Nr. 199. Brasov? Joi 17 (30* S ş p t o n m e 1915

A b on am en tu l: pentru Austro-Ungaria pe un an 24 cor. pe t/2 an 12 cor.; pe 3 luni G cor., pentru România şi streinătate pe un an 40 lei; pe y 2 an 20 lei.

Z I A R P O L I T I C N A Ţ I O N A L

Apare seara, în fiecare zi de lucru.

Redacţia şi administraţia: Strada FrandttlftiJNlf1. l i . Inseratei« se primeso la administraţie. Preţul dupi tarif f l tnveUH Manuscrisele nu se Înapoiază. TELEFON Nr. M

RâsMul şi cifrele.Consideraţi şirele aceste ca o

anexă la »Armata productivă«, la care tot cuget şi eu de vr’o 3 ani. Le recomand mai ales In atenţia biotogiştilor,. lWh'iP1 AQ,yA Ţu*>**n necesitatea răsboaelor din motive biologice argumentând, ba cu lupta pentru existentă ba cu supraveţuirea celui mai tare, ba cu alte teorii sa­vante şi mai puţin savante.

Nu mai puţin le recomand In atenţia acelor economişti, cari pe urma fiecărui răsboiu văd înflorind viaţa economică uitând poverile lă­sate de el, deghisate în miliardele de datorie publică şi uitând că a- ceeaş înflorire s’ar fi putut realisa fără perderea miilor de combatanţi, fără poverile de miliarde, cu o ar­mată adevărat productivă mobilîsată spre lucrări pacinice, de folos pu­blic.

Cifrele sunt reci, dar au forţă documentară. Sunt extrem de eloc­vente pentru cine vrea să le înţe­leagă.

, ♦

Iu temeiul datelor celor mai nouă, Germania cheltuieşte zilnic 58 milioane de franci pentru răsboiu, Austre-Unr garia 32 milioane, Turcia 8 milioane. Puterile centrale cheltuesc deci zilnic 98 milioane pentru Întreţinerea arma­telor cu alimente, armament şi om* niţie.

Statele centrale oheltuesr:Anglia . . ........................... 52 milioaneFranţa . . . . . . . . 43 »R u s ia ..................................... 54 *Italia » . » . # • * * 21 a Belgia, Serbia, Montenegro 12 >

Total 182 milioaneRisboiul Înghite deci, din partea

tuturor statelor beligerante câte 280 milioane frânei la sil In suma aceasta nlel deeât nu aunt cuprinse daunele eausate de operaţii şl cu atât mai puţin perderlle de oameni. Dacă am socoti şi aceste, milioanele a’ar ridica la sume ■Unice fabuloase.

Dar şl In raţiunea de 280 mili­oane pe zi, cheltuielile anuale ale răs- boiuluf se urcă la 365X280 milioane sau în cifră rotundă la 102 miliarde de franci. Sumă respectabilă, având fru­moasa misiune să distrugă bunuri eco­nomice şl opere culturale în valoare înmiită şi vieţi cari nici nu se pot es- prima în bani.

Minunate roade ale civilisaţiei o* meneşti! Ale altruismului propagat de educaţia »raţională« şi patriotică. Me­rită să contemplăm asupra lor.

•

Socotind hectarul de pSmâut. cui- tivabli în termen mediu cu 2000 franci, evident că suma de 102 miliarde, chel­tuiala unui an de războlu, ar fl sufici­entă pentru a cumpăra 51 milioane hectare sau un terltor de 51,000 chi-

& z o m v i t a l a .

Priviri respingătoare ne'nconjoară A dramei nostru de aoum s anul,Osşi ne-am dai tot ee-am avui mai mândru Suntem in cehii unora duşmanul Neîmpăcat şi vecinia de ceară.

CsrpaţiJ albi ne-a cunoscut oşteni/]Polonia ne-a câştigat renume, hmgorcdu-i mărturie mare Qi oei mai huni ostaşi în astă lume Seni crepsiţii fii ai Cosinzenii,

Geliţia, sărmana Bucovină Şi Dunărea şi munţii cei de frunte,Bau Închinat cucernic înaintea Demonilor — toţi pui de şoimi de munte — Cari s’au luptat da-un an, fără hodină.

Cei hmgi ia vorbă şi cu spor !a patimi Per ftociri şi-acum ca mafnainie împrejmuiţi de scumpe adăposteri,—Dai*cei viteji dorm astăzi fn morminte Şbai Ier bocesc, ş i să nutresc cu lacrimi.

lometri pătraţi, cât Serbia Înainte de războiul balcanic.

*Lucrările de Irigaţie a unui hectar

de pământ costă 1500 franci. Cu 150 miliarde s’ar putea cuceri pentru cul­tură 1 milion de hectare din deşertul, Arablei ori al Africei, oferind subsls- tenţă pentru cel puţin 30 milioane de locuitori.

Ei, dar 150 miliarde au trebuit pentru 14 iuni de războlu I

*Averea totală a României se eva-

luiază la 26 miliarde de lei. Sumă fru­moasă, aţi zice.

— Aş 1 Cheltuiala de 9 zile a operaţiilor militare pe toate fronturile.

*Mănăstirea Argeşului, podul dela

Cernavoda, portul Constanţa, sunt trei monumente culturale, cu cari pe drept se poate mândri România. Restaurarea mănăstire! şl mobiliarul ei au costatl . 500,000 lei. Podul 15 milioane. Portul 50 milioane. In total 66*/* milioane lei.

— Cu care sumă abia ar putea »opera« armatele baligerante timp de 8 ore. Ori:

— Costul unui Dreadnought scu­fundat în 5 minute de torpila »inamică«. Vieţile echipei, p»rdute în valuri, nu le socotesc, fiindcă nici beligeranţii nu le socotesc. — Cantitate neglijabilă.....

• .Canalul Suez, canalul dela Kiel,

canalul Mancheater,carl au transformat comerţul mondial, au costat 1500 mili­oane de franci.

— Cheltuiala pe 6 zile a războ­iului actual.

*Calea ferată tfltadiberg (Elveţia)

a costat 140 milioane, deşi are tunelul de acelaş nume, ta lungime de 14,600m. şi numeroase altele mai mici.

— Costul bubuitului de tunuri dela amiazi până seara . . .

*înainte de războlu, Francezii fă­

ceau planul să construiască o cale fe­rată peste Sahara. întreagă linia, dela Oran (ţărmul Mediteranel) până la Stanleyville (Congo belgian), în lun­gime de 6300 km., ar fi costat 850 milioane de franci. . .

. , . cari li avântă acum Francezii pe 20 z’le de războlu.

*La canalul Panama geniul tecbnic

a străpuns o parte din scoarţa pămân­tului, împreunând două Oceane. Lucra­rea a costat 2 miliarde.

Cu cheltuiala de până azi a răz­boiului s-ar putea scobi de o sută de ori canalul.

*Marele dig dela Asauan (Egipet),

lung de 2 km., cu 180 eduse, cuprin­zând 1 miliard metri cubi de apă, cari transformă peste 100 mii de hectare pământ steril în câmpii roditoare, a costat 80 milioane franci.

— întreţinerea de 5 ore a răz­boiului.

Garr- Todlca-

Priviri respingătoare ne'nconjoară, in drumul nostru de aoum e anul,Deşt ne-am dat tot ce-am avut mai mândru Suntem in ochii unora duşmanul Neîmpăcat şi vecinia de ocară.

Vasiîa SfOicattua.

Râsboiul de tranşee.— Amintiri istorice. —

Perfecţionarea armamentului $1 grija de a se cruţa un număr cât mai mare de oameni din massele enorme aruncate în lupte, au mod ficat cu de­săvârşire tactica războiului modern, inaugurându-se astfel lupta de tranşee.

De altfel acest fel de luptă nu este cu totul nou. Istoria cunoaşte aseme­nea lupte încă din sec. al XVI-lea când puternicele armate ate lui Carol Quln- tul trebuiră să înfrunte la asediul ora­şului Marsilia, rezistenţa înverşunată a luptătorilor apărători, adăpostii la fai­moasa »trancheâ des Darnes«.

Ia 1524, armata imperială pusă

Preludiile războiului slrbo-bulgar.

— Telegrame recente. —Athena 27 S s^e^vm .,— Trupe!«

bulgare se concentrează la Nevrokop, KŐprűli şi Eumiia. însemnare forţe au fost trimise la Dedeagaci, unde se aşteaptă debarcarea trupelor antantei.

Sofia 27 Septemvrie,—Mobilizarea Bulgariei s’a încheiat deja.

Köln 27 Septemvrie. — Ziarului »KŐlnische Zeitung« i sa anunţă din Sofia, că cercuriie diplomatice socotesc ca inevitabil războiul bulgaro-sârb.

Bucureşti 27 Septemvrie. —. Ziarul >Staran< aduce ştirea că în timpul cel mai apropiat Venizetos se va întâlni cu P&sici.

Vlena, 27 Septemvrie. După o ştire sosită ieri la ambasada grecească de aici, îatre regele Constantin şl Te- nizelos e în toate deplin acord cu pri­vire la mobilizare.

Camera elenă va fl convocată pe Miercuri pentru etnsfâfcuiri importante.

Sofia, 28 Septemvrie. — Am­basadorii de-aici ai antantei au adus la cunoştinţă guvernului bulgar, că puterile antantei în curând îşi vor esecuta hotărârea de-a ocupa Ma­cedonia. Pentru acest scop vor de­barca pe ţârmii Macedoniei şi ai Albaniei 150,000 soldaţi.

Frankfurti 28 Septemvrie. — Re­gele Perdinand al Bulgariei, a trimis regelui grec o telegramă, 'in care fi face cunoscut că mobilizarea Bulgariei nu e îndreptată Împotriva ft?eciel şi accentuiacă valoarea relaţiilor amicale între cele două state. Dala războiul balcanic regele Bulgariei a întrerupt orice reiaţii cu regele Constantin, pentru aceea 1 se d& acum acestui fapt deosebită importanţă.

V izita lui Paulei la am ba­sada bulgară din Hi;. Din Bu­cureşti se anunţă:

Primul ministru sârb Pasid i-a făcut săptămâna trecută o vizită am­basadorului bulgar Ctapracikov şi l’a Întrebat, de e adevărat că Bulgaria vrea Bă atace Serbia? Ambasadorul bulgar i-a răspuns, că el n’ara cunoş­tinţă despre aşa ceva. Ciapracikov tn decursul conversaţii — după cum se scrie — i-ar fl spus lui Pasid, că Bul­garia nu e mulţumită cu atitudinea luată de Serbia în chestia Macedoniei.

P u terea arm ată a G reciei.Din Basel se anunţă: Agenţ’a Havas primeşte din Loadra ştirea alarmantă, că tn câteva zile Grecia va mobiliza 350,900 soldaţi.

sub comanda marchizului de Pascaire şi a contelui de Bourbon, porni război având ca obiectiv principal oraşul în­tărit Marriiia, pe care li şi împresură.

Atâta încredere în forţa ofensivă a armatei inspira comandanţilor încât contele de Bourbon credea cu certitu­dine şi se lăuda că odată cu primul foc de armă, apărătorii se vor preda cu cheile oraşului şi cu lanţurile de gât.

Speranţele Iui de Bourbon fură însă deşarte căci apărătorii opuneau o rezktenţâ eroică zădărnicind încercările impetuoase şi tot mai disperate ale impresurâtoriior. După o muncă înde­lungată ş\ lnooriJatâ< caro pricinuî multe pierderi de vieţi omeneşti, ata­catorul izbuti să facă o spărtură în zidul oraşului. Aci dădu însă preş te o surpriză: era un şanţ săpat şi organi­zat pentrh apărare de către femeile marseilleze, care luptau alături de băr­baţii apărători.

Acest şanţ forma un fel de a doua linie de apărare, pe care iozadar se în­cercară să-l ocupe spaniolii lui Pescaire

SITUAŢIApe câmpul de răsboiu.

Azi dimineaţă am primit dela bi­roul de presă al priin-mînistruiui ur­mătoarele comunicate oficiale telegrafice:

Budapesta 28Septemv.~Din marsle cartier general ai nostru se comunică oficial cu data de azi:

In nordul monarhiei.Deoare-ce trupele auslro-ungare

şi germane la Styr ameninţau să încunjure forţele ruseşti, duşmanul a fost silit să lase la o parte ofen­siva începută cu mari jertfe în re­giunea de fortăreţe din Wolhinia. Retragerea Ruşilor a ţinut eri toată ziua. Armata duşmană s-a ^retras după Putilowka. Trupele noastre o urmăresc.

La ost dela Luck trupele noas­tre au făcut prisonieri în lupte de ariergarde 4 ofiţeri ruşi şi 600 sol­daţi. Lângă Ikwa şi în Galfya os- tică situaţia e neschimbată.

La graniţele italiene.Pe frontul Dolomit am respins

azi-dimineaţă atacul cu grauate de mână, îndreptat la Gol dei Bois. Italienii au luat eri din nou sub foc spitalul tîrucei roşii din G5rz, arun­când asupra lui vre-o 50 granate, gu toate că pe spital, din cauză că nu putuse fi evacuat Iacă pe deplin, flutura drapelul genovez.

Pe sectorul dela Doberdo focul nostru a zădărnicit un atac încer­cat la Monte dei sei Buşi.

In sudul monarhiei.Artileria noastră a conturbat

lucrările de fortificare ale duşmanu­lui pe cursul inferior al Sapei. Tu­nurile de cetate diu Belgrad au dat câte-va puşcături asupra oraşului Semlin, dar uu au nimerit.

General de divizie Hdfer, loc­ţiitorul şefului de stat major.

Pe frontul anglo-franco- ruso-german.

Berlin, 28 Sept. — Buletinul 0- flcial al marelui cartier general german e pentru ziua de azi următorul :

Pe câmpul de operaţii dela vest: Duşmanul şi-a continuat şi eri încercările de spargere, dar nu a ajuns la nici un rezultat şi tu numeroase locuri a saferit pierderi însemnate. La Loos Englezii au în­dreptat un nou contra atac contra noastră, dar şi acesta s’a terminat absolut fără nici un succes. Contra­atacul nostru pe lângă un bun câş­tig de teren, ne-a mai adas şi 20 ofiţeri şi 750 soldaţi priso-

ş* imperialii Iul de Bourbon, astfel că asediul început pe Ia mijlocul jumătă- ţei a dout a lua i August rămase in- fructuos oâoă la sfârşitul lui Heptem* vrie, când cetatea fu despresurată.

Oraşul Marsilia a ţinut să albi a- ’Ţintirea vecUiică a acestui memorabil episod şi puse să se zugrăvească pe pânză; tabloul fu păstrat multă vreme In locelul primărie! oraşului. Astăzi exis tă o gravură executată de Debuign* în 1784 după un desemn al lui Davld.

Această gravură, după cum cetim în >Le Temps«, reprez’ntă această luptă.

Pe primul pian ai stampei se pot vedea femeile transportând coşuri pline cu pământ gabioane, fussine, sub ordi- nile uneia dintre eîe ai cărei gest de comandantă pricinuite un fel de mi­rare luptătoarelor îmbrăcate în costume romane.

Mal încolo se văd alte femei care sapă faimosul şanţ, pe care îl întăresc cu fascine; soldaţii înaintează să apere spărtura făcută în zid, iar cetăţenii îşi pregătesc pumnalele gata să lovească

meri. Ca aceştia numărul prisonieri* lor s’a ridicat în acest loc la 8397,cu ofiţeri cu tot. Am capturat tot­odată de nou şi 9 mitralieze.

Ingres, Rodi»- oourl şi în general pe întreg frontal din Champagne şi până la mar­ginea Argonilor, toate atacurile Francezilor le-am respins. In regiunea dela Souain duşmanul dovedind o ciudată necunoştinţă a situaţiei, a îndreptat contra noastră şi o massă mare de cavalerie. Pe aceştia însă i-am decimat cu focul nostru şi i-am pus pe fugă.

Iu Argoni o ieşire mai mică o noastră a avut ca rezultat repa­rarea poziţiei noastre dela Fille- Morte. Atacul nostru a avat succes. Am făcat 250 prisonieri. Pe înăl­ţimea dela Combres alaltaeri şi eri am distrus şi am surpat prin esplo- ziuni numeroase poziţii duşmanului de pe un front larg.

La ost şi sud-ost.Grupul mareşalului Hinden■

burg : Duşmanul strămtorat pe fron­tal sad-vestic dela DUnaburg a cercat să se menţină în o poziţie a sa situată departe mai Înapoi. L-am atacat şi l-am respins. La sad dela lacal Drywjati s’au dat lapte de cavalerie.

Rezaltatal armatei Eichhorn In lapta dela Vilna, care a adus cu sine respingerea duşmanului dincolo de linia Narotsch-Smorgon- Wisch- mw, a fost 70 ofiţeri şi 21908 sol­daţi prisonieri, 3 tunuri şi 72 mi­tralieze cari au ajuns In mânile noastre, precum şi mult material, pe care duşmanul diu cauza retra­gerii grăbite l-a lăsat acolo. Diu cauză înaintării noastre repezi nu­mai acum s’a putut constata mă­rimea acestei prăzi, iar prada a- mintitâ până acum nu e socotită In aceasta.

La sud dela Sworgon atacul nostru înaintează. Aici am făcut prisonieri 23 ofiţeri şi 3300 soldaţi şi am capturat 9 mitralieze.

Qrupul principelui Leopold de Bavaria: Capetele de pod la ost dela Baranorvitschi sunt în po­sesiunea noastră. Am făcut 350 pri­sonieri.

La grupul de armată Ma- ckensen situaţia e neschimbată.

Grupul mareşalului Limingen a eluptat trecerea peste Styr la aud dela Luck. In urma înaintării noastre Ruşii sunt în deplină retragere pe întreg frontul la nord dela Dubno.

pe temerarul care ar încerca s i pătrun­dă în cetate.

Zidul este tfxit de apărători cari trag cu arch^buzeie, ajutaţi de femei. Numeroase femei fac serviciul de am­bulanţă. In văzduh pluteşte o vedeniei iar alta, la rădăcina unui pom scrie pa o placă »Glorie Marsilie!«»

O serie de luptători aduc armele famfiifior nobile, din care cetăţenii au ales — după cum spune o explicaţiund imprimată aparte — pe femeile care sâ-i comande şi să aducă muniţiuhi soldaţilor care apără zidurile eet&ţei*

*Astăzi rudimentara tncercare de

eri a devenit temuta tranşee» de unde se aruncă asupra inamicului valurile de oameni cu forţele mereu ioprospătate*

Şi de sigur c& vremea va da lâ iveală aite feluri de luptă, ce îşi vor găsi origina în obscurele dibuiri ale trecutului războinic.

Phgins 2 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Be. 199-4015

Manifestaţii politice în România.Inaugurarea noului local al partidului conservator.—Spicuiri din discursurile d-lor Marghiloman, C. C. Ation şi Gr. Cantacuzino.

Bucureşti 28 Sept. o. 1915.

Luni dimineaţa a avut îoe în Bucureşti Inaugurarea noului local al clubului conservator de sub şefia d-lui Marghiloman, în prezenta unui mare număr de membrii ai acestui partid. Cu acest prilej s’au rostit discursuri politice de câtră d-nii A. Marghiloman, C C. Arion, Gr. Can­tacuzino şi alţii fîxându-se punctul de vedere al partidului conservator în împrejurările date Din discursu­rile rostite reţine u următoarele:

D 1 Al. Marghiloman a spus între a lte le:

...Politica, care convine României in aceste momente este, încă, politica caie a fost înfăptuita la Sinaia, în Iunie anul trecut. Atunci s’a trecut între Coroană, guvern si oamenii cu responsabilitate âîn această ţară un pact. Nu e liber nimănui sâ-1 denunţe sau să-l altereze fărâ o nouă judecată în comun sau fără cel puţin se f i venit in. partea guvernului o comunicare oficială arătând că sun: motive, că sunt împre­jurări cari silesc o moan tcap.ane a acestui pacu\

Orie© rb t •*s r.,i € rosconvenit ia b L a •s t U i t Clunilateral ro OU î i .ecât r. -ponssbîfit t cr, fkSjp. < ! co Şcare deci lu na d roi Da&âabaterea aceea \ i e , ei p- H ue safracţiuni de ) * t i'*r ■»ii. ru S l itprimejdioas , a n iI.U« ca.Ci 9aţărei, cei i uit îi pot zapAC ! in. ot 0judecata la cert« .Louiinie

Dar dacă abaterea Jar veni dela guvern, o, atunci ar fl o primejdie.

Asupra acestui punct, domnii mei» OU, în bună conştiinţă, nu mă cred autorizat sâ afirm că pactul acela astăzi este definitiv schimbat de gu­vern. Ori cât de criticabile sunt faptei« unor departamente ministeriale cari se pbt interpreta în sensul unei deviări, în lipsă de o comunicare oficială, nouă făcută de guvern, şi faţă de denega» ţlunile constante ale miniştrilor, eu cred că România e încă liberă şi în acţiunea şi în alegerea ei. (Apl -? tise prelungite}. Dacă n’&r ii aş#, apoi ar fi datoria noastră la timp să denunţăm faptul care s’a comis şi să tragem con­secinţele, căci pe noi nu ne leagă.

Asta este, domnii moi, politica înţeleaptă pe cari noi suntem hotă­râţi să o sprijinim fără să cerem nimic în schimb, dar pe oare asemenea cred că suntem în stare, ia nevoie, să o în­făptuim prin noi Înşine.

Politica partidului conservator ră­mâne politica expectativei neutrale, cu toate obligaţiunile şi cu toate îngrădirile cari reies din convenţiile internaţiooale pe tari le-a iscălit şt România şi toate statele beligerante,

D-l C: G. Arion a spus între a lte le :

Domnilor suntem la o nouă răs­pântie: Bulgaria a mobilizat.

Se vorbeşte acum din nou de i- dealul naţional. Şi noi suntem pentru Înfăptuirea idealului naţional, îasă pen­tru înfăptuirea idealului in tegrai şi ireductibil«.

Ce patriotism e aceia care închide ochii şi-şi astupă urechile? Nu & carne din trupul nostru, sânge din sângele nostru ?

Idealurile naţionale însă nu ss realizează decât în timp şi In spaţiu ; nu după dorinţele poporului, ci după posibilitatea momentului,

Trebue sâ mobilizăm şi noi? Par­lamentul dela »îii evard« a hotărât că trebue. Numai departe decât asum pa­tru zile, patrioţii dela »Acţiunea Naţio­nală« recunoşteau imposibilitatea de a eşi acum din neutralitate. Astăzi ei cer să mobilizăm.

S’a schimbat oare cev* ? Nimic altceva decât doar că probabilitatea că am avea de luotat pe două fronturi, a devenit o certitudine.

Dacă mobilizarea Bulgariei osie o provocare sau o aer ir»'\ re e n o tu ­tori© pentru R>_,id U «a G osă răspundă u o > c > * *nintare cu a ut ai - i>u £« *»nici provocă?, n » ,a j - * ’ D o să mobilizăm no t ts r v i­oare, ar fi o gr ^ p - t au- i \ - te-o plăti scump«

Neutraut te* - u n *t , Jar înăuntru, d ± c \ a n ’ 4 m < inspiră şi nebuu cari to buu i i guvernul e daioi â o p- u jiu ja i i piept.

Vor trece î ia T.GTa 1 '•est*.'*şî va veni mom°r l e’ ura T * senergiile inore ** ra 9> Tio ~\>f , 1 j iace alunei minune.

DI Gr. Cantacuzino a spus îotre altele:

Atitudinea ţărei a fost bine defi­nita în Consiliul de Coroană şi anume espectativa neutrală.

Numai un alt consiliu de Coroană ar putea să modifice această atitudine şi până atunci guvernul trebuie să se ţină strict de hotărârea luată.

Ar trebui să se înceteze cu poli­tica c© se interpretează ca o duplicitate faţă d« ambele grupări beligerante de­oarece se * ermit aîâţări şi înţepături de ac-ea la adresa Puterilor centrale şi se dau celor din Împătrita înţelegere făgădueii şi speranţe ce nu se reali­zează Dacă se urmează această poli­tică, Roviân'A riscă să rămână izolată şi v? cî o po1 dacă vom rămâne fără »pi n i moh-jerea păceL

Do a u a nu putem decât să a- yívhalú expozeul făcut de d. Marghi­loman, şeful partidului şi să dăm con­cursul nosír a guvernului, cu condiţia ca ei sâ ducă o cclitică economică şi finan­ciară conformă cu interesele ţârei şi să aibă energia să guverneze caeace nu fac • «v'um, perorând manifestaţîuniie cjwa'hi^e. Jaca guvernul nu are această ni< g e no ca ebi ja pe noi sâ răspun- d m :u '■•c a si mă sură.

Conservatorilor nu ie-a fost nici- cda/â încă da nimeni, fiindcă au conş- t”j t ' că lucrează pentru binele ţărei.

*

După ce au mai vorbit d-nii D. Neniţescu, care constată că o singură primejdie există pentru România şi anume Rusia , şi di D. Dobrescu care relevă înţelegerea, ce domneşte între partidul conservator purificat şi şeful său, a încheiat dl Marghiloman cu următoarele cuvinte:

Ne-am împărtăşit eu toţii într’o unitate de credinţă, care singură poate face faţă în momentele ac­tuale.

Declar şedinţa de inaugurare a noului club închisă.

Z,

Antanta vrea Salonicul —ca bază de operaţii. Din Atena se anunţă; Diplomaţii Franţfti şi A n­gliei fac sforţări, sa câştige Salo­nicul ca bază de operaţii. S’au luat dispoziţii pentru debarcarea unui mare număr de trupe şi Yenizelos se nizueşte să uşureze trecerea trupelor antantei.

B u lg a r ia a lu a i în p r i­m ire ter ito r iile tu r c e ş t i . DinSofia se anunţă:

Teritoriile turceşti cedate au fost ocupate de trupele bulgare. Deasemenea au sosit şi autorităţile civile bulgare. Ziarul „Kambana« comunică, că comisiunea instituită pentru stabilirea graniţei turco-bul- gare, compusă din ofiţeri austro* ungari, germani, svedezi, turcişi bul­gari, a sosit la faţa locului şi a stabilit nouile graniţe. Linia ferată A drianopol-Dedeagatsch a fost luată în primire de administraţia căilor ferate bulgare.

ţ i n t a o fe n s iv e i fra n co - e n g i e z e . Din Paris sa anunţă: Ofen- ziva de pa frontul apusean are de scop? cucerirea de teren între Siippe şi Aisne, cât şi spre nord deîa Arras. Tot aşa se nfzufesc aliaţii şi pa celelalte părţi ale frontului să câştige teren. «

T ru p ele rom ân eşti răm ân c o n c e n t r a t e . Faţă de numeroasele ştiri mai mult sau mal puţin fanteziste, cari s’au colportat îu jurul recentului consiliu de război» român, semioficiosal »lnd©pe»daece Roumâine« publică ur­mătoarele :

Consiliul de miniştri, care s ’a ocu­pat cu situaţia externă, a luat la cu­noştinţă mobUizarea Bulgariei şi a Gre­ciei. Miniştrii au fost toţi de părere, că aceste noui fapte nu sunt de naturi, ca să schimbe în vre-o direcţie conduita politicei României, urmată până azi. In urma acestui fap t trupele noastre vor rămânea şi mai departe concentrate de-alungul graniţelor noastre. Ca chestia decretării stării de asediu, despre care an scris anumite foi, consiliul de miniştrii na s ’a ocupat în genere.

C o n s u l i i b u l g a t i d in m a ­c e d o n io s â r b e a s c ă a u p la c a t .Din Berlin se anunţă:

»Tagesanzeiger« află din N iş:Consulii bulgari din Macedonia sâr­bească au plecat acasă.

jPeinerü sârb ta Alena.Din Sofia se anunţă: Seufioficiosul Now-Wak acrie că ult’mui dem rs *ârb, ce l’a trimis guvernului grec, a rămas până acum fără rezultat

T rupe e n g le z e ş i fr a n c e z e în S erb ia Din Bucureşti se anunţă: »Minerva« din izvor sigur aduce ştirea, că Joia trecută in Madros au fost în- barcate trupe engleze şi franceze şi trimise in micul port Katerina lângă Salonic. Aceste trupe sunt destinate Serbiei.

Angli»* aiameninţat Grecia c u b lo c a d ă . Din Atena se anunţă : Grecia a proclamat mobilizarea, din cauza că Anglia a ameninţat-o cu blocadă, tn cazul, dacă nu va sprijini Serbia împotriva Bulgariei.

R en n en k a m p f — g u v er - norul R etrogradu lu i. Din Berlin se anunţă: Pupă ştiri sosite din Pe­trograd, generalul Rennenkampf care în timpul din urmă a fost pe frontul din Caucaz, a fost numit guvernor al Retrogradului.

R egele F etru — la ţar.După ştiri sosite din Geneva, regele Petru al Serbiei, are de gând să călă­torească la cartierul generat rus, petru a se întâlni cu Ţarul.

tttit din postul săti, o*tâtfdtt'î»S9 în a- celaş timp şi beneficiile salarului.

Deseriori: Magistratul oraşului ne ţrim te .-pr* publicare urmăh rul av a : Vasilie Badea, plutonier tit. infant. de resfrvâ a> regimentului de infanter* ces, şi reg ai 2-lea, născut !n Braş v în anul 1887 şi artiuător la Bras« v a fugit din patria sa şi a fo*t declarat de des^rtor.

Otto Emil MUdner, născut în anul 1891, aparţinător U Braşov, plutonier în reservă suplinitoare a Regimentului de infanterie ces. şi reg. No. 2, a fugit din patria sa şl se declară de desertor.

Ştiri din România. Ministerul lu­crărilor publice, a făcut cunoscut di­recţiune! căilor ferate sâ descarce toate vagoanele încărcate ou xnărţuri şi cereale destinate pentru Bulgaria.

— A sesil iu Capitală d. major Prodan, ataşatul militar român Ia Pe- trograd.

— Fabricaţiunea zahărului de Mel- dova va fi mai târzie din pricina îstâr- sierel recoltei de sfecle. Fabricile dela Roman şi Sascut nu vor începe iabri caţiuoea desât la sfârşitul acestei luni. Recolta de sfecle este satisfăcătoare şi mai îmbelşugată decât aceea de anul trecut.

Din Qlumilo războiului- Câţiva sol­daţi dintr’un regiment de infanterie elveţiană staţionat la Basel, se afiau într’o cafenea. Unul din ei avea de fâţa lui pe un cizil — un german. Conver­saţia se încinse foarte curând — bi­neînţeles asupra războiului.

— Ai trage d-ta as apr a germani­lor, dacă ar veni în Elveţia? se Inou- mentă să întrebe germanul.

— Nu ! Niciodată 1 răspunse cu convingere militarul.

— Băiete! O halbă pentru acest brav soldat: exclamă interlocutorul său entuziasmat. Dar camarazii d-tale dela masa vecină, ar trage asupra germani­lor?

Beeşov, în 22. Septemvrie 1915. M* gMratul orăţăpuc.

Harta t» lbw . in vedşee* nouluirăsbo’ sârbo.bo'gar Irstituiiţ) şartogr«' fie G Freytag <fe Berndt di» V ena i«dat &ergr«a <j veusMIlb^rtl»

«o în mîUuwa l :£00 0fiDj Preţul 1*50 Cor. cu porto 180 cer.

mmm...' ..... . i »ipi.ii mmProprie**»* î

Tip. A. Mureşlaau: Sranlsce A Comp> Redactor responsabil: loao Lacei

«M"MM ........ (. I" '»»■! I 1 "J"1" ■ VM«*11 "■.. ..Nr. M. 1,8635-1915.

Pnblicaţimne!Spre a pune stavilă abuzurilor m

se fac eu urcarea preţurilor 1* târgu­rile de vite ale oraşului Brasld. Magii- tratul orăşenesc ia următoarşls diapi- Siţiuni:

1. Ca campăriioriu pot sl n iviască şl să umble pe piaţa tâmi'al de vite orăşenesc pi adecă şt lâ târgu­rile 4e ăăptămăpă şl la oale tain- ale:

a) Neguţători de vite, miri gond certificat industrial valabil pautruţoiu ţările apşrtâaătoare coroanei SQbrtutul Ştefan şl car! pot proba că dânşii mut adevăraţii posesori ai aoester Certi­ficate.

b) Măcelarii şi câtnăţarll, carlpriD- tr’un certificat industrial e^at ds Au­toritatea industrială de prima inaţtnţl a respectivului meşter pot dovedi, el ei atunci când se prezentă tn târg îşi eserţeazâ permanent meseria ie alici- lsr sau cârnăţar şt eâ ei prin ur­mare cumpără vitele ăe tăiat pd/itfu vânzarea proprie de cărnuri,

e) Economi rurali şi tânăkort dt vite, sari cumpără vite de ţă|at pşitru folosinţa proprie, pentru a le mai departe şi pentru a le togrftŞfc

d) Oamenii cart cumpără vite dt tăiat pentru consumat sau propriu.

„Pentru sărnţanii soldaţi români cărora li-s‘au amputat picioare sau mâni şi cari şi-au pierdut

lumina ochilor“.Transport din n-rul trecut 7852 e. 68 f.

O frumoasă colectă din Orăştie, la care au contri­buit :

loan L Vulcu, Orăştie 50 cor.

Câte 20 cor.: Victoria Dr.Erddly, N*c. Opincariu.

Câte 10 cor.i Dr. Aurel Vlad, Dr. Rom. Dobo, Dr.Oct. tSgiimbea, Cornel De- meter, Căpitan Ciucian şi so­ţia, Dr. Aur. de Muntean,Maior D. Florian.

Câte 4 cor.: Sim-^Corvin sen., loan Rob, George Cu- şuta, Nic. I. Nicoara.

Câte 3 corj loan Marts,Sim. Vlad, Vaier Orbonas.

Câte 2 cor.: Dumitru Rob, Miţl Buzdugan. La o-i a l t ă .......................................... 189 >

»Arieşanac instit. de cre­dit şi economii Turda. . . 20 >

Cu prilejui reînolrii abo­namentului : D-na Maria Pu-ianu, Heghig ..............................10 >

D-l Val. Langa notarcorn. Şi nea nouă...........................2 »

D-na Lucia Bologa Turda 3 D-na Maria Dr. Ciuta

născ. Bologa, Turda. . . . 10 D-na Ana German, Turda 2 D-l Emil Bologa comers. 5

La olaita 8093 c. 06 f.

Ş T I R I .•— 29 Septemvrie n. 1915.

Distincţii militare. Cu lauda prea înaltă — Signum laudis — au fost dls- finş», Bubloco^enentul-glotaş Gheorghe Barbul şi *ub)ocotenentui i. r. AdrionGonea.

Elevi tarei în şcoa'a reali ev. dinSibi tL Afaitâeri s’au înscris îu şcoala reală evangehcâ dîn Sibiiu elevii turci Hassan Refet. Sadreddin bey şi Memed Remailedin Essad bey, ambii fii unor comersanţi nob il turci din Constanţi- nopol. Elevii doresc sâ sbso’ve şcoala reală din Sibiiu şl sâ îmbrâşiş®ze ca­riera de inginer.

Destituirea profesoralul Massaryk.Din Viena se anunţă: Cunoscutul pro­fesor al universităţii cehe din Fraga, Massaryk care* se află de timp mal îndelungat în streinătate, unde ar fi desiăşurat o agitaţie nepermisă, a fost I tras în cercetare disciplinară şi destl- |

— Aş! de undei Şi ei sunt o* şi mine».

— Koîossill Chelner, adu câte o halbă la fiecare din domni! aceştia. D«r ia spune-mi, — liber Freund — toţi soldaţii elveţieni sunt aşa de ger­manofili ca d-voastră ?

— Ah 1 Cftl despre asta», nuştiu.

— Atunci cum se faee că d-voas- tră, toţi de aci, n’aţi trage asupra ger­manilor ?

Soldatul aurâse maliţios şl li aa- tiefâcu curiozitatea:

— Suntem toţi dela muzica mit* tară..,,

Pahlicaţiong referitoare la anu/h ţarea provisiunilof dt bumbac şl de tort de bumbac, precum şl cu privire la res­trângerea prelucrării şi a vânzării bum­bacului, a tortului şl a mărfurilor de bumbac: înaltul Ministeriu regim. ung. a esmia două ordinaţiunl In afacerea mai sus amintită sub Nru. / 3379/915 şl 3330/915/ în sensul acestor ordina- ţ'uni sunt supuse anunţării ordonate următoarele mărfuri:

Bumbac, nelucrat, înălbit şi colo­rat, fie în ghemuri obişnuite, fie nea- duoate, deschis şi în ori care stadiu de pregătire, precum şi tort de bum­bac de tot soiul, mai departe stofe de bumbac după cum le cere administra­ţia militară, alte materii de bumbac, la cari se aplică tort Nr. 60 in mod englezesc; escepţiune fac stofele de mobile şi perdele, garnituri, dantele de tfill şi brodării, mai departe sunt de anunţat rufe de bărbaţi din bumbac, alte articole confecţionate din stofe de bumbac pentru scopuri militare (uni­forme, saci de spinare, saci pentru pâne etej precum şi vată de bumbac neiu» erată şi lnâlbitâ şi alte articole sani­tare pregătite din bumbac, rufărie gata pentru bărbaţi din bumbac sau din lână curată ţesute sau Împletite sau stofe pregătite din lână înjumătăţită resp. stofe de lână şi tort tesute — toate aceste trebue anunţate. Persoane, firme, reuniuni şi corporaţiuni autono­me, cari produc obiectele sus înşirate, ie întrebuinţează, le prelucră sau le au sub Îngrijirea lor sunt obligate să cantităţile cari le au in Sngrij rea lor la 30 Septemvrie 1915 să ie arete c»l mult până la 8 Oct om vrie 1915 pe ca­lea centralei ungare şi austriaco pentru bumbăcărie / Budapesta, Strada Zriny) 1./ la Ministtriul de comerciu. Aouaţâ- riie se vor face pe folie oficioase, cari se dau dela centrala de bumbac, cari sunt a se umplea în toate rubricile după cum se cere. Referitor ia restrângerea prelu­crării şî la vânzarea bumbacului a tor­tului de bumbac şl a mărfurilor de bumbac, care se începe la 20 Septem­vrie 1915, ordinaţiunde referitoare ia aceste obiecte cuprind dfsposiţiuni foarte importante, cari se pot ceti In tot cupr nsul lor la autoritatea indus­trială orăşănească /: Magistratul oră- şănesc Strada Porţii Nr. 63. Cei inte­resaţi se provoacă a observa aceste disposiţiunl cu toată stricteţea spre incunjurarea or»câre colisiuni cu legea.

Dela cumpărătorii menţionaţi tub q) şi d) nu se pretinde dov*dă *pişitli; un cumpărător însă — contra cărui« i existat sau ş l suaţâne o băniţtâlă mo­tivată, că cumpără vîte de tâlit şprs i le vinde numai decât fkiai depţtte - poate fl dat afară de pe teritoriu târ­gului pe timpul cât ţine târgul vio* iu.

2. Fiecare cap de vită, ce ga afli pe piaţa târgului de vite poate fl mm> părat şi vândut numit o alngură-dsti în tot timpul cât ţftne târgul; deaetn pasul ăe vite al vitei cumpărate trobui îndată după îqchearea târgului adtcii eumpâv&rll trebuie, tfaqscrls pv iu* mele cumpărătorului. Vânzătertt fl cumpărători! cari Încearcă eâ vânat;lud odată vita cu «părută sau s i o eumpo* re din a doua mână, asemenea şi toţi aceia, cari după a »nsul acestor d spoil* ţiuni n’au dreptul de a «rumvAra vil«, vor fi daţi afară de pe teritoriul pirţil târgului de vite, dacă dânşii prove«« 1 de autoritate nu vor părâsl târgul di bună voie.

Aceste disposiţiunl ale Mtglitri* tulul intră în putere de lege In a doui zi a târgului de vite săotămânal, ««re urmează după afişarea acestei publ ca- ţiuni pe locul corespunzător din târ­gul da vite.

Cu stricta esecutare a acestei pubiicaţluni se încredinţează CSpitina* tul de poliţie orăşenesc.

Brasso, în 16. Septemvrie 1019, 1—1 Magistratul orăşenesc.

N. M. 17929/1915.

Vânzare de lemne ale oraşuluiMercur! în 89 Septemvrie a. c. să iqoepi vânzarea de lemne ale oraşului, li Casca orăşenească se vinde atât dio magazinul de lemne al oraşului cât fl din depo8itul la casa jitarulgi de li Podu Creţului, şi din o parte a pădurii »Hattertgrund« a revierulul osăşaBeie,

Preţurile sunt următoarele:4 m. c* — 1 stâojln tţiane de

lemn dé fag Ch I. din magazinul ori* şenesc cu dusu acasă cor. 52.

4 m. c. — 1 stânjin blane iămoe de fag Cl. Ii din magazinul ort şenesc dus acasă cor. 48,

4 m. c. — 1 atânj'n blane lămne de fag CL I dtn daposttu Podu Creţului fără dus acasă cor. 4â.

4 m. c. — 1 stânjin blane dé tsg Cl. I loco în pădurea »HeUertgrtiui* duse acasă de cumpărător ea taru cor. 86.

4 m* c. — 1 stânjin blane de fag CL 1 loco pădurea »Hattertgrund« fără dus acasă şi laainte de îftcăfoat puie stâojln cor. 32.

Se vinde numai un stânjin la o partidă pe durată de o lună*

Publicul este rugat ca preţul lem­nelor sâ-l plăteacă în bani număraţi»

Brassó 2ă Septemvrie 19 lă.1—1 Magistratul orpşepesc.

TIPOGRAFIA A. MÜRKSIANU: BRANldGB 4 COMP, BRAŞOV.