SISTEMUL CIRCULATOR 1. SANGELESangele este un fluid rosu, siropos (greutate specifica de 1055) care circula in interiorul sistemului cardiovascular. Impreuna cu limfa si lichidul intercelular, sangele constituie mediul intern al organismului. Intre mediul intern si cellule exista un schimb permanent de substante si energie:- substantele necesare mentinerii activitatii celulare: O2, glucide, acizi grasi, aminoacizi, vitamine, trec din sange in celula-produsii nefolositori sau toxici, rezultati din procesele catabolice: CO2, acizi nevolatili, uree, acid uric, amoniac sunt eliminate in lichidul extracelularContinutul mediului intern este mentinut constant datorita circulatiei permanente a sangelui. Aceste aduce substantele folositoare pana la nivelul celulelor, refacand mereu rezervele metabolice, iar de aici indeparteaza produsii de catabolism pe care ii transporta spre organele de eliminare.Datorita originii mezodermice si a raportului dintre substanta intercelulara (plasma) si celulele sale, sangele este considerat un tesut conjunctiv moale.

a) Proprietatile sangelui(i.) Culoarea Sangele are culoare rosie datorita hemoglobinei din eritrocite. Sangele recoltat din artere este de culoare rosu-deschis datorita oxihemoglobinei Sangele rezoltat din vene este rosu-inchis datorita hemoglobinei reduse Cand cantitatea de hemoglobin scade, culoarea devine rosu palid. Culoarea sangelui poate varia in conditii fiziologice sau patologice.Comment by AndradaB: De cautat boli cu schimbarea culorii sangelui(ii.) Densitatea Sangele este mai greu decat apa: 1055 g/l Plasma sangvina are o densitate de 1025g/l Aceasta proprietate a sangelui depinde de componentele sale si in special de hematii si proteine(iii.) Vascozitatea Valoarea relative a vascozitatii sangelui este de 4,5 fata de vascozitatea apei, considerate 1 Vascozitatea determina scurgerea laminara (in straturi) a sangelui prin vase Cresterea vascozitatii peste anumite valori este un factor de ingreunare a circulatiei(iv.) Presiunea osmotica Valoarea presiunii osmotice a lichidelor corpului (mediul intern si lichidul intracellular) este de aproximativ 300 miliosmoli/l (72 de atmosfere sau 5500 mm Hg) Presiunea osmotica are rol important in schimbarile de substante dintre capilare si tesuturi Presiunea osmotica a substantelor coloidale (proteinele) se numeste presiune coloidosmotica si are valoarea de 28 mm Hg Proteinele plasmei au rol foarte mare in schimburile capilar-tesut deoarece presiunea osmotica a sangelui este egala cu cea a lichidului interstitial, singura forta care atrage apa din tesuturi spre capilare fiind presiunea coloidosmotica a proteinelor plasmatice Un alt rol al presiunii coloidosmotice se manifesta prin procesul de ultrafiltrare glomerular ace duce la formarea urineiComment by AndradaB: ADAUGA ACEASTA PARTE SI LA SISTEMUL EXCRETOR

OBS: solutiile cu presiuni osmotice egale cu ale mediului intern se numesc IZOTONE mai mici decat ale mediului intern se numes HIPOTONE mai mari decat ale mediului intern se numesc HIPERTONE o solutie de clorura de sodiu in concentratie de 9g la 1l de apadistilata are o presiune osmotica de aproximativ 300 mosm%, fiind izotona si poarta denumirea de SER FIZIOLOGIC

(v.) Volumul sangelui=volemia Cantitatea totala de sange din organism reprezinta 7% din greutatea corpului. Aceasta inseamna circa 5l de sange pentru un individ de 70 de kg. Volemia variaza, in conditii fiziologice, in functie de sex (este mai mare la barbate) varsta (scade cu inaintarea in varsta) mediul geografic (este mai mare la locuitorii podisurilor inalte) In repaus, o parte din masa sangvina a corpului stagneaza in teritorii venoase si capilare din ficat, splina si tesutul subcutanat. Aceste este volumul sangvin STAGNANT sau DE REZERVA, in cantitate de 2l. Restul de 3l il reprezinta volumul CIRCULANT. Raportul dintre volumul circulant si volumul stagnant nu este fix, ci variaza in functi de conditiile de existent (in cursul efortului fizic sau termoreglator are loc mobilizarea sangelui de rezerva, crescand volumul circulant). Mobilizarea depozitelor de sange se realizeaza sub actiunea SNV SIMPATIC, care determina contractia musculaturii netede din peretii vaselor. Astfel, se asigura aprovizionarea optima cu oxygen si energie a organelor active.

OBS: Determinarea volemiei[endnoteRef:1] [1: Anatomia si Fiziologia omului, V. Ranga, 1970]

Se face prin calcul, daca se cunoaste volumul plasmatic sau eritrocitar si hematocritul; volumul plasmatic se determina prin injectarea unor substante care nu patrund in hematii si nici nu pot parasi arborele vascular, din cauza dimensiunilor moleculare, ca de exemplu colorantii macromoleculari (albastru Evans) sau albumina plasmatica marcata cu iod radioactiv. Cunoscand cantitatea de substanta injectata, dupa cateva minute necesare omogenizarii ei sangvine, se ia o proba de sange, se separa plasma si se determina concentratia substantei, a carei valoare permite calcularea volumului in care s-a omogenizat (volumul plasmatic) Volumul eritrocitar se determina injectand intravenous o suspensie de hematii marcate cu crom radioactive sau fosfor radioactive si, dupa omogenizarea lor, se cerceteaza radioactivitatea sangelui. Cunoscand volumul plasmatic si eritrocitar, se calculeaza volumul sangvin total, prin sumarea lor. Daca se cunoaste numai volumul plasmatic sau eritrocitar, pentru calcularea volemiei se va determina hematocritul si apoi pe baza formulei:

se calculeaza volemia, care va fi:

sau

(vi.) Reactia sangelui Este slab alcalina Se exprima in unitati pH. pH-ul sangvin are valoarea cuprinsa intre 7,38-7,42, fiind mentinut prin mecanisme fizico-chimice (sisteme tampon) si biologice (plaman, rinichi, hematie etc) Sistemel tampon intervin prompt in neutralizarea acizilor sau bazelor aparute in exces in mediul intern; ele se consuma in timpul neutralizarii Un sistem tampon antiacid este un cuplu de doua substante format dintr-un acid slab sis area acestuia cu o baza puternica; ex: cuplul H2CO3 + H2CO3Na In organism exista numeroase sisteme tampon repartizate: unele in plasma altele in hematii altele in alte celule ale corpuluiDaca in mediul intern apar acizi in exces, de exemplu acidul lactic, are loc reactia:[endnoteRef:2]Comment by AndradaB: De cautat in LVS [2: Anatomia si Fiziologia omului. Compendiu, editura Corint, Cezar Th. Niculescu, B. Voiculescu, C. Nita, R.Carmaciu, C.Salavastru, C. Ciornei]

CH2-CH-COOH + HCO3Na CH3-CH-COONa + H2CO | | OH OH (acid lactic) (acid lactic) (acid carbonic)

H2O + CO2Lactatul de sodiu este o sare neutra, deci nu acidifica mediulAcidul lactic a disparut si in locul lui se formeaza un acid slab, acidul carbonic care se descompune in CO2 si H2O, iar CO2 se elimina prin plamaniIn acest mod, prin cooperarea dintre mecanismele fizico-chimice si cele biologice se mentine stabil pH-ul sangelui

[endnoteRef:3] [3: Structure and functions of the body 14th edition, Thibodeau, Patton]

Mecanismele biologice intervin mai tardive si duc atat la indepartarea acizilor sau bazelor, cat si la refacerea sistemelor tampon(vii.) Temperatura La om si la animalele cu sange cald (homeoterme), temperature sangelui variaza intre 35 C (in sangele din vasele pielii) si 39 C (in sangele din organele abdominale) Deplasarea continua a sangelui prin organism contribuie la uniformizarea temepraturii corpului si ajuta la transportul caldurii din viscere spre tegumente, unde are loc eliminarea acesteia prin iradiere Sangele astfel racit se intoarce la organele profunde, unde se incarca cu caldura samd

b) Componentele sangeluiPrin centrifugarea unei eprubete cu sange incoagulabil (tratat cu oxalat de sodiu 1%) timp de 15 minute, la 3000 t/min, se produce separarea sangelui in 2 componente: -elementele figurate ale sangelui, situate la fundul eprubetei, se prezinta ca un lichid foarte vascos de culoare rosie-inchisa; -plasma sangvina, situate deasupra, este un lichid mai putin vascos, transparent, de culoare galben-citrin

1. Plasma sangvina Dupa indepartarea elescolor figurate ale sangelui ramane un lichid vascos, galbui numit plasma care reprezinta 55% din volumul sangeluil Este alcatuita din 90% apa 10% reziduu uscat Proprietatile plasmei sunt similar cu ale sangelui, difera doar valorile cu culoarea (plasma este ncolora) Compozitia plasmei sangvine este foarte heterogena, continand substante organice, saruri minerale dissociate si microelemente: gaze, hormone, substante anorganice (electroliti)(i.) Substantele organice Reprezinta 9% si sunt constituite, in cea mai mare parte, de proteine (8%) substante azotate neproteice (0,35 mg %) restul de substante organice din plasma reprezinta 1% din reziduu 1. Proteinele plasmatice Sunt constituentul principal al substantelor organice plasmatice Sunt alcatuite dintr-un amestec foarte complex care include proteine simple proteine complexe: glicoproteine lipoproteineA. AlbumineleComment by AndradaB: Se gasesc in plasma in concentratie de 45% -60% Precipita in solutie saturate de sulfat de amoniu Au greutatea moleculara cea mai mica (~ 69.000) Fractiunea albuminica nu este omogena, ci este constituita in proportie de 2/3 din albumin care pot fi separate prin cristalizarea cu saruri mercurice (=MERCAPTALBUMINE), iar restul de 1/3 nu au aceasta proprietate (=NON-MERCAPTALBUMINE) Sunt produse in ficat;B. Globulinele Sunt prezente in concentratie de 27% Precipita in solutie semisaturata de sulfat de amoniu Electroferic se prezinta constituite din subfractiunile 1,2, -produse de ficat si celulele epiteliului interstitial; cele mai multe transporta proteine lipofile, ionii metalelor si vitamine lipo-solubile produse de catre celulele sistemului reticulohistiocitar (plasmocite si limfocite); anticorpi produsi de celulele plasmatice in timpul raspunsului imunitar Se pot grupa in: Mucoproteine si glicoproteine in fractiunile 1, 2 si combinatii ale globulinelor cu glucidele (hexozamina) Lipoproteine care migraza cu fractiunile si sunt unele cu molecule mari si altele cu molecule mici, dupa cum contin cantitati mai mari sau mai mici de proteine Proteine care contin metale, siderofilina=transferina proteina cu fierComment by AndradaB: ceruloplasmina proteina cu cupruComment by AndradaB: -globuline fractiune care contine majoritatea anticorpilor circulantiC. Fibrinogenul Este o fractiune omogena care se gaseste in concentratie de 3-5% si lipseste din ser, deoarece se transforma in timpul coagularii in fibrin Precipitarea sa in solutie semisaturata de sulfat de amoniu aseamana fibrinogenul cu globulinele, de care difera insa prin precipitarea sa cu colutie 0,75 molara de sulfat de sodiu Sintetizat in ficat Are o molecula asimetrica, foarte alungita Comment by AndradaB: D. Functiile proteinelor plasmatice1st schimburile hidrice intercompartimentaleDintre plasma si lichidele interstitiale sunt influentate, in mare masura, de presiunea osmotica a proteinelor plasmatice; aeasta forta se exercita numai intravascular, pentru ca poteinele nu parasesc vasul din cauza dimensiunilor mari ale moleculelor lor, in timp ce apa si electrolitii circula de o parte si de alta a membrane capilare, in functie de fortele osmoticePresiunea osmotica a proteinelor plasmatice=presiune COLOIDOSMOTICA=presiune ONCOTICA este de aproximativ 25 mm HgDeoarece in lichidele tisulare se gaseste o cantitate redusa de proteine care exercita o presiune de 10 mm Hg, inseamna ca presiunea efectiva a proteinelor plasmatice este de aproximativ 15 mm Hg, aceasta presiune avand drept efecte mentinerea apei si a electrolitilor in vase si influentarea active a schimburilor hidroelectrolitice capilareDeoarece presiunea osmotica depinde de numarul moleculelor prezente in solutie, albuminele plasmatice, care se gasesc in cea mai mare concentratie si cu molecula cea mai mica, exercita aprximativ din presiunea coloidosmotica a plasmei, in timp ce globulinele numai

OBS: in bolile de ficat, presiunea coloidosmotica plasmatica scade mai mult comparative cu scaderea proteinemiei totale, deoarece se sintetizeaza o cantitate mai redusa de albumin si, compensator, o cantitate crescuta de globuline

2nd transportul anumitor substanteSe realizeaza, partial sau total, prin intermediul proteinelor plasmatice, in unele cazur cu fractiuni care se gasesc in concentratii extrem de reduseAlbuminele transporta transporta calciulGlobulinele sunt vehiculul bilirubinei indirecte anumitor hormone: cortisol, tiroxina al vitaminei B12 al cuprului (ceruloplasmina)Globulinele transporta colesterolul Lipidele vitaminele liposolubile fierul (siderofilina)3rd sistem-tamponEfectele-tampon sunt importante pentru mentinerea echilibrului acido-bazic al sangeluiProteinele plasmatice sunt amfotere si se pot deci combina atat cu acizi, cat si cu baze, avand grupari libere aminice/amino (NH2) si carboxilice (COOH) In solutii acide, proteinele actioneaza ca baze si moleculele proteice ionizate au o sarcina pozitiva In solutii alcaline, proteinele actioneaza ca acizi, avand sarcini negative La un pH intermediar (denumit punct isoelectric si avand o valoare diferita de la o proteina la alta), moleculele proteice au un numar egal de sarcini positive si negative, fiind electric neuterPlasma, fiind usor alcalina, proteinele plasmatice vor actiona ca acizi, combinandu-se cu cationii (in special Na+)Sistemul-tampon proteina/proteinat de Na constituie doar o mica fractiune (1/6) din totalul sistemelor-tampon ale plasmei, deoarece nmai aproximativ 16 mEq/l Na+ se gasesc in combinatie cu anioni proteici4th mentinerea vascozitatii sangvineVascozitatea sangvina este un factor deosebit de important pentru circulatie, in special in sectorul microcirculatieiEste conditionata de cantitatea, forma si dimensiunile proteinelor plasmatice Cresterea concentratiei fibrinogenului si a moleculelor mari (-globuline) are ca urmare cresterea vascozitatii sangvine, care, in afara accelerarii VSH, determina si alterari ale circulatiei sangvine in vasele mici5th apararea antiinfectioasa prin proteinele-anticorpiComment by AndradaB: Mai multe detalii si schite la lectia respectivaOri de cate ori patrund in organism microorganism sau protein straine care actioneaza ca antigene, se elaboreaza de catre plasmocite si limfocite anumite globuline specific, denumite imunoglobuline, care se gasesc in special in fractiunea -globulinicaSubstanta antigenica este intai fagocitata de macrofagele tisulare si apoi, dupa recunoasterea caracterului sau strain, este degradata partial, fiind apoi transferata unor cellule care sintetizeaza anticorpi, care vor elabora, la randul lor, o -globulina specifica cu proprietatea de a reactiona cu antigenul care a generat-o, inlaturandu-l astfel din organismS-a precizat ca anticorpii principali (imunoglobulinele G) constau in 2 perechi de lanturi peptidice unite prin punti, si anume 2 lanturi scurte, continand cate 220 de aminoacizi, si 2 lanturi lungi, continand cate 430 de aminoacizi, molecula intreaga avand o greutate de 150.000Comment by AndradaB: Specificitatea anticorpului pentru un anumit antigen poate fi determinate de secventa aminoacizilor din lanturi 6th rezerva de proteine a organismuluiRol care reiese din constatarea ca proteinele plasmatice pot fi utilizate de ficat sau de alte tesuturi, dupa desfacerea lor in aminoacizii constitutive, cand organismal nu promeste o cantitate suficienta de protein alimentareProteinele circulante nu sunt, deci, statice si se gasesc intr-un schimb permanent si in-trun echilibru dynamic cu cele tisulare2. Substantele azotate neproteice Sunt: ureea (0,2-0,3%) acidul uric (5%) creatina si anhidrida sa creatinine (0,8-2%) amoniacul (0,04-0,07%) aminoacizii polipeptidele Unele dintre aceste substante sunt produsi finali ai catabolismului protidic (urea, creatinine), iar altele sunt substante de metabolism intermediar, in transit sangvin (aminoacizii, polipeptidele)3. Substantele organice neazotate Sunt reprezentate de diversi produsi metabolici, ca de pilda: lipide (0,5%) colesterol (200mg%) glucoza (100 mg %) acid lactic (10-20 mg %) acid piruvic (1 mg%) acid oxalic acid fumaric(ii.) Substantele anorganice=electroliti Reprezinta 1% din reziduul uscat al plasmei Sunt constituite din cloruri, sulfati, fosfati de Na, K, Ca, Mg, Fe, Cu Unele dintre ele se gasesc in concentratii mari (Na), altele in cantitati extrem de reduse, cee ace a facut sa fie denumite OLIGOELEMENTE (iodul) Cele mai multe substante anorganice plasmatice se gasesc sub forma disociata, in particule cu incarcatura electrica pozitiva (cationi) sau negative (anioni) Ajuta la mentinerea presiunii osmotice si a pH-ului sangelui

(iii.) Apa Reprezinta 90% din volumul plasmei Este un mediu de suspensie pentru celelalte componente Absoarbe caldura

(iv.) Gaze (respiratorii) oxigen si dioxid de carbon dioxidul de carbon este transportat ca ion de bicarbonat sau CO2 sau legat de hemoglobina

(v.) Hormoni Hormonii tiroidieni sau steroizi

2. Elementele figurate Reprezinta 45% din volumul sangvin; aceasta valoare poarta numele de HEMATOCRIT=VOLUM GLOBULAR PROCENTUAL Hematocritul variaza cu sexul( mai mic la femei) varsta (scade cu varsta) factorii de mediu ambient (caldura, provocand transpiratie, duce la scaderea apei din sange si cresterea valorilor hematocritului) In plasma se gasesc in suspensie 3 tipuri de elemente figurate: globulele rosii, globulele albe si plachetele sangvine (i.) Globulele rosii=eritrocite=hematii Sunt celule fara nucleu, bogate in hemoglobina (=o proteina de culoare rosie, cu rol in transportul O2 si CO2 Numarul lor -este considerabil: 4.500.000 hematii/mm3 de sange la femei 5.000.000 hematii/mm3 de sange la barbati 5.500.000-6.000.000 hematii/mm3 de sange la copilul mic 8.000.000 hematii/mm3 sange la locuitorii podisurilor inalte -poate creste temporar prin golirea rezervelor de sange (mai bogate in hematii decat sangele circulant) -cresteri de lunga durata sunt poliglobulia de altitudine si poliglobulia unor bolnavi de plamani sau cu defecte congenitale ale inimii (vezi Patologia Sistemului Circulator) -scaderea este consecinta unei distrugeri exaggerate sau a unei eritropoeze deficitare Forma si structura hematiilor reprezinta adaptari la functia de transport a gazelor privite din fata, hematiile apar ca discuri rotunde sau usor ovalare cu centrul de culoare mai deschisa si periferia mai intens colorata galben-auriu acest aspect se datoreaza variatiei grosimii hematiei, la la centru masoara 1,5 , iar la periferie 2,5 din aceasta cauza, privita din profil, hematia se prezinta ca o haltera, imagine ce sugereaza dorma de disc biconcave a eritrocitului Diametrul mediu al unei hematii este de 7,5 ; pot fi intalnite si hematii cu diametrul mai mic de 7 =microcite mai mare de 8=macrocite Lipsa nucleului permite o mai mare incarcare cu hemoglobin Suprafata totala a hematiilor este de 4000 m2 (de 2000 de ori mai mare decat suprafata corpului) Datorita formei loc, pot fi deformate cu usurinta Transportul gazelor este facilitate de 3 caracteristici structurale ale eritrocitelor: dimensiunea mica si forma biconcave ofera o suprafata mare comparative cu volumul ocupat (cu aproximativ 30% mai mare decat la o sfera); de asemenea, forma de disc biconcave este ideala pentru schimbul de gaze datorita faptului ca niciun punct din interior nu este prea indepartat de suprafata neluand in considerare continutul de apa, o eritrocita este 97% hemoglobina datorita faptului ca hematiile duc lipsa de mitocondrii si genereaza ATP in mod anaerob, nu consuma din O2 pe care il transporta; de asemenea, hematia nu este capabila de sinteza proteica, consumand deci foarte putin oxigen;[endnoteRef:4] [4: Human Anatomy and Physiology, Pearson, Elaine N. Marieb, Katja N. Hoehn, ]

1. Structura hematieiA. Membrana este de natura lipoproteica, cu incarcatura electrica nagativa la exterior permeabilitate selective: foarte permeabila pentru apa anionii Cl- si HCO3- uree sare slab permeabila fata de cationii Na+, K+ in compozitia ei chimica se gasesc enzyme ce favorizeaza transportul activ al substantelor are pe suprafata sa structure mucopolizaharidice care confera specificitatea grupelor sangvine pe fata citoplasmatica(interna) prezinta o retea de protein, alcatuita in mod special din spectrina, care mentine forma biconcave a hematieiB. Interiorul hematiei nu contine organite celulare prezinta o stroma lipoprotidica in ochiurile careia se gaseste hemoglobina (principalul element eritrocitar)HEMOGLOBINA este principalul component al hematiei fiecare hematie contine aproximativ 250 de milioane de hemoglobine cantitate: 13-18 g/ml sange la barbati 12-16 g/ml sange la femei faptul ca hemoglobina se gaseste in eritrocite, si nu libera in plasma, are cateva avantaje: previne scurgerea hemoglobinei din sange prin peretii capilarelor previne cresterea vascozitatii sangelui si implicit, cresterea presiunii osmotice

I. Structura hemoglobinei cromoproteina constituita din 4 subunitati fiecare subunitate, la randul sau, este alcatuita dintr-un grup prostetic: hem=porfirina care contine fier o proteina: globina=histona hemul pigmentul care confera sangelui culoarea caracteristica are 4 inele pirolice, asezate in patrat si unite intre ele prin punti metinice (-CH=) in centrul nucleului se gaseste un atom de fier feros (Fe++), legat de N fiecarui pirol si de N grupului imidazolic al globinei

globina reprezinta 94% din greutatea moleculara a hemoglobinei este diferita de la o specie la alta constituita din 4 polipeptizi: 2 contin 141 de aminoacizi, se termina cu valina si leucina 2 contin 146 de aminoacizi, se termina cu secventa: valina-histidina-leucina in molecula ei fiecare lant proteic are o forma helicoidala, cu 5-7 ture, care-I confera o structura tridimendionala, invaluind grupul hemic cele 4 subunitati se leaga intre ele, formand o molecula compacta de aspectul unui mar desi nu par a exista legaturi chimice intre subunitati, lanturile proteice interactioneaza unul cu celalalt si cele 2 lanturi se modifica relativ, facand molecula mai mica cand transporta oxigen aceasta constitutie este caracteristica hemoglobinei A, care se gaseste in cea mai mare proportie in hematiile adultului desi globina poate prezenta anomalii in constitutia chimica(in diverse conditii normale sau patologice), hemul este intotdeauna normal[endnoteRef:5] [5: Structure of hemoglobin; Imagineering STA Media Services]

II. Functia hemoglobineiA. Transportul oxigenului datorita prezentei Fe in structura sa, hemul poate lega labil oxigenul reactia de fixare a O2 la hemoglobina nu este o oxidare propriu-zisa(deoarece ea nu duce la cresterea valentei Fe), ci o reactive de oxigenare, de legare reversibila a unei molecule de oxigen la ferul bivalent in urma acestei reactii rezulta OXIHEMOGLOBINA (HbO2) care reprezinta forma principal de transport a O2 prin sange atunci cand este saturate (oxigenata) complet, o molecula de Hb poate transporta 4 molecule de O2 oxihemoglobina se recunoaste spectroscopic prin faptul ca poseda 3 benzi de absorbtie: una mai mica: =576 una mai larga: =542 una mai mare: =415in timp ce hemoglobina redusa poseda o singura banda: =559 un gram de hemoglobina poate transporta 1,34 ml O2, iar in 100 ml sange exista aprox. 15 g Hb; astfel, fiecare suta de ml de sange arterial transporta 20 ml O2 in lipsa Hb, capacitatea de transport a sangelui pentru O2 scade mult: 100 ml plasma transporta doar 0,2 ml O2B. Transportul CO in afara de forma oxigenata si cea redusa, Hb poate da cu oxidul de carbon CARBOXIHEMOGLOBINA (COHb) aceasta este o combinatie reversibila cu CO, dar afinitatea Hb pentru CO este de 200 de ori mai mare decat pentru O2 sub actiunea oxidantilor apare derivatul de Hb cu Fe trivalent, denumit METHEMOGLOBINA (obtinuta si prin expunerea sangelui in vitro la agenti oxidanti: ozon, permanganate de K, clorati, nitriti etc) acestia sunt derivati patologici ai hemoglobinei; ei nu mai indeplinesc functia de transport si in cazul cresterii concentratiei lor in sange peste anumite limite se produce insuficienta oxigenare a tesutului (asfixie)C. Transportul CO2 Hemoglobina se poate combina si cu dioxidul de carbon (HbCO2), compus numit CARBOHEMOGLOBINA= CARBAMATUL DE HEMOGLOBINA Acesta este un compus fiziologic ce nu afecteaza functia de transport a O2 HbCO2 reprezinta si una dintre formele de transport a CO2 de la tesuturi la plamani CO2 se leaga la gruparea amino a globulinei, si nu la structura hem

Hidrogenul sulfurat, desi mai putin active fata de hemoglobina, poseda de asemenea capacitatea de a se uni cu aceasta, formand un compus anormal SULFHEMOGLOBINA

Daca suspendam hematiile intr-un mediu apos hipoton (cu o presiune osmotica mai mica decat a plasmei) se produce o ,,umflare a lor, urmata de iesirea Hb in solutie, fenomen denumit hemoliza osmotica;

2. Eritropoeza Din momentul patrunderii in circulatie si pana la disparitia hematiilor, trec 120 de zile(durata medie de viata a eritrocitelor) Desi traiesc relative putina vreme, numarul lor ramane constant, existand un echilibru intre procesul de distrugere sic el de formare de noi hematii Sediul eritropoezei este in maduva rosie a oaselor; un organism adult are cam 1,5 kg de maduva rosie Cantitatea variaza in functie de nevoia de oxigen a organismului: cand aceste nevoi sunt reduse, o parte din maduva rosie intra in repaus, celulele se incarca cu lipide si maduva rosie devine maduva galbena; Spre batranete, maduva galbena sufera un proces de transformare fibroasa si devine maduva cenusie Daca apar conditii care solicita eritropoeza(efort indelungat, viata la altitudine) are loc un process invers, de transformare a maduvei galbene in maduva rosie si o sporire corespunzatoare a eritropoezei Intre maduva rosie si cea galbena exista tot timpul vietii un echilibru dynamic, controlat de sistemul reglator neuroendocrine Maduva cenusie nu mai poate fi recuperate pentru hematopoeza In timpul perioadei embrionare, eritropeieza se produce intai in insulele sangvine ale sacului vitelin si mai tarziu in ficat, splina, rinichi si maduva osoasa; La nastere, unicul sediu al producerii hematiilor ramane maduva rosie hematogena prezenta in toate oasele- iar pe masura inlocuirii sale cu maduva galbena, la adult ramane active numai maduva rosie din vertebre, coaste, stern, pelvis si epifizele oaselor lungi Zilnic sunt generate 200.000.000.000 de hematii Precursorii hematiei este celula reticulara din spatiile medulare=celula imatura, cu nucleu mare, capabila de diviziune; prin diviziuni succesive, din aceste celule,trecand prin stadiul de proeritroblast si apoi de normoblast (eritroblast), sunt generate eritrocitele adulte Maturarea acestor elemente consta, pe de o parte, in diminuarea progresiva pana la disparitie a nucleului si, pe de alta parte, in incarcarea concomitenta cu hemoglobina (modificari care reprezinta adaptari ale hematiei pentru principal sa functie) Cand eritrocitul intra in circulatie, nu mai are nucleu, dar contine inca o cantitate mica de acid ribonucleic (apare la coloratii special intravitale sub forma unei retele fine); aceste elemente foarte tinere care reprezinta 1% din totalul hematiilor circulante=reticulocyte; sinteza hemoglobinei este aproape terminate in acest stadiu, dar mai continua inca 24 de ore dupa intrarea reticulocitului in circulatie; Reglarea eritropoezei:

3. Hemoliza Dupa 120 de zile de viata, hematiile imbatranite sunt sechestrate si distruse in sistemul reticulohistocitar4. Rolul eritrocitelor

(ii.) Globulele albe=leucocite(iii.) Plachetele sangvine=trombocite

c) Functiile sangelui. Hemostazad) Grupele sangvine. Transfuzia

2. INIMA

=organ central al aparatului cardiovascular care se aseamana, din punct de vedere structural cu vasele de sange, fiind alcatuita, ca si acestea, din 3 straturi concentrice; prin dezvoltarea preponderenta a stratului sau mijlociu (=miocardul), ea devine un muschi cavitar, cu activitate ritmica si rol de pompa aspiratoare-respingatoare pentru circulatia sangvinaa) Asezare asezata in cavitatea toracica, in etajul inferior sau cardiac al mediastinului anterior este adapostita intr-un sac fibroseros = PERICARD, fixat in partea inferioara de muschiul diaphragm fata de planul mediosagital al corpului, doua treimi sin inima la afla la stanga acestui plan si o treime la dreapta varful inimii se proiecteaza in spatiul al V-lea intercostal stang, putin inauntrul liniei medioclaviculare proiectata pe coloana vertebrala, ea corespunde vertebrelor T4-T8 axul inimii este oblic dirijat in jos anterior, se sprijina de coloana vertebrala si posterior de stern ?

b) Alcatuire generala este formata din 2 atrii, fiecare prezentand cate o prelungire numita auricul=urechiusa 2 ventricule atriile sunt separate intre ele prin septul interatrial ventriculele sunt separate intre ele prin septul interventricular atriile comunica prin orificiile atrioventriculare cu ventriculul de aceeasi parte, fapt pentru care inima a fost subimpartita in inima dreapta si inima stanga inima dreapta=inima venoasa primeste prin atriu sangele venos din circulatia mare si prin ventricul il trimite in circulatia pulmonara inima stanga=inima arterial primeste prin atriu sangele arterial din circulatia pulmonara si prin ventricul il trimite in marea circulatie capacitatea totala este de 500-600 cm3, volum asemanator pumnului drept greutatea inimii este de 250-300 g

c) Configuratia externa Are forma unui con turtit, cu axul longitudinal dispus oblic in torace O extremitate a axului corespunde bazei inimii care priveste posterior la dreapta-sus Cealalta extremitate corespunde varfului inimii care priveste anterior la stanga-jos Prezinta: fete: fata sternocostala fata diafragmatica fata pulmonara margini: marginea dreapta baza inimii varful inimii=apex cordisI. Fetei) Fata sternocostala orientata anterior prezinta in partile laterale santul coronar care desparte atriile si ventriculele si este perpendicular pe axul longitudinal in partea mijlocie a acestei fete, santul coronar este acoperit de originea arterei pulmonare, pe plan anterior arterei aorte, posterior fata de pulmonara de o parte si de alta a celor doua artere se gasesc auriculul drept si cel stang se observa limita dintre ventriculul drept sic el stang, formata din santul interventricular anterior, parallel cu axul longitudinal el se continua cu santul corespunzator de pe fata diafragmatica, putin la dreapta varfului, unde formeaza incizura varfului inimiiii) Fata diafragmatica Priveste anterior spre muschiul diafragm se gasesc santul interventricular posterior si santul coronar, care continua pe cele de pe fata sternocostalaiii) Fata pulmonara (descrisa si ca marginea obtuza=rotunjita) corespunde ventriculului stang priveste spre fata mediastinala a plamanului stangII. Marginii) Marginea dreapta este singura margine care se poate observa mai bine; celelalte margini sunt sterse, deoarece inima are o forma globuloasa (la omul viu) ii) Baza inimii apartine atriilor, si in special atriului stang la acest nivel se observa cele 8 vase mari ale inimii: 4 vene pulmonare, 2 vene cave, artera aorta, artera pulmonara) priveste spre esofag si coloana vertebralaiii) Varful inimii (apex cordis) este rotunjit apartine ventriculului stang in totalitateIII. Raporturile inimii anterior: cu sternul si coastele prin pericard lateral: fata mediastinala a plamanilor pe care determina impresiuni cardiace inferior: despartita de muschiul diaphragm de fata diafragmatica a lobului stang al ficatului posterior: baza inimii vine in raport cu esofagul si posterior de el, cu vena azygos, canalul thoracic si aorta descendenta toracicad) Configuratia internai) Atriul drept desi formeaza o cavitate unica, este subimpartit, pe baza dezvoltarii ontogenetice si a structurii peretelui sau, in: sinusul venos atriul propriu-zis care trimite o prelungire numite urechiusa=auriculul drept sinusul venos partea atriului drept cuprinsa intre orificiul de varsare a venei cave superioare si inferioare - are peretii netezi - este despartit de atriul propriu-zis prin santul terminal la suprafata creasta terminala de pe peretele anterior la interior atriul propriu-zisii) Ventriculul drepte) Structura inimiif) Vascularizatia si inervatiag) Pericardul

3. ARBORELE VASCULAR4. MAREA SI MICA CIRCULATIE5. SISTEMUL LIMFATIC6. SPLINA7. FIZIOLOGIA INIMIIa) Proprietatile fundamentale ale miocarduluii. Excitabilitateaii. AutomatismulA. Nodul sinoatrialB. Nodul atrioventricularC. Fasciculul Hiss si reteaua Purkinje iii. Conductibilitateaiv. Contractilitatea b) Ciclul cardiaci. Faza de contractie izovolumetricaii. Faza de ejectieiii. Manifestari ce insotesc ciclul cardiacA. Manifestari mecaniceB. Manifestari acustice c) 8. FIZIOLOGIA CIRCULATIEI SANGELUIa) Circulatia arteriali. Elasticitateaii. Contractilitatea - gi. Presiunea arterialii. Debitul cardiaciii. Rezistenta la curgere b) Microcirculatiai. Difuziuneaii. Filtrarea c) Circulatia venoasa i. Aspiratia toracicaii. Presa abdominalaiii. Pompa muscularaiv. Gravitatiav. Masajul pulsatil d) Reglarea nervoasa a circulatiei sangvine9. NOTIUNI DE IGIENA SI PATOLOGIE