SNOAVE SAU POVESTI POPUTARE(187e)

CUPRINS

SNOAVE SAU pOVEgTr POPULARE (ls7e)LUpUL pAncAres ......................... sBOTANGTUL $r SNOVOSUL .........10IEFTTN $r SCUMP ........14vuLpEA FrRoscoAsA.............. ......................17BUCATELE AFUMATE................. ....................20DESCOPERIREA HOTIEI CU PAIELE .........,25

ruPur pAncALAB

Era iarni. Plmintul se acoperise de

zipadd. Se zicea ci ninsoarea ce cizuse era

de patru palme domnegti. Era una din iernelecele mai grele. Lupul, fl[mind, iegise dinpldure qi linea poteca. MergAnd pe cirare,se intilnegte cu un asin. Vederea pradei sale

atAt ii alilase pofta de mAncare, incit ii lisagura ap6; mai cu seami ci nu-i $tia de rost de

vro trei zile.

- Stai si te mlninc, blestematule, c[ iaclsunt lihnit de foame.

- Ce mai treabi; parcl altceva mai bunn-ai de fbcut, rlspunse asinul. C[ a si m[mininci, gtiu; egti bun de una ca aceasta. Dar[ce a si alegi din mine, un biet dobitoc slab,

prlpidit de boall gi osteneall? Deocamdatlifi vei momi a foame, dari pe miine?

- Bun e Dumnezeu. Daca miine nu voi dapeste vreun vAnat, gisesc eu poimiine, qi de

foame nu m[ lasl el si mor.- Aga este. insi nu este mai bine si ai in

toate zilele cu ce si-!i impli birdihanul, gitufdri si muncesti?

- Ba da, se grlbi lupul a rispunde; insi eu

nu Etiu alt meqtegug decit pe acela ce l-aminvllat.

- Eu cunosc un altul. $i daca vei binevoi,n-ai decit si mi asculli qi te incredinlez citvei sclpa de lipsa gi de foame. Aq fi voit si mifolosesc eu de ceea ce am si-!i spui; dari eu

nu qtiu de ce toate dobitoacele rid de mine. $idaca urechile imi sunt lungi, alte animale au

coade lungi, boturi lungi, coarne, gi cu toateastea ele nu sunt aga de rds ca mine.

- Ia lasi astea gi d[ mai iute de spune, cin-am timp de pierdut.

- Asculti. Pdrcilabul din satul nostru amurit; to{i sitenii arvoi sl fie pArcilabi, gi dinaceasta tot satul este invrejbit. Mai bucuros aralege pe un striin decdt pe unul din ei. $i, ca

si-gi implineasci dorinfa, mi trimise pe minesi aduc pe oricine voi intdlni. Dumnezeu mite scoase in cale gi eu te poviluiesc si nu maiintirzii gi s[ vii cu mine.

6

- $i ce bine poate si-mi aduci aceasta?

intrebi lupul; tu imi ziseqi ci voi scipa de

neajunsul foamei.- Tocmai aceasti. PArc[labul, dupi cum

se qtie, este capul satului. Oifele, mieluqeii,

giinile, purceii, tofi sunt subt ascultarea lui.Pe fiecare zivei putea alege cite una pentruprAnzul d-tale, fiindci pircilabul nu este el

aga degeaba pircilab.- Daca este aqa, te ascult, aidi si mergem.

$i pornire amAndoi spre sat; asinulinainte gi lupul dupi dinsul; asinul se tot uitainapoi gi lirgea pasul; lupul, plin de bucurie,cu malele chioriinde qi mindru, il linea de

scurt Ei mergea aproape de mlgar, spre a nu-isclpa din ghiare un aqa chilipir.

Abia ajunseri la marginea satului gi asinulo rupse d-a fugur lupul dupi el. Jlranii,vdzdnd ci intri lupul in sat, sirirl cu miccu mare, cu ciomege, cu topoare, cu bulgiri,diduri chiote, il lovir[ gi luari pe lup ingoani cu cdinii.

CAt p-aci s[-i rimAie pielea p-acolo; de

chiu, de vai, scdpi de moarte, dari huiduit,lovit gi cotonogit.

Nici nu prinse de veste cind ajunse inpidure peste nimefi gi troiene, ostenit, de erasi crape fierea in el. Aci cugeti el ci trebuies[ se odihneasci pu{in.

Tocmai p-atunci un cilugir, care se

intorcea la schitul unde era inchinat, treceaprin pidure gi, vitzdnd lupul flimdnd,alergind cu limba scoasl de un cot, de fricl,

8

r

lui rasa in cap, se fbcu ghem gi se culcl pe

zirpad6.

Lupul crezu a fi gisit cel mai nemerit loc

de odihni, punindu-se pe aceasti buturuglpArlitL dupi cum o credea el c[ este, gi incepu

a-gi imputa zicind:- Moqii mei pircilabi n-au fost, tati-meu,

asemenea n-a fost pArcilab, cine mi puse pe

mine a crede ci eu ag fi bun de o asemenea

slujbn? Rimisei gi nemincat! Crap de foame

gi de osteneali. N-are cine mi lua de coadi, gi

si m[ invArteasci gi si mi invirteasci, pinlmi-o rupe gi coada; incai si mi aleg cu atit.

Cilugirul n-agtept[ si maizicl.inci o datilupul ceea ce credea el ci-gi spune numai luiinsuqi gi ftcu tocmai precum se temea lupulci nu a si se giseascl nimeni cine si-i faci gi

lst neajuns.