Tema : « Sistemul constitutional al Marii Britanii »

1. Trăsături generale ale formării sistemului Constituţional britanic Ceea ce frapează, în primul rând, este pe de o parte, îmbinarea elementelor constituţionale cutumiare cu cele scrise şi pe de altă parte, pragmatismul concepţiei politico-juridice şi în general al sistemului de drept engelezesc. Cele două caracteristici împletite conferă sistemului constitţional briatnic o remarcabilă stabilitate. Ca orice alt sistem de drept, sistemul juridic briatnic se sprijină pe principiul legalităţii. Dar în insulele britanice principiile legalităţii „domnia legii” sunt mult mai pline de conţinut decât pe continent. Aceasta, poate şi ca rezultat al pragmatismului concepţiei juridice si al perpetuării dreptului cutumiar. O altă trăsătură proprie a sistemului constituţional britanic este absenţa unei Constituţii în sensul formal al cuvântului. Aceasta nu înseamnă însă lipsa unei constituţii in sens material.

În Marea Britanie nu există o lege care să fie denumită Constituţie şi care să aibă o forţă juridică superioară celorlalte acte normative adoptate de Parlament sau emise de alte autorităţi publice şi recunoscută ca atare de instanţele judecătoreşti. Constituţia Angliei se prezintă ca un ansamblu suficient de coerent de cutume la care se adaugă texte juridice adoptate de parlament având o valoare şi o importanţa deosebită pentru dezvoltarea instituţiilor politice din această ţară ca şi pentru raporturile între guvernaţi şi guvernanţi .Acestea sunt: „Magna Charta Libertatum”(1215 şi 1225); „Petition of Rights”(1628); „Habeas Corpus Act”(1679); „Bill of Rigts”(1689); „Act of Settlement”(1701); „Reform Act”(1832); „Parlament Act”(1911); „Statutory Instruments Act”(1946); „Life Peerages Act”(1958) ş.a.

Alături de aceste acte există şi se aplică un numar de tradiţii si cutume internaţionale având un rol funcţional bine stabilit. Ele sunt cunsocute şi respectate de către actorii politici de existenţă şi de obligativitatea lor este conştientă întreaga naţiune engleză care le şi respectă cu scrupulozitate.

Astfel de cutume sunt: formalismul acordului monarhului la dizolvarea Cameri Comunelor; alegerea primului-ministru din cadrul partidului politic care a obţinut victoria in alegerile electorale generale; regula ca primul-ministru sa fie membru al Camerei Comunelor; stabilirea mandatului Camerei Comunelor; solidaritatea ministerială; obligaţia monarhului de a semna legea votată de parlament ş.a. Procesul de formare al instituţiilor de guvernare , in special a Monarhiei şi Parlamentului a parcurs etape distincte. Mai întâi s-a format Coroana ca simbol al autorităţii publice. Parlamentul a apărut mai târziu ca reacţie a burgheziei impotriva absolutismului regalităţii, manifestat în forme violente.

2. Caracteristicile Constituţiei Marii Britanii a) Este o Constituţie nescrisă- ea este formată, pe de o parte, din cutume şi tradiţii constituţionale

la care se adaugă texte legislative având o vechime considerabilă sau legi recente care reglementează instituţii juridice cu caracter constituţional.

b) Este o Constituţie suplă- datorită carcaterului cutumiar al normelor ce-i conferă conţinutul.Constituţia poate fi modificată cu usurinţă si fără o procedură specială de către parlament. În Marea Britanie doctrina şi practica judiciară resping ideea controlului constituţionalităţii legilor. De altfel, în dreptul britanic nu se face deosebire între normele cuprinse intr-o lege ordinară şi normele constituţionale.Temeiul juridic al acestei concepţii, constă în considerentul că parlamentul, fiind depozitorul suveran al puterii poporului.poate modifica fără nici o cenzură atât cutumele constituţionale cât şi textele legislative conţinând dispoziţii cu caracter constituţional. Încă de la începutul secolului al XVII-lea, s-a acceptat ideea că nu poate fi emisă o normă care sa fie superioară legii votate de Parlament care concurează cu puterea suverană a monarhului.

c) Este o Constituţie unanim si, practic, fără rezerve acceptată de guvernanţi.Constituţia Marii Britanii este formată, aşadar, dintr-un ansamblu disparat de texte juridice, legi,

hotărâri judecătoreşti pronunuţate de-a lungul secolelor de către curţi în anumite cazuri si acceptate în mod unitar, precum şi din convenţii, cutume şi practici.

Constituția britanică ifiind formată din 2 părți , scrisă și nescrisă.Partea scrisă include dreptul statutar, care reglementează probele cu caracter constituțional.

Hotărîrile judecătorești au ca obiecct de reglementare subiectele cu caracter constituțional.Partea nescrisă include convențiile constituționale care nu au o formă juridică definită și care

reglementează probele cu caracter politic.

1

Constitutia Marii Britanii are la baza 4 categorii de ivoare- Statutele- Precedentul judiciar- Cutuma constitutionala- Izvoarele doctrinale

Constituția Marii britanii este o Constituție cutumiară.Constituție cutumiară – formată din actele adoptate de Parlemnte și alte acte ce sunt atribuite la partea nescrisă.Legile adoptate de către Parlament – statute. Clasificate în categorii:1.Actele adoptate de către Parlament până la începutul secolului XX

a. Magna Carta Libertatumb .Habeas Corpus Actc. Billul Drepturilord. Actul despre succesiunea la Tron

2.Actele adoptate începând cu secolul XXa. Actul cu privire la Parlamentb. Actul privind reprezentarea Popularăc. Actul privind miniștriid. Actul privind auto-administrarea locală și altele

3.Actele puterii delegate(acte adoptate în urma delegării legislative)a. Ordonanțele guvernului

Cutuma constituțională a. Practică îndelungată ce reglementează fie modul de formare, fie modul de funcționare a autorităților publice.b. Pentru ca un simplu obicei să devină cutumă constituțională, sânt necesare câteva condiții - Practică o perioadă îndelungată de timp - Să nu existe o altă practică ce să-i contravină - Să vizeze autoritățile publice.

Pe parcursul istoric s-au format 2 categorii de obicei, o parte care vizeazăa. Raporturile dintre monarh și cabinetul de miniștri

- monarhul aprobă candidatura liberului partidului, care a învins la alegeri în camera comunilor în funcția de prim – ministru.- monarhul trebuie să se ghideze de recomandările prim-ministrului.- Regina aprobă candidaturile miniștrilor la propunerea Primului-Ministru.

b. Raporturile dintre camerele parlamentului- Majoritatea parlamentară, nu trebuie să priveze sau să interzică minorității parlamentare de dreptul de a lua cuvântul.- Ocuparea posturilor Vacante, în cadrul comisiile, trebuie să se realizeze proporțional, fracțiunilor parlamentare din cadrul camerei.

Precedentul Judiciar, Organele abilitate sunt -Înalta curte și curtea de apel a camerei lorzilor sunt recunoscute ca precedente.

- În baza hotărârilor acestor instanțe s-au format unele precedente și anume, că modificarea legislației se realizează doar printr-o lege a Parlamentului și se interzice categoric de a stabili impozite, fără acordul Parlamentului.

2

Izvoarele doctrinale -Monografii, studii, care vizează un subiect de drept constituțional, adică dacă nu există vreo normă juridică.- Constituție flexibilă, foarte ușor se modifică prin toate legile ordinareFolositoare

3. Statutul juridic al persoanei

În Marea Britanie sunt stabilite următoarele categorii de cetățeni:- Cetățenii Regatului Unit al Mariii Britanii și al Irlandei de Nord- Cetățenii teritoriilor engleze dependente- Persoanele încetățenite prin adoptarea noii Lehi- Persoanele care locuiesc pe teritoriile aflate sub protectoratu Marii Britanii

Modurile de dobîndire a cetățeniei engleze sunt: - Prin naștere - După proveniență - Naturalizare - Reintegrarea în cetățenie.

Modurile de perdere a cetățeniei engleze : - Renunțarea - Retragerea

Primele documente privind drepturile omului au apărut în Marea Britanie, de exemplu Magna Carta. Mai tîrziu ideile consacrate în Magna Carta au fost concretizare și în alte documente precum:

-Petiția Drepturilor -1628-Habeas Cospus Act -1679-Bilul Drepturilor –

Printre ideile de bază pe care le conține Petiția drepturilor sunt de remarcat următoarele:- Omul liber nu poate fi obligat la impozite fără consimțămîntulntul Parlamentului- Omul liber nu poate fi citat fără temei legal- Soldații și marinarii nu pot pătrunde în casele particulare ale civililor în timp de pace.

Drepturile politiice sunt reglementate prin obiceiuri, drepturile personale sunt consființite în Habeas Corpus Act.

Englezii concep drepturile și libertățile în două sensuri.- Dreturi individuale- Mijloace de realizare a acestor drepturi

Iată cîteva drepturi prevăzute de actele constituționale.- Prin libertatea persoanei englezii recunosc dreptul fiecarei persoane de a nu fi supusa arestului sau alte privațiuni de libertate fără temeiuri legale- Dreptul la proprietate presupune apărarea proprietății private de orice formă de atentat din partea statului , a persoanelor juridice și fizice, precum și inviolabilitatea domiciliului- Libertatea cuvîntului presupune dreptul persoanei de ași exprima în scris sau verbal obțiunile sale- Libertatea întrunirilor dreptul de a participa la mitinguri, demonstrații, dreptul de a constitui și de a fi membru al partidelor politice și organizațiilor obștești, dreptul de a se afilia în sindicate.

3

4. Sistemul electoral

Membrii Camerei Comunelor sunt desemaţi prin alegeri generale organizate din cinci în cinci ani, prin vot universal. Sistemul electoral este bazat pe scrutinul uninominal majoritar cu un singur tur. Asta înseamnă că formaţiunea politică care urmăreşte obţinerea unui mandat parlamentar într-o circumscripţie electorală prezintă în alegeri un singur candidat. Acţiunea politică se desfăşoară într-un singur tur, fiind declarat ales candidatul care obţine majoritatea voturilor exprimate de alegători. Acest mod de scrutin obligă partidele politice să aibă o organizare internă bine ierarhizată şi să insituie o disciplină strictă în rândul membrilor săi.

Prin lege este asigurată o reprezentare specifică pentru Ţara Galilor, Scoţia şi Irlanda de Nord.Regulile capacităţii electorale au fost stabilite cu aproape 300 de ani în urmă. În afară de

descalificările evidente: minoritatea, incapacitatea mintală, calitatea de membru al Camerei Lorzilor, persoane condamnate pentru fraude electorale, Legea electorală din 1985 prevede că nu pot fi aleşi în Camera Comunelor titularii unei funcţii publice, directorii companiilor comerciale numiţi de Guvern, membrii consiliilor de administraţie a industriilor naţionalizate (dacă primesc un salariu), directorii Bancii Angliei.

În acest fel sunt excluşi cei care ocupă o funcţie în serviciul Coroanei, incluzând ambasadori, funcţionari, militari, poliţişti şi magistraţi. Scopul acestor dispoziţii este de a asigura separarea funcţiilor judiciare şi executive de cea legislativă. Legea prevede însă ca titularii funcţiilor ministeriale pot face parte din Camera Comunelor, beneficiind de cel mult 95 de fotolii parlamentare, restul miniştrilor fiind aleşi din Camera Lorzilor. Pe această cale, se asigură separarea celor trei puteri, dar şi responsabilitatea membrilor Guvernului faţă de Parlament.

În vederea alegerilor parlamentare, Parlamentul este dizolvat de Rege printr-o proclamaţie, la propunerea Primului-ministru. Data alegerilor este fixată de Guvern şi anunţată public de Primul-ministru. Campania electorală durează aproximativ trei săptămâni.

Pentru Parlamentele locale se utilizează un sistem electoral diferit. Parlamentul Scoţian este ales prin vot uninominal pentru 73 de mandate la care se adauga alte 56 de mandate suplimentare. În Ţara Galilor, Parlamentul local se alege prin scrutin uninominal 40 de mandate şi scrutin de listă 20 de mandate. Adunarea Irlandei de Nord este aleasă în întregime prin scrutin proporţional pe baza votului unic transferabil.

În Marea Britanie alegerile sunt universale, egale , directe și secreteDe Dreptul Elecctoral dispun cetățenii Regatului Unit al Marii Britanii, care au atinns virsta de 18 ani.Înregistrarea este o condiție pentru realizarea dreptului la votLista se întocmește anual de către un funcționat al consiliului local.Pînă la data de 10 octombrie listele trebuie să fie întocmite.La data de 29 noiembrie listele temporare sunt făcute publice prin afișarea lor la biblioteca publică sau la alt edificiu public.Cetățeanul poate contesta includerea sau excluderea sa din lista electorală pînă la 16 decembrie.Lista este în vigoare de la 16 februarie și este valabilă pentru orice alegeri , care se desfășoară în următoarele 12 luni.Marea Britanie recunoaste votările prin poștă si prin procură

Nu dispun de dreptul de a alege- Perii și soții lor cu titlul nu mai inferior de baron, deoarece ei fac parte din camera lorzilor- Persoanele care nu au atins vîrsta de 18 ani la momentul alegerilor- Străinii- Persoanele care suferă de boli psihice- Persoanele condamnate pentru infracțiuni deosebit de grave- Persoanele condamnate pentru escrocherie în timpul alegerilor.

Dreptul electoral pasiv , de el dispune orice cetățean englez , care a atins virsta de 21 de ani.Membrii ai camerei comunilor nu pot fi străinii. Sunt privați de dreptul de a fi deputați în această cameră persoanele care dețin unele funcții publice ca, judecători profesionali remunerați.Nu pot fi deputați funcționarii ministerelor și departamentelor , precum și persoanle aflate în funcții diplomatice.

4

Nu dispun de dreptul pasiv nici:- Reprezentanții bisericiicatolice, - Perii și soțiile lor, - Persoanele pedepsite pentru trădare de patrie,- Persoanele declarate falimentate, - Persoanle care suferă de boli psihice, persoanele recunoscute de săvîrșirea escrocheriilor în

timpul alegerilor Privarea de dreptul de a fi ales poate fi universală sau valabilă doar unei circumpcripții.

Organizarea alegerilor acestea se desfășoară după dizolvarea Parlamentuluisau expirarea termenului mandatului.În Marea Britanie se mai desfășoară și alegeri suplimentare în unele circumscripții în urma decesului sau demisiei deputatului din circumscripția respectivă.În Marea Britanie nu se formează comisii electorale, care ar coordona desfășurarea alegrilor.Campania electorală începe odată cu emiterea ordinului privind efectuarea alegerilor.Dizolvarea legislativului și noile alegeri sunt anunțate cu 10 zile înainte. Alegerile trebuie să se desfășoare aproximativ peste 30 de zile după anunțarea dizolvării Parlamentuli de către primul- ministru.Pentru organizarea alegerilor în Camera comunilor țara este divizată în 650 de circumscripții electoale. Din cei 650 de memri ai Camerii 523 sunt aleși în Anglia, 72 în Scoția, 38 în Țara Galilor , 17 în Irlanda de Nord.

Propunerea candidaților este foarte simplă. Candidatul trebuie să prezinte funcționarul electoral un act privind intenția sa de a candida, act semnat de 10 cetățeni, precum și achitarea unui cens electoral, care in 1985 a fost mărit de la 150 de lire pînă la 500. Candidaturile sunt propuse deobicei de partidele politice . Pentru alegerile parlamentare sunt propuși în medie 2300 – 2500 de candidați.Votarea se realizează prin intermediul buletinelor.Rezultatele sunt stabilite prin numărarea voturilor, acordate fiecărui candidat.În ziua alegerilor fiecare alegător se prezintă în secția de votare, excepție constituie alegătorii absenți care au depus cereri. Buletinul conține numele tuturor candidaților în ordine alfabetică, date privind locul de trai, precum și apartenența sa politică.Numărarea voturilor se realizează în prezența agentului de numărare a voturilor.Alegerile se desfășoară conform scrutinului majoritar.Se consideră ales candidatul care a acumulat cel mai mare număr de voturi.Dacă candidații au acumulat un număr egal de voturi se consideră că a învins candidatul care are un vot în plus.

Desfășurarea campaniei electorale Instanța de judecată poate declara alegerile nevalabile dacă candidatul este recunoscut vinovat de aplicarea unor metode necinstite sau ilegale.Cheltuelile pentru întocmirea listelor de alegători și remunerarea persoanelor responsabile de organizarea și desfășurarea legerilor sunt achitate din bugetul de statÎn Marea Britanie statul nu acordă subvenții pentru susținerea partidelor politicePentru fiecare loc în Parlament statul acordă 1500 de lire sterline.Timp de 21 de zile de la data votării alegătorul, înregistrat în circumscripția respectivă, sau candidatul care a suferit înfrîngere la alegeri pot face o declarație precum că alegerile nu s-au desfășurat conform legii. În cazul apariției unei asemenea sesizări, este convocată o ședință judiciară privind desfășurarea alegerilor, realizată de către doi judecători a Înaltei Curți.Dacă se va stabili că au fost comise încălcări , voturile acordate candidatului care a învins vor fi declarate nevalabile, iar ales va fi considerat candidatul care a ocupat locul doi.Instanța de asemenea are dreptul să declare alegerile nevalabile și să solicite realegeri noi.

5