Situatia actuala privind gestionarea deseurilor din constructii si

Embed Size (px)

Citation preview

Gestionarea deeurilor din construcii i demolri in Regiunea 7 Centru

Activitatea de construcii i

demolri

Titular:

Agentia Regionala pentru Protectia MediuluiBeneficiar:Comunitatile locale din Regiunea 7 Centru

Proiectant:S.C. European Investments Solutions S.R.L Sibiu

Faza:

STUDIU DE FEZABILITATE

Noiembrie 2008

Colectiv elaborare:

Dipl. ing. Gruian Paul Eugen

Ec. Danciu Alexandru

Dipl. ing. Valer Cristian Stoica expertiza gestionare deeuri

Ecolog: Diana Marinescu expertiza gestionare deeuriCUPRINS

A. PIESE SCRISE

I .Date generale

1. Denumirea obiectului de investiie.

2. Amplasamentul (judeul, localitatea, strada, numrul).

3. Titularul investiiei.

4. Beneficiarul investiiei.

5. Elaboratorul studiului.

II. Informaii generale privind proiectul

1. Situaia actual i informaii despre entitatea responsabil cu implementarea proiectului.2. Descrierea investiiei.

a) Concluziile studiului de fezabilitate sau ale planului detaliat de investiii pe termen lung (n cazul n care au fost elaborate n prealabil) privind situaia actual, necesitatea i oportunitatea promovrii investiiei, precum i scenariul tehnico-economic selectat.

b) Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiii pot fi atinse (n cazul n care, anterior studiul de fezeabilitate, nu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate sau un plan detaliat de investiii pe termen lung):

- scenarii propuse (minim dou);

- scenariul recomandat de ctre elaborator;

- avantajele scenariului recomandat;

c) Descrierea constructiv, funcional i tehnologia, dup caz.

3. Date tehnice ale investiiei.

a) Zona i amplsamentul.

b) Statutul juridic al terenului care urmeaz s fie ocupat.

c) Situaia ocuprilor definitive de teren: suprafaa total, reprezentnd terenuri din intravilan/extravilan;

d) Studii de teren:

- studii topografice cuprinznd planuri topografice cu amplasamentele reperelor, liste cu repere n sistem de referin naional;

- studiul geotehnic cuprinznd planuri cu amplasamentul forajelor, fiselor complexe cu rezultatele determinrilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu recomandrile pentru fundare i consolidri;

- alte studii de specialitate necesare, dup caz;

e) Caracteristicile principale ale construciilor din cadrul obiectivului de investiii, specifice domeniului de activitate, i variantele constructive de realizare a investiiei, cu recomandarea variantei optime pentru aprobare.

f) Situaia existent a utilitilor i analiza de consum:

- necesarul de utiliti pentru varianta propus promovrii;

- soluii tehnice de asigurare cu utiliti;

g) Concluziile evalurii impactului asupra mediului.

4. Durata de realizare i etapele principale, graficul de realizare a investiiei.

III. Costurile estimative ale investiiei

1. Valoarea total cu detalierea pe structura devizului general.

2. Esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei

IV. Analiza cost-beneficiu

1. Identificarea investiiei i definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de referin.

2. Analiza opiunilor.

3. Analiza financiar, inclusiv calcularea indicatorilor de performan financiar: fluxul cumulat, valoarea actual net, rata intern de rentabilitate i raportul cost beneficiu.

4. Analiza economic, inclusiv calcularea indicatorilor de performan economic: valoarea actual net, rat intern de rentabilitate i raportul cost-beneficiu.

5. Analiza de senzitivitate.

6. Analiza de risc.V. Sursele de finanare a investiiei

Sursele de finanare a investiiilor se constituie n conformitate cu legislaia n vigoare i constau din fondurile proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile i alte surse legal constituite.

VI Estimri privind fora de munc ocupat prin realizarea investiiei:

1. Numr de locuri de munc create n faza de execuie.

2. Numr de locuri de munc create n faza de operare.

VII. Principalii indicatori tehnico-economici ai investiiei

1. Valoarea total (INV), inclusiv TVA

2. Durata de realizare.

3. Capaciti (n uniti fizice i valorice).

VIII. Avize i acorduri de principiu

1. Avizul beneficiarului de investiie privind necesitatea i oportunitatea investiiei;

2. Certificatul de urbanism;

3. Avize de principiu privind asigurarea utilitiilor (enegie termic i electric, gaz metan, ap-canal, telecomunicaii etc.);

4. Acordul de mediu;

5. Alte avize i acorduri de principiu specifice.

A. Piese scrise

Cap. I: DATE GENERALE:

1.1. Denumirea obiectivului de investiii;

Gestionarea deeurilor din construcii i demolri in Regiunea 7 Centru

1.2. Amplasamentul (judeul, localitatea, strada, numrul);

Municipiul Sibiu si localitatea Slite, jude Sibiu.1.3. Titularul investiiei:

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului

1.4. Beneficiarul investiiei:

Comunitile locale din Regiunea 7 Centru1.5. Elaboratorul studiului:

SC European Investments Solutions SRL Sibiu cu sediul in Sibiu, str. Morilor nr. 29, CIF RO 18829673 nr. ORC J32/984/2006 legal reprezentata de administrator Gruian Paul Eugen i

S.C. H&S ECOCONSULT SRL Sibiu, cod unic de nregistrare RO 8707113 si nr de ordine n Registrul Comertului J32/440/1996 legal reprezentata de ctre Administrator Stoica Valer Cristian.Cap. II: INFORMAII GENERALE PRIVIND PROIECTUL

Situaia actual i informaii despre entitatea responsabil cu implementarea proiectului;

Proiectul contine aspectele privind generarea si gestionarea deseurilor in domeniul constructiilor si demolarilor, promovarea unei abordari coerente, integrate a managementului deseurilor din constructii si demolari si imbunatatirea modului de gestionare a deseurilor produse, in scopul reducerii cantitatilor de deseuri depozitate.

Deseurile din constructii si demolari sunt deseurile rezultate in urma reabilitarii infrastructurii existente, in urma demolarii si construirii de cladiri noi, respectiv in urma reconstruirii si extinderii retelei de transport acestea rezulta din constructia, renovarea si demolarea cladirilor, proiecte de repavare a strazilor, repararea podurilor, precum si din curatenia asociata dezastrelor naturale.

In HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, categoria de deseuri mentionate mai sus se regaseste la codul 17 Deseuri din constructii si demolari (inclusiv pamant excavat din amplasamente contaminate).

Chiar daca in prezent este valorificat un procent mic de deseuri din constructii si demolari, o cantitate semnificativ de mare va fi probabil reciclata in viitor ca rezultat al taxelor de depozitare, precum si a legislatiei. Multe depozite utilizeaza deja molozul pentru constructia de cai de acces. Pentru municipalitatile care colecteaza deseurile din constructii si demolari in amestec cu alte deseuri menajere, programele de reciclare ofera o oportunitate excelenta pentru colectarea selectiva in vederea recuperarii materialelor reciclabile.

Scopul proiectului este de a reduce cantitatea i gradul de periculozitate a deeurilor rezultate din activitile de construcii i demolri, de crestere a gradulului de valorificare si reciclare a acestora.

Obiectivele si tintele regionale trebuie sa reflecte respectarea ierarhiei deseurilor, acordnd o importanta deosebita prevenirii deseurilor si promovarii reutilizarii, reciclarii si valorificarii, astfel nct sa fie redus impactul negativ asupra mediului.

De asemenea, obiectivele trebuie sa fie armonizate cu strategia si planul national de gestionare a deseurilor.

Obiectivul general in ceea ce priveste deseurile din constructii si demolari este gestionarea corespunzatoare a acestora in scopul reducerii lor, respectand principiile strategice si minimizarea impactului asupra mediului si sanatatii umane.

Obiective specifice:

Intarirea capacitatii institutionale in implementarea, monitorizarea si aplicarea legislatiei de mediu, cu accent pe managementul deseurilor din constructii si demolari;

Analiza si cercetarea nevoilor privind managementul deseurilor din constructii si demolari si implementarea actiunilor necesare;

Colectarea separata a deseurilor la locul generarii acestora, pe tip de material (periculoase, nepericuloase);

Tratarea deseurilor periculoase in vederea eliminarii, intensificarea reutilizarii directe si a valorificarii resturilor din constructii si demolari;

Eliminarea corespunzatoare a deseurilor care nu pot fi valorificate;

Intensificarea informarii si constientizarii publicului asupra oportunitatilor de prevenire/ minimizare, respectiv reciclarea deseurilor;

Stoparea indepartarii deseurilor din constructii si demolari pe cai nedorite (de ex. depozitare ilegala).2.1. CADRUL LEGISLATIV

2.1.1 ncadrarea n legislaia european

n continuare este prezentat, pe scurt, lista principalelor documente legislative la nivel european referitoare la problematica deeurilor.

Directiva 2006/12/CE Directiva Consiliului i Parlamentului European din 5 aprilie 2006 referitoare la deeuri.

Decizia 2000/532/CE (noul Catalog European al Deeurilor) Decizia Comisiei din 3 mai 2000 care nlocuiete Decizia 94/3/CE care stabilete o list de deeuri conform articolului 1, litera a), Directiva 75/442/CEE a Consiliului privind deeurile i Decizia 94/904/CE a Consiliului care stabilete lista de deeuri periculoase conform articolului 1, paragraf 4, Directiva 91/689/CEE a Consiliului privind deeurile periculoase.

Directiva 99/31/CE Directiva Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deeuri.

Decizia 2003/33/CE Decizia Consiliului din 19 decembrie 2002 care stabilete criteriile i procedurile pentru acceptarea deeurilor n depozite conform art. 16 din anexa II a Directivei 1999/31/CE.

2.1.2. ncadrarea n legislaia din Romnia

Legea nr.27/2007 privind aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr.61/2006 pentru modificarea si completarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deeurilor, aprobat prin Legea nr. 426/2001.

Hotrrea de Guvern nr. 856/2002 privind evidena gestiunii deeurilor i pentru aprobarea listei cuprinznd deeurile inclusiv deeurile periculoase

Ordinul nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare i procedurilor preliminare de acceptare a deeurilor la depozitare i lista naional de deeuri acceptate n fiecare clas de depozit de deeuri.

Hotrrea Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deeurilor; Ordin nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deeurilor modificat de Ordin nr. 1230 din 30 noiembrie 2005 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului mediului i gospodririi apelor nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deeurilor; Hotrrea Guvernului nr. 1470/2004 privind aprobarea Strategiei naionale de gestionare a deeurilor i a Planului naional de gestionare a deeurilor 2004, modificat si completat prin H.G. nr. 358/11. 04. 2007;

OM nr.1364/1499/2006 privind aprobarea planurilor regionale de gestionare a deeurilor (M Of. 232/04.04.2007, iar anexele 1-8 in nr. 232 bis din aceeai data.);

Legea nr. 215 /2001 a administraiei publice locale, cu modificrile i completrile ulterioare; Legea nr. 101/2006 serviciul de salubrizare a localitilor

Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executrii lucrrilor de construcii i unele msuri pentru realizarea locuinelor, cu modificrile si completrile ulterioare;

Legea nr. 51 din 8 martie 2006 a serviciilor comunitare de utiliti publice

Ministerului Mediului i Dezvoltrii Durabile a initiat o propunere de Hotarare a Guvernului, pentru gestionarea deeurilor din construcii i demolri. Obiectivul acestei propuneri il constituie reglementarea activitatilor de producere si gestionare a deeurilor din construcii i demolri. Indeplinindu-se astfel obiectivele strategiei nationale specifice acestui flux de deseuri.

Entitatea responsabila cu implementarea proiectului este Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Sibiu Regiunea 7 Centru.

Unitatea de Management a Proiectului se va constitui din membrii asociati ai unitatilor care vor contribui la implementarea proiectului si va avea in componenta: Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Sibiu, autoritati publice locale, ONG uri si firme de consultanta.

Unitatea de Management a Proiectului va functiona pe baza deciziilor unui consiliu de administrare format din membrii unitatilor mai sus mentionate, care vor fi executate de o structura administrativa numita de acest consiliu.

Ca si structura unitatea va avea:

- un compartiment de administrare directa a programelor;

- un compartiment pentru intocmirea documentatilor pentru obtinerea finantarilor;

- un compartiment financiar;

Unitatea de Management a Proiectului va avea rolul de a aplica proiectul de gestiune a deseurilor in graficul si termenele stabilite.

2.2. Descrierea investiiei: a) concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investiii pe termen lung (n cazul n care au fost elaborate n prealabil) privind situaia actual, necesitatea i oportunitatea promovrii investiiei, precum i scenariul tehnico-economic selectat;

n prezent, deeurile reprezint una dintre cele mai acute probleme legate de protecia mediului. Cu toate acestea, nu exista date disponibile privind cantitatea de deseuri din constructii si demolari generate in anul 2007 in Regiunea 7 Centru.

Din datele primite de la 4 dintre judetele Regiunii 7 Centru (Alba, Brasov, Mures si Sibiu), cantitatea de deseuri din constructii si demolari generata in anul 2005 este de 131.842 tone, in scadere usoara fata de anul 2004 (146.578 tone).

Se cunoaste de asemenea faptul ca, in anul 2006, cantitatea de deseuri din constructii si demolari generata doar in judetul Sibiu a fost de 141.638 tone.

Mari cantiti de deeuri sunt generate anual n Romnia. Operatorii economici pot valorifica deeurile proprii, care pot fi tratate, reciclate sau pot fi dirijate ctre o instalaie de tratare (pentru diminuarea gradului de periculozitate) sau ctre un incinerator (pentru reducerea volumului). Deeurile nevalorificate sunt, n general, depozitate. Unele activiti de gestionare a deeurilor pot prezenta un potenial risc pentru mediu, deoarece diferitele metode de gestionare implic emisia unor poluani n mediu. Gestionarea neadecvat a deeurilor conduce la numeroase cazuri de contaminare a solului i apei subterane, ameninnd sntatea uman.

Agricultura, industria i alte activiti social-economice reprezint surse importante de generare a deeurilor.

Aplicarea unui sistem durabil de gestionare a deeurilor trebuie s implice schimbri semnificative ale practicilor actuale. Implementarea acestor schimbri necesit participarea tuturor segmentelor societii persoane fizice, ntreprinderi/firme, instituii social economice, instituii de cercetare.

Informaiile privind generarea deeurilor i practicile actuale de gestionare a acestora sunt importante n identificarea riscurilor poteniale pentru mediu i sntatea uman. Acesta este motivul pentru care inventarierea deeurilor, colectarea sistematic de date i armonizarea sistemelor de clasificare a deeurilor reprezint fundamentul pentru statistica deeurilor, n contextul cerinelor de cretere a calitii datelor privind generarea i gestionarea deeurilor.

Necesitatea investitiei consta in faptul ca autoritatile publice locale au responsabilitatea de a stabili conditii privind modul de gestionare a deseurilor atunci cand autorizeaza activitatile de constructii si demolari. Se constata faptul ca in Regiunea 7 Centru la momentul actual:

nu se realizeaza colectarea separata la sursa a deseurilor;

nu sunt dotari pentru colectarea seperata si tratarea acestor deseuri;

nu au fost identificate filiere de valorificare avantajoasa a fractiilor rezultate;

nu s-au organizat campanii de informare si constientizare a publicului.

Deeurile din construcii i demolri sunt generate in urmtoarele sectoare: activiti de construcii i demolri, activiti de construcii i demolri neautorizate, activiti de renovri casnice desfurate pe cont propriu, activitile de reabilitare, consolidare, activiti de dragare i decolmatare, dezastre naturale ce au condus la generarea unor astfel de deeuri. Cantitile de deeuri din construcii i demolri rezultate din aceste activiti nu sunt monitorizate corect i sunt greu de cuantificat la nivel regional.Figura 1: Fluxurile de deeuri din constructii si demolari

Activiti de renovare domestic

efectuate pe cont propriu

Datorit previziunii de cretere a cantitii de deeuri din construcii i demolri, trebuie luate n considerare toate msurile disponibile n vederea realizrii reciclrii i recuperrii acestora.

Este de preferat ca, la locurile de generare, s se realizeze o sortare a deeurilor din construcii i demolri, de ctre deintorul acestor deeuri sau de operatori autorizai.

Sistemul de colectare a acestor tipuri de deeuri poate fi abordat diferit de ctre persoanele fizice sau agenii economici.

Introducerea unui sistem de colectare a deeurilor din construcii i demolri trebuie pregtit prin organizarea de informri ale publicului, taxe i amenzi.

Astfel, ca un nceput, n contractele pe care le ncheie consiliile judeene i consiliile locale cu agenii economici ce se ocup de repararea, construcia, reabilitarea infrastructurii de transport, se va specifica clar modul de gestionare a deeurilor, ncurajndu-se pe ct posibil reciclarea i recuperarea.

O anumit cantitate de deeuri sortate din construcii i demolri sau materiale excavate pot fi folosite ca materiale de separare a straturilor de deeuri n depozitele de deeuri sau pe drumurile de acces de pe teritoriul depozitelor.

Cteva din msurile care ar trebui luate pentru a crete gradul de reciclare i recuperare a deeurilor din construcii i demolri, vizeaz:

reutilizarea solurilor necontaminate fr alte tratamente, n diferite activiti de construcii; stocarea strict separat a solurilor contaminate i a celor necontaminate; separarea strict a deeurilor din construcii fa de cele din demolri; procesarea deeurilor din construcii n staii de sortare (pentru recuperarea calitativ a diferitelor materiale reciclabile); procesarea deeurilor din demolri prin tehnologii de zdrobire, clasificare i/sau sortare n funcie de densitate n staii mobile, semi-mobile sau staionare; utilizarea fraciei fine (8-40 mm) rezultate, pentru diferite activiti de construcie, n special pentru construcia de strzi.

Compoziia deeurilor din construcii i demolri este foarte variabil att datorit originii diferite a deeurilor, ct i altor factori precum tipurile i tehnicile de construcie locale, clima, activitatea economic i dezvoltarea tehnologic a zonei, precum i materiile prime i materialele de construcie disponibile pe plan local si regional.

n scop pur informativ, n tabel sunt prezentate compoziiile procentuale medii ale deeurilor din demolri n Italia.Tabel: compoziia procentual medie a deeurilor din demolri n Italia.

Categorie de deeu% pondere din total

Beton30.0

Beton non armat10.0

Beton armat20.0

Crmizi (igl, crmid)50.0

Asfalturi5.0

Excavri6.0-10.0

Hrtie i carton0.6-4.0

Metal3.0

Diverse1.0-1.4

Deseurile provenite din constructii si demolari sunt alcatuite din materiale diferite, multe din ele putand fi reciclate intr-un fel sau altul, cum ar fi:

sol excavat, caramizi, beton si placari 73%;

lemn -12%

sticla, plastic si izolatori 5%;

metale 5%;

altele in amestec 5%

Scopul proiectului este de a reduce cantitatea i gradul de periculozitate a deeurilor rezultate din activitile de construcii i demolri, de crestere a gradulului de valorificare si reciclare a acestora.

La evaluarea investiiei, s-au avut in vedere solutii moderne si eficiente adaptate necesitatilor din teren, la preturile practicate pe piata din domeniu, in vederea realizarii unor facilitati durabile care vor asigura gestionarea deseurilor din constructii si demolari, in conformitate cu cerintele legislatiei in vigoare si avand in vedere protectia meiului inconjrator.

La capitolul Devizul General au fost prevazute sumele necesare efectuarii studiilor hidrogeologice, topografice si geotehnice necesare in vederea validarii solutiilor tehnice prevazute in prezentul studiu sau adaptarii acestora, in faza de elaborare a Proiectului Tehnic.

Situatia actuala privind gestionarea deseurilor din constructii si demolari in Regiunea 7 Centru:

Cantitatea de deseuri provenite din constructii si demolari generata in Romania este n prezent relativ scazuta, dar se prognozeaza o crestere, determinata de dezvoltarea economica a tarii. Nu exista inca un sistem adecvat de valorificare a deseurilor din constructii si demolari, ci doar o reutilizare interna in gospodaria proprie sau o comercializare pe o piata nedeclarata. Strategiile regionale de gestiune a deseurilor trebuie sa prezinte solutii care sa vizeze si aceasta categorie de deseuri, avand in vedere ca acestea devin o problema.

Definitie: deseurile rezultate in urma reabilitarii infrastructurii existente, in urma demolarii si construirii de cladiri noi, respectiv in urma reconstruirii si extinderii retelei de transport reprezinta deseurile din constructii si demolari.

Activitile din construcii i demolri sunt o surs important de deeuri, n unele ri cantitatea generat fiind aproape egal cu cea de deeuri municipale solide (Frana, Germania etc.).

Monitorizarea cantitii generate i gestionate de deeuri din construcii i demolri este un proces dificil, avnd n vedere existena de mici antreprenori care efectueaz aceste operaii. Mai mult, la ora actual n Romnia nu exist un depozit pentru deeuri din construcii i demolri, eliminarea acestor deeuri realizndu-se, de cele mai multe ori, pe amplasamentul depozitelor pentru deeuri municipale solide sau sunt depozitate necontrolat in locuri virane.

Generarea deeurilor din construcii i demolri este un proces delimitat n timp. Cantitile generate depind strict de mrimea construciei demolate, iar n cazul antierelor de construcii depind de disciplina tehnologic (construirea cu generarea unor cantiti reduse de deeuri).

Generarea acestora este un proces cu caracter discontinuu. In prezent doar o mica parte din deseurile provenite din constructii si demolri este raportat.

Cele mai mari cantitati, constand de regula in resturi de betoane, caramida sau mixte (caramida cu mortar) provin insa din zona societatilor de constructii, care insa de regula nu le declara, intrucat fie le concaseaza si le reutilizeaza la amenajrea drumurilor de acces in santier sau pentru umplerea gropilor de pe drumurile comunale, fapt mai mult sau mai putin legal, fie le depoziteaza de cele mai multe ori in locuri neautorizate, dar acceptate de autoritatile administrative locale.

n prezent, deeurile reprezint una dintre cele mai acute probleme legate de protecia mediului. Cu toate acestea, nu exista date disponibile privind cantitatea de deseuri din constructii si demolari generate in anul 2007 in Regiunea 7 Centru.

Se cunoaste faptul ca, in anul 2006, cantitatea de deseuri din constructii si demolari generata doar in judetul Sibiu a fost de 141.638 tone, justificata de cresterea economic a trii.

In tabelul de mai jos sunt prezentate categoriile de deeuri din construcii i demolari nepericuloase si periculoase catalogate conform Hotrrii de Guvern nr. 856/2002 privind evidena gestiunii deeurilor i pentru aprobarea listei cuprinznd deeurile inclusiv deeurile periculoase:Tabelul: Deeuri din construcii i demolri

COD CEDDESCRIERE

17DEEURI DIN CONSTRUCII I DEMOLRI (INCLUSIV PMNTUL EXCAVAT DIN SITURI CONTAMINATE)

1701CIMENT, CRMIZI, IGLE i MATERIALE CERAMICE

170101Ciment

170102Crmizi

170103igle i ceramic

170106*amestecuri sau fracii separate de beton, crmizi, igle sau materiale ceramice cu

coninut de substane periculoase

170107amestecuri de beton, crmizi, igle si materiale ceramice, altele dect cele specificate

la 17 01 06

1702LEMN, STICL i PLASTIC

170201Lemn

170202Sticl

170203Plastic

170204*Sticl, plastic i lemn cu coninut de sau contaminate cu substane periculoase

1703ASFALTURI, GUDROANE DE HUIL I PRODUSE CU CONINUT DE GUDROANE

170301*asfalturi cu coninut de gudron de huil

170302asfalturi, altele dect cele specificate la 17 03 01

170303*gudron de huil i produse cu coninut de gudroane

1704METALE (INCLUSIV ALIAJELE LOR)

170401cupru, bronz, alam

170402Aluminiu

170403Plumb

170404Zinc

170405Fier i oel

170406Staniu

170407Amestecuri metalice

170409*Deeuri metalice contaminate cu substane periculoase

170410*cabluri cu coninut de ulei, gudron sau alte substane periculoase

170411cabluri, altele dect cele specificate la 17 04 10

1705PMNT (INCLUSIV PMNT EXCAVAT DIN SITURILE CONTAMINATE),

PIETRE I NMOLURI DE DRAGARE

170503*Pmnt i pietre cu coninut de substane periculoase

170504Pmnt i pietre, altele dect cele specificate la 170503

170505*Nmoluri de dragare cu coninut de substane periculoase

170506Nmoluri de dragare altele dect cele specificate la 170505

170507*resturi de balast cu coninut de substane periculoase

170508resturi de balast, altele dect cele specificate la 170507

1706MATERIALE IZOLANTE

170601*Materiale izolante cu coninut de azbest

170603*Alte materiale izolante cu coninut de o constituii din substane periculoase

170604Materiale izolante diverse de cele menionate la 170601 i 170603

170605*Materiale de construcii cu coninut de azbest

1708MATERIALE DA CONSTRUCIE PE BAZ DE GHIPS

170801*Materiale da construcii pe baz de ghips contaminate cu substane periculoase

170802Materiale da construcii pe baz de ghips, altele dect cele menionate la 170801

1709ALTE DEEURI DIN ACTIVITATEA DE CONSTRUCII I DEMOLRI

170901*Deeuri din activitatea de construcii i demolri cu coninut de mercur

170902*Deeuri din activitatea de construcii i demolri cu coninut de PCB (de ex: cleiuri cu

coninut de PCB, duumele pe baz de rini cu coninut de PCB, elemente cu

cleiuri de glazur cu PCB, condensatori cu coninut de PCB)

170903*Alte deeuri din activitatea de construcii i demolri (inclusiv amestecuri de

deeuri) cu coninut de substane periculoase

170904Deeuri din activitatea de construcii i demolri, altele dect cele menionate la

170901, 170902 i 170903

Cantitatea de deeuri din construcii i demolri generate n judeul Sibiu n anul 2007 este de aproximativ 300.000 tone; cu o rata a indicelul de generare de 80 kg/locuitor pe an, comparativ cu media european de 480 kg/locuitor pe an. Diferena mare de cantitate poate fi datorat unei slabe activiti de construcii i renovri din anii trecui i, parial, unei subestimri, gestiunea deeurilor din construcii i demolri nefiind nc reglementat n Romnia. In ultima perioada se constata o crestere a cantitatilor de deeuri din construcii i demolri datorit dezvoltarii activitilor de construcii, renovri i demolri, in special prin dezafectarea unor vechi incinte industriale din interiorul oraselor cu intentia conversiei in centre comerciale si construirea unor cartiere rezidentiale noi.

Deeuri periculoase din constructii si demolari

Compoziia exact a deeurilor din demolri este esenial pentru o proiectare corect a diferitelor faze de tratare. Este important de subliniat c prezena unor impuriti coninute n material, la intrarea n instalaiile de recuperare (gips, asfalt, lemn, cauciuc, plastic, etc.), limiteaz posibilitile de reutilizare a materialelor dup tratare i/sau condiioneaz alegerea tehnologiei de reciclare care trebuie adoptat.

Mai mult, pot fi prezente i unele substane periculoase, precum azbest, crom, cadmiu, zinc, plumb, mercur i PCB, coninute n unele materiale de construcii sau generate de reabilitarea siturilor contaminate, dar aceste materiale se gsesc n procente destul de reduse. n Marea Britanie, spre exemplu, s-a estimat c doar circa 1% din deeurile din construcii i demolri sunt deeuri periculoase [Symonds Travers Morgan/ARGUS, 1995].

ndeprtarea materialelor periculoase este fundamental pentru a obine din procesul de demolri materiale necontaminate care pot fi apoi reciclate uor. Unele substane eliberate n timpul demolrii pot contamina nu doar celelalte deeuri din construcii i demolri, ci se pot rspndi n aer sau ptrunde n sol, expunnd la riscuri muncitorii care lucreaz la demolri. ntr-un proces de demolare corect, materialele potenial periculoase trebuie s fie ndeprtate primele, din dou motive:

dac materialele sunt recunoscute i pot fi ndeprtate manual, riscurile pentru muncitori vor fi mai mici;

ndeprtarea materialelor cu coninut de substane periculoase permite obinerea de deeuri din construcii i demolri necontaminate cu substane nocive, deci reciclabile mai uor i care pot fi considerate deeuri nepericuloase, cu avantajele legislative de rigoare.

n tabel se prezint o analiz a principalelor componente periculoase care se pot gsi n deeurile din construcii i demolri.Tabel: Elemente potenial periculoase n deeurile din construcii i demolri

Produs/materialeComponente potenial periculoaseProprieti periculoase Tratare /Eliminare

AzbestFibreToxic, cancerigen - eliminare n condiii controlate

eviPlumbToxic reciclare

eliminare n condiii controlate

VopselePlumb, crom, vanadiu, solveniInflamabil, toxic returnare la furnizor

eliminare n condiii controlate

Aditivi cimentSolveni hidrocarburiInflamabil returnare la furnizor

reciclare

eliminare n condiii controlate

Produse de impermeabilizareSolveni, bitumInflamabil, toxic returnare la furnizor

reciclare

eliminare n condiii controlate

tratare nainte de eliminare

AdeziviSolveni, bitumInflamabil,

Toxic, Iritant returnare la furnizor

reciclare

eliminare n condiii controlate

tratare nainte de eliminare

a se cuta produse alternative mai puin periculoase

Lipici/cleiuriSolveniInflamabil, Toxic returnare la furnizor

reciclare

eliminare n condiii controlate

tratare nainte de eliminare

Lemn tratatFibre respirabileToxic,

Ecotoxic, Inflamabil reciclare

incinerare cu recuperare de energie

Fibre mineraleFibre respirabileIritant pentru piele i plmni - eliminare n condiii controlate

Rini/materiale de umplereanhidrideToxic, Iritant returnare la furnizor

reciclare

eliminare n condiii controlate

Podele din conglomerate bituminoase Gudroane, asfalt, solveniInflamabil,

Toxic reciclare dac sunt tratate

eliminare n condiii controlate

Plci din rigipsPosibil surs de hidrogen sulfurosInflamabil,

Toxic returnare la furnizor

reciclare

eliminare n condiii controlate

Dintre componentele periculoase enumerate mai sus, cele care au un impact ridicat asupra mediului i asupra sntii, i sunt prezente n cantiti mai relevante n cldirile care sunt demolate, sunt azbestul i plumbul.

Azbest

Caracteristicile azbestului au dus la utilizarea sa vast n construcii. Utilizarea cea mai mare a fost, n mod sigur, n amestec cu ciment i/sau bitum (fibrociment, nume comercial Eternit), cu care se puteau realiza multe produse, printre care:

plci plane sau ondulate;

tuburi;

igle;

hornuri;

rezervoare/boilere;

tencuial;

materiale de impermeabilizare.

Periculozitatea materialelor cu coninut de azbest depinde de eventualitatea dispersrii n aer a fibrelor care pot fi inhalate.

Azbestul reprezint un pericol pentru sntate datorit fibrelor din care este format i care pot fi inhalate. Expunerea la fibrele de azbest este asociat unor boli ale aparatului respirator (azbestoz, carcinom pulmonar) i a membranelor, n principal pleura. Aceste boli se manifest la muli ani dup expunere: de la 10 - 15 pentru azbestoz i chiar 20 - 40 pentru carcinom pulmonar.

Deeurile cu coninut de azbest trebuie s fie tratate separat i eliminate n depozite controlate.

Plumb

Ca toate metalele, i plumbul este un bun conductor termic i electric, dur i cu rezisten mecanic. n plus, poate fi lucrat uor; este maleabil i ductil, de aceea este folosit pentru cptuire i pentru realizarea de elemente cu form complex. Plumbul atac toate sistemele din corpul uman. n concentraii mari poate cauza convulsii, com i chiar moartea. n concentraii reduse poate avea efecte asupra creierului, sistemului nervos central, celulelor sanguine i rinichilor. n sectorul construciilor, utilizarea Plumbului s-a redus n timp i, dup emiterea Directivei 605/82/CEE, utilizarea sa este i mai limitat. ns, dat fiind utilizarea sa ndelungat, este oportun prezentarea ctorva dintre cele mai comune utilizri n construcii, datorit faptului c se pot ntlni n faza de demolare:

plci, foi, balamale utilizate ca elemente pentru acoperire;

conducte pentru instalaii igienico sanitare;

elemente de completare pentru mansarde, lucarne, hornuri;

izolant acustic n ziduri i tavane.

Impactul asupra mediului

Impactul de mediu, att ale activitilor de construcii i demolri ct i ale tratrii deeurilor generate de aceste activiti este determinat de:

Zgomot care poate fi redus prin bariere fonoabsorbante;

Pulberi care pot fi reduse prin udarea materialului

Aceste activiti cauzeaz creterea traficului indus n zona limitrof instalaiei.

Din aceste motive, instalaia de tratare a deeurilor C&D ar trebui s fie localizat ntr-o zon suficient de ndeprtat de centrele locuite i deservit de o reea stradal eficient i accesibil mijloacelor care transport aceste materiale (n general mijloace de dimensiuni modeste).

Gestiunea deeurilor

n ultimii ani, atenia crescut acordat aspectelor de mediu a fcut din ce n ce mai dificil extracia materialelor inerte din mine naturale i, n acelai timp, din ce n ce mai restrictiv reglementarea privind gestiunea depozitelor. Din acest motiv, materialele reciclate din activitile de construcii i demolri au devenit cu rapiditate un material de mare interes pentru construciile civile. Acest lucru se datoreaz n special faptului c n anii trecui s-a ncurajat tot mai mult utilizarea resurselor naturale, creznd c putem dispune de rezerve nelimitate de materii prime, fr a ine cont c eliminarea deeurilor generate din activitile de construcii i demolri poate fi o adevrat problem. Este evident c astzi acest comportament nu mai este sustenabil, deoarece:

Cererea de materiale de construcii a produs un impact puternic asupra teritoriului datorit activitilor extractive care sunt planificate i reglementate cu mari dificulti;

Marea cantitate de deeuri produse de sectorul de construcii a generat o cerere de instalaii de eliminare a acestora greu de satisfcut i, n plus, a dus la abandonarea frecvent a deeurilor din construcii i demolri n afara depozitelor

Utilizarea depozitului de deeuri trebuie s fie considerat ultima soluie, acordnd prioritate tuturor celorlalte posibile aciuni de recuperare i valorificare a resurselor disponibile din gestiunea deeurilor.

S-a ajuns la concluzia c eliminarea n depozitele de deeuri la nivelele actuale este o opiune puin sustenabil pentru viitor, i, din acest motiv, se ncearc limitarea acestui mod de eliminare prin adoptarea unor instrumente politice i economice adecvate. Dezvoltarea i aprofundarea traseului de reciclare a deeurilor din construcii i demolri este, deci, un aspect extrem de important. Din punct de vedere ecologic, reutilizarea deeurilor din construcii de cldiri i strzi reduce spaiul destinat depozitelor de deeuri autorizate i permite i o economie a materialelor naturale din mine, n timp ce, din punct de vedere economic, utilizarea materialelor reciclate n locul resurselor naturale, care ating costuri extrem de mari, devine, de la un an la altul, o soluie din ce n ce mai avantajoas.Principalele modaliti de gestionare a deeurilor rezultate de la demolri

Moloz de la demolari

Eliminare

Reutilizarea:

Direct la locul de producere (de exemplu la

renovari sau reabilitari);

La constructia depozitelor;

Depozitare in subteran;

Altele

Statii de tratare/sortare

Valorificare

In constructii civile;

In constructii de

drumuri;

altele

Reziduuri

Materiale de

constructii

reciclate

Aa cum se observ din figura de mai sus, deeurile din construcia i demolarea cldirilor au dou destinaii posibile:

eliminarea n depozite de deeuri pentru deeuri inerte;

recuperarea de materiale pentru a produce materiale utilizabile pentru umplere/construire strzi, acoperire depozite de deeuri, etc.

SOLUII TEHNICE I TEHNOLOGII IDENTIFICATE PENTRU REDUCEREA I TRATAREA DEEURILOR DIN CONSTRUCII I DEMOLARI

1. Demolarea selectiv

OBS. Demolarea tradiional implic selectarea deeurilor amestecate la depozit, ceea ce presupune operaii suplimentare si degradarea unor componente rezultate din demolare.

Un aspect fundamental este posibilitatea de a controla compoziia real a deeurilor n locul de generare, astfel nct s se poat trimite la instalaia de tratare un material efectiv inert i fr substane care s ngreuneze procesul de recuperare. n vederea reciclrii, materialele din demolri sunt cu att mai valoroase cu ct sunt separate: o demolare mai selectiv implic obinerea unui produs secundar de valoare mai ridicat.

Deci, este necesar planificarea diferitelor faze de demolare:

recuperarea echipamentelor i instalaiilor necesare;

ndeprtarea tuturor prilor care se pot demonta;

n sfrit, demolarea structurii.

n timp ce primele dou faze sunt manuale, ultima faz, demolarea, este mecanic i necesit utilizarea unor echipamente specifice

Demolarea selectiv implic, ns, costuri suplimentare comparativ cu tehnologiile de demolare tradiionale, estimate la circa 10% - 20%.

Tehnologiile de reciclare pot fi definite i evaluate n termeni tehnici i economici, innd cont ntotdeauna de oportunitile de reutilizare prezente pe pia. Pentru a rspunde acestor necesiti, s-au dezvoltat metodologii pentru stabilirea tehnologiilor optime de reciclare. Pentru unele materiale, precum sticla i metalele, exist deja tehnologii de reciclare; n acest caz, reciclarea const ntr-o simpl pre-tratare. Pentru alte materiale (plastic i materiale compozite), n schimb, tehnologiile de reciclare pot varia n funcie de compoziia specific a materialului. n sfrit, pentru materialele periculoase, precum azbestul, sunt necesare tratri specifice.

Cele mai bune experiene de demolare selectiv realizate cu succes n lume sugereaz metoda cea mai eficace de urmat, i anume separarea i apoi stocarea materialelor, realiznd demolarea n patru faze succesive:

materiale i componente periculoase: pentru a evita poluarea i pentru a proteja muncitorii de pe antier de riscul de a manipula n mod impropriu substane nocive, nainte de toate, trebuie s se verifice dac n cldire sunt prezente materiale i componente periculoase (ex: materiale cu coninut de azbest, ntreruptoare cu coninut de PCB etc.). Odat identificate i localizate aceste materiale, vor fi ndeprtate i eliminate conform modalitilor prevzute de normele specifice.

componente reutilizabile: dup recuperarea eventualelor materiale periculoase, se vor demonta toate elementele care pot fi reutilizate. n multe cazuri, crmizi, igle, grinzi, elemente feroase i parapete, ncuietori etc., dac sunt demontate cu grij i fr a fi deteriorate, pot fi reutilizate ca atare sau, dup operaiuni de tratare simpl (curire, verificarea funcionrii, reparare, vopsire) pentru a le adapta noii utilizri. n aceast grup trebuie incluse si materialele lemnoase reutilizabile tocuri de ui i ferestre, ui i ferestre.

materiale reciclabile: odat ndeprtate materialele periculoase i componentele reutilizabile, se poate continua lucrul demolnd prile din cldire formate din materiale sau materiale reciclabile. Reciclabile nseamn c aceste materiale, tratate n mod adecvat, pot fi utilizate pentru a produce materiale noi, cu funcii i utilizri chiar diferite de cele originale. Spre ex. fragmente i moloz de crmizi i beton, chiar i amestecate, care n urma concasrii, amestecrii, sitrii sau altor tratamente constituie materiale bune pentru realizarea fundaiilor, umplere, completare, integrare. Sau reziduuri de lemn care mrunite, uscate i lipite n instalaii industriale adecvate se pot transforma n panouri de rumegu.

deeuri nereciclabile: tot ceea ce rmne dup selectare este un ansamblu de materiale care din punct de vedere tehnic sau economic (sau datorit prezenei eventuale de elemente strine sau eterogene) nu se mai poate valorifica. Aceste materiale vor fi trimise la eliminare.

Demolarea traditional

Ca alternativ pentru separarea la sursa, tratarea deeurilor colectate amestecat se poate face n instalaii special construite, astfel nct deeurile colectate amestecat sunt tratate, obinndu-se cel puin trei categorii de materiale:

materiale inerte pietroase cu caracteristici granulometrice prestabilite, prin utilizarea sistemelor de concasare, ndeprtarea materialelor metalice i sitare deja testate;

materiale metalice separate de drmturi prin utilizarea unor separatori magnetici;

fraciunea uoar format n special din materiale cu o putere calorific ridicat (hrtie, lemn, plastic) obinut prin utilizarea unor tipuri diferite de sisteme (se trece de la separarea manual la sisteme de aspirare i ventilare, pentru a se ajunge apoi la sisteme ingenioase de separare prin flotare).

Instalaii de reciclare a deeurilor inerte

Tratarea deseurilor care provin din activitatea de construcii si demolari se poate face prin dou tipuri de instalaii: instalaii fixe i instalaii mobile de concasare.

Instalaiile fixe de tratare i reciclare, proiectate la un nivel tehnologic ridicat, garanteaz obinerea unui material inert omogen i controlat din punct de vedere granulometric, fr componente non inerte, ceea ce crete valoarea acestor materiale.

Acest tip de instalaie are, de obicei, soluii standard pentru fazele de concasare, sitare i ndeprtare a metalelor, n timp ce faza de selectare a fraciunii uoare este deosebit de diversificat n funcie de nivelul de reciclare dorit.

Instalaiile mobile, sunt instalatii similare celor tradiionale de concasare a materialelor inerte din mine i convenabile din punct de vedere economic n antiere mari de demolri si care permit doar simpla reducere volumetric a fiecrui element introdus n instalaie. Acest tip de instalaii are ca avantaj important posibilitatea de reducere a eventualelor costuri de transport n cazul reutilizrii in loco a materialului care este concasat, dar trebuie s se verifice compoziia deeurilor prezente, n vederea reintegrrii lor n ciclurile de producie.

Echipamentele tehnologice ale unei instalaii eficiente i care s respecte prevederile legislative trebuie s asigure divizarea materialului tratat n trei fluxuri fundamentale: materialul pietros care poate fi reutilizat, fraciunea uoar (hrtie, plastic, lemn, impuriti, etc.) i fraciunea metalic. Valoarea economic a materialului reciclat crete odat cu calitatea produsului, de aceea trebuie gsit un compromis ntre eficiena eliminrii impuritilor i costul (investiia i gestiunea) instalaiei. Pe pia exist instalaii fixe i mobile care pot satisface exigene diverse. Instalaiile fixe, att datorit faptului c sunt proiectate i realizate pentru anumite situri specifice i pentru o anumit cantitate i calitate a deeurilor din demolri, ct i datorit posibilitii de a utiliza tehnologii mai complete, pot furniza un produs de calitate mai bun. Instalaiile mobile, dei n general sunt realizate n serie i, deci, fr a ine cont de exigene sau caracteristici specifice, pot trata i cantiti mici pe locul de producie, economisindu-se astfel costurile de transport al molozului, chiar dac, din punct de vedere calitativ, dac materialul tratat nu este foarte omogen, nu se poate face o bun selectare, ci doar o reducere granulometric.

n continuare vor fi prezentate instalaiile cu echipamente tehnologice avansate (fixe), deoarece se consider c sunt singurele care pot garanta performana materialelor reciclate. n fig. 1 i n fig. 2 sunt prezentate cteva scheme de proces propuse i realizate n diferite ri. Sunt tehnologii pe uscat, adic nu prevd utilizarea unor cicluri de splare a materialelor reciclate. Ne concentrm asupra acestora deoarece sunt mult mai economice i, n multe ri, probabil singurele folosite. De fapt, utilizarea apelor de splare n procesul de reciclare ar implica tratarea lor nainte de deversarea n apele de suprafa (sau n canalizare) i generarea de nmoluri care trebuie eliminate, cu o cretere a costurilor, care s-ar regsi n preul materialelor reciclate i in particular n tariful pentru predarea deeurilor la instalaie. n toate schemele este prevzut o faz preliminar de separare a fraciunii fine care nu este trimis la concasare. n continuare, exceptnd pre-tratrile ulterioare, se trece la reducerea granulometric, la separarea metalelor, i n general la o faz ulterioar de rafinare, la ndeprtarea fraciunii uoare, i n sfrit la clasificarea granulometric.Figura 1: Schema proceselor de reciclare a deeurilor din C&D Schema 1Schema 2 Preselectare manual sau cu lopata pentru clasificare preliminar a materialului

eliminarea lemnului i fierului

pre-sitare pentru eliminarea pmntului reducere granulometric

i varului

sfrmare primar cu concasorul cu dinisfrmare primar cu concasorul cu dini sau concasor cu oc

separarea magnetic a metalelor separarea magnetic sau manual a fierului sfrmare secundar cu concasor cu dini, separarea impuritilor uoare cu con sau cu oc

splare cu eliminarea impuritilor uoare sfrmare secundar cu concasor cu con Schema 3 Schema 4

Pre-sitare cu eliminarea impuritilor Sitare cu eliminarea manual a pmntului

i nisipului

Separarea manual a lemnului, hrtiei i fierului

Sfrmare cu concasorul cu oc

Sfrmare primar cu concasorul cu dini

Separare magnetic a fierului

Clasificare granulometric Separarea fierului prin deferizatorul cu band

Separarea impuritilor uoareSfrmare secundar cu concasorul cu oc

prin clasificarea cu aer

Selectare manual lemn, plastic, hrtie i cabluri

Indeprtarea particulelor uoare prin filtrare

splarea final a materialului cu ndeprtarea

impuritilor uoare

Parametri determinani pentru investiie

Pentru a evalua dac este convenabil din punct de vedere economic iniierea unui nou tip de activitate, prin cumprarea i instalarea unei instalaii fixe pentru recuperarea i reciclarea deeurilor industriale inerte nepericuloase, trebuie s se analizeze n detaliu toi factorii care pot influena, ntr-o oarecare msur, profitabilitatea operaiunii. O astfel de analiz trebuie s in cont de urmtoarele aspecte:

1. localizarea instalaiei

2. analiza concurenei

3. analiza condiiilor de pia

Localizarea instalaiei

Prima problem cu care se confrunt o ntreprindere privind realizarea unei instalaii fixe este alegerea zonei. Este vorba, ntr-adevr, de uniti operaionale de dimensiuni mari pentru care sunt necesare spaii mari nu doar pentru montarea instalaiilor, ci i pentru micarea i stocarea materialelor tratate i a produselor rezultate. Problema localizrii se pune apoi i n ceea ce privete faptul c deeurile din demolri sunt materiale cu valoare sczut, iar costurile mari de transport fac s devin neconvenabil trimiterea lor la reciclare la o anumit distan. De aceea, dac se vrea s se fac transportul i recuperarea avantajoase, atunci zonele trebuie gsite n apropierea centrelor urbane, n puncte deservite de infrastructuri stradale adecvate (artere mari de comunicaie) i nu n locuri ndeprtate i izolate. Teritoriul n care se poate imagina o recuperare avantajoas din punct de vedere economic este cuprins ntr-o raz de 20 km de la instalaie.

Analiza concurenei

Analiza concurenei trebuie s se realizeze att pe planul ofertei de materiale naturale pentru construcii ct i pe planul predrii deeurilor n depozite de deeuri. Trebuie, deci, s se evalueze:

1. prezena unor situri folosite pentru extracia de materiale pentru construcii;

2. prezena unor instalaii autorizate pentru eliminarea deeurilor din demolri;

3. prezena altor instalaii di reciclare.Analiza condiiilor de piaActivitatea de recuperare a deeurilor industriale inerte nepericuloase privete dou piee diferite: pe de o parte ofer serviciul de eliminare a reziduurilor de la demolri, i, pe de alt parte, comercializeaz materialul inert reciclat obinut dup tratare. b) scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiii pot fi atinse (n cazul n care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate sau un plan detaliat de investiii pe termen lung): - scenarii propuse:

Avand in vedere evaluarile descrise mai sus se propun doua scenarii de realizare a obiectivelor propuse:

Scenariul A

Realizarea a doua proiecte pilot la nivelul judetului Sibiu, unul in mediu urban si unul pentru o zona rurala. In urma evaluarii tehnico-economice, aceste proiecte pilot vor sta la baza extinderii sistemului de gestionare a deeurilor din construcii i demolari la nivelul Regiunii 7 Centru.

Proiect pilot 1 mediu urban (PP1)

Obiectivul proiectului - gestionare a deeurilor din construcii i demolari in municipiul Sibiu.

Necesitatea si oportunitatea realizarii proiectului in municipiul Sibiu se constata o crestere a cantitatilor de deeuri din construcii i demolari ca urmare a incetarii activitatii unor agenti economici pe amplasamentele vechi situate in zonele centrale ale orasului si promovarea unor investitii noi pe aceste amplasamente. De asemenea s-au promovat o serie de noi proiecte pentru dezvoltarea unor zone rezidentiale.

Localizarea proiectului in zona limitrofa municipiului Sibiu. Identificarea unei locatii exacte se va face tinand cont de urmatoarele criterii:

situatia juridica a terenului proprietatea consiliului local sau judetean, membru asociat al UMP;

dimensiunile amplasamentului sa va tine cont de necesitatea unor spatii suficient de mari pentru montarea instalatiilor, miscarea si stocarea materialelor tratate cat si a produselor rezultate;

existenta unor infrastructuri stradale adecvate pentru transportul deseurilor care se realizeaza in special cu autovehicule de tonaj mare ;

existenta utilitatilor necesare functionarii instalatiei;

conditiile geologice si climatice;

Descrierea proiectului

Proiectul propune realizarea unei instalatii fixe de tratare a deeurilor din construcii i demolari.

Pentru o gestionare corect a instalaiei de tratare, deeurile ar trebui s fie, pre-selectate la locul de generare, efectuat pe antierul de provenien, in vederea eliminarii impuritilor precum hrtie, plastic, lemn, metale. Prezena unor poluani precum hrtie, sticl, plastic, metale, lemn, n mod evident reduce, adesea chiar foarte mult, calitatea materialelor reciclat, nepermind aadar o utilizare deplin a acestora. De asemenea se impune si o separare a deseurilor periculoase identificate pe amplasament in functie de specificul activitatilor desfasurate anterior.

Instalatia de tratare va fi compusa din:

Instalaie de cntrire i splare a roilor; Zona (betonat) de stocare a materialelor intrate;

Concasor mecanic cu dini si sistem de reducere a pulberilor;

Instalaie de ndeprtare a fierului cu magnei permaneni, care pot ridica buci de fier; de pn la 5 kg greutate;

Sit vibrant cu vibraie liber circular;

Separator al materialelor uoare cu descrctor cu stea pentru pulberi; Benzi transportatoare cu structur din fier zincat; Spatii de stocare a fractiunilor rezultate;

Zona de splare a roilor i instalaie de cntrire

Paii care duc la acceptarea deeurilor predate la instalaie pot fi rezumai astfel:

1) control administrativ al documentaiei

2) control vizual al materialelor

3) acceptarea materialelor i cntrirea autocamionului (brut)

4) descrcarea autocamionului

5) cntrirea autocamionului (tara) i stabilirea greutii nete

6) tampilarea de predare i completarea formularelor de transport

Piaa de desfacere a materialului astfel obinut este reprezentat de societile de construcii de cldiri sau strzi, cele care confecioneaz produse de beton de orice dimensiune i utilizate, n general, n construcii de cldiri, infrastructuri civile i infrastructuri stradale, feroviare, constructia de autostrzii.

Proiect pilot 2 - mediu rural (PP2)

Obiectivul proiectului - gestionare a deeurilor din construcii i demolari in zona Marginimii Sibiului.

Necesitatea si oportunitatea realizarii proiectului Avand in vedere oportunitatile de dezvoltare economica si turistica in zona si implementarea proiectului Phare CES 2005 Gestionarea integrala a deseurilor menajere din 20 de localitatii ale zonei Marginimea Sibiului este necesara completarea proiectului si cu un sistem de gestionare a deseurilor din construcii i demolari.

Localizarea proiectului in zona amplasamentului viitoarei statii de sortare a deseurilor menajere, langa amplasamentul depozitului de deseuri menajere a carei activitate a fost sistata la sfarsitul anului 2006. Amplasamentul se afla la distanta de cca 2 km de orasul Saliste, drumul de acces fiind cel care face legatura cu satul Amnas.

Descrierea proiectului

Proiectul propune realizarea unei instalatii mobile de tratare a deeurilor din construcii i demolari. Instalaia mobil pentru tratarea deeurilor este considerat soluia care rspunde cel mai bine necesitilor locale, deoarece garanteaz aceleai performane ca i o instalaiefix, dar este mult mai flexibil. Instalaia de tratare mobil este compus din dou pri, una de mcinare (fiind inclus i ndeprtarea elementelor feroase) i o parte de sitare. Exemplu de echipament mobil

Descriere:

bara de incarcare (otel); canelura (otel); sasiu; presa de faramitare; banda automata de iesire; agregat.Materialele obinute vor fi valorificate prin societile de construcii din zona. Scenariul B

Realizarea unui sistem de colectare si tratare a deeurilor din construcii i demolari la nivelul intregii Regiunii 7 Centru cu statii fixe si mobile in functie de aglomerarile urbane specifice fiecarui judet in parte si de dezvoltarea economica.

Avand in vedere ca nu exista implementate proiecte de gestionare a deseurilor din constructii si demolari care sa poata fi evaluate in vederea implementarii eficiente a unui sistem la nivelul intregii regiuni, consideram oportuna alegerea scenariului A, prin proiectele pilot propuse. Prin evaluarea si monitorizarea acestora atat din punct de vedere tehnic cat si economic se va putea extinde si dezvolta sisteme similare in fiecare judet, asigurand gestionarea corespunzatoare a deseurilor din constructii si demolari la nivelul Regiunii 7 Centru. Acest sistem ar putea fi preluat si de alte Regiunii din tara.2.4. Date tehnice ale investiiei:

2.4.1 Zona i amplasamentul;Scurta prezentare a Regiunii 7 Centru

Regiunea de dezvoltare Centru este asezata n zona centrala a Romniei, n interiorul marii curburi a Muntilor Carpati, pe cursurile superioare si mijlocii ale Muresului si Oltului, fiind strabatut de meridianul de 25 longitudine estica si paralela de 46 latitudine nordica. Prin pozitia sa geografica, Regiunea Centru realizeaza conexiuni cu 6 din celelalte 7 regiuni de dezvoltare, nregistrndu-se distante aproximativ egale din zona ei centrala pna la punctele de trecere a frontierelor.

Figura 2.4.1.1. Regiunea 7 Centru

Regiunea 7 Centru este formata din 6 judete (Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu), 50 orase si municipii (din care 18 municipii), 334 comune si 1823 sate si are o suprafata totala de 34.100 km2, ceea ce reprezinta 14,31% din suprafata tarii. Judetul cu cea mai mare suprafata din regiune este judetul Mures, iar judetul cu cea mai mica suprafata este Covasna.

Figura 2.4.1.2. Judetele Regiunii 7 Centru

Relieful Regiunii 7 Centru este foarte variat, predominant muntos si cuprinde parti nsemnate din cele trei ramuri ale Carpatilor romnesti, zona colinara a Podisului Transilvaniei si depresiunile din zona de contact ntre zona colinara si cea montana.

Zona montana se ntinde pe 47% din suprafata Regiunii Centru, ocupnd partile de est, sud si vest ale regiunii. La limita Regiunii Centru cu Regiunea Sud se gasesc cele mai nalte vrfuri din Romnia: Moldoveanu (2544 m) si Negoiu (2535 m), ambele situate n masivul Fagaras, numeroase alte vrfuri din Carpatii Meridionali depasind naltimea de 2000 m. Ocupnd aproape n ntregime teritoriul judetelor Harghita si Covasna si parti nsemnate din judetele Mures si Brasov, Carpatii Orientali au altitudini medii (altitudinea maxima a Carpatilor Orientali n Regiunea Centru este de 2100 m n vf. Pietrosu din Muntii Caliman) si o geneza diversa. Muntii Apuseni, ocupnd jumatatea de N-V a judetului Alba, au altitudini reduse (naltimea maxima, de 1849 m, este atinsa n vf. Curcubata Mare din Muntii Bihor, la limita cu Regiunea N-V).

Zona colinara cuprinde Podisul Trnavelor n ntregime si partea de est a Cmpiei nalte a Transilvaniei. n zona de contact ntre regiunea montana si cea colinara se gasesc depresiunile Fagarasului si Sibiului n partea de sud, Culoarul Alba Iulia - Turda n partea de vest si dealurile subcarpatice si depresiunile Praid, Odorhei, Homoroade si Cristuru Secuiesc n partea de est.

Din punct de vedere geologic, zona depresionara este alcatuita din depozite neogene de nisipuri si argile, predominnd solurile argilo-iluviale. Zona montana este reprezentata de rocile flisului cretacic strabatut de formatiuni vulcanogene si sisturi cristaline strapunse de incluziuni granitice.

Clima din Regiunea Centru este temperat-continentala, variind n functie de altitudine. n depresiunile intramontane din partea de est a regiunii se nregistreaza frecvent inversiuni de temperatura, aerul rece putnd stationa aici perioade ndelungate. De altfel, localitatea Joseni (jud Harghita) este cunoscuta drept polul frigului din Romnia, iar cea mai scazuta temperatura din tara s-a nregistrat tot n Regiunea Centru, n localitatea Bod (-38,5 C). Precipitatiile anuale nsumeaza 550 l/m2 n zonele depresionare din vestul regiunii, ajungnd la 1.200 l/m2 pe crestele cele mai nalte ale Carpatilor, cantitatea cea mai mare de precipitatii cazute nregistrndu-se n lunile iunie si mai.

Vegetatia naturala este variata, prezentnd o etajare altitudinala. Astfel, n regiunile mai joase se ntlnesc paduri de foioase, iar la altitudini de peste 2.000 de metri, pasuni subalpine si alpine, etajele intermediare fiind ocupate de padurile de amestec de foioase si conifere si de padurile de conifere. n Cmpia colinara a Transilvaniei vegetatia caracteristica este cea de silvostepa.

Reteaua hidrografica este bogata, fiind formata din cursurile superioare si mijlocii ale Muresului si Oltului si din afluentii acestora, dintre care cei mai importanti sunt: Trnavele, Sebesul, Cugirul, Ariesul, Ampoiul (afluenti ai Muresului), Rul Negru, Brsa, Cibinul (afluenti ai Oltului). Lacurile naturale sunt diverse ca geneza, cele mai cunoscute fiind lacurile glaciare din Muntii Fagaras, lacul vulcanic Sf. Ana din Muntii Harghita si Lacul Rosu format prin bararea naturala a cursului rului Bicaz. Cele mai importante lacuri antropice sunt cele de baraj de pe rurile Olt si Sebes, lacurile sarate din fostele ocne de sare de la Ocna Sibiului si Sovata (Lacul Ursu) si iazurile piscicole din Cmpia Transilvaniei.

Arii protejate

Dintre cele 233 arii naturale protejate existente pe teritoriul Regiunii 7 Centru un numar de 179 arii naturale (91032 ha) beneficiaza de un statut legal de protectie la nivel national si 54 arii natural (41020 ha) beneficiaza de un statut legal la nivel local.

Ariile protejate din Regiunea 7 Centru reprezinta un procent de 1,8% din suprafata totala a Romniei si 10,7% din suprafata ocupata de ariile protejate la nivel national.

Infrastructura

Reteaua de drumuri Regiunea 7 Centru, beneficiind de o pozitie favorabila, dispune de o retea bine reprezentata de drumuri publice. Principalele axe de circulatie sunt plasate de-a lungul culoarelor Muresului, Oltului, a celor doua Trnave si prin trecatorile si pasurile montane.

Densitatea medie a drumurilor la nivel de regiune este de 29,7 km/100 km2, valoare aflata sub media pe tara (33,1 km/100 km2), fapt explicabil prin relieful predominant muntos al regiunii. Densitatea medie a drumurilor n judetul Alba depaseste media pe tara fiind de 41,5 km/100 km2.

Alimentarea cu apa si canalizare

Reteaua de distributie a apei, n lungime totala de 5.320 km (12,6% din lungimea pe tara) este repartizata n proportie de 66,7 % (3.049,5 km) n mediul urban, respective n 14,6 % din localitatile din regiune. Se ntlneste n 408 localitati din regiune, din care 55 de localitati urbane.

Consumul anual total de apa potabila/locuitor reprezentnd 85,9 m3, fata de media pe tara de 68,3 m3/locuitor, din care pentru uz casnic 56,2 m3/locuitor fata de 49,3 m3/locuitor, media pe tara.

n mediul rural, nivelul de nzestrare a localitatilor cu instalatii de alimentare cu apa potabila din reteaua publica este scazut.

Reteaua de canalizare este extinsa la 112 localitati si are o lungime de 2.383 km, din care 50 % n mediul urban. Raportat la reteaua totala de distributie a apei, lungimea retelei de canalizare acopera doar 47,4%. De aici rezulta faptul ca exista numeroase strazi care desi au retele de distributie a apei, nu au retele de canalizare.

Date demografice

Cu o populatie de 2.546.639 locuitori n anul 2002, prezentnd 11,6 % din populatia Romniei, Regiunea Centru se plaseaza pe locul al 5-lea ntre cele 8 regiuni de dezvoltare. n tabelul 2-3 se prezinta evolutia populatiei pe judete si pe Regiune n perioada 1999-2003. Datele arata o scadere a populatiei n regiune n anul 2003 fata de anul 1999 cu 4,8 %. Cea mai mare scadere a populatiei se nregistreaza n judetul Brasov (-5,5 %), iar cea mai mica n judetul Covasna (-2,5 %).

Conform datelor statistice referitoare la anul 2003, ponderea cea mare n ceea ce priveste populatia regiunii o detine judetul Brasov (23,4 %), urmat ndeaproape de judetul Mures (23 %). Covasna reprezinta judetul cu ponderea cea mai mica la nivelul regiunii (8,8 %).

n Regiunea 7 Centru gradul de urbanizare este ridicat, n anul 2003 ponderea populatiei urbane fiind de 59,2 %. n judetul Brasov peste 75 % din populatie traieste n mediul urban, n timp ce n judetul Harghita numai 44%.

Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament.

Obiectivul reprezinta realizarea unei investitii durabile care va fi integrata in infrastructura existenta si corelata cu investitiile viitoare, in vederea conformarii cu cerintele legislatiei in vigoare.

Proiectele pilot nr. 1 si 2 propuse pentru Gestiunea deseurilor din constructii si demolari in Regiunea 7 Centru vizeaza realizarea unor depozite de colectare si sortare a deseurilor din constructii si demolari, in vederea valorificarii, in zona jud. Sibiu. Proiectele pilot vizeaza gestionarea deseurilor din constructii si demolari, din Regiunea 7 Centru, asftel:

PP1 mediul urban in municipiul Sibiu;

PP2 mediul rural in zona Marginimii Sibiului (localitatea Saliste)Localizare

Municipiul Sibiu este situat n partea de sud a Transilvaniei, n depresiunea Cibinului, strbtut de rul cu acelai nume.

Oraul se afl n apropierea Munilor Fgra (cca. 20 km), a Munilor Cindrel (cca. 12 km) i a Munilor Lotrului (cca. 15 km), care mrginesc depresiunea n partea de sud-vest. Oraul Sibiu se ntinde actualmente pe o suprafa de 12164 ha. n nord i est, teritoriul municipiului Sibiu este delimitat de Podiul Trnavelor, care coboar pn deasupra Vii Cibinului, prin Dealul Guteriei.

Ca repere cartografice localitatea se situeaz la 4547' latitudine nordic (n linie cu Lyon) i 2405' longitudine estic (aproximativ n linie cu Atena). Altitudinea fa de nivelul mrii variaz ntre 415 m n Oraul de Jos i 431 m n Oraul de Sus.

Localitatea Saliste este situata in Depresiunea Salistei, in sud-vestul judetului, la 21 Km vest distanta de Sibiu si la 30 de km de orasul Sebes din judetul Alba, in zona dealurilor submontane ale Muntilor Cibin.

Asezata pe cumpana apelor Olt si Mures, pe granita dintre muntii Cibinului si podisul Transilvaniei, Salistea are ca vecini:

(N) Ocna Sibiului, Ludus, Apoldul de Jos,

(S) Munti din judetul Alba si Valcea,

(V) Apoldul de Sus si Tilisca,

(E) Sura Mica, Cristianul si Orlatul

Este situata la o altitudine medie de 350-600 m, cu o diferenta de peste 1800 m intre lunca Amnasului si circurile glaciare de sub vf. Cindrel si vf. Piatra Alba.

Accesul in zona se face prin DN 1(E 15A) Sibiu - Sebes Alba.

Depozitul pentru deseurile provenite din constructii si demolari va fi pozitionat, langa amplasamentul statiei de sortare si transfer deseuri menajere din localitatea Saliste, la cca. 2 km. de localitate.Geologie si geomeofologieDin punct de vedere geologic, depozitele n depresiunea Slite sunt sedimente ale fostelor mri ce au acoperit regiunea din Cretacicul superior (Ponian) pn n Pleistocen. Depozitele poniene sunt formate din marne i marnoargile, peste care sunt sedimentate ntr-o stratificaie ncruciat pietriuri, nisipuri grosiere sau fine micacee.

Aceste depozite apar la zi doar n dealurile ce nchid depresiunea la NV. n vatra depresiunii aceste depozite sunt acoperite de pietriuri i nisipuri pleistocene, cu caracter deltaic, sedimentarea acestora continund pn la nceputul Holocenului. ntreaga regiune este acoperit cu lehm (sedimente argilonisipoase), acesta formnd roca mam de sol. Zona dintre staie i osea este nierbat.Solul

Zona amplasamentului face parte din Depresiunea Sibiului.

Geografic, orasul este situat la intersectia paralelei de 4548 latitudine nordica cu meridianul de 2429longitudine estica. Este asezat in depresiunea Cibinului, in apropierea muntilor Fagarasului (circa 20 km), Cibinului (12 km) si Lotrului (circa 15 km), care marginesc depresiunea in partea de sud-vest.

In nord si est, teritoriul municipiului Sibiu este delimitat de podisul Tarnavelor, care coboara pana deasupra Vaii Cibinului, prin Dealul Gusteritei. Municipiul se afla in depresiunea Cibinului, intr-o zona de campie piemontana colinara cu terase ale raului Cibin, care o dreneaza.

Orasul nu este delimitat de forme de relief strict conturate, ci le imbraca si le domina aproape uniformizandu-le, prin extinderea zonei construite.

Municipiul nu are in perimetrul sau accidente geomorfologice care sa provoace elemente de panta.

Substratul litologic este alcatuit din depozite cuaternare de pietrisuri si argile nisipoase. Solurile sunt aluviale, soluri brune de padure si soluri argiloiluviale podzolite (pseudogleizate).

Corespunztor condiiilor orografice i litologice variate, n zona depresiunii Slite s-a dezvoltat o gam larg de soluri, succesiunea acestora putnd fi urmrit din lunca rului Slite pn la culmile muntoase. Pe culmile din depresiune se ntlnesc soluri aluviale tinere, cu textur predominant nisipoas, cu drenaj bun, cu structur grunoas sau poliedric, reacie slab alcalin-neutr, aprovizionare bun cu elemente nutritive. n vatra depresiunii predomin solurile negre de fnea umed, cu orizont de humus dezvoltat, prezentnd local caractere de lcoviti.

Hidrologia

Municipiul Sibiu este strabatut de o retea hidrografica cu debit permanent chiar si in perioadele secetoase. Principalul rau este Cibin (VIII.1.120), care in intravilan primeste doi afluenti de dreapta, paraul Trinkbach si Valea Sapunului, si doi afluenti de stanga, paraul Farmandoala si paraul Rusciorului.

Conform, forajelor si lucrarilor geotehnice executate in zona nivelul panzei freatice este cunoscut de peste 7,0 m. Panza freatica apare cantonata in formatiunea grosiera (pietrisuri cu nisipuri si bolovanisuri), sub forma discontinua la diferite nivele.

Localitatea Saliste este strbtuta de mai multe cursuri de ape, dintre care, cel mai important este Raul Saliste (Valea Mare) (VIII.1.120.4), afluent al rului Cibin, cu o lungime totala de 32 km si un debit mediu 1,01 m3/s.

Date privind cursul de apa

Lungimea (km)Altitudinea (m)Panta medie /00Coeficient de sinuozitate

amonte aval

Raul Saliste32960465151,47

Raul Cibin821990362202,12

Adancimea de inghet conform STAS 6054/77 este de -0,8 fata de cota terenului natural neacoperit.

Normativul P100-1/2004 incadreaza amplasamentul in zona seismica avand ag = 0.16 g si perioada de colt Tc = 0.7 secunde.Clima

Clima general a zonei este continental moderat dar amplasamentul obiectivului la poalele munilor Cibinului i confer aspecte climatice cu caracter particular.

Din datele pe care le deinem, putem aprecia urmtoarele valori caracteristice pentru elementele climatice:

Sibiul este amplasat intr-o zona cu climat continental moderat, cu efecte microclimatice secundare date de directia vantului la sol, influentata atat de factorii de relief, cat si de zona construita.

Pe baza datelor furnizate de Statia Meteo Sibiu, elementele principale ce caracterizeaza din punct de vedere climatic judetul Sibiu (diferentele zonale sunt nesemnificative) sunt:

temperatura medie multianuala a aerului: 8,8oC;

temperatura medie multianuala: 8,8 C;

temperatura maxima absoluta: 37,4 C;

temperatura minima absoluta: -31 C; temperatura medie a solului: 9 (C

numr mediu de zile cu precipitaii solide: 45 zile/an; numr mediu de zile cu precipitaii lichide: 170 zile/an; numrul mediu al zilelor cu nghe: 135 zile/an; direcia predominant a vntului: V i NV; numrul mediu al zilelor cu fenomene geroase: 26 zile/an; data medie a primului inghet: 11.10;

data medie a ultimului inghet: 22.04;

numarul zilelor de inghet de circa 120 pe an;

durata medie de stralucire a soarelui: 1924,1 ore;

cantitatea medie anuala a precipitatiilor: 662 mm;

cantitatea maxima de precipitatii cazuta in 24 ore: 92 mm;

nebulozitatea media anuala: 6,2;

umiditatea relativa a aerului atmosferic valoarea medie multianuala este de 75%

indicele de ariditate este in jur de 35;

Ploaia torentiala exceptionala inregistrata: durata - 75 min., cantitate - 45,9 mm, data - 7.06.1941.

2.4.2 Statutul juridic al terenului care urmeaz s fie ocupat;

Proprietatea Consiliului Local sau Judetean, membru asociat al UMP.2.4.3. Situaia ocuprilor de teren: suprafaa total, reprezentnd terenuri din intravilan/extravilan;

Suprafata terenului ocupat pentru realizarea Proiectului Pilot nr.1 zona rurala localitatea Saliste va fi de 3000 mp, terenul fiind situat in extravilanul localitatii.

Suprafata terenului pe care urmeaza sa se realizeze Proiectul Pilot nr. 2 zona urbana municipiul Sibiu a fost estimata la 15000 mp, terenul fiind situat in intravilanul localitatii.

2.4.4 Studii de teren:

Studiu geotehnic

Amplasamentul ales pentru PP2 se afla pe teritorilul administrativ al orasului Saliste la DC67 Saliste Amnas, langa fosta deponie a orasului. Zona apartine geografic de Depresiunea Saliste caracterizata de altitudini de aproximativ 560 m marginita de dealuri cu altitudini de aproximativ 650 m taiate de vai domoale.

Din punct de vedere geologic, zona apartine unitatii structurale majore Depresiunea Transilvaniei, aici fiind prezente formatiuni apartinand pontianului, pleistocenului si holocenului. Sunt reprezentate de argile, argile nisipoase, nisipuri si pietrisuri, toate avand ca suport un pachet de marne argiloase de varsta pontiana.

Cercetarea terenului

Pentru stabilirea litologiei terenului, proprietatilor fizico-mecanice ale terenului de fundare au fost efectuate 3 foraje amplasate astfel incat sa ofere maximul de informatii geotehnicesa puna in evidenta eventoalele modificari de litologie, interventii antropice, etc.

Concluzii si recomandari

Avand in vedere observatiile si lucrarile din teren, se constata urmatoarele:

- la adresa mentionata exista un teren lipsit de sarcini;

- perimetrul prezinta o litologie omogena;

- freaticul este cantonat la aproximativ -6,0 m fata de c.t.n.

Urmare a celor constatate se poate executa investitia propusa cu respectarea urmatoarelor recomanndari geotehnice:

- stratul bun de fundare este de argila usor nisipoasa maronie cu elemente ruginii vinetii cuprinsa intre -1,1 si 4,5 m, adncimea de fundare fiind dictata de tipul de constructii propus.

Pentru toate calculele de rezistenta se vor lua in calcul valori ale presiunilor conventionale Pconv. = 300 Kpa. conform STAS 3300/2/85, presiuni valabile pentru adancimea de fundare Df = 2 m si grosimea B = 1m, pentru alte valori urmand a se face carectiile de rigoare conform anexei B2 sin STAS.

- pentru zona ce va fi folosita ca drum de acces, platforma de stocare, executia va respecta normativele tehnice in vigoare pentru asftel de constructii si va presupune urmatoarele faze:

Compactarea terenului;Executarea unei perne balastate de 0,3 o,40 m cu un grad de compactare de peste 97 %;Executarea unui strat de beton de 0,12 0,15 m;Executarea stratului de rulare (dale, asfalt, etc.).

Amplasamentul propus proiectului corespunde exigentelor geotehnice pentru astfel de constructii.

Pentru Proiectul Pilot nr. 1, din municipil Sibiu amplasamentul nu a fost inca stabilit, studiile de teren in acest caz neputand fi realizate pana la momentul realizarii prezentului studiu, aceste urmand a fi realizate dupa ce se va identifica locatia.

Studiul geotehnic si studiul topografic vor reprezenta anexe la prezentul Studiu de Fezabilitate

- alte studii de specialitate necesare: nu este cazul

2.4.5 Caracteristicile principale ale construciilor din cadrul obiectivului de investiii, specifice domeniului de activitate, i variantele constructive de realizare a investiiei, cu recomandarea variantei optime pentru aprobare;

Proiect pilot 1 mediu urban (PP1)

Obiectivul proiectului - gestionare a deeurilor din construcii i demolari in municipiul Sibiu.

Necesitatea si oportunitatea realizarii proiectului In municipiul Sibiu se constata o crestere a cantitatilor de deeuri din construcii i demolari ca urmare a incetarii activitatii unor agenti economici pe amplasamentele vechi situate in zonele centrale ale orasului si promovarea unor investitii noi pe aceste amplasamente. De asemenea s-au promovat o serie de noi proiecte pentru dezvoltarea unor zone rezidentiale.

Localizarea proiectului in zona limitrofa municipiului Sibiu. Identificarea unei locatii exacte se va face tinand cont de urmatoarele criterii:

situatia juridica a terenului proprietatea consiliului local sau judetean, membru asociat al UMP;

dimensiunile amplasamentului sa va tine cont de necesitatea unor spatii suficient de mari pentru montarea instalatiilor, miscarea si stocarea materialelor tratate cat si a produselor rezultate;

existenta unor infrastructuri stradale adecvate pentru transportul deseurilor care se realizeaza in special cu autovehicule de tonaj mare ;

existenta utilitatilor necesare functionarii instalatiei;

conditiile geologice si climatice;

Realizarea a doua proiecte pilot la nivelul judetului Sibiu, unul in mediu urban si unul pentru o zona rurala. In urma evaluarii tehnico-economice, aceste proiecte pilot vor sta la baza extinderii sistemului de gestionare a deeurilor din construcii i demolari la nivelul Regiunii 7 Centru.

Descrierea proiectului

Proiectul propune realizarea unei instalatii fixe de tratare a deeurilor din construcii i demolari.

Pentru o gestionare corect a instalaiei de tratare, deeurile ar trebui s fie, pre-selectate la locul de generare, efectuat pe antierul de provenien,in vederea eliminarii impuritilor precum hrtie, plastic, lemn, metale. Prezena unor poluani precum hrtie, sticl, plastic, metale, lemn, n mod evident reduce, adesea chiar foarte mult, calitatea materialelor reciclat, nepermind aadar o utilizare deplin a acestora. De asemenea se impune si o separare a deseurilor periculoase identificate pe amplasament in functie de specificul activitatilor desfasurate anterior.

Instalatia de tratare va fi compusa din:

Instalaie de cntrire i splare a roilor

Zona (betonat) de stocare a materialelor intrate

Concasor mecanic cu dini si sistem de reducere a pulberilor

Instalaie de ndeprtare a fierului cu magnei permaneni, care pot ridica buci de fier de pn la 5 kg greutate

Sit vibrant cu vibraie liber circular

Separator al materialelor uoare cu descrctor cu stea pentru pulberi

Benzi transportatoare cu structur din fier zincat

Spatii de stocare a fractiunilor rezultate

Paii care duc la acceptarea deeurilor predate la instalaie pot fi rezumai astfel:

1) control administrativ al documentaiei

2) control vizual al materialelor

3) acceptarea materialelor i cntrirea autocamionului (brut)

4) descrcarea autocamionului

5) cntrirea autocamionului (tara) i stabilirea greutii nete

6) tampilarea de predare i completarea formularelor de transport

Piaa de desfacere a materialului astfel obinut este reprezentat de societile de construcii de cldiri sau strzi, cele care confecioneaz produse de beton de orice dimensiune i utilizate, n general, n construcii de cldiri, infrastructuri civile i infrastructuri stradale, feroviare, constructia de autostrzii.

Proiect pilot 2 - mediu rural (PP2)

Obiectivul proiectului - gestionare a deeurilor din construcii i demolari in zona Marginimii Sibiului.

Necesitatea si oportunitatea realizarii proiectului Avand in vedere oportunitatile de dezvoltare economica si turistica in zona si implementarea proiectului Phare CES 2005 Gestionarea integrala a deseurilor menajere din 20 de localitatii ale zonei Marginimea Sibiului este necesara completarea proiectului si cu un sistem de gestionare a deseurilor din construcii i demolari.

Localizarea proiectului in zona amplasamentului viitoarei statii de sortare a deseurilor menajere, langa amplasamentul depozitului de deseuri menajere a carei activitate a fost sistata la sfarsitul anului 2006. Amplasamentul se afla la distanta de cca 2 km de orasul Saliste, drumul de acces fiind cel care face legatura cu satul Amnas.

Descrierea proiectului

Proiectul propune realizarea unei instalatii mobile de tratare a deeurilor din construcii i demolari. Instalaia mobil pentru tratarea deeurilor este considerat soluia care rspunde cel mai bine necesitilor locale, deoarece garanteaz aceleai performane ca i o instalaiefix, dar este mult mai flexibil. Instalaia de tratare mobil este compus din dou pri, una de mcinare (fiind inclus i ndeprtarea elementelor feroase) i o parte de sitare.

Materialele obinute vor fi valorificate prin societile de construcii din zona.2.4.6 Situaia existent a utilitilor i analiza de consum:

Proiectul pilot nr. 1 zona urbana este propus spre amenajare in zona municipiului Sibiu, astfel asigurarea utilitatilor in zona depozitului pentru deseurile din constructii si demolarii nu reprezinta o problema. Se va face racordarea la retelele de energie electrica, apa si canalizare, si gaze existente in zona amplasamentului.

Pentru Proiectul Pilot nr. 2 zona rurala (localitatea Saliste)

Curent electric: distanta fata de retea este de cca. 100 m. Reteaua permite extinderea in vederea bransarii noii constructii.

Apa: reteaua existenta se afla la cca. 200 m conducta D 50 mm. Reteaua permite extinderea in vederea bransarii noii constructii.

Gaz: nu exista conducta in zona. Incalizirea se va realiza cu combustibil solid.

Telefonie: exista retea de telefonie fixa la o distanta de cca. 200m. 2.3.7 Concluziile evalurii impactului asupra mediului;

Obiectivul prezentului studiu de fezabilitate consta in evaluarea fezabilitatii investitiei selectate pe baza solutiei tehnice stabilite pentru imbunatatirea gestionarii deseurilor provenite din constructii si demolari din Regiunea 7 Centru, elaborarea unui plan de finantare a acestei investitii si analiza durabilitatii proiectului.

Obiectivul investitiei este realizarea unei investitii durabile care va fi integrata in infrastructura existenta si corelata cu investitiile viitoare, in vederea conformarii cu cerintele legislatiei in vigoare.

Obiective:

1.Diminuarea impactului negativ asupra mediului printr-o gestionare corespunzatoare a deseurilor provenite din constructii si demolari in Regiunea 7 Centru.

2. Eliminarea poluarii solului, apei de suprafata si stratului de apa freatica prin crearea unor depozite corespunzatoare de colectare a deseurile provenite din constructii si demolari si valorificarea integrala a cestora.3.

Colectarea separata la locul de generare a deseurilor pe tip de material.

4.

Promovarea reciclarii si reutilizarii materialelor.

5.

Asigurarea capacitatii de tratare/sortate.

6.

Asigurarea depozitarii controlate a fractiunii ce nu poate fi valorificata.Impactul lucrarilor asupra factorilor de mediu:1. Pentru protectia apei

Amplasamentele nu se afla sub influenta directa a unei ape de suprafata si nu sunt intr-o zona inindabila.

In cazul locatiei din Saliste, nivelul panzei freatice se afla cantonat la apoximativ - 6,0 m fata de c.t.n. cu modificari functie de regimul precipitatiilor si anotimp.

Apele uzate generate pe amplasament vor fi mai intai trecute printr-un separator de hidrocarburi si desnisipator si apoi deversate in emisarul natural sau reteaua de canalizare din apropiere.

Nu se vor genera ape uzate menajere.

Se vor utiliza toalete ecologice.

Impactul produs asupra freaticului nu va fi nesemnificativ avand in vedere faptul ca depozitul va fi impermeabilizat.

Prin stabilirea unei singure locatii pentru colectarea si prelucrarea deseurilor provenite din constructii si demolari, in vederea valorificarii fractiunilor rezultate, se va reduce semnificativ impactul generat asupra freaticului si cursurilor de apa de suprafata prin depozitarea bruta improprie in zone mai mult sau mai putin autorizate din Regiunea 7 Centru. Impactul rezidual va fi unul benefic.

2. Pentru protectia aerului

Surse i poluani generai

Ca principale surse de emisii pe amplasamentul depozitului de colectare a deeurilor din constructii si demolarii, s-au identificat:

lucrarile de amenajare,

mijloace de transport a deeurilor din constructii si demolari,

utilitare folosite pentru concasare-macinare-selectare-tratare,

concasarea, macinarea, selectarea si tratarea deseurilor provenite din constructii si demolari.

Este greu de apreciat rata de emisie a acestor surse de emisie, cuantificarea acestora fiind practic imposibil i dependent de mai muli factori:

se produc n principal emisii semnificative de particule minerale i gaze de eapament, care sunt considerate ca provenind din surse liniare sau nedirijate, fugitive;

tipul utilajelor folosite n exploatare, combustibil utilizat; tipul deseurilor depozitate si prelucrate pentru valorificare; starea tehnic a utilajelor i mijloacelor de transport;

timp i perioade de funcionare;

factori climatici ca: precipitaii, temperatur, umiditate atmosferic, direcia i viteza vntului, inversiuni termice;

starea terenului: caracteristici, grad de umiditate, afnare.

Emisiile principale n faza de exploatare sunt:

particulele minerale n suspensie, dar care sedimenteaz rapid chiar i ntr-o atmosfer imobil,

gazele de eapament: SOx, NOx, CO, particule, COV, PAH, SOx.

Principalii poluani evacuai prin gazele de eapament au urmtoarele caracteristici:

oxidul de carbon cantitatea mai mare evacuat este la mersul n relanti al motorului i n momentul demarajelor;

oxizi de azot respectiv mono i dioxidul de azot;

hidrocarburi aromatice acestea contribuie la formarea polurii fotochimice oxidante;

suspensiile formate n special din particule de carbon care absorb o serie din gazele eliminate;

dioxidul de sulf apare la motoarele DIESEL, determinat fiind de coninutul de sulf al motorinei.

Emisiile n faza de exploatare prezint urmtoarele particulariti:

eliminarea se face aproape de sol, fapt care duce la realizarea unor concentraii ridicate la nlimi mici, emisiile pot fi considerate de suprafa, cu o arie de extindere ce nu va depi semnificativ perimetrul amplasamentului i sunt limitate n timp, pe perioada exploatrii i sortrii.

Emisii de gaze de eapament:

Concentratiile poluantilor in imisie, conform STAS 12574-87 se vor incadrea in urmatoarele limite: NO2 0,3/ 0,1 mg/mc; SO2 0,75/ 0,25 mg/mc; CO 6/ 2 mg/mc; funingine 0,15/ 0,05 mg/mc pulberi de suspensie 0,5/ 0,15 mg/mc, sedimentabile 17 g/mp/luna.

Emisii de particule n suspensie i sedimentabile:

Emisiile sunt specifice i caracterizate de urmtoarele:

particulele minerale nu sunt agresive din punct de vedere chimic, pot afecta ns persoanele angajate prin apariia unui sindrom de iritare a cilor respiratorii superioare (SICAS);

au o stabilitate mic n timp i n aerul atmosferic datorit greutii specifice mari a particulelor;

sedimenteaz repede chiar i ntr-o atmosfer puternic stabil;

nu produc fenomene de poluare semnificativ asupra terenului pe care se depun;

pot constitui nuclee favoriznd producerea ceii;

duc la o vizibilitate sczut.

Dup realizarea proiectului de specialitate, poate fi calculat necesarul de utilaje cu numrul de ore de lucru i cuantificarea emisiilor de gaze de eapament i particule.n concluzie:

Prin realizarea acestor depozite de colectare a deseurilor provenite din constructii si demolari, in zona Municipiului Sibiu si a localitatii Saliste, la distante semnificative fata de zona de locuinte, se reduce semnificativ impactul produs asupra factorilor de mediu, prin eliminarea depozitarilor brute in zone mai mult sau mai putin autorizate si prin crearea posibilitatii de recuperare si respectiv valorificare a acestor deseuri.

Lucrrile de colectare, depozitare, concasare, macinare, selectare si tratare in vederea valorificarii deseurilor din constructii si demolari nu vor avea efect semnificativ asupra calitii aerului din zon, data fiind solutia constructiva a depozitului si echiparea concasorului mecanic cu un sistem de reducere a pulberilor, posibilitatea antrenrii particulelor minerale de ctre masele de aer este diminuata. Impactul rezidual este unul benefic.

3. Protecia mpotriva zgomotului i vibraiilor

Zgomotul de fond constituie principalul factor de stres n comunitile umane, pe lng poluanii care se gsesc n mod curent n atmosfera. De asemenea, vibraiile care se propag n materiale provoac dezagregri avnd n primul rnd un efect distructiv asupra structurii de rezisten a cldirilor.

Ca factori fizici de stres care sunt generai ca urma