Sistemul nervos

Embed Size (px)

Text of Sistemul nervos

Sistemul nervosIntroducereTotalitatea organelor, majoritatea sunt formate din tesut nervos cu functia de a receptiona, conduce si prelucra informatiile senzoriale. Sistemul nervos are 2 functii de baza: 1) de a mijloci relatia dintre organism si mediu, 2) de a mijloci si coordona activitatea oraganelor interne, pentru a functiona ca un tot unitar. Toate informatiile sosite de la organele interne si din exteriorul organismului sunt conduse la centrii nervosi din sistemul nervos central (SNC), unde sunt prelucrate, elaborate si transmise comenzi la toate tesuturile si organele din organism. Activitatea SNC-ului se realizeaza prin acte si reflexe, atat cu privire la relatia dintre organismmediul inconjurator si asigurarea functionarii. La baza actelor reflexe ale sistemului nervos stau arcurile reflexe formate din: Un receptor; O cale ascendenta senzoriala; Un centru nervos; O cale descendenta motoare; Un efector. Receptori sunt structuri specializate functional sa raspunda doar la anumiti stimuli proveniti din mediul extern sau organele interne care in functie de aceasta caracteristica, se imapart in: exteroceptori (raspund la stimuli mecanici ai mediului extern ex. receptori gustativi, olfactivi, tactili, auditivi, vizuali etc.) si interoceptori (raspund la modificarile care au loc la nivelul organelor interne ex. receptori din structura muschilor). Calea ascendenta a arcului reflex este formata dintr-un neuron senzitiv, un receptor si neuroni de integrare din structura centrilor nervosi. Efectori sunt reprezentati prin muschi scheletici, muschi viscerali, glande cu secrretia interna si glande cu secretia externa. Din punct de vedere didactic, sistemul nervos se clasifica in: Sistemul nervos al vietii de relatie numit sistemul nervos somatic (SNS); Sistemul nervos autonom, responsabil de controlul organelor interne numit sistemul nervos vegetativ (SNV). Cele doua sisteme (SNS si SNV), functioneaza strans legat, astfel incat putem vorbi de un sistem nervos integrat. Sistemul nervos somatic (SNS) este format din sistemul nervos central (SNC) si sistemul nervos periferic (SNP). SNC este format la randul sau de catre maduva spinarii si encefal. SNP este format din nervi cranieni si nervi rahidieni. Sistemul nervos vegetativ are doua componente: aiatemul nervos simpatic si sistemul nervos parasimpatic.

Notiuni: - Tractul nervos este format din fibre nervoase situate in SNC. Poate fi ascendent sau descendent: * ascendent informatia care este dusa de la centri nervosi medulari la cei encefalici; * descendent informatia este dusa de la centri nervosi encefalici la cei medulari. - Cordon nervos (sau funiculnervos) este format din numeroase tracturi nervoase ascendente sau descendente. Pot fi ascendente si descendente. - Ganglioni nervosi sunt formati din unu sau mai multi neuroni (neuroni senzitivi sau motori), astfel avem: * ganglioni senzitivi (cerebro-spinali) ce se gasesc pe traiectul radacinilor posterioare ale neuronilor spinali sau caile ascendente ale nervilor cranieni. * ganglioni vegetativi caracterizati prin: polaritate multipla, prezenta sinapselor si tipografie specifica. - Nucleul este format din mai multi neuroni din SNC. - Centru nervos activitatea functionala a nucleilor nervosi. - Impuls nervos totalitatea modificarilor fizico-chimice ce au loc in stratul unui nervos asupra careia actioneaza un excitant. Anatomia sistemului nervos central SNC are 2 componente: A. maduva spinarii si B. encefalul. A. MADUVA SPINARII Maduva spinarii se situeaza in canalul vertebral format prin suprapunerea gaurilor vertebrale, componente ale coloanei vertebrale, intinzandu-se de la prima vertebra cervicala (C1) pana la a doua vertebra lombara (L2), terminandu-se sub forma unui con medular ce continua cu o formatiune numita filum terminale. In perioada dezvoltari intrauterine si pana in luna a 3-a de sarcina, maduva spinarii ocupa intregul canal vertebral de la C1 la L3, la adult spatiul este ocupat doar pana la L2 (diferenta de lungime intre canalul vertebral si maduva spinarii, se datoreaza faptului ca in timpul dezvoltarii ontogenetice, canalul vertebral prezinta o crestere mai accentuata decat maduva spinarii). Maduva nu prezinta acelasi diametru pe intreaga lungime, astfel apar niste umflaturi (portiuni mai dezvoltate) si anume: o umflatura cervicala si o umflatura lombara. Ambele umflaturi se datoreaza unor activitati intense ale membrelor superioare si inferioare. Complexitatea miscarilor membrelor se coreleaza cu o dezvoltare corespunzatoare mai mare a maduvei. Morfologia externa Maduva prezinta 2 curburi: una cervicala cu concavitatea orientata posterior si una lombara cu concavitatea orientata anterior. In sectiune transversala poate fi observat: * in partea anterioara - un sant numit fisura mediana anterioara. - santurile laterale anterioare, dispuse simetric fata de fisura mediana anterioara, corespunde locului de iesire din maduva spinarii a radacinilor

anterioare ale nervilor spinali. * in partea posterioara - santul median posterior care se continua cu septul median posterior, format din celule gliale. - santurile laterale posterioare, dispuse simetric de-o parte si de alta a a santului, corespunde locului de intrare in maduva spinarii a radacinilor posterioare ale nervilor spinali. Maduva prezinta 4 regiuni: Regiunea cervicala, intre segmentele C1-C6; Regiunea toracala, intre segmentele C6-T9; Regiunea lombara, intre segmentele T9-T12; Regiunea sacrala, intre segmentele T12-L2. Din fiecare regiune se desprinde perechi de nervi spinali, in total fiind 31 de perechi de nervi spinali (sau rahidieni): o 8 perechi de nervi cervicali; o 12 perechi de nervi toracali; o 5 perechi de nervi lombari; o 5 perechi de nervi sacrali; o 5 perechi de nervi coccigieni. Din cauza faptului ca exista o diferenta de lungime intre canalul vertebral si maduva spinarii in cursul dezvoltari ontogenetice, dar si faptul ca fiecare pereche de nervi spinali (rahidieni), parasesc canalul vertebral prin gaurile intervertebrale specifice, pe masura ce coboram de la regiunea cervicala, catre regiunea lombara si ajungand in regiunea sacrala, radacinile nervilor spinali (rahidieni) ocupa o pozitie din ce in ce mai oblica fata de maduva spinarii, astfel incat in portiunea terminala, radacinile se dispun paralel cu filum terminale, in traiectul lor spre gaurile intervertebrale pentru a parasi canalul vertebral. Aceasta dispozitie a radacinilor nervilor spinali paralela cu filum terminale, in portiunea inferioara a maduvei spinarii formeaza COADA DE CAL. Morfologia interna In sectiune transversala, maduva prezinta 2 tipuri de substante, avand o anumita dispunere: 1) substanta alba - dispusa la periferie si 2) substanta cenusie - dispusa la centru. I Substanta cenusie are forma literei ,,H sau fluture (aripi de fluture desfacute). In portiunea mediana substanta prezinta un orificiu mic, numit canalul ependimar (sau canalul central), ramasita a canalului neuronal embrionar, unde se gaseste lichidul cefalo-rahidian (LCR). Daca se face o sectiune in plan sagital care sa treaca prin fisura mediana anterioara si santul median posterior, substanta cenusie se va imparte in 2 jumatati simetrice, fiecare avand 2 coarne: 2 coarne anterioare mai scurte si mai dezvoltate; 2 coarne posterioare mai lungi si mai subtiri, ce ajung pana la suprafata substantei albe; 2 coarne laterale (intermediare) mai pronuntate in regiunea toracala, fiind situate intre coarnele anterioare si posterioare.

Substanta cenusie este format din: corpi neuronali ce si-au pierdut teaca de mielina, axoni si dentrite ale unor neuroni ce nu fac parte din substanta cenusie medulara, ci din alte structuri nervoase encefalice care odata ajunse in substanta cenusie medulara, pierd teaca de mielina. In coarnele anterioare medulare se gasesc neuroni radiculari/motoneuroni somatici/neuroni motori. Astfel avem neuroni motori: neuroni motori alfa responsabili de inervarea fibrelor musculare scheletice, contractile, ale muschilor; neuroni motorii gama responsabili de inervarea capetelor extreme contractile ale fibrelor neuromusculare, ce intra in alcatuirea muschilor. Fusurile neuromusculare sunt numite si proprioceptori neuromusculari. Acesti neuroni motori (alfa si gama) au rol in determinarea contractiei muschilor scheletici si rol trofic, deoarece prin taierea sau distrugerea fibrelor musculare (polimielita), pierd capacitatea de contractie (paralizia muschiului) si capacitatea de hranire (atrofierea muschilor). Neuroni alfa si gama formeaza prin grupare, nucleele motoare responsabile de inervarea a diferitelor grupe musculare ale organismului. Coarnele posterioare medulare formate din axoni si corpi ai neuronilor senzitivi care primesc informatii de la axoni neuronilor senzitivi din ganglioni spinali, iar dentritele neuronilor senzitivi din ganglioni spinali, culege informatii din: piele de la fusurile neuromusculare, de la articulatii, de la fasciculele musculare. Neuroni coarnelor posterioare sunt neuroni senzitivi, dispusi sub forma de nuclee care alcatuiesc zona somato-receptoare. Atat in cazul neuronilor visceromotori din jumatatea anterioara de substanta cenusie, cat si in cazul neuronilor viscerosenzitivi din jumatatea posterioara de substanta cenusie, ei sunt dispusi in: nuclee viscero ce pot controla o serie de organe. Coarnele laterale (intermediare) laterale sunt situate in regiunea toracala si lombara a maduvei spinarii, intre coarnele anterioare si posterioare medulare. Acestea sunt formate din neuroni vegetativi de 2 tipuri: neuroni motori/neuroni visceromotori, dispusi in jumatatea anterioara a cornului lateral. neuroni senzitivi/neuroni viscerosenzitivi, dispusi in jumatatea anterioara a cornului lateral. * Neuroni visceromotori formeaza zona visceromotoare ce comanda mobilitatea musculaturii netede. Axoni acestor neuroni strabat cornul anterior medular, apoi santul lateral anterior si ajung la musculatura neteda a organelor