezultat un necesar de lichiditãti de 802 milioane lei pe luna aprilie, 1.058 milioane lei pe luna mai si 1.315 milioane lei în luna

106106

iunie care va fi acoperit cu un credit global de exploatare în valoare de 800 milioane lei.

Creditarea acestui agent economic nu prezintã riscuri iminente din punct de vedere financiar.

RELATIA CU BCR sI ALTE BÃNCI

SC President SRL este client al BCR-SA - Sucursala Judeteanã Sibiu din data de 7.11.1995. În aceastã perioadã societatea a dovedit seriozitate în relatia cu banca, receptivitate la toate problemele ivite în raporturile cu aceasta.

Agentul economic a beneficiat în aceastã perioadã de credite acordate prin cont curent sub forma liniilor de credit si credite pe stocuri, care au fost rambursate la termen neînregistrându-se credite sau dobânzi restante.

SC President SRL are cont de disponibilitãti deschis si la Banca Agricolã Sibiu dar nu efectueazã operatiuni prin acest cont.

CONCLUZII

Având în vedere cele prezentate în capitolele anterioare se mai poate adãuga cã societatea are puncte tari si puncte slabe în întregul ei.

Punctele tari sunt urmãtoarele:- existenta unei retele proprii de magazine de

desfacere si mijloace de transport pentru distributie;- competenta si spiritul întreprinzãtor al

conducãtorului societãtii;- stabilitatea personalului;- politica de gestiune si control a costurilor;- societatea îsi deruleazã activitatea numai prin BCR si

depunerile în numerar sunt mari;- societatea dispune de capacitãti de productie noi, cu

productivitate mare, cele mai avansate pe plan mondial.Puncte slabe:- nu dispune de o fermã proprie care sã-i furnizeze

materie primã cu costuri relativ reduse;- scãderea continuã a puterii de cumpãrare a

populatiei prezintã un anumit risc pentru societate având

107107

în vedere cã produsele realizate se adreseazã direct acesteia.

Fatã de cele prezentate mai sus pot spune cã societatea nu prezintã riscuri previzibile pentru bancã, în activitatea de creditare.

108108

CONTRACT DE CREDITENr. 5/CII din 12.05.1999

Între:- BANCA COMERCIALÃ ROMÂNÃ S.A., înmatriculatã

la registrul comertului sub nr. J/40/90/1991, SUCURSALA JUD. SIBIU cu sediul în Sibiu, str. N. Bãlcescu, nr. 11, jud. Sibiu, denumitã în prezentul contract “BANCA” reprezentatã prin d-l Popescu Tiberiu si prin d-na Damian Paula în calitate de contabil sef, pe de o parte si:

- S.C. PRESIDENT S.R.L., înmatriculatã în registrul comertului sub nr. J/32/1847 din 1994 cu sediul în Sibiu, sos. Alba-Iulia, nr. 70, judetul Sibiu denumitã “ÎMPRUMUTAT” reprezentatã prin d-l Chirap Ion în calitate de administrator interimar a intervenit urmãtorul contract de împrumut:

1. Banca acordã împrumutatului un credit global de exploatare în suma de 900.000.000 lei (nouã sute milioane lei), pe termen de 90 zile, cu o dobândã curentã de 49% pe an.

2. Creditul va fi utilizat numai pentru aprovizionãri si cheltuieli aferente perioadei curente necesare desfãsurãrii activitãtii de productie si comert.

Utilizarea creditului aprobat pentru o altã destinatie decât cea stabilitã dã dreptul Bãncii sã întrerupã creditarea si sã retragã împrumutul acordat.

3. Creditul se acordã prin contul 85.85.7.88.01.004. Modificarea de efectuare a plãtilor din credite este

viramentul ca regulã generalã pentru toate plãtile, eventualele plãti în numerar vor fi aprobate de bancã ulterior, pe mãsura aparitiei necesitãtilor.

Creditul se utilizeazã:- integral la data de 18 aprilie 19996. Pentru administrarea creditului, banca va percepe

anual împrumutatului, odatã cu acordarea creditului, un comision de 2% calculat la valoarea plafonului aprobat, iar pentru neutilizarea acestuia se vas percepe un comision de 2% pe an din suma plafonului neutilizat.

7. Pe parcursul utilizãrii si rambursãrii creditului, banca poate modifica dobânda în functie de evolutia inflatiei si a costului resurselor de creditare, noul procent

109109

de dobândã aplicându-se de la data modificãrii acestuia, la soldul creditului existent.

8. Împrumutatul acceptã nivelul actual al dobânzii curente de 55% pe an, precum si eventualele modificãri pânã la nivelul de 150% pe an, iar în situatia în care pe parcursul creditãrii nivelului dobânzii curente va depãsi limitele acceptate initia, banca se obligã sã aducã la cunostinta împrumutatului noul nivel al dobânzii. În cazul în care în urma comunicãrii bãncii împrumutatul nu va rambursa restul din creditul angajat si dobânzile aferente în termen de cel mult 10 zile de la data luãrii la cunostinta, banca are dreptul de a considera cã a acceptat noul nivel al dobânzii si urmãtoarele, pânã la rambursarea integralã a creditului, fãrã îndeplinirea altor formalitãti.

9. Dobânda si comisionul la împrumutul acordat se calculeazã si se plãteste lunar începând cu luna urmãtoare angajãrii creditului.

Dobânda se încaseazã de bancã direct din contul curent pe bazã denotã contabilã, eliberând împrumutatului un extras de cont si un exemplu al notei contabile privind plata dobânzii.

Între încasarea ratelor din creditul la scadentã si a dobânzilor restante, prioritate are încasarea dobânzilor.

10. Termenul de rambursare al creditului este 15 iulie 1999.

11. Creditul se poate rambursa si înainte de scadentã, în care caz banca va recalcula în mod corespunzãtor dobânda datoratã. Banca poate recupera de la împrumutat eventualele daune reparatorii determinate de retragerea de cãtre bancã a creditului ca urmare a nerespectãrii clauzelor contractuale de cãtre clienti.

12. Nerambursarea la termenele stabilite a ratelor de credit datorate de dreptul bãncii de a percepe o dobândã majoratã cu - % pe an peste dobânda curentã, iar începând cu ziua scadentei, acestea se vor trece la “credite restante pânã la 30 de zile”.

În cazul în care în termen de cel mult 30 de zile de la înregistrarea unor sume în contul “credite restante pânã la 30 de zile” nu se creeazã disponibil în contul curent pentru rambursarea acestora, începând cu a 31-a zi, creditele respective se vor trece pe bazã de note contabile întocmite de ofiterii de credite, din contul “credite restante pânã la 30 de zile” în contul “credite restante peste 30 de zile”.

110110

La data înregistrãrii în contul “credite restante peste 30 de zile” a unei rate din credit nerambursatã la scadentã, toate sumele viitoare datorate de împrumutat în baza contractului de credit (comisioane, dobânzi, rate) devin scadente. Toate aceste sume viitoare se cumuleazã în acest moment cu sumele restante, neachitate, ele fiind urmãrite la recuperare conform legii, debitorul acceptând derularea procedurii de executare silitã.

Pentru nerambursarea la termen a scadentei creditului pe termen scurt acordat, precum si a dobânzilor aferente, împrumutatul va plãti o dobândã penalizatoare astfel:

- pânã la 30 de zile - 56%- peste 30 de zile - 60%13. Eventualele dobânzi datorate bãncii, care nu au

putut fi încasate pânã la data de 10 ale lunii, la aceastã datã sau în ziua lucrãtoare imediat urmãtoare, vor fi înregistrate în contul “Decontãri privind dobânzi de încasat pânã la 30 de zile” si se va urmãri recuperarea lor din încasãrile agentilor economici, potrivit legii.

La sfârsitul lunii, în ultima zi lucrãtoare, dobânzile neîncasate se vireazã în contul “Decontãri privind dobânzi de încasat peste 30 de zile”.

14. Împrumutatul se obligã se garanteze creditul în suma de 900.000.000 lei si dobânzile aferente cu urmãtoarele garantii constituite în favoarea bãncii, astfel:

ipoteca conventionalã de rangul I constituitã asupra imobilului înscris în CF. Nr. 5893, nr. Top. 11366/92, proprietatea SC PRESIDENT SRL, conform contractului de garantie imobiliarã nr. 12A/GII/16.01.1999, evaluat la suma de 626.184.000 lei;

ipoteca conventionalã de rang I asupra imobilului înscris în CF nr. 20978, nr. Top 7040/30/II proprietatea SC PRESIDENT SRL, conform contractului de garantie imobiliarã nr. 12A/GII/16.01.1999, evaluat la suma de 153.350.000 lei.

gaj fãrã deposedare în valoare totalã de 391.488.000 lei constituit asupra douã mijloace fixe dupã cum urmeazã:

autoutilitara MEERCEDES tip MD 308 D KA/35 SPRINTER în valoare de 170.488.000 lei;

utilaj pentru carmangerie: BOWL UTTER 090 Liter Typ T2M în valoare de 221.040.000 lei, conform

111111

contractului de gaj fãrã deposedare 121B/GII/16.01.1999.

gaj general asupra întregului patrimoniu al societãtii, conform articolului 1718 din Codul Civil;

un bilet la ordin în valoare de 800.000.000 lei.Termen de rambursare: 15 iulie 1999

Pret: 55% pe anDescriere tranzactie: scrisoare de garantie în valoare

de 100 mil. lei pentru garantarea plãtii a trei vitrine frigorifice achizitionate de la SC UNICOMP SRL BUCUREsTI.

Sursa de rambursare:Garantii: gaj fãrã deposedare constituit asupra a douã

camere frigorifice în valoare totalã de 142.699.000 lei.Termen de valabilitate 28.02.1999-13.12.1999Pret comision 2%Punerea la dispozitie a plafonului de credit se face

numai dupã perfectarea si înregistrarea contractelor de garantie care fac parte integrantã din contractul de credit.

15. Bunurile admise în garantie sunt asigurate astfel:Drepturile de despãgubire, ce vor rezulta din

contractele de asigurare încheiate pentru bunurile admise în garantie, sunt cesionate în favoarea bãncii. Contractele de asigurare vor fi reînnoite astfel încât creditul rãmas de rambursat si dobânzile aferente sã fie permanent acoperite cu garantii asiguratorii. Originalul contractelor de asigurare se pãstreazã la bancã.

16. Banca are dreptul sã verifice, inclusiv la sediul împrumutatului, respectarea conditiilor în care s-a acordat creditul, existenta permanentã si integritatea garantiilor asiguratorii pe toatã perioada creditãrii.

17. Înstrãinarea, degradarea, pãstrarea sau utilizarea bunurilor admise în garantie în conditii necorespunzãtoare, precum si minusurile de garantie constatate, dau dreptul bãncii de a retrage creditul negarantat înainte de scadentele stabilite.

18. Împrumutatul se obligã:a) sã utilizeze creditul aprobat numai în scopul pentru

care a fost acordat;b) sã restituie bãncii creditul si sã achite dobânda si

comisioanele bancare la termenele prevãzute în prezentul contract;

c) sã respecte prevederile instructiunilor si normelor de muncã ale bãncii si sã reflecte corect si la zi în

112112

evidentele sale contabile toate operatiunile privind acordarea, utilizarea si rambursarea creditului;

d) sã depunã la bancã la termenele stabilite de Ministerul Finantelor bilantul contabil (situatiile contabile periodice);

e) sã punã la dispozitia bãncii toate documentele solicitate, balanta de verificare contabilã lunarã, bugetul de venituri si cheltuieli, contul de profit si pierdere, fluxul de lichiditãti prognozat (cash-flow), extrasele de cont confirmate de bãncile la care debitorul (clientul) mai are conturi precum si orice alte documente privind garantiile, bunurile cumpãrate sau realizate din credit si cele care privesc activitatea desfãsuratã;

f) sã mentioneze pe documentele de platã pozitia din documentatii, unde se regãseste cheltuiala, precum si sursa din care se efectueazã plata (surse proprii, credit) în cazul creditelor pentru echipament (investitii).

19. Banca va anula creditul aprobat, în cazul furnizãrii de cãtre împrumutat a unor date nereale, trecând la rambursarea acestuia dupã expirarea unui termen de preaviz de 5 zile, dat în scris.

Banca va întrerupe imediat, fãrã preaviz, utilizarea creditului aprobat în cazul în care împrumutatul nu a respectat prevederile prezentului contract.

20. Banca nu preia riscul politic sau cel ce decurge din calamitãtile naturale si nu rãspunde de autenticitatea documentelor prezentate de împrumutat.

21. Relatiile reciproce dintre pãrtile contractante, nereglementate prin prezentul contract sunt supuse regulilor generale de creditare precum si celorlalte instructiuni si norme de lucru ale bãncii în vigoare în prezent.

22. Împrumutatul se obligã sã declare bãncii dacã are contracte de credite si cu alte societãti bancare si care sunt garantiile acestora.

23. Clauzele specifice:Cu cel putin 3 zile înainte de expirarea scadentei,

pãrtile pot conveni prin acte aditionale ale contractului de credit, majorarea sau diminuarea împrumutului precum si prelungirea scadentei pe o nouã perioadã de 90 de zile. Înaintea semnãrii actelor aditionale, banca va urmãri existenta si mentinerea valabilitãtii contractelor de

113113

garantie sau va solicita majorarea si prelungirea acestora, dupã caz.

Banca are posibilitatea modificãrii nivelului de dobândã perceput la creditele acordate în functie de serviciul datoriei împrumutatului.

24. Alte clauze:Litigiile de orice fel dintre pãrtile contractante si

nerezolvate pe cale amiabilã vor fi solutionate de instantele judecãtoresti competente.

25. Prezentul contract are valoare de înscris autentic si constituie titlu executoriu.

26. Modificarea prevederilor prezentului contract poate fi fãcutã numai prin acordul ambelor pãrti pe baza unui act aditional.

27. Acest contract a fost încheiat în numãr de 4 exemplare din care 3 exemplare rãmân la bancã si 1 exemplar la împrumutat.Banca Comercialã Românã S.A. ÎmprumutatSucursala Jud. Sibiu S.C. President S.R.L.Director: Popescu Tiberiu Director: Chirap IonContabil sef: Damian Paula Contabil sef: Drãgoi Dan

AvizatCons. juridic: Bodea Octavian

114114

BANCA COMERCIALÃ ROMÂNÃ S.A.SUCURSALA JUDETEANÃ SIBIU SERVICIUL CREDITE II

STABILIREA PERFORMANTEI FINANCIARELA S.C. PRESIDENT S.R.L.

LA 31.12.1998A. Criterii cuantificabile

NR.CRT.

INDICATORUL CALCULUL PUNCTE

1. Lichiditatea patrimonialã LC=175, 09% 42. Solvabilitatea S=397,47% 63. Gradul de îndatorare GI=33,62% 34. Viteza de rotatie a

activelor circulanteRac=4,85% 1

5. Rentabilitatea capitalurilor proprii

Rcp=15,41 3

6. Acoperirea dobânzii Ad=3,24% 37. Dependenta de piete

- aprov. din tarã - desfacere din tarã

50%50%

2

8. Garantii - ipoteca 3TOTAL PUNCTAJ INTERMEDIAR 25

Criterii necuantificabile 3TOTAL 28

Societatea se încadreazã în categoria A, cu serviciul datoriei BUN si credite STANDARD.

115115

BANCA COMERCIAL ROMÂNÃSUCURSALA JUDETEANÃ SIBIUSERVICIUL CREDITE II

ANALIZAcapacitãtii de rambursare a împrumutului

SC PRESIDENT SRL pe trim. II în conformitate cu Normele metodologice de creditare nr. 1/1998

Analiza capacitãtii de rambursare s-a efectuat pe baza situatiei

economico-financiare si a bonitãtii societãtii, a portofoliului de

contracte si comenzi, a cash-flow-ului previzionat, precum si a

extrapolãrii în perioada de creditare a medie încasãrilor zilnice realizate

în trimestrul I 1999, astfel:

Cr= capacitatea de rambursare a împrumutului

I= încasãrile zilnice pe un trimestrup= perioada de valabilitate a creditului (zile)Ra= rata de actualizare

Creditul global de exploatare în suma de 8oo mil. lei se încadreazã în capacitatea de rambursare pe trimestrul II 1999.

116116

OFITER CREDITE

117117

SITUATIAprognozatã a încasãrilor si plãtilor agentului

economic S.C. PRESIDENT S.R.L.în perioada 01.01.98 - 31.03.98

INDICATORI Nr.rd.

LUNA I

LUNA II

LUNA III

Încasãri din activitatea de exploatare

01 1200 1400 1500

Încasãri din activitatea financiarã

02 - - -

Încasãri din activitatea exceptionalã

03 - - -

Încasãri din capitalul social vãrsat

04 - - -

Încasãri din credite pe termen lung

05 - - -

Plãti pentru activitatea de exploatare(exclusiv pentru plãtile pentru impozite si taxe)

06 1700 1800 2000

Plãtile pentru impozite si taxe 07 20 20 25Plãti pentru rambursãri de credite pe termen scurt

08 10 35 35

Plãti pentru dobânzi la credite pe termen scurt

09 25 23 21

Plãti exceptionale 10 - - 1Plãti pentru rambursãri de credite pe termen lung

11 - - -

Plãti pentru dobânzi la credite pe termen lung

12 - - -

Plãti pentru achizitii de active fixe corporale

13 - - -

Plãti pentru achizitii de active fixe necorporale

14 - - -

Plãti pentru dotãri/modernizãri (investitii în curs)

15 - - -

S.C. PRESIDENT SRL

118118

DETERMINAREA FLUXULUI DE LICHIDATI (CASH-FLOW)

al SC PRESIDENT S.R.L.- MII LEI -

PERIOADA1 2 3

I. ACTIVITATEA DE INVESTITII

A. Total intrãri de lichidati din:Capital social vãrsat Datorii financiare pe termen lungB. Total iesiri de lichidati prin: -100Achizitiide active fixe corporale, inclusiv TVA -100Achizitiide active fixe necorporaleDatorii/Modernizãri (investitii în curs)C. Excedent/Deficit de fond de rulment (A-B) -100 (Excedent: A>B; Deficit: A<B)D.1. Rambursãri de credite pe termen lungD.2. Plãti de dobânzi la credite pe termen lungE. Flux de lichidati net (C-D1-D2) -100II. ACTIVITATEA COMERCIALÃ

F. Încasãri din activitatea de exploatare, inclusiv TVA (F1+F2) 1200 1400 1500F1. Vânzãri cu încasare imediatã 1200 1400 1500F2. Vânzãri pe creditG. Încasãri din activitatea financiarãH. Încasãri din activitatea exceptionalãI. Total încasãri (F+G+H) 1200 1400 1500J. Plãti pentru activitatea de exploatare, inclusiv TVA

1700 1800 2000

K. Flux brut, exclusiv plãti pentru impozite si taxe (I-J)

-500 -400 -500

L. Plãti pentru impozite si taxe 20 20 25M.1. Rambursãri de credite pe termen scurt 10 35 35M.2. Plãti de dob ânzi la creditele pe termen scurt

25 23 21

N. Plãti exceptionale 1 - 1O. Total plãti, exclusiv cele aferente activitãtii de exploatare (L+M1+M2+N) 55 78 82P. Flux net (K-O) -555 -478 -582

III. FLUX DE LICHIDATI (CASH-FLOW) R. Flux net de lichidati al perioadei (P+/-E)

-665 -478 -582

S. Disponibil/Necesar de lichiditãti ai luni precedente

-336 -991 -1469

T. Disponibil/Necesar de lichiditãti curent (S+R)

-991 -1469 -2051

119119

Finantat prin: -credite globale de exploatare

800 800 800

-alte credite 191 669 1251

SEF DE SERVICIU CREDITE, OFITER DE CREDITE,

120120

CAPITOLUL 5CONCLUZII SI PROPUNERI. ELEMENTE PENTRUCONCLUZII SI PROPUNERI. ELEMENTE PENTRU CONTURAREA UNEI NOI STRATEGII A BÃNCIICONTURAREA UNEI NOI STRATEGII A BÃNCII

COMERCIALE ROMÂNECOMERCIALE ROMÂNE

5.1. STRATEGIA BÃNCII COMERCIALE – DE LA5.1. STRATEGIA BÃNCII COMERCIALE – DE LA NECESITATE LA DECIZIE.NECESITATE LA DECIZIE.

Strategia Bãncii Comerciale Române, stã din ce în ce mai mult în atentia, în special a cadrelor de conducere ale bãncii, dar pe termen scurt problematica strategiei va fi la îndemâna întregului personal, fãrã de care nu poate fi conceputã implementarea sa.

Conceptia de constituire a grupelor de lucru conduse de directorii din centrala BCR a fost aceea a antrenãrii efective a multor directori de sucursale si filiale din Bucuresti, a altor lucrãtori din retea, care pot veni la masa de lucru cu experienta lor si implicit cu o creatie personalã ce izvorãste tocmai din aceastã amplã experientã.

Este fãrã îndoialã o etapã deosebit de importantã pentru Banca Comercialã Românã care dupã 8 ani de existentã în noua formã organizatoricã are posibilitatea sã concentreze în concluzii pertinente aceastã perioadã si apoi sã proiecteze un viitor pe termen mediu de pânã la 5 ani.

Revenind la grupele de lucru pentru capitolele strategiei se remarcã faptul cã acestea actioneazã deja dupã o conceptie bine definitã, într-o ordine de abordare logicã în care plecând de la strategiile deja formulate si adoptate se definesc sarcinile de lucru, se face o analizã deosebit de atentã a situatiei actuale, se formuleazã decizii de luat si apoi se promoveazã actiunile care sustin aplicarea deciziilor stabilite.

În finalul acestui proces actiunile care permit aplicarea deciziilor luate au o importantã foarte mare si ele trebuie sã rãspundã la unele întrebãri foarte clare: Cine are competenta de întreprindere a acestei actiuni, ce fel de actiuni sunt necesare, cine rãspunde de aplicarea lor, ce

121121

programare urmeazã sã se facã si în final mãsuri eficiente pentru cea mai bunã informare a personalului, cel care de altfel strategia bãncii. Pentru ca aceste actiuni sã fie derulate se impune ca activitatea în sedintele de lucru ale grupelor sã se desfãsoare dupã programe proprii si pe baza unui calendar care sã permitã încadrarea fiecãrui capitol din strategie în graficele adoptate.

Grupele de lucru sunt constiente de necesitatea adâncirii si respectãrii graficelor si pentru cã între grupe existã o legãturã de interdependentã si de aceea orice rãmânere în urmã la o grupã atrage dupã sine întârzierea întregului proiect.

Rezultatul final al activitãtii echipelor va constitui punctul de plecare în luarea deciziilor si îndeplinirea tuturor actiunilor necesare dezvoltãrii strategiilor dezvoltate.

Planificarea si prognoza reprezintã unul din capitolele importante ale strategiei, iar la rândul ei strategia în rândul planificãrii si prognozelor este menitã sã reflecte principalele obiective ale bãncii, ordonate si selectate cu atentie pentru a proiecta evolutia bãncii în urmãtorii 5 ani.

Deci, în activitatea de planificare se cuprind o serie de obiective printre care cele mai importante sunt cele care vizeazã dezvoltarea managementului, obiective privind structura organizatoricã, obiective de marketing, obiective financiare si obiective de capital.

Din punct de vedere organizatoric planificarea si prognozele pot fi concepute în douã variante: fie concentrarea întregii activitãti de planificare într-un departament de sine stãtãtor, fie plasarea planificãrii în departamentele în care se deruleazã activitãtile ce se planificã.

Banca Comercialã Românã a adoptat a doua variantã si strategia sa în acest domeniu s-a formulat ca atare. Rezultã deci cã si obiectivele enumerate vor fi concretizate în programe de sine stãtãtoare respectiv programe de dezvoltare a managementului pentru rezolvarea nevoilor de conducãtor pe toate verigile Bãncii Comerciale Române, programe pentru structura organizatoricã în vederea asigurãrii numãrului si structurii unitãtilor proportional cu dimensiunea activelor si a capacitãtii de câstig, programe de marketing care se înscriu între cele mai importante capitole ale planificãrii bancare.

122122

Obiectivele financiare pentru urmãtorii 3-5 ani vor rãspunde principalelor posturi ale bilantului bãncii:

a) Depozitele urmeazã sã devinã sursele de bazã pentru dezvoltarea bãncii. Acesta este motivul pentru care banca îsi propune sã obtinã în viitor o crestere mai mare a segmentului de piatã a deponentilor persoane fizice sau juridice, în comparatie cu celelalte resurse atrase. Aceasta presupune luarea unor mãsuri pentru a stimula cresterea depozitelor titularilor de cont inclusiv pentru evitarea degradãrii în termeni reali a acestor depozite;

b) Banca îsi va extinde portofoliul de credite în strânsã legãturã cu evolutia depozitelor si a altor surse de creditare precum si în functie de evolutia activitãtilor sectoarelor creditate;

c) Banca constituie începând cu anul 1998 provizioanele specifice de risc pentru credite în scopul protejãrii depozitelor atrase de la persoanele fizice si juridice;

d) Banca se va îngriji permanent de îmbunãtãtirea indicelui de adecvare a capitalului la 8% conform prevederilor acordului de la Basel. Pentru asigurarea unor cresteri în termeni reali a capitalului propriu de 3% pentru 1999 si cel putin 5% pentru anii urmãtori o crestere consideratã minimã pentru a asigura o anumitã dezvoltare, banca se va baza pe: cresterea activitãtii, reducerea activitãtii astfel încât acestea sã nu-i afecteze buna functionalitate, cresterea calitãtii activelor sale si în mod special a împrumuturilor acordate ceea ce va contribui la diminuarea provizioanelor si implicit la cresterea profitului, reevaluarea activelor în lei si valutã. La acestea se pot adãuga si alte mãsuri de ordin legislativ care pot crea un cadru fiscal mai favorabil pentru bancã. Capitalul propriu poate creste si peste cifrele amintite dacã în anii urmãtori banca va trece la prima emisiune de actiuni;

e) Banca doreste sã mentinã un nivel al lichiditãtii care sã-i asigure independenta fatã de deponentii majori. Profitul urmãrit de bancã constituie unul din obiectivele financiare cele mai importante.

Veniturile bãncii, care contribuie dupã deducerea cheltuielilor la profit, vor fi extinse din punct de vedere al resurselor de venit la un numãr mai mare de operatiuni si servicii bancare, care garanteazã comisioane, taxe, etc.

123123

Banca urmãreste ca profitul net obtinut sã poatã contribui la protectia si cresterea capitalului si sã permitã asigurarea la un nivel corespunzãtor al provizioanelor.

Planificarea financiarã, care presupune descompunerea obiectivelor mentionate în strategie de la planurile pe termen lung pânã la bugetele operationale, reprezintã adoptarea de decizii pe baza si prin indicatorii financiari reprezentativi pentru bancã, cu referire în primul rând la pozitiile din bilant si la alte activitãti care conditioneazã evolutia bilantului bãncii.

Întrucât indicatorii financiari sunt considerati de activitatea de ansamblu a bãncii, trebuie sã se tinã seama de legãtura strânsã ce existã între planurile activitãtilor nefinanciare si planificarea financiarã.

Banca va întocmi astfel bugete operationale anual detaliate si extinse la activitãtile de bazã ale bãncii si ele vor fi pregãtite în colaborare cu toate verigile implicate, si în primul rând cu sucursalele si directiile din centralã care sunt stabilite ca centre de activitate.

Astfel bugetul operational anual se va baza pe obiectivele centrelor de activitate care, la rândul lor, vor fi analizate în detaliu la acest nivel. Bugetul operational va fi sinteza bugetelor operationale pe subunitãti si departamente din centralã.

Numai pe aceastã bazã se poate fundamenta corespunzãtor bugetul bãncii, pe de o parte, iar pe de altã parte se determinã nivelul de profitabilitate sau de cost al fiecãrui centru de activitate.

si invers, odatã întocmit bugetul, structura bilantului poate fi descompusã pe centrale de activitate pentru a oferi o imagine realistã asupra aportului acestora pentru a informa conducerea centralei de activitate în legãturã cu ce asteaptã banca de la ele.

Procedurile de planificare îsi au rostul lor si acestea trebuie elaborate în fiecare an în luna care poate asigura executarea lucrãrilor în termenele optime. Ele pot fi puse la dispozitia centrelor de activitate de cãtre Compartimentul de Planificare. În procedurile de planificare se vor include unele instrumente de lucru utile pentru centrele de activitate implicate printre care:

variante de prognoze pentru indicatori macro si specifici cum ar fi rata inflatiei, nivelul cresterii

124124

economice, cursul leului fatã de USD, ratele dobânzilor, alte cifre economice reprezentative;

initiativele bãncii cu implicatii si efecte asupra activitãtii sale în anul urmãtor;

principalele obiective ale centrelor de activitate.Procedurile de planificare stabilesc operatiunile si

actiunile care se desfãsoarã în perioada de elaborare a bugetelor bãncii, în care un loc important îl reprezintã prezentarea de alternative de buget care dupã o atentã cercetare poate conduce la bugetul final ce se considerã a fi cel mai realist si cu efecte bune pentru bancã.

Grupului de lucru pentru capitolul de planificare si prognozã îi revine o sarcinã importantã care constã în nominalizarea actiunilor ce se vor întreprinde si deciziile ce se vor lua pentru atingerea obiectivelor din strategie, justificarea de rigoare a acestor propuneri.

Pentru reusita strategiilor în domeniul planificãrii financiare banca a apreciat cã îi este util un compartiment care urmeazã sã se ocupe de aceastã activitate.

Printre altele acest compartiment ar urma sã se ocupe de:

descompunerea obiectivelor mentionate în strategie, de la planurile pe termen lung la bugetele operationale anuale si apoi, o descompunere a bugetelor operationale pe centre de activitate;

concentrarea planurilor nefinanciare, mãsuri si initiative de la celelalte departamente ale bãncii si folosirea lor în mãsura în care aceste planuri influenteazã rezultatele financiare;

calcularea de ipoteze economice pe baza cãrora centrele de activitate ar trebui sã-si elaboreze planurile (prognoze cu privire la rata inflatiei, rata dobânzilor, cresterea economicã si alti indicatori care pot afecta rezultatele activitãtii bãncii);

stabilirea procedurilor de urmãrire a realizãrii bugetului atât la nivelul centrelor de activitate cât si la nivelul centralei;

sprijinirea centrelor de activitate în procesul de elaborare a bugetelor proprii.

125125

5.2. MOTIVAŢIE ŞI PERFORMANŢĂ ÎN5.2. MOTIVAŢIE ŞI PERFORMANŢĂ ÎN ACTIVITATEA BANCARĂACTIVITATEA BANCARĂ

Motto: “Cel mai profund principiu în natura omului este dorinta de a fi apreciat”

William James - psiholog

Trãim într-o lume de personalitãti!Dacã în limbajul comun termenul de personalitate

semnificã o individualitate puternicã ce polarizeazã atentia celorlalti prin autoritatea de lider sau prin personalitate, psihologia afirmã cã personalitatea este esenta omului ca obiect si subiect al proceselor sociale, esentã ce exprimã calitatea de ansamblu a organizãrii individului uman.

Modul diferit, propriu fiecãruia de a relationa social implicã un complex de factori de influentã asupra personalitãtii între care motivatia se situeazã în primul plan.

Mediul institutionar bancar este chiar prin natura sa relational; intrând prin obligatiile de serviciu în relatii cu alti oameni este necesar sã descifrãm resorturile interne, conditionãrile, limitele si potentialul de succes, fie cã este cazul colaboratorilor nostri din interior, fie al clientilor beneficiari ai produselor si serviciilor bancare.

Stabilind cu precizie obiectivele de îndeplinit, managerii trebuie sã facã apel la factorii cu rol de stimulare si activare a personalitãtii sistemice, de sensibilizare si imbold. Toti acesti factori se circumscriu notiunii de motivatie si constituie stimuli interni ai individului.

Este vorba de acei stimuli care desi interni, personalizati, de cãtre fiecare, sunt indusi în afara individului si-l determinã pe acesta sã întreprindã unele actiuni sau sã refuze a se lãsa antrenat în altele.

Motivatia este deci o cauzã internã a comportamentului oamenilor, a atitudinii acestora vizavi de responsabilitãtile ce incubã activitãti bancare.

Iatã câteva din caracteristicile motivatiei: este o punte importantã în procesul autoreglãrii

individului, o fortã motrice a dezvoltãrii sale psiho-profesionale;

126126

prin caracterul sãu propulsator si tensional, rãscoleste si reaseazã, sedimenteazã si amplificã materialul constructiei psihice a individului;

declanseazã actiuni de ordin afectiv fiind în egalã mãsurã si un mijloc de energizare si unul de vectorizare a potentialului de efort profesional;

esential pentru motivatie este faptul cã aceasta instigã, impulsioneazã si în final declanseazã actiunea.

La baza întregului esafod stau trebuintele umane care sunt forte motrice ale individului într-un mediu social dat. O clasificare interesantã si veridicã a trebuintelor umane a fost fãcutã de psihologul american H.Maslow care stabileste cinci categorii de trebuinte pe care le structureazã piramidal astfel:

de autorealizare; de stimã si statut social; de afiliere; de securitate; biologice;

O trebuintã este cu atât mai improbabilã cu cât este mai continuu satisfãcutã, ceea ce înseamnã cã trebuie ca trebuinta care motiveazã comportamentul este cea mai putin satisfãcutã.

Aparitia unei noi trebuinte dupã satisfacerea celei mai vechi, anterioare, nu se realizeazã brusc ci gradual; dacã prima este satisfãcutã în proportie de 25%, cea de-a doua se îndreaptã abia spre 5%. Cu cât o trebuintã se situeazã mai spre vârful piramidei, cu atât ea este mai specific umanã.

Motivatia nu trebuie consideratã si interpretatã de cãtre manageri cu un scop în sine, ci pusã în slujba realizãrii performantelor profesionale, relatia dintre motivatiile salariatilor si nivelul performantelor bãncii fiind de indirectã proportionalitate.

În anumite împrejurãri managerii pot induce colaboratorilor motivatii negative, cu efect destabilizator, sub forma unor stimuli aversivi - amenintare, blamare sau abtinere, efecte care pot deveni la rândul lor, cauze ale unui nivel necorespunzãtor de performantã profesionalã si bancarã.

127127

Evaluarea performantelor bancare este o componentã indispensabilã a procesului managerial, un proces complex ce presupune compararea rezultatelor activitãtii cu:

obiectivele planificate - evaluarea calitãtii; resursele financiare si umane utilizate -

evaluarea eficientei; rezultatele obtinute într-o perioadã anterioarã -

evaluarea nivelului.Indiferent de criteriul de evaluare adoptat, rezultatele

vor reflecta si calitatea managementului resurselor umane.Participarea, implicarea mentalã, dar si emotionalã,

altfel spus complexul de motivatii nu înseamnã o procedurã de a impune idei. Valoarea participãrii constã în aceea cã foloseste creativitatea salariatilor deoarece rar se întâmplã ca oamenii sã nu fie motivati pozitiv atunci când sunt consultati, când energia lor este corect dimensionatã.

Este profesiunea de credintã ca o bunã vectorizare a calitãtilor intelectuale, a imaginatiei, creativitãtii si îndrãznelii fiecãruia dintre lucrãtorii din bancã, recunoasterea acestora la nivelul institutionar - bancar, sunt premise fundamentale pentru succes.

AddendaPentru a motiva pozitiv:

câstigã respect în calitate de conducãtor; creazã o bunã imagine a problemelor; angajeazã profesionisti de performantã; cunoaste nevoile subordonatilor; aflã cum te vãd subordonatii; formuleazã clar sarcinile; deleagã autoritatea si responsabilitatea; laudã din toatã inima; apeleazã la motivatiilor financiare; criticã în mod constructiv; evalueazã corect rezultatele; rezolvã conflictele; promoveazã schimbarea; dezvoltã încrederea subordonatilor în ei însisi.

5.3. O POSIBILĂ EVOLUŢIE A ORIENTĂRII5.3. O POSIBILĂ EVOLUŢIE A ORIENTĂRII ACTIVITĂŢII BANCAREACTIVITĂŢII BANCARE

128128

În lumea modernã a unei mari concurente în fiecare domeniu de activitate devine din ce în ce mai importantã diferentierea fatã de competitori. Existã optiuni variate de realizare a acestui tel, cum ar fi serviciul personal, eficienta serviciului sau prin crearea de noi produse, care pot servi mai bine cerintelor clientilor, permitând un avantaj competitiv în industria bancarã.

Experienta aratã cã noile produse sunt obtinute în general în afara solutionãrii unei anumite probleme specifice.

Existã patru elemente esentiale necesare dezvoltãrii de noi produse:

a) Directorul de relatii;b) Problemele clientilor;c) Necesitãtile bãncii;d) Specialistii în produse.

a) Directorul de relatii . Motivarea importantei acestuia în dezvoltarea noilor produse constã în:

1. Serveste ca punct central de coordonare între bancã si client;

2. Se confruntã continuu cu problemele clientilor si necesitãtile bãncii si de aceea este bine plasat pentru a canaliza noile produse si noile idei, atât pentru beneficiul clientilor cât si al bãncii;

3. Serveste ca punct de verificare pentru ideile noilor produse care trebuie judecate prin prisma experientei, dacã noile produse sunt vânzabile sau dacã ele corespund necesitãtilor clientilor sau sunt numai un concept teoretic care este greu de realizat în practicã;

4. Serveste ca armã pentru marketing si vânzãri si de aceea noile produse vor fi prezentate clientilor dupã discutarea lor cu directorii de produse.

De asemenea, va coordona si va pune în legãturã diferitii specialisti de produse.

b) Problemele clientilor . Acestea tind sã devinã punctul de plecare pentru dezvoltarea noilor produse, motivarea fiind aceea cã atâta timp cât nu esti confruntat cu cererea de solutionare a acestor probleme nu poti obtine idei noi.

c) Necesitãtile bãncii - trebuie sã corespundã cu cerintele clientilor. De exemplu: dacã banca dumneavoastrã se aflã într-o problemã de lichiditãti, poate

129129

vinde o anumitã idee ca produs nou pentru clientul dumneavoastrã care doreste sã depunã un exces de lichiditate temporar.

d) Specialisti de produse - sunt persoane pregãtite sau cu experientã într-un anumit sector bancar, incluzând anumite domenii care merg dincolo de scopul bancar, cum ar fi limitãrile legislative, impozitãrile sau necesitatea aprobãrii bãncii centrale. De aceea, trebuie sã fie persoane cu posibilitãti si capacitãti de pãtrundere si rezolvare a situatiilor complexe ale diferitelor probleme (ca de exemplu sustrageri de la impozit, taxe sau salvarea costurilor în mod general).

Dezvoltarea de noi produse cuprinde deci: culegerea informatiilor despre necesitãtile

clientilor; concentrarea (focalizarea) informatiilor

obtinute; primirea cererilor pentru solutionarea

problemelor; corespondenta expertilor care lucreazã la

solutii; testarea solutiilor pe piatã.

Sarcini specifice Directorului de Relatii:a) Stabilirea unui plan de marketing (lista

clientilor) este conceptul primordial care serveste ca bazã pentru ceea ce doriti dumneavoastrã sã realizati.

Sarcini posibile:1. Câstigarea unui anumit numãr de noi clientiÎnainte de a stabili acest tel trebuie sã definiti

segmentul clientilor cu care doriti sã lucrati. Unul din punctele posibile, definitorii în stabilirea segmentului de clienti ar putea fi: mãrimea acestora, care se poate baza pe cifra de afaceri, bilant sau un anumit volum dintr-un anumit domeniu al tranzactiilor financiare.

2. Situatia riscurilorBanca dumneavoastrã ar putea decide sã lucreze cu

un anumit segment de riscuri al întregii afaceri fie concentrându-se numai asupra clientilor foarte buni, în felul acesta reducându-se riscul la care se expune, dar având produse înalt specializate, fie sã decidã sã lucreze într-un mediu mai scãzut, dar diversificându-si riscul prin numãrul tranzactiilor si, deci, având limite mai mari.

3. Mix-ul produsului

130130

O sarcinã viitoare ar putea fi sã se genereze o anumitã sumã pentru afacerile cu pierderi sau pentru depozite, acreditive, volumul schimbãrilor valutare, garantii, tranzactiile transferului monetar, etc.

La sfârsitul zilei, bineînteles telul final trebuie sã fie generarea unui anumit nivel al venitului.

4. Statutul de bancã de casãO sarcinã mult mai specificã este de a deveni bancã

de casã, ceea ce o relatie de prim ordin cu un anumit client care se bazeazã pe statutul pe care vi-l poate da preferinta înaintea tuturor competitorilor.

5. DiverseAlte tinte ar putea fi reducerea afacerilor din afara

bilantului sau cresterea afacerilor nelegate de risc.

b) Identificarea clientilor corespunzãtoriSituatia riscului:Pentru a îndeplini telurile stabilite prin planurile de

marketing este, bineînteles, foarte important sã identifici clientela corespunzãtoare. De aceea, Directorul de Relatii trebuie sã defineascã statutul dorit al riscului grupului sãu de clienti, referindu-se în mod normal la un sistem de evaluare predefinit al riscului existent în bancã.

O tintã predefinitã ar putea fi sã se facã numai afaceri pe termene scurte pânã la 6 sau 12 luni. Un alt punct ar putea fi acela cã Directorul de Relatii, în acord cu conducerea bãncii, decide sã caute numai afaceri sigure (acestea însemnând ipoteci, depozite cash sau alte forme de garantie).

Segmentul industriei:Unele bãnci decid sã facã afaceri numai cu anumite

segmente ale industriei, cum ar fi industriile de bazã: constructii, alimentatie, agriculturã, turism sau comert de bazã.

Motivul pentru aceasta constã în faptul cã industriile înfiintate de mult în mod normal comportã un risc mai mic, cel putin pe termen scurt si mediu, comparativ cu companiile de înaltã tehnicitate, care sunt supuse unor schimbãri rapide si constante a tehnologiei cu consecinte ce rezidã în produse deja demodate dupã o scurtã perioadã si care, de aceea, pot deveni nefolositoare sau nevandabile, pe stoc, într-o perioadã scurtã de timp. În

131131

mod alternativ ele pot deveni dependente de un grup de produse noi care sã înlocuiascã produsele oferite în acest segment industrial specific. În afarã de aceasta, riscurile pentru aceste firme de înaltã tehnicitate sunt agravate pe deasupra prin costuri intensive pentru cercetare si dezvoltare.

Mãrimea corespunzãtoare:Un alt punct de diferentiere între acei clienti ce pot fi

adusi pe piatã si cei ignorati poate fi mãrimea companiei. Experienta a arãtat cã existã o diferentã enormã în administrarea unei mari companii comparativ cu una micã, datoritã faptului cã marile companii vor fi în mod normal într-o pozitie mult mai stabilã pe termen scurt sau mediu, ele tinzând a fi mult mai diversificate si a avea forte de contraechilibru contra lipsei de comenzi în una din diviziile sale, acestea putând fi compensate prin comenzi mari sau marje înalte de profit din alte sectoare ale întreprinderii. Ele tind de asemenea sã aibã o bazã mai largã de clienti, astfel încât pierderea unui client în mod normal sã însemne o problemã minorã pentru o firmã mare decât ar însemna pierderea unui important client pentru o firmã micã.

Experienta a arãtat cã este aproape imposibil a avea un amestec de companii mici si mari sau corporatii conduse de un singur Director de Relatii, deoarece, în primul rând profitul produsului va fi complet diferit si în al doilea rând, cerintele monitorizate si cele de garantie vor fi total diferite pentru aceste douã clase separate de riscuri.

Produsul legal de identificare al clientilor:Dacã Directorul de Relatii defineste un anumit

segment de clienti care, de exemplu, poate fi puternic implicã operatiuni de import - export, el va alege sã facã astfel încât acest tip de clienti promit un anumit fel de operatiuni (afaceri), cum ar fi schimbul valutar, transfer monetar, acreditive, obligatiuni contabile, obligatiuni emise de societãti de asigurãri, garantii pentru export, finantãri printr-un sistem de subventionare a exportului, factoring, preluarea riscului de tarã pentru client, hedging-ul tranzactiilor valutare si finantare de proiecte. Se întelege cã Directorul de Relatii decide sã aleagã acest tip de client, profitul perspectivelor sale va fi total diferit de ceea ce s-ar

132132

fi putut astepta dacã el ar fi ales clienti din segmentul agriculturii.

Gama de produse a bãncii:Înaintea identificãrii mix-ului corespunzãtor clientilor

este foarte importantã capacitatea bãncii. Bineînteles cã nu are sens dacã Directorul de Relatii decide sã aleagã clienti implicati în afaceri de import - export si apoi sã afle cã banca nu are capacitatea de a servi necesitãtile clientilor din acel segment predefinit. De aceea se pune problema: gama de servicii - produse cu amãnuntul poate avea dificultãti în confruntarea cu afacerile de import - export.

Pe de altã parte, un nivel înalt al sofisticãrii produselor nu înseamnã neaparat cã sunteti capabili de a servi un anumit segment de clienti, avantajul dumneavoastrã ar putea fi complexitatea structurii unui proiect dificil de finantare al tranzactiei, întrucât un anumit segment de clienti poate necesita un numãr mare de tranzactii de volum mic, pe care nu-l puteti asigura din punct de vedere tehnic.

Cu toate acestea rãmâne totusi un tel pentru Directorul de Relatii de a intra pe piata unui segment al industriei neexistent anterior, pentru a construi o anumitã capacitate, o anumitã gamã de produse si Know - how pentru acest segment special.

Toate aceste puncte mai sus mentionate au de-a face cu definirea clientilor corespunzãtori pentru a putea stabili un plan de marketing corespunzãtor. Este clar cã un Director de Relatii se aflã într-un segment gresit si având astfel dificultãti în definirea conceptelor si produselor, aceasta va duce la discutii cu Directorii de Produse pentru o eventualã dezvoltare de noi produse.

c) Contractarea clientului potrivit:Trebuie sã se diferentieze între contractarea relatiilor

deja existente si apelarea la potentiali clienti (relatii noi). Privitor la prima categorie (relatii existente) expansiunea afacerilor curente nu va fi dependentã numai de continuarea contractelor de afaceri, dar si de prezentarea noilor idei firmelor care în mod obisnuit se bazeazã pe produse noi.

133133

În cazul celei de-a doua categorii (construirea de noi relatii), în mod normal, când se contracteazã un nou client posibil se va face o scurtã prezentare a bãncii, vor fi prezentate 1-2 produse noi interesante, si se va începe cu o discutie a cerintelor posibile ale clientului. Acestea pot reprezenta baza pentru idei noi si de asemenea se pot obtine informatii de la noi clienti potentiali despre ideile si conceptiile prezentate de alte bãnci.

d) Evaluarea:Dupã contractarea clientului în special a unui nou

client, Directorul de Relatii va trebui sã facã o evaluare bazatã pe aspectele riscului, aspectele operatiunii, precum si ale dorintei noului client de a face afaceri. Acesta îl va conduce la discutarea sau evaluarea necesitãtii clientului pentru a putea determina dacã banca are solutii si dacã nu, dacã poate creea ceva folositor. Aceste solutii pot fi instrumente deja existente, puse împreunã pentru a forma un produs de concept. Discutia poate conduce de asemenea la întrebarea dacã orice informatie despre concurentã poate fi folositoare, inclusiv informatia despre produsele concurente, care se potrivesc propriilor produse ale bãncii.

e) Distribuirea riscului : Distribuirea riscului înseamnã transformarea raportului

bilantului anual într-o evaluare standard de bancã, care faciliteazã apoi evaluarea riscului unui client. Motivatia din spatele acestui concept este de a face comparabile bilanturile diferitilor clienti, acestea vor servi în mod normal ca bazã a unor analize comparative ale industriei, inclusiv problemele legate de capitalul corespunzãtor, lichidate, eficienta companiei, etc. Desigur, este totodatã punctul de plecare pentru oportunitãti în afaceri. De exemplu analizând stocul existent sau conturile restante la încasãri ale unui client, o bancã poate judeca eficienta managementului si în plus, poate face sugestii în vederea îmbunãtãtirii lichiditãtii.

Pe de altã parte, propunerea unei bãnci pentru o mai bunã administratie a nivelului stocurilor sau conturilor neîncasate poate conduce la un mai mare grad al lichiditãtii în interiorul companiei, care la rândul ei poate

134134

conduce la depozite de bancã, iar acestea la fonduri crescute pentru bancã.

f) Analiza de credit:Odatã ce ati transformat bilantul clientului într-o formã

standardizatã de evaluare proprie a bãncii, vor începe analize complete ale riscurilor clientilor dumneavoastrã. Acestea se vor baza, printre alte lucruri, pe structura bilantului, contul de profit si pierderi, performanta prezentã si previzionatã, ca si discutarea diferitelor categorii de riscuri, din care subliniez:

1. riscuri valutare - acestea ar putea implica plãtite în valutã care sunt supuse fluctuatiilor schimburilor valutare comparativ cu valuta pe care se bazeazã principalele categorii de costuri;

2. riscuri de marfã - acestea ar putea fi referitoare la pretul de intrare al mãrfurilor de bazã în conexiune cu pretul de vânzare al produsului final al clientului;

3. riscul de produs - acesta ar putea determina dezvoltarea rapidã a produselor mai sofisticate oferite clientului dumneavoastrã;

4. riscuri financiare - acestea ar putea surveni în rata diferitã a dobânzii care ar putea avea o influenta negativã asupra rezultatului profitului si pierderii clientului dumneavoastrã;

5. riscul industriei - în cazul în care clientul dumneavoastrã lucreazã într-o industrie maturã depinzând de riscul unei tehnologii scãzute sau lucreazã într-un mediu ce se schimbã rapid;

6. riscul competitiv - în cazul în care clientul beneficiazã de economii de tarife având un cost scãzut al producãtorului cu alti producãtori din acelasi segment al industriei sau în cazul în care clientul este un producãtor marginal supravietuind în timp datoritã unei cereri mai mari.

O discutie asupra tuturor acestor categorii va conduce la proiectii privind situatia viitoare a companiei, iar aceasta va conduce la raportarea riscului, rezultând o clasificare a riscului corespunzãtor gamei de riscuri a bãncii.

g) Aplicarea unei linii de credit:Bazat pe u raport complet al rezultatelor analizei de

credit si la clasificarea riscului rezultat, Directorul de Relatii

135135

împreunã cu constatãrile evaluãrii întreprinderii respective va face o propunere pentru o posibilã linie de credit pe baza riscului în care banca se angajeazã, la un pret propus si o rambursare solicitatã a produselor vândute clientului.

Odatã ce banca a aprobat liniile de credit, Directorul de Relatii va intra în discutii cu clientul. El va propune afaceri bazate pe aprobarea creditului, inclusiv pentru produsele standard ale bãncii, precum si pentru noile produse ale bãncii si solutionarea problemei pentru necesitãtile discutate de client.

h)Cum sã creezi un nou produsProdusele noi sunt dezvoltate în afara solutionãrii unei

probleme specifice a bãncii sau a clientului. Întotdeauna va fi o strânsã interactiune între Directorul de Relatii si specialistii de produse care trateazã cu problemele clientilor pe de o parte si cu necesitãtile bãncii pe de altã parte.

Un produs nou nu trebuie sã fie neaparat ceva nou inovat. Adesea o solutie veche putin întoarsã si cu putine adãugiri poate fi vândutã ca o solutie nouã. În plus, ceva prezentat dintr-un unghi complet diferit si poate fi exprimat în asa fel încât nu se poate recunoaste ca ceva vechi, poate fi de asemenea vândut ca produs nou.

Reactia timpuluiElementele componente ale unui produs nou vor

rãspunde în timp necesitãtilor clientului.Un exemplu tipic pentru aceasta a fost un produs care

s-a oferit astfel: garantii normale, cum ar fi obligatiunile contabile sau cele emise de societãti de asigurare, au fost îmbunãtãtite printr-o metodã foarte simplã. Banca a oferit clientului o perioadã de timp în care sã fie emisã obligatiunea beneficiarului propus, chiar dacã s-a utilizat un format standard sau dacã întregul text al unei astfel de garantii a fost fixat bãncii, iar clientul a cerut anume acest serviciu. În acest caz este o anumitã taxã cerutã pentru serviciul special cãtre client.

Vânzarea încrucisatãChiar dacã banca dumneavoastrã este “slabã” într-o

directie, puteti sã vã aflati în pozitia de a vinde gama

136136

dumneavoastrã de produse clientului dumneavoastrã, dacã întocmiti un “pachet” pentru negocieri, în care sã puneti alãturi si lanturile “puternice” care ar putea contrabalansa pe cele slabe, iar acestea l-ar putea obliga pe clientul dumneavoastrã sã trateze în aceste circumstante, în care în mod normal ar alege o altã bancã. Acest tip de pachet, poate fi adesea întâlnit ca o ofertã de vânzare încrucisatã care îl forteazã pe clientul dumneavoastrã sã facã afaceri standard cu banca dumneavoastrã, dacã doreste sã aibã un produs specializat.

Eficienta în crearea serviciilorÎncercati sã priviti serviciul dumneavoastrã de livrare a

produsului si veti vedea cât timp ia din momentul în care clientul va cere sã-i furnizati un serviciu si pânã când i-l puneti la dispozitie. Adesea s-a întâmplat sã se piardã mult timp, deoarece procesul de “livrare” al unui anumit produs nu a fost organizat corect datoritã mecanismelor interne ale bãncii care împiedicã sau întârzie predarea la timp a unui produs convenit, îl veti putea vinde de asemenea si ca produs specializat. Este important sã puteti indica o “pistã” în timp.

Structura costuluiÎn timp, multe produse de bazã devin standard si de

aceea vor fi probabil dependente de pretul crescut al concurentei. Un produs, care datoritã procesului automatizãrii poate fi vândut la un pret mai ieftin, poate fi vândut ca produs nou numai dându-i un nou nume.

Servicii de încredereDacã puteti arãta în timp cã produsul dumneavoastrã

nu este oferit numai într-un mod eficient si cu costuri optime, dar si într-un mod demn de încredere, aceasta înseamnã cã clientul nu trebuie sã verifice fiecare pozitie din documentele trimise de dumneavoastrã dupã încheierea tranzactiei, acest fapt îl puteti vinde ca un produs nou.

Solutia contractuluiExemplul evident pentru un produs nou reprezintã o

combinare a diferitelor produse, care împreunã formeazã un produs nou. Un exemplu utilizat în trecut a fost un

137137

produs în care capitalul a fost indicat într-o valutã, iar rata dobânzii trebuie plãtitã într-o altã valutã, în care rata dobânzii era mai micã decât cea care trebuia plãtitã în respectiva valutã a capitalului.

Solutia pentru aceastã problemã a fost un simplu împrumut care a fost combinat cu o serie de contracte la termen (Forward). Aceasta a însemnat ca la scadentã, clientului urma sã i se plãteascã suma capitalului într-o valutã, care prin contractele interne ale bãncii a fost preschimbatã într-o altã valutã, rambursându-se fondul initial al bãncii. Datoritã faptului cã au fost utilizate contracte Forward, acesta a adus un avantaj din diferentele ratelor dobânzii în cele douã valute, valuta în care trebuia plãtitã dobânda putea fi subventionatã.

Dacã clientul ar privi mai îndeaproape aceastã tranzactie ar afla cã este o simplã combinare între contractele Forward si un simplu împrumut. Sigur, în acest caz, nu ar mai fi fost “emotionat” de acest produs, iar în al doilea rând el ar fi cerut un pret mult mai bun decât cel ce i s-a oferit prin aceastã solutie de contract.

Hârtii de valoare solicitateHârtii de valoare cerute si oferite pot fi sub diferite

forme, cum ar fi: ipotecile, depozitele cash, alocarea încasãrilor, gajarea inventarului, etc.

În functie de cadrul legislativ în care lucrati se poate constata adesea cã gajarea unui împrumut poate fi costisitoare, dar pe de altã parte prin gãsirea unor fisuri în cadrul legislativ veti putea avea tipuri de hârtii de valoare similare oferind un avantaj de cost distinct clientului dumneavoastrã, ceea ce v-ar plasa peste concurenta dumneavoastrã.

Trebuie sã se noteze cã avantajul de cost poate fi vãzut în faptul cã, de exemplu, plata unei datorii sau taxa de timbru, etc., care este obligatorie, poate fi întârziatã pentru un timp economisind cel putin costul dobânzii la aceste cheltuieli pentru perioada în care s-a întârziat.

Rezumând, nu existã o retetã miraculoasã pentru dezvoltarea unui nou produs. Existã totusi anumite elemente standard (de bazã) care pot fi folosite pentru dezvoltarea unui produs nou. Având în minte aceste concepte, care includ si persoane importante din banca dumneavoastrã, veti afla cã puteti crea o serie de idei noi

138138

care vã vor ajuta când veti discuta cu clientul dumneavoastrã si vor îmbogãti relatiile cu acesta.

i) Exemplu pentru dezvoltarea sau îmbunãtãtirea unui produs

Un mic exemplu a ceea ce trebuie fãcut în vederea îmbunãtãtirii unei anumite situatii sau a avantajului ce poate fi obtinut este cel al contractului unui client pentru administrarea lichiditãtilor.

Pe de o parte, acestea pot fi folosite pentru îmbunãtãtirea lichiditãtilor clientului, si prin aceasta sã scadã costul sau sã creascã venitul si pe de altã parte, pot de asemenea servi la îmbunãtãtirea pozitiei lichiditãtii bãncii, fie prin reducerea activelor restante, fie prin cresterea fondului de bazã prin depozite mãrite.

Solutii posibile:a) Fiecare împrumt: 10% scutit de dobânda la depozit;b) Transfer de bani: perioadã neîntreruptã pânã ce

comenzile clientului sunt îndeplinite;c) Subliniati depozitele când vorbiti clientilor;d) Penalizati descoperirile de cont (overdraft) prin rate

înalte ale dobânzii;e) Încurajati clientul sã gestionezeActive PasiveInventar (-) Plãti anticipate ale clientului

(+)Încasãri (-) Plãtibil în conturi (+)Hârtii de valoare (-) Pasive din impozite (+)Depozite bancare (-)f) Sporirea actiunilor pentru client;g) Emisiunea hârtiilor de valoare;h) Cererea clientului de a detine depozite;i) Cereti clientului sã emitã cecuri pentru a extinde

timpul pânã la platã;j) Cereti clientului sã prezinte acceptãri (cambia) pe

care puteti sã le refinantati de la Banca Nationalã.

139139

ANEXA NR. 1SOCIETÃTI BANCARE AUTORIZATE

(la data de 18.09.1998)I. Societãti bancare - persoane juridice române

Nr. crt.

Denumirea societãtii bancare

Sediul social Forma juridic

ã

Natura capitalul

ui

Data autorizã

rii1. Banca Comercialã

RomânãBucuresti, B-dul Regina Elisabeta

SA stat 12.11.1990

2. Banca Românã de Comert Exterior (Bancorex)

Bucuresti, Calea Victoriei, nr. 22-24, sect. 3

SA stat si privat

autohton

22.12.1990

3. Banca Agricolã Bucuresti, Str. Smârdan nr.3

SA stat si privat

autohton

12.11.1990

4. Banca Românã pentru Dezvoltare

Bucuresti, Str. Doamnei, nr. 4

SA stat 01.12.1990

5. Banca pentru Micã Industrie si Liberã Initiativã (MINDBANK)

Bucuresti, Calea Plevnei, nr. 46-48, sect. 1

SA privat autohton si strãin

05.07.1990

6. Banca de Credit Cooperatist (BANKCOOP)

Bucuresti, Str. Ion Ghica nr. 13, Sect. 3

SA privat autohton

01.11.1990

7. Banca Comercialã “Ion Tiriac”

Bucuresti, Str. Doamnei, nr. 12

SA privat autohton si strãin

14.03.1991

8. BANCPOST Bucuresti, B-dul Libertãtii, nr. 34

SA stat 26.11.1991

9. Banca de Export-Import a României (EXINBANK)

Bucuresti, Spaiul Independentei, nr. 15

SA stat 20.03.1992

10. Banca Româneascã Bucuresti, B-dul Unirii, nr. 35, bl. A3

SA privat autohton si strãin

14.09.1993

11. Banca de Credit Industrial si Comercial

Bucuresti, Str. Doamnei, nr. 17-19, sect. 3

SA stat si privat

autohton

10.12.1993

140140

si strãin12. Banca Transilvania Cluj Napoca,

B-dul Eroilor, nr. 36

SA privat autohton si strãin

28.01.1994

13. Banca de Credit si Dezvoltare (ROMEXTERRA)

Târgu Mures, PiataTrandafirilor nr. 21

SA stat si privat

autohton

02.03.1994

14. Banca Internationalã a Religiilor

Bucuresti, Piata Unirii, nr. 27

SA stat si privat

autohton si strãin

02.03.1994

15. Banca Turco-Românã

Bucuresti, Str. Ion Câmpineanu, nr. 15

SA stat si privat strãin

02.03.1994

16. Banca Bucuresti Bucuresti, Piata Gh. Cantacuzino, nr. 6, sect. 2

SA privat strãin

02.03.1994

17. Banca Columna Bucuresti, B-dul Primãverii, nr.29

SA privat autohton si strãin

21.10.1994

18. Banca de Credit PATER

Bucuresti, B-dul Carol I, nr. 44-46

SA privat autohton si strãin

14.04.1995

19. ABN AMRO Bank (România)

Bucuresti, B-dul Expozitiei, nr. 2, WTCB unit 2.23

SA privat strãin

15.06.1995

20. Banca Comercialã ROBANK

Bucuresti,B-dul Unirii, nr. 59, sect. 3

SA privat autohton si strãin

14.12.1995

21. Banca Comercialã “Albina”

Bucuresti, Str. Stavropoleos,nr.8

SA privat autohton si strãin

05.02.1997

22. Citibank România Bucuresti, B-dul Iancu de Hunedoara, nr.8

SA privat strãin

21.06.1997

23. Banca Comercialã West Bank

Arad, str. Evolutiei, nr. 88

SA privat autohton si strãin

21.06.1997

24. International Commercial Black Sea Bank (România)

Bucuresti, Str. Mihai Eminescu, nr. 82-88, sect.2

SA privat strãin

19.07.1997

25. Banca Comercialã ASTRA

Brasov, str. Turnului, nr. 5

SA privat autohton

11.09.1997

26. Banca Comercialã “UNIREA”

Bucuresti, Str. Johann Strauss, nr. 1,

SA privat autohton

22.11.1997

141141

sect. 127. Banca Românã

pentru Relansare Economicã - LIBRA BANK

Bucuresti, Str. Cpt.Al.serbãnescu,nr. 50

SA privat autohton

22.11.1997

28. Banca Daewoo (România)

Bucuresti, City Business Center, Str. Nerva Traian

SA privat autohton si strãin

09.01.1998

29. Raiffeisenbank (România)

Bucuresti, B-dul Unirii nr. 74

SA privat strãin

09.01.1998

30. DEMIRBANK (România)

Bucuresti, B-dul Natiunilor Unite nr. 1, Bl. 108A

SA privat autohton si strãin

20.06.1998

31. Casa de Economii si Consemnatiuni*)

Bucuresti, Calea Victoriei, nr. 13-15

SA stat

32. Banca “Dacia Felix” **)

Cluj-Napoca, Strada MemorandumuluiNr. 28

SA

33. CREDITBANK**) Bucuresti, Str. Corbeni, nr. 30

SA

SOCIETÃTI BANCARE AUTORIZATE(la data de 18.09.1998)

II. Sucursale ale bãncilor strãine

Nr.Crt.

Denumirea societãtii bancare

Sediul social Forma juridicã

Data autorizãri

i1. Frankfurt Bukarest

BankBucuresti, B-dul Carol I, nr. 34-36, sect.2

Sucursalã

27.12.1998

2. Societe Generale Bucuresti, str. Ion Câmpineanunr.111 sect.1

Sucursalã

08.02..1980

3. MIRS Romanian Bank

Bucuresti, B-dul Unirii nr. 66, bl.K3, sect. 3

Sucursalã

06.06.1987

4. Banca Franco-Românã

Bucuresti, Piata Aviatorilor nr. 3-5, sect. 1

Sucursalã

16.07.1990

5. Chase Manhatan Bank

Bucuresti, str. Vasile Lascãr nr. 42-44, sect. 2

Sucursalã

23.07.1992

142142

6. Banca Anglo-Românã

Bucuresti, B-dul D. Cantemirnr. 1, et. 3, sect. 4

Sucursalã

21.12.1993

7. ING Banc NV Bucuresti, sos. Kisseleff nr. 11-13, sect. 1

Sucursalã

22.06.1994

8. Banca Nationalã aGreciei

Bucuresti, Splaiul Uniri nr.4, bl. 3, sect.4

Sucursalã

27.02.1997

9. Banca Italo-Romena

Bucuresti, Bd. Carol I, nr. 34-36, sect. 2

Sucursalã

01.11.1997

*) Reorganizatã ca societate bancarã pe actiuni prin Legea nr. 66/1997 publicatã în M.O. nr. 140/05.07.1997

**) Procedurã în desfãsurare conform Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii si lichidãrii judiciare

Sursa: BNR - Directia Generalã de Autorizare si Supraveghere Prudentialã a Societãtilor Bancare

143143

ANEXA NR. 2CONTRACT DE CREDITE PE TERMEN SCURT

Nr. ___________ din __________încheiat azi, ___________Între Banca Comercialã Românã, societate pe actiuni,

sucursala (filiala, agentia) _______________________ cu sediul în _____________ str. _________________ nr. ___ Judetul ____________ denumitã în prezentul contract BANCA, reprezentatã prin _________________ în calitate de ___________ pe de o parte si _______________ regie autonomã, societate comercialã, societate mixtã, cu sediul în ___________ str. __________________ nr.___ Judetul ___________ denumitã în prezentul contract ÎMPRUMUTAT _________ reprezentatã prin ____________________ în calitate de _____________ si ________________ în calitate de ______________ a intervenit prezentul contract:

1. Banca acordã Împrumutatului un credit în sumã de ______ (____________) lei/valutã, pe termen de _________ (zile, luni) care va fi utilizat pentru:

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

2. Creditul se acordã astfel:- integral, la data de ____________________- esalonat, la data de s în sumele mentionate în

graficul anexã la contract;- esalonat, pe mãsura constituirii stocurilor si a

efectuãrii cheltuielilor creditabile, prin achitarea directã a documentelor de platã.

Creditul se acordã prin conturile:______________________________________________________

3. Împrumutatul se obligã:- sã restituie bãncii creditul primit si sã plãteascã

comisioanele în termenele si în sumele de mai jos:Rate de rambursat

Rate scadente anul luna ziua_____________________ _____________________________________ lei _____________________________________ lei __________________

144144

___________________ lei __________________Creditul se acordã cu o dobândã de ____ % pe an,

calculatã si încasatã de bancã lunar/trimestrial.

145145

ANEXA NR. 3

Banca Comercialã RomânãPrecizãri

În legãturã cu modul de stabilire a performantei financiare si încadrarea agentilor economici împrumutati în categoriile A...E

A. Clasificarea preliminarã se va stabili în functie de punctajul (scoring) obtinut la analiza criteriilor, astfel:

Nr. Crt.

Indicatorul Formula de calcul

Rezultatul Numãrul de puncte

obtinut1. Lichiditatea

patrimonialãLp80%

81Lp100%101p120%121p140%141p160%

Lp161%

-2-11234

2. Solvabilitatea S30%31S40%41S50%51S60%61S70%71S80%

S81%

0123456

3. Rentabilitatea capitalurilor

proprii (rentabilitatea

financiarã)

Rep55,1Rep10%

10,1Rep30%Rep30%

0342

4. Rotatia activelor circulante

Rac55,1Rac10Rac10,1%

124

5. Dependenta de pietele de aprovizionare si desfacere

At50,1% De51,1%Ai50,1%De50,1%At50,1%Dt50,1%Ai 50,1%Dt50,1%

4

3

2

1

146146

6. Garantii Depozite în lei/valutã gajate

Gajuri ipoteci si alte garantii reale

Bunuri achizitionate din credite si gajate

Cesionarea createlor si/sau gaj

general

4

3

2

1

Total punctaj interm.

Unde:Lp = Lichiditatea patrimonialã (imediatã,

relativã)Apts. = Active patrimoniale care se pot

transforma rapid în lichiditãti si se determinã prin deducerea din total active circulante (rândul 37 din situatia patrimoniului cod 02), pierderilor (rândul 61 din situatia patrimoniului cod 02), precum si a productiei în curs de fabricatie si semifabricatelor fãrã posibilitãti de valorificare, produse finite fãrã desfacere siguratã, clienti refuzati la platã sau clienti incerti.

Ppts. = Pasive patrimoniale cu conditii de platã (rambursare pe termen scurt si se determinã prin însumarea obligatiilor (rd.72\rd.73\rd.74 din situatia patrimoniului cod 02 cu creditele bancare si împrumuturi (rd.71 din situatia patrimoniului cod 02).

S. = SolvabilitateC.p. = Capitaluri proprii (rd. 67 din situatia

patrimoniului)T.p. = Total pasiv (rd. 80 din situatia

patrimoniului cod02)R.c.p. = Rentabilitatea capitalurilor proprii

(financiarã)P = Profit înainte de plata impozitului pe profitR.a.c. = Rotatia activelor circulanteC.A.r. = Cifra de afaceri realizatã (pe lunã,

trimestru, semestru, sau un an în functie de perioada cuprinsã în analizã)

A.c. = Active circulante (rd. 37 din situatia patrimoniului cod 02)

A.t. = Aprovizionãri din tarã în raport cu total aprovizionãri

A.i. = Aprovizionãri din import în raport cu total aprovizionãri

D.t. = Desfaceri în tarã în raport cu total desfaceri

147147

D.i. = Desfaceri la export în raport cu total desfaceri

B. Analiza criteriilor necuantificabile dupã cum urmeazã:

0 1 21 Calitatea organizãrii Se va trata explicit,

detaliat, aprecierile inspectorului cu privire la organizarea activitãtii unitãtii economice (fluxuri tehnologice, capacitãti de adaptare la modificãrile structurale, utilizarea bazei materiale)

- bunã- medie- slabã

2 Sectorul în care îsi desfãsoarã activitatea

Analiza se va axa pe comentariul asupra conceptului de “iatã profitabilã” în care îsi desfãsoarã activitatea agentul economic

- perspectivã bunã a dezvoltãrii sectorului- perspectivã slabã dezvoltãrii sectorului- sector de activitate neviabil

3 Pozitia unitãtii în ramurã si subramurã

Din analizã va rezulta gradul în care unitatea este cunoscutã si sectorul sãu de activitate având un cuvânt de spus în ceea ce priveste preturile, concurenta, etc.

- capacitate mare de influentã a pietei- capacitate medie de influentã a pietei- capacitate redusã de influentã a pietei

4 Calitatea conducerii Se va explica si justifica calitatea profesionalã a managerilor respectiv:- cunostinte tehnice de specialitate- organizarea productie si a muncii experienta managerialã- relatii cu furnizorii si beneficiarii, etc.

- foarte bunã- bunã- satisfãcãtoare

5 Perspectiva unitãtii (programul de actiune privind

Se vor prezenta programele de restructurare si

- activitate viabilã- activitate cu slabe perspective

148148

reducerea riscului în creditare)

retehnologizare aplicate, cele în curs de aplicare, precum si cele care urmeazã a fi aplicate

C. Performanta economico-fiananciarã finalã a împrumutului rezultã în urma coroborãrii criteriilor intermediare, de punctaj, cu criteriile de analizã necuantificabile (neutre) se va înscrie în tabelul de mai jos:

A B C D E

Directorul unitãtii bancare seful serviciului creditare

Inspector,

149149

ANEXA NR. 4Formular de provizioane

1. Sucursalã 2. Filialã 3. Agentie 4.Inspector 5. Beneficiarul împrumutului/Departamentul/Ministerul6. Date privind clientul 31 dec.

199231 dec. 1993

data raportãrii

a) Total activ, din care:- active circulante, din acestea- materiale- produse finite si mãrfuri- productie neterminatã- produse, lucrãri si servicii fracturate- disponibilitãti bãnestib) Capital propriu, din care:- capital social vãrsatc) Datorii total, din care:- pe termen scurt- pe termen mediu- pe termen lungd) Profit brut/pierderee) Lichiditate patrimonialãf) Solvabilitateg) Rentabilitatea capitalului propriu

7. Modul de creditare Plafonul actual

Angajamente la data

raportãrii

Scadente ale creditelor

Suma/Data

a) Credite în lei, din care:- credite pe termen scurt, din care: - credit de trezorerie - credit prin contul .........- credit pe termen mediu- credit pe termen lung- credite restante, din care: - pânã la 7 zile - între 7-30 zile - peste 30 zile

150150

b) Credite în valutã (transformate în lei la cursul zilei)

8. Garantii bancare, cu care se diminueazã expunerea totalã conform pct. 13 din norme.

9. Dobânzi restante:- pânã la 7 zile- între 7-30 zile- peste 30 zileNotã:Termenul de 7, 30 sau peste 30 de zile se va socoti de

la data înregistrãrii dobânzilor restante.10. Situatia si perspectivele de evolutie a riscului

(descriere succintã a unui plan de reducere a riscului).11. Concluzii:- performanta financiarã a împrumutatului, rezultatã

din analiza criteriilor preliminare si a celor necuantificabile, conform anexei nr. 1: A, B,C,D,E.

- provizioane propuse a se constitui:Total

credite, din care

Credite angajate la data

respectivã

(expunere brutã

lei)

Garantii colaterale

guvernamentale si de la alte bãnci

Garantii colaterale, depozite angajate

Banca Comercialã Românã

Garantii colateral

e non cash

Expunere netã

Coeficient de

provizioane

Nivel de aproviziona

re

standard 0în

observatie0,05

substandard

0,2

îndoielnic 0,5pierdere 1

Director sef serviciu credite

Inspector

Avizul Bãncii Comerciale Române Performanta economico-financiarã a împrumutatului Calitatea rezultatelor Provizioane calculate (mil. lei)

151151

152152

BIBLIOGRAFIE

1. *** Statutul Bãncii Comerciale Române.

2. *** Legea nr. 58/1999 privind activitatea bancarã în România.

3. *** Ordonanta nr. 19 din iunie 1994 privind evaluarea riscului creditelor ti determinarea provizioanelor specifice de risc.

4. *** Norme metodologice privind activitatea de creditare, nr. 1/1998.

5. Basno, N. Dardac, C-tin Floricel - Moneda. Credit si bãnci, Ed. Didacticã si Pedagogicã, Bucuresti, 1994, Ghid practic.

6. Ion Paul Bran - Relatiile financiar-bancare ale societãtilor comerciale, Editor Tribuna Economicã, 1994, Ghid practic.

7. Mãrgulescu Dumitru, Robu Vasile - Diagnostic economico-financiar. Concepte. Tehnici. Metode. Ed. Romcart, Bucuresti, 1994.

8. Note de curs: - Monedã si credit.

- Analiza microeconomicã.

9. Nicolae Horoantã - Noutãti ale procesului de creditare.

- Tribuna economicã.

10. Lyle Sussman - Yes, you can. Seminars by Sam Deep Publishing House, reading Massachutes, 1994.

11. Austrian Bankers Club, 1993, traducere.

12. Revista B.C.R. - Câteva cuvinte despre bãnci.

13. Antoniu & Co. - Finantarea întreprinderilor, Ed. Didacticã si Pedagogicã, Bucuresti, 1993.

14. Ion Stancu - Gestiunea financiarã, Ed. Economicã, 1994.

153153

15. Boldnar, L. Pãtrãscoiu, L. Roxin - Finante. Monedã, Bucuresti, 1994.

16. Ministerul Finantelor - Sistemul contabil al agentilor economici, Ed. Economicã, Bucuresti, 1994.

17. Chiritã R. - Banca - partener ideal în afaceri, Tribuna Economicã,

nr. 25/1991

18. Dedu V. - Management bancar, Ed. Sildan ‘94, 1997.

19. Ungureanu P. - Control bancar, curs, 1997 .

20. Rosca T. - Monedã si credit, Casa de Editurã Sarmis, Cluj-Napoca, 1997.

- Agentul economic si creditul, Tribuna Economicã, nr. 35/1992.

21. Ionescu Lucian – Economia si rolul bãncilor, Editura Economics.

154154